Sunteți pe pagina 1din 151

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
DETERMINAREA PERFORMANŢEI
ENERGETICE ŞI AUDITUL
ENERGETIC AFERENT
BLOC LOCUINȚE P + 4E
STR. INTRAREA TEILOR, NR. 6-8, PITEȘTI, JUD. ARGEȘ

 
 
 
 
ÎNDRUMĂTOR PROIECT:

ELABORAT:

2010

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
DETERMINAREA PERFORMANŢEI
ENERGETICE ŞI AUDITUL
ENERGETIC AFERENT
BLOC LOCUINȚE P + 4E
STR. INTRAREA TEILOR, NR. 6-8, PITEȘTI, JUD. ARGEȘ

 
 
 
 
ÎNDRUMĂTOR PROIECT:

ELABORAT:

2010

 
CUPRINS 
A. NOTE DE CALCUL 
 
CAP 1. MEMORIU TEHNIC ............................................................................................ 1 
CAP 2. EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE ...................................... 5 
CAP 3. CARACTERISTICI TERMICE................................................................................. 10 
CAP  4.  DETERMINAREA  PARAMETRILOR  CLIMATICI  ȘI  A  COEFICIENTULUI  GLOBAL  DE 
TRANSFER TERMIC ...................................................................................................... 15 
CAP 5. DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE .................................................................. 25 
CAP 6. CALCULUL APORTURILOR DE CĂLDURĂ ............................................................ 27 
CAP 7. PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE ........................................ 31 
CAP 8. RECUPERARE DE CĂLDURĂ ............................................................................... 32 
CAP 9. INSTALAȚII DE APĂ CALDĂ DE CONSUM ........................................................... 35 
CAP  10.  CALCULUL  CONSUMULUI  ANUAL  DE  ENERGIE  ELECTRICĂ  UTILIZATĂ  PENTRU 
ILUMINAT ................................................................................................................... 38 
CAP 11. ENERGIA PRIMARĂ ŞI EMISIILE DE CO2 ........................................................... 39 
CAP 12. DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII REALE ................................... 41 
CAP 13. NOTA ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE ............................................................. 42 
CAP 14. CLĂDIREA DE REFERINȚĂ ................................................................................ 44 
CAP 15. DESCRIEREA SOLUȚIILOR DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMICĂ ............... 53 
CAP 16. ANALIZA ENERGETICĂ ŞI ECONOMICĂ A SOLUȚIILOR DE REABILITARE ............. 90 
CAP 17. CONCLUZII ..................................................................................................... 94 
 
B. RAPORT AUDIT 
 
1.OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII ................................................................................. 96 
2.PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII ANALIZATE ..................................................... 96 
3. FIȘA DE ANALIZĂ TERMICĂ ȘI ENERGETICĂ A CLĂDIRII ........................................... 100 
4. EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINȚE .................... 107 
5.MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE 
LOCUINȚE ................................................................................................................. 113 
6. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE ......................... 120 
7. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR ........................................ 124 
 
 
   

ii
C. ANEXE 
  
ANEXA 1 – CERTIFICATUL DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ 
ANEXA 2 – ANEXA LA CERTIFICATUL DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ   
 
D. PIESE DESENATE 
 
P.1 – ORIENTARE CLADIRE PARTER 
P.2 – ORIENTARE CLADIRE ETAJ 1‐2‐3 
P.3 – ORIENTARE CLADIRE ETAJ 4 
P.3 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI PARTER – PLACĂ SOL 
P.4 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ 1 – PLANȘEU ETAJ I 
P.5 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ 2 
P.6 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ ETAJ 3 – PLANȘEU ETAJ 3 
P.7 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ ETAJ 4 – PLANȘEU ETAJ 4 – TERASĂ 
P.8 – PLAN PARTER 
P.9 – PLAN ETAJ I 
P.10 – PLAN ETAJ II 
P.12 – PLAN ETAJ III 
P. 13 – PLAN ETAJ IV 
P. 14 – PLAN ETAJ V 
P. 15 – SECȚIUNEA A1 
P. 16 – SECȚIUNEA A2 
   

iii
 
CAP 1. MEMORIU TEHNIC 
 
INTRODUCERE 
 
Prezenta documentație reprezintă proiectul de Audit Energetic al clădirii din str. Intrarea 
Teilor, nr. 6‐8, Pitești, jud. Argeș. Proiectul este efectuat pe baza datelor şi observațiilor 
obținute  în  urma  analizei  în  situ  a  clădirii  şi  instalațiilor  de  încălzire,  preparare  a  apei 
calde de consum şi iluminat. 
  
Proiectul  de  Audit  Energetic  al  unei  clădiri  urmăreşte  identificarea  principalelor 
caracteristici termice şi energetice ale construcției şi ale instalațiilor aferente acesteia şi 
stabilirea din punct de vedere tehnic şi economic a soluțiilor de reabilitare şi modernizare 
termică şi energetică a construcției şi instalațiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor 
obținute din activitatea de analiză termică şi energetică a clădirii. 
 
Prezentul proiect de audit energetic este structurat în următoarele etape : 
 
Expertiza termică şi energetică a clădirii: 
‐ sunt identificate toate caracteristicile geometrice (dimensiuni, suprafețe, volume) 
şi tehnice (structura) ale clădirii analizate din punct de vedere al construcției dar şi 
al instalațiilor interioare. 
 
Datele tehnice analizate sunt evidențiate în „Fişa de analiza termică şi energetică”   
 
Stabilirea performantei energetice a clădirii analizate: 
‐ este  stabilit  consumul  specific  de  energie  în  următoarele  direcții:  încălzire, 
prepararea apei calde şi iluminat, 
‐ sunt  determinate  rezistențele  termice  corectate  ale  elementelor  anvelopei 
termice a clădirii, 
‐ este determinat coeficientul global de transfer termic al clădirii G, 
‐ este determinat consumul anual specific pentru clădire, 
‐ este stabilită clasa energetică a clădirii, în funcție de consumul anual specific, 
‐ este determinată nota energetică a clădirii. 
 
Stabilirea performanței energetice a clădirii de referință: 
‐ este  aplicată  metodologia  de  calcul  utilizată  în  stabilirea  performanței 
energetice a clădirii de referință. 
Raportul de audit energetic al clădirii, care cuprinde: 
‐ descrierea soluțiilor şi pachetelor de soluții de reabilitare termică, 
‐ evaluarea  eforturilor  de  investiție  pentru  soluțiile  şi  pachetele  de  soluții 
propuse, 
‐ evaluarea beneficiilor energetice ale fiecărei soluții şi pachet de soluții, 
1
‐ calcularea duratei de amortizare. 
 
DOCUMENTE DE REFERINȚĂ 
 
Prezentul proiect de audit energetic este întocmit conform legislației tehnice în vigoare: 
 
Metodologie  de  calcul  a  performanței  energetice  a  clădirilor  expertizate  energetic, 
Mc001/1: 3 – 2007 
Normativ  privind  calculul  termotehnic  al  elementelor  de  construcție  ale  clădirilor: 
Indicativ C 107/l: 7‐2005 
SR  EN  832:  Performanța  termică  a  clădirilor;  Calculul  necesarului  de  energie  pentru 
încălzire; Clădiri de locuit 
SR 4839: Instalații de încălzire: Numărul anual de grade – zile 
SR 1907/1: Instalații de încălzire; Necesarul de căldură de calcul; Prescripții de calcul 
SR 1907/2: Instalații de încălzire; Necesarul de căldură de calcul; Temperaturi interioare 
de calcul 
SR  EN  13789:  Performanța  termică  a  clădirilor.  Coeficient  de  pierderi  de  căldură  prin 
transfer 
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 18/2009 
Partiuri de arhitectura pentru fiecare tip de nivel reprezentativ 
DEFINIȚII ŞI SIMBOLURI 
 
Prezentăm în continuare, pentru o mai bună înțelegere a termenilor utilizați, definiția lor 
conform legislației tehnice în vigoare, menționată anterior: 
 
Clădire: ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție 
care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente, în care energia este utilizată 
pentru  asigurarea  confortului  higrotermic  interior.  Termenul  clădire  defineşte  atât 
clădirea  în  ansamblu,  cât  şi  părți  ale  acesteia,  care  au  fost  proiectate  sau  modificate 
pentru a fi utilizate separat. 
 
Anvelopa  clădirii:  Totalitatea  suprafețelor  elementelor  de  construcție  perimetrale,  care 
delimitează  volumul  interior  (încălzit)  al  unei  clădiri,  de  mediul  exterior  sau  de  spații 
neîncălzite din exteriorul clădirii. 
 
Punte  termică:  Porțiune  din  anvelopa  unei  clădiri,  în  care  rezistența  termică,  altfel 
uniformă, este sensibil modificată ca urmare a faptului că izotermele nu sunt paralele cu 
suprafețele elementelor de construcție. 
 
Rezistența termică (R): Diferența de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, 
în regim staționar. 
 

2
Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim staționar, raportat la diferența de 
temperatură  între  două  medii  care  sunt  legate  între  ele  din  punct  de  vedere  termic, 
printr‐un element de construcție. 
 
Performanța energetică a clădirii (PEC): energia efectiv consumată sau estimată pentru a 
răspunde  necesităților  legate  de  utilizarea  normală  a  clădirii,  necesități  care  includ  în 
principal:  încălzirea,  prepararea  apei  calde  de  consum,  răcirea,  ventilarea  şi  iluminatul. 
Performanța energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se 
exprimă  prin  unul  sau  mai  mulți  indicatori  numerici  care  se  calculează  luându‐se  în 
considerare izolația termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalațiilor, proiectarea 
şi  amplasarea  clădirii  în  raport  cu  factorii  climatici  exteriori,  expunerea  la  soare  şi 
influența  clădirilor  învecinate,  sursele  proprii  de  producere  a  energiei  şi  alți  factori, 
inclusiv climatul interior al clădirii, care influențează necesarul de energie. 
 
Analiză  termică  şi  energetică  a  clădirii:  Operațiune  prin  care  se  identifică  principalele 
caracteristici termice şi energetice ale construcției şi ale instalațiilor aferente acesteia şi 
determinarea  consumurilor  anuale  de  energie  pentru  încălzirea  spațiilor,  ventilare/ 
climatizare, apă caldă de consum şi iluminat. 
 
Audit  energetic  al  unei  clădiri:  Procedură  sistematică  de  obținere  a  unor  date  despre 
profilul  consumului  energetic  existent  al  unei  clădiri,  de  identificare  şi  de  cuantificare  a 
măsurilor  pentru  realizarea  unor  economii  de  energie,  precum  şi  de  raportare  a 
rezultatelor. 
 
Raport  de  audit  energetic:  Document  tehnic  care  conține  descrierea  modului  în  care  a 
fost  efectuat  auditul,  a  principalelor  caracteristici  termice  şi  energetice  ale  clădirii,  a 
măsurilor propuse de modernizare energetică a clădirii şi instalațiilor interioare aferente 
acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de 
vedere economic. 
 
Clădire  de  referință:  Clădire  având  în  principiu  aceleaşi  caracteristici  de  alcătuire  ca  şi 
clădirea reală şi în care se asigură utilizarea eficientă a energiei. 
 
Măsura  de  modernizare  energetică:  Intervenție  asupra  construcției  şi  instalațiilor 
aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului de energie al clădirii. 
 
Durata  de  viață  a  soluției  de  modernizare:  Durata  de  viață  estimată  pentru  soluția  de 
modernizare analizată, pentru care parametrii considerați se păstrează neschimbați față 
de stadiul inițial, la momentul aplicării soluției respective. 
 
Durata  de  recuperare  a  investiției:  Durata  de  recuperare  a  investiției  prin  economia 
realizată  în  urma  reducerii  consumului  de  energie  datorată  aplicării  măsurilor  de 
reabilitare/modernizare energetică. 
 

3
Valoare  netă  actualizată:  Proiecția  la  momentul  „0"  a  tuturor  costurilor  implicate  de 
aplicarea  unei  măsuri/soluții  de  modernizare  energetică  a  clădirii,  în  funcție  de  rata  de 
depreciere a monedei considerate ‐ sub forma deprecierii medii anuale şi de rata medie 
anuală a creşterii costului energiei. 
 
Cost  al  unității  de  energie  economisită:  Costul  unității  de  energie  obținută  prin 
modernizarea  energetică  a  clădirii,  determinat  ca  raport  între  valoarea  investiției 
datorată  aplicării  unei  măsuri  sau  pachet  de  măsuri  de  modernizare  energetică  şi 
economia de energie realizată prin implementarea acesteia pe durata de viață a măsurii 
de modernizare energetică. 
 
Consum  normal  de  energie:  Consumul  de  energie  termică/electrică  în  scopul  realizării 
stării de confort termic. 

4
CAP 2. EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE 
ELEMENTE CARACTERISTICE PRIVIND AMPLASAREA CLĂDIRII ÎN MEDIUL CONSTRUIT 
 
Clădirea  este  amplasată  în  Mun.  Pitești,  intravilan,  într‐un  cartier  rezidențial  și  a  fost 
construită pe baza unui proiect întocmit în anul 1995 . Clădirea auditată are destinația de 
bloc de locuințe P + 4E.   
 
Amplasamentul construcției este definit de următoarele elemente caracteristice:   
 
‐ face  parte  din  zona  climatică  II  conform  hărții  de  zonare  climatică  a 
României, fig. A1 din SR 1907‐1 sau anexa D din C107/3‐2005.   
‐ orientarea  față  de  punctele  cardinale:  axa  longitudinală  a  blocului  are 
orientare NE ‐ SV, cu intrări pe fațadele : NE – SV.   
‐ zona eoliană II conform hărții de încadrare a teritoriului în zone eoliene, fig. 
4 din SR 1907‐1: poziția față de vânturile dominante: amplasament moderat 
adăpostit pentru fațade; 
‐ categoria de importanță a construcției conform  HGR nr. 766/1997, anexa3:   
C (construcție de importanță normală); 
‐ clasa de importanță conform P100‐92, Tabel 5.1: (construcție de importanță 
normală) categoria D, grupa A3; 
‐ zona  seismică:  Pitești,  ag  =  0,20g;  perioada  de  colț  Tc  =  0,7s  (conform 
P100‐1/2006)  Cod de Proiectare seismică Partea 1.  Prevederi de proiectare 
pentru clădiri); 
‐ adâncimea minimă de îngheț: 90 cm, conform hărții din STAS 6054‐85. 
 

ELEMENTE DE ALCĂTUIRE ARHITECTURALĂ 
 
Clădirea se compune dintr – un tronson având regimul de înălțime P+4E+Terasă.   
Casa scării face legătura între parter şi terasă. Casa scării este delimitată spre exterior de 
suprafețe  vitrate  cu  orientare  la:  NE  ‐  SV  cu  tâmplărie  de  lemn  în  proporție  de  70  %  şi 
tâmplărie termoizolantă de PVC 30%.   
Scările de circulație sunt din beton armat. Casa scării nu este încălzită. 
Finisajele clădirii sunt obișnuite și anume tencuieli de cca. 2 cm la interior și de   
3 cm la exterior și zugrăveli obișnuite. Pardoselile sunt din parchet și mozaic. 
Clădirea adăposteşte un spațiu administrativ la parter și 12 apartamente din care: 
 
- apartamente cu doua camere(dispuse la etajele 1,2,3): 10
- apartamente cu patru camere(dispuse la etajul 4): 2
 
 
 
 
5
ANVELOPA CLĂDIRII 
 
Protecția termică a fațadei este asigurată de perți structurali din zidărie din cărămizi BCA 
de grosime 35 cm, cu stâlpișori şi două straturi de tencuiala de 2 cm la interior şi 3 cm la 
exterior. Nu există izolație pe pereții laterali.   
 
Pereții interiori structurali sunt executați din zidărie de cărămizi BCA de grosime 25 cm şi 
două straturi de tencuială de 2 cm.   
 
Tâmplăria  exterioară  este  alcătuită  din  ferestre  şi  uşi  exterioare  din  lemn    și  tip 
termopan în următoarea proporție: 
‐ cu rame de lemn, cuplate, cu 2 foi de geam de 3 mm grosime, în proporție 
de 70 % pe orice direcție, 
‐ cu  tâmplărie  din  profil  PVC  şi  geam  termoizolant,  în  proporție  de  30  %  pe 
orice direcție. 
 
Tâmplăria interioară a casei scării către apartamente este alcătuită din uși din lemn și uși 
din termopan. 
 
Blocul este prevăzut cu terasă circulabilă cu următoarea alcătuire: 
‐ tencuială interioară 2 cm; 
‐ planșeu beton armat 13 cm; 
‐ beton de pantă 6 cm; 
‐ termoizolație rigidă 8 cm; 
‐ șapă armată protecție termoizolație 6 cm; 
‐ mozaic 2 cm. 
 
Izolația termică a pardoselii pe sol este asigurată de: 
‐ mozaic 2 cm; 
‐ strat protecție termoizolație șapă 5 cm; 
‐ strat termoizolant rigid 10 cm; 
‐ strat hidroizolant 1 cm, 
‐ beton armat 15 cm; 
 
Blocul este prevăzut cu balcoane neînchise pe direcțiile NV‐NE‐SV la fiecare etaj. 
 
INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ 
 
Clădirea  este  prevăzută  cu  instalație  de  încălzire  centrală,  cu  agent  termic  apă  caldă 
90/70°C. 
Distribuția  agentului  termic  se  realizează  printr‐un  sistem  bitubular  cu  distribuție 
inferioară (amplasată în canalul tehnic pozat pe toată lungimea casei scării) şi 4 coloane 
verticale care străbat planşeele.   
 
6
Coloanele sunt montate aparent şi dezaerisirea instalației se face cu un inel de rețea de 
aerisire  la  ultimul  nivel  şi  un  vas  de  aerisire  cu  golire.  La  baza  coloanelor  nu  există 
robinete  de  închidere  şi  golire  funcționale.  Atât  coloanele  de  încălzire  cat  şi  conductele 
de  distribuție  din  canalul  tehnic  prezintă  un  grad  moderat  de  uzură  şi  au  suferit  de‐a 
lungul  timpului  diverse  reparații/intervenții  locale.  Izolația  termică  a  conductelor  de 
distribuție amplasate în canalul tehnic este deteriorată total. 
 
Corpurile  statice din încăperi  sunt radiatoare din fontă STAS 7364.    Acestea nu  au fost 
demontate şi spălate în totalitate în ultimul sezon de încălzire. 
 
Pe scări nu sunt prevăzute corpuri de încălzire. 
 
Radiatoarele  din  fiecare  apartament  nu  sunt  prevăzute  cu  robinete  termostatice  şi 
repartitoare de costuri. 
 
Agentul termic este furnizat de către un punct termic zonal.   
Rețeaua  termică(conducte  de  încălzire,  apă  caldă  de  consum)  de  la  punctul  termic  la 
blocul  analizat  este  montată  în  canalul  termic  din  zonă.  Racordul  pentru  instalația  de 
încălzire este executat din OL 2 x Dn 40 mm, iar cel pentru apă caldă este executat din 
țeavă Ol Dn 32 mm. 
INSTALAȚII SANITARE 
 
Clădirea  este  prevăzută  cu  instalații  sanitare  aferente  băilor  şi  bucătăriilor.  Băile  şi 
bucătăriile au fost dotate cu următoarele tipuri de obiecte sanitare : 
‐ lavoar din porțelan sanitar, ventil de scurgere pentru lavoar Dn 1 ¼” 
‐ cadă de baie din fontă emailată, ventil de scurgere, baterie amestecătore cu 
duş flexibil pentru baie Dn ½”   
‐ cădiță duș; 
‐ closet din porțelan sanitar, rezervor de spălare, montat la înălțime, capac cu 
rama din material plastic; 
‐ bideu; 
‐ spălător cu picurător, cu ventil de scurgere Dn 1 ½”, sifon de scurgere pentru 
spălător tip butelie, baterie amestecătoare stativă. 
 
Alimentarea  cu  apă  rece  a  blocului  se  face  din  rețeaua  de  distribuție  stradală  printr‐un 
branşament  din  țeavă  zincată  Dn  40  mm,  branșamentul  fiind  montat  în  acelașii  canal 
termic în care sunt montate și conductele de agent termic. 
 
Alimentarea  coloanelor  de  apă  rece  şi  caldă  se  face  prin  ramificații  ale  distribuției 
conductelor de apă rece şi apă caldă montate în canalul tehnic. 
Lungimea  traseului  de  distribuție  a  agentului  termic  pentru  încălzire  și  apă  caldă  s‐a 
determinat prin metoda aproximării, neexistând posibilitatea efectuării măsurătorilor. 
 

7
Consumul  de  apă    rece  și  apă  caldă  nu  este  contorizat  la  nivel  de  bloc,  dar  este 
contorizat parțial la nivelul punctelor de consum. 
 
Datele  tehnice  analizate  anterior  sunt  evidențiate  şi  în  Fișa  de  analiză  termică  şi 
energetică. 
 
REGIMUL DE OCUPARE AL CLĂDIRII 
 
Regimul  de  ocupare  al  clădirii  este  de  24h/zi  iar  alimentarea  cu căldură  se  consideră  în 
regim continuu. 
 
Clădirea  nu  este  echipată  cu  sistem  de  ventilare  mecanică,  răcire  sau  condiționare  a 
aerului. 
 
CONDIȚII CONVENȚIONALE DE CALCUL 
 
Condițiile sunt fixate de următoarele valori: 
 
θT  = 90 oC   
θR  = 70 oC 
θi  = 20 oC 
θe  = ‐15 oC 
 
SISTEMUL DE ILUMINAT 
 
Sistemul  de  iluminat  este  echipat  preponderent  cu  becuri  incandescente  atât  în 
apartamente cât şi în spațiile comune. 
STABILIRE ANVELOPA TERMICĂ 
 
Anvelopa  clădirii  reprezintă  totalitatea  elementelor  de  construcție  care  închid  volumul 
încălzit, direct sau indirect. 
 
Pe  planurile  clădirii  au  fost  marcate  zonele  care  delimitează  spațiul  încălzit  de  cel 
neîncălzit. 
 
S‐a marcat anvelopa termică a clădirii pentru parter şi etaje. 
 
S‐au stabilit orientările pereților exteriori pe cele 4 direcții. 
 
S‐a  calculat  totalul  suprafețelor  verticale  pe  cele  4  orientări  (pereți  exteriori  opaci  şi 
pereți  interiori,  ferestre  exterioare  şi  uși  exterioare,  respectiv  interioare).  S‐au  calculat 

8
suprafețele orizontale (respectiv pardoseală peste sol, pardoseală peste garaj, pardoseală 
peste parter retr şi terasă). 
 
Calculul suprafețelor din plan vertical şi orizontal este prezentat în tabelele 1 și 2: 
 
Suprafeţe ext. Verticale h NE NV SE SV
parter 2.75 10.00 17.30 0.00 10.00
etaj I 2.80 15.72 20.60 20.60 15.72
etaj II+III 5.60 16.04 20.60 20.60 16.04
etaj IV 3.00 25.36 15.08 15.08 25.36
Total supraf ext. [m2] 237.42 265.86 218.28 237.42

Ferestre
parter [m2] 0.00 15.91 0.00 3.44
etaj I+II+III [m2] 26.64 20.64 20.64 26.64
etaj IV [m2] 12.32 1.00 1.00 12.32
Total Ferestre [m2] 38.96 37.55 21.64 42.40

Usi
parter [m2] 3.44 0.00 0.00 2.15
etaj I+II+III [m2] 0.00 27.09 27.09 0.00
etaj IV [m2] 4.52 9.03 9.03 4.52
Total Usi [m2] 7.96 36.12 36.12 6.67

Total pereţi exteriori [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36

Pereti Interiori HL CS
parter [m] 9.10 9.60 0.00
Total PI parter [m2] 25.03 26.40 0.00 47.13
etaj I+II+III+IV [m] 0.00 25.52 0.00
Total PI etaj [m2] 0.00 244.73 0.00 218.93
TOTAL [PiCS] [m2] 266.05
Suprafeţe orizontale [m2]
Pardoseala peste sol [PdS] 100.65
Plafon spre terasa [PlT] 281.22
Pardoseala peste CS [PdCS] 32.74
Pardoseala peste garaj [PdGa] 107.08
Pardoseala peste PR [PdPR] 29.26
Tabel 1. Suprafețe din plan vertical şi orizontal 
 
NE NV SE SV
Total supraf ext. [m2] 237.42 265.86 218.28 237.42
F termopan FE1 [m2] 11.69 11.27 6.49 12.72
F lemn FE2 [m2] 27.27 26.29 15.15 29.68
Usi termopan UE1 [m2] 2.00 11.00 11.00 2.00
Usi lemn UE2 [m2] 6.00 25.00 25.00 5.00
Pereţi ext PE1 [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36
Total suprafeţe int [m2] 296.15
Usi termopan UI1 9.03
Usi lemn UI2 21.07
Pereti Interiori 266.05
 
Casa Scarii NE NV SE SV
F termopan CSFe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00
F lemn CSFe2 [m2] 3.44 0.00 0.00 3.44
Usi termopan CSUe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00
Usi lemn CSUe2 [m2] 7.96 0.00 0.00 3.01
Pereţi exteriori PE CS [m2] 26.68 50.16 50.16 22.68
Orizontal
Plafon spre terasa CS [m2] 30.80
Pardoseala peste sol CS [m2] 63.54
Tabel 2. Suprafețe defalcate pe categorii 
   

9
CAP 3. CARACTERISTICI TERMICE 
CALCULUL REZISTENȚELOR TERMICE UNIDIRIECȚIONALE 
 
 
 
δj
R=
αi
1
+∑ +
1
aλ j α e
[m K / W ] 
2

j
     
 
 
αi  ‐ coef. de transfer termic superficial prin convecție la interior; [W/m2K] 
αe  ‐ coef. de transfer termic superficial prin convecție la exterior; [W/m2K] 
δ j ‐ grosimea stratului j al elementelor de construcție opace; [m]   
‐ conductivitate termică de calcul al stratului j al elementelor de construcție opace 
λj   
cf. C107/3‐97 Anexa A. [W/mK] 
λ’  ‐ conductivitate termică corectată de calcul [W/mK]
a  ‐  coeficient  de  majorare  a  conductivității  termice  a  materialelor  de  construcție  în 
funcție  de  starea  şi  vechimea  lor  cf.  Metodologie  MC  001/1  Tabel  5.3.2(  pentru 
clădiri cu vechime mai mare de 20 ani) 
 
Pereți exteriori 
 
Nr.   
Material  δ  λ  δ/λ 
crt. 
      [m]  [W/m*K] [m2*K/W]
PERETE
INTERIOR EXTERIOR
         BCA

1  Tencuiala interioara  0.02  0.87 0.02


2  Zidarie BCA  0.35  0.30 1.17
3  Tencuiala exterioara  0.03  0.87 0.03
   Σ δj/λj       1.22
Tabelul 3. Rezistență termică perete exterior  TENCUIALA TENCUIALA

αi =  8 
αe =  24 
RPE =  1.39 
 
Pereți interiori adiacenți CS 
   
Nr.   
Material  δ  λ  δ/λ 
crt. 
      [m]  [W/m*K] [m2*K/W]
         INTERIOR
PERETE
CASA SCARII
BCA
1  Tencuiala interioara  0.02  0.87 0.02
2  Zidarie BCA  0.25  0.30 0.83
3  Tencuiala exterioara  0.02  0.87 0.02
   Σ δj/λj       0.87
Tabelul 4. Rezistență termică perete interior 
αi =  8  TENCUIALA TENCUIALA

αe =  12 
RPI =  1.08 
 
   
10
 
 
 
Terasa 
 
 
Nr.  TERASA
Material  δ  λ  δ/λ 
crt.  MOZAIC

SAPA
      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]
TERMOIZOLATIE RIG IDA
           
0.02 BETON PANTA
1  Tencuiala interioara  0.02  0.87 
2  Beton  0.13  1.74  0.07 BETON ARMAT
3  Beton de panta  0.06  1.39  0.04
4  Termoizolatie rigida  0.08  0.03  2.67
TENCUIALA
5  Sapa de protectie  0.06  0.93  0.06
INTERIOR
6  Mozaic  0.02  1.39  0.01
   Σ δj/λj          2.87
Tabelul 5. Rezistență termică terasa 
αi =  8 
αe =  24 
RT =  3.04 
 
 
Pardoseală peste sol   
 
 
Nr.   
Material  δ  λ 
crt.  δ/λ 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]


           
1  Mozaic  0.02  1.39  0.01
2  Sapa M100  0.05  0.93  0.05
3  Strat termoizolant  0.10  0.03  3.33
4  Beton armat  0.15  1.74  0.09
5  Strat hidroizolant  0.003  0.17 0.02
   Rf = Σ δj/λ'j          3.50
  Tabelul 6. Rezistență termică pardoseală rece peste sol 
 
1 δ δ δ
6.49 
6
RS= 6.49 
 
z      ‐ înălțimea de la fața superioară a pardoselii la CTS 
h      ‐ înălțimea de la fața superioară a plăcii de beton armat la CTS 
λP1    ‐ conductivitatea termică pământului până la adâncimea de 3,0 m de la CTS,  δ = 3 m 
λP2    ‐ conductivitatea termică a pământului sub adâncimea de 3,0 m de la CTS,  δ = 4 m 
   

11
Pardoseala peste garaj 
 
SPATIU INCALZIT 
Nr.  PARCHET
Material  Δ  λ  δ/λ 
crt. 
SAPA
      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]
           
1  Parchet  0.02  0.23  0.09
2  Sapa M100  0.05  0.93  0.05 BETON ARMAT

3  Beton armat  0.13  1.74  0.07


4  Tencuiala  0.03  0.87  0.03
   Σ δj/λj          0.24 TENCUIALA
GARAJ
Tabelul 7. Rezistență termică pardoseala peste garaj 
 
αi =  6 
αe =  12 
RGA =  0.49 
 
Pardoseală peste parter retras 
  SPATIU INCALZIT
  PARCHET
Nr. 
Material  Δ  λ  δ/λ 
crt. 
SAPA
      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]
           
1  Parchet  0.02  0.23  0.09
2  Sapa M100  0.05  0.93  0.05 BETON ARMAT
3  Beton armat  0.13  1.74  0.07
4  Tencuiala  0.03  0.87  0.03
   Σ δj/λj          0.24
TENCUIALA
Tabelul 8. Rezistență termică pardoseala peste parter retras  EXTERIOR
 
αi =  6 
αe =  24 
RPR =  0.45 
 
Tâmplărie interioară şi exterioară 
 
Nr. 
Material  R[m2*K/W] 
crt. 
       
1    Ferestre duble clasice si uși clasice exterioare  0.43
2    Ferestre și uși termoizolante exterioare 0.50
3    Uși clasice interioare  0.19
Tabelul 9. Rezistență termică tâmplărie exterioară şi interioară 
   

12
CALCULUL REZISTENȚELOR TERMICE CORECTATE   
 
R' = r * R [m 2 K / W ]  
1
 
∑ ∑
1
 
R’ – Rezistență termică corectată; [m2*K/W] 
r – Coeficient global de punte termică;   
R – Rezistență termică unidirecțională; [m2*K/W] 
ψ – Coeficient liniar de punte termică [W/m k]     
χ – Coeficient local de punte termică   
A – Aria elementelor anvelopei 
l – Lungimea punților termice liniare de același fel 
Rezistențele termice calculate vor fi corectate ținand cont de influența punților termice 
asupra valorilor acestora.   
Prezentăm  mai  jos  detaliile  aferente  coeficienților  specifici  liniari  de  transfer  termic 
pentru pereți exteriori, pentru plăci și în zona tâmplăriei: 
 
COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PEREȚI EXTERIORI 35 CM 
Nr.  Tip  Tabel  ψ * L 
Detaliu  ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc 
crt.  coef.  C107  *buc   
0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 
1  intersectie pereti cu stalpisor  1  1  0.05  14.25  0.7125  0  2  1.425 
2  intersectie pereti cu stalpisor  2  1  0.05     11.1  0.555  0  1  0.555 
3  intersectie pereti cu stalpisor  3  1  0.05     11.55  0.5775  0  5  2.8875 
4  intersectie pereti cu stalpisor  4  1  0.05     8.4  0.42  0  2  0.84 
5  colt pereti bca  5  5  0.06     2.7  0.162  0  2  0.324 
6  colt pereti cu stalpisor  6  3  0.15     11.55  1.7325  0  4  6.93 
7  intersectie pereti fara stalpisor  7  1  0.02     2.7  0.054  0  1  0.054 
8  grinda BA pereti bca 35 cm  8  25  0.12  0.4  75  9  30  2  78 
9  grinda BA pereti bca 35 cm  8  25  0.12  0.4  65.46  7.8552  26.184  1  34.0392 
10  tamplarie dubla  15  51  0.04     253.2  10.128  0  1  10.128 
11  solbanc tamplarie dubla  16  53  0.06     99.4  5.964  0  1  5.964 
12  buiandrug tamplarie dubla fereastra  17  55  0.14  0.46  99.4  13.916  45.724  1  59.64 
13  buiandrug tamplarie dubla usa exterioara  18  56  0.28  0.48  3.4  0.952  1.632  1  2.584 
                              213.3707 
r = 0.71 
Tabel 10 
COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PEREȚI ADIACENȚI CASA 
SCĂRII 25 CM 
Nr.  ψ * L 
Detaliu  Tip coef.  Tabel C107  ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc 
crt.  *buc   
0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 
1  grinda BA pereti bca 25 cm  8  25  0.12  0.27  23.38  2.8056  6.3126  2  18.2364 
2  grinda BA pereti bca 25 cm  8  25  0.12  0.27  6  0.72  1.62  1  2.34 
3  intersectie pereti fara stalpisor  9  1  ‐0.02     14.25  ‐0.285  0  8  ‐2.28 
4  intersectie pereti fara stalpisor  10  1  ‐0.02     11.55  ‐0.231  0  3  ‐0.693 
5  tamplarie interioara  19  51  0.04     60.2  2.408  0  1  2.408 
6  buiandrug  20  56  0.28  0.48  14  3.92  6.72  1  10.64 
                              40.6514 
r = 0.86 
Tabel 11 
 
13
COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PLACĂ SOL 
 
∆ ∑ ·
·     [W/m2*K] 

Δθp = θi – θp 

Δθ = θi – θe 
 
.         [m2*K/W] 

.  
 
