Audit Energetic 181010

DETERMINAREA PERFORMANŢEI
ENERGETICE ŞI AUDITUL
ENERGETIC AFERENT
BLOC LOCUINȚE P + 4E
STR. INTRAREA TEILOR, NR. 6-8, PITEȘTI, JUD. ARGEȘ

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
ELABORAT:
2010

DETERMINAREA PERFORMANŢEI
ENERGETICE ŞI AUDITUL
ENERGETIC AFERENT
BLOC LOCUINȚE P + 4E
STR. INTRAREA TEILOR, NR. 6-8, PITEȘTI, JUD. ARGEȘ

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
ELABORAT:
2010

CUPRINS
A. NOTE DE CALCUL

CAP 1. MEMORIU TEHNIC ............................................................................................ 1
CAP 2. EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE ...................................... 5
CAP 3. CARACTERISTICI TERMICE................................................................................. 10
CAP 4. DETERMINAREA PARAMETRILOR CLIMATICI ȘI A COEFICIENTULUI GLOBAL DE
TRANSFER TERMIC ...................................................................................................... 15
CAP 5. DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE .................................................................. 25
CAP 6. CALCULUL APORTURILOR DE CĂLDURĂ ............................................................ 27
CAP 7. PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE ........................................ 31
CAP 8. RECUPERARE DE CĂLDURĂ ............................................................................... 32
CAP 9. INSTALAȚII DE APĂ CALDĂ DE CONSUM ........................................................... 35
CAP 10. CALCULUL CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU
ILUMINAT ................................................................................................................... 38
CAP 11. ENERGIA PRIMARĂ ŞI EMISIILE DE CO2 ........................................................... 39
CAP 12. DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII REALE ................................... 41
CAP 13. NOTA ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE ............................................................. 42
CAP 14. CLĂDIREA DE REFERINȚĂ ................................................................................ 44
CAP 15. DESCRIEREA SOLUȚIILOR DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMICĂ ............... 53
CAP 16. ANALIZA ENERGETICĂ ŞI ECONOMICĂ A SOLUȚIILOR DE REABILITARE ............. 90
CAP 17. CONCLUZII ..................................................................................................... 94

B. RAPORT AUDIT

1.OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII ................................................................................. 96
2.PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII ANALIZATE ..................................................... 96
3. FIȘA DE ANALIZĂ TERMICĂ ȘI ENERGETICĂ A CLĂDIRII ........................................... 100
4. EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINȚE .................... 107
5.MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE
LOCUINȚE ................................................................................................................. 113
6. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE ......................... 120
7. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR ........................................ 124

ii
C. ANEXE

ANEXA 1 – CERTIFICATUL DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ
ANEXA 2 – ANEXA LA CERTIFICATUL DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ

D. PIESE DESENATE

P.1 – ORIENTARE CLADIRE PARTER
P.2 – ORIENTARE CLADIRE ETAJ 1‐2‐3
P.3 – ORIENTARE CLADIRE ETAJ 4
P.3 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI PARTER – PLACĂ SOL
P.4 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ 1 – PLANȘEU ETAJ I
P.5 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ 2
P.6 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ ETAJ 3 – PLANȘEU ETAJ 3
P.7 – ANVELOPA PEREȚI EXTERIORI ETAJ ETAJ 4 – PLANȘEU ETAJ 4 – TERASĂ
P.8 – PLAN PARTER
P.9 – PLAN ETAJ I
P.10 – PLAN ETAJ II
P.12 – PLAN ETAJ III
P. 13 – PLAN ETAJ IV
P. 14 – PLAN ETAJ V
P. 15 – SECȚIUNEA A1
P. 16 – SECȚIUNEA A2

iii

CAP 1. MEMORIU TEHNIC

INTRODUCERE

Prezenta documentație reprezintă proiectul de Audit Energetic al clădirii din str. Intrarea
Teilor, nr. 6‐8, Pitești, jud. Argeș. Proiectul este efectuat pe baza datelor şi observațiilor
obținute în urma analizei în situ a clădirii şi instalațiilor de încălzire, preparare a apei
calde de consum şi iluminat.

Proiectul de Audit Energetic al unei clădiri urmăreşte identificarea principalelor
caracteristici termice şi energetice ale construcției şi ale instalațiilor aferente acesteia şi
stabilirea din punct de vedere tehnic şi economic a soluțiilor de reabilitare şi modernizare
termică şi energetică a construcției şi instalațiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor
obținute din activitatea de analiză termică şi energetică a clădirii.

Prezentul proiect de audit energetic este structurat în următoarele etape :

Expertiza termică şi energetică a clădirii:
‐ sunt identificate toate caracteristicile geometrice (dimensiuni, suprafețe, volume)
şi tehnice (structura) ale clădirii analizate din punct de vedere al construcției dar şi
al instalațiilor interioare.

Datele tehnice analizate sunt evidențiate în „Fişa de analiza termică şi energetică”

Stabilirea performantei energetice a clădirii analizate:
‐ este stabilit consumul specific de energie în următoarele direcții: încălzire,
prepararea apei calde şi iluminat,
‐ sunt determinate rezistențele termice corectate ale elementelor anvelopei
termice a clădirii,
‐ este determinat coeficientul global de transfer termic al clădirii G,
‐ este determinat consumul anual specific pentru clădire,
‐ este stabilită clasa energetică a clădirii, în funcție de consumul anual specific,
‐ este determinată nota energetică a clădirii.

Stabilirea performanței energetice a clădirii de referință:
‐ este aplicată metodologia de calcul utilizată în stabilirea performanței
energetice a clădirii de referință.
Raportul de audit energetic al clădirii, care cuprinde:
‐ descrierea soluțiilor şi pachetelor de soluții de reabilitare termică,
‐ evaluarea eforturilor de investiție pentru soluțiile şi pachetele de soluții
propuse,
‐ evaluarea beneficiilor energetice ale fiecărei soluții şi pachet de soluții,
1
‐ calcularea duratei de amortizare.

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

Prezentul proiect de audit energetic este întocmit conform legislației tehnice în vigoare:

Metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor expertizate energetic,
Mc001/1: 3 – 2007
Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor:
Indicativ C 107/l: 7‐2005
SR EN 832: Performanța termică a clădirilor; Calculul necesarului de energie pentru
încălzire; Clădiri de locuit
SR 4839: Instalații de încălzire: Numărul anual de grade – zile
SR 1907/1: Instalații de încălzire; Necesarul de căldură de calcul; Prescripții de calcul
SR 1907/2: Instalații de încălzire; Necesarul de căldură de calcul; Temperaturi interioare
de calcul
SR EN 13789: Performanța termică a clădirilor. Coeficient de pierderi de căldură prin
transfer
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 18/2009
Partiuri de arhitectura pentru fiecare tip de nivel reprezentativ
DEFINIȚII ŞI SIMBOLURI

Prezentăm în continuare, pentru o mai bună înțelegere a termenilor utilizați, definiția lor
conform legislației tehnice în vigoare, menționată anterior:

Clădire: ansamblu de spații cu funcțiuni precizate, delimitat de elementele de construcție
care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalațiile aferente, în care energia este utilizată
pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul clădire defineşte atât
clădirea în ansamblu, cât şi părți ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate
pentru a fi utilizate separat.

Anvelopa clădirii: Totalitatea suprafețelor elementelor de construcție perimetrale, care
delimitează volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spații
neîncălzite din exteriorul clădirii.

Punte termică: Porțiune din anvelopa unei clădiri, în care rezistența termică, altfel
uniformă, este sensibil modificată ca urmare a faptului că izotermele nu sunt paralele cu
suprafețele elementelor de construcție.

Rezistența termică (R): Diferența de temperatură raportată la densitatea fluxului termic,
în regim staționar.

2
Coeficient de cuplaj termic (L): Fluxul termic în regim staționar, raportat la diferența de
temperatură între două medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic,
printr‐un element de construcție.

Performanța energetică a clădirii (PEC): energia efectiv consumată sau estimată pentru a
răspunde necesităților legate de utilizarea normală a clădirii, necesități care includ în
principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul.
Performanța energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se
exprimă prin unul sau mai mulți indicatori numerici care se calculează luându‐se în
considerare izolația termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalațiilor, proiectarea
şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi
influența clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alți factori,
inclusiv climatul interior al clădirii, care influențează necesarul de energie.

Analiză termică şi energetică a clădirii: Operațiune prin care se identifică principalele
caracteristici termice şi energetice ale construcției şi ale instalațiilor aferente acesteia şi
determinarea consumurilor anuale de energie pentru încălzirea spațiilor, ventilare/
climatizare, apă caldă de consum şi iluminat.

Audit energetic al unei clădiri: Procedură sistematică de obținere a unor date despre
profilul consumului energetic existent al unei clădiri, de identificare şi de cuantificare a
măsurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum şi de raportare a
rezultatelor.

Raport de audit energetic: Document tehnic care conține descrierea modului în care a
fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice şi energetice ale clădirii, a
măsurilor propuse de modernizare energetică a clădirii şi instalațiilor interioare aferente
acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de
vedere economic.

Clădire de referință: Clădire având în principiu aceleaşi caracteristici de alcătuire ca şi
clădirea reală şi în care se asigură utilizarea eficientă a energiei.

Măsura de modernizare energetică: Intervenție asupra construcției şi instalațiilor
aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului de energie al clădirii.

Durata de viață a soluției de modernizare: Durata de viață estimată pentru soluția de
modernizare analizată, pentru care parametrii considerați se păstrează neschimbați față
de stadiul inițial, la momentul aplicării soluției respective.

Durata de recuperare a investiției: Durata de recuperare a investiției prin economia
realizată în urma reducerii consumului de energie datorată aplicării măsurilor de
reabilitare/modernizare energetică.

3
Valoare netă actualizată: Proiecția la momentul „0" a tuturor costurilor implicate de
aplicarea unei măsuri/soluții de modernizare energetică a clădirii, în funcție de rata de
depreciere a monedei considerate ‐ sub forma deprecierii medii anuale şi de rata medie
anuală a creşterii costului energiei.

Cost al unității de energie economisită: Costul unității de energie obținută prin
modernizarea energetică a clădirii, determinat ca raport între valoarea investiției
datorată aplicării unei măsuri sau pachet de măsuri de modernizare energetică şi
economia de energie realizată prin implementarea acesteia pe durata de viață a măsurii
de modernizare energetică.

Consum normal de energie: Consumul de energie termică/electrică în scopul realizării
stării de confort termic.
4
CAP 2. EXPERTIZA TERMICĂ ŞI ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE
ELEMENTE CARACTERISTICE PRIVIND AMPLASAREA CLĂDIRII ÎN MEDIUL CONSTRUIT

Clădirea este amplasată în Mun. Pitești, intravilan, într‐un cartier rezidențial și a fost
construită pe baza unui proiect întocmit în anul 1995 . Clădirea auditată are destinația de
bloc de locuințe P + 4E.

Amplasamentul construcției este definit de următoarele elemente caracteristice:

‐ face parte din zona climatică II conform hărții de zonare climatică a
României, fig. A1 din SR 1907‐1 sau anexa D din C107/3‐2005.
‐ orientarea față de punctele cardinale: axa longitudinală a blocului are
orientare NE ‐ SV, cu intrări pe fațadele : NE – SV.
‐ zona eoliană II conform hărții de încadrare a teritoriului în zone eoliene, fig.
4 din SR 1907‐1: poziția față de vânturile dominante: amplasament moderat
adăpostit pentru fațade;
‐ categoria de importanță a construcției conform HGR nr. 766/1997, anexa3:
C (construcție de importanță normală);
‐ clasa de importanță conform P100‐92, Tabel 5.1: (construcție de importanță
normală) categoria D, grupa A3;
‐ zona seismică: Pitești, ag = 0,20g; perioada de colț Tc = 0,7s (conform
P100‐1/2006) Cod de Proiectare seismică Partea 1. Prevederi de proiectare
pentru clădiri);
‐ adâncimea minimă de îngheț: 90 cm, conform hărții din STAS 6054‐85.

ELEMENTE DE ALCĂTUIRE ARHITECTURALĂ

Clădirea se compune dintr – un tronson având regimul de înălțime P+4E+Terasă.
Casa scării face legătura între parter şi terasă. Casa scării este delimitată spre exterior de
suprafețe vitrate cu orientare la: NE ‐ SV cu tâmplărie de lemn în proporție de 70 % şi
tâmplărie termoizolantă de PVC 30%.
Scările de circulație sunt din beton armat. Casa scării nu este încălzită.
Finisajele clădirii sunt obișnuite și anume tencuieli de cca. 2 cm la interior și de
3 cm la exterior și zugrăveli obișnuite. Pardoselile sunt din parchet și mozaic.
Clădirea adăposteşte un spațiu administrativ la parter și 12 apartamente din care:

- apartamente cu doua camere(dispuse la etajele 1,2,3): 10
- apartamente cu patru camere(dispuse la etajul 4): 2

5
ANVELOPA CLĂDIRII

Protecția termică a fațadei este asigurată de perți structurali din zidărie din cărămizi BCA
de grosime 35 cm, cu stâlpișori şi două straturi de tencuiala de 2 cm la interior şi 3 cm la
exterior. Nu există izolație pe pereții laterali.

Pereții interiori structurali sunt executați din zidărie de cărămizi BCA de grosime 25 cm şi
două straturi de tencuială de 2 cm.

Tâmplăria exterioară este alcătuită din ferestre şi uşi exterioare din lemn și tip
termopan în următoarea proporție:
‐ cu rame de lemn, cuplate, cu 2 foi de geam de 3 mm grosime, în proporție
de 70 % pe orice direcție,
‐ cu tâmplărie din profil PVC şi geam termoizolant, în proporție de 30 % pe
orice direcție.

Tâmplăria interioară a casei scării către apartamente este alcătuită din uși din lemn și uși
din termopan.

Blocul este prevăzut cu terasă circulabilă cu următoarea alcătuire:
‐ tencuială interioară 2 cm;
‐ planșeu beton armat 13 cm;
‐ beton de pantă 6 cm;
‐ termoizolație rigidă 8 cm;
‐ șapă armată protecție termoizolație 6 cm;
‐ mozaic 2 cm.

Izolația termică a pardoselii pe sol este asigurată de:
‐ mozaic 2 cm;
‐ strat protecție termoizolație șapă 5 cm;
‐ strat termoizolant rigid 10 cm;
‐ strat hidroizolant 1 cm,
‐ beton armat 15 cm;

Blocul este prevăzut cu balcoane neînchise pe direcțiile NV‐NE‐SV la fiecare etaj.

INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE CENTRALĂ

Clădirea este prevăzută cu instalație de încălzire centrală, cu agent termic apă caldă
90/70°C.
Distribuția agentului termic se realizează printr‐un sistem bitubular cu distribuție
inferioară (amplasată în canalul tehnic pozat pe toată lungimea casei scării) şi 4 coloane
verticale care străbat planşeele.

6
Coloanele sunt montate aparent şi dezaerisirea instalației se face cu un inel de rețea de
aerisire la ultimul nivel şi un vas de aerisire cu golire. La baza coloanelor nu există
robinete de închidere şi golire funcționale. Atât coloanele de încălzire cat şi conductele
de distribuție din canalul tehnic prezintă un grad moderat de uzură şi au suferit de‐a
lungul timpului diverse reparații/intervenții locale. Izolația termică a conductelor de
distribuție amplasate în canalul tehnic este deteriorată total.

Corpurile statice din încăperi sunt radiatoare din fontă STAS 7364. Acestea nu au fost
demontate şi spălate în totalitate în ultimul sezon de încălzire.

Pe scări nu sunt prevăzute corpuri de încălzire.

Radiatoarele din fiecare apartament nu sunt prevăzute cu robinete termostatice şi
repartitoare de costuri.

Agentul termic este furnizat de către un punct termic zonal.
Rețeaua termică(conducte de încălzire, apă caldă de consum) de la punctul termic la
blocul analizat este montată în canalul termic din zonă. Racordul pentru instalația de
încălzire este executat din OL 2 x Dn 40 mm, iar cel pentru apă caldă este executat din
țeavă Ol Dn 32 mm.
INSTALAȚII SANITARE

Clădirea este prevăzută cu instalații sanitare aferente băilor şi bucătăriilor. Băile şi
bucătăriile au fost dotate cu următoarele tipuri de obiecte sanitare :
‐ lavoar din porțelan sanitar, ventil de scurgere pentru lavoar Dn 1 ¼”
‐ cadă de baie din fontă emailată, ventil de scurgere, baterie amestecătore cu
duş flexibil pentru baie Dn ½”
‐ cădiță duș;
‐ closet din porțelan sanitar, rezervor de spălare, montat la înălțime, capac cu
rama din material plastic;
‐ bideu;
‐ spălător cu picurător, cu ventil de scurgere Dn 1 ½”, sifon de scurgere pentru
spălător tip butelie, baterie amestecătoare stativă.

Alimentarea cu apă rece a blocului se face din rețeaua de distribuție stradală printr‐un
branşament din țeavă zincată Dn 40 mm, branșamentul fiind montat în acelașii canal
termic în care sunt montate și conductele de agent termic.

Alimentarea coloanelor de apă rece şi caldă se face prin ramificații ale distribuției
conductelor de apă rece şi apă caldă montate în canalul tehnic.
Lungimea traseului de distribuție a agentului termic pentru încălzire și apă caldă s‐a
determinat prin metoda aproximării, neexistând posibilitatea efectuării măsurătorilor.

7
Consumul de apă rece și apă caldă nu este contorizat la nivel de bloc, dar este
contorizat parțial la nivelul punctelor de consum.

Datele tehnice analizate anterior sunt evidențiate şi în Fișa de analiză termică şi
energetică.

REGIMUL DE OCUPARE AL CLĂDIRII

Regimul de ocupare al clădirii este de 24h/zi iar alimentarea cu căldură se consideră în
regim continuu.

Clădirea nu este echipată cu sistem de ventilare mecanică, răcire sau condiționare a
aerului.

CONDIȚII CONVENȚIONALE DE CALCUL

Condițiile sunt fixate de următoarele valori:

θT = 90 oC
θR = 70 oC
θi = 20 oC
θe = ‐15 oC

SISTEMUL DE ILUMINAT

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atât în
apartamente cât şi în spațiile comune.
STABILIRE ANVELOPA TERMICĂ

Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcție care închid volumul
încălzit, direct sau indirect.

Pe planurile clădirii au fost marcate zonele care delimitează spațiul încălzit de cel
neîncălzit.

S‐a marcat anvelopa termică a clădirii pentru parter şi etaje.

S‐au stabilit orientările pereților exteriori pe cele 4 direcții.

S‐a calculat totalul suprafețelor verticale pe cele 4 orientări (pereți exteriori opaci şi
pereți interiori, ferestre exterioare şi uși exterioare, respectiv interioare). S‐au calculat
8
suprafețele orizontale (respectiv pardoseală peste sol, pardoseală peste garaj, pardoseală
peste parter retr şi terasă).

Calculul suprafețelor din plan vertical şi orizontal este prezentat în tabelele 1 și 2:

Suprafeţe ext. Verticale h NE NV SE SV
parter 2.75 10.00 17.30 0.00 10.00
etaj I 2.80 15.72 20.60 20.60 15.72
etaj II+III 5.60 16.04 20.60 20.60 16.04
etaj IV 3.00 25.36 15.08 15.08 25.36
Total supraf ext. [m2] 237.42 265.86 218.28 237.42
Ferestre
parter [m2] 0.00 15.91 0.00 3.44
etaj I+II+III [m2] 26.64 20.64 20.64 26.64
etaj IV [m2] 12.32 1.00 1.00 12.32
Total Ferestre [m2] 38.96 37.55 21.64 42.40
Usi
parter [m2] 3.44 0.00 0.00 2.15
etaj I+II+III [m2] 0.00 27.09 27.09 0.00
etaj IV [m2] 4.52 9.03 9.03 4.52
Total Usi [m2] 7.96 36.12 36.12 6.67
Total pereţi exteriori [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36
Pereti Interiori HL CS
parter [m] 9.10 9.60 0.00
Total PI parter [m2] 25.03 26.40 0.00 47.13
etaj I+II+III+IV [m] 0.00 25.52 0.00
Total PI etaj [m2] 0.00 244.73 0.00 218.93
TOTAL [PiCS] [m2] 266.05
Suprafeţe orizontale [m2]
Pardoseala peste sol [PdS] 100.65
Plafon spre terasa [PlT] 281.22
Pardoseala peste CS [PdCS] 32.74
Pardoseala peste garaj [PdGa] 107.08
Pardoseala peste PR [PdPR] 29.26
Tabel 1. Suprafețe din plan vertical şi orizontal

NE NV SE SV
F termopan FE1 [m2] 11.69 11.27 6.49 12.72
F lemn FE2 [m2] 27.27 26.29 15.15 29.68
Usi termopan UE1 [m2] 2.00 11.00 11.00 2.00
Usi lemn UE2 [m2] 6.00 25.00 25.00 5.00
Pereţi ext PE1 [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36
Total suprafeţe int [m2] 296.15
Usi termopan UI1 9.03
Usi lemn UI2 21.07
Pereti Interiori 266.05

Casa Scarii NE NV SE SV
F termopan CSFe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00
F lemn CSFe2 [m2] 3.44 0.00 0.00 3.44
Usi termopan CSUe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00
Usi lemn CSUe2 [m2] 7.96 0.00 0.00 3.01
Pereţi exteriori PE CS [m2] 26.68 50.16 50.16 22.68
Orizontal
Plafon spre terasa CS [m2] 30.80
Pardoseala peste sol CS [m2] 63.54
Tabel 2. Suprafețe defalcate pe categorii

9
CAP 3. CARACTERISTICI TERMICE
CALCULUL REZISTENȚELOR TERMICE UNIDIRIECȚIONALE

δj
R=
αi
1
+∑ +
1
aλ j α e
[m K / W ]
2
j

αi ‐ coef. de transfer termic superficial prin convecție la interior; [W/m2K]
αe ‐ coef. de transfer termic superficial prin convecție la exterior; [W/m2K]
δ j ‐ grosimea stratului j al elementelor de construcție opace; [m]
‐ conductivitate termică de calcul al stratului j al elementelor de construcție opace
λj
cf. C107/3‐97 Anexa A. [W/mK]
λ’ ‐ conductivitate termică corectată de calcul [W/mK]
a ‐ coeficient de majorare a conductivității termice a materialelor de construcție în
funcție de starea şi vechimea lor cf. Metodologie MC 001/1 Tabel 5.3.2( pentru
clădiri cu vechime mai mare de 20 ani)

Pereți exteriori

Nr.
Material δ λ δ/λ
crt.
[m] [W/m*K] [m2*K/W]
PERETE
INTERIOR EXTERIOR
BCA
1 Tencuiala interioara 0.02 0.87 0.02

2 Zidarie BCA 0.35 0.30 1.17
3 Tencuiala exterioara 0.03 0.87 0.03
Σ δj/λj 1.22
Tabelul 3. Rezistență termică perete exterior TENCUIALA TENCUIALA
αi = 8
αe = 24
RPE = 1.39

Pereți interiori adiacenți CS

Nr.
crt.
[m] [W/m*K] [m2*K/W]
INTERIOR
PERETE
CASA SCARII
BCA
2 Zidarie BCA 0.25 0.30 0.83
Σ δj/λj 0.87
Tabelul 4. Rezistență termică perete interior
αi = 8 TENCUIALA TENCUIALA
αe = 12
RPI = 1.08