Nr.  Tip  Tabel 
Detaliu  ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc  ψ * L *buc 
crt.  coef.  C107 
0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 
placa pe sol cu termoizolatie 
1  11    3‐1  0.68  0  48.3  32.844  0  1  32.844 
orizontala 
2  perete interior pe placa peste subsol  12  18‐2  0.011     18.2  0.2002  0  2  0.4004 
                              43.2444 
r = 0.33 
Tabel 12 
 
COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PLANȘEU TERASĂ 
Nr.  Tip  Tabel 
Detaliu  ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc  ψ * L *buc 
crt.  coef.  C107 
0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 
1  atic terasa  13  31  0.25  0.32  45.45  11.3625  14.544  1  25.9065 
atic terasa in dreptul tamplariei 
2  14  32  0.38  0.3  17.3  6.574  5.19  1  11.764 
exterioare 
                              47.6705 
r = 0.66 
Tabel 13 
 
COEFICIENȚI  SPECIFICI  LINIARI  DE  TRANSFER  TERMIC  PENTRU  PARDOSEALĂ  PESTE 
GARAJ 
Nr.  Tip  Tabel 
Detaliu  ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc  ψ * L *buc 
crt.  coef.  C107 
0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 
1  soclu subsol  11  43  0.04  0.18  92.3  3.692  16.614  1  20.306 
2  pereti interiori  12  46  0.12     19.66  2.3592  0  1  2.3592 
                              32.6652 
r = 0.87 
Tabel 14 
 
COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PARTER RETRAS 
Nr.  Tip  Tabel  ψ * L 
Detaliu  ψ1  ψ2  L(H)  ψ1 * L  ψ2 * L  Buc 
crt.  coef.  C107  *buc   
0  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10 
1  soclu subsol  11  43  0  0.26  22.93  0  5.9618  2  11.9236 
                              21.9236 
r = 0.75 
Tabel 15 
 
14
Valorile rezistențelor termice corectate R' sunt conform Tabel 16 
 
  R r R’  R’nec
pereți exteriori  RPE  1.39 PE 0.71 R’PE 0.99  R'nec 1.40
pereți interiori  RPI    1.08  PI    0.86  R’PI    0.93  R'nec  1.10 
ferestre termoizolante  RFE1    0.50  FE1    1.00  R’FE1    0.50  R'nec  0.50 
ferestre lemn  RFE2    0.43  FE2    1.00  R’FE2    0.43  R'nec  0.40 
uși termoiz. exterioare  RUE1    0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50  R'nec 0.50
uși lemn exterioare  RUE2    0.43  UE2    1.00  R’UE2    0.43  R'nec  0.40 
uși interioare termoiz.  RUI1    0.50  UI1    1.00  R’UI1    0.39  R'nec  0.50 
uși interioare lemn  RUI2    0.19  UI2    1.00  R’UI2    0.19  R'nec  0.40 
pardoseală peste PR  RPR    0.45 PR 0.75 R’PR 2.26  R'nec 4.50
pardoseală peste garaj  RGA  0.49 GA 0.87 R’GA 0.45  R'nec 1.65
terasă  RT    3.04  T    0.66  R’T    1.98  R'nec  3.00 
placă sol  RS    6.49  S    0.33  R’S    2.14  R'nec  4.50 
Tabelul 16. Valori ale rezistenței termice R, rezistenței termice corectate R’ si rezistenței necesare R’nec 

CAP 4. DETERMINAREA PARAMETRILOR CLIMATICI ȘI A COEFICIENTULUI GLOBAL DE 
TRANSFER TERMIC 
 
TEMPERATURA CONVENȚIONALĂ EXTERIOARĂ DE CALCUL 
 
Pentru  iarnă,  temperatura  convențională  de  calcul  a  aerului  exterior  se  consideră  în 
funcție  de  zona  climatică  în  care  se  află  localitatea  Bucureşti  (zona  II),  conform  STAS 
1907/1, : te = ‐ 15  ̊C 
Valorile temperaturilor medii exterioare sunt prezentate în tabelul17. 
Luna  Temperatura medie [°C] 
Ianuarie ‐2.4
Februarie ‐0.1
Martie  4.8 
Aprilie  11.3 
Mai  16.7 
Iunie 20.2
Iulie 22
August  21.2 
Septembrie  16.9 
Octombrie  10.8 
Noiembrie 5.2
Decembrie 0.2
Tabelul 17. Valori medii ale temperaturii exterioare 

   

15
TEMPERATURI DE CALCUL ALE SPAȚIILOR INTERIOARE   
 
TEMPERATURILE INTERIOARE ALE ÎNCĂPERILOR ÎNCĂLZITE 
 
Temperaturile  interioare  convenționale  de  calcul  ale  încăperilor  încălzite,  se  consideră 
conform reglementărilor tehnice în vigoare (document recomandat SR 1907‐2/97). 
 
Dacă într‐o clădire încăperile au temperaturi de calcul diferite, dar există o temperatură 
predominantă,  în  calcule  se  consideră  această  temperatură;  de  exemplu,  la  clădirile  de 
locuit se consideră θi = +20oC. 
 
Dacă  nu  există  o  temperatură  predominantă,  temperatura  interioară  convențională  de 
calcul se poate considera temperatura medie ponderată a tuturor încăperilor încălzite: 
 
θi =
∑θ ⋅ A
ij j
        [oC] 
∑A j

în care: 
Aj    aria încăperii j având temperatura interioară θij . 
 
Pentru un apartament de referință, temperatura interioară de calcul este: 
 
20 12,00 15,00 7,50 22 4,00 18 6,20 3,70 10,17
 
54,40
 
19, 56  
 
TEMPERATURILE INTERIOARE ALE SPAȚIILOR NEÎNCĂLZITE   
 
Temperaturile  interioare  ale  spațiilor  şi  încăperilor  neîncălzite  se  determină  exclusiv  pe 
bază de bilanț termic, în funcție de temperaturile de calcul ale încăperilor adiacente, de 
ariile  elementelor  de  construcție  care  delimitează  spațiul  neîncălzit,  precum  şi  de 
rezistențele termice ale acestor elemente. În calcule se va ține seama în mod obligatoriu 
şi de numărul de schimburi de aer în spațiului neîncălzit.   
 
Bilanțurile  termice  vor  descrie  procese  de  transfer  termic  staționar  chiar  dacă  spațiile 
încălzite  şi  spațiile  tampon  sunt  delimitate  de  către  elemente  de  construcție  cu 
masivitate importantă. Acest lucru poate fi acceptat, dat fiind că ne referim la regimul de 
încălzire  continuă  iar  variația  în  timp  a  puterilor  termice  implicate  în  aceste  ecuații  de 
bilanț termic este de regulă lentă. 
 
Bilanțul termic al casei scării : 
 
 
16
unde: 
         
 

 
   

 
 

 
 

 
 
 
 
 
 
 
Bilanțul termic al garajului : 
 
 
unde: 
         
 

 
   

 
 

 
 

 
 
 
17
 
 
QSICS, QPECS, QFECS, QGACS QSOLCS – fluxul termic transferat între casa scării şi spațiul încălzit, 
perete exterior, fereastră exterioară, garaj,sol [W]; 
 
QSIGA, QCSGA,  , , QSOLGA – fluxul termic transferat între garaj şi spațiul încălzit, casă 
scară, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [W]; 
 
QINFCS,  QINFGA  –  fluxurile  termice  transferate  prin  infiltrație  de  aer  exterior 
corespunzătoare casei scării și garajului , [W]; 
 
SSICS, SGACS, SPECS, SFECS, SSOLCS – suprafața de schimb de căldură între casa scării şi spațiul 
încălzit, garaj, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [m2]; 
 
SSIGA,  SCSGA,  SPEGA,  SFEGA  SSOLGA  –  suprafața  de  schimb  de  căldură  între  garaj  şi  spațiul 
încălzit, casă scară, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [m2]; 
 
R’SICS,  R’GACS,  R’PECS,  R’FECS,  R’SOLCS  –  rezistența  termică  corectată  a  elementului  între  casa 
scării şi spațiul încălzit, garaj, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [m2K/W]; 
 
R’SIGA,  R’CSGA,  R’PEGA,  R’FEGA,  R’SOLGA    –  rezistența  termică  corectată  a  elementului  între 
garaj şi spațiul încălzit, casă scară, perete exterior, fereastră exterioară, sol [m2K/W]; 
 
θSI, θCS, θGA, θSOL, θe ‐ temperatura spațiului încălzit, casă scară, garaj, sol, mediu exterior 
[°C]; 
 
, naCS ‐ numărul orar de schimburi de aer ale garajului și casa scării conform MC 001/1 
tabel 9.7.1 [h‐1]; 
Înlocuind expresiile susmenționate în ecuațiile de bilanț se obține un sistem de 2 ecuații 
algebrice liniare cu 2 necunoscute. Din rezolvarea sistemului rezultă valorile pentru: 
θCS = 8.56 [°C];
θGA = 5.78 [°C];
 
COEFICIENT GLOBAL SI REZISTENȚA MEDIE 
 
Datele calculate anterior, necesare stabilirii performanțelor energetice ale clădirii și 
anume: 
- Suprafețele A (conform Tabel 1 şi Tabel 2) 
- Rezistențele termice corectate R' (conform Tabel 16) 
- Rezistențele termice normate R'nec (conform C107/1, ANEXA 3 , care se compară cu 
valorile R’) 
- Temperaturi spații neîncălzite, 
sunt sintetizate în următorul tabel: 

18
2
Orientare  Element,  Aria A[m J  Rezistenta  Rezistenta  Rezistent  Factor de  θi0 θe0 θi  θ e  τ A/R' * τ    (A/R'*τ*  Rezistenta  Verificare 
anvelopa  unidirectionala in  de  corectata  cuplaj termic  Flux  (ti0 ‐ te0))  necesara  R'>R'nec 
strat  corectare    R*r  L = A/R'  termic  R'nec 
disipat 
         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C]  [m2KAV]
1  2  3  4  5 6 7 8 9 10 11  12 13 14 15 16
NE  PE1  190.51  1.39  0.71 0.99 192.43 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 190.01 6650.38 1.40 NU
NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 23.09 808.01 0.5 OK
NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK
NE  FE2  27.27  0.43  1.00 0.43 63.42 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 62.62 2191.80 0.5 NU
NE  UE2  6.00  0.43  1.00 0.43 13.95 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 13.77 482.11 0.5 NU
NV  PE1  192.19  1.39  0.71 0.99 194.13 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 191.69 6709.13 1.40 NU
NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 22.26 778.98 0.5 OK
NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK
NV  FE2  26.29  0.43  1.00 0.43 61.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 60.37 2113.00 0.5 NU
NV  UE2  25.00  0.43  1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 57.41 2009.32 0.5 NU
SE  PE1  160.52  1.39  0.71 0.99 162.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 160.1 5603.56 1.40 NU
SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 12.82 448.59 0.5 OK
SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK
SE  FE2  15.15  0.43  1.00 0.43 35.23 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 34.79 1217.55 0.5 NU
SE  UE2  25.00  0.43  1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 57.41 2009.32 0.5 NU
SV  PE1  188.36  1.39  0.71 0.99 190.26 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 187.87 6575.39 1.40 NU
SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 25.12 879.21 0.5 OK
SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK
SV  FE2  29.68  0.43  1.00 0.43 69.02 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 68.15 2385.33 0.5 NU
SV  UE2  5.00  0.43  1.00 0.43 11.63 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 11.48 401.93 0.5 NU
   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 8.56  0.31 89.9 3146.56 1.10 NU
   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 8.56  0.31 5.68 198.64 0.5 OK
   UI2  21.07  0.19  1.00 0.19 110.89 20 ‐15 19.56 8.56  0.31 34.85 1219.67 0.5 NU
ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00  0.27 12.97 453.91 4.50 NU
ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 138.15 4835.29 3.00 NU
ORIZONTAL  PdGa  107.08  0.49  0.87 0.43 249.02 20 ‐15 19.56 5.78  0.39 98.05 3431.63 1.65 NU
ORIZONTAL  PdPR  29.26  0.45  0.75 0.34 86.06 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 84.98 2974.23 4.50 NU
ORIZONTAL  PdCS  32.74  0.49  0.87 0.43 76.14 20 ‐15 19.56 8.56  0.31 23.93 837.45 1.65 NU
    1806.23    2259.61 0.80   1718.81 60158.11
Tabelul 18.Performanțe energetice clădire reală 
 
. W 

  Aria anvelopă = 1806,23 m2


19
DETERMINAREA FLUXULUI TERMIC TOTAL ÎN CONDIȚII NOMINALE 
 
[W]
τ  [W]
, [W]
 
unde: 
Q0  ‐ fluxului termic total în condiții nominale
Qtr  ‐ fluxului termic prin transmisie în condiții nominale
Qinf  ‐ fluxului termic prin infiltrație în condiții nominale
τ  ‐ factor de corecție a temperaturilor exterioare
 
 
 
θi0  ‐  temperatura  interioară  convențională  de  calcul  pe  perioada  rece  a  anului‚ 
conform MC 001/1 = 20 oC 
θe0  ‐ temperatura exterioara convențională de calcul pe perioada rece a anului ‚ care se 
consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a României = ‐15 oC 
θi  ‐ temperatura de calcul a spațiului interior, conform MC 001/2 = 19,56 oC
θe  ‐ temperatura în mediul din exteriorul anvelopei.
A  ‐ aria anvelopei 
R’  ‐ rezistența termică corectată
V  ‐ volumul spațiului încălzit al clădirii
na  ‐ număr de schimburi de aer al clădirii [h‐1]
 
 
V= 3269.79 m3 
 
Numărul schimburilor de aer se determina având în vedere următoarele caracteristici:   
- clădire moderat adăpostită 
- clădire cu mai multe apartamente şi dublă expunere 
-
clasa de permeabilitate medie     
 
 
  Pentru tâmplărie fără măsuri de etanşare      na= 2 h‐1   
  Pentru tâmplărie prevăzută cu măsuri de etanşare      na = 0.5 h‐1   
 

Valoarea  lui  na  se  stabileşte  ca  medie  ponderată  funcție  de  suprafața  ferestrelor 
termoizolante FE1 si a ferestrelor duble de lemn FE2. 
 
S FE1 = 42,17  m2 
20
S FE2 = 98,39  m2 
 
· · , , ,
,
. .
 
 
Qtr  =  60158.11  [W]
Qinf  = 0.34 * 1.55 * 3269.79* 35 =  60311.28  [W]
Q0  =  120469.39  [W]
 
COEFICIENTUL GLOBAL DE TRANSFER TERMIC 
 
 V G  
 
·

, ·    [W/m3K] 
unde 
V  ‐ Volumul spațiului încălzit al clădirii,    V= 3269.79 m3;
na    ‐ numărul de schimburi de aer h‐1
 
.
. . .   [W/m3K] 
.
 
COEFICIENT GLOBAL NORMAT 
 
Determinarea coeficientului global de transfer termic normat GN, se face ținand cont de 
numărul  de  nivele  al  clădirii  și  de  raportul  ariei  anvelopei  la  volumul  încălzit,  conform 
C107/1 ‐ANEXA 2 
 
A .
.     [m2/m3] 
V .
 
Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65 [W/m3K] 
 
Comparând G cu GN se observă G > GN, deci clădirea pierde multă căldura şi este nevoie 
de reabilitare. 
 
REZISTENȚA MEDIE A ANVELOPEI 
 

.          [m2K/W] 

   

21
COEFICIENTUL DE PIERDERI DE CĂLDURĂ AL CLĂDIRII H 
 
Coeficientul de pierderi de căldură al unei clădiri mono‐zonă, încălzită la o temperatură 
interioară uniformă, pentru o perioadă sau sub‐perioadă de calcul dată, se definește cu 
relația: 
 
H = HT + HV        [W/K] 
 
în care: 
 
Hv  ‐ coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare, 
HT  ‐ coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, prin transimise,   
 
Coeficientul de pierderi termice prin ventilare, HV se calculează astfel: 
 
      [W/K] 
.
 
în care: 
 
ρa=  1.2  Kg/m3  ‐ densitatea aerului (Mc001‐P II‐1, pag. 14); 
ca=  1.005  KJ/KgK  ‐ căldura specifică a aerului;
na=  1.55  h‐1  ‐ numărul de schimburi de aer

V =  3269.79  m ‐ volumul încălzit al clădirii
 
1697.84       [W/K] 
 
Coeficientul de pierderi termice prin transmisie, HT se calculează astfel: 
 
HT = L + HU       [W/K] 
 
în care: 
 
L  ‐ coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [W/K], 
HU  ‐  coeficientul  de  pierderi  de  căldură  prin  anvelopa  clădirii  spre  spații  neîncălzite, 
(conform SR EN ISO 13789) [W/K]. 
 
∑       [W/K] 
 
unde:   
 
U’j  – transmitanța termică corectată a părții j din anvelopa clădirii [W/m2K] 
Aj  – aria pentru care se calculează U’j [m2]
 
22
.    [W/K] 
 
Coeficientul  de  pierderi  de  căldură  prin  anvelopa  clădirii  spre  spații  neîncălzite,  HU  se 
calculează astfel: 
 
    [W/K] 
    [W/K] 
 
unde:   
 
Hiu  – coeficient de transfer de caldura de la spațiile încălzite la spațiile neîncălzite [W/K]
 
, ,     [W/K] 
 
LT,iu    =  740.19  ‐ coeficient  de  cuplaj  termic  prin  anvelopă  spre  spațiile  neîncălzite 
[W/K], 
HV,iu    ‐ coeficient de transfer de caldură prin ventilație de la spațiile încălzite la spațiile 
neîncălzite [W/K]. 
 
. . . .
, .       [W/K] 
. .
 
.    [W/K] 
 
Hue  – coeficient de transfer de caldură de la spațiile neîncălzite la mediul exterior [W/K]
 
, ,     [W/K] 
 
LT,ue  = 209.37 ‐ coeficient de cuplaj termic ale elementelor de construcție ale spațiului 
neîncălzit în contact cu mediul exterior [W/K], 
HV,ue  ‐  coeficient  de  transfer  de  caldură  prin  ventilație  de  la  spațiile  neîncălzite  la 
mediul exterior [W/K]. 
 
, .      [W/K] 
.
 
.     [W/K] 
 
.      [W/K] 
 
.     [W/K] 
 
.     [W/K] 
 
23
   

24
CAP 5. DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE 
 
Perioada  de  încălzire  cuprinde  toate  zilele  pentru  care  aporturile  de  căldură  nu 
compensează  pierderile  termice.  Calculul  perioadei  de  încălzire  se  face  conform 
MC001/2‐2006.  Numărul  de  zile  în  care  apartamentele  sunt  încălzite  se  calculează  din 
septembrie până în mai. 
 
θ e  θi  θer  θir  t.z  t.ore  Δθ=θi‐θe  QL  Φs  Qs  Qg 
iul  22 19.56 23.58 17.52 nu
aug  21.1 19.56 23.04 17.52 nu
sep  16.9 19.56 18.67 17.52 10 240 2.66 2209.43 6124.31  1469.83 3164.9
oct  10.8 19.56 12.15 17.52 31 744 8.76 22556.08 4655.32  3463.56 8718.28
nov  5.2 19.56 5.90 17.52 30 720 14.36 35782.74 2439.80  1756.66 6841.88
dec  0.2 19.56 0.82 17.52 31 744 19.36 49849.97 2146.65  1597.11 6851.83
ian  ‐2.4 19.56 ‐1.69 17.52 31 744 21.96 56544.70 2442.97  1817.57 7072.29
feb  ‐0.1 19.56 1.00 17.52 28 672 19.66 45723.50 3815.75  2564.18 7310.38
mar  4.8 19.56 6.05 17.52 31 744 14.76 38005.45 4341.51  3230.08 8484.8
apr  11.3 19.56 12.70 17.52 30 720 8.26 20582.55 4850.50  3492.36 8577.58
mai  16.7 19.56 18.23 17.52 12 288 2.86 2850.66 5307.01  1528.42 3562.51
iun  20.2 19.56 21.88 17.52 nu
234 5616 274105.08 36123.82 20919.77 60456.41
  Tabelul 19.Durata sezonului de încălzire 
 
Pentru  lunile  de  început  și  de  sfârşit  ale  sezonului  de  încălzire,  numărul  de  zile  de 
încălzire se determină din grafic sau analitic (NP 048). 
 
luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai 
θir  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52  17.52 
θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8 
   18.67  12.15  5.90  0.82  ‐1.69  1.00  6.05  12.70  18.23 
zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8 
   30  31  30  31  31  28  31  30  31 
durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 
durata înc.  10.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  12.00 
NGZ  10.54  166.60  348.43  517.67  595.61  462.47  355.41  144.53  10.54 
 
 
 

QH = QL ‐ Qg [KWh]  

QL = ΦL * t = H * Δθ *    [KWh/an] 


 
Qg  =  Φg* t        [KWh] 
 
∑      [W] 
 
QL = 274105.08      [KWh/an] 

Qg = 60456.41      [KWh/an] 
25
 

 
Δθ = θi ‐ θe 
 
 
θir  ‐ temperatură interioară redusă
θer  ‐ temperatură exterioară de referință
Θe  ‐ temperatura medie exterioara lunară din STAS 4387‐97
θi  ‐ temperatura interioară de calcul
Φs  ‐ flux termic al aporturilor de la soare               [W]
Φi  ‐flux termic al aporturilor interioare               [W]
QH ‐necesar de căldură al clădirii                            [KWh]        
QL  ‐pierderea de căldură a clădirii                        [KWh/an]
Qg  ‐aporturi totale de căldură                               [KWh]

̊C Determinarea sezonului de încălzire
25

20

15

θe
θi
10 θer
θir

0
iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun Lunile anului

‐5

26
CAP 6. CALCULUL APORTURILOR DE CĂLDURĂ   
 
Aporturile totale de căldură ale unei clădiri sau încăperi/zone, Qg, reprezintă suma 
degajărilor interioare de căldură şi aporturilor radiației solare: 
 
Qg = Qs + Qi = Φg * t    [kWh] 
unde: 
 
Qs  ‐ aporturi externe de căldură
Qi  ‐ aporturi interioare de căldură
Φg ‐ flux termic al aporturilor totale de căldură [W]
t  ‐ durata perioadei de încălzire [h]
 
DETERMINAREA APORTURILOR EXTERNE DE CĂLDURĂ 
 
Pentru calculul aporturilor de căldură datorate radiației solare, suprafețele care se iau în 
considerare  pentru  iarnă  sunt  vitrajele,  pereții  şi  planşeele  interioare  ale  serelor  şi 
verandelor, pereții situați în spatele unei placări transparente sau a izolației transparente.   
 
Aporturile  solare  depind  de  radiația  solară  totală  corespunzătoare  localității,  de 
orientarea  suprafețelor  receptoare,  de  umbrirea  permanentă  şi  caracteristicile  de 
transmisie şi absorbție solară ale suprafețelor receptoare.   
 
Pentru o perioadă de calcul dată t, aporturile solare prin suprafețe vitrate se calculează 
cu relația următoare : 
 
∑ ∑ ∑ ∑ .   [kWh] 
 
unde:   
 
Isj  ‐  este  radiația  solară  totală  pe  perioada  de  calcul  pe  o  suprafață  de  1  m²  având 
orientarea j, în [W/m²];   
b  ‐ coeficient de reducere ce ține seama că spațiul neîncălzit este la o temperatură 
diferită de cea exterioară, conform MC 001 
Asnj  ‐ aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j în [m2];   
Asnj u  ‐  aria  receptoare  echivalentă  a  suprafeței  n  având  orientarea  j  pentru  spațiile 
2
neîncălzite adiacente spațiului încălzit în [m ];   
 
Prima sumă se efectuează pentru toate orientările j, iar a doua pentru toate suprafețele n 
care captează radiația solară.   
 

27
Aria  receptoare  echivalentă  As  a  unui  element  de  anvelopă  vitrat  (de  exemplu  o 
fereastră) este:   
 
unde :   
 
A  ‐ aria totală a elementului vitrat n (de exemplu, aria ferestrei) în [m2];   
FS  ‐ factorul de umbrire al suprafeței n; 
FF  ‐ factorul de reducere pentru ramele vitrajelor, egal cu raportul dintre aria suprafeței 
transparente şi aria totală a elementului vitrat (conform Mc 001/1);   
g  ‐ transmitanța totală la energia solară a suprafeței n. 
 
Pentru definirea factorului de umbrire şi a transmitanței la energia solară a vitrajului, se 
iau  în  considerare  numai  elementele  de  umbrire  şi  de  protecție  solară  permanente, 
conform indicațiilor din Mc 001/1 ‐ anexa A12.   
Intensitățile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite în 
conformitate cu Mc 001/1, anexa A9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea Bucureşti. 
Valorile astfel calculate sunt centralizate în tabelul 20: 
 
LUNA        I        II        III        IV      V        VI        VII      VIII      IX        X      XI      XII   
  IT S      76.70  106.90  103.50  94.80  91.60  96.80  94.90  138.10  136.80  125.70  73.30  68.90 
  IT S‐V      59.30  87.30  91.40  91.60  86.00  92.80  89.90  123.80  119.10  104.10  57.40  53.00 
  IT V      30.90  53.90  65.90  76.00  74.90  79.60  72.20  78.00  84.60  66.00  33.00  27.30 
  IT N‐V      14.90  28.00  38.90  52.80  70.40  78.20  71.10  75.80  60.10  36.30  16.50  12.30 
  IT N      13.60  20.70  30.00  39.60  65.90  76.90  70.10  73.70  51.20  25.20  15.30  11.70 
  IT N‐E      14.90  28.00  38.90  52.80  70.40  78.20  71.10  75.80  60.10  36.30  16.50  12.30 
  IT E      30.90  53.90  65.90  76.00  74.90  79.60  72.20  78.00  84.60  66.00  33.00  27.30 
  IT S‐E      59.30  87.30  91.40  91.60  86.00  92.80  89.90  123.80  119.10  104.10  57.40  53.00 
  IT Oriz.      49.60  85.00  124.80  167.20  205.60  233.50  200.80  233.20  175.50  114.20  54.20  41.30 
  Id – Vert.    13.60  20.70  30.00  39.60  46.90  50.30  48.20  45.00  35.60  25.20  15.30  11.70 
  Id – Oriz.    27.10  41.40  60.00  79.20  93.90  100.70  96.30  90.10  71.10  50.40  30.60  23.50 
Tabelul 20.Intensitatea radiației solare totale pentru orașul București 

28
elem.  factor    Factor  transmit 
orientare  vitrat  IAN  FEB  MART  APR  MAI  IUN  IULI  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC  A  umbrire  tamplarie    g 
NE  FE1  52.25  98.20  136.42  185.17  246.89  274.25  249.35  265.83  242.33  127.30  57.87  43.14  11.69  0.50  0.80  0.75 
NE  UEI  8.94  16.80  23.34  31.68  42.24  46.92  42.66  45.48  41.46  21.78  9.90  7.38  2.00  0.50  0.80  0.75 
NE  FE2  121.90  229.07  318.24  431.96  575.94  639.75  581.67  620.12  565.31  296.97  134.99  100.63  27.27  0.50  0.80  0.75 
NE  UE2  26.82  50.40  70.02  95.04  126.72  140.76  127.98  136.44  124.38  65.34  29.70  22.14  6.00  0.50  0.80  0.75 
NV  FE1  50.38  94.67  131.52  178.52  238.02  264.39  240.39  256.28  203.20  122.73  55.79  41.59  11.27  0.50  0.80  0.75 
NV  UEI  49.17  92.40  128.37  174.24  232.32  258.06  234.63  250.14  198.33  119.79  54.45  40.59  11.00  0.50  0.80  0.75 
NV  FE2  117.52  220.84  306.80  416.43  555.24  616.76  560.77  597.83  474.01  286.30  130.14  97.01  26.29  0.50  0.80  0.75 
NV  UE2  111.75  210.00  291.75  396.00  528.00  586.50  533.25  568.50  450.75  272.25  123.75  92.25  25.00  0.50  0.80  0.75 
SE  FE1  115.46  169.97  177.96  178.35  167.44  180.68  175.04  241.04  231.89  202.68  111.76  103.19  6.49  0.50  0.80  0.75 
SE  UEI  195.69  288.09  301.62  302.28  283.80  306.24  296.67  408.54  393.03  343.53  189.42  174.90  11.00  0.50  0.80  0.75 
SE  FE2  269.52  396.78  415.41  416.32  390.87  421.78  408.60  562.67  541.31  473.13  260.88  240.89  15.15  0.50  0.80  0.75 
SE  UE2  444.75  654.75  685.50  687.00  645.00  696.00  674.25  928.50  893.25  780.75  430.50  397.50  25.00  0.50  0.80  0.75 
SV  FE1  226.29  333.14  348.78  349.55  328.18  354.12  343.06  472.42  454.49  397.25  219.04  202.25  12.72  0.50  0.80  0.75 
SV  UEI  35.58  52.38  54.84  54.96  51.60  55.68  53.94  74.28  71.46  62.46  34.44  31.80  2.00  0.50  0.80  0.75 
SV  FE2  528.01  777.32  813.83  815.61  765.74  826.29  800.47  1102.32  1060.47  926.91  511.09  471.91  29.68  0.50  0.80  0.75 
SV  UE2  88.95  130.95  137.10  137.40  129.00  139.20  134.85  185.70  178.65  156.15  86.10  79.50  5.00  0.50  0.80  0.75 
ΦSFE=  2442.97  3815.75  4341.51  4850.50  5307.01  5807.39  5457.56  6716.09  6124.31  4655.32  2439.80  2146.65 
Tabelul 21.Aporturile externe de căldură 
 
.   [kWh] 
 

29
 
DETERMINAREA APORTURILE INTERIOARE DE CĂLDURĂ 
 
Aporturile  interioare  de  căldură,  Qi,  cuprind  toată  cantitatea  de  căldură  generată  în 
spațiul încălzit de sursele interioare, altele decât instalația de încălzire, ca de exemplu :   
 
‐ degajări metabolice care provin de la ocupanți;   
‐ degajări de căldură de la aparate şi instalația de iluminat.   
 
Pentru  calculul  degajărilor  de  căldură  la  clădirile  rezidențiale  se  utilizează  fluxurile 
termice medii lunare sau pe sezonul de încălzire, în funcție de perioada de calcul stabilită. 
 
Se determină indicele de ocupare a locuințelor iloc = 0,092 conform NP 048 ANEXA IV. 
Se determină numărul mediu normalizat de unități de utilizare pe clădire Nu 
 
. ,  
 
Pentru clădirea analizată vom avea următoarele valori ale aporturilor energetice interne 
conform NP 048 ANEXA V: 
 
Ocupanți  =  65  *  43.00 =  2795.00 
Apă caldă  =  20  +  15 * 43.00 = 665.00 
Preparare hrană  =  100  *  12 =  1200.00 
Aparate casnice  =  270  +  40 *  43.00 =  1990.00 
Iluminat  =  45  *  2 + 30 * 10 = 390.00 
Total    7040.00 
 
Aportul energetic mediu specific pentru clădiri de locuit: 
 
φi =7040.00/1340.85= 5.25 W/m2
 
Φi =  φi *  A utila  =  5.25 * 1340.85 = 7040.00 W 
 
Deci vom avea: 
 
Φg – flux termic al aporturilor totale de căldură 
 
∑     [W] 
 
Qg ‐ aport global căldura 
 
Qg=  Φg* t = 60456.41      [KWh] 
 
 

30
 
Necesarul de căldură al clădirii este:   
 
QH = QL‐ Qg 
QL‐ pierdere de căldură 
Qg ‐ aport global căldură 
Considerând aporturile neglijabile, vom avea: QH = QL

QL = Φl * t = H * Δθ *             [KWh/an] 


Δθ = θi ‐ θe 
 
QH = QL = 274105.08 [KWh] 

CAP 7. PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE 
 
1 ‐ Pierderi de căldură prin sistemul de transmisie   
2 ‐ Pierderi de căldură prin sistemul de distribuție   
 
Pierderi de căldură prin sistemul de transmisie  : 
 
    [KWh] 
 
                 23835.22            [KWh] 
ηr = 0,92 pentru instalații fără robineți dublu reglaj Conform NP 048,Mc 001/2 
 
Pierderi de căldură prin sistemul de distribuție  : 
 
∑       [kWh/an] 
 
      [W/mK] 

 
U    coeficient de pierderi de căldură prin sistemul de distribuție 
λD    conductivitate termică a conductei(izolație) λD=0,04 [W/mK] 
Di    diametru interior conductă 
Da    diametru exterior conductă ‐ conducte neizolate Da = De+giz 
αa    coeficient de transfer termic prin convecție la exteriorul conductei αa= 3 W/m2K 
θm    temperatura medie a agentului termic 
θa    temperatura mediului ambiant prin care trece conducta 
  t    durata sezonului de încălzire 
  L    lungimea conductelor din subsol( tur+retur)   
m = = =80 [°C] 

31
 
 
Valorile calculate pentru pierderi de căldură prin sistemul de distribuție sunt centralizate 
în tabelul 22. 
 