10

Terasa

Nr. TERASA
crt. MOZAIC
SAPA
[m] [W/m*K] [m2*K/W]
TERMOIZOLATIE RIG IDA

0.02 BETON PANTA
1 Tencuiala interioara 0.02 0.87
2 Beton 0.13 1.74 0.07 BETON ARMAT
3 Beton de panta 0.06 1.39 0.04
4 Termoizolatie rigida 0.08 0.03 2.67
TENCUIALA
5 Sapa de protectie 0.06 0.93 0.06
INTERIOR
6 Mozaic 0.02 1.39 0.01
Σ δj/λj 2.87
Tabelul 5. Rezistență termică terasa
αi = 8
αe = 24
RT = 3.04

Pardoseală peste sol

Nr.
Material δ λ
crt. δ/λ
[m] [W/m*K] [m2*K/W]

1 Mozaic 0.02 1.39 0.01
2 Sapa M100 0.05 0.93 0.05
3 Strat termoizolant 0.10 0.03 3.33
4 Beton armat 0.15 1.74 0.09
5 Strat hidroizolant 0.003 0.17 0.02
Rf = Σ δj/λ'j 3.50
Tabelul 6. Rezistență termică pardoseală rece peste sol

1 δ δ δ
6.49
6
RS= 6.49

z ‐ înălțimea de la fața superioară a pardoselii la CTS
h ‐ înălțimea de la fața superioară a plăcii de beton armat la CTS
λP1 ‐ conductivitatea termică pământului până la adâncimea de 3,0 m de la CTS, δ = 3 m
λP2 ‐ conductivitatea termică a pământului sub adâncimea de 3,0 m de la CTS, δ = 4 m

11
Pardoseala peste garaj

SPATIU INCALZIT
Nr. PARCHET
Material Δ λ δ/λ
crt.
SAPA
[m] [W/m*K] [m2*K/W]

1 Parchet 0.02 0.23 0.09
2 Sapa M100 0.05 0.93 0.05 BETON ARMAT
3 Beton armat 0.13 1.74 0.07

4 Tencuiala 0.03 0.87 0.03
Σ δj/λj 0.24 TENCUIALA
GARAJ
Tabelul 7. Rezistență termică pardoseala peste garaj

αi = 6
αe = 12
RGA = 0.49

Pardoseală peste parter retras
SPATIU INCALZIT
PARCHET
Nr.
Material Δ λ δ/λ
crt.
SAPA
[m] [W/m*K] [m2*K/W]

1 Parchet 0.02 0.23 0.09
2 Sapa M100 0.05 0.93 0.05 BETON ARMAT
3 Beton armat 0.13 1.74 0.07
4 Tencuiala 0.03 0.87 0.03
Σ δj/λj 0.24
TENCUIALA
Tabelul 8. Rezistență termică pardoseala peste parter retras EXTERIOR

αi = 6
αe = 24
RPR = 0.45

Tâmplărie interioară şi exterioară

Nr.
Material R[m2*K/W]
crt.

1 Ferestre duble clasice si uși clasice exterioare 0.43
2 Ferestre și uși termoizolante exterioare 0.50
3 Uși clasice interioare 0.19
Tabelul 9. Rezistență termică tâmplărie exterioară şi interioară

12
CALCULUL REZISTENȚELOR TERMICE CORECTATE

R' = r * R [m 2 K / W ]
1

∑ ∑
1

R’ – Rezistență termică corectată; [m2*K/W]
r – Coeficient global de punte termică;
R – Rezistență termică unidirecțională; [m2*K/W]
ψ – Coeficient liniar de punte termică [W/m k]
χ – Coeficient local de punte termică
A – Aria elementelor anvelopei
l – Lungimea punților termice liniare de același fel
Rezistențele termice calculate vor fi corectate ținand cont de influența punților termice
asupra valorilor acestora.
Prezentăm mai jos detaliile aferente coeficienților specifici liniari de transfer termic
pentru pereți exteriori, pentru plăci și în zona tâmplăriei:

COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PEREȚI EXTERIORI 35 CM
Nr. Tip Tabel ψ * L
Detaliu ψ1 ψ2 L(H) ψ1 * L ψ2 * L Buc
crt. coef. C107 *buc
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 intersectie pereti cu stalpisor 1 1 0.05 14.25 0.7125 0 2 1.425
5 colt pereti bca 5 5 0.06 2.7 0.162 0 2 0.324
6 colt pereti cu stalpisor 6 3 0.15 11.55 1.7325 0 4 6.93
7 intersectie pereti fara stalpisor 7 1 0.02 2.7 0.054 0 1 0.054
8 grinda BA pereti bca 35 cm 8 25 0.12 0.4 75 9 30 2 78
9 grinda BA pereti bca 35 cm 8 25 0.12 0.4 65.46 7.8552 26.184 1 34.0392
10 tamplarie dubla 15 51 0.04 253.2 10.128 0 1 10.128
11 solbanc tamplarie dubla 16 53 0.06 99.4 5.964 0 1 5.964
12 buiandrug tamplarie dubla fereastra 17 55 0.14 0.46 99.4 13.916 45.724 1 59.64
13 buiandrug tamplarie dubla usa exterioara 18 56 0.28 0.48 3.4 0.952 1.632 1 2.584
213.3707
r = 0.71
Tabel 10
COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PEREȚI ADIACENȚI CASA
SCĂRII 25 CM
Nr. ψ * L
Detaliu Tip coef. Tabel C107 ψ1 ψ2 L(H) ψ1 * L ψ2 * L Buc
crt. *buc
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 grinda BA pereti bca 25 cm 8 25 0.12 0.27 23.38 2.8056 6.3126 2 18.2364
2 grinda BA pereti bca 25 cm 8 25 0.12 0.27 6 0.72 1.62 1 2.34
3 intersectie pereti fara stalpisor 9 1 ‐0.02 14.25 ‐0.285 0 8 ‐2.28
4 intersectie pereti fara stalpisor 10 1 ‐0.02 11.55 ‐0.231 0 3 ‐0.693
5 tamplarie interioara 19 51 0.04 60.2 2.408 0 1 2.408
6 buiandrug 20 56 0.28 0.48 14 3.92 6.72 1 10.64
40.6514
r = 0.86
Tabel 11

13
COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PLACĂ SOL

∆ ∑ ·
· [W/m2*K]
∆
Δθp = θi – θp
Δθ = θi – θe

. [m2*K/W]
.

Nr. Tip Tabel
Detaliu ψ1 ψ2 L(H) ψ1 * L ψ2 * L Buc ψ * L *buc
crt. coef. C107
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
placa pe sol cu termoizolatie
1 11 3‐1 0.68 0 48.3 32.844 0 1 32.844
orizontala
2 perete interior pe placa peste subsol 12 18‐2 0.011 18.2 0.2002 0 2 0.4004
43.2444
r = 0.33
Tabel 12

COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PLANȘEU TERASĂ
Nr. Tip Tabel
crt. coef. C107
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 atic terasa 13 31 0.25 0.32 45.45 11.3625 14.544 1 25.9065
atic terasa in dreptul tamplariei
2 14 32 0.38 0.3 17.3 6.574 5.19 1 11.764
exterioare
47.6705
r = 0.66
Tabel 13

COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PARDOSEALĂ PESTE
GARAJ
Nr. Tip Tabel
crt. coef. C107
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 soclu subsol 11 43 0.04 0.18 92.3 3.692 16.614 1 20.306
2 pereti interiori 12 46 0.12 19.66 2.3592 0 1 2.3592
32.6652
r = 0.87
Tabel 14

COEFICIENȚI SPECIFICI LINIARI DE TRANSFER TERMIC PENTRU PARTER RETRAS
Nr. Tip Tabel ψ * L
Detaliu ψ1 ψ2 L(H) ψ1 * L ψ2 * L Buc
crt. coef. C107 *buc
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 soclu subsol 11 43 0 0.26 22.93 0 5.9618 2 11.9236
21.9236
r = 0.75
Tabel 15

14
Valorile rezistențelor termice corectate R' sunt conform Tabel 16

R r R’ R’nec
pereți exteriori RPE 1.39 PE 0.71 R’PE 0.99 R'nec 1.40
pereți interiori RPI 1.08 PI 0.86 R’PI 0.93 R'nec 1.10
ferestre termoizolante RFE1 0.50 FE1 1.00 R’FE1 0.50 R'nec 0.50
ferestre lemn RFE2 0.43 FE2 1.00 R’FE2 0.43 R'nec 0.40
uși termoiz. exterioare RUE1 0.50 UE1 1.00 R’UE1 0.50 R'nec 0.50
uși lemn exterioare RUE2 0.43 UE2 1.00 R’UE2 0.43 R'nec 0.40
uși interioare termoiz. RUI1 0.50 UI1 1.00 R’UI1 0.39 R'nec 0.50
uși interioare lemn RUI2 0.19 UI2 1.00 R’UI2 0.19 R'nec 0.40
pardoseală peste PR RPR 0.45 PR 0.75 R’PR 2.26 R'nec 4.50
pardoseală peste garaj RGA 0.49 GA 0.87 R’GA 0.45 R'nec 1.65
terasă RT 3.04 T 0.66 R’T 1.98 R'nec 3.00
placă sol RS 6.49 S 0.33 R’S 2.14 R'nec 4.50
Tabelul 16. Valori ale rezistenței termice R, rezistenței termice corectate R’ si rezistenței necesare R’nec
CAP 4. DETERMINAREA PARAMETRILOR CLIMATICI ȘI A COEFICIENTULUI GLOBAL DE
TRANSFER TERMIC

TEMPERATURA CONVENȚIONALĂ EXTERIOARĂ DE CALCUL

Pentru iarnă, temperatura convențională de calcul a aerului exterior se consideră în
funcție de zona climatică în care se află localitatea Bucureşti (zona II), conform STAS
1907/1, : te = ‐ 15 ̊C
Valorile temperaturilor medii exterioare sunt prezentate în tabelul17.
Luna Temperatura medie [°C]
Ianuarie ‐2.4
Februarie ‐0.1
Martie 4.8
Aprilie 11.3
Mai 16.7
Iunie 20.2
Iulie 22
August 21.2
Septembrie 16.9
Octombrie 10.8
Noiembrie 5.2
Decembrie 0.2
Tabelul 17. Valori medii ale temperaturii exterioare

15
TEMPERATURI DE CALCUL ALE SPAȚIILOR INTERIOARE

TEMPERATURILE INTERIOARE ALE ÎNCĂPERILOR ÎNCĂLZITE

Temperaturile interioare convenționale de calcul ale încăperilor încălzite, se consideră
conform reglementărilor tehnice în vigoare (document recomandat SR 1907‐2/97).

Dacă într‐o clădire încăperile au temperaturi de calcul diferite, dar există o temperatură
predominantă, în calcule se consideră această temperatură; de exemplu, la clădirile de
locuit se consideră θi = +20oC.

Dacă nu există o temperatură predominantă, temperatura interioară convențională de
calcul se poate considera temperatura medie ponderată a tuturor încăperilor încălzite:

θi =
∑θ ⋅ A
ij j
[oC]
∑A j
în care:
Aj aria încăperii j având temperatura interioară θij .

Pentru un apartament de referință, temperatura interioară de calcul este:

20 12,00 15,00 7,50 22 4,00 18 6,20 3,70 10,17

54,40

19, 56

TEMPERATURILE INTERIOARE ALE SPAȚIILOR NEÎNCĂLZITE

Temperaturile interioare ale spațiilor şi încăperilor neîncălzite se determină exclusiv pe
bază de bilanț termic, în funcție de temperaturile de calcul ale încăperilor adiacente, de
ariile elementelor de construcție care delimitează spațiul neîncălzit, precum şi de
rezistențele termice ale acestor elemente. În calcule se va ține seama în mod obligatoriu
şi de numărul de schimburi de aer în spațiului neîncălzit.