Di  Di  Da  L  λ D  U  θm  θa  t  Qd
1 ½"  0.04  0.043  42 0.04 0.36 80 8.56  5616 6066.16
      42   0.36       6066.16
Tabelul 22.Pierderile de căldura în sistemul de distribuție 
 
.       [KWh/an] 
 
Se calculează randamentul de distribuție ηd: 
 
 
 

.  

CAP 8. RECUPERARE DE CĂLDURĂ 
 
1‐ de la instalația interioară de încălzire 
2‐ de la instalația de apă caldă   
 
Recuperarea de căldură de la instalația de încălzire 
 
∑      [kWh/an] 
        [W/mK] 

 
U    coeficient de pierderi de căldură prin sistemul de distribuție 
λD    conductivitate termică a conductei λD=0,04 [W/mK] 
Di    diametru interior conductă 
Da    diametru exterior conductă ‐ conducte neizolate Da = De+giz 
αa    coeficient de transfer termic prin convecție la exteriorul conductei αa= 3 W/m2K 
θm    temperatura medie a agentului termic 
θa    temperatura mediului ambiant prin care trece conducta(spațiu încălzit)   
  t    durata sezonului de încălzire 
  L    lungimea conductelor parter+etaje( tur+retur)   
 
m = = =80      [°C] 
   
32
 
Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qrhh 
1/2"  0.015  0.018  560 0.04 0.15 80 19.56  5616  28512.21
1"  0.025  0.029  96 0.04 0.24 80 19.56  5616  7820.49
      656   0.39       36332.70
Tabelul 23.Recuperare de caldură în instalația de încălzire 
 
  36332.70 [kWh/an] 
 
Recuperarea de căldură de la instalația de apă caldă 
 
∑       [kWh/an] 
 
      [W/mK] 

 
U    coeficient de pierderi de căldură prin sistemul de distribuție 
λD    conductivitate termică a conductei λD=0,04 [W/mK] 
Di    diametru interior conductă 
Da    diametru exterior conductă ‐ conducte neizolate Da = De+giz 
αa    coeficient de transfer termic prin convecție la exteriorul conductei αa= 3 W/m2K 
θm    temperatura medie a agentului termic 
θa    temperatura mediului ambiant prin care trece conducta(spațiu încălzit)   
  t    durata sezonului de încălzire 
  L    lungimea coloanelor pentru apă caldă parter+etaje   
 
m =  = = 80      [°C] 
 
Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qrhw 
1/2"  0.015  0.018  115 0.04 0.15 50 19.56  8760  4599.79
1"  0.025  0.029  72 0.04 0.24 50 19.56  8760  4607.79
      187   0.39       9207.58 
Tabelul 24.Recuperare de caldură în instalația de apă caldă 
 
. [kWh/an] 
 
CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE 
 
.   [KWh/an] 
 
Qfh  ‐ consumul de energie pentru încălzire [KWh/an]
Qh  ‐ necesarul de energie pentru încălzirea clădirii 
Qem  ‐ pierderi de căldură prin sistemul de transmisie
Qd  ‐ pierderi de căldură prin sistemul de distribuție

33
 
Qrhh  ‐ căldură recuperată de la subsistemul de încălzire (coloane + racorduri)
Qrhw  ‐ căldură recuperată de la subsistemul de preparare apă caldă pe perioada de 
încălzire 
 
Consumul anual specific va fi:   
 
.       [KWh/m2an] 
 
Au    = aria încălzită = 1340.85 m2 
 
Prin încadrarea în grila de clasificare energetică a valorii consumului specific mediu anual 
de energie pentru încălzire constatăm  că blocul  de locuințe analizat are pentru tipul de 
utilități : încălzire clasa „D". 
 
  A B C D E F G

 
70
117
173
245

343

500
kWh/m²an

34
 
CAP 9. INSTALAȚII DE APĂ CALDĂ DE CONSUM 
 
Energia  consumată  de  instalațiile  de  alimentare  cu  apă  caldă  de  consum  (furnizare, 
distribuție,  stocare  si  generare)  reprezintă  consumul  total  de  energie  pentru  furnizarea 
necesarului de apă (energia utilă netă) și acoperirea pierderilor din sistem. 
Energia  necesară  acoperirii  pierderilor  cuprinde,  pe  de  o  parte,  pierderile  de  căldură 
aferente sistemelor, cat si energiile auxiliare (electrice) necesare alimentării agregatelor 
de pompare. 
 
Pe  perioada  sezonului  de  încălzire  sau  în  lunile  în  care  necesarul  de  căldură  pentru 
încălzirea spațiului este semnificativ ca valoare, o parte din pierderile de căldură aferente 
instalației de alimentare cu apă caldă de consum și o parte din energia auxiliară pentru 
fiecare din sistemele componente devin energii recuperabile, Qrhw. 
 
CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU PREPARARE APĂ CALDĂ DE CONSUM 
 
Consumul  de  energie  pentru  prepararea  apei  calde  de  consum,  pentru  o  perioadă  de 
timp (an, lună, săptămână) se calculează cu relația: 
 
, , [KWh] 
 
în care: 
 
Qac  ‐ necesarul de căldură pentru prepararea apei calde [KWh]; 
Qac,c  ‐ pierderea de căldură datorată furnizării/utilizării la consumator a apei calde 
la o temperatură diferită de temperatura nominală de calcul [KWh]; 
Qac,d  ‐ pierderea de căldură pe conductele de distribuție [KWh]; 
 
 
Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum 
Necesarul  de  căldură  pentru  prepararea  apei  calde  de  consum  corespunde  energiei 
necesare încălzirii apei calde cerută de consumator, la temperatura dorită. 
 
Necesarul  de  apă  caldă  de  consum  se  determină  în  funcție  de  numărul  și  de  tipul 
consumatorilor,  indiferent  dacă  în  clădire/apartament  există  sau  nu  un  sistem  de 
contorizare al volumului de apă caldă de consum. 
 
Formula  generală  de  calcul  al  necesarului  de  căldură  pentru  prepararea  apei  calde  de 
consum, Qac , este dată de relația: 
∑     [KWh] 
 
în care: 
35
 
 
ρ  ‐ densitatea apei calde de consum[kg/m3] (tabel II.3.3 din Mc001/2) 
c  ‐ căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K] (tabel II.3.3 Mc001/2)
Vac  ‐ volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată [m3]
θac  ‐ temperatura de preparare a apei calde, [θac=60 oC]
θar  ‐ temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum 
[θar=10 oC] 
 
Relația  de  calcul  poate  fi  aplicată  diferitelor  perioade  de  timp  reprezentative  pentru 
consum.  De  exemplu,  acolo  unde  volumul  de  apă  Vac  reprezintă  volumul  anual  de  apă, 
atunci necesarul de căldură pentru prepararea apei calde are valoarea anuală. 
 
Volumul de apă caldă de consum se determină cu următoarea relație de calcul: 

3.23      [m3] 
 
a  ‐  necesarul  specific  de  apă  caldă  de  consum,  la  60  oC,  pentru  unitatea  de 
utilizare/folosință, pe perioada considerată; a=75l/ 
Nu  ‐ numărul unităților de utilizare / folosință a apei calde de consum (persoană)
 

. KWh  
 
Pierderea de căldură datorată furnizării/utilizării la consumator a apei calde la 
temperatură diferită de temperatura nominală de calcul 
 
Qac,c    se determină cu relația:   
 
n
  Qac,c = ∑
i =1
ρ * c * Vac,c * ( , )  KWh  
 
în care: 
ρ  densitatea apei calde de consum                  [kg/m3]   
c    căldura specifică a apei calde de consum                  [J/kg K]   
Vac,c    volumul  corespunzător  pierderilor  şi  risipei  de  apă  caldă  de  consum  pe 
perioada considerată                        [m3] 
o
,   temperatura de furnizare/utilizare    a apei calde la punctul de consum[ C]   
  temperatura  apei  reci  care  intră  în  sistemul  de  preparare  a  apei  calde  de 
consum                                                                                                  [oC] 
i =1, n reprezintă indicele de calcul pentru categoriile de consumatori. 
o
,   = 50[ C]     
  = 10 [oC] 

36
 
 
Pentru evaluarea termenului Vac,c    se ține seama de următoarele aspecte: 
ƒ starea tehnică a echipamentelor de consum 
ƒ prezența rețelei de recirculare a apei calde de consum 
 
Pierderile de apă caldă de consum se pot estima şi cu ajutorul unor coeficienți de calcul, 
astfel încât volumul real de apă caldă necesară consumului este determinat de valoarea 
teoretică a volumului de apă caldă amendată de coeficienți supraunitari, care majorează 
valoarea  teoretică,  în  funcție  de  timpul  de  aşteptare  pentru  furnizarea,  la  punctele  de 
consum  (datorită  lipsei sistemelor de  recirculare a apei  calde  şi  datorită stării  tehnice  a 
armăturilor) 
 
Vac +Vac,c = Vac × f1 × f2         [m3];        (3.7) 

Se pot adopta următoarelor valori pentru coeficienții f: 
- f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate în sistem centralizat , fără recirculare 
- f2 = 1, 10 pentru instalații echipate cu baterii clasice 
 
în care: 
f1 depinde de tipul instalației la care este racordat punctul de consum 
f2 depinde de starea tehnică a armăturilor la care are loc consumul de apă caldă 
 
                                          Qac,c = 23561.84 [KWh]  
 
Pierderile de căldură prin sistemul de distribuție apă caldă de consum:   
 
, ,  
unde:   

U    ‐ valoarea coeficientului de transfer de căldură în W/mK
θm  ‐ temperatura medie a agentului termic în oC
θa  ‐ temperatura aerului exterior(ambianță) în oC
L  ‐ lungimea conductei din subsol
i  ‐ indicele corespunzător conductelor cu aceleaşi condiții la limită 
th  ‐ numărul de ore în pasul de timp (h/pasul de timp)
 
Valoarea  coeficientului  U  de  transfer  de  căldură  pentru  conductele  izolate,  care  ia  în 
considerare  atât  transferul  de  căldură  prin  radiație  cat  și  prin  convecție  este  dat  de 
relația: 
 
      [W/mK] 

37
 
 
în care: 
 
Di      ‐ diametrul conductei fără izolație [m]
Da  ‐ diametrul exterior al conductei izolate [m] 
αa    ‐ coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei = 3 [W/m2K]
λD    ‐ coeficientul de conducție a izolației = 0,04 [W/mK]
 
Di  Di  Da  L λD U θm θa  t  Qacd
1 1/4"  0.032  0.035  40 0.04 0.3 50 8.56  8760 4356.055
      40 0.3   4356.06
Tabelul 25.Pierderile de căldura în sistemul de preparare apa caldă 
 
, .    [KWh] 
 
Qacc = 96256.55      [KWh/an] 
 
.     [KWh/m2an] 
 
Prin încadrarea în grila de clasificare energetică a valorii consumului specific mediu anual 
de  energie  aferentă  consumului  apă  caldă  constatăm  că  blocul  de  locuințe  analizat  are 
pentru tipul de utilități : APĂ CALDĂ clasa „D". 
 
 
  A B C D E F G

 
200
15
35
59
90

132

 
kWh/m²an
 

CAP 10. CALCULUL CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU 
ILUMINAT 
 
Determinarea  consumului  anual  de  energie  electrică  utilizată  pentru  iluminat  și  a 
consumului  specific  mediu  anual  de  energie  electrică  pentru  blocurile  de  locuințe  este 
efectuată conform Mc 001/2‐2006. 
 
Pentru  blocurile  de  locuințe  consumul  anual  de  energie  electrică  pentru  iluminat  se 
împarte în funcție de tipul de consum: 
 
Wil = Windividual + Wcomun 
 

38
 
Consumul individual este determinat de tipul de locuință si este conform Anexei II.4.A1 
 
TIP LOCUINȚĂ  CONSUM ANUAL/APART.  NUMĂR APART.  CONSUM TOTAL ANUAL   
KW h/an  KW h/an 
Apartament 2 camere  433 10 4330
Apartament 4 camere  712 2 1424
Consum individual, Windividual     5754
Tabelul 26.Consumul individual de energie electrică 
 
Consumul comun este determinat simplificat, ca fiind 10 % din consumul individual: 
 
Wcomun = 575.40 [KW h/an] 
 
Consumul anual de energie electrică utilizată pentru iluminat este: 
 
Wil = 6329.40 [KW h/an]   
 
Consumul specific mediu anual de energie electrica pentru iluminat este: 
 
wiI = Wil/A [KW h/ m2an] 
 
în care :   
 
A este aria totală a pardoselii folosite din clădire(inclusiv garaj și casa scării):   
A = 1533.04 m2 
Se obține :     
wil = 4.13 [KW h/ m2an] 
 
Prin încadrarea în grila de clasificare energetică a valorii consumului specific mediu anual 
de energie electrică pentru iluminat constatăm că blocul de locuințe analizat are pentru 
tipul de utilități : ILUMINAT clasa „A". 
 
A B C D E F G  
 
40

59
73

91

120
49

 
kWh/m²an  
 
CAP 11. ENERGIA PRIMARĂ ŞI EMISIILE DE CO2 

Calculul  consumului  de  energie  primară se  face  separat  pentru  fiecare  tip  de  utilizator 
(încălzire, răcire, apă caldă de consum, iluminat, etc.) şi pentru fiecare tip de combustibil 
sau sursă energetică. 
 
 
39
 
ENERGIA PRIMARĂ 
 
Pentru  o  perioadă determinată de  timp  (an,  lună,  săptămână),  energia  consumată de  o 
clădire prin utilizarea unei anumite energii de tip Qf,i , este dată de relaţia următoare: 
 
,, , , , , , , , , ,,     [KWh/an] 

unde termenii reprezintă energia consumată pentru: încălzire, ventilare, răcire, preparare 


apă caldă de consum şi iluminat, calculată conform prezentului proiect. 
 
Formula devine:   
 
,, , , , , , , 361052.13  [KWh/an] 
 
Energia primară se calculează, pe acelaşi interval de timp, pornind de la valoarea energiei 
consumată, astfel: 
 
∑ , , ∑ , ∑ , ,     [KWh/an] 
 
în care: 
 
Qf,i  ‐ consumul de energie utilizând energia i, în Joule (J; kWh/an); 
Wh  ‐ consumul auxiliar de energie pentru încălzirea spațiilor (J; kWh/an); 
fp,i  ‐ factorul de conversie în energie primară, având valori tabelate pentru fiecare 
tip de energie utilizată (termică, electrică, etc.); 
Qex,i  ‐ energia produsă la nivelul clădirii şi exportată, (J; kWh/an); 
fpex,I  ‐ factorul de conversie în energie primară, care poate avea valori identice cu 
fp,i 
 
În cazul nostru formula devine:   
 
, , 407917.33  [KWh/an] 
 
, 1,1; , 1,1; 2,8   Conform MC001/1 cap. 1.10 Tabel 1.12. Factori de 
conversie în energie primară 
 
Consumul de energie primară poate fi mai mic sau mai mare decât consumul final de 
energie după cum sunt sau nu utilizate surse de energie regenerabilă. 
 
EMISIA DE CO2 

Emisia de CO2 se calculează similar cu energia primară utilizând un factor de transformare 
corespunzător: 

∑ , ∑ ∑ , ,     [Kg/an] 
40
 

unde fCO2, reprezintă factorul de emisie stabilit conform tabelelor din Mc 001. 
 
Deci vom avea: 
 
, , , 85703.10    [Kg/an] 
, 0,24; , 0,24; , 0,09  
 
INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2 
 
63.92    [KgCO2/m2an] 

CAP 12. DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII REALE 
 
Consum 
   Consum              Clasa 
specific 
Încălziri  Qfh=  258466.18 kWh/an qinc=  192.76  kWh/m2an  D 
Apa calda  QAC=  92481.30 kWh/an qac=  71.79  kWh/m2an  D 
2
Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13  kWh/m an  A 
2
Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil=  268.68  kWh/m an  C 
 
 
  A B C D E F G

   
125

566

820
201
291
408

kWh/m²an

41
 
CAP 13. NOTA ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE   
 
PENALIZĂRI ACORDATE CLĂDIRII CERTIFICATE 
 
Se determina penalizarile conform cap. III.3.4.5 din Metodologie partea a III‐a. 
 
p o = p 1 • p 2 • p 3 • p 4 • p 5 • p 6 • p 7 • p 8 • p 9 • p 1 0 • p11 • p 1 2 = 1,35    unde: 
 
p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună
p2  1.01  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare
p3  1.02  Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe
p4  1.05  Corpurile  statice  nu  sunt  dotate  cu  armături  de  reglaj  sau  cel  puțin  jumătate  dintre  armăturile  de  reglaj 
existente nu sunt funcționale 
p5  1.05  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
p6  1.03  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcționale
p7  1.15  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice
p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial
p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)
p10  1  Acoperiş etanş 
p11  1  Clădire fără coş 
p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 
 
NOTA ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE ANALIZATE 
 
 
S‐a determinat nota energetică a clădirii în starea sa actuală cu relația din Metodologie 
partea  a  III‐a,  în  care  valoarea  qt  se  referă  la  suma  utilităților  termice  care  se  aplică  la 
clădirea  analizată  (încălzirea  spatiilor,  prepararea  apei  calde  și  iluminat)  exprimate  sub 
forma consumurilor specifice de căldură [kWh/m2an]. 
 
⎧⎪exp(− B1 ⋅ qt ⋅ p o + B2 ), pentru (qt ⋅ po ) > qTM kWh / m 2 an
N =⎨  
⎪⎩100, pentru (qt ⋅ po ) ≤ qTM kWh / m 2 an
 
 
în care: 
 
B1, B2 ‐ coeficienți numerici determinați din tabelul II.4.2 în funcție de cazul de 
încadrare a clădirii din punct de vedere al utilităților existente conform tabelului 
II.4.1, 
po  ‐ coeficient de penalizare a notei acordate clădirii funcție de gradul de utilizare a 
energiei în raport cu nivelul rațional, corespunzător normelor minime de igienă 
şi întreținere a clădirii şi instalațiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5, 
qTM  ‐ consumul  specific  anual  normal  de  energie  maxim,  obținut  prin  însumarea 
valorilor  maxime  din  scalele  energetice  proprii  utilităților  existente/aplicabile, 
conform fig. II.4.1. 
42
 
Utilități  Apă 
  caldă  Ventilare 
Încălzire Climatizare Iluminat 
Caz  de  mecanică 
consum
1     
2     
3     
4     
Tabelul 27 
   
  Utilități
B1  B2  qTm qTM 
Caz 
1  0,001053 4,73677 125 820 
2  0,000761 4,71556 145 1120 
3  0,001016 4,73724 130 850 
4  0,000742 4,71646 150 1150 
Tabelul 28 
 
 
Nota energetică a clădirii reale:   
 
N = exp(‐0.001053*268.68*1.35*4.73677) = 77.96 
 
N = 77.96   

43
 
 
CAP 14. CLĂDIREA DE REFERINȚĂ 
DEFINIREA CLĂDIRII DE REFERINȚĂ 

Clădirea  de  referință  reprezintă  o  clădire  virtuală  având  următoarele  caracteristici 


generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Mc 001/3: 
a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală; 
b)  Aria  elementelor  de  construcție  transparente  (ferestre,  luminatoare,  pereți  exteriori 
vitrați) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale; 
c)  Rezistențele  termice  corectate  ale  elementelor  de  construcție  din  componența 
anvelopei  clădirii  sunt  caracterizate  de  valorile  minime  normate,  conform  Metodologie 
Partea I, cap 11. 
d) Valorile absorbtivității radiației solare a elementelor de construcție opace sunt aceleaşi 
ca în cazul clădirii de referință; 
e) Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este (g)= 0,26; 
f) Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale; 
g)  Numărul  de  schimburi  de  aer  din  spațiul  încălzit  este  de  minimum  0,5  h‐1, 
considerându‐se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare; 
h)  Sursa  de  căldură  pentru  încălzire  şi  preparare  a  apei  calde  de  consum  este,  centrală 
termică proprie funcționând cu combustibil gazos (gaze naturale) şi cu preparare a apei 
calde de consum cu boiler cu acumulare; 
i)  Sistemul  de  încălzire  este  de  tipul  încălzire  centrală  cu  corpuri  statice,  dimensionate 
conform reglementărilor tehnice în vigoare; 
j)  Instalația  de  încălzire  interioară  este  dotată  cu  elemente  de  reglaj  termic  şi  hidraulic 
atât  la  baza  coloanelor  de  distribuție  (în  cazul  clădirilor  colective),  cât  şi  la  nivelul 
corpurilor  statice;  de  asemenea,  fiecare  corp  de  încălzire  este  dotat  cu  repartitoare  de 
costuri de încălzire; 
k)  În  cazul  sursei  de  căldură  centralizată,  instalația  interioară  este  dotată  cu  contor  de 
căldură general (la nivelul racordului la instalațiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă 
de  consum  la  nivelul  racordului  la  instalațiile  interioare,  în  aval  de  stația  termică 
compactă; 
l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalația de apă caldă este dotată cu debitmetre 
înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente; 
m)  Randamentul  de  producere  a  căldurii  aferent  centralei  termice  este  caracteristic 
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalațiile interioare; 
n)  Conductele  de  distribuție  din  spațiile  neîncălzite  (ex.  subsolul  tehnic)  sunt  izolate 
termic  cu  material  caracterizat  de  conductivitate  termică  λiz  ≤ 0,05  W/mK,  având  o 
grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei; 
o)  Instalația  de  apă  caldă  de  consum  este  caracterizată  de  dotările  şi  parametrii  de 
funcționare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei 
calde  de  consum  este  de  1958  * NP /  Aînc [kWh/m²an],  unde  NP reprezintă  numărul  mediu 
normalizat  de  persoane  aferent  clădirii  certificate,  iar  Aînc reprezintă  aria  utilă  a spațiului 
încălzit / condiționat (conf. Mc 001/3 Anexa 9); 

44
 
p)  În  cazul  în  care  se  impune  climatizarea  spațiilor  ocupate,  randamentul  instalației  de 
climatizare este aferent instalației, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care 
funcționează conform procesului cu consum minim de energie; 
q) În cazul climatizării spațiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta 
utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale/mecanice (după caz); 
r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 normativ, p0 = 1,00. 
 
Pentru clădirea de referință se reia calculul de determinare a consumului anual specific, 
păstrând dimensiunile anvelopei calculate în prima parte şi înlocuind valorile R’ cu R’nec. 
 
Orientare  Element,  Aria    R' = R'nec Factor de  θi0 θe0 θi  θe τ  Flux  (A/R'*τ* 
anvelopa  A  cuplaj  termic  (θi0 ‐ θe0)) 
termic    disipat 
L = A/R'  A/R' * τ   
       [m2J    [m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C] [°C]      
1  2  3  4  5  6  7  8  9  10  11  12 
NE  PE1  190.51  1.40 136.08 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  134.37  4702.92
NE  FE1  11.69  0.50 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  23.09  808.01
NE  UEI  2.00  0.50 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  3.95  138.24
NE  FE2  27.27  0.50 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  53.85  1884.90
NE  UE2  6.00  0.50 12 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  11.85  414.72
NV  PE1  192.19  1.40 137.28 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  135.55  4744.40
NV  FE1  11.27  0.50 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  22.26  778.98
NV  UEI  11.00  0.50 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  21.72  760.32
NV  FE2  26.29  0.50 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  51.92  1817.16
NV  UE2  25.00  0.50 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  49.37  1728.00
SE  PE1  160.52  1.40 114.66 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  113.22  3962.65
SE  FE1  6.49  0.50 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  12.82  448.59
SE  UEI  11.00  0.50 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  21.72  760.32
SE  FE2  15.15  0.50 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  29.92  1047.17
SE  UE2  25.00  0.50 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  49.37  1728.00
SV  PE1  188.36  1.40 134.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  132.85  4649.70
SV  FE1  12.72  0.50 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  25.12  879.21
SV  UEI  2.00  0.50 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  3.95  138.24
SV  FE2  29.68  0.50 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  58.61  2051.48
SV  UE2  5.00  0.50 10 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99  9.87  345.60
   PICS  266.05  1.10 241.87 20 ‐15 19.56 5.61 0.40  96.37  3373.03
   UI1  9.03  0.50 18.06 20 ‐15 19.56 5.61 0.40  7.2  251.86
   UI2  21.07  0.50 42.14 20 ‐15 19.56 5.61 0.40  16.79  587.67
ORIZONTAL  PdS  100.65  4.50 22.37 20 ‐15 19.56 10.00 0.27  6.11  213.86
ORIZONTAL  PlT  281.22  3.00 93.74 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99  92.56  3239.65
ORIZONTAL  PdGa  107.08  1.65 64.9 20 ‐15 19.56 ‐0.78 0.58  37.71  1319.75
ORIZONTAL  PdPR  29.26  4.50 6.5 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99  6.42  224.64
ORIZONTAL  PdCS  32.74  1.65 19.84 20 ‐15 19.56 5.61 0.40  7.91  276.68
    1806.23    1487.1   1236.45 43275.75
 
Tabelul 29.Performațe energetice clădire de referință 
 
Pentru clădirea de referință rezultă următoarele valori: 
 
 
na  =  0.50  [W] 
Qtr    =  43275.75  [h‐1] 
Qinf  =  19455.25  [W] 
Qo  =  62731.00  [W] 
 

45
 
COEFICIENTUL GLOBAL DE TRANSFER TERMIC 
 
·

. ·    [W/m3K] 
 
unde 
V  ‐ Volumul spațiului încălzit al clădirii;
na    ‐ numărul de schimburi de aer h‐1
 

0.55  [W/m3K] 
 
COEFICIENT GLOBAL NORMAT 
 
Determinarea coeficientului global de transfer termic normat, GN, se face tinand cont de 
numărul de nivele al clădirii si de raportul suprafeței la volum, conform C107/1 ‐ANEXA 2 
 
 
A .
.       [m2/m3] 
V ,
 
Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65 [W/m3K] 
 
Comparând  G  cu  GN  se  observă  G  <  GN,  deci  clădirea  nu  pierde  căldură.  Performanța 
clădirii de referință este mai bună decât cea a clădirii reale. 
 
 
Rezistența medie a anvelopei 
 

.         [m2K/W]   

 
COEFICIENTUL DE PIERDERI DE CĂLDURĂ AL CLĂDIRII H 
 
Coeficientul de pierderi de căldură al unei clădiri mono‐zonă, încălzită la o temperatură 
interioară uniformă, pentru o perioada sau sub‐perioada de calcul data, se definește cu 
relația: 
 
.       [W/K]
   

46
 
elem.  factor    Factor  transmit 
orientare  vitrat  IAN  FEB  MART  APR  MAI  IUN  IULI  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC  A  umbrire  tamplarie    g 
NE  FE1  18.11  34.04  47.29  64.19  85.59  95.07  86.44  92.15  84.01  44.13  20.06  14.95  11.69  0.50  0.80  0.26 
NE  UEI  3.10  5.82  8.09  10.98  14.64  16.27  14.79  15.77  14.37  7.55  3.43  2.56  2.00  0.50  0.80  0.26 
NE  FE2  42.26  79.41  110.32  149.75  199.66  221.78  201.65  214.97  195.97  102.95  46.80  34.88  27.27  0.50  0.80  0.26 
NE  UE2  9.30  17.47  24.27  32.95  43.93  48.80  44.37  47.30  43.12  22.65  10.30  7.68  6.00  0.50  0.80  0.26 
NV  FE1  17.46  32.82  45.59  61.89  82.51  91.66  83.33  88.84  70.44  42.55  19.34  14.42  11.27  0.50  0.80  0.26 
NV  UEI  17.05  32.03  44.50  60.40  80.54  89.46  81.34  86.72  68.75  41.53  18.88  14.07  11.00  0.50  0.80  0.26 
NV  FE2  40.74  76.56  106.36  144.36  192.48  213.81  194.40  207.25  164.32  99.25  45.11  33.63  26.29  0.50  0.80  0.26 
NV  UE2  38.74  72.80  101.14  137.28  183.04  203.32  184.86  197.08  156.26  94.38  42.90  31.98  25.00  0.50  0.80  0.26 
SE  FE1  40.03  58.92  61.69  61.83  58.05  62.64  60.68  83.56  80.39  70.26  38.74  35.77  6.49  0.50  0.80  0.26 
SE  UEI  67.84  99.87  104.56  104.79  98.38  106.16  102.85  141.63  136.25  119.09  65.67  60.63  11.00  0.50  0.80  0.26 
SE  FE2  93.43  137.55  144.01  144.32  135.50  146.22  141.65  195.06  187.65  164.02  90.44  83.51  15.15  0.50  0.80  0.26 
SE  UE2  154.18  226.98  237.64  238.16  223.60  241.28  233.74  321.88  309.66  270.66  149.24  137.80  25.00  0.50  0.80  0.26 
SV  FE1  78.45  115.49  120.91  121.18  113.77  122.76  118.93  163.77  157.56  137.71  75.93  70.11  12.72  0.50  0.80  0.26 
SV  UEI  12.33  18.16  19.01  19.05  17.89  19.30  18.70  25.75  24.77  21.65  11.94  11.02  2.00  0.50  0.80  0.26 
SV  FE2  183.04  269.47  282.13  282.74  265.46  286.45  277.50  382.14  367.63  321.33  177.18  163.60  29.68  0.50  0.80  0.26 
SV  UE2  30.84  45.40  47.53  47.63  44.72  48.26  46.75  64.38  61.93  54.13  29.85  27.56  5.00  0.50  0.80  0.26 
ΦSFE=  846.89  1322.79  1505.06  1681.51  1839.76  2013.23  1891.95  2328.24  2123.09  1613.84  845.80  744.17 
  Tabelul 30. Aporturile externe de căldură clădire de referință

47
 
 
DURATA SEZONULUI DE INCALZIRE 
 
Perioada de încălzire cuprinde toate zilele pentru care aporturile de căldură calculate cu 
factorul  de  utilizare  η,  nu  compensează  pierderile  termice.  La  calculul  perioadei  de 
încălzire  pentru  clădirea  de  referință  se  observă  că  apartamentele  sunt  încălzite  din 
septembrie până în mai. 
 
θe  θi  θer  θir  t.z t.ore θi‐θe QL Φs  Qs  Qg
iul  22  19.56  23.03  15.74  nu                
aug  21.1  19.56  22.36  15.74  nu                   
sep  16.9  19.56  18.05  15.74  4  96  2.66  470.92  2123.09  203.82 879.66
oct  10.8  19.56  11.68  15.74  31  744  8.76  12019.20  1613.84  1200.7  6438.46 
nov  5.2  19.56  5.66  15.74  30  720  14.36  19067.14  845.80  608.98  5677.78 
dec  0.2  19.56  0.60  15.74  31  744  19.36  26562.98  744.17  553.66 5791.42
ian  ‐2.4  19.56  ‐1.94  15.74  31  744  21.96  30130.33  846.89  630.09  5867.85 
feb  ‐0.1  19.56  0.62  15.74  28  672  19.66  24364.16  1322.79  888.91 5619.79
mar  4.8  19.56  5.62  15.74  31  744  14.76  20251.53  1505.06  1119.76  6357.52 
apr  11.3  19.56  12.21  15.74  30  720  8.26  10967.59  1681.51  1210.69  6279.49 
mai  16.7  19.56  17.70  15.74  5  120  2.86  632.92  1839.76  220.77 1065.57
iun  20.2  19.56  21.29  15.74  nu                   
221  5304  144466.77  12522.91  6637.38 43977.54
  Tabelul 31. Durata sezonului de încălzire clădire de referință 
 
luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai 
θir  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74  15.74 
θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8 
   18.05  11.68  5.66  0.60  ‐1.94  0.62  5.62  12.21  17.70 
zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8 
   30  31  30  31  31  28  31  30  31 
durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 
durata înc.  4.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  5.00 
NGZ  1.67  126.09  302.52  469.31  548.18  423.51  313.92  105.92  1.67 

 
APORTUL GLOBAL DE CĂLDURĂ 
 
Qg ‐ aport global căldura 
 
Qg=  Φg* t = 43977.54    [KWh] 
 
t = 5304 ore 
   

48
 
̊C Determinarea sezonului de încălzire
25

20

15
θe
θi
10 θer
θir

0
iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun Lunile anului

‐5
 
 
Necesarul de căldură al clădirii, considerând aporturile neglijabile, este: 
 
QH= QL = 144466.77    [KWh] 
 
PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE 
 
Pierderi de căldură prin sistemul de transmisie 
 
  1459.26    [KWh] 
 
ηr = 0,99 cu robineți dublu reglaj Conform NP 048 
 
Valorile calculate pentru pierderi de căldură prin sistemul de distribuție sunt centralizate 
în tabelul 26. 
 
Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 
1 ½"  0.04  0.093  42 0.04 0.22 80  5.61  5304 3645.56
      42   0.22       3645.56
  Tabelul 32.Pierderile de căldura în sistemul de distribuție clădire de referință 
 
3645.56      [KWh/an] 
 
49
 
RECUPERARE DE CĂLDURĂ 
 
Recuperarea de căldură de la instalația de încălzire 
 
Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qrhh 
1/2"  0.015  0.018  560 0.04 0.15 80 19.56  5304  26928.20
1"  0.025  0.029  96 0.04 0.24 80 19.56  5304  7386.02
      656   0.39       34314.22
Tabelul 33.Recuperare de căldură în instalația de încălzire   
. [kWh/an]
 
Recuperarea de căldură de la instalația de apă caldă 
 
Di  Di  Da  L  λD U θm θa  t  Qrhw
1/2"  0.015  0.018  115 0.04 0.15 50 19.56  8760  4599.79
1"  0.025  0.029  72 0.04 0.24 50 19.56  8760  4607.79
      187 0.39   9207.58
Tabelul 34. Recuperare de căldură în instalația de apă caldă 
. [kWh/an]
 
CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE 
 
106049.79  [KWh/an]
 
 
Consumul anual specific va fi:   
 
.       [KWh/m2an] 
 
Prin încadrarea în grila de clasificare energetica a valorii consumului specific mediu anual 
de energie pentru încălzire constatam  ca blocul  de locuințe analizat are pentru tipul de 
utilități : INCALZIRE clasa „B". 
 