Bilanțurile termice vor descrie procese de transfer termic staționar chiar dacă spațiile
încălzite şi spațiile tampon sunt delimitate de către elemente de construcție cu
masivitate importantă. Acest lucru poate fi acceptat, dat fiind că ne referim la regimul de
încălzire continuă iar variația în timp a puterilor termice implicate în aceste ecuații de
bilanț termic este de regulă lentă.

Bilanțul termic al casei scării :

16
unde:

Bilanțul termic al garajului :

unde:

17

QSICS, QPECS, QFECS, QGACS QSOLCS – fluxul termic transferat între casa scării şi spațiul încălzit,
perete exterior, fereastră exterioară, garaj,sol [W];

QSIGA, QCSGA, , , QSOLGA – fluxul termic transferat între garaj şi spațiul încălzit, casă
scară, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [W];

QINFCS, QINFGA – fluxurile termice transferate prin infiltrație de aer exterior
corespunzătoare casei scării și garajului , [W];

SSICS, SGACS, SPECS, SFECS, SSOLCS – suprafața de schimb de căldură între casa scării şi spațiul
încălzit, garaj, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [m2];

SSIGA, SCSGA, SPEGA, SFEGA SSOLGA – suprafața de schimb de căldură între garaj şi spațiul
încălzit, casă scară, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [m2];

R’SICS, R’GACS, R’PECS, R’FECS, R’SOLCS – rezistența termică corectată a elementului între casa
scării şi spațiul încălzit, garaj, perete exterior, fereastră exterioară, sol, [m2K/W];

R’SIGA, R’CSGA, R’PEGA, R’FEGA, R’SOLGA – rezistența termică corectată a elementului între
garaj şi spațiul încălzit, casă scară, perete exterior, fereastră exterioară, sol [m2K/W];

θSI, θCS, θGA, θSOL, θe ‐ temperatura spațiului încălzit, casă scară, garaj, sol, mediu exterior
[°C];

, naCS ‐ numărul orar de schimburi de aer ale garajului și casa scării conform MC 001/1
tabel 9.7.1 [h‐1];
Înlocuind expresiile susmenționate în ecuațiile de bilanț se obține un sistem de 2 ecuații
algebrice liniare cu 2 necunoscute. Din rezolvarea sistemului rezultă valorile pentru:
θCS = 8.56 [°C];
θGA = 5.78 [°C];

COEFICIENT GLOBAL SI REZISTENȚA MEDIE

Datele calculate anterior, necesare stabilirii performanțelor energetice ale clădirii și
anume:
- Suprafețele A (conform Tabel 1 şi Tabel 2)
- Rezistențele termice corectate R' (conform Tabel 16)
- Rezistențele termice normate R'nec (conform C107/1, ANEXA 3 , care se compară cu
valorile R’)
- Temperaturi spații neîncălzite,
sunt sintetizate în următorul tabel:
18
2
Orientare Element, Aria A[m J Rezistenta Rezistenta Rezistent Factor de θi0 θe0 θi θ e τ A/R' * τ (A/R'*τ* Rezistenta Verificare
anvelopa unidirectionala in de corectata cuplaj termic Flux (ti0 ‐ te0)) necesara R'>R'nec
strat corectare R*r L = A/R' termic R'nec
disipat
R [m2K/W] r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C] [m2KAV]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
NE PE1 190.51 1.39 0.71 0.99 192.43 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 190.01 6650.38 1.40 NU
NE FE1 11.69 0.50 1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 23.09 808.01 0.5 OK
NE UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
NE FE2 27.27 0.43 1.00 0.43 63.42 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 62.62 2191.80 0.5 NU
NE UE2 6.00 0.43 1.00 0.43 13.95 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 13.77 482.11 0.5 NU
NV PE1 192.19 1.39 0.71 0.99 194.13 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 191.69 6709.13 1.40 NU
NV FE1 11.27 0.50 1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 22.26 778.98 0.5 OK
NV UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
NV FE2 26.29 0.43 1.00 0.43 61.14 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 60.37 2113.00 0.5 NU
NV UE2 25.00 0.43 1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 57.41 2009.32 0.5 NU
SE PE1 160.52 1.39 0.71 0.99 162.14 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 160.1 5603.56 1.40 NU
SE FE1 6.49 0.50 1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 12.82 448.59 0.5 OK
SE UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
SE FE2 15.15 0.43 1.00 0.43 35.23 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 34.79 1217.55 0.5 NU
SE UE2 25.00 0.43 1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 57.41 2009.32 0.5 NU
SV PE1 188.36 1.39 0.71 0.99 190.26 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 187.87 6575.39 1.40 NU
SV FE1 12.72 0.50 1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 25.12 879.21 0.5 OK
SV UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
SV FE2 29.68 0.43 1.00 0.43 69.02 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 68.15 2385.33 0.5 NU
SV UE2 5.00 0.43 1.00 0.43 11.63 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 11.48 401.93 0.5 NU
PICS 266.05 1.08 0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 8.56 0.31 89.9 3146.56 1.10 NU
UI1 9.03 0.50 1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 8.56 0.31 5.68 198.64 0.5 OK
UI2 21.07 0.19 1.00 0.19 110.89 20 ‐15 19.56 8.56 0.31 34.85 1219.67 0.5 NU
ORIZONTAL PdS 100.65 6.49 0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00 0.27 12.97 453.91 4.50 NU
ORIZONTAL PlT 281.22 3.04 0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99 138.15 4835.29 3.00 NU
ORIZONTAL PdGa 107.08 0.49 0.87 0.43 249.02 20 ‐15 19.56 5.78 0.39 98.05 3431.63 1.65 NU
ORIZONTAL PdPR 29.26 0.45 0.75 0.34 86.06 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99 84.98 2974.23 4.50 NU
ORIZONTAL PdCS 32.74 0.49 0.87 0.43 76.14 20 ‐15 19.56 8.56 0.31 23.93 837.45 1.65 NU
1806.23 2259.61 0.80 1718.81 60158.11
Tabelul 18.Performanțe energetice clădire reală

. W
Aria anvelopă = 1806,23 m2

19
DETERMINAREA FLUXULUI TERMIC TOTAL ÎN CONDIȚII NOMINALE

[W]
τ [W]
, [W]

unde:
Q0 ‐ fluxului termic total în condiții nominale
Qtr ‐ fluxului termic prin transmisie în condiții nominale
Qinf ‐ fluxului termic prin infiltrație în condiții nominale
τ ‐ factor de corecție a temperaturilor exterioare

θi0 ‐ temperatura interioară convențională de calcul pe perioada rece a anului‚
conform MC 001/1 = 20 oC
θe0 ‐ temperatura exterioara convențională de calcul pe perioada rece a anului ‚ care se
consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a României = ‐15 oC
θi ‐ temperatura de calcul a spațiului interior, conform MC 001/2 = 19,56 oC
θe ‐ temperatura în mediul din exteriorul anvelopei.
A ‐ aria anvelopei
R’ ‐ rezistența termică corectată
V ‐ volumul spațiului încălzit al clădirii
na ‐ număr de schimburi de aer al clădirii [h‐1]

V= 3269.79 m3

Numărul schimburilor de aer se determina având în vedere următoarele caracteristici:
- clădire moderat adăpostită
- clădire cu mai multe apartamente şi dublă expunere
-
clasa de permeabilitate medie

Pentru tâmplărie fără măsuri de etanşare na= 2 h‐1
Pentru tâmplărie prevăzută cu măsuri de etanşare na = 0.5 h‐1

Valoarea lui na se stabileşte ca medie ponderată funcție de suprafața ferestrelor
termoizolante FE1 si a ferestrelor duble de lemn FE2.

S FE1 = 42,17 m2
20
S FE2 = 98,39 m2

· · , , ,
,
. .

Qtr = 60158.11 [W]
Qinf = 0.34 * 1.55 * 3269.79* 35 = 60311.28 [W]
Q0 = 120469.39 [W]

COEFICIENTUL GLOBAL DE TRANSFER TERMIC

V G

·
∑
, · [W/m3K]
unde
V ‐ Volumul spațiului încălzit al clădirii, V= 3269.79 m3;
na ‐ numărul de schimburi de aer h‐1

.
. . . [W/m3K]
.

COEFICIENT GLOBAL NORMAT

Determinarea coeficientului global de transfer termic normat GN, se face ținand cont de
numărul de nivele al clădirii și de raportul ariei anvelopei la volumul încălzit, conform
C107/1 ‐ANEXA 2

A .
. [m2/m3]
V .

Numărul de nivele = 4 → GN = 0,65 [W/m3K]

Comparând G cu GN se observă G > GN, deci clădirea pierde multă căldura şi este nevoie
de reabilitare.

REZISTENȚA MEDIE A ANVELOPEI

∑
. [m2K/W]
∑

21
COEFICIENTUL DE PIERDERI DE CĂLDURĂ AL CLĂDIRII H

Coeficientul de pierderi de căldură al unei clădiri mono‐zonă, încălzită la o temperatură
interioară uniformă, pentru o perioadă sau sub‐perioadă de calcul dată, se definește cu
relația:

H = HT + HV [W/K]

în care:

Hv ‐ coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, prin ventilare,
HT ‐ coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, prin transimise,

Coeficientul de pierderi termice prin ventilare, HV se calculează astfel:

[W/K]
.

în care:

ρa= 1.2 Kg/m3 ‐ densitatea aerului (Mc001‐P II‐1, pag. 14);
ca= 1.005 KJ/KgK ‐ căldura specifică a aerului;
na= 1.55 h‐1 ‐ numărul de schimburi de aer
3
V = 3269.79 m ‐ volumul încălzit al clădirii

1697.84 [W/K]

Coeficientul de pierderi termice prin transmisie, HT se calculează astfel:

HT = L + HU [W/K]

în care:

L ‐ coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioară a clădirii [W/K],
HU ‐ coeficientul de pierderi de căldură prin anvelopa clădirii spre spații neîncălzite,
(conform SR EN ISO 13789) [W/K].

∑ [W/K]

unde:

U’j – transmitanța termică corectată a părții j din anvelopa clădirii [W/m2K]
Aj – aria pentru care se calculează U’j [m2]

22
. [W/K]

Coeficientul de pierderi de căldură prin anvelopa clădirii spre spații neîncălzite, HU se
calculează astfel:

[W/K]
[W/K]

unde:

Hiu – coeficient de transfer de caldura de la spațiile încălzite la spațiile neîncălzite [W/K]

, , [W/K]

LT,iu = 740.19 ‐ coeficient de cuplaj termic prin anvelopă spre spațiile neîncălzite
[W/K],
HV,iu ‐ coeficient de transfer de caldură prin ventilație de la spațiile încălzite la spațiile
neîncălzite [W/K].

. . . .
, . [W/K]
. .

. [W/K]

Hue – coeficient de transfer de caldură de la spațiile neîncălzite la mediul exterior [W/K]

, , [W/K]

LT,ue = 209.37 ‐ coeficient de cuplaj termic ale elementelor de construcție ale spațiului
neîncălzit în contact cu mediul exterior [W/K],
HV,ue ‐ coeficient de transfer de caldură prin ventilație de la spațiile neîncălzite la
mediul exterior [W/K].

, . [W/K]
.

. [W/K]

. [W/K]

. [W/K]

. [W/K]

23

24
CAP 5. DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE

Perioada de încălzire cuprinde toate zilele pentru care aporturile de căldură nu
compensează pierderile termice. Calculul perioadei de încălzire se face conform
MC001/2‐2006. Numărul de zile în care apartamentele sunt încălzite se calculează din
septembrie până în mai.