A B C D E F G
 
70
117
173
245

343

500

 
kWh/m²an
 
CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ DE CONSUM 
 
 
·
.       [KWh/m2an] 
 

50
 
 
Prin încadrarea în grila de clasificare energetica a valorii consumului specific mediu anual 
de  energie  aferentă  consumului  apă  caldă  constatam  ca  blocul  de  locuințe  analizat  are 
pentru tipul de utilități : APA CALDA clasa „D". 
 
 
  A B C D E F G
 
 

200
15
35
59
90

132
kWh/m²an
 
 
CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT 
 
wil = 4.13    [KW h/m2an] 
 
Prin încadrarea în grila de clasificare energetica a valorii consumului specific mediu anual 
de energie electrica pentru iluminat constatam ca blocul de locuințe analizat are pentru 
tipul de utilități : ILUMINAT clasa „A". 
 
A B C D E F G
 
 
 
40

59
73

91

120
49

kWh/m²an  
ENERGIA PRIMARĂ 
 
Qf,i  = 207234.70 [KWh/an]
Ep  = 238718.15 [KWh/an]
EMISIA DE CO2 
 
Eco2 = 48786.92 [Kg/an]
   
INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2 
 
36.39    [KgCO2/m2an] 
 
 
 
 
51
 
DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLADIRII DE REFERINȚĂ 
 
Consum 
   Consum              Clasa
specific 
Încălzire  Qfh=  106049.79 kWh/an qinc=  79.09 kWh/m2an  B 
2
Apă caldă  QAC=  94855.51 kWh/an qac=  62.79 kWh/m an  D 
2
Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13 kWh/m an  A 
2
Clasa Totala qt= qinc+ qacc+ wil= 146.01 kWh/m an  B 
 
  A B C D E F G

125

566

820
201
291
408
 
  kWh/m²an

PENALIZĂRI ACORDATE CLĂDIRII DE REFERINȚĂ 
 
p o  = p 1 • p 2  • p 3  • p 4  • p 5  • p 6  • p 7  • p 8  • p 9  •   p 1 0  • p11 • p 1 2  = 1 
 
Nota energetica a clădirii de referință:    N = 97.81   

52
 
CAP 15. DESCRIEREA SOLUȚIILOR DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMICĂ 
 
Auditul  energetic  s‐a  efectuat  conform  noii  metodologii  de  auditare  aprobate  prin 
Ordinul nr. 157/2007 al Ministerului Construcțiilor, Transporturilor si Turismului. 
 
Soluțiile  propuse  corespund  cerințelor  din  Ordonanța  de  Guvern  OG  18/2009  care 
menționează limitarea consumului specific de energie termică pentru încălzire la valoarea 
de 100 [kWh/m2an] şi valori sporite ale rezistențelor termice corectate. 
 
În cazul clădirii auditate s‐au identificat următoarele soluții posibile de reabilitare: 
 
SOLUȚIA 1 (S1) ‐ Sporirea rezistenței termice a pereților exteriori peste valoarea de   
2,5  m2k/W  prevăzută  de  norma  metodologică  de  aplicare  a  OG  18/2009,  prin  izolarea 
termică  a  pereților  exteriori,  a  pardoselii  peste  garaj  și  a  pardoselii  peste  parter  retras,   
cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protecția acestuia 
şi  aplicarea  tencuielii  exterioare.  La  aplicarea  termosistemului  se  va  acorda  o  atenție 
deosebită acoperirii punților termice existente. 
Această  soluție  presupune  pregătirea  suprafeței  exterioare  a  blocului  pentru  aplicarea 
stratului  de  termoizolație,  aplicarea  stratului  de  termoizolație  și  a  tuturor  straturilor 
aferente necesare pentru protecția mecanică și noul strat de tencuială. Lucrarea necesită 
montare de schelă și înlăturarea permanentă a materialelor rebut.   
Costul unitar al termoizolației cu polistiren de 10 cm grosime este de 30 Euro/m2, pentru 
o  suprafață  S  =  867.91  m2,  reprezentand  aria  totală  a  suprafețelor    care  urmează  a  fi 
termoizolate,  măsurată  la  exteriorul  acestora.  Acest  preț  include  procurarea    și 
manopera  următoarelor  materiale:  polistiren  10  cm,  adeziv  polistiren,  plasă,dibluri PVC, 
amorsă,profil soclu, profil colț,tencuială decorativă, schelă.                                                                       
Pentru soluția 1 au rezultat următoarele valori: 
 
REZISTENȚE TERMICE: 
   Pereti exeriori    
Nr. 
Material  δ  λ  δ/λ 
crt. 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]


           
1  Tencuiala interioara  0.02  0.87  0.02
2  Zidarie BCA  0.35  0.30  1.17
3  Tencuiala exterioara  0.03  0.87  0.03
4  Adeziv  0.02  0.87  0.02
5  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.33
6  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01
   Σ δj/λj          4.58
 
αi =  8 
αe =  24 
Rpe =  4.75 
 
53
 
 
Pardoseala peste Garaj 
Nr. 
Material  δ  λ  δ/λ 
crt. 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]


           
1  Parchet  0.02  0.23  0.09
2  Sapa M100  0.05  0.93  0.05
3  Beton armat  0.13  1.74  0.07
4  Tencuiala  0.03  0.87  0.03
5  Adeziv  0.02  0.87  0.02
6  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.33
7  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01
   Σ δj/λj          3.60
 
αi =  8 
αe =  24 
Rpg =  3.85 
 
Pardoseala peste PR 
Nr. 
Material  δ  λ  δ/λ 
crt. 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]


           
1  Parchet  0.02  0.23  0.09
2  Sapa M100  0.05  0.93  0.05
3  Beton armat  0.13  1.74  0.07
4  Tencuiala  0.03  0.87  0.03
5  Adeziv  0.02  0.87  0.02
6  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.33
7  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01
   Σ δj/λj          3.60
 
αi =  6 
αe =  24 
Rpg =  3.81 
 
Rezistența termică corectată 
 
pereți exteriori  RPE  4.75 PE  0.43 R’PE  2.04 R'nec 1.40 
pereți interiori  RPI    1.08 PI  0.86 R’PI  0.93 R'nec 1.10 
ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 
ferestre lemn  RFE2    0.43 FE2  1.00 R’FE2  0.43 R'nec 0.40 
uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 
uși lemn exterioare  RUE2  0.43 UE2  1.00 R’UE2  0.43 R'nec 0.40 
uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 
uși interioare lemn  RUI2    0.19 UI2  1.00 R’UI2  0.19 R'nec 0.40 
pardoseală peste PR  RPR    3.81 PR 0.26 R’PR  0.99 R'nec 4.50 
pardoseală peste garaj  RGa  3.85 GA  0.46 R'Ga  1.77 R'nec 1.65 
terasă  RT    3.04 T    0.66 R’T    2.01 R'nec 3.00 
placă sol  RS    6.49 S  0.33 R’S  2.14 R'nec 4.50 
54
 
2
Orientare  Element,  Aria A[m J  Rezistenta  Rezistenta  Rezistent  Factor de  θi0 θe0 θi  θ e  τ A/R' * τ    (A/R'*τ*  Rezistenta  Verificare 
anvelopa  unidirectionala in  de  corectata  cuplaj termic  Flux  (ti0 ‐ te0))  necesara  R'>R'nec 
strat  corectare    R*r  L = A/R'  termic  R'nec 
disipat 
         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C]  [m2KAV]
1  2  3  4  5 6 7 8 9 10 11  12 13 14 15 16
NE  PE1  190.51  4.75  0.71 3.37 56.53 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 55.82 1953.68 1.40 OK
NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 23.09 808.01 0.5 OK
NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK
NE  FE2  27.27  0.43  1.00 0.43 63.42 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 62.62 2191.80 0.5 NU
NE  UE2  6.00  0.43  1.00 0.43 13.95 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 13.77 482.11 0.5 NU
NV  PE1  192.19  4.75  0.71 3.37 57.03 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 56.31 1970.96 1.40 OK
NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 22.26 778.98 0.5 OK
NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK
NV  FE2  26.29  0.43  1.00 0.43 61.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 60.37 2113.00 0.5 NU
NV  UE2  25.00  0.43  1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 57.41 2009.32 0.5 NU
SE  PE1  160.52  4.75  0.71 3.37 47.63 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 47.03 1646.09 1.40 OK
SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 12.82 448.59 0.5 OK
SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK
SE  FE2  15.15  0.43  1.00 0.43 35.23 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 34.79 1217.55 0.5 NU
SE  UE2  25.00  0.43  1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 57.41 2009.32 0.5 NU
SV  PE1  188.36  4.75  0.71 3.37 55.89 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 55.19 1931.56 1.40 OK
SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 25.12 879.21 0.5 OK
SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK
SV  FE2  29.68  0.43  1.00 0.43 69.02 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 68.15 2385.33 0.5 NU
SV  UE2  5.00  0.43  1.00 0.43 11.63 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 11.48 401.93 0.5 NU
   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 8.99  0.30 86.41 3024.40 1.10 NU
   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 8.99  0.30 5.46 190.93 0.5 OK
   UI2  21.07  0.19  1.00 0.19 110.89 20 ‐15 19.56 8.99  0.30 33.49 1172.32 0.5 NU
ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00  0.27 12.97 453.91 4.50 NU
ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 138.15 4835.29 3.00 NU
ORIZONTAL  PdGa  107.08  7.19  0.87 6.26 17.11 20 ‐15 19.56 ‐0.93  0.59 10.02 350.66 1.65 OK
ORIZONTAL  PdPR  29.26  3.81  0.75 2.86 10.23 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 10.1 353.55 4.50 NU
ORIZONTAL  PdCS  32.74  7.19  0.87 6.26 5.23 20 ‐15 19.56 8.99  0.30 1.58 55.29 1.65 OK
    1806.23    1359.08   1013.16 35460.91
Performanțe energetice 

 
   

55
 
na = 1.55            [h­1] 
.             [W/m3K] 
.              [m2/m3] 
Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65  [W/m3K] 
Comparând G cu GN se observă G < GN.   
.              [m2K/W] 
 
Qtr  =  35460.91    [W] 
Qinf  =  60311.28    [W] 
Q0  =  95772.19    [W] 
   
H  =  2794.54    [W/K] 
 
 
θe   θi   θer  θir  t.z  t.ore  Δθ= θi‐θe  QL  Φs  Qs  Qg 
iul  22  19.56  23.95  17.04  nu                   
aug  21.1  19.56  23.50  17.04  nu                
sep  16.9  19.56  19.09  17.04  6  144  2.66  1070.42  6124.31  881.9  1895.66 
oct  10.8  19.56  12.47  17.04  31  744  8.76  18213.26  4655.32  3463.56  8701.32 
nov  5.2  19.56  6.07  17.04  30  720  14.36  28893.32  2439.80  1756.66  6825.46
dec  0.2  19.56  0.97  17.04  31  744  19.36  40252.13  2146.65  1597.11  6834.87 
ian  ‐2.4  19.56  ‐1.53  17.04  31  744  21.96  45657.89  2442.97  1817.57  7055.33 
feb  ‐0.1  19.56  1.27  17.04  28  672  19.66  36920.14  3815.75  2564.18  7295.06
mar  4.8  19.56  6.35  17.04  31  744  14.76  30688.09  4341.51  3230.08  8467.84 
apr  11.3  19.56  13.04  17.04  30  720  8.26  16619.70  4850.50  3492.36  8561.16 
mai  16.7  19.56  18.60  17.04  7  168  2.86  1342.72  5307.01  891.58  2074.3
iun  20.2  19.56  22.28  17.04  nu                   
225  5400  219657.67  36123.82  19695  57711 
Durata sezonului de încălzire 

DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE     

t = 5400 h 
luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai 
θir  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04  17.04 
θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8 
   19.09  12.47  6.07  0.97  ‐1.53  1.27  6.35  13.04  18.60 
zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8 
   30  31  30  31  31  28  31  30  31 
durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 
durata înc.  6.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  7.00 
NGZ  3.83  141.82  329.03  498.25  575.56  441.71  331.30  120.15  3.83 
 

   

56
 
̊C Determinarea sezonului de încălzire
25

20

15

θe
θi
10 θer
θir

0
iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun Lunile anului

‐5
 
   

57
 
elem.  factor    Factor  transmit 
orientare  vitrat  IAN  FEB  MAR  APR  MAI  IUN  IUL  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC  A  umbrire  tamplarie    g 
NE  FE1  52.25  98.20  136.42  185.17  246.89  274.25  249.35  265.83  242.33  127.30  57.87  43.14  11.69  0.50  0.80  0.75 
NE  UEI  8.94  16.80  23.34  31.68  42.24  46.92  42.66  45.48  41.46  21.78  9.90  7.38  2.00  0.50  0.80  0.75 
NE  FE2  121.90  229.07  318.24  431.96  575.94  639.75  581.67  620.12  565.31  296.97  134.99  100.63  27.27  0.50  0.80  0.75 
NE  UE2  26.82  50.40  70.02  95.04  126.72  140.76  127.98  136.44  124.38  65.34  29.70  22.14  6.00  0.50  0.80  0.75 
NV  FE1  50.38  94.67  131.52  178.52  238.02  264.39  240.39  256.28  203.20  122.73  55.79  41.59  11.27  0.50  0.80  0.75 
NV  UEI  49.17  92.40  128.37  174.24  232.32  258.06  234.63  250.14  198.33  119.79  54.45  40.59  11.00  0.50  0.80  0.75 
NV  FE2  117.52  220.84  306.80  416.43  555.24  616.76  560.77  597.83  474.01  286.30  130.14  97.01  26.29  0.50  0.80  0.75 
NV  UE2  111.75  210.00  291.75  396.00  528.00  586.50  533.25  568.50  450.75  272.25  123.75  92.25  25.00  0.50  0.80  0.75 
SE  FE1  115.46  169.97  177.96  178.35  167.44  180.68  175.04  241.04  231.89  202.68  111.76  103.19  6.49  0.50  0.80  0.75 
SE  UEI  195.69  288.09  301.62  302.28  283.80  306.24  296.67  408.54  393.03  343.53  189.42  174.90  11.00  0.50  0.80  0.75 
SE  FE2  269.52  396.78  415.41  416.32  390.87  421.78  408.60  562.67  541.31  473.13  260.88  240.89  15.15  0.50  0.80  0.75 
SE  UE2  444.75  654.75  685.50  687.00  645.00  696.00  674.25  928.50  893.25  780.75  430.50  397.50  25.00  0.50  0.80  0.75 
SV  FE1  226.29  333.14  348.78  349.55  328.18  354.12  343.06  472.42  454.49  397.25  219.04  202.25  12.72  0.50  0.80  0.75 
SV  UEI  35.58  52.38  54.84  54.96  51.60  55.68  53.94  74.28  71.46  62.46  34.44  31.80  2.00  0.50  0.80  0.75 
SV  FE2  528.01  777.32  813.83  815.61  765.74  826.29  800.47  1102.32  1060.47  926.91  511.09  471.91  29.68  0.50  0.80  0.75 
SV  UE2  88.95  130.95  137.10  137.40  129.00  139.20  134.85  185.70  178.65  156.15  86.10  79.50  5.00  0.50  0.80  0.75 
ΦSFE=  2442.97  3815.75  4341.51  4850.50  5307.01  5807.39  5457.56  6716.09  6124.31  4655.32  2439.80  2146.65 
Aporturi externe de căldură 

                                                                        Qg = 27711.00        [kWh] 

                                                                        QL = QH = 219657.67      [kWh] 

58
 
Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 
1 ½"  0.04  0.043  42 0.04 0.36 80 8.99  5400 5797.98
      42 0.36     5797.98
Pierderi de căldură în sistemul de distribuție 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE 
 

Qem = 19100.67        [kWh] 
Qd = 5797.98        [kWh] 
Qrhh = 34935.29        [kWh] 
Qrhw = 9207.58        [kWh] 
Qfh = 200413.45        [kWh/an] 
qinc = 149.47         [kWh/m2an] 
 
ÎNCĂLZIRE clasa „C”. 
 
A B C D E F G
 
 
70
117
173
245

343

  500
kWh/m²an

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 


1 1/4"  0.032  0.035  40 0.04 0.3 50 8.99  8760 4311.169
      40    0.3       4311.17
Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă 
 
 
CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ DE CONSUM 
 
Qac =  68338.65  [kWh] 
Qac,c =  23561.84  [kWh]   
Qac,d =  4311.17  [kWh] 
Qacc =  96211.66  [kWh] 
qacc =  71.75  [KWh/m2an]
 
 
APA CALDA clasa „D”. 
 
  A B C D E F G
 
 
200
15
35
59
90

132

  kWh/m²an

59
 
CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT 
 
wil = 4.13          [KW h/m2an] 
 
ILUMINAT clasa „A”. 
 
A B C D E F G
 
 
 

40

59
73

91

120
49
 
kWh/m²an  

ENERGIA PRIMARĂ 
 
Qf,i  = 302954.51 [KWh/an]
Ep  = 344009.94 [KWh/an]
 
EMISIA DE CO2 
 
71759.67   [Kg/an] 
 
INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2 
 
53.52    [KgCO2/m2an] 
 

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (S1) 
 
Consum 
   Consum              Clasa
specific 
Incalziri  Qfh=  200413.45 kWh/an qinc=  149.47  kWh/m2an  C 
2
Apa calda  Qacc=  96211.66 kWh/an qac=  71.75  kWh/m an  D 
Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13  kWh/m2an  A 
2
Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil=  225.35  kWh/m an  C 
 
 
  A B C D E F G
 
 
125

566

820
201
291
408

 
kWh/m²an
 
   

60
 
p o  = p 1 • p 2  • p 3  • p 4  • p 5  • p 6  • p 7  • p 8  •    p 9  •    p 1 0  • p11 • p 1 2  = 1.17, unde: 
 
p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună
p2  1.01  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare
p3  1.02  Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe
p4  1.05  Corpurile  statice  nu  sunt  dotate  cu  armături  de  reglaj  sau  cel  puțin  jumătate  dintre  armăturile  de  reglaj 
existente nu sunt funcționale 
p5  1.05  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
p6  1.03  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale
p7  1.15  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice
p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial
p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)
p10  1  Acoperiş etanş 
p11  1  Clădire fara cos 
p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 
 

Nota energetică a clădirii pentru soluția 1(S1) este: N = 82.89 

   

61
 
SOLUȚIA  2  (S2)  ‐  Înlocuirea  tâmplăriei  existente  din  lemn  de  pe  fațade  și  tâmplăria 
corespunzătoare scărilor, cu  tâmplărie  din PVC cu  4 camere  cu geam  LOW‐E, inclusiv 
înlocuirea uşilor exterioare cu uşi din PVC.   Pentru asigurarea calității aerului interior, 
evitarea creșterii umidității interioare și asigurarea numărului de schimburi de aer, este 
necesară  introducere  permanentă  de  aer  exterior  prin  orificii  pe  fațade  și  evacuarea 
aerului interior prin bucătării și grupuri sanitare. În acest scop tâmplăria va fi prevăzută 
cu fante higroreglabile (3 fante pe apartament) și de asemenea în fiecare apartament 
se vor monta 2 ventilatoare (în baie și în bucătărie). 
Costul unitar pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este de 100 Euro/m2 pentru o 
suprafață de 177.24 m2 reprezentand suprafața totală a tamplariei de lemn exterioare.   
De asemenea la acest cost se mai adaugă costul fantelor higroreglabile( 7 Euro/buc) și 
costul ventilatoarelor( 10 Euro/buc.). Costul total al soluției 2 este de 18216.00 Euro. 
 
REZISTENȚĂ TERMICĂ TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ 
 
Nr. 
Material  R 
crt. 
      [m2*K/W]
1    tâmplărie termoizolanta (uși+ferestre termopan) 0.50
 
 
Rezistența termică corectată                     
pereți exteriori  RPE  1.39 PE  0.71 R’PE  0.99 R'nec 1.40 
pereți interiori  RPI    1.08 PI  0.86 R’PI  0.93 R'nec 1.10 
ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 
ferestre lemn  RFE2    0.50 FE2  1.00 R’FE2  0.50 R'nec 0.50 
uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 
uși lemn exterioare  RUE2  0.50 UE2  1.00 R’UE2  0.50 R'nec 0.50 
uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 
uși interioare lemn  RUI2    0.50 UI2  1.00 R’UI2  0.50 R'nec 0.50 
pardoseală peste PR  RPR    0.45 PR 0.75 R’PR  0.34 R'nec 4.50 
pardoseală peste garaj  RGa  0.49 GA  0.87 R'Ga  0.43 R'nec 1.65 
terasă  RT    3.04 T    0.66 R’T    2.01 R'nec 3.00 
placă sol  RS    6.49 S    0.33 R’S    2.14 R'nec 4.50 
 

   

62
 
2
Orientare  Element,  Aria A[m J  Rezistenta  Rezistenta  Rezistent  Factor de  θi0 θe0 θi  θ e  τ A/R' * τ    (A/R'*τ*  Rezistenta  Verificare 
anvelopa  unidirectionala in  de  corectata  cuplaj termic  Flux  (ti0 ‐ te0))  necesara  R'>R'nec 
strat  corectare    R*r  L = A/R'  termic  R'nec 
disipat 
         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C]  [m2KAV]
1  2  3  4  5 6 7 8 9 10 11  12 13 14 15 16
NE  PE1  190.51  1.39  0.71 0.99 192.43 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 190.01 6650.38 1.40 NU
NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 23.09 808.01 0.5 OK
NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK
NE  FE2  27.27  0.50  1.00 0.5 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 53.85 1884.90 0.5 OK
NE  UE2  6.00  0.50  1.00 0.5 12 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 11.85 414.72 0.5 OK
NV  PE1  192.19  1.39  0.71 0.99 194.13 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 191.69 6709.13 1.40 NU
NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 22.26 778.98 0.5 OK
NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK
NV  FE2  26.29  0.50  1.00 0.5 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 51.92 1817.16 0.5 OK
NV  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SE  PE1  160.52  1.39  0.71 0.99 162.14 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 160.1 5603.56 1.40 NU
SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 12.82 448.59 0.5 OK
SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK
SE  FE2  15.15  0.50  1.00 0.5 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 29.92 1047.17 0.5 OK
SE  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SV  PE1  188.36  1.39  0.71 0.99 190.26 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 187.87 6575.39 1.40 NU
SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 25.12 879.21 0.5 OK
SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK
SV  FE2  29.68  0.50  1.00 0.5 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 58.61 2051.48 0.5 OK
SV  UE2  5.00  0.50  1.00 0.5 10 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 9.87 345.60 0.5 OK
   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 7.98  0.33 94.66 3313.05 1.10 NU
   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 7.98  0.33 5.98 209.15 0.5 OK
   UI2  21.07  0.50  1.00 0.5 42.14 20 ‐15 19.56 7.98  0.33 13.94 488.02 0.5 OK
ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00  0.27 12.97 453.91 4.50 NU
ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 138.15 4835.29 3.00 NU
ORIZONTAL  PdGa  107.08  0.49  0.87 0.43 249.02 20 ‐15 19.56 5.90  0.39 97.21 3402.19 1.65 NU
ORIZONTAL  PdPR  29.26  0.45  0.75 0.34 86.06 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 84.98 2974.23 4.50 NU
ORIZONTAL  PdCS  32.74  0.49  0.87 0.43 76.14 20 ‐15 19.56 7.98  0.33 25.19 881.77 1.65 NU
    1806.23    2138.97   1652.14 57825.01

Performanțe energetice 
   

63
 
Temperaturi ale spaţiilor neîncălzite 
 
θCS  =  7.98  [oC]
θGa  =  5.90  [oC]
 
na =  0.5            [h­1] 
  0.68            [W/m3K] 
.             [m2/m3] 
Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65    [W/m3K] 
Comparând G cu GN se observă G > GN.   
  0.84            [m2K/W]     
 
Qtr  =  57825.01    [W] 
Qinf  =  19455.25    [W] 
Q0  =  77280.26    [W] 
   
H  = 2252.76    [W/K] 
 
θe   θi   θer  θir  t.z  t.ore  Δθ=θi‐θe  QL  Φs  Qs  Qg 
iul  22  19.56  22.84  16.43  nu                
aug  21.1  19.56  22.13  16.43  nu                   
sep  16.9  19.56  17.84  16.43  8  192  2.66  1150.53  2123.09  407.63  1759.31 
oct  10.8  19.56  11.52  16.43  31  744  8.76  14682.23  1613.84  1200.7  6438.46
nov  5.2  19.56  5.58  16.43  30  720  14.36  23291.73  845.80  608.98  5677.78 
dec  0.2  19.56  0.53  16.43  31  744  19.36  32448.39  744.17  553.66  5791.42 
ian  ‐2.4  19.56  ‐2.02  16.43  31  744  21.96  36806.13  846.89  630.09  5867.85
feb  ‐0.1  19.56  0.49  16.43  28  672  19.66  29762.38  1322.79  888.91  5619.79 
mar  4.8  19.56  5.47  16.43  31  744  14.76  24738.55  1505.06  1119.76  6357.52 
apr  11.3  19.56  12.05  16.43  30  720  8.26  13397.61  1681.51  1210.69  6279.49
mai  16.7  19.56  17.52  16.43  9  216  2.86  1391.66  1839.76  397.39  1918.03 
iun  20.2  19.56  21.09  16.43  nu                   
229  5496  177669.21  12522.91  7017.81  45709.65
Durata sezonului de încălzire 

DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE:    t = 5496 h 
luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai 
θir  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43  16.43 
θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8 
   17.84  11.52  5.58  0.53  ‐2.02  0.49  5.47  12.05  17.52 
zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8 
   30  31  30  31  31  28  31  30  31 
durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 
durata înc.  8.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  9.00 
NGZ  6.70  152.48  325.78  493.04  572.23  446.54  339.97  131.66  6.70 
 

64
 
̊C Determinarea sezonului de încălzire
25

20

15

θe
θi
10 θer
θir

0
iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun Lunile anului

‐5
 
   

65
 
 
elem.  factor    Factor  transmit 
orientare  vitrat  IAN  FEB  MAR  APR  MAI  IUN  IUL  AUG  SEP  OCT  NOV  DEC  A  umbrire  tamplarie    g 
NE  FE1  18.11  34.04  47.29  64.19  85.59  95.07  86.44  92.15  84.01  44.13  20.06  14.95  11.69  0.50  0.80  0.26 
NE  UEI  3.10  5.82  8.09  10.98  14.64  16.27  14.79  15.77  14.37  7.55  3.43  2.56  2.00  0.50  0.80  0.26 
NE  FE2  42.26  79.41  110.32  149.75  199.66  221.78  201.65  214.97  195.97  102.95  46.80  34.88  27.27  0.50  0.80  0.26 
NE  UE2  9.30  17.47  24.27  32.95  43.93  48.80  44.37  47.30  43.12  22.65  10.30  7.68  6.00  0.50  0.80  0.26 
NV  FE1  17.46  32.82  45.59  61.89  82.51  91.66  83.33  88.84  70.44  42.55  19.34  14.42  11.27  0.50  0.80  0.26 
NV  UEI  17.05  32.03  44.50  60.40  80.54  89.46  81.34  86.72  68.75  41.53  18.88  14.07  11.00  0.50  0.80  0.26 
NV  FE2  40.74  76.56  106.36  144.36  192.48  213.81  194.40  207.25  164.32  99.25  45.11  33.63  26.29  0.50  0.80  0.26 
NV  UE2  38.74  72.80  101.14  137.28  183.04  203.32  184.86  197.08  156.26  94.38  42.90  31.98  25.00  0.50  0.80  0.26 
SE  FE1  40.03  58.92  61.69  61.83  58.05  62.64  60.68  83.56  80.39  70.26  38.74  35.77  6.49  0.50  0.80  0.26 
SE  UEI  67.84  99.87  104.56  104.79  98.38  106.16  102.85  141.63  136.25  119.09  65.67  60.63  11.00  0.50  0.80  0.26 
SE  FE2  93.43  137.55  144.01  144.32  135.50  146.22  141.65  195.06  187.65  164.02  90.44  83.51  15.15  0.50  0.80  0.26 
SE  UE2  154.18  226.98  237.64  238.16  223.60  241.28  233.74  321.88  309.66  270.66  149.24  137.80  25.00  0.50  0.80  0.26 
SV  FE1  78.45  115.49  120.91  121.18  113.77  122.76  118.93  163.77  157.56  137.71  75.93  70.11  12.72  0.50  0.80  0.26 
SV  UEI  12.33  18.16  19.01  19.05  17.89  19.30  18.70  25.75  24.77  21.65  11.94  11.02  2.00  0.50  0.80  0.26 
SV  FE2  183.04  269.47  282.13  282.74  265.46  286.45  277.50  382.14  367.63  321.33  177.18  163.60  29.68  0.50  0.80  0.26 
SV  UE2  30.84  45.40  47.53  47.63  44.72  48.26  46.75  64.38  61.93  54.13  29.85  27.56  5.00  0.50  0.80  0.26 
ΦSFE=  846.89  1322.79  1505.06  1681.51  1839.76  2013.23  1891.95  2328.24  2123.09  1613.84  845.80  744.17 
Aporturi externe de căldură 
                                    
 
                                                                                    QL = QH = 177669.21      [kWh] 

66
 
Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 
1 ½"  0.04  0.043  42 0.04 0.36 80 7.98  5496 5984.90
      42 0.36     5984.90
Pierderi de căldură în sistemul de distribuție încălzire 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE 
 
Qem = 15449.50      [kWh] 
Qd = 5984.90      [kWh] 
Qrhh = 35556,36      [kWh] 
Qrhw = 9207.58      [kWh] 
Qfh = 154339.67      [kWh/an]         
qinc = 115,11       [kWh/m2an] 
 
ÎNCĂLZIRE clasa „B”. 
 
A B C D E F G
 
 
70
117
173
245

343

500
 
kWh/m²an

Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 


1 1/4"  0.032  0.035  40 0.04 0.3 50 9.57  8760 4250
      40 0.3     4250
Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă 
 
 
CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ DE CONSUM 
 
Qac =  68338.65 [kWh] 
Qac,c =  23561.84 [kWh]   
Qac,d =  4417.23 [kWh] 
Qacc =  96317.72 [kWh] 
qacc =  71.83  [KWh/m2an]
 
 
APA CALDA clasa „D”. 
 
  A B C D E F G
 
 
200
15
35
59
90

132

  kWh/m²an
 
 
   

67
 
CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT 
 
wil =4.13          [KW h/m2an] 
 
ILUMINAT clasa „A”. 
 
A B C D E F G
 
 
 

40

59
73

91

120
49
 
kWh/m²an  

ENERGIA PRIMARĂ 
 
Qf,i  = 256986.79 [KWh/an]
Ep  = 293445.45 [KWh/an]
EMISIA DE CO2 
60727.42        [Kg/an] 
INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2 
 
45.29        [KgCO2/m2an] 
 

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (S2) 
 
 
Consum 
   Consum              Clasa
specific 
Incalziri  Qfh=  154339.67 kWh/an qinc=  115.11  kWh/m2an  B 
2
Apa calda  Qacc=  96317.72 kWh/an qac=  71.83  kWh/m an  D 
2
Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13  kWh/m an  A 
2
Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil=  191.07  kWh/m an  B 
 
 
 
A B C D E F G
 
 
125

566

820
201
291
408

 
kWh/m²an
 
   

68
 
p o  = p 1 • p 2  • p 3  • p 4  • p 5  • p 6  • p 7  • p 8  • p 9  •   p 1 0  • p11 • p 1 2  = 1,31    unde: 
 
p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună
p2  1  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare
p3  1  Ferestre / uşi în stare bună. Dar neetanşe
p4  1.05  Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin jumătate dintre armăturile de reglaj 
existente nu sunt funcționale 
p5  1.05  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
p6  1.03  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale
p7  1.15  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice
p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial
p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)
p10  1  Acoperiş etanş 
p11  1  Clădire fara cos 
p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare organizată sau ventilare mecanică
 

Nota energetică a clădirii pentru soluția 2 este:    N = 87.71   

69
 
SOLUȚIA 3 (S3): Modernizarea energetică a instalației interioare de încălzire și apă caldă 
prin: 
- spălarea corpurilor de încălzire,   
- echiparea  corpurilor  de  încălzire  cu  repartitoare  de  cost,  cu  robineți 
termostatici, robineți de reglare pe retur, ventile de dezaerisire,   
- refacerea izolației conductelor de distribuție agent termic încălzire si apă 
caldă de consum aflate în canalul tehnic, 
- montare debitmetre la punctele de consum apă caldă si apă rece. 
Costul acestei soluții presupune mai multe activități: procurare materiale, montaj 
robineti termostatici,    robineți de reglare și de dezaerisire, izolare conducte, verificare 
metrologică, activități desfășurate de diverse firme de prestări servicii.    Explicitarea 
costului acestei soluții este prezentată în următorul tabel: 
 
 
   Activitate  UM Cantitate Preț/unitar  Total E
1  Spălarea corpurilor de incălzire  m2 205  0.75 153.75
2  Montare repartitoare, robineți termostatici, ventile  buc 57  42 2394.00
dezaerisire 
3  Montare contoare AC, AR, Incalzire  buc 48  56.25 2700.00
4  Refacere izolație conducte incălzire și acm m2 15  70 1050.00
   TOTAL EURO     6297.75
  
Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 
1 ½"  0.04  0.093  42 0.04 0.22 80 8.56  5616 3707.09
      42    0.22       3707.09
Pierderi de căldură în sistemul de distribuție încălzire 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE 
 

Qem = 2768.74      [kWh] 
Qd = 3707.09      [kWh] 
Qrhh = 36332.70      [kWh] 
Qrhw = 9207.58      [kWh] 
Qfh = 235040.63      [kWh/an]         
qinc = 175.29       [kWh/m2an] 
 
ÎNCĂLZIRE clasa „D". 
 