θ e θi θer θir t.z t.ore Δθ=θi‐θe QL Φs Qs Qg
iul 22 19.56 23.58 17.52 nu
aug 21.1 19.56 23.04 17.52 nu
sep 16.9 19.56 18.67 17.52 10 240 2.66 2209.43 6124.31 1469.83 3164.9
oct 10.8 19.56 12.15 17.52 31 744 8.76 22556.08 4655.32 3463.56 8718.28
nov 5.2 19.56 5.90 17.52 30 720 14.36 35782.74 2439.80 1756.66 6841.88
dec 0.2 19.56 0.82 17.52 31 744 19.36 49849.97 2146.65 1597.11 6851.83
ian ‐2.4 19.56 ‐1.69 17.52 31 744 21.96 56544.70 2442.97 1817.57 7072.29
feb ‐0.1 19.56 1.00 17.52 28 672 19.66 45723.50 3815.75 2564.18 7310.38
mar 4.8 19.56 6.05 17.52 31 744 14.76 38005.45 4341.51 3230.08 8484.8
apr 11.3 19.56 12.70 17.52 30 720 8.26 20582.55 4850.50 3492.36 8577.58
mai 16.7 19.56 18.23 17.52 12 288 2.86 2850.66 5307.01 1528.42 3562.51
iun 20.2 19.56 21.88 17.52 nu
234 5616 274105.08 36123.82 20919.77 60456.41
Tabelul 19.Durata sezonului de încălzire

Pentru lunile de început și de sfârşit ale sezonului de încălzire, numărul de zile de
încălzire se determină din grafic sau analitic (NP 048).

luna septembr octombrie noiembr. decembr. ianuarie februarie martie aprilie mai
θir 17.52 17.52 17.52 17.52 17.52 17.52 17.52 17.52 17.52
θer teR0 teR1 teR2 teR3 teR4 teR5 teR6 teR7 teR8
18.67 12.15 5.90 0.82 ‐1.69 1.00 6.05 12.70 18.23
zile Z0 Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8
30 31 30 31 31 28 31 30 31
durata DZ0 DZ1 DZ2 DZ3 DZ4 DZ5 DZ6 DZ7 DZ8
durata înc. 10.00 31.00 30.00 31.00 31.00 28.00 31.00 30.00 12.00
NGZ 10.54 166.60 348.43 517.67 595.61 462.47 355.41 144.53 10.54

QH = QL ‐ Qg [KWh]
QL = ΦL * t = H * Δθ * [KWh/an]

Qg = Φg* t [KWh]

∑ [W]

QL = 274105.08 [KWh/an]
Qg = 60456.41 [KWh/an]
25

Δθ = θi ‐ θe

θir ‐ temperatură interioară redusă
θer ‐ temperatură exterioară de referință
Θe ‐ temperatura medie exterioara lunară din STAS 4387‐97
θi ‐ temperatura interioară de calcul
Φs ‐ flux termic al aporturilor de la soare [W]
Φi ‐flux termic al aporturilor interioare [W]
QH ‐necesar de căldură al clădirii [KWh]
QL ‐pierderea de căldură a clădirii [KWh/an]
Qg ‐aporturi totale de căldură [KWh]
̊C Determinarea sezonului de încălzire
25
20
15
θe
θi
10 θer
θir
0
iul aug sep oct nov dec ian feb mar apr mai iun Lunile anului
‐5
26
CAP 6. CALCULUL APORTURILOR DE CĂLDURĂ

Aporturile totale de căldură ale unei clădiri sau încăperi/zone, Qg, reprezintă suma
degajărilor interioare de căldură şi aporturilor radiației solare:

Qg = Qs + Qi = Φg * t [kWh]
unde:

Qs ‐ aporturi externe de căldură
Qi ‐ aporturi interioare de căldură
Φg ‐ flux termic al aporturilor totale de căldură [W]
t ‐ durata perioadei de încălzire [h]

DETERMINAREA APORTURILOR EXTERNE DE CĂLDURĂ

Pentru calculul aporturilor de căldură datorate radiației solare, suprafețele care se iau în
considerare pentru iarnă sunt vitrajele, pereții şi planşeele interioare ale serelor şi
verandelor, pereții situați în spatele unei placări transparente sau a izolației transparente.

Aporturile solare depind de radiația solară totală corespunzătoare localității, de
orientarea suprafețelor receptoare, de umbrirea permanentă şi caracteristicile de
transmisie şi absorbție solară ale suprafețelor receptoare.

Pentru o perioadă de calcul dată t, aporturile solare prin suprafețe vitrate se calculează
cu relația următoare :

∑ ∑ ∑ ∑ . [kWh]

unde:

Isj ‐ este radiația solară totală pe perioada de calcul pe o suprafață de 1 m² având
orientarea j, în [W/m²];
b ‐ coeficient de reducere ce ține seama că spațiul neîncălzit este la o temperatură
diferită de cea exterioară, conform MC 001
Asnj ‐ aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j în [m2];
Asnj u ‐ aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j pentru spațiile
2
neîncălzite adiacente spațiului încălzit în [m ];

Prima sumă se efectuează pentru toate orientările j, iar a doua pentru toate suprafețele n
care captează radiația solară.

27
Aria receptoare echivalentă As a unui element de anvelopă vitrat (de exemplu o
fereastră) este:

unde :

A ‐ aria totală a elementului vitrat n (de exemplu, aria ferestrei) în [m2];
FS ‐ factorul de umbrire al suprafeței n;
FF ‐ factorul de reducere pentru ramele vitrajelor, egal cu raportul dintre aria suprafeței
transparente şi aria totală a elementului vitrat (conform Mc 001/1);
g ‐ transmitanța totală la energia solară a suprafeței n.

Pentru definirea factorului de umbrire şi a transmitanței la energia solară a vitrajului, se
iau în considerare numai elementele de umbrire şi de protecție solară permanente,
conform indicațiilor din Mc 001/1 ‐ anexa A12.
Intensitățile medii lunare şi temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite în
conformitate cu Mc 001/1, anexa A9.6, respectiv SR 4839, pentru localitatea Bucureşti.
Valorile astfel calculate sunt centralizate în tabelul 20:

LUNA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
IT S 76.70 106.90 103.50 94.80 91.60 96.80 94.90 138.10 136.80 125.70 73.30 68.90
IT S‐V 59.30 87.30 91.40 91.60 86.00 92.80 89.90 123.80 119.10 104.10 57.40 53.00
IT V 30.90 53.90 65.90 76.00 74.90 79.60 72.20 78.00 84.60 66.00 33.00 27.30
IT N‐V 14.90 28.00 38.90 52.80 70.40 78.20 71.10 75.80 60.10 36.30 16.50 12.30
IT N 13.60 20.70 30.00 39.60 65.90 76.90 70.10 73.70 51.20 25.20 15.30 11.70
IT N‐E 14.90 28.00 38.90 52.80 70.40 78.20 71.10 75.80 60.10 36.30 16.50 12.30
IT E 30.90 53.90 65.90 76.00 74.90 79.60 72.20 78.00 84.60 66.00 33.00 27.30
IT S‐E 59.30 87.30 91.40 91.60 86.00 92.80 89.90 123.80 119.10 104.10 57.40 53.00
IT Oriz. 49.60 85.00 124.80 167.20 205.60 233.50 200.80 233.20 175.50 114.20 54.20 41.30
Id – Vert. 13.60 20.70 30.00 39.60 46.90 50.30 48.20 45.00 35.60 25.20 15.30 11.70
Id – Oriz. 27.10 41.40 60.00 79.20 93.90 100.70 96.30 90.10 71.10 50.40 30.60 23.50
Tabelul 20.Intensitatea radiației solare totale pentru orașul București
28
elem. factor Factor transmit
orientare vitrat IAN FEB MART APR MAI IUN IULI AUG SEPT OCT NOV DEC A umbrire tamplarie g
NE FE1 52.25 98.20 136.42 185.17 246.89 274.25 249.35 265.83 242.33 127.30 57.87 43.14 11.69 0.50 0.80 0.75
NE UEI 8.94 16.80 23.34 31.68 42.24 46.92 42.66 45.48 41.46 21.78 9.90 7.38 2.00 0.50 0.80 0.75
NE FE2 121.90 229.07 318.24 431.96 575.94 639.75 581.67 620.12 565.31 296.97 134.99 100.63 27.27 0.50 0.80 0.75
NE UE2 26.82 50.40 70.02 95.04 126.72 140.76 127.98 136.44 124.38 65.34 29.70 22.14 6.00 0.50 0.80 0.75
NV FE1 50.38 94.67 131.52 178.52 238.02 264.39 240.39 256.28 203.20 122.73 55.79 41.59 11.27 0.50 0.80 0.75
NV UEI 49.17 92.40 128.37 174.24 232.32 258.06 234.63 250.14 198.33 119.79 54.45 40.59 11.00 0.50 0.80 0.75
NV FE2 117.52 220.84 306.80 416.43 555.24 616.76 560.77 597.83 474.01 286.30 130.14 97.01 26.29 0.50 0.80 0.75
NV UE2 111.75 210.00 291.75 396.00 528.00 586.50 533.25 568.50 450.75 272.25 123.75 92.25 25.00 0.50 0.80 0.75
SE FE1 115.46 169.97 177.96 178.35 167.44 180.68 175.04 241.04 231.89 202.68 111.76 103.19 6.49 0.50 0.80 0.75
SE UEI 195.69 288.09 301.62 302.28 283.80 306.24 296.67 408.54 393.03 343.53 189.42 174.90 11.00 0.50 0.80 0.75
SE FE2 269.52 396.78 415.41 416.32 390.87 421.78 408.60 562.67 541.31 473.13 260.88 240.89 15.15 0.50 0.80 0.75
SE UE2 444.75 654.75 685.50 687.00 645.00 696.00 674.25 928.50 893.25 780.75 430.50 397.50 25.00 0.50 0.80 0.75
SV FE1 226.29 333.14 348.78 349.55 328.18 354.12 343.06 472.42 454.49 397.25 219.04 202.25 12.72 0.50 0.80 0.75
SV UEI 35.58 52.38 54.84 54.96 51.60 55.68 53.94 74.28 71.46 62.46 34.44 31.80 2.00 0.50 0.80 0.75
SV FE2 528.01 777.32 813.83 815.61 765.74 826.29 800.47 1102.32 1060.47 926.91 511.09 471.91 29.68 0.50 0.80 0.75
SV UE2 88.95 130.95 137.10 137.40 129.00 139.20 134.85 185.70 178.65 156.15 86.10 79.50 5.00 0.50 0.80 0.75
ΦSFE= 2442.97 3815.75 4341.51 4850.50 5307.01 5807.39 5457.56 6716.09 6124.31 4655.32 2439.80 2146.65
Tabelul 21.Aporturile externe de căldură

. [kWh]

29

DETERMINAREA APORTURILE INTERIOARE DE CĂLDURĂ

Aporturile interioare de căldură, Qi, cuprind toată cantitatea de căldură generată în
spațiul încălzit de sursele interioare, altele decât instalația de încălzire, ca de exemplu :

‐ degajări metabolice care provin de la ocupanți;
‐ degajări de căldură de la aparate şi instalația de iluminat.

Pentru calculul degajărilor de căldură la clădirile rezidențiale se utilizează fluxurile
termice medii lunare sau pe sezonul de încălzire, în funcție de perioada de calcul stabilită.