A B C D E F G
 
 
70
117
173
245

343

500

 
kWh/m²an

70
 
CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ DE CONSUM 
Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 
1 1/4"  0.032  0.085  40 0.04 0.19 50 8.56  8760 2758.835
      40    0.19       2758.83
Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă 

Qac =  68338.65  [kWh] 


Qac,c =  23561.84  [kWh]   
Qac,d =  2758.83  [kWh] 
Qacc =  94659.32  [kWh] 
qacc =  70.6  [KWh/m2an]
 
APA CALDA clasa „D". 
 
  A B C D E F G
 
 
200
15
35
59
90

132
  kWh/m²an

 
 
CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT 
wil = 4.13          [KW h/m2an] 
 
ILUMINAT clasa „A". 
 
A B C D E F G
 
 
 
40

59
73

91

120
49

 
kWh/m²an  

ENERGIA PRIMARĂ 
 
Qf,i  = 336029.35 [KWh/an]
Ep  = 380392.27 [KWh/an]
EMISIA DE CO2 
 
79697.6301    [Kg/an] 
 
   

71
 
INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2 
 
59.44    [KgCO2/m2an] 
 
 
DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (S3) 
 
Consum 
   Consum              Clasa
specific 
Incalziri  Qfh=  235040.63 kWh/an qinc=  175.29 kWh/m2an  D 
2
Apa calda  Qacc=  94659.32 kWh/an qac=  70.6 kWh/m an  D 
2
Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13 kWh/m an  A 
2
Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil= 250.02 kWh/m an  C 
 
 
  A B C D E F G

 
125

566

820
201
291
408

 
  kWh/m²an
 
p o  = p 1 • p 2  • p 3  • p 4  • p 5  • p 6  • p 7  • p 8  •    p 9  •    p 1 0  • p11 • p 1 2  = 1.03, unde: 
 
p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună
p2  1.01  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare
p3  1.02  Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe
p4  1  Corpurile statice nu  sunt dotate cu armături de reglaj sau cel  puțin jumătate dintre armăturile de reglaj 
existente nu sunt funcționale 
p5  1  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
p6  1  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale
p7  1  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice
p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial
p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)
p10  1  Acoperiş etanş 
p11  1  Clădire fara cos 
p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 
 

Nota energetică a clădirii pentru soluția 3 este: N = 86.97   

72
 
 
PACHETETE DE SOLUȚII 
PACHET 1, P1 ‐> S1 + S2 – Este realizat prin cuplarea soluțiilor S1, S2 și propune izolarea 
termică  a  pereților  exteriori,  izolarea  pardoselii  peste    garaj,  izolarea  pardoselii  peste 
parter  retras,  și  înlocuirea  tâmplăriei  existente  vechi  cu  tâmplărie  termoizolantă  etanșa 
din PVC.   
Costul total al acestui pachet este 44 253.15 Euro. 
Pentru pachetul 1 s‐au obținut următoarele valori: 
 
REZISTENȚE TERMICE UNIDIRECȚIONALE 
 
   Pereti exeriori    
Nr. 
Material  δ  λ  δ/λ 
crt. 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]


           
1  Tencuiala interioara  0.02  0.87  0.02
2  Zidarie BCA  0.35  0.30  1.17
3  Tencuiala exterioara  0.03  0.87  0.03
4  Adeziv  0.02  0.87  0.02
5  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.33
6  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01
   Σ δj/λj          4.58
 
αi =  8 
αe =  24 
Rpe =  4.75 
 
Pardoseala peste Garaj 
Nr. 
Material  δ  λ  δ/λ 
crt. 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]


           
1  Parchet  0.02  0.23  0.09
2  Sapa M100  0.05  0.93  0.05
3  Beton armat  0.13  1.74  0.07
4  Tencuiala  0.03  0.87  0.03
5  Adeziv  0.02  0.87  0.02
6  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.33
7  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01
   Σ δj/λj          3.60
 
αi =  6 
αe =  12 
Rpsc =  3.85 
 
   

73
 
Pardoseala peste PR 
Nr. 
Material  δ  λ  δ/λ 
crt. 

      [m]  [W/m*K]  [m2*K/W]


           
1  Parchet  0.02  0.23  0.09
2  Sapa M100  0.05  0.93  0.05
3  Beton armat  0.13  1.74  0.07
4  Tencuiala  0.03  0.87  0.03
5  Adeziv  0.02  0.87  0.02
6  Polistiren expandat  0.1  0.03  3.33
7  Adeziv + plasa  0.01  0.87  0.01
   Σ δj/λj          3.60
 
αi =  6 
αe =  24 
Rpg =  3.81 
 
 
Nr. 
Material  R 
crt. 
2
      [m K/W] 
1  Tâmplărie termoizolantă (uși+ferestre termopan)  0.50
 
Rezistenta termica corectata                     
pereți exteriori  RPE  4.75 PE  0.71 R’PE  3.37 R'nec 1.40 
pereți interiori  RPI    1.08 PI  0.86 R’PI  0.93 R'nec 1.10 
ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 
ferestre lemn  RFE2    0.50 FE2  1.00 R’FE2  0.50 R'nec 0.50 
uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 
uși lemn exterioare  RUE2  0.50 UE2  1.00 R’UE2  0.50 R'nec 0.50 
uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 
uși interioare lemn  RUI2    0.50 UI2  1.00 R’UI2  0.50 R'nec 0.50 
pardoseală peste PR  RPR    3.81 PR 0.75 R’PR  2.86 R'nec 4.50 
pardoseală peste garaj  RGa  3.85 GA  0.87 R'Ga  3.35 R'nec 1.65 
terasă  RT    3.04 T    0.66 R’T    2.01 R'nec 3.00 
placă sol  RS    6.49 S    0.33 R’S    2.14 R'nec 4.50 
   

74
 
Rezistenta  Factor de  A/R' * τ   
Element,  2 Rezistenta de  Rezistent  (A/R'*τ* (ti0 ‐  Rezistenta  Verificare 
Orientare  Aria A[m J  unidirectionala in  cuplaj termic L  θi0  θe0  θi  θ e  τ  Flux termic 
anvelopa  corectare  corectata R*r  te0))  necesara R'nec  R'>R'nec 
strat  = A/R'  disipat 

         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C]  [°C]  [°C] [m2KAV]   


1  2  3  4  5 6 7 8 9  10  11 12 13 14 15 16 
NE  PE1  190.51  4.75  0.71 3.37 56.53 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 55.82 1953.68 1.40 OK 
NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 23.09 808.01 0.5 OK 
NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK 
NE  FE2  27.27  0.50  1.00 0.5 54.54 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 53.85 1884.90 0.5 OK 
NE  UE2  6.00  0.50  1.00 0.5 12 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 11.85 414.72 0.5 OK 
NV  PE1  192.19  4.75  0.71 3.37 57.03 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 56.31 1970.96 1.40 OK 
NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 22.26 778.98 0.5 OK 
NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK 
NV  FE2  26.29  0.50  1.00 0.5 52.58 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 51.92 1817.16 0.5 OK 
NV  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK 
SE  PE1  160.52  4.75  0.71 3.37 47.63 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 47.03 1646.09 1.40 OK 
SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 12.82 448.59 0.5 OK 
SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK 
SE  FE2  15.15  0.50  1.00 0.5 30.3 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 29.92 1047.17 0.5 OK 
SE  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK 
SV  PE1  188.36  4.75  0.71 3.37 55.89 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 55.19 1931.56 1.40 OK 
SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 25.12 879.21 0.5 OK 
SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK 
SV  FE2  29.68  0.50  1.00 0.5 59.36 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 58.61 2051.48 0.5 OK 
SV  UE2  5.00  0.50  1.00 0.5 10 20 ‐15  19.56 ‐15 0.99 9.87 345.60 0.5 OK 
   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15  19.56 9.14 0.30 85.2 2981.90 1.10 NU 
   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15  19.56 9.14 0.30 5.38 188.25 0.5 OK 
   UI2  21.07  0.50  1.00 0.5 42.14 20 ‐15  19.56 9.14 0.30 12.55 439.24 0.5 OK 
ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15  19.56 10.00 0.27 12.97 453.91 4.50 NU 
ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15  19.56 ‐15.00 0.99 138.15 4835.29 3.00 NU 
ORIZONTAL  PdGa  107.08  3.85  0.87 3.35 31.96 20 ‐15  19.56 ‐1.43 0.60 19.17 670.94 1.65 OK 
ORIZONTAL  PdPR  29.26  3.81  0.75 2.86 10.23 20 ‐15  19.56 ‐15.00 0.99 10.1 353.55 4.50 NU 
ORIZONTAL  PdCS  32.74  3.85  0.87 3.35 9.77 20 ‐15  19.56 9.14 0.30 2.91 101.84 1.65 OK 
    1806.23    1257.83 1.44   950.17 33256.15  

Performanțe energetice 

   

75
 
na = 0.50              [h­1] 
.             [W/m3K] 
.             [m2/m3] 
Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65    [W/m3K] 
Comparând G cu GN se observă G < GN.   
1.44              [m2K/W] 
Qtr  =  33256.15    [W] 
Qinf  =  19455.25    [W] 
Q0  =  52711.40    [W] 
   
H  = 1587.13    [W/K] 
 
 
θe   θi   θer  θir  t.z  t.ore  Δθ=θi‐θe  QL   Φs  Qs  Qg 
iul  22  19.56  23.19  15.12  nu                
aug  21.1  19.56  22.57  15.12  nu                   
sep  16.9  19.56  18.24  15.12  0 
oct  10.8  19.56  11.82  15.12  31  744  8.76  10344.05  1613.84  1200.7  6438.46 
nov  5.2  19.56  5.73  15.12  30  720  14.36  16409.69  845.80  608.98 5677.78
dec  0.2  19.56  0.67  15.12  31  744  19.36  22860.81  744.17  553.66  5791.42 
ian  ‐2.4  19.56  ‐1.87  15.12  31  744  21.96  25930.96  846.89  630.09  5867.85 
feb  ‐0.1  19.56  0.73  15.12  28  672  19.66  20968.44  1322.79  888.91 5619.79
mar  4.8  19.56  5.75  15.12  31  744  14.76  17429.01  1505.06  1119.76  6357.52 
apr  11.3  19.56  12.36  15.12  30  720  8.26  9439.00  1681.51  1210.69 6279.49
mai  16.7  19.56  17.86  15.12  0     
iun  20.2  19.56  21.47  15.12  nu                   
212  5088  123381.96  8560.06  6212.79 42032.31
Durata sezonului de încălzire 

Se observă că apartamentele sunt încălzite din octombrie până în aprilie. 

DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE:                    t =5088 h   
luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai 
θir  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12 
θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8 
   18.24  11.82  5.73  0.67  ‐1.87  0.73  5.75  12.36  17.86 
zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8 
   30  31  30  31  31  28  31  30  31 
durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 
durata înc.  0.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  0.00 
NGZ  0.00  102.53  281.74  448.12  526.71  402.94  290.66  82.95  0.00 
 

   

76
 
̊C Determinarea sezonului de încălzire
25

20

15

θe
θi
10 θer
θir

0
iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun Lunile anului

‐5
 
 

77
 
A factor    Factor  transmit 
elem. 
orientare  vitrat  IAN  FEB  MAR  APR  MAI  IUN  IUL  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC     umbrire  tamplarie    g 
NE  FE1  18.11  34.04  47.29  64.19  85.59  95.07  86.44  92.15  84.01  44.13  20.06  14.95  11.69  0.50  0.80  0.26 
NE  UEI  3.10  5.82  8.09  10.98  14.64  16.27  14.79  15.77  14.37  7.55  3.43  2.56  2.00  0.50  0.80  0.26 
NE  FE2  42.26  79.41  110.32  149.75  199.66  221.78  201.65  214.97  195.97  102.95  46.80  34.88  27.27  0.50  0.80  0.26 
NE  UE2  9.30  17.47  24.27  32.95  43.93  48.80  44.37  47.30  43.12  22.65  10.30  7.68  6.00  0.50  0.80  0.26 
NV  FE1  17.46  32.82  45.59  61.89  82.51  91.66  83.33  88.84  70.44  42.55  19.34  14.42  11.27  0.50  0.80  0.26 
NV  UEI  17.05  32.03  44.50  60.40  80.54  89.46  81.34  86.72  68.75  41.53  18.88  14.07  11.00  0.50  0.80  0.26 
NV  FE2  40.74  76.56  106.36  144.36  192.48  213.81  194.40  207.25  164.32  99.25  45.11  33.63  26.29  0.50  0.80  0.26 
NV  UE2  38.74  72.80  101.14  137.28  183.04  203.32  184.86  197.08  156.26  94.38  42.90  31.98  25.00  0.50  0.80  0.26 
SE  FE1  40.03  58.92  61.69  61.83  58.05  62.64  60.68  83.56  80.39  70.26  38.74  35.77  6.49  0.50  0.80  0.26 
SE  UEI  67.84  99.87  104.56  104.79  98.38  106.16  102.85  141.63  136.25  119.09  65.67  60.63  11.00  0.50  0.80  0.26 
SE  FE2  93.43  137.55  144.01  144.32  135.50  146.22  141.65  195.06  187.65  164.02  90.44  83.51  15.15  0.50  0.80  0.26 
SE  UE2  154.18  226.98  237.64  238.16  223.60  241.28  233.74  321.88  309.66  270.66  149.24  137.80  25.00  0.50  0.80  0.26 
SV  FE1  78.45  115.49  120.91  121.18  113.77  122.76  118.93  163.77  157.56  137.71  75.93  70.11  12.72  0.50  0.80  0.26 
SV  UEI  12.33  18.16  19.01  19.05  17.89  19.30  18.70  25.75  24.77  21.65  11.94  11.02  2.00  0.50  0.80  0.26 
SV  FE2  183.04  269.47  282.13  282.74  265.46  286.45  277.50  382.14  367.63  321.33  177.18  163.60  29.68  0.50  0.80  0.26 
SV  UE2  30.84  45.40  47.53  47.63  44.72  48.26  46.75  64.38  61.93  54.13  29.85  27.56  5.00  0.50  0.80  0.26 
ΦSFE=  846.89  1322.79  1505.06  1681.51  1839.76  2013.23  1891.95  2328.24  2123.09  1613.84  845.80  744.17 
Aporturi externe de căldură 

Qg = 42032.31                                      [kWh] 
 
QL = QH = 123381.96      [kWh] 

78
 
 
Di  Di  Da  L  λD  U  θm  θa  t  Qd 
1 ½"  0.04  0.043  42 0.04 0.36 80 9.14  5088 5451.56
      42 0.36     5451.56
Pierderi de căldură în sistemul de distribuție încălzire 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE 
 
Qem =10728.87      [kWh] 
Qd = 5451.56      [kWh] 
Qrhh = 32916.80      [kWh] 
Qrhw = 9207.58      [kWh] 
Qfh = 97438.01      [kWh/an]         
qinc = 72.67        [kWh/m2an] 
 
ÎNCĂLZIRE clasa „B". 
 
A B C D E F G
 
 
70
117
173
245

343

500
 
kWh/m²an

 
 
Di  Di  Da  L λD U θm θa  t Qd
1 1/4"  0.032  0.035  40 0.04 0.3 50 9.14  8760 4295.553
      40    0.3       4295.55
Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă 
 
CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APĂ CALDĂ 
 
Qac =  68338.65  [kWh] 
Qac,c =  23561.84  [kWh]   
Qac,d =  4295.55  [kWh] 
Qacc =  96196.04  [kWh] 
qacc =  71.74  [KWh/m2an]
 
APA CALDA clasa „D". 
 
  A B C D E F G
 
 
200
15
35
59
90

132

  kWh/m²an
 

79
 
CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT 
 
wil = 4.13          [KW h/m2an] 
 
ILUMINAT clasa „A". 
 
A B C D E F G
 
 
 

40

59
73

91

120
49
 
kWh/m²an  

ENERGIA PRIMARĂ 
 
Qf,i  = 199963.45 [KWh/an]
Ep  = 230719.78 [KWh/an]
EMISIA DE CO2 
 
47041.82     [Kg/an]
 
INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2 
 
35.08      [KgCO2/m2an] 

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (P1) 

Consum 
   Consum              Clasa
specific 
Incalziri  Qfh=  97438.01 kWh/an qinc=  72.67 kWh/m2an  B 
2
Apa calda  Qacc=  96196.04 kWh/an qac=  71.74 kWh/m an  D 
2
Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13 kWh/m an  A 
2
Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil= 148.54 kWh/m an  B 
 
 
  A B C D E F G

 
125

566

820
201
291
408

 
  kWh/m²an
 
   

80
 
p o  = p 1 • p 2  • p 3  • p 4  • p 5  • p 6  • p 7  • p 8  • p 9  •   p 1 0  • p11 • p 1 2  = 1.14    unde: 
 
p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună
p2  1  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare
p3  1  Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe
p4  1.05  Corpurile statice nu  sunt dotate cu armături de reglaj sau cel  puțin jumătate dintre armăturile de reglaj 
existente nu sunt funcționale 
p5  1.05  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
p6  1.03  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale
p7  1  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice
p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial
p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)
p10  1  Acoperiş etanş 
p11  1  Clădire fara cos 
p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 
 

Nota energetică a clădirii pentru Pachetul 1 este: N = 95.5 

   

81
 
PACHET  2,  P2  ‐>  S1  +  S2  +  S3  –  Cuplarea  Pachetului  1  cu  soluția  S3  propune  și 
implementarea soluțiilor pentru instalațiile de încălzire și apă caldă aferente clădirii. 
Costul total al pachetului P2 este 50 550.90 Euro. 
Pentru pachetul 2 s‐au obținut următoarele valori: 
 
Rezistența termică corectată                     
pereți exteriori  RPE  4.75 PE  0.71 R’PE  3.37 R'nec 1.40 
pereți interiori  RPI    1.08 PI    0.86 R’PI    0.93 R'nec 1.10 
ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 
ferestre lemn  RFE2    0.50 FE2  1.00 R’FE2  0.50 R'nec 0.50 
uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 
uși lemn exterioare  RUE2  0.50 UE2  1.00 R’UE2  0.50 R'nec 0.50 
uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 
uși interioare lemn  RUI2    0.50 UI2  1.00 R’UI2  0.50 R'nec 0.50 
pardoseală peste PR  RPR    3.81 PR  0.75 R’PR    2.86 R'nec 4.50 
pardoseală peste garaj  RGa  3.85 GA 0.87 R'Ga 3.35 R'nec 1.65 
terasă  RT    3.04 T    0.66 R’T    2.01 R'nec 3.00 
placă sol  RS    6.49 S    0.33 R’S    2.14 R'nec 4.50 
 

   

82
 
A/R' * τ   
Rezistenta  Rezistenta  Rezistent  Factor de  Rezistenta 
Element,  2 Flux  (A/R'*τ*  Verificare 
Orientare  Aria A[m J  unidirectionala in  de  corectata  cuplaj termic  θi0  θe0  θi   θ e  τ  necesara 
anvelopa  termic  (ti0 ‐ te0))  R'>R'nec 
strat  corectare  R*r  L = A/R'  R'nec 
disipat 
         R [m2K/W]  r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C]  [m2KAV]
1  2  3  4  5 6 7 8 9 10 11  12 13 14 15 16
NE  PE1  190.51  4.75  0.71 3.37 56.53 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 55.82 1953.68 1.40 OK
NE  FE1  11.69  0.50  1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 23.09 808.01 0.5 OK
NE  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK
NE  FE2  27.27  0.50  1.00 0.5 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 53.85 1884.90 0.5 OK
NE  UE2  6.00  0.50  1.00 0.5 12 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 11.85 414.72 0.5 OK
NV  PE1  192.19  4.75  0.71 3.37 57.03 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 56.31 1970.96 1.40 OK
NV  FE1  11.27  0.50  1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 22.26 778.98 0.5 OK
NV  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK
NV  FE2  26.29  0.50  1.00 0.5 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 51.92 1817.16 0.5 OK
NV  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SE  PE1  160.52  4.75  0.71 3.37 47.63 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 47.03 1646.09 1.40 OK
SE  FE1  6.49  0.50  1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 12.82 448.59 0.5 OK
SE  UEI  11.00  0.50  1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 21.72 760.32 0.5 OK
SE  FE2  15.15  0.50  1.00 0.5 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 29.92 1047.17 0.5 OK
SE  UE2  25.00  0.50  1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SV  PE1  188.36  4.75  0.71 3.37 55.89 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 55.19 1931.56 1.40 OK
SV  FE1  12.72  0.50  1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 25.12 879.21 0.5 OK
SV  UEI  2.00  0.50  1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 3.95 138.24 0.5 OK
SV  FE2  29.68  0.50  1.00 0.5 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 58.61 2051.48 0.5 OK
SV  UE2  5.00  0.50  1.00 0.5 10 20 ‐15 19.56 ‐15  0.99 9.87 345.60 0.5 OK
   PICS  266.05  1.08  0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 5.79  0.39 112.52 3938.11 1.10 NU
   UI1  9.03  0.50  1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 5.79  0.39 7.1 248.61 0.5 OK
   UI2  21.07  0.50  1.00 0.5 42.14 20 ‐15 19.56 5.79  0.39 16.57 580.09 0.5 OK
ORIZONTAL  PdS  100.65  6.49  0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00  0.27 12.97 453.91 4.50 NU
ORIZONTAL  PlT  281.22  3.04  0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 138.15 4835.29 3.00 NU
ORIZONTAL  PdGa  107.08  3.85  0.87 3.35 31.96 20 ‐15 19.56 ‐3.40  0.66 20.97 733.79 1.65 OK
ORIZONTAL  PdPR  29.26  3.81  0.75 2.86 10.23 20 ‐15 19.56 ‐15.00  0.99 10.1 353.55 4.50 NU
ORIZONTAL  PdCS  32.74  3.85  0.87 3.35 9.77 20 ‐15 19.56 5.79  0.39 3.84 134.49 1.65 OK
    1806.23    1257.83   985.96 34509.07

Performanțe energetice 

83
 
 
na = 0.50              [h­1] 
.             [W/m3K] 
.             [m2/m3] 
Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65    [W/m3K] 
Comparând G cu GN se observă G < GN.   
1.44              [m2K/W] 
Qtr  =  33256.15    [W] 
Qinf  =  19455.25    [W] 
Q0  =  52711.40    [W] 
   
H  = 1587.13    [W/K] 
 
θ e  θi  θer  θir  t.z  t.ore  Δθ=θi‐θe  QL   Φs  Qs  Qg  
 
iul  22  19.56  23.19  15.12  nu                   

aug  21.1  19.56  22.57  15.12  nu                   

sep  16.9  19.56  18.24  15.12  0     

oct  10.8  19.56  11.82  15.12  31  744  8.76  10344.05  1613.84  1200.7  6438.46 

nov  5.2  19.56  5.73  15.12  30  720  14.36  16409.69  845.80  608.98  5677.78 

dec  0.2  19.56  0.67  15.12  31  744  19.36  22860.81  744.17  553.66  5791.42

ian  ‐2.4  19.56  ‐1.87  15.12  31  744  21.96  25930.96  846.89  630.09  5867.85 

feb  ‐0.1  19.56  0.73  15.12  28  672  19.66  20968.44  1322.79  888.91  5619.79 

mar  4.8  19.56  5.75  15.12  31  744  14.76  17429.01  1505.06  1119.76  6357.52

apr  11.3  19.56  12.36  15.12  30  720  8.26  9439.00  1681.51  1210.69  6279.49 

mai  16.7  19.56  17.86  15.12  0     

iun  20.2  19.56  21.47  15.12  nu                   


212  5088  123381.96  8560.06  6212.79  42032.31 
Durata sezon încălzire octombrie până în aprilie. 

DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE: t =5088 h 
luna  septembr  octombrie  noiembr.  decembr.  ianuarie  februarie  martie  aprilie  mai 
θir  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12  15.12 
θer  teR0  teR1  teR2  teR3  teR4  teR5  teR6  teR7  teR8 
   18.24  11.82  5.73  0.67  ‐1.87  0.73  5.75  12.36  17.86 
zile  Z0  Z1  Z2  Z3  Z4  Z5  Z6  Z7  Z8 
   30  31  30  31  31  28  31  30  31 
durata  DZ0  DZ1  DZ2  DZ3  DZ4  DZ5  DZ6  DZ7  DZ8 
durata înc.  0.00  31.00  30.00  31.00  31.00  28.00  31.00  30.00  0.00 
NGZ  0.00  102.53  281.74  448.12  526.71  402.94  290.66  82.95  0.00 
 

84
 
̊C Determinarea sezonului de încălzire
25

20

15

θe
θi
10 θer
θir

0
iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun Lunile anului

‐5
 
 

  

   

85
 
A factor    Factor  transmit 
elem. 
orientare  vitrat  IAN  FEB  MAR  APR  MAI  IUN  IUL  AUG  SEPT  OCT  NOV  DEC     umbrire  tamplarie    g 
NE  FE1  18.11  34.04  47.29  64.19  85.59  95.07  86.44  92.15  84.01  44.13  20.06  14.95  11.69  0.50  0.80  0.26 
NE  UEI  3.10  5.82  8.09  10.98  14.64  16.27  14.79  15.77  14.37  7.55  3.43  2.56  2.00  0.50  0.80  0.26 
NE  FE2  42.26  79.41  110.32  149.75  199.66  221.78  201.65  214.97  195.97  102.95  46.80  34.88  27.27  0.50  0.80  0.26 
NE  UE2  9.30  17.47  24.27  32.95  43.93  48.80  44.37  47.30  43.12  22.65  10.30  7.68  6.00  0.50  0.80  0.26 
NV  FE1  17.46  32.82  45.59  61.89  82.51  91.66  83.33  88.84  70.44  42.55  19.34  14.42  11.27  0.50  0.80  0.26 
NV  UEI  17.05  32.03  44.50  60.40  80.54  89.46  81.34  86.72  68.75  41.53  18.88  14.07  11.00  0.50  0.80  0.26 
NV  FE2  40.74  76.56  106.36  144.36  192.48  213.81  194.40  207.25  164.32  99.25  45.11  33.63  26.29  0.50  0.80  0.26 
NV  UE2  38.74  72.80  101.14  137.28  183.04  203.32  184.86  197.08  156.26  94.38  42.90  31.98  25.00  0.50  0.80  0.26 
SE  FE1  40.03  58.92  61.69  61.83  58.05  62.64  60.68  83.56  80.39  70.26  38.74  35.77  6.49  0.50  0.80  0.26 
SE  UEI  67.84  99.87  104.56  104.79  98.38  106.16  102.85  141.63  136.25  119.09  65.67  60.63  11.00  0.50  0.80  0.26 
SE  FE2  93.43  137.55  144.01  144.32  135.50  146.22  141.65  195.06  187.65  164.02  90.44  83.51  15.15  0.50  0.80  0.26 
SE  UE2  154.18  226.98  237.64  238.16  223.60  241.28  233.74  321.88  309.66  270.66  149.24  137.80  25.00  0.50  0.80  0.26 
SV  FE1  78.45  115.49  120.91  121.18  113.77  122.76  118.93  163.77  157.56  137.71  75.93  70.11  12.72  0.50  0.80  0.26 
SV  UEI  12.33  18.16  19.01  19.05  17.89  19.30  18.70  25.75  24.77  21.65  11.94  11.02  2.00  0.50  0.80  0.26 
SV  FE2  183.04  269.47  282.13  282.74  265.46  286.45  277.50  382.14  367.63  321.33  177.18  163.60  29.68  0.50  0.80  0.26 
SV  UE2  30.84  45.40  47.53  47.63  44.72  48.26  46.75  64.38  61.93  54.13  29.85  27.56  5.00  0.50  0.80  0.26 
ΦSFE=  846.89  1322.79  1505.06  1681.51  1839.76  2013.23  1891.95  2328.24  2123.09  1613.84  845.80  744.17 
Aporturi externe de căldură 

Qg = 42032.31 [kWh] 
QL = QH = 123381.96 [kWh] 

86
 
Di  Di  Da  L λD U θm θa  t Qd
1 ½"  0.04  0.093  42 0.04 0.22 80 9.14  5088 3331.51
      42    0.22       3331.51
Pierderi de căldură în sistemul de distribuție încălzire 

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE 
 
Qem = 1246.98      [kWh] 
Qd = 3331.51      [kWh] 
Qrhh = 32916.80      [kWh] 
Qrhw = 9207.58      [kWh] 
 
Qfh = 85835.37      [kWh/an]         
qinc = 64.02        [kWh/m2an] 
 
ÎNCĂLZIRE clasa „A". 
 
A B C D E F G
 
 
70
117
173
245

343

  500
kWh/m²an

 
Di  Di  Da  L λD U θm θa  t Qd
1 1/4"  0.032  0.085  40 0.04 0.19 50 9.14  8760 2720.517
      40    0.19       2720.52
Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă 
 
CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ 
 
Qac =  68338.65  [kWh] 
Qac,c =  23561.84  [kWh] 
Qacd =  2720.52  [kWh] 
Qacc =  94621.01  [kWh] 
qacc =  70.57  kWh/m2an
 
APA CALDA clasa „D". 
 
  A B C D E F G
 
200
15
35
59
90

132

 
kWh/m²an
 
CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ PENTRU ILUMINAT 
87
 
wil = 4.13          [KW h/m2an] 
 
ILUMINAT clasa „A". 
 
A B C D E F G
 
 
 

40

59
73

91

120
49
 
kWh/m²an  

ENERGIA PRIMARĂ 
 
Qf,i  = 186785.78 [KWh/an]
Ep  = 216224.34 [KWh/an]
EMISIA DE CO2 
 
Eco2  = 43879.18 [Kg/an]
 
INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2 
 
32.73    [KgCO2/m2an] 

 
DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (P2) 
 
Consum 
   Consum              Clasa
specific 
Incalziri  Qfh=  85835.37 kWh/an qinc=  64.02 kWh/m2an  A 
Apa calda  Qacc=  94621.01 kWh/an qac=  70.57 kWh/m2an  D 
2
Iluminat  Wil=  6329.40 kWh/an wil=  4.13 kWh/m an  A 
2
Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil= 138.72 kWh/m an  B 
 
 
  A B C D E F G

 
125

566

820
201
291
408

 
  kWh/m²an

88
p o  = p 1 • p 2  • p 3  • p 4  • p 5  • p 6  • p 7  • p 8  • p 9  •   p 1 0  • p11 • p 1 2  = 1    unde: 
 
p1  1  Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună
p2  1  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare
p3  1  Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe
p4  1  Corpurile statice nu  sunt dotate cu armături de reglaj sau cel  puțin jumătate dintre armăturile de reglaj 
existente nu sunt funcționale 
p5  1  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
p6  1  Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale
p7  1  Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice
p8  1  Tencuială exterioară căzută total sau parțial
p9  1  Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)
p10  1  Acoperiş etanş 
p11  1  Clădire fara cos 
p12  1  Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică 
 

Nota energetică a clădirii pentru Pachetul 2 este: N = 98.56 

   

89
CAP 16. ANALIZA ENERGETICĂ ŞI ECONOMICĂ A SOLUȚIILOR DE REABILITARE 
 
Aceasta  analiză  presupune  reevaluarea  costurilor  şi  indicatorilor  energetici  de  baza  ai 
clădirii  pentru  fiecare  soluție  în  parte.  În  principal,  este  vorba  de  consumul  anual  de 
energie al clădirii care rezultă prin aplicarea fiecărei măsuri, mai redus decât cel aferent 
situației  actuale.  Analiza  s‐a  efectuat  atât  pentru  soluțiile  prezentate  cat  si  pentru 
pachetele de soluții menționate. 
 
Rezultatele analizei energetice sunt următoarele: 
 
Varianta        Necesar    Consum anual  Consum  Consum  Consum  Economia  Nota  Durata 
caldura al  incalzire      anual specific  total specific  total      anuala      Energetica  de 
cladirii      incalzire      incalzire   
2 2
  (kWh/an)      (kWh/an)      (kWh/m ,an)  (kWh/m ,an)  (kWh/an)  (kWh/an)      (%)      [zile] 
  V0 (Cl.Reala)    274105.08 258466.18 192.76 268.68 361052.13    0      0    77.96 234 
  V1 (S1)      224238.78 205599.25 153.34 229.42 308405.96  52646.17  14.58  85.98 225 
  V2 (S2)      177669.21 154339.67 115.11 191.07 256986.79  104065.34  28.82  87.71 229 
  V3 (S3)      274105.08 235040.63 175.29 250.02 336029.35  25022.78  6.93  86.97 234 
  V4 (P1)      123381.96 97438.01 72.67 148.54 199963.45  161088.68  44.62  95.50 212 
  V6 (P2)      123381.96 85835.37 64.02 138.72 186785.78  174266.35  48.27  98.56 212 
  V (Cl.Ref)      144466.77 106049.79 79.09 146.01 207234.70  153817.43  42.60  97.81 221 

 
Analiza economică a soluțiilor propuse: 
 
Această analiză presupune evaluarea următorilor indicatori: 
‐ costurilor de investiție a variantelor de reabilitare; 
‐ duratei de viața a variantelor de reabilitare; 
‐ economiile energetice datorate adoptării variantelor de reabilitare. 
 