Se determină indicele de ocupare a locuințelor iloc = 0,092 conform NP 048 ANEXA IV.
Se determină numărul mediu normalizat de unități de utilizare pe clădire Nu

. ,

Pentru clădirea analizată vom avea următoarele valori ale aporturilor energetice interne
conform NP 048 ANEXA V:

Ocupanți = 65 * 43.00 = 2795.00
Apă caldă = 20 + 15 * 43.00 = 665.00
Preparare hrană = 100 * 12 = 1200.00
Aparate casnice = 270 + 40 * 43.00 = 1990.00
Iluminat = 45 * 2 + 30 * 10 = 390.00
Total 7040.00

Aportul energetic mediu specific pentru clădiri de locuit:

φi =7040.00/1340.85= 5.25 W/m2

Φi = φi * A utila = 5.25 * 1340.85 = 7040.00 W

Deci vom avea:

Φg – flux termic al aporturilor totale de căldură

∑ [W]

Qg ‐ aport global căldura

Qg= Φg* t = 60456.41 [KWh]

30

Necesarul de căldură al clădirii este:

QH = QL‐ Qg
QL‐ pierdere de căldură
Qg ‐ aport global căldură
Considerând aporturile neglijabile, vom avea: QH = QL
QL = Φl * t = H * Δθ * [KWh/an]

Δθ = θi ‐ θe

QH = QL = 274105.08 [KWh]
CAP 7. PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE

1 ‐ Pierderi de căldură prin sistemul de transmisie
2 ‐ Pierderi de căldură prin sistemul de distribuție

Pierderi de căldură prin sistemul de transmisie :

[KWh]

23835.22 [KWh]
ηr = 0,92 pentru instalații fără robineți dublu reglaj Conform NP 048,Mc 001/2

Pierderi de căldură prin sistemul de distribuție :

∑ [kWh/an]

[W/mK]

U coeficient de pierderi de căldură prin sistemul de distribuție
λD conductivitate termică a conductei(izolație) λD=0,04 [W/mK]
Di diametru interior conductă
Da diametru exterior conductă ‐ conducte neizolate Da = De+giz
αa coeficient de transfer termic prin convecție la exteriorul conductei αa= 3 W/m2K
θm temperatura medie a agentului termic
θa temperatura mediului ambiant prin care trece conducta
t durata sezonului de încălzire
L lungimea conductelor din subsol( tur+retur)
m = = =80 [°C]
31

Valorile calculate pentru pierderi de căldură prin sistemul de distribuție sunt centralizate
în tabelul 22.

Di Di Da L λ D U θm θa t Qd
1 ½" 0.04 0.043 42 0.04 0.36 80 8.56 5616 6066.16
42 0.36 6066.16
Tabelul 22.Pierderile de căldura în sistemul de distribuție

. [KWh/an]

Se calculează randamentul de distribuție ηd:

.
CAP 8. RECUPERARE DE CĂLDURĂ

1‐ de la instalația interioară de încălzire
2‐ de la instalația de apă caldă

Recuperarea de căldură de la instalația de încălzire

∑ [kWh/an]
[W/mK]

λD conductivitate termică a conductei λD=0,04 [W/mK]
θa temperatura mediului ambiant prin care trece conducta(spațiu încălzit)
L lungimea conductelor parter+etaje( tur+retur)

m = = =80 [°C]

32

Di Di Da L λD U θm θa t Qrhh
1/2" 0.015 0.018 560 0.04 0.15 80 19.56 5616 28512.21
1" 0.025 0.029 96 0.04 0.24 80 19.56 5616 7820.49
656 0.39 36332.70
Tabelul 23.Recuperare de caldură în instalația de încălzire

36332.70 [kWh/an]

Recuperarea de căldură de la instalația de apă caldă

∑ [kWh/an]

[W/mK]

λD conductivitate termică a conductei λD=0,04 [W/mK]
θa temperatura mediului ambiant prin care trece conducta(spațiu încălzit)
L lungimea coloanelor pentru apă caldă parter+etaje

m = = = 80 [°C]

Di Di Da L λD U θm θa t Qrhw
1/2" 0.015 0.018 115 0.04 0.15 50 19.56 8760 4599.79
1" 0.025 0.029 72 0.04 0.24 50 19.56 8760 4607.79
187 0.39 9207.58
Tabelul 24.Recuperare de caldură în instalația de apă caldă

. [kWh/an]

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIRE

. [KWh/an]

Qfh ‐ consumul de energie pentru încălzire [KWh/an]
Qh ‐ necesarul de energie pentru încălzirea clădirii
Qem ‐ pierderi de căldură prin sistemul de transmisie
Qd ‐ pierderi de căldură prin sistemul de distribuție
33

Qrhh ‐ căldură recuperată de la subsistemul de încălzire (coloane + racorduri)
Qrhw ‐ căldură recuperată de la subsistemul de preparare apă caldă pe perioada de
încălzire

Consumul anual specific va fi:

. [KWh/m2an]

Au = aria încălzită = 1340.85 m2

Prin încadrarea în grila de clasificare energetică a valorii consumului specific mediu anual
de energie pentru încălzire constatăm că blocul de locuințe analizat are pentru tipul de
utilități : încălzire clasa „D".

A B C D E F G

70
117
173
245
343
500
kWh/m²an
34

CAP 9. INSTALAȚII DE APĂ CALDĂ DE CONSUM

Energia consumată de instalațiile de alimentare cu apă caldă de consum (furnizare,
distribuție, stocare si generare) reprezintă consumul total de energie pentru furnizarea
necesarului de apă (energia utilă netă) și acoperirea pierderilor din sistem.
Energia necesară acoperirii pierderilor cuprinde, pe de o parte, pierderile de căldură
aferente sistemelor, cat si energiile auxiliare (electrice) necesare alimentării agregatelor
de pompare.

Pe perioada sezonului de încălzire sau în lunile în care necesarul de căldură pentru
încălzirea spațiului este semnificativ ca valoare, o parte din pierderile de căldură aferente
instalației de alimentare cu apă caldă de consum și o parte din energia auxiliară pentru
fiecare din sistemele componente devin energii recuperabile, Qrhw.

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU PREPARARE APĂ CALDĂ DE CONSUM

Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, pentru o perioadă de
timp (an, lună, săptămână) se calculează cu relația:

, , [KWh]

în care:

Qac ‐ necesarul de căldură pentru prepararea apei calde [KWh];
Qac,c ‐ pierderea de căldură datorată furnizării/utilizării la consumator a apei calde
la o temperatură diferită de temperatura nominală de calcul [KWh];
Qac,d ‐ pierderea de căldură pe conductele de distribuție [KWh];

Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum
Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum corespunde energiei
necesare încălzirii apei calde cerută de consumator, la temperatura dorită.

Necesarul de apă caldă de consum se determină în funcție de numărul și de tipul
consumatorilor, indiferent dacă în clădire/apartament există sau nu un sistem de
contorizare al volumului de apă caldă de consum.

Formula generală de calcul al necesarului de căldură pentru prepararea apei calde de
consum, Qac , este dată de relația:
∑ [KWh]

în care:
35

ρ ‐ densitatea apei calde de consum[kg/m3] (tabel II.3.3 din Mc001/2)
c ‐ căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K] (tabel II.3.3 Mc001/2)
Vac ‐ volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată [m3]
θac ‐ temperatura de preparare a apei calde, [θac=60 oC]
θar ‐ temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum
[θar=10 oC]

Relația de calcul poate fi aplicată diferitelor perioade de timp reprezentative pentru
consum. De exemplu, acolo unde volumul de apă Vac reprezintă volumul anual de apă,
atunci necesarul de căldură pentru prepararea apei calde are valoarea anuală.

Volumul de apă caldă de consum se determină cu următoarea relație de calcul:
3.23 [m3]

a ‐ necesarul specific de apă caldă de consum, la 60 oC, pentru unitatea de
utilizare/folosință, pe perioada considerată; a=75l/
Nu ‐ numărul unităților de utilizare / folosință a apei calde de consum (persoană)

. KWh

Pierderea de căldură datorată furnizării/utilizării la consumator a apei calde la
temperatură diferită de temperatura nominală de calcul

Qac,c se determină cu relația:

n
Qac,c = ∑
i =1
ρ * c * Vac,c * ( , ) KWh

în care:
ρ densitatea apei calde de consum [kg/m3]
c căldura specifică a apei calde de consum [J/kg K]
Vac,c volumul corespunzător pierderilor şi risipei de apă caldă de consum pe
perioada considerată [m3]
o
, temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum[ C]
temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de
consum [oC]
i =1, n reprezintă indicele de calcul pentru categoriile de consumatori.
o
, = 50[ C]
= 10 [oC]
36

Pentru evaluarea termenului Vac,c se ține seama de următoarele aspecte:
starea tehnică a echipamentelor de consum
prezența rețelei de recirculare a apei calde de consum

Pierderile de apă caldă de consum se pot estima şi cu ajutorul unor coeficienți de calcul,
astfel încât volumul real de apă caldă necesară consumului este determinat de valoarea
teoretică a volumului de apă caldă amendată de coeficienți supraunitari, care majorează
valoarea teoretică, în funcție de timpul de aşteptare pentru furnizarea, la punctele de
consum (datorită lipsei sistemelor de recirculare a apei calde şi datorită stării tehnice a
armăturilor)

Vac +Vac,c = Vac × f1 × f2 [m3]; (3.7)
Se pot adopta următoarelor valori pentru coeficienții f:
- f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate în sistem centralizat , fără recirculare
- f2 = 1, 10 pentru instalații echipate cu baterii clasice

în care:
f1 depinde de tipul instalației la care este racordat punctul de consum
f2 depinde de starea tehnică a armăturilor la care are loc consumul de apă caldă

Qac,c = 23561.84 [KWh]

Pierderile de căldură prin sistemul de distribuție apă caldă de consum:

, ,
unde:
U ‐ valoarea coeficientului de transfer de căldură în W/mK
θm ‐ temperatura medie a agentului termic în oC
θa ‐ temperatura aerului exterior(ambianță) în oC
L ‐ lungimea conductei din subsol
i ‐ indicele corespunzător conductelor cu aceleaşi condiții la limită
th ‐ numărul de ore în pasul de timp (h/pasul de timp)

Valoarea coeficientului U de transfer de căldură pentru conductele izolate, care ia în
considerare atât transferul de căldură prin radiație cat și prin convecție este dat de
relația:

[W/mK]
37

în care:

Di ‐ diametrul conductei fără izolație [m]
Da ‐ diametrul exterior al conductei izolate [m]
αa ‐ coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei = 3 [W/m2K]
λD ‐ coeficientul de conducție a izolației = 0,04 [W/mK]

Di Di Da L λD U θm θa t Qacd
1 1/4" 0.032 0.035 40 0.04 0.3 50 8.56 8760 4356.055
40 0.3 4356.06
Tabelul 25.Pierderile de căldura în sistemul de preparare apa caldă

, . [KWh]

Qacc = 96256.55 [KWh/an]

. [KWh/m2an]

de energie aferentă consumului apă caldă constatăm că blocul de locuințe analizat are
pentru tipul de utilități : APĂ CALDĂ clasa „D".

A B C D E F G

200
15
35
59
90
132

kWh/m²an

CAP 10. CALCULUL CONSUMULUI ANUAL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU
ILUMINAT

Determinarea consumului anual de energie electrică utilizată pentru iluminat și a
consumului specific mediu anual de energie electrică pentru blocurile de locuințe este
efectuată conform Mc 001/2‐2006.

Pentru blocurile de locuințe consumul anual de energie electrică pentru iluminat se
împarte în funcție de tipul de consum:

Wil = Windividual + Wcomun

38

Consumul individual este determinat de tipul de locuință si este conform Anexei II.4.A1

TIP LOCUINȚĂ CONSUM ANUAL/APART. NUMĂR APART. CONSUM TOTAL ANUAL
KW h/an KW h/an
Apartament 2 camere 433 10 4330
Apartament 4 camere 712 2 1424
Consum individual, Windividual 5754
Tabelul 26.Consumul individual de energie electrică

Consumul comun este determinat simplificat, ca fiind 10 % din consumul individual:

Wcomun = 575.40 [KW h/an]

Consumul anual de energie electrică utilizată pentru iluminat este:

Wil = 6329.40 [KW h/an]

Consumul specific mediu anual de energie electrica pentru iluminat este:

wiI = Wil/A [KW h/ m2an]

în care :

A este aria totală a pardoselii folosite din clădire(inclusiv garaj și casa scării):
A = 1533.04 m2
Se obține :
wil = 4.13 [KW h/ m2an]

de energie electrică pentru iluminat constatăm că blocul de locuințe analizat are pentru
tipul de utilități : ILUMINAT clasa „A".

A B C D E F G

40
59
73
91
120
49

kWh/m²an

CAP 11. ENERGIA PRIMARĂ ŞI EMISIILE DE CO2
Calculul consumului de energie primară se face separat pentru fiecare tip de utilizator
(încălzire, răcire, apă caldă de consum, iluminat, etc.) şi pentru fiecare tip de combustibil
sau sursă energetică.

39

ENERGIA PRIMARĂ

Pentru o perioadă determinată de timp (an, lună, săptămână), energia consumată de o
clădire prin utilizarea unei anumite energii de tip Qf,i , este dată de relaţia următoare:

,, , , , , , , , , ,, [KWh/an]
unde termenii reprezintă energia consumată pentru: încălzire, ventilare, răcire, preparare

apă caldă de consum şi iluminat, calculată conform prezentului proiect.

Formula devine:

,, , , , , , , 361052.13 [KWh/an]

Energia primară se calculează, pe acelaşi interval de timp, pornind de la valoarea energiei
consumată, astfel:

∑ , , ∑ , ∑ , , [KWh/an]

în care:

Qf,i ‐ consumul de energie utilizând energia i, în Joule (J; kWh/an);
Wh ‐ consumul auxiliar de energie pentru încălzirea spațiilor (J; kWh/an);
fp,i ‐ factorul de conversie în energie primară, având valori tabelate pentru fiecare
tip de energie utilizată (termică, electrică, etc.);
Qex,i ‐ energia produsă la nivelul clădirii şi exportată, (J; kWh/an);
fpex,I ‐ factorul de conversie în energie primară, care poate avea valori identice cu
fp,i

În cazul nostru formula devine:

, , 407917.33 [KWh/an]

, 1,1; , 1,1; 2,8 Conform MC001/1 cap. 1.10 Tabel 1.12. Factori de
conversie în energie primară

Consumul de energie primară poate fi mai mic sau mai mare decât consumul final de
energie după cum sunt sau nu utilizate surse de energie regenerabilă.

EMISIA DE CO2
Emisia de CO2 se calculează similar cu energia primară utilizând un factor de transformare
corespunzător:
∑ , ∑ ∑ , , [Kg/an]
40

unde fCO2, reprezintă factorul de emisie stabilit conform tabelelor din Mc 001.

Deci vom avea:

, , , 85703.10 [Kg/an]
, 0,24; , 0,24; , 0,09

INDICELE DE EMISIE ECHIVALENT CO2

63.92 [KgCO2/m2an]
CAP 12. DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII REALE

Consum
Consum Clasa
specific
Încălziri Qfh= 258466.18 kWh/an qinc= 192.76 kWh/m2an D
Apa calda QAC= 92481.30 kWh/an qac= 71.79 kWh/m2an D
2
Iluminat Wil= 6329.40 kWh/an wil= 4.13 kWh/m an A
2
Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil= 268.68 kWh/m an C

A B C D E F G

125
566
820
201
291
408
kWh/m²an
41

CAP 13. NOTA ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE

PENALIZĂRI ACORDATE CLĂDIRII CERTIFICATE

Se determina penalizarile conform cap. III.3.4.5 din Metodologie partea a III‐a.

p o = p 1 • p 2 • p 3 • p 4 • p 5 • p 6 • p 7 • p 8 • p 9 • p 1 0 • p11 • p 1 2 = 1,35 unde:

p1 1 Subsol uscat şi cu posibilitate de acces Ia instalația comună
p2 1.01 Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare
p3 1.02 Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe
p4 1.05 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin jumătate dintre armăturile de reglaj
existente nu sunt funcționale
p5 1.05 Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
p6 1.03 Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcționale
p7 1.15 Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice
p8 1 Tencuială exterioară căzută total sau parțial
p9 1 Pereții exteriori prezintă pete de condens (în sezonul rece)
p10 1 Acoperiş etanş
p11 1 Clădire fără coş
p12 1 Clădire prevăzută cu sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică

NOTA ENERGETICĂ A CLĂDIRII REALE ANALIZATE

S‐a determinat nota energetică a clădirii în starea sa actuală cu relația din Metodologie
partea a III‐a, în care valoarea qt se referă la suma utilităților termice care se aplică la
clădirea analizată (încălzirea spatiilor, prepararea apei calde și iluminat) exprimate sub
forma consumurilor specifice de căldură [kWh/m2an].

⎧⎪exp(− B1 ⋅ qt ⋅ p o + B2 ), pentru (qt ⋅ po ) > qTM kWh / m 2 an
N =⎨
⎪⎩100, pentru (qt ⋅ po ) ≤ qTM kWh / m 2 an

în care:

B1, B2 ‐ coeficienți numerici determinați din tabelul II.4.2 în funcție de cazul de
încadrare a clădirii din punct de vedere al utilităților existente conform tabelului
II.4.1,
po ‐ coeficient de penalizare a notei acordate clădirii funcție de gradul de utilizare a
energiei în raport cu nivelul rațional, corespunzător normelor minime de igienă
şi întreținere a clădirii şi instalațiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5,
qTM ‐ consumul specific anual normal de energie maxim, obținut prin însumarea
valorilor maxime din scalele energetice proprii utilităților existente/aplicabile,
conform fig. II.4.1.
42

Utilități Apă
caldă Ventilare
Încălzire Climatizare Iluminat
Caz de mecanică
consum
1
2
3
4
Tabelul 27

Utilități
B1 B2 qTm qTM
Caz
1 0,001053 4,73677 125 820
2 0,000761 4,71556 145 1120
3 0,001016 4,73724 130 850
4 0,000742 4,71646 150 1150
Tabelul 28

Nota energetică a clădirii reale:

N = exp(‐0.001053*268.68*1.35*4.73677) = 77.96

N = 77.96
43

CAP 14. CLĂDIREA DE REFERINȚĂ
DEFINIREA CLĂDIRII DE REFERINȚĂ
Clădirea de referință reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici

generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Mc 001/3:
a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală;
b) Aria elementelor de construcție transparente (ferestre, luminatoare, pereți exteriori
vitrați) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale;
c) Rezistențele termice corectate ale elementelor de construcție din componența
anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie
Partea I, cap 11.
d) Valorile absorbtivității radiației solare a elementelor de construcție opace sunt aceleaşi
ca în cazul clădirii de referință;
e) Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este (g)= 0,26;
f) Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;
g) Numărul de schimburi de aer din spațiul încălzit este de minimum 0,5 h‐1,
considerându‐se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare;
h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este, centrală
termică proprie funcționând cu combustibil gazos (gaze naturale) şi cu preparare a apei
calde de consum cu boiler cu acumulare;
i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionate
conform reglementărilor tehnice în vigoare;
j) Instalația de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic
atât la baza coloanelor de distribuție (în cazul clădirilor colective), cât şi la nivelul
corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de
costuri de încălzire;
k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalația interioară este dotată cu contor de
căldură general (la nivelul racordului la instalațiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă
de consum la nivelul racordului la instalațiile interioare, în aval de stația termică
compactă;
l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalația de apă caldă este dotată cu debitmetre
înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;
m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalațiile interioare;
n) Conductele de distribuție din spațiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate
termic cu material caracterizat de conductivitate termică λiz ≤ 0,05 W/mK, având o
grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o) Instalația de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de
funcționare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei
calde de consum este de 1958 * NP / Aînc [kWh/m²an], unde NP reprezintă numărul mediu
normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar Aînc reprezintă aria utilă a spațiului
încălzit / condiționat (conf. Mc 001/3 Anexa 9);
44

p) În cazul în care se impune climatizarea spațiilor ocupate, randamentul instalației de
climatizare este aferent instalației, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care
funcționează conform procesului cu consum minim de energie;
q) În cazul climatizării spațiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta
utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale/mecanice (după caz);
r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 normativ, p0 = 1,00.

Pentru clădirea de referință se reia calculul de determinare a consumului anual specific,
păstrând dimensiunile anvelopei calculate în prima parte şi înlocuind valorile R’ cu R’nec.

Orientare Element, Aria R' = R'nec Factor de θi0 θe0 θi θe τ Flux (A/R'*τ*
anvelopa A cuplaj termic (θi0 ‐ θe0))
termic disipat
L = A/R' A/R' * τ
[m2J [m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C] [°C]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
NE PE1 190.51 1.40 136.08 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 134.37 4702.92
NE FE1 11.69 0.50 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 23.09 808.01
NE UEI 2.00 0.50 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24
NE FE2 27.27 0.50 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 53.85 1884.90
NE UE2 6.00 0.50 12 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 11.85 414.72
NV PE1 192.19 1.40 137.28 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 135.55 4744.40
NV FE1 11.27 0.50 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 22.26 778.98
NV UEI 11.00 0.50 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32
NV FE2 26.29 0.50 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 51.92 1817.16
NV UE2 25.00 0.50 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00
SE PE1 160.52 1.40 114.66 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 113.22 3962.65
SE FE1 6.49 0.50 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 12.82 448.59
SE UEI 11.00 0.50 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32
SE FE2 15.15 0.50 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 29.92 1047.17
SE UE2 25.00 0.50 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00
SV PE1 188.36 1.40 134.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 132.85 4649.70
SV FE1 12.72 0.50 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 25.12 879.21
SV UEI 2.00 0.50 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24
SV FE2 29.68 0.50 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 58.61 2051.48
SV UE2 5.00 0.50 10 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 9.87 345.60
PICS 266.05 1.10 241.87 20 ‐15 19.56 5.61 0.40 96.37 3373.03
UI1 9.03 0.50 18.06 20 ‐15 19.56 5.61 0.40 7.2 251.86
UI2 21.07 0.50 42.14 20 ‐15 19.56 5.61 0.40 16.79 587.67
ORIZONTAL PdS 100.65 4.50 22.37 20 ‐15 19.56 10.00 0.27 6.11 213.86
ORIZONTAL PlT 281.22 3.00 93.74 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99 92.56 3239.65
ORIZONTAL PdGa 107.08 1.65 64.9 20 ‐15 19.56 ‐0.78 0.58 37.71 1319.75
ORIZONTAL PdPR 29.26 4.50 6.5 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99 6.42 224.64
ORIZONTAL PdCS 32.74 1.65 19.84 20 ‐15 19.56 5.61 0.40 7.91 276.68
1806.23 1487.1 1236.45 43275.75

Tabelul 29.Performațe energetice clădire de referință

Pentru clădirea de referință rezultă următoarele valori:

na = 0.50 [W]
Qtr = 43275.75 [h‐1]
Qinf = 19455.25 [W]
Qo = 62731.00 [W]

45

COEFICIENTUL GLOBAL DE TRANSFER TERMIC

·
∑
. · [W/m3K]

unde
V ‐ Volumul spațiului încălzit al clădirii;
na ‐ numărul de schimburi de aer h‐1

0.55 [W/m3K]

COEFICIENT GLOBAL NORMAT

Determinarea coeficientului global de transfer termic normat, GN, se face tinand cont de
numărul de nivele al clădirii si de raportul suprafeței la volum, conform C107/1 ‐ANEXA 2

A .
. [m2/m3]
V ,


Comparând G cu GN se observă G < GN, deci clădirea nu pierde căldură. Performanța
clădirii de referință este mai bună decât cea a clădirii reale.