Ținând seama de costul specific al energiei termice se stabilesc următoarele: 
‐ durata  de  recuperare  a  investiției  pentru  fiecare  variantă  de 
reabilitare; 
‐ costul specific al energiei termice economisite; 
‐ reducerea procentuală a facturii la utilitățile de energie termică. 
 
În  analiza  economică  a  variantelor  de  reabilitare  s‐a  avut  în  vedere  un  cost  specific  al 
agentului  de  încălzire  de  c  =  0.063  €/kWh.  Aceasta  valoare  reprezintă  prețul 
nesubvenționat  indicat  de  furnizorul  de  agent  termic  pentru  încălzire  în  București. 
Prețurile  unitare  aferente  fiecărei  soluții  reprezintă  valori  medii  ale  pieței  la  momentul 
întocmirii auditului.   

90
Rezultatele analizei economice: 
 
  Cost aproximativ  Durata de  Durata recuperare  Costul specific al  economie BANI 
Varianta        Economia anuala    investitie      viata      investitie      economiei energetice     
     (kWh/an)        (€)        (ani)        (ani)        (€/kWh)      (Δce) 
  V1 (S1)      52646.17  26037.15  20  7.61  0.3804  3422.00 
  V2 (S2)      104065.34  18216.00  20  2.69  0.1346  6764.25 
  V3 (S3)      25022.78  6297.75  20  3.87  0.1936  1626.48 
  V4 (P1)      161088.68  44253.15  20  4.23  0.2113  10470.76 
  V5 (P2)      174266.35  50550.90  20  4.46  0.2231  11327.31 

 
Mai detaliat vom avea: 
 
Cost  Costul  Valoarea Neta  Costul specific al 
Economia  Durata de  Durata recuperare 
Varianta  aproximativ  annual al  Actualizată  economiei 
anuala  viata  investitie 
investitie  energiei  energetice 
C0  ΔE  CE   N  VNA  Tr  E  ΔVNA < 0 
 
(€)  (kWh/an)  (€)  (ani)  (€) (ani)  (€/kWh) 
 
  V1 (S1)      26037.15  52646.17  1692.41  20  2024290.51  7.61  0.3804  ‐42403 
  V2 (S2)      18216.00  104065.34  1184.04  20  3968150.38  2.69  0.1346  ‐117069 
  V3 (S3)      6297.75  25022.78  409.35  20  956069.67  3.87  0.1936  ‐26232 
  V4 (P1)      44253.15  161088.68  2876.45  20  6158582.00  4.23  0.2113  ‐165162 
  V5 (P2)      50550.90  174266.35  3285.81  20  6665055.23  4.46  0.2231  ‐175995 

 
Unde: 
 
t t
3 N
⎛ 1+ f k ⎞ N
⎛ 1 ⎞
VNA = C 0 + ∑ C Ek ∑ ⎜⎜ ⎟⎟ + C M ∑ ⎜⎜ ⎟⎟  
k =1 t =1 ⎝ 1 + i ⎠ t =1 ⎝ 1 + i ⎠

în care: 
C0  – costul investiției totale în anul “0” [Euro]; 
C E  – costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referință [Euro/an]; 
CM  – costul anual al operațiunilor de mentenanță, la nivelul anului de referință 
[Euro/an]; 
f  – rata anuală de creştere a costului căldurii [ – ]; 
i  – rata anuală de depreciere a monedei (Euro) [ – ]; 
k  – indice în funcție de tipul energiei utilizate 
(1 – gaz natural, 2 – energie termică, 3 – energie electrică) 
N  – durata fizică de viață a sistemului analizat [ani]. 

Costurile aferente mentenanței reprezintă o cotă puțin importantă în structura relației şi 
în situația în care nu pot fi apreciate, acestea pot fi ignorate. 
 
Rata de creştere a costului căldurii se consideră a avea o valoare constantă pe durata de 
viață tehnică a sistemului (0.1). 
 
Pentru proiectele destinate sectorului public (ex. clădiri sociale, culturale, administrative 
etc.) rata de depreciere a monedei variază între 0.1 şi 0.07 cu tendința de fixare pe cea de 
91
a doua valoare. În cazul sectorului privat (mari corporații, bănci etc.) rata de depreciere 
asumată depăşeşte 0.1.   
 
În  cazul  construcțiilor  de  locuințe  rata  anuală  de  depreciere  a  monedei  se  situează  în 
plaja valorii 0.04 – 0.07. Diferențele semnificative între valorile menționate, relevă clar o 
politică  națională  de  promovare  a  unor  proiecte  de  conservare  a  energiei  în  special  la 
consumatorii casnici. 
 
Valori  reduse  ale  ratei  de  depreciere  a  monedei  favorizează  promovarea  rapidă  a  unor 
soluții  tehnice  cu  caracter  energetic  conservativ.  Aşadar  valorile  ridicate  ale  ratei  de 
depreciere a  monedei  aferente investițiilor  în  sectorul public  sau  în sectorul  privat care 
înregistrează  cifre  de  afaceri  importante,  compensează  valoarea  relativ  scăzută  (0,04) 
aplicată sectorului de locuințe. 
 
Ținând seama de cele de mai sus, relația se scrie sub forma simplificată: 
 
VNA = C0 + ∑ C Ek X k   
k

în care: 
t
N ⎛ 1 + fk ⎞
X k = ∑ ⎜⎜ ⎟⎟    
t =1⎝ 1 + i ⎠
 
 
Analizând  valorile  VNA  specifice  unei  rezolvări  clasice  şi  unei  rezolvări  cu  caracter 
energetic  conservativ  şi  având  (ambele  soluții)  dotări  cu  durata  de  viață  egală  N,  se 
obține  VNA  aferentă  investiției  suplimentare  datorată  aplicării  proiectelor  de 
modernizare  energetică  şi  economiei  de  energie  rezultată  prin  aplicarea  proiectelor 
menționate: 
 
Δ VNA ( m ) = C ( m ) − ∑ Δ C E ⋅ X k   k
k

 
în care: 
C(m)  – costul investiției aferente proiectului de modernizare energetică, la nivelul anului 
“0”, [Euro]; 
ΔCE  –  reducerea  costurilor  de  exploatare  anuale  urmare  a  aplicării  proiectelor  de 
modernizare energetică la nivelul anului de referință, [Euro/an]: 
 
ΔCEk = c k ⋅ ΔEk  
în care 
ΔEk  ‐ reprezintă economia anuală de energie k estimată, obținută prin implementarea 
unei măsuri de modernizare energetică, [kWh/an], 
ck  ‐ reprezintă costul actual al unității de energie k, [Euro / kWh]. 
 
Condiția  ca  o  investiție  (în  soluția  de  modernizare  energetică)  să  fie  eficientă  este 
următoarea: 
92
 
ΔVNA(m) < 0  
 
Cum toate valorile ΔVNA pentru fiecare variantă sunt mai mici ca 0, toate soluțiile 
propuse sunt eficiente din punct de vedere economic. 
Durata (simplă) de recuperare a investiției, TR [ani] 

C0
TR =
ΔE ⋅ c  

în care: 
C0 – costul lucrărilor de modernizare energetică, [Euro] 
ΔE – economia de energie realizată prin aplicarea soluțiilor de modernizare energetică,   
c – costul specific al energiei termice/electrice, [Euro/kWh] 
 
Costul unității de energie economisită pe durata de viață a soluției, E [Euro/kWh] 

C0
E =
ΔE ⋅ N S  
în care: NS – durata de viață estimată a soluției de modernizare energetică. 
   

93
CAP 17. CONCLUZII 
  
Analizele energetice si economice prezentate pun în evidență calitățile diferitelor soluții 
de reabilitare. Astfel: 
 
Varianta de reabilitare S1 – implica un cost de 26 037 € şi se recuperează in circa 7.61 ani. 
Soluția  aduce  o  economie  semnificativă  de  energie  şi  îmbunătățeşte  confortul  termic 
interior, perioada de recuperare fiind mică. Durata sezonului de încălzire scade cu 9 zile, 
fiind  cuprinsă  în  perioadaseptembrie  ‐  mai.  Coeficientul  de  penalizare  funcție  de  starea 
finisajelor  exterioare  ale  pereților  exteriori  devine  P8=1,  coeficient  corespunzător  stării 
bune a tencuielii exterioare a clădirii reabilitate. Rezistența termică corectată a pereților 
exteriori crește la valoarea R'pe = 2.04 m2K/W. 
Cu acest pachet consumul specific total de energie este 229.42 kWh/m2an. 
 
 
Varianta de reabilitare S2 – implica un cost de 18 216 € şi se recuperează în circa 2.69 ani.   
Prin  adoptarea  acestei  soluții  se  obține  creșterea  rezistențelor  termice  a  ferestrelor  și 
ușilor,  reducerea  infiltrațiilor  de  aer  rece,  îmbunătățirea  punților  termice.  Consumul 
specific  total  de  energie  cu  acest  pachet  este  191.07  kWh/m2an,  un  consum  mai  mic 
decat în prima variantă de reabilitare, cu un preț mai scăzut și un timp de recuperere mai 
mic. 
 
Varianta de reabilitare S3 – implica un cost de 6 297 € și se recuperează în circa 3.87 ani. 
Aplicarea  acestei  soluții  determină  micșorarea  pierderilor  de  căldură  prin  sistemul  de 
transmisie  prin  creșterea  randamentului  la  valoarea  de  0.99.  Cu  acest  pachet 
consumul specific total de energie scade la valoarea de 250.02 kWh/m2an și are costul cel 
mai mic în comparație cu celelalte variante de reabilitare.   
 
Varianta de reabilitare P1. Este un pachetul care conține soluțiile S1 și S2 . Pachetul 
implica un cost de 44 253.15 € şi se recuperează în 4.23 ani.   
Costul  acestui  pachet  este  mare,  dar  a  scăzut  semnificativ  consumul  specific  total  de 
energie ajungand la valoarea de 148.54 kWh/m2an. 
Acest  pachet  menține  penalizările  micșorate  de  la  soluțiile  componente  și  micșorează 
durata sezonului de încălzire cu 22 de zile. 
 
Varianta  de  reabilitare  P2. Este pachetul maximal de reabilitare din punct de vedere al 
investiției, format din toate soluțiile prezentate. Pachetul implica un cost de 50 550.90 € 
şi se recuperează în 4.46 ani. Cu acest pachet consumul specific total de energie este de 
138.72 kWh/m2an, mai mic decât cel al clădirii de referință. 
 
Analizând  economic  soluțiile  de  reabilitare  propuse,  se  constată  că  toate  conduc  la  o 
recuperare  a  investiției  într‐o  perioadă  de  timp  mai  mică  decât  durata  de  viață  a 
materialelor și la un cost al energiei pe kWh mai mic decât cel plătit în prezent. Măsurile 
de  reabilitare  energetică  vor  deveni  economic  mai  avantajoase  pe  măsură  ce  costul 
energiei și al combustibililor utilizați va crește.   
94
În  funcție  de  posibilitatea  de  realizare  a  eforturilor  investiționale,  pentru  reabilitarea 
clădirii  se  recomandă  alegerea  pachetelor  1  sau  2,  deși  sunt  maximale  din  punct  de 
vedere al costului investiției, dar asigură realizarea unei economii mari de bani. 
Pentru  pachetele  P1  și  P2  consumurile  specifice  totale  sunt  cele  mai  mici,  iar 
performanțele energetice ale clădirii sunt cele mai bune. 
În analiza și decizia finală privind adoptarea anumitor soluții si pachete de soluții în scopul 
reducerii  consumurilor  energetice  trebuie  avut  în  vedere  faptul  că  prețul  specific  al 
energiei termice va crește în următorii ani, astfel încât durata de recuperare a investițiilor 
se va reduce corespunzător.   
 
Rezultatele  auditului  energetic  al  clădirii  reprezintă  baza  de  calcul  pentru  studiul  de 
fezabilitate  care  stabileşte  varianta  de  reabilitare/modernizare  oportună  pentru 
beneficiarul  clădirii  analizate.  O  dată  identificată  varianta  de  reabilitare/modernizare  se 
va întocmi proiectul de execuție pentru soluția agreată.   
   

95
RAPORT DE AUDIT 
1.OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII 
 
În  lucrarea  de  față este  prezentat  raportul  de  audit  energetic  pentru  blocul  de  locuințe 
din  mun.  Pitești,  str.  Intrarea  Teilor,  nr.  6‐8,  jud.  Argeș,  efectuat  pe  baza  datelor  şi 
observațiilor relevate asupra clădirii şi instalațiilor de încălzire, preparare a apei calde de 
consum şi iluminat aferente acesteia. 
Pentru  clădirea  expertizată  s‐a  completat  fişa  de  analiză  termică  şi  energetică  aferentă 
construcției şi instalațiilor aferente. 
Rezultatele  obținute  pe  baza  analizei  energetice  a  clădirii  şi  instalațiilor  de  încălzire  şi 
furnizare  a  apei  calde  de  consum  aferente  acesteia,  servesc  la  certificarea  energetică  a 
clădirii, precum şi la identificarea soluțiilor tehnice optime de reabilitare, modernizare a 
elementelor de construcție și a sistemului de instalații.   
Întocmirea  raportului  de  audit  energetic  al  clădirii  s‐a  efectuat  în  conformitate  cu 
prevederile normativului MC 001/2007.   

2.PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII ANALIZATE 
 
2.1.Elemente de alcătuire arhitecturală 
Clădirea  expertizată  este  Blocul  din  str.  Intrarea  Teilor,  nr.  6‐8,  Pitești,    imobil  aflat  în 
grija Asociației de proprietari. Din punct de vedere al tipologiei clădirilor civile, blocul de 
locuințe expertizat se caracterizează prin: 
• Zona teritorială‐urbană 
• Modul de locuire‐colectiv 
• Regim înălțime‐mediu (P+4) 
• Clasa de importanță‐normală conform P100 
Construcția a fost proiectată pe baza unui proiect tip și a fost xecutată în anul 1995, fiind 
amplasată în    Pitești. Clădirea are formă regulată şi regim de înălțime P+4. 
Destinația  principală  este  cea  de  locuit  în  apartamente  de  2  și  4    camere,  a  căror 
deschideri  principale  au  orientările  conform  planșei  anexate.  Blocul  cuprinde  12  de 
apartamente,  în  medie  câte  4  apartamente  la  fiecare  etaj.  Blocul  este  prevăzut  cu   
balcoane neînchise pe direcțiile NV ‐ NE ‐ SV la fiecare etaj. 
Blocul dispune de o scară cu pereți interiori. Soluția arhitecturală existentă pentru o scară 
grupează următoarele funcțiuni pe nivel: 
- parter: apartamente, casa scării 
- etaj 1…4: apartamente , casa scării 
- terasă 
Înălțimile de nivel sunt: 
- parter: 2,75 m 
- etaj 1,2,3: 2,80 m 
- etaj 4: 3,00 m 
În casa scării este amplasat canalul tehnic care este destinat adăpostirii rețelelor de apă 
96
caldă menajeră, apă rece, canalizare şi de distribuție a agentului termic pentru încălzire.   
Tâmplăria  exterioară  a  apartamentelor  din  clădire  este  din  lemn  de  răşinoase,  de  tip 
cuplată, cu geamuri duble, respectiv din PVC    cu geamuri termoizolante duble. 
Finisajele sunt obişnuite :   
- tencuieli  de  cca.  2  cm  grosime  la  interior,  zugrăveli  obişnuite  înlocuite  în  unele 
apartamente cu tapet;   
- pereții  băilor  şi  bucătăriilor  au  fost  prevăzuți  cu  vopsitorii  de  ulei,  faianța  fiind 
prevăzută numai în dreptul căzilor; în prezent în o mare parte a bucătăriilor şi băilor este 
prevăzută faianță pe toata suprafața interioară a pereților; 
- tencuieli de cca. 3 cm la exterior; 
- pardoseli în camere cu parchet; pardoseli de mozaic, în bucătării, băi şi spații comune; 
- zugrăveli simple la pereți şi pardoseli din mozaic la spațiile comune şi în casa scării. 
Finisajele  exterioare    au  fost  afectate  de  murdărire,  decolorare  cauzate  de  acțiunea 
razelor ultraviolete.   
  Se impune prin urmare refacerea în totalitate a fațadelor. 
Clădirea nu prezintă nici un element de umbrire a fațadelor.     
 
2.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistență 
Conform expertizei tehnice calitative. 
Structura de rezistență a unui tronson deasupra cotei 0,00 este alcătuită astfel: 
- elemente verticale – pereți structurali din zidărie de cărămidă BCA şi stâlpi    din beton 
armat monolit dispuşi perimetral pentru rezemarea grinzilor planşeelor; 
- elemente orizontale – planşee cu plăci din panouri prefabricate şi grinzi realizate atât 
prefabricat cât şi monolit;   
- scara este realizată din elemente prefabricate. 
Infrastructura este realizată după cum urmează: 
- planşeu peste sol realizat din beton armat turnat monolit; 
- fundații continue de tip bloc şi cuzinet din beton armat. 
Notă: Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării termotehnice, care majorează 
în final valoarea clădirii, se consideră rațional şi oportun ca modernizarea energetică să se 
realizeze  pe  fondul  unei  structuri  de  rezistență  cu  un  grad  ridicat  de  siguranță.  Prin 
urmare,  reabilitarea  termică  este  condiționată  de  refacerea  unor  lucrări  de  expertizare 
tehnică  privind  cerința  A1  “Stabilitate  şi  rezistență”  menționată  în  legea  10/1995 
(Calitatea  în  construcții),  lucrări  în  urma  cărora  se  vor  stabili  eventualele  soluții  de 
consolidare  a  clădirii.  Este  obligatoriu  ca  în  timpul  şi  mai  ales  după  reabilitarea 
termo‐tehnică şi energetică, acțiunile susceptibile de a se exercita asupra blocului să nu 
aibă ca efect producerea unuia din următoarele evenimente: 
‐prăbuşirea totală sau parțială a construcției; 
‐producerea unor deformații şi/sau vibrații de mărime inacceptabilă pentru exploatarea 
normală; 
‐avarierea  elementelor  nestructurale  (închideri,  compartimentări,  finisaje)  a  instalațiilor 
şi a echipamentelor ca urmare a deformațiilor excesive ale elementelor structurale; 
‐producerea  ca  urmare  a  unor  evenimente  accidentale,  a  unor  avarii  de  tip  prăbuşire 
progresivă. 
 
97
2.3. Elemente de izolare termică 
Pereții structurali nu sunt prevăzuți cu nici o izolație termică. 
Tâmplăria  exterioară  a  ferestrelor  şi  uşilor  apartamentelor,  ale  casei  scării,  a  fost  inițial 
din lemn, cuplată, prevăzută cu două foi de geam simplu. Numeroşi locatari au schimbat 
tâmplăria din lemn cu una din PVC, îmbunătățind gradul de etanşare al apartamentelor 
dar  neutilizând  soluții  care  să  permită  ventilarea  naturală  a  camerelor.  Există  astfel 
pericolul apariției condensului la fața interioară a elementelor exterioare de construcție, 
scăzând şi mai mult gradul de izolare termică.   
 
2.4. Instalația de încălzire şi de preparare a apei calde de consum 
Încălzirea  blocului    este  asigurată  prin  livrare  de  agent  termic  de  la  un  punct  termic 
zonal. Apa caldă ste livrată de asemenea din punctul termic zonal.   
Releveul  efectuat  asupra  instalației  de  încălzire  a  blocului  a  condus  la  înregistrarea 
corpurilor de încălzire din fontă, corpuri clasice, necurățate de mai mult de trei ani.     
Instalația  de  încălzire  interioară  însumează  57  corpuri  de  încălzire  amplasate  în  spațiul 
locuit. Spațiile comune, scară, garaj, nu sunt încălzite. 
Corpurile  statice  vechi  din  apartamente  au  fost  prevăzute  cu  robinete  colțar  de  tipul 
dublu reglaj fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei. 
Instalația  de  încălzire  interioară  este  caracterizată  printr‐o  funcționare  anormală, 
eficiența slabă a transferului termic fiind consecință a depunerilor de materii organice şi 
anorganice  în  interiorul  corpurilor  de  încălzire  şi  al  țevilor,  precum  şi  a  dezechilibrării 
hidraulice  provocate  de  modificări  nesupravegheate  ale  mărimii  inițiale  a  corpurilor  de 
încălzire. 
Clădirea  este  prevăzută  cu  instalații  sanitare  aferente  băilor  şi  bucătăriilor.  Băile  şi 
bucătăriile au fost dotate cu următoarele tipuri de obiecte sanitare : lavoar din porțelan 
sanitar, ventil de scurgere pentru lavoar Dn 1 ¼”, cadă de baie din fontă emailată, ventil 
de scurgere, baterie amestecătore cu duş flexibil pentru baie Dn ½”, cădiță duș, closet din 
porțelan  sanitar,  rezervor  de  spălare  montat  la  înălțime,  capac  cu  rama  din  material 
plastic,  bideu,  spălător  cu  picurător  cu  ventil  de  scurgere  Dn  1  ½”,  sifon  de  scurgere 
pentru spălător tip butelie, baterie amestecătoare stativă. 
Alimentarea  cu  apă  rece  a  blocului  se  face  din  rețeaua  de  distribuție  stradală  printr‐un 
branşament din țeavă zincată. 
Casa scării a fost considerată în calculele de audit ca fiind neîncălzită. 
Distribuția  agentului  termic  pentru  încălzirea  centrală  se  realizează  printr‐un  sistem 
bitubular  cu  distribuție  inferioară  şi  coloane  verticale  care  străbat  planşeele.  Coloanele 
sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.     
Consumul  de  a.c.m.  şi  apă  rece  este  facturat  individual,  pe  baza  citirii  lunare  a 
apometrelor individuale. Există şi consumatori la care nu s‐au instalat apometre; pentru 
aceştia facturarea se realizează în sistem pauşal. 
Conductele  pentru  agentul  termic  de  încălzire  şi  pentru  acm  sunt  în  stare  avansată  de 
uzură  fizică,  fiind  practic  neizolate  termic.  Se  impune  necesitatea  izolării  tuturor 
conductelor de agenți termici din canalul tehnic şi rezolvarea problemei recirculării apei 
calde menajere pentru limitarea pierderilor de căldură. 
 
2.5. Instalația de iluminat 
98
Releveul  efectuat  asupra  instalației  de  iluminat  a  blocului  a  condus  la  înregistrarea 
corpurilor  de  iluminat.  Corpurile  de  iluminat  folosesc  preponderent  surse  cu 
incandescență, atat în apartamente cat și în spațiile comune.   
 
2.6. Concluzii finale privind starea actuală a clădirii 
Deşi a fost în general bine întreținut de‐a lungul timpului, imobilul se prezintă într‐o stare 
avansată de degradare fizică, fiind necesare lucrări urgente de reabilitare atât din punct 
de vedere arhitectural (refacerea finisajelor exterioare), constructiv (consolidare generală 
sau  cel  puțin  rezolvarea  problemei  elementelor  nestructurale)  cât  şi  al  instalațiilor 
aferente construcției. 
Tâmplăria exterioară este atât în stare bună (PVC) cât şi în stare avansată de degradare 
(lemn). 
Instalațiile  interioare  prezintă  uzură  avansată.  Conductele  rețelei  de  distribuție  a 
agentului  termic  sunt  din  oțel,  cu  izolația  în  stare  avansată  de  uzură  fizică  sau   
inexistentă. 
 
 
   

99
3. FIȘA DE ANALIZĂ TERMICĂ ȘI ENERGETICĂ A CLĂDIRII 

Clădirea: Bloc Locuinte


Adresa: str. Intrarea Teilor, nr. 6‐8, Pitești, jud. Argeș 
Proprietar: 
‰ Categoria clădirii: 
X locuinţe birouri spital
comerţ hotel autorităţi locale / guvern
   şcoală   cultură   altă destinație: cămin – centru plasament copii   
‰ Tipul clădirii: 
   individuală     înşiruită 
  X  bloc   tronson de bloc 
‰ Zona climatică în care este amplasată clădirea: II 
‰ Regimul de înălțime al clădirii:   P + 4 E 
‰ Anul construcției: 1995 
‰ Proiectant / constructor: 
‰ Structura constructivă: 
  X  zidărie portantă   cadre din beton armat 
   pereți structurali din beton armat   stâlpi şi grinzi 
   diafragme din beton armat   schelet metalic 
‰ Existența documentației construcției şi instalației aferente acesteia: 
  X  partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, 
secţiuni reprezentative ale construcţiei ,
   detalii de construcție, 
X planuri pentru instalaţia de încălzire interioară,
   schema coloanelor pentru instalația de încălzire interioară, 
  X  planuri pentru instalația sanitară, 
‰ Gradul de expunere la vânt: 
   adăpostită  X  moderat adăpostită   liber expusă (neadăpostită) 
‰ Starea subsolului tehnic al clădirii: nu este cazul 
‰ Plan  de  situație/schița  clădirii  cu  indicarea  orientării  față  de  punctele  cardinale,  a 
distanțelor  până  la  clădirile  din  apropiere şi înălțimea acestora  şi  poziționarea  sursei 
de căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară. 
 

100
‰ Identificarea  structurii  constructive  a  clădirii  în  vederea  aprecierii  principalelor 
caracteristici termotehnice ale elementelor de construcție din componența anvelopei 
clădirii: tip, arie, straturi, grosimi, materiale, punți termice: 
   
;  Pereți exteriori opaci: 
 
9 alcătuire: 
Straturi componente (i → 
Coeficient 
PE  Descriere  Arie [m²]  e) 
reducere , r 
Material Grosime [m] 
    Tencuiala 0.02 0.71
  Zidaria BCA  731.57 Zidaria BCA 0.35
    Tencuiala 0.03
9 Aria totală a pereților exteriori opaci [m²]: 731.57 
9 Stare:   bună,  pete condens,   igrasie, 
9 Starea finisajelor:   bună,  tencuială căzută parțial / total, 
9 Tipul şi culoarea materialelor de finisaj:Tencuială similipiatră culoare combinată 
alb – galben 
 
  † Rosturi despărțitoare pentru tronsoane ale clădirii:          nu este cazul 
 
  ; Pereți către spații anexe (casa scărilor, etc.):   
Straturi componente (i → 
Coeficient 
PiCS  Descriere  Arie [m²]  e) 
reducere, r 
Material Grosime [m] 
    Tencuiala 0.02 0.86
  Zidaria BCA  266.05 Zidaria BCA 0.25
    Tencuiala 0.02
9 Aria totală a pereților către casa scărilor [m²]: 266.05 
9 Volumul de aer din casa scărilor [m³]: 542.82 
 
  ; Planşeu peste garaj: 
Straturi componente (i → 
PdG Coeficient 
Descriere  Arie [m²]  e) 
a  reducere, r 
Material Grosime [m] 
PdG Planseu beton 
107.08  Parchet  0.02  0.87
a  pardoseala calda 
    Sapa M100 0.05
Beton 
      0.13 
armat 
    Tencuiala 0.03  
9 Aria totală a planşeului peste garaj [m²]: 107.08 
9 Volumul de aer din garaj [m³]: 294.47 
   
101
;  Terasă / acoperiş: TERASA 
9 Tip:   circulabilă,  necirculabil, 
9 Stare:   bună,   deteriorată, 
      uscată,   umedă 
9 Ultima reparație:   < 1 an,   1 – 2 ani 
      2 – 5 ani,   > 5 ani 
Straturi componente (i → e)  Coeficient 
Arie 
PlT  Descriere  Grosime  reducere, r 
[m²]  Material 
[m]  [%] 
  Terasa  281.22 Tencuiala 0.02  0.66
    Beton 0.13 
    Beton de panta 0.06 
    Termoizolatie 
rigida  0.08 
    Sapa de protectie 0.06 
    Mozaic 0.02 
9 Aria totală a terasei [m²]: 281.22 
9 Materiale finisaj:    nu; 
 
  ; Pardoseala peste parter retras 
Straturi componente (i → e)  Coeficient 
PdP
Descriere  Arie [m²]  reducere, r 
R  Material  Grosime [m] 
[%] 
Planseu 
  29.26 
beton  Parchet  0.02  0.75 
      Sapa M100 0.05 
      Beton armat 0.13 
      Tencuiala 0.03 
9 Aria totală a pardoseala PR [m²]: 29.26 
 
  ; Placa pe sol 
Straturi componente (i → e)  Coeficient 
PdS  Descriere  Arie [m²]  reducere, r 
Material  Grosime [m] 
[%] 
Planseu 
  100.65 
beton  Mozaic  0.02  0.33 
      Sapa M100 0.05 
      Strat termoizolant 0.10 
      Beton armat 0.15 
      Strat hidroizolant 0.003 
9 Aria totală a placa pe sol [m²]: 100.65 
 
 
 
102
  ; Ferestre / uşi exterioare: 
FE /    Tipul  Grad  Prezență 
Descriere  Arie [m²] 
/ UE  tâmplăriei  etanşare  oblon (i / e)
FE1  Termoizolate  42.17 PVC 0.5 Nu 
FE2  Duble lemn  98.39 Lemn 0.43 Nu 
UE1  Termoizolate  26.00 PVC 0.5 Nu 
UE2  Duble lemn  61.00 Lemn 0.43 Nu 
9 Starea tâmplăriei: 30%   bună    70%  evident neetanşă 
70% fără măsuri de etanşare,
  30% cu garnituri de etanşare, 
   cu măsuri speciale de etanşare; 
 
  ; Alte elemente de construcție:   
‐ între casa scărilor şi terasă, 
‐ între casa scărilor şi sol, 
‐ între garaj și pardoseală etaj, 
‐ între garaj și sol 
 
; Elementele de construcție mobile din spațiile comune:   
9 uşa de intrare în clădire: 
Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon,
cheie),
 
X  Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă 
în perioada de neutilizare, 
   Uşa  nu  este  prevăzută  cu  sistem  automat  de  închidere  şi  este  lăsată 
frecvent deschisă în perioada de neutilizare, 
9 ferestre  de  pe  casa  scărilor:  starea  geamurilor,  a  tâmplăriei  şi  gradul  de 
etanşare: 
X Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare,
  X  Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe, 
   Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte, 
 
‰ Caracteristici ale spațiului locuit / încălzit: 
9 Aria utilă a pardoselii spațiului încălzit [m²]: 1340.85 
9 Volumul spațiului încălzit [m³]: 3269.79 
9 Înălțimea medie liberă a unui nivel [m]: 2.75 
‰ Gradul  de  ocupare  al  spațiului  încălzit  /  nr.  de  ore  de  funcționare  a  instalației  de 
încălzire: 5616 
‰ Raportul  dintre  aria  fațadei  cu  balcoane  închise  şi  aria  totală  a  fațadei  prevăzută  cu 
balcoane / logii:     
‰ Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 10 m; 
‰ Perimetrul pardoselii peste sol clădirii [m]:    100.65 
 
 
‰ Instalația de încălzire interioară: 
103
9 Sursa de energie pentru încălzirea spațiilor: 
Sursă proprie, cu combustibil 
  Centrală termică de cartier 
X Termoficare – punct termic central 
  Termoficare – punct termic local 
  Altă sursă sau sursă mixtă:                                                                                        
9 Tipul sistemului de încălzire: 
  Încălzire locală cu sobe, 
X Încălzire centrală cu corpuri statice, 
  Încălzire centrală cu aer cald, 
  Încălzire centrală cu planşee încălzitoare, 
  Alt sistem de încălzire:                                                                                                    
 
‰ Date privind instalația de încălzire locală cu sobe:    nu este cazul 
Element  Data 
Nr.  Data  Element
Tipul sobei Combustibil  închidere  ultimei 
crt.  instalării reglaj ardere
tiraj  curățiri 
       
9 Starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului: 
   Coşurile au fost curățate cel puțin o dată în ultimii doi ani, 
   Coşurile nu au mai fost curățate de cel puțin doi ani, 
 
; Date privind instalația de încălzire interioară cu corpuri statice: 
 
Tip corp  Numar corpuri statice [buc.] Suprafata echivalenta termic [m2]
static  In spatiul  In spatiul  Total In spatiul  In spatiul  Total
locuit  comun  locuit  comun 
Radiatoare  57  57 205   205
fonta 
 
9 Tip distribuție a agentului termic de încălzire:X inferioară,   superioară,   mixtă 
9 Necesarul de căldură de calcul [W]: 274 105.08 
9 Racord la sursa centralizată cu căldură:  X    racord unic,   
multiplu:              puncte, 
  diametru nominal [mm]: 40 
  disponibil de presiune (nominal) [mmCA]: 
9 Contor  de  căldură:  tip  contor,  anul  instalării,  existența  vizei  metrologice:  nu  este 
cazul 
9 Elemente  de  reglaj  termic  şi  hidraulic  (la  nivel  de  racord,  rețea  de  distribuție, 
coloane): nu există 
9 Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice): 
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale,
   Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puțin un sfert 
dintre acestea nu sunt funcționale, 

104
 
X  Corpurile  statice  nu  sunt  dotate  cu  armături  de  reglaj  sau  cel  puțin 
jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcționale, 
9 Rețeaua de distribuție amplasată în spații neîncălzite: 
‐ Lungime [m]: 42 
‐ Diametru nominal [mm, țoli]: 1 1/2” 
‐ Termoizolație: nu 
9 Starea instalației de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor: 
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon
de încălzire,
   Corpurile  statice  au  fost  demontate  şi  spălate  /  curățate  în  totalitate 
înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani, 
  X  Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu 
mai mult de trei ani în urmă, 
9 Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire: 
   Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a 
acestora, funcționale, 
  X  Coloanele  de  încălzire  nu  sunt  prevăzute  cu  armături  de  separare  şi 
golire a acestora sau nu sunt funcționale, 
 
‰ Date privind instalația de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: nu este cazul 
‐ Aria planşeului încălzitor [m²], 
‐ Lungimea [m] şi diametrul nominal [mm] al serpentinelor încălzitoare; 
 
Diametru  serpentină. 
     
[mm] 
Lungime [m]   
‐ Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalației; 
 
9 Sursa de încălzire – punct termic zonal:   
‐ Putere termică nominală:   
‐ Randament de catalog:   
‐ Anul instalării:     
‐ Ore de funcționare:   
‐ Stare (arzător, conducte / armături, manta):   
‐ Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare:   
 
‰ Date privind instalația de apă caldă de consum: 
9 Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum: 
 
Sursa de incalzire – centrala termica proprie 
  Centrală termică de cartier 
X Termoficare – punct termic central 
  Termoficare – punct termic local 
  Altă sursă sau sursă mixtă:                                                                                     
 
105
9 Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum: 
X Din sursă centralizată, 
    Centrală termică proprie, 
    Boiler cu acumulare, 
  Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., 
  Preparare locală pe plită, 
  Alt  sistem  de  preparare 
a.c.m.:        
                              
9 Puncte de consum:                60      a.c.m. /                  24    a.r.; 
9 Numărul de obiecte sanitare ‐ pe tipuri :  Lavoar – 12    Spălător – 12 
              Duş: ‐ 12    Cadă de baie: ‐ 12 
              Rezervor WC – 12  Bideu ‐ 12   
9 Racord la sursa centralizată cu căldură:  X racord unic,   
multiplu:              puncte, 
  diametru nominal [mm]: 40 
  presiune necesară (nominal) [mmCA]: 
9 Conducta de recirculare a a.c.m.:  funcțională,   nu funcționeazăX nu există 
9 Contor de căldură general:    tip contor                                              , 
  anul instalării                          , 
  existența vizei metrologice                          ; 
9 Debitmetre la nivelul punctelor de consum:    nu există  X parțial   
peste tot 
 
9 Alte informații: 
‐ accesibilitate la racordul de apă caldă din canalul tehnic: da 
‐ programul de livrare a apei calde de consum: permanent 
‐ facturi pentru apa caldă de consum pe ultimii 5 ani: nu 
‐ facturi  pentru  consumul  de  gaze  naturale  pentru  clădirile  cu  instalație  proprie 
de producere a.c.m. funcționând pe gaze naturale – facturi pe ultimii 5 ani :   
‐ date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea 
termoizolației  etc.:  completare  ocazională  a  instalației  de  încălzire,  puncte  de 
consum acm cu pierderi, nu 
‐ temperatura  apei  reci  din  zona/localitatea  în  care  este  amplasată  clădirea 
(valori medii lunare – de preluat de la stația meteo locală sau de la regia de apă) 
10 
‐ numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se 
cunosc consumurile facturate): nu                       
9 Informații privind instalația de climatizare: nu este cazul 
9 Informații privind instalația de ventilare mecanică: nu este cazul 
9 Informații privind instalația de iluminat: Consum mediu anual 6 329.40 kWh/an 
 

106
4. EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINȚE   
          (NOTE DE CALCUL) 
 
 
4.1.  Determinarea  rezistențelor  termice  corectate  ale  elementelor  de  construcție  din 
componența clădirii 
 
 
Caracteristici geometrice 
 
 
Au  fost  calculate  ariile  tuturor  elementelor  de  construcție  (pereți  exteriori  opaci,   
ferestre şi usi exterioare, planşeu peste subsol, planşeu peste pod, pereți ce delimitează 
spațiul  încălzit  de  casa  scării,  etc.).  De  asemenea,  s‐a  calculat  suprafața  locuită  şi 
suprafața încălzită, volumul util încălzit şi volumul total al clădirii. 
Calculul suprafețelor din plan vertical şi orizontal este prezentat în tabelele 1 și 2: 
 
Suprafeţe ext. Verticale h NE NV SE SV
parter 2.75 10.00 17.30 0.00 10.00
etaj I 2.80 15.72 20.60 20.60 15.72
etaj II+III 5.60 16.04 20.60 20.60 16.04
etaj IV 3.00 25.36 15.08 15.08 25.36
Total supraf ext. [m2] 237.42 265.86 218.28 237.42

Ferestre
parter [m2] 0.00 15.91 0.00 3.44
etaj I+II+III [m2] 26.64 20.64 20.64 26.64
etaj IV [m2] 12.32 1.00 1.00 12.32
Total Ferestre [m2] 38.96 37.55 21.64 42.40

Usi
parter [m2] 3.44 0.00 0.00 2.15
etaj I+II+III [m2] 0.00 27.09 27.09 0.00
etaj IV [m2] 4.52 9.03 9.03 4.52
Total Usi [m2] 7.96 36.12 36.12 6.67

Total pereţi exteriori [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36

Pereti Interiori HL CS
parter [m] 9.10 9.60 0.00
Total PI parter [m2] 25.03 26.40 0.00 47.13
etaj I+II+III+IV [m] 0.00 25.52 0.00
Total PI etaj [m2] 0.00 244.73 0.00 218.93
TOTAL [PiCS] [m2] 266.05
Suprafeţe orizontale [m2]
Pardoseala peste sol [PdS] 100.65
Plafon spre terasa [PlT] 281.22
Pardoseala peste CS [PdCS] 32.74
Pardoseala peste garaj [PdGa] 107.08
Pardoseala peste PR [PdPR] 29.26

Tabel 1. Suprafeţe din plan vertical şi orizontal

107
NE NV SE SV
Total supraf ext. [m2] 237.42 265.86 218.28 237.42
F termopan FE1 [m2] 11.69 11.27 6.49 12.72
F lemn FE2 [m2] 27.27 26.29 15.15 29.68
Usi termopan UE1 [m2] 2.00 11.00 11.00 2.00
Usi lemn UE2 [m2] 6.00 25.00 25.00 5.00
Pereţi ext PE1 [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36
Total suprafeţe int [m2] 296.15
Usi termopan UI1 9.03
Usi lemn UI2 21.07
Pereti Interiori 266.05

Casa Scarii NE NV SE SV
F termopan CSFe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00
F lemn CSFe2 [m2] 3.44 0.00 0.00 3.44
Usi termopan CSUe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00
Usi lemn CSUe2 [m2] 7.96 0.00 0.00 3.01
Pereţi exteriori PE CS [m2] 26.68 50.16 50.16 22.68
Orizontal
Plafon spre terasa CS [m2] 30.80
Pardoseala peste sol CS [m2] 63.54
Tabel 2. Suprafeţe defalcate pe categorii

Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcție și rezistențele termice 
corectate 
 
Conductivitățile  termice  de  calcul  ale  materialelor  se  determină  în  conformitate  cu 
Mc001‐1,  prin  multiplicarea  valorilor  cu  coeficienți  de  majorare  care  țin  cont  de 
deprecierea  conductivităților  în  funcție  de  vechimea  materialelor  şi  de  starea  acestora 
(stare uscată, afectată de condens sau afectată de igrasie).         
Rezistentele  termice  corectate  pentru  elementele  opace  țin  cont  de  coeficientul  de 
majorare a conductivității termice a materialelor şi de influența punților termice. Valorile 
rezultate sunt prezentate pentru fiecare tip de element de construcție: 
 
  R r R’  R’nec
pereți exteriori  RPE  1.39  PE  0.71  R’PE  0.99  R'nec  1.40 
pereți interiori  RPI    1.08 PI  0.86 R’PI  0.93  R'nec 1.10
ferestre termoizolante  RFE1    0.50  FE1    1.00  R’FE1    0.50  R'nec  0.50 
ferestre lemn  RFE2    0.43  FE2    1.00  R’FE2    0.43  R'nec  0.40 
uși termoiz. exterioare  RUE1    0.50  UE1    1.00  R’UE1    0.50  R'nec  0.50 
uși lemn exterioare  RUE2    0.43 UE2  1.00 R’UE2  0.43  R'nec 0.40
uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.39  R'nec 0.50
uși interioare lemn  RUI2    0.19  UI2    1.00  R’UI2    0.19  R'nec  0.40 
pardoseală peste PR  RPR    0.45  PR  0.75  R’PR  2.26  R'nec  4.50 
pardoseală peste garaj  RGA  0.49 GA 0.87 R’GA 0.45  R'nec 1.65
terasă  RT    3.04 T  0.66 R’T  1.98  R'nec 3.00
placă sol  RS    6.49  S    0.33  R’S    2.14  R'nec  4.50 
Valori ale rezistentei termice R, rezistentei termice corectate R’ si rezistentei necesare R’nec

108
Număr de schimburi de aer cu exteriorul 
 
Se consideră cazul unei clădiri colective cu precizările:   
- clasa de permeabilitate a clădirii    este medie 
- clădirea este moderat adăpostită 
- clădirea face parte din categoria " dublă expunere" 
na= 1,55h‐1 
4.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire 
 
Consumul  anual  de  căldură  pentru  încălzirea  spațiilor  (încălzire  continuă  şi  ocupare 
permanentă a spațiilor) se determină pe baza metodologiei din Mc001.     
Aporturile interne de căldură (ca valoare medie zilnică) se determină conform Anexei 5 ‐ 
Mc001, ca fiind egale cu 5,25 W/m2. 
Numărul normalizat de persoane conform iloc este 43. 
Pentru  determinarea  temperaturilor  spațiilor  neîncălzite  (casa  scării,  subsol,  pod  )  s‐a 
utilizat metodologia recomandată de Mc001. 
Durata sezonului de încălzire şi numărul de grade zile pentru încălzire s‐au determinat din 
verificarea condiției de identitate, la începutul, respectiv sfârşitul sezonului de încălzire, 
dintre temperatura interioară din spațiul încălzit    şi temperatura exterioară de referință 
a  clădirii  considerate  în  conformitate  cu  metodologia  indicată  de  Mc001  (s‐a  aplicat 
metoda  analitică  şi  s‐au  verificat  rezultatele  prin  metoda  grafică,  conform  graficului  de 
mai jos). 

̊C Determinarea sezonului de încălzire
25

20

15
θe
θi
10 θer
θir

0
iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun Lunile anului

‐5

109
 
Au rezultat următoarele valori de calcul (teoretice): 
‐ durata sezonului de încălzire  t 5616 h
‐ momentul de începere al sezonului de încălzire: 10 septembrie 
‐ momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 12 mai 
În  final  s‐au  determinat  valorile  pe  baza  cărora  se  va  clasifica  din  punct  de  vedere 
energetic clădirea de locuințe. S‐au calculat: 
• pierderile de căldură prin transmisie şi infiltrații QL= 274 105.08 kWh/an; 
• degajările interioare de căldură φi= 7.04 kW; 
• aporturile solare φS= 36.12 kW; 
• aporturile totale de căldură QG= 60 456 KWh/an; 
• necesarul de energie pentru încălzirea clădirii Qh= 274 105.08 KWh/an; 
• pierderile sistemului de transmisie Qem = 23 835.22 KWh/an;   
• pierderile  sistemului  de  distribuție  Qd  =  6  066.12  KWh/an  –  se  ține  cont  de 
diametrele  conductelor  de  distribuție  din  canalul  tehnic,  de  starea  degradată  a 
conductelor şi de lipsa izolației termice. 
Însumând  toate  consumurile  de  energie  prezentate  mai  sus  rezultă  un  consum  total 
anual de energie pentru încălzire de 258 466.19 KWh/an, respectiv un consum specific de 
192.76 kW/m2an. 
 
4.3. Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea acc 
 
Determinarea  consumului  anual  de  căldură  pentru  prepararea  apei  calde  menajeră 
pentru  blocul  auditat  se  determină  în  conformitate  cu  metodologia  Mc001/II.3.  şi  se 
bazează pe valorile consumurilor (75l/pers,zi) şi pierderilor de apă caldă. 
Temperatura medie anuală a apei reci este tar= 10°C . Temperatura apei calde menajere 
este   
tac= 50°C. 
S‐au calculat:   
• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajeră efectiv utilizate este 
de 
68 338.65 KWh/an; 
• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajeră pierdute este de   
23 561.84 KWh/an; 
• cantitatea de energie disipată de la    coloanele de distribuție din clădire este de   
4 356.06 KWh/an. 
În  final  s‐au  determinat  valorile  pe  baza  cărora  se  va  clasifica  din  punct  de  vedere 
energetic  clădirea  de  locuințe:  consumul  de  căldură  anual  total  de  Qacc=  96  256.55 
kWh/an, respectiv consumul specific anual de qacc= 71.79 kWh/m2an. 
 
   

110
4.4. Determinarea consumului anual de energie electrică pentru iluminat 
 
Pentru  calcularea  estimativă  a  consumului  de  energie  electrică  pentru  iluminat  se 
foloseşte metodologia MC001. 
Astfel pentru sistemul de iluminat aferent blocului rezultă un consum global anual de   
  6 329.40 kWh/an, respectiv un consum specific de energie electrică de 4.13 kWh/m2an. 
 
4.5.Determinarea cantităților anuale de combustibil consumat şi de co2 emis 
Pe  baza  necesarului  anual  GLOBAL  de  energie  termică  şi  electrică  calculat  conform 
Mc001/II se determină energia primară consumată pentru asigurarea confortului în bloc: 
407 917.33 kWh/an. 
Pe  baza  necesarului  total  anual  de  energie  termică  şi  electrică  se  determină  emisiile 
anuale de CO2. Cantitatea de CO2 emisă este de 63.92 kg/m2an. 
 
4.6 Certificarea şi notarea energetică a clădirii 
Notarea  din  punct  de  vedere  energetic  a  clădirii  existente  se  efectuează  funcție  de 
consumul specific anual de energie estimat pe baza analizei energetice a clădirii. Notele 
de  referință  ataşate  clădirii  de  referință  caracterizează  utilizarea  rațională  a  energiei. 
Caracteristicile  clădirii  reale  certificate  precum  şi  cele  ale  clădirii  de  referință  sunt 
prezentate în cele ce urmează. 
  Penalizări acordate clădirii reale 
p o  = p 1 • p 2  • p 3  • p 4  • p 5  • p 6  • p 7  • p 8  • p 9  •   p 1 0  • p11 • p 1 2  = 1,35    unde: 
       
P  Denumire  Valoare 
P1  coeficient de penalizare funcție de starea subsolului tehnic al clădirii    1,00 
P2  coeficient de penalizare funcție de utilizarea uşii de intrare în clădire clădirii  1,01 
P3  coeficient  de  penalizare  funcție  de  starea  elementelor  de  închidere  mobile  din 
spațiile comune (casa scărilor) – către exterior sau către ghene de gunoi  1,02 
P4  coeficient  de  penalizare  funcție  de  starea  armăturilor  de  închidere şi  reglaj  de  la 
corpurile statice  1,05 
P5  coeficient  de  penalizare  funcție  de  spălarea/curățirea  instalației  de  încălzire 
interioară    1,05 
P6  coeficient  de  penalizare  funcție  de  existența  armăturilor  de  separare  şi  golire  a 
coloanelor de încălzire  1,03 
P7  coeficient  de  penalizare  funcție  de  existența  echipamentelor  de  măsură  pentru 
1,15 
decontarea consumurilor de căldură 
P8  coeficient  de  penalizare  funcție  de  starea  finisajelor  exterioare  ale  pereților 
exteriori  1 
P9  coeficient de penalizare funcție de starea pereților exteriori din punct de vedere al 
conținutului de umiditate al acestora  1 
P10  coeficient de penalizare  funcție  de starea acoperişului  peste pod – pentru clădiri 
prevăzute cu pod nelocuibil (nu este cazul)  1 
P11  coeficient de penalizare funcție de starea coşului/coşurilor de evacuare a fumului 
(nu este cazul)  1 
P12  coeficient de penalizare care ține seama de posibilitatea asigurării necesarului de 
aer proaspăt la valoarea de confort  1 
Tabel 3 
  
111
Determinarea caracteristicilor clădirii de referință; consumuri energetice 
Clădirea  de  referință  reprezintă  o  clădire  virtuală  având  următoarele  caracteristici 
generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Mc 001/3: 
a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală; 
b)  Aria  elementelor  de  construcție  transparente  (ferestre,  luminatoare,  pereți  exteriori 
vitrați) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale; 
c)  Rezistențele  termice  corectate  ale  elementelor  de  construcție  din  componența 
anvelopei  clădirii  sunt  caracterizate  de  valorile  minime  normate,  conform  Metodologie 
Partea I, cap 11. 
d) Valorile absorbtivității radiației solare a elementelor de construcție opace sunt aceleaşi 
ca în cazul clădirii de referință; 
e) Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este (g)= 0,26; 
f) Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale; 
g)  Numărul  de  schimburi  de  aer  din  spațiul  încălzit  este  de  minimum  0,5  h‐1, 
considerându‐se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare; 
h)  Sursa  de  căldură  pentru  încălzire  şi  preparare  a  apei  calde  de  consum  este,  centrală 
termică proprie funcționând cu combustibil gazos (gaze naturale) şi cu preparare a apei 
calde de consum cu boiler cu acumulare; 
i)  Sistemul  de  încălzire  este  de  tipul  încălzire  centrală  cu  corpuri  statice,  dimensionate 
conform reglementărilor tehnice în vigoare; 
j)  Instalația  de  încălzire  interioară  este  dotată  cu  elemente  de  reglaj  termic  şi  hidraulic 
atât  la  baza  coloanelor  de  distribuție  (în  cazul  clădirilor  colective),  cât  şi  la  nivelul 
corpurilor  statice;  de  asemenea,  fiecare  corp  de  încălzire  este  dotat  cu  repartitoare  de 
costuri de încălzire; 
k)  În  cazul  sursei  de  căldură  centralizată,  instalația  interioară  este  dotată  cu  contor  de 
căldură general (la nivelul racordului la instalațiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă 
de  consum  la  nivelul  racordului  la  instalațiile  interioare,  în  aval  de  stația  termică 
compactă; 
l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalația de apă caldă este dotată cu debitmetre 
înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente; 
m)  Randamentul  de  producere  a  căldurii  aferent  centralei  termice  este  caracteristic 
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalațiile interioare; 
n)  Conductele  de  distribuție  din  spațiile  neîncălzite  (ex.  subsolul  tehnic)  sunt  izolate 
termic  cu  material  caracterizat  de  conductivitate  termică  λiz  ≤  0,05  W/mK,  având  o 
grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei; 
o)  Instalația  de  apă  caldă  de  consum  este  caracterizată  de  dotările  şi  parametrii  de 
funcționare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei 
calde  de  consum  este  de  1958  *  NP  /  Aînc  [kWh/m²an],  unde  NP  reprezintă  numărul 
mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar Aînc reprezintă aria  utilă  a 
spațiului încălzit / condiționat (conf. Mc 001/3 Anexa 9); 
p)  În  cazul  în  care  se  impune  climatizarea  spațiilor  ocupate,  randamentul  instalației  de 
climatizare este aferent instalației, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care 
funcționează conform procesului cu consum minim de energie; 

112
q) În cazul climatizării spațiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta 
utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale/mecanice (după caz); 
r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 normativ, p0 = 1,00. 
Pentru clădirea de referinţă se reia calculul de determinare a consumului anual specific, păstrând
dimensiunile anvelopei calculate în prima parte şi înlocuind valorile R’ cu R’nec.

Ținând cont de caracteristicile menționate mai sus s‐au obținut următoarele rezultate: 
… Consumul specific de energie pentru instalația de încălzire: 79.09 kWh/m2an   
… Consumul  specific  de  energie  pentru  prepararea  apei  calde  de  consum:  62.79 
kWh/m2an   
… Consumul specific de energie pentru instalația de iluminat: 4.13 kWh/m2an   
 
Notarea energetică a clădirii reale şi încadrarea în clasele de eficiență energetică 
Nota  energetică  a  clădirii  reale  care  ține  cont  de  penalizările  de  mai  sus  este  76.96. 
Clădirea  se  încadrează  în  clasa  de  eficiență  energetică  G,  conform  metodologiei  din 
MC001/PIII. 
 
Notarea energetică a clădirii de referință 
Nota  energetică  a  clădirii  de  referință  rezultată  din  calcule  este  97.81.  Clădirea  de 
referință  se  încadrează  în  clasa  de  eficiență  energetică  D,  conform  metodologiei  din 
MC001/PIII. 
 

5.MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE 
LOCUINȚE 
 
5.1. Soluții de reabilitare pentru pereții exteriori 
Îmbunătățirea  protecției  termice  la  nivelul  pereților  exteriori  ai  clădirii  se  propune  a  se 
face prin montarea unui strat termoizolant suplimentar. 
Materialele  termoizolante  care  urmează  să  fie  utilizate  la  reabilitare  trebuie  să 
îndeplinească următoarele condiții: 
- condiții  privind  conductivitatea  termică:  conductivitatea  termică  de  calcul  trebuie  să 
fie mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/mK; 
- condiții  privind  densitatea:  densitatea  aparentă  în  stare  uscată  a  materialelor 
termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550 kg/m3; 
- condiții  privind  rezistența  mecanică:  materialele  termoizolante  trebuie  să  prezinte 
stabilitate  dimensională  şi  caracteristici  fizico‐mecanice  corespunzătoare,  în  funcție  de 
structura  elementelor  de  construcție  în  care  sunt  înglobate  sau  de  tipul  straturilor  de 
protecție astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări permanente, din 
cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare, agenților atmosferici sau 
acțiunilor excepționale; 
- condiții privind durabilitatea: durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în 
concordanță  cu  durabilitatea  clădirilor  şi  a  elementelor  de  construcție  în  care  sunt 
înglobate; 
113
- condiții  privind  siguranța  la  foc:  comportarea  la  foc  a  materialelor  termoizolante 
utilizate  trebuie  să  fie  în  concordanță  cu  condițiile  normate  prin  reglementările  tehnice 
privind siguranța  la foc, astfel  încat  să nu deprecieze  rezistența la foc a elementelor  de 
construcție pe care sunt aplicate/înglobate; 
- condiții  din  punct  de  vedere  sanitar  şi  al  protecției  mediului:  materialele  utilizate  la 
realizarea izolației termice a elementelor de construcție nu trebuie să emane în decursul 
exploatării mirosuri, substanțe toxice, radioactive sau alte substanțe dăunătoare pentru 
sănătatea  oamenilor  sau  care  să  producă  poluarea  mediului  înconjurător;  în  cazul 
utilizării izolației termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în 
atmosferă  (produse  din  vată  minerală,  vată  de  sticlă,  etc.)  trebuie  să  se  realizeze 
protecția etanşă sau înglobarea în structuri protejate a acestora;   
- condiții  privind  comportarea  la  umiditate:   materialele  termoizolante  trebuie  să  fie 
stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidității; 
- condiții  privind  comportarea  la  agenți  biodegradabili:  materialele  termoizolante 
trebuie să reziste la acțiunea agenților biologici sau să fie tratate cu biocid sau protejate 
cu straturi de protecție; 
- condiții  speciale:  materialele  termoizolante  trebuie  să  permită  aplicarea  lor  în 
structura  elementelor  de  construcție  prin  aplicarea  unor  straturi  de  protecție  pe 
suprafața  lor;  materialele  termoizolante  nu  trebuie  să  conțină  sau  să  degaje  substanțe 
care să degradeze elementele cu care vin în contact (inclusiv prin coroziune); materialele 
termoizolante care se montează prin procedee la cald nu trebuie să prezinte fenomene 
de înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare; în caz contrar ele 
vor trebui să fie prevăzute din fabricație cu un strat de protecție; 
- condiții  privind  punerea  în  operă:  materialele  termoizolante  trebuie  să  permită  o 
punere în operă care să garanteze menținerea caracteristicilor fizico‐chimice şi de izolare 
termică în condiții de exploatare; 
- condiții  privind  controlul  de  calitate:  materialele  noi  sau  cele  tradiționale  produse  în 
străinătate trebuie să fie agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrări de izolații termice 
în  construcții;  toate  materialele  termizolante  utilizate  trebuie  să  aibă  certificate  de 
conformitate privind calitatea care să le confirme caracteristicile fizico‐mecanice conform 
celor prevăzute în standardele de produs, agrementele tehnice sau normele de fabricație 
ale  produselor  respective.  In  certificatul  de  calitate  trebuie  să  se  specifice  numărul 
normei tehnice de fabricație (standardul de produs, agrement tehnic, normă sau marca 
de  fabricație  etc.);  transportul,  manipularea  şi  depozitarea  materialelor  termoizolante 
trebuie să se facă cu asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea şi păstrarea 
caracteristicilor funcționale ale acestor materiale. Aceste măsuri trebuie asigurate atât de 
producătorii  cât  şi  de  utilizatorii  materialelor  termoizolante  respective,  conform 
prevederilor  standardelor  de  produs,  agrementelor  tehnice  sau  normelor  tehnice  ale 
produselor  respective;  condițiile  de  depozitare,  transport  şi  manipulare  eventualele 
măsuri speciale ce trebuie luate la punerea în operă (produse combustibile, care degajă 
anumite  noxe,  care  se  aplica  la  cald,  etc.)  vor  fi  în  mod  expres  precizate  în  normele 
tehnice ale produsului precum şi în avizele de expediție eliberate la fiecare livrare. 
Luând în considerare toate cerințele enunțate mai sus se propune soluția izolării pereților 
exteriori cu polistiren expandat ignifugat de  fațadă de  minim  20 cm  grosime  (minim  15 
114
kg/m3),  amplasat  pe  suprafața  exterioară  a  pereților  existenți,  protejat  cu  o  masă  de 
spaclu de minim 5mm grosime şi tencuială acrilică structurată de minim 1,5mm grosime. 
Soluția prezintă următoarele avantaje: 
ƒ corectează majoritatea punților termice; 
ƒ conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al stabilității 
termice; 
ƒ protejează elementele de construcție structurale precum şi structura în ansamblu, de 
efectele variației de temperatură a mediului exterior; 
ƒ nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile; 
ƒ permite realizarea, prin aceeaşi operație, a renovării fațadelor; 
ƒ nu necesită modificarea poziției corpurilor de încălzire şi a conductelor instalației de 
încălzire; 
ƒ permite  locuirea  apartamentelor  în  timpul  executării  lucrărilor  de  reabilitare  şi 
modernizare; 
ƒ nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente; 
ƒ durată de viață garantată, de regulă, la cel mult 20 ani. 
Soluția propusă va fi realizată astfel: 
‐Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolației, verificat 
şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în această 
soluție  abaterile  de  la  planeitate  nu  pot  fi  corectate  prin  sporirea  grosimii  stratului  de 
protecție) şi curățat de praf şi depuneri; 
‐Stratul  termoizolant  din  plăci  de  polistiren  expandat  ignifugat,  de  dimensiuni  mari  (ex: 
1,20x0,60m), detensionate, este fixat prin lipire pe suprafața suport, reparată şi curățată 
în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianți 
organici (răşini), lipirea făcându‐se local, pe fâşii sau în puncte.   
Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu bolțuri din oțel 
inoxidabil,  cu  expandare,  montate  în  găuri  forate  cu  dispozitive  rotopercutante,  sau  cu 
dibluri  de  plastic  cu  rozetă).  Se  recomandă  utilizarea  simultană  a  celor  două  procedee 
menționate, pentru împiedicarea smulgerii datorate sucțiunii. 
Montarea  plăcilor  termoizolante  se  va  face  cu  rosturile  de  dimensiuni  cât  mai  mici  şi 
decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă 
în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariției ulterioare a crăpăturilor în stratul de 
finisaj. La colțuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante 
în  formă  de  L.  Deasupra  ferestrelor,  în  dreptul  buiandrugilor,  în  locul  plăcilor  din 
polistiren se pot prevedea plăci din vată minerală bazaltică pentru o protecție mai bună 
la foc. 
Stratul de protecție şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi tinciul/pelicula 
de finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, şi se armează cu o țesătură deasă din 
fibre de sticlă. 
Tencuiala  (grundul)  trebuie  să  realizeze  pe  lângă  o  aderență  bună  la  suport  (inclusiv 
elasticitate  pentru  preluarea  dilatărilor  şi  contracțiilor  datorită  variațiilor  climatice,  fără 
desprinderea  de  suport)  şi  permeabilitate  la  vaporii  de  apă  concomitent  cu 
impermeabilitate la apă. 
Tencuiala  subțire  se  realizează  din  paste  pe  bază  de  răşini  siliconice  obținute  prin 
115
combinarea lianților din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă 
care reduce coeficientul de absorbție de apă prin capilaritate. 
Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante: 
‐vopsele  silicatice  (care  au  permeabilitate  mare  la  vaporii  de  apă  dar  absorbție  mare  la 
apă şi rezistență mică la agenți atmosferici) care trebuie corectate prin adaosuri de max. 
5%  de  răşini  sintetice  în  dispersie  şi  hidrofobizarea  ulterioară  a  suprafețelor;  pigmenții 
sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat; 
‐vopsele pe bază de răşini sintetice acrilice sau polivinilice cu rezistență mare la apă dar 
permeabilitate la vapori mai redusă; 
‐vopsele  pe  bază  de  răşini  siliconice  în  dispersie  apoasă  care  au  bună  permeabilitate  a 
vaporilor de apă, absorbție mică prin capilaritate, aderență pe orice tip de suport, aspect 
mat. 
Se recomandă ultima variantă de vopsire a fațadelor termoizolate. 
Rețeaua de armare, fixată pe suprafața suport cu mortar adeziv, este în funcție de tipul 
liantului folosit la componenta de protecție (din fibre de sticlă – eventual protejate cu o 
peliculă din material plastic pentru asigurarea protecției împotriva compuşilor alcalini în 
cazul  tencuielilor  cu  mortare  hidraulice  –  sau  fibre  organice:  polipropilenă,  poliester). 
Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de 
țesătură din fibră de sticlă (min. 10 cm).   
În  zonele  de  racordare  a  suprafețelor  ortogonale,  la  colțuri  şi  decroşuri,  pe  conturul 
golurilor de fereastră, se prevede dublarea țesăturilor din fibre de sticlă (fâşii de 25 cm) 
sau/şi folosirea unor profile subțiri din aluminiu. La colțurile golurilor de fereastră, pentru 
armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ştraifuri din țesătură din fibre de sticlă 
cu dimensiuni 20x40 cm, montate la 45°. 
Se vor prevedea rosturi de mişcare şi dilatare care separă fațada în câmpuri de cel mult 
14m2,  evitând  alinierea  acestora  cu  ancadramentele  de  fereastră  care  sunt  zone  cu 
concentrări mari de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se 
pot  prevedea  cordoane  vinilice  sau  profile  metalice  care  să  permită  mişcarea 
independentă a fațadei în raport cu elementele de construcție. 
Execuția  trebuie  făcută  în  condiții  speciale  de  calitate  şi  control,  de  către  firme 
specializate, referitoare în primul rând la compoziția mortarului, dispozitivele de prindere 
şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la tehnologia de execuție. 
Pe lângă avantajele menționate mai sus, soluția prezintă şi unele dezavantaje: 
ƒ rezistență mecanică mai redusă, în special la acțiuni dinamice, ceea ce presupune 
luarea unor măsuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o 
înălțime de cca. 2,00 m de la cota trotuarului; pe suprafața soclurilor se pot folosi 
tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (griş de piatră şi lianți din 
răşini  sintetice)  sau  suplimentarea  țesăturii  din  fibre  se  sticlă  cu  una  având 
rezistență la întindere de trei ori mai mare decât cea normală; 
ƒ un cost relativ mare; 
ƒ limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat. 
Este  necesar  ca  pe  conturul  tâmplăriei  exterioare  să  se  realizeze  o  căptuşire 
termoizolantă,  în  grosime  de  cca  5  cm,  a  glafurilor  exterioare,  inclusiv  a  solbancurilor, 
prevăzându‐se  şi  profile  de  întărire‐protecție  adecvate  din  aluminiu  precum  şi  benzi 
116
suplimentare din țesătura din fibre de sticlă. Deoarece spațiul este insuficient, în această 
zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor prevedea glafuri noi din PVC 
sau tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm . 
Deoarece  actuala  tencuială  a  fațadei  ar  fi  greu  de  curățat,  se  propune  ca  aceasta  să  fie 
menținută iar polistirenul să fie aplicat pe ea. Doar în zonele de cant din jurul ferestrelor, 
unde  spațiul  este  insuficient,  se  propune  îndepărtarea  tencuielii  exterioare  înainte  de 
montarea  termoizolației.  Montarea  termoizolației  suplimentare  se  va  face  pe  toată 
suprafața  fațadei,  exceptând  zona  rosturilor  unde  nu  se  propune  nici  o  îmbunătățire  la 
nivelul pereților exteriori. 
 
5.2.Soluții de reabilitare pentru tâmplăria exterioară 
Ca  urmare  a  rezistențelor  termice  minime  prevăzute  pentru  tâmplăria  exterioară  la 
clădirile  de  locuit  (R’min>0,50  m²K/W)  tâmplăria  exterioară  utilizată  până  acum  în  mod 
curent şi anume tâmplăria din lemn cu cercevele cuplate sau tâmplăria de lemn dublată 
prevăzută cu două foi de geam simplu, nu mai este corespunzătoare. 
O  soluție  recomandată  este  tâmplăria  cu  tocuri  şi  cercevele  din  PVC  şi  prezintă 
următoarele caracteristici: 
  ‐ au rezistență bună la agenții de mediu; sunt insensibile la variațiile de umiditate 
din atmosferă; 
  ‐  au  rezistență  mecanică  redusă  (cu  atât  mai  mult  la  profilele  fără  „armături”  din 
țeavă); în consecință ferestrele din PVC au în general dimensiuni mai mici decât cele din 
lemn; 
  ‐ au posibilități de asamblare pe care le oferă tehnologia de producție a profilelor 
(în general clipsare), face ca deformațiile din producție şi montaj să fie evitate; 
  ‐  tehnologia  de  producție  permite  atât  montarea  geamurilor  simple,  cât  şi  a 
geamurilor termoizolante; 
  ‐  nu  necesită  întreținere  în  timp,  plasticul  fiind  colorat  în  masă,  sau  finisat  cu 
peliculă acrilică, realizată în timpul procesului de fabricație a profilelor; 
  ‐ au etanşeitate mare, datorită garniturilor pe care le includ. 
Dezavantajele utilizării tâmplăriei cu tocuri şi cercevele din PVC sunt: 
- pericolul  de  a  schimba  regimul  higrotermic  al  încăperilor  din  cauza  tâmplăriei  foarte 
etanşe; 
- durata de viață verificată practic este de 30 ani; 
- îmbătrânirea  materialului  şi  modificarea  culorilor,  mai  ales  la  tâmplăriile  albe,  în 
funcție de materialul plastic utilizat şi de rezistența la razele ultraviolete; 
- scăpările de gaz inert din foile de sticlă după scurt timp de la montare. 
Eventual,  la  tâmplăria  exterioară  existentă,  în  scopul  reducerii  fluxului  termic  datorat 
infiltrațiilor, trebuie luate următoarele măsuri:     
- efectuarea unor reparații pentru a obține o mai bună închidere a cercevelelor pe toc; 
- prevederea unor garnituri de etanşare între cercevele şi între cercevele şi toc; 
- îmbunătățirea etanşării între toc şi zidărie ş.a.     
Pentru a micşora pierderile de căldură în situația în care radiatoarele sunt amplasate în 
fața unei tâmplării exterioare, trebuie respectată următoarea conditie specială:   
- între  elementele  de  radiator  şi  tâmplărie  se prevede un  ecran  special  cu o  rezistență 
117
termică de cel puțin 1,10 m²K/W. 
Notă:  În  situația  în  care  la  partea  superioară  a  ferestrelor  se  prevăd  obloane  rulante, 
rezistența termică în zona cutiei oblonului va fi de cel puțin 1,65 m²K/W, prin căptuşirea 
la interior a cutiei cu un strat de termoizolație eficientă, de cel puțin 6 cm grosime.   
După schimbarea ferestrelor trebuie avute neapărat în vedere: 
‐  etanşarea  la  infiltrații  de  aer  rece  a  rosturilor  de  pe  conturul  tâmplăriei,  dintre  toc  şi 
glafurile golului din perete; completarea spațiilor rămase după montarea ferestrelor noi 
cu spumă poliuretanică şi închiderea, la interior, a rosturilor cu tencuială; 
‐ etanşarea hidrofugă a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale 
(chituri siliconice, mortare hidrofobe ş.a.) precum şi acoperirea rosturilor cu baghete din 
lemn sau din PVC; 
‐  prevederea  lăcrimarelor  la  glaful  orizontal  exterior  de  la  partea  superioară  a  golurilor 
din pereții exteriori; 
‐  înlocuirea  solbancurilor  din  tablă  zincată  existente  pe  glaful  orizontal  exterior  de  la 
partea  inferioară  a  golurilor  din  pereți,    se  vor  asigura  panta,  existența  şi  forma 
lăcrimarului,  etanşarea  față  de  toc  (cuie  cu  cap  lat  la  distanțe  mici),  etanşarea  față  de 
perete (marginea tablei ridicată şi acoperită la partea superioară de tencuială) etc.; 
‐ desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioară a tocurilor, 
destinate îndepărtării apei condensate între cercevele. 
Schimbarea  tâmplăriei  conduce  la  mărirea  rezistenței  termice  a  ferestrelor  şi  uşilor.  De 
asemenea,  efectul  favorabil  al  acestei  măsuri  se  manifestă  substanțial  atât  în  ceea  ce 
priveşte  condițiile  de  confort,  prin  eliminarea  curenților  reci  de  aer,  cât  şi  sub  aspectul 
necesarului anual de căldură, prin micşorarea volumului de aer care pătrunde în exces în 
încăperi şi care trebuie încălzit. 
Astfel, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se 
realiza în următoarea variantă: 
‐ înlocuirea tâmplăriei de lemn şi tâmplăriei metalice existente cu tâmplărie cu tocuri şi 
cercevele din PVC în sistem pentacameral, cu ranforsări din profile metalice galvanizate, 
cu  geam  termoizolant  dublu  4+12+4  mm,  cu  o  suprafață  tratată  cu  un  strat  reflectant 
având un coeficient de emisie e<0,10 şi cu un coeficient de transfer termic kg=1,8 W/m²K 
(R=0,55m²K/W). 
Este  necesar  ca  pe  conturul  tâmplăriei  exterioare  să  se  realizeze  o  căptuşire 
termoizolantă,  în  grosime  de  cca  5  cm,  a  glafurilor  exterioare,  inclusiv  a  solbancurilor, 
prevăzându‐se  şi  profile  de  întărire‐protecție  adecvate  din  aluminiu  precum  şi  benzi 
suplimentare din țesătură din fibre de sticlă. Deoarece spațiul este insuficient, în această 
zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor prevedea glafuri noi din tablă 
zincată sau PVC cu grosimea de 0,5 mm. 
În  zonele  de  racordare  a  suprafețelor  ortogonale,  la  colțuri  şi  decroşuri,  se  prevede 
dublarea țesăturilor din fibre de sticlă sau/şi folosirea unor profile subțiri din aluminiu sau 
din PVC. 
Adoptarea  soluției  de  înlocuire  totală  a  ferestrelor  existente  cu  ferestre  tip  termopan 
implică etanşarea spațiului interior şi reducerea drastică a numărului de schimburi de aer 
sub valoarea necesară diluării concentrației CO2 şi a umidității interioare. Astfel, înainte 

118
de reabilitare, schimbul de aer se realiza prin neetanşeitățile tâmplăriei. Prin prevederea 
garniturilor de etanşare, împrospătarea aerului trebuie realizată pe alte căi şi anume: 
- prin deschiderea periodică a elementelor mobile ale tâmplăriei exterioare (cercevele, 
uşi balcon); 
- prin  creearea  unor  sisteme  controlate  de  pătrundere  a  aerului  proaspăt  din  exterior 
(prize cu clapete mobile, ş. a.); 
- prin asigurarea unei funcționări corecte a canalelor verticale de ventilație existente în 
băi,  grupuri  sanitare  suplimentare  şi  cămări  neventilate  direct,  precum  şi  în  unele 
bucătării; 
‐  prin executarea eventual, cu ocazia modernizării, a unor canale verticale suplimentare 
de ventilare în cadrul apartamentului, în funcție de spațiile disponibile. 
Dacă nu sunt rezolvate aceste probleme, apar consecințe nefavorabile majore, cum ar fi: 
- dezagremente în ceea ce priveşte condițiile de locuire (aer viciat, umiditate mare, ş.a.) 
- riscul  apariției  condensului  pe  suprafețele  interioare  ale  elementelor  de  construcție 
perimetrale; 
- creşterea cantității de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul 
elementelor de construcție care fac parte din anvelopă. 
În  scopul  rezolvării  acestor  probleme  se  recomandă  prevederea  unor  dispozitive  de 
închidere  –  deschidere  oscilo‐basculante,  revizuirea  funcționării  canalelor  verticale  de 
ventilare  naturală  sau  prevederea  unor  dispozitive  pentru  acționarea  automată  şi 
periodică a unor ventilatoare amplasate fie la priză fie pe acoperiş. 
Ca  urmare,  se  recomandă  în  această  situație  o  tâmplărie  cu  fante  de  ventilare  sau 
practicarea  unor  guri  de  ventilare  reglabile  în  pereții  exteriori  ai  clădirii,  dimensionate 
corespunzător astfel încât să asigure un număr minim de schimburi de aer na=0,5sch/h. 
 
5.3. Soluții de modernizare a instalațiilor de încălzire şi a.c.m. 
Soluțiile de modernizare a instalațiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de consum 
se aleg ținând seama de starea actuală a instalațiilor (evaluată prin expertiză energetică): 
ƒ dotarea  corpurilor  de  încălzire  existente  cu  robineți  termostatici,  robineți  de 
reglare,  robineți  de  dezaerisire  şi  repartitoare  de  costuri,  montare  apometre  apă 
rece și   apă caldă; 
ƒ spălarea instalației de încălzire interioară dacă nu se schimbă corpurile de încălzire 
şi coloanele; 
ƒ Izolarea conductelor din canalul tehnic. 
   

119
6. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE 
 
  6.1. Determinarea performanțelor energetice ale clădirii ca urmare a lucrărilor de 
intervenție 
          Rezistențe termice unidirecționale şi corectate după reabilitare 
 
Rezistenta termica corectata                     
pereți exteriori  RPE  4.75 PE 0.71 R’PE 3.37 R'nec 1.40 
pereți interiori  RPI    1.08 PI    0.86 R’PI    0.93 R'nec 1.10 
ferestre termoizolante  RFE1    0.50 FE1  1.00 R’FE1  0.50 R'nec 0.50 
ferestre lemn  RFE2    0.50 FE2  1.00 R’FE2  0.50 R'nec 0.50 
uși termoiz. exterioare  RUE1  0.50 UE1  1.00 R’UE1  0.50 R'nec 0.50 
uși lemn exterioare  RUE2  0.50 UE2  1.00 R’UE2  0.50 R'nec 0.50 
uși interioare termoiz.  RUI1    0.50 UI1  1.00 R’UI1  0.50 R'nec 0.50 
uși interioare lemn  RUI2    0.50 UI2  1.00 R’UI2  0.50 R'nec 0.50 
pardoseală peste PR  RPR    3.81 PR  0.75 R’PR    2.86 R'nec 4.50 
pardoseală peste garaj  RGa  3.85 GA  0.87 R'Ga  3.35 R'nec 1.65 
terasă  RT    3.04 T  0.66 R’T  2.01 R'nec 3.00 
placă sol  RS    6.49 S    0.33 R’S    2.14 R'nec 4.50 
 
Rezistențe termice medii pe clădire după reabilitare 
 
Valorile  rezistenței termice medii a elementelor  de construcție  ale  clădirii se  determină 
pentru fiecare soluție în parte: 
  
Solutii de reabilitare    Real  S1  S2  S3  P1  P2 
2
Rezistența medie (m K/W)    0.80  1.33  0.84  0.80  1.44  1.44 
Tabel 4 
 
Numărul de schimburi de aer cu exteriorul 
Se au în vedere următoarele: 
ƒ Clădirea este reabilitată; 
ƒ Clădirea este considerată “moderat adăpostită”; 
ƒ Expunerea spațiilor interioare este preponderent simplă; 
ƒ Tâmplăria  exterioară  este  în  totalitate  prevăzută  cu  garnituri  de  etanşare,  deci 
clasa de permeabilitate este medie. 
În conformitate cu Mc001, rezultă: na=0,5h‐1 . 
 
6.2.  Date  de  intrare  pentru  analiza  economică  a  soluțiilor  de  modernizare 
energetică a clădirii 
 
S‐au  avut  în  vedere  următoarele  soluții  (S),  respectiv  pachete  de  soluții  (P)  de 
modernizare  energetică  a  anvelopei  şi/sau  a  instalației  de  încălzire  şi  preparare  a  apei 
calde de consum: 
S1  ‐  Izolarea  termică  a  tuturor  pereților  exteriori,  a  pardoselii  peste  parter  retras  și  a 
120
pardoselii peste garaj cu 10 cm polistiren expandat ignifugat de fațadă; 
S2 – Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (înlocuirea ferestrelor cu tâmplărie 
din  lemn  cu  ferestre  având  tâmplăria  din  PVC  şi  geam  termoizolant  dublu,  inclusiv 
înlocuirea uşilor exterioare cu uşi din PVC); 
S3 – Modernizarea energetică a instalației interioare de încălzire (spălarea corpurilor de 
încălzire,  echiparea  lor  cu  robineți  termostatici,  robineți  de  reglare  pe  retur,  ventile  de 
dezaerisire,  izolarea  conductelor  din  canalul  tehnic,  montare  apometre  apă  rece  și  apă 
caldă); 
 
P1 – Pachetul de soluții S1 + S2   
P2 – Pachetul de soluții S1 + S2 + S3   
 
Determinarea consumurilor de energie pentru fiecare soluție de modernizare sau pachet 
de  soluții  se  efectuează  în  conformitate  cu  Mc001  ținând  seama  de  rezultatele 
prezentate în notele de calcul termotehnic din lucrarea de față. 
Analiza  economică  a  soluțiilor  de  modernizare  energetică  a  clădirii  reprezintă  o  formă 
simplificată de evaluare a rentabilității investițiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate şi 
nu poate face obiectul unui dosar de finanțare a lucrărilor. Analiza economică se bazează 
pe următoarele ipoteze şi valori: 
 
ƒ sumele necesare realizării lucrărilor de investiții se consideră ca fiind la dispoziția 
beneficiarului de investiție, acesta neapelând la credite bancare (ac=1); 
ƒ calculele economice se efectuează în Euro, ținând seama de cursul BNR de la data 
realizării  auditului  energetic  al  clădirii,  respectiv  4,3  RON/Euro  la  data  de 
20.10.2010; 
ƒ costurile  medii  ale  energiei  termice  la  data  întocmirii  auditului  energetic  sunt 
următoarele: 
 
c = 0.063 Euro / kWh  
 
ƒ costurile  specifice de investiție, pentru lucrările de construcție, aferente soluțiilor 
adoptate  la  nivel  de  devize  pe  categorii  de  lucrări,  sunt  cele  corespunzătoare 
normelor MP024‐02; 
ƒ procentul de calcul al cheltuielilor indirecte este 13,50% ; 
ƒ procentul de calcul al profitului este 7,00% ; 
ƒ procentul de calcul al organizării de şantier este 1,5%. 
 
  6.3. Analiza economică a lucrărilor de intervenție 
Analiza  economică  a  soluțiilor  de  modernizare  energetică  a  clădirii  reprezintă  o  formă 
simplificată de evaluare a rentabilității investițiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate şi 
nu poate face obiectul unui dosar de finanțare a lucrărilor. Consumurile totale şi specifice 
de energie înainte de reabilitare sunt prezentate în tabelul 5: 
   
121
 
Consumator  ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE  ILUMINAT  TOTAL
CONSUM 
Consum de energie [kWh/an]  258 466.18 92 481.30 6 329.40 
Consum  specific  de  energie 
192.76  71.96  4.13  268.68 
[kWh/m2an] 
CLASA DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ  D D A  C
Tabel 5 
Consumurile  totale  şi  specifice  de  energie  după  aplicarea  pachetelor  de  soluții  de 
reabilitare sunt prezentate în    tabelul 6:               
    
Soluții/Pachete de soluții  APĂ CALDĂ DE 
Consumator  ÎNCĂLZIRE  ILUMINAT  TOTAL 
de reabilitare  CONSUM 
Consum de energie 
200 413.45  96 211.66  6 329.40   
[KWh/an] 
S1 
Consum specific de energie 
2 149.47  71.75  4.13  225.35 
[kWh/m an] 
Consum de energie 
154 339.67  96 317.72  6 329.40   
[KWh/an] 
S2 
Consum specific de energie 
2 115.11  71.83  4.13  191.07 
[kWh/m an] 
Consum de energie KWh/an]  235 040.63  6 329.40   
94 659.32 
S3 
Consum specific de energie 
2 175.29  70.60  4.13  250.02 
[kWh/m an] 
Consum de energie 
97 438.01  96 196.04  6 329.40   
[KWh/an] 
P1 
Consum specific de energie 
2 72.67  71.74  4.13  148.54 
[kWh/m an] 
Consum de energie 
85 835.37  94 621.01  6 329.40   
[KWh/an] 
P2 
Consum specific de energie 
2 64.02  70.57  4.13  138.72 
[kWh/m an] 
Tabel 6 
 
În  urma  aplicării  măsurilor  de  reabilitare,  încadrarea  clădirii  şi  instalațiilor  aferente  în 
clasele de eficiență energetică se modifică după cum urmează:        
         
NOILE CLASE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
Pachet de măsuri de  ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE CONSUM ILUMINAT  TOTAL 
reabilitare 
S1  C  D A C 
S2  B  D A B 
S3  D  D A C 
P1  B  D A B 
P2  A  D A B 
Tabel 7 
Notă: Conform cu Mc001‐2006, grilele de valori pentru încadrarea în clasele de eficiență 
energetică  sunt  aceleaşi  pentru  toate  tipurile  de  clădiri  (rezidențiale,  birouri,  spitale, 
centre comerciale etc.). 
 
Sinteza analizei tehnico‐economice a soluțiilor şi pachetelor de soluții de reabilitare este 
prezentată în tabelele de mai jos: 
   

122
 
 
Varianta    Necesar    Consum    Consum  Consum total  Consum  Economia anuala  Nota  Durata 
caldura al  anual  anual specific  specific  total  Energetica  de 
cladirii  incalzire  incalzire  incalzire 

  (kWh/an)      (kWh/an)      (kWh/m2,an)    (kWh/m2,an)      (kWh/an)      (kWh/an)        (%)           [zile]   


  V0 (Cl.Reala)      669054.76  1442798.37  928.20  1087.33  1688973.92    0      0    28.33  222 
  V1 (S1)      436030.03  936383.12  602.40  761.50  1182520.99  506452.93  29.99  45.88  206 
  V2 (S2)      569006.28  1233599.57  793.61  955.55  1484141.20  204832.72  12.13  33.54  214 
  V3 (S3)      501813.49  1078998.49  694.15  853.25  1325127.96  363845.96  21.54  39.48  232 
  V4 (S4)      669054.81  704102.95  452.97  610.02  947053.60  741920.32  43.93  100.00  222 
  V5 (P1)      158847.67  340963.68  219.35  381.16  591305.75  1097668.17  64.99  100.00  187 
  V6 (P2)      158847.67  136137.73  87.58  247.19  383069.38  1305904.54  77.32  100.00  187 
  V (Cl.Ref)      278965.82  274937.98  176.88  339.56  526640.70  1162333.21  68.82  100.00  208 
Tabel 8 
 
  Cost aproximativ  Durata de  Durata recuperare  Costul specific al  economie BANI 
Varianta        Economia anuala    investitie      viata      investitie      economiei energetice     
     (kWh/an)        (€)        (ani)        (ani)        (€/kWh)      (Δce) 
  V1 (S1)      52646.17  26037.15  20  7.61  0.3804  3422.00 
  V2 (S2)      104065.34  18216.00  20  2.69  0.1346  6764.25 
  V3 (S3)      25022.78  6297.75  20  3.87  0.1936  1626.48 
  V4 (P1)      161088.68  44253.15  20  4.23  0.2113  10470.76 
  V5 (P2)      174266.35  50550.90  20  4.46  0.2231  11327.31 
Tabel 9 
 
Cost  Costul  Valoarea Neta  Costul specific al 
Economia  Durata de  Durata recuperare 
Varianta  aproximativ  annual al  Actualizată  economiei 
anuala  viata  investitie 
investitie  energiei  energetice 
C0  ΔE  CE   N  VNA  Tr  E  ΔVNA < 0 
 
(€)  (kWh/an)  (€)  (ani)  (€) (ani)  (€/kWh) 
 
  V1 (S1)      26037.15  52646.17  1692.41  20  2024290.51  7.61  0.3804  ‐42403 
  V2 (S2)      18216.00  104065.34  1184.04  20  3968150.38  2.69  0.1346  ‐117069 
  V3 (S3)      6297.75  25022.78  409.35  20  956069.67  3.87  0.1936  ‐26232 
  V4 (P1)      44253.15  161088.68  2876.45  20  6158582.00  4.23  0.2113  ‐165162 
  V5 (P2)      50550.90  174266.35  3285.81  20  6665055.23  4.46  0.2231  ‐175995 
Tabel 10 
 
Adoptarea  soluțiilor  de  reabilitare  şi  modernizare  energetică  a  clădirilor  depinde  de 
disponibilitățile financiare pentru investiție ale beneficiarului. 
 
În  cazul  de  față,  ierarhizarea  soluțiilor  după  efortul  investițional  grupează  soluțiile  în 
următoarele categorii: 
‐ investiție mică, până la 7 000 Euro, în cazul soluției S3; 
‐ investițe medie, până la 27.000 Euro   în cazul soluțiilor S1 și S2; 
‐ investiție mare, peste 40.000 Euro   în cazul pachetelor P1 şi P2 
 
Ierarhizarea soluțiilor după durata de recuperare a investiției grupează soluțiile astfel : 

123
o Modernizarea  energetică  a  tâmplăriei  exterioare    –  S2  –  durată  de  recuperare  a 
investiției sub 3 ani. 
o Modernizarea  energetică  a  pereților  exteriori  ‐  S1  și  a  suprafețelor  orizontale  parter 
retras și garaj    – durată de recuperare a investiției maxim 8 ani. 
 
Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra variantei optime 

Din analiza valorilor rezultă că pachetele de modernizare propuse P1 și P2 conduc la cele 
mai mari economii de energie. 
Investiția  maximă  aferentă  pachetului  complet  de  măsuri  de  reabilitare  (varianta  P2)  a 
fost  estimată  la  50  550.90  Euro.    Ierarhizarea  variantelor  după  durata  de  recuperare  a 
investiției este următoarea: 
      
NR. CRT.  VARIANTA  DURATA DE RECUPERARE A INVESTIȚIEI IERARHIZARE 
1  SOLUȚIA 1  7.61  V 
2  SOLUȚIA 2  2.69  I 
3  SOLUȚIA 3  3.87  II 
6  PACHETUL 1  4.23  III 
7  PACHETUL 2  4.46  IV 
Tabel 11 
Se recomandă aplicarea pachetului complet de măsuri de reabilitare energetică P2. 

7. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR 
 
Sunt  recomandate  şi  următoarele  măsuri  conexe  în  vederea  creşterii  în  mod  direct  sau 
indirect a performanței energetice a blocului: 
o măsuri generale şi de organizare: 
ƒ informarea administrației şi a locatarilor despre economisirea energiei; 
ƒ înțelegerea corectă a modului în care clădirea trebuie să funcționeze atât în ansamblu 
cât şi la nivel de detaliu; 
ƒ desemnarea  unui  reprezentant  pentru  urmărirea  execuției  lucrărilor  de  reabilitare 
termică; 
ƒ stabilirea  unei  politici  clare  de  administrare  în  paralel  cu  o  politică  de  economisire  a 
energiei în exploatare; 
ƒ încurajarea  ocupanților  de  a  utiliza  clădirea  corect,  fiind  motivați  pentru  a  reduce 
consumul de energie; 
ƒ înregistrarea regulată a consumului de energie; 
ƒ analiza facturilor de energie şi a contractelor de furnizare a energiei şi modificarea lor, 
dacă este cazul; 
ƒ angajarea unui responsabil energetic; 
ƒ asigurarea  serviciilor  de  consultanță  energetică    din  partea  unor  firme  specializate 
(care să asigure şi întreținerea corespunzătoare a instalațiilor din construcții); 
o măsuri asupra instalațiilor de încălzire: 
ƒ schimbarea coloanelor de încălzire şi a racordurilor la corpurile de încălzire; 
ƒ demontarea şi spălarea corpurilor de încălzire sau înlocuirea lor; 
ƒ îndepărtarea  obiectelor  care  împiedică  cedarea  de  căldură  a  radiatoarelor  către 
124
încăpere   
ƒ introducerea  între  perete  şi  radiator  a  unei  suprafețe  reflectante  care  să  reflecteze 
căldura radiantă către cameră; 
ƒ echilibrarea  termo‐hidraulică  corectă  a  corpurilor  de  încălzire,  coloanelor  de  agent 
termic, rețelei de distribuție în general; 
o măsuri asupra instalațiilor de apă caldă de consum: 
ƒ schimbarea coloanelor de a.c.m. şi a racordurilor la obiectele sanitare; 
ƒ înlocuirea obiectelor sanitare; 
ƒ utilizarea panourilor solare pentru prepararea individuală/colectivă    a a.c.m.; 
ƒ utilizarea de dispersoare de duş economice; 
ƒ înlocuirea garniturilor la robineți şi repararea armăturilor defecte; 
ƒ   echilibrarea hidraulică a rețelei de distribuție a apei calde de consum. 
 
Aceste  lucrări  de  modernizare  şi/sau  întreținere  au  efecte  pozitive  indirecte  asupra 
consumurilor  termo‐energetice  ale  clădirii  studiate,  ele  neputând  fi  cuantificate  prin 
aplicarea metodologiei actuale de auditare energetică. 
 
Se  recomandă  de  asemenea,  în  conformitate  cu  prevederile  legii  372/2005,  luarea  în 
calcul a utilizării sistemelor descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse de 
energie regenerabilă, cu impact pozitiv atât asupra consumurilor de energie cât şi asupra 
poluării mediului. 
 
Având  în  vedere  costul  relativ  ridicat  al  modernizării  termotehnice,  care  majorează  în 
final valoarea clădirii, se consideră rațional şi oportun ca modernizarea energetică să se 
realizeze  pe  fondul  unei  structuri  de  rezistență  cu  un  grad  ridicat  de  siguranță.  Prin 
urmare,  reabilitarea  termică  este  condiționată  de  refacerea  unor  lucrări  de  expertizare 
tehnică  privind  cerința  A1  “Stabilitate  şi  rezistență”  menționată  în  legea  10/1995 
(Calitatea  în  construcții),  lucrări  în  urma  cărora  se  vor  stabili  eventualele  soluții  de 
consolidare  a  clădirii.  Este  obligatoriu  ca  în  timpul  şi  mai  ales  după  reabilitarea 
termo‐tehnică şi energetică, acțiunile susceptibile de a se exercita asupra blocului să nu 
aibă ca efect producerea unuia din următoarele evenimente: 
 
• prăbuşirea totală sau parțială a construcției; 
• producerea  unor  deformații  şi/sau  vibrații  de  mărime  inacceptabilă  pentru 
exploatarea normală; 
• avarierea  elementelor  nestructurale  (închideri,  compartimentări,  finisaje)  a 
instalațiilor şi a echipamentelor ca urmare a deformațiilor excesive ale elementelor 
structurale; 
• producerea,  ca  urmare  a  unor  evenimente  accidentale,  a  unor  avarii  de  tip 
prăbuşire progresivă, disproporționate în raport cu cauza care le‐a produs. 
 
Pe  baza  Raportului  de  Audit  Energetic  si  a  Documentației  de  Analiză  a  Lucrărilor  de 
Intervenții  se  pot  întocmi  Proiectul  tehnic  de  reabilitare  energetică+Detaliile  de 
125
execuție+Caietele  de  sarcini.  În  funcție  de  resursele  materiale  şi  de  montajul  financiar 
preconizat, beneficiarul împreună cu autoritățile locale vor selecta măsurile de reabilitare 
energetică a clădirii şi instalațiilor termice care să corespundă necesităților proiectului. 
 
Pentru realizarea Proiectului tehnic de reabilitare energetică, a Detaliilor de execuție şi a 
Caietelor  de  sarcini  sunt  necesare  informații  exacte  privind  anvelopa  reabilitată, 
instalațiile, regimul de funcționare al acestora precum şi gradul de ocupare al blocului. 
 
  Întocmit, 

  Auditor energetic pentru clădiri, 

126
Cod poştal Nr. înregistrare la Data
localitate Consiliul Local înregistrării

z z l l a a
1 1 0 0 8 1 – 2 0 1 1 1 0 – 1 5 1 1 1 0
7
Notare
Performanţa energetică a clădirii 77.96
Certificat de performanţă energetică Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în
energetică:
Clădirea Clădirea de
certificată referinţă
aplicarea Legii 372/2005

Eficienţă energetică ridicată

A
B B
C C
D
E
F
G
Eficienţă energetică scăzută

Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 192,76 146,01


Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 63,92 36,39
Consum anual specific de energie Clasă energetică
[kWh/m²an] pentru: Clădirea Clădirea
certificată de referinţă
Încălzire: 192.76 D B
Apă caldă de consum: 71.79 D D
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 4.13 A A
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0

Date privind clădirea certificată:


Adresa clădirii: str. Intrarea Teilor, nr. 6-8,, Piteşti Aria utilă: 1340.85 m²
Categoria clădirii: locuinte
Aria construită desfăşurată: 1742.56 m²
Regim de înălţime: P+4E
Anul construirii: 1995 Volumul interior al clădirii: 3269.79 m³
Scopul elaborării certificatului energetic: Evaluarea performantelor energetrice ale cladirii
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:
Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura
(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampila
de atestare auditorului auditorului
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................

Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcţie de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză termică şi energetică a construcţiei şi instalaţiilor
aferente.Notarea energetică a clădirii ţine seama de penalizările datorate utilizării neraţionale a energiei.
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII
‰ Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:

ÎNCĂLZIRE: qinc= 192.76 APĂ CALDĂ DE CONSUM: qac= 149.85 ILUMINAT:wil=4.13


D D A

A B C D E F G A B C D E F G A B C D E F G

91
70

173
245

343

500

15

59
90

132

200
117

35

40

59
73

120
49
kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an

TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ:


DE CONSUM, ILUMINAT qt = 268.68
C

A B C D E F G A B C D E F G
A B C D E F G
125

566
291
408

820
201

20

87
134
198

300
50

11
15
21

30
8
kWh/m²an kWh/ m² an kWh/ m² an

‰ Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie Notare


[kWh/m²an] energetică
pentru:
Încălzire: 79.09
Apă caldă de consum: 62.79
Climatizare: - 97.81
Ventilare mecanică: -
Iluminat: 4.13

‰ Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:


P0 = 1,35 – după cum urmează.
ƒ Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată
frecvent deschisă în perioada de neutilizare p2 = 1.01
ƒ Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1.02
ƒ Cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt funcţionale p4 = 1.05
ƒ Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.05
ƒ Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire p6 = 1.03
ƒ Contorizarea este prezentă numai parţial, nu existăcontorzare pentru încălzire p7 = 1.15

‰ Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a


clădirii:
ƒ Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,
o izolarea termica suplimentara a peretilor exteriori,
o inlocuirea ferestrelor si usilor din lemn cu ferestre si usi termoizolate din pvc
ƒ Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.
o izolarea termica a conductelor de incalzire si apa calda menajera din canalul
tehnic,
o montarea de robinteti termostatici de reglaj la nivelul fiecarui corp static de
incalzire, montares de apometre apa calda si apa rece
o spalarea instalatiei,

Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcţie de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză termică şi energetică a construcţiei şi instalaţiilor aferente.
Notarea energetică a clădirii ţine seama de penalizările datorate utilizării neraţionale a energiei.
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia
INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ
Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 1

1. Date privind construcţia:


‰ Categoria clădirii: de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
cămine, internate spitale, policlinici
hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport
clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie
‰ Nr. niveluri: Subsol, Demisol,
Parter + 4 etaje
‰ Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:
Aria unui
Tip. ap. apartament Nr. ap. Sut [m²]
[m²]
0 1 2 3

2 cam. 70 10 350

4 cam. 140 2 150

TOTAL 12 980

‰ Volumul total al clădirii: 3269,79m³


‰ Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Tip element de Rezistenţa termică
Aria [m²]
construcţie corectată [m²K/W]
0 1 2
PE1  0.71  731,57 
PI  0.86  266,05 
FE1  1.00  42,17 
FE2  1.00  98,39 
UE1  1.00  26,00 
UE2  1.00  61,00 
UI1  1.00  9,03 
UI2  1.00  21,07 
PdPR  0.75  29,26 
PdGA  0.87  107,08 
Pdcs  0,49  32,74 
PlT  0.66  281,22 
PdS  0.33  100,65 
Total arie exterioară [m²] 1806,23

‰ Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0.80 m-1

2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

‰ Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:


Sursă proprie, cu combustibil:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:

‰ Tipul sistemului de încălzire:


Încălzire locală cu sobe,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:

‰ Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:


- Numărul sobelor:
- Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.

‰ Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]


Tip corp static în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun
Radiator 57 57 205 205
fonta
- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară,
superioară,
mixtă
- Necesarul de căldură de calcul: : 192,67 W
- Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: 40 mm,
- disponibil de presiune (nominal): 45*103 mmCA
- Contor de căldură: - tip contor ,
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
- Elemente de reglaj termic şi hidraulic:
- la nivel de racord nu ,
- la nivelul coloanelor nu ,
- la nivelul corpurilor statice nu ;
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite m;
- Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;
- Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
Temp. ext. [°C] -15 -10 -5 0 +5 +10
Temp. tur [°C] 85.83 78.18 70.28 62.01 53.45 44.23
Qînc. mediu orar [W]

‰ Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:


- Aria planşeului încălzitor: m²
- Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;
Diametru serpentină. [mm]
Lungime [m]
- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:

3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:


‰ Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:
Centrală termică de cartier
Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
‰ Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:
‰ Puncte de consum a.c.m.: 60
‰ Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: lavoar 12,, spalator 12,, cada baie 12,, cădi ă du 12,
rezervor WC 12, bideu 12
‰ Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: 32 mm,
- necesar de presiune (nominal): 30*103 mmCA
‰ Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,
nu funcţionează
nu există
‰ Contor de căldură general: - tip contor ,
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
‰ Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există
parţial
peste tot

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: ne este cazul

5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: nu este cazul

6. Informaţii privind instalaţia de iluminat: in interiorul apartamentelor sunt folosite becuri


incandescente si fluorescente.

Întocmit,

Auditor energetic pentru clădiri,