Rezistența medie a anvelopei

∑
. [m2K/W]
∑

COEFICIENTUL DE PIERDERI DE CĂLDURĂ AL CLĂDIRII H

Coeficientul de pierderi de căldură al unei clădiri mono‐zonă, încălzită la o temperatură
interioară uniformă, pentru o perioada sau sub‐perioada de calcul data, se definește cu
relația:

. [W/K]

46

orientare vitrat IAN FEB MART APR MAI IUN IULI AUG SEPT OCT NOV DEC A umbrire tamplarie g
NE FE1 18.11 34.04 47.29 64.19 85.59 95.07 86.44 92.15 84.01 44.13 20.06 14.95 11.69 0.50 0.80 0.26
NE UEI 3.10 5.82 8.09 10.98 14.64 16.27 14.79 15.77 14.37 7.55 3.43 2.56 2.00 0.50 0.80 0.26
NE FE2 42.26 79.41 110.32 149.75 199.66 221.78 201.65 214.97 195.97 102.95 46.80 34.88 27.27 0.50 0.80 0.26
NE UE2 9.30 17.47 24.27 32.95 43.93 48.80 44.37 47.30 43.12 22.65 10.30 7.68 6.00 0.50 0.80 0.26
NV FE1 17.46 32.82 45.59 61.89 82.51 91.66 83.33 88.84 70.44 42.55 19.34 14.42 11.27 0.50 0.80 0.26
NV UEI 17.05 32.03 44.50 60.40 80.54 89.46 81.34 86.72 68.75 41.53 18.88 14.07 11.00 0.50 0.80 0.26
NV FE2 40.74 76.56 106.36 144.36 192.48 213.81 194.40 207.25 164.32 99.25 45.11 33.63 26.29 0.50 0.80 0.26
NV UE2 38.74 72.80 101.14 137.28 183.04 203.32 184.86 197.08 156.26 94.38 42.90 31.98 25.00 0.50 0.80 0.26
SE FE1 40.03 58.92 61.69 61.83 58.05 62.64 60.68 83.56 80.39 70.26 38.74 35.77 6.49 0.50 0.80 0.26
SE UEI 67.84 99.87 104.56 104.79 98.38 106.16 102.85 141.63 136.25 119.09 65.67 60.63 11.00 0.50 0.80 0.26
SE FE2 93.43 137.55 144.01 144.32 135.50 146.22 141.65 195.06 187.65 164.02 90.44 83.51 15.15 0.50 0.80 0.26
SE UE2 154.18 226.98 237.64 238.16 223.60 241.28 233.74 321.88 309.66 270.66 149.24 137.80 25.00 0.50 0.80 0.26
SV FE1 78.45 115.49 120.91 121.18 113.77 122.76 118.93 163.77 157.56 137.71 75.93 70.11 12.72 0.50 0.80 0.26
SV UEI 12.33 18.16 19.01 19.05 17.89 19.30 18.70 25.75 24.77 21.65 11.94 11.02 2.00 0.50 0.80 0.26
SV FE2 183.04 269.47 282.13 282.74 265.46 286.45 277.50 382.14 367.63 321.33 177.18 163.60 29.68 0.50 0.80 0.26
SV UE2 30.84 45.40 47.53 47.63 44.72 48.26 46.75 64.38 61.93 54.13 29.85 27.56 5.00 0.50 0.80 0.26
ΦSFE= 846.89 1322.79 1505.06 1681.51 1839.76 2013.23 1891.95 2328.24 2123.09 1613.84 845.80 744.17
Tabelul 30. Aporturile externe de căldură clădire de referință
47

DURATA SEZONULUI DE INCALZIRE

Perioada de încălzire cuprinde toate zilele pentru care aporturile de căldură calculate cu
factorul de utilizare η, nu compensează pierderile termice. La calculul perioadei de
încălzire pentru clădirea de referință se observă că apartamentele sunt încălzite din
septembrie până în mai.

θe θi θer θir t.z t.ore θi‐θe QL Φs Qs Qg
iul 22 19.56 23.03 15.74 nu
aug 21.1 19.56 22.36 15.74 nu
sep 16.9 19.56 18.05 15.74 4 96 2.66 470.92 2123.09 203.82 879.66
oct 10.8 19.56 11.68 15.74 31 744 8.76 12019.20 1613.84 1200.7 6438.46
nov 5.2 19.56 5.66 15.74 30 720 14.36 19067.14 845.80 608.98 5677.78
dec 0.2 19.56 0.60 15.74 31 744 19.36 26562.98 744.17 553.66 5791.42
ian ‐2.4 19.56 ‐1.94 15.74 31 744 21.96 30130.33 846.89 630.09 5867.85
feb ‐0.1 19.56 0.62 15.74 28 672 19.66 24364.16 1322.79 888.91 5619.79
mar 4.8 19.56 5.62 15.74 31 744 14.76 20251.53 1505.06 1119.76 6357.52
apr 11.3 19.56 12.21 15.74 30 720 8.26 10967.59 1681.51 1210.69 6279.49
mai 16.7 19.56 17.70 15.74 5 120 2.86 632.92 1839.76 220.77 1065.57
iun 20.2 19.56 21.29 15.74 nu
221 5304 144466.77 12522.91 6637.38 43977.54
Tabelul 31. Durata sezonului de încălzire clădire de referință

θir 15.74 15.74 15.74 15.74 15.74 15.74 15.74 15.74 15.74
18.05 11.68 5.66 0.60 ‐1.94 0.62 5.62 12.21 17.70
30 31 30 31 31 28 31 30 31
durata înc. 4.00 31.00 30.00 31.00 31.00 28.00 31.00 30.00 5.00
NGZ 1.67 126.09 302.52 469.31 548.18 423.51 313.92 105.92 1.67

APORTUL GLOBAL DE CĂLDURĂ

Qg ‐ aport global căldura

Qg= Φg* t = 43977.54 [KWh]

t = 5304 ore

48

25
20
15
θe
θi
10 θer
θir
0
‐5

Necesarul de căldură al clădirii, considerând aporturile neglijabile, este:

QH= QL = 144466.77 [KWh]

PIERDERI DE CĂLDURĂ ÎN INSTALAȚIA DE ÎNCĂLZIRE

Pierderi de căldură prin sistemul de transmisie

1459.26 [KWh]

ηr = 0,99 cu robineți dublu reglaj Conform NP 048

Valorile calculate pentru pierderi de căldură prin sistemul de distribuție sunt centralizate
în tabelul 26.

Di Di Da L λD U θm θa t Qd
1 ½" 0.04 0.093 42 0.04 0.22 80 5.61 5304 3645.56
42 0.22 3645.56
Tabelul 32.Pierderile de căldura în sistemul de distribuție clădire de referință

3645.56 [KWh/an]

49

RECUPERARE DE CĂLDURĂ

Recuperarea de căldură de la instalația de încălzire

Di Di Da L λD U θm θa t Qrhh
1/2" 0.015 0.018 560 0.04 0.15 80 19.56 5304 26928.20
1" 0.025 0.029 96 0.04 0.24 80 19.56 5304 7386.02
656 0.39 34314.22
Tabelul 33.Recuperare de căldură în instalația de încălzire
. [kWh/an]

Recuperarea de căldură de la instalația de apă caldă

Di Di Da L λD U θm θa t Qrhw
1/2" 0.015 0.018 115 0.04 0.15 50 19.56 8760 4599.79
1" 0.025 0.029 72 0.04 0.24 50 19.56 8760 4607.79
187 0.39 9207.58
Tabelul 34. Recuperare de căldură în instalația de apă caldă
. [kWh/an]


106049.79 [KWh/an]

Consumul anual specific va fi:

. [KWh/m2an]

Prin încadrarea în grila de clasificare energetica a valorii consumului specific mediu anual
de energie pentru încălzire constatam ca blocul de locuințe analizat are pentru tipul de
utilități : INCALZIRE clasa „B".

A B C D E F G

70
117
173
245
343
500

kWh/m²an

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ DE CONSUM

·
. [KWh/m2an]

50

de energie aferentă consumului apă caldă constatam ca blocul de locuințe analizat are
pentru tipul de utilități : APA CALDA clasa „D".

A B C D E F G

200
15
35
59
90
132
kWh/m²an

CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ UTILIZATĂ PENTRU ILUMINAT

wil = 4.13 [KW h/m2an]

de energie electrica pentru iluminat constatam ca blocul de locuințe analizat are pentru
tipul de utilități : ILUMINAT clasa „A".

A B C D E F G

40
59
73
91
120
49
kWh/m²an
ENERGIA PRIMARĂ

Qf,i = 207234.70 [KWh/an]
Ep = 238718.15 [KWh/an]
EMISIA DE CO2

Eco2 = 48786.92 [Kg/an]


36.39 [KgCO2/m2an]

51

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLADIRII DE REFERINȚĂ

Consum
Consum Clasa
specific
Încălzire Qfh= 106049.79 kWh/an qinc= 79.09 kWh/m2an B
2
Apă caldă QAC= 94855.51 kWh/an qac= 62.79 kWh/m an D
2
2
Clasa Totala qt= qinc+ qacc+ wil= 146.01 kWh/m an B

A B C D E F G
125
566
820
201
291
408

kWh/m²an
PENALIZĂRI ACORDATE CLĂDIRII DE REFERINȚĂ

p o = p 1 • p 2 • p 3 • p 4 • p 5 • p 6 • p 7 • p 8 • p 9 • p 1 0 • p11 • p 1 2 = 1

Nota energetica a clădirii de referință: N = 97.81
52

CAP 15. DESCRIEREA SOLUȚIILOR DE REABILITARE/MODERNIZARE TERMICĂ

Auditul energetic s‐a efectuat conform noii metodologii de auditare aprobate prin
Ordinul nr. 157/2007 al Ministerului Construcțiilor, Transporturilor si Turismului.

Soluțiile propuse corespund cerințelor din Ordonanța de Guvern OG 18/2009 care
menționează limitarea consumului specific de energie termică pentru încălzire la valoarea
de 100 [kWh/m2an] şi valori sporite ale rezistențelor termice corectate.

În cazul clădirii auditate s‐au identificat următoarele soluții posibile de reabilitare:

SOLUȚIA 1 (S1) ‐ Sporirea rezistenței termice a pereților exteriori peste valoarea de
2,5 m2k/W prevăzută de norma metodologică de aplicare a OG 18/2009, prin izolarea
termică a pereților exteriori, a pardoselii peste garaj și a pardoselii peste parter retras,
cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime, inclusiv protecția acestuia
şi aplicarea tencuielii exterioare. La aplicarea termosistemului se va acorda o atenție
deosebită acoperirii punților termice existente.
Această soluție presupune pregătirea suprafeței exterioare a blocului pentru aplicarea
stratului de termoizolație, aplicarea stratului de termoizolație și a tuturor straturilor
aferente necesare pentru protecția mecanică și noul strat de tencuială. Lucrarea necesită
montare de schelă și înlăturarea permanentă a materialelor rebut.
Costul unitar al termoizolației cu polistiren de 10 cm grosime este de 30 Euro/m2, pentru
o suprafață S = 867.91 m2, reprezentand aria totală a suprafețelor care urmează a fi
termoizolate, măsurată la exteriorul acestora. Acest preț include procurarea și
manopera următoarelor materiale: polistiren 10 cm, adeziv polistiren, plasă,dibluri PVC,
amorsă,profil soclu, profil colț,tencuială decorativă, schelă.
Pentru soluția 1 au rezultat următoarele valori:

REZISTENȚE TERMICE:
Pereti exeriori
Nr.
crt.
[m] [W/m*K] [m2*K/W]

2 Zidarie BCA 0.35 0.30 1.17
4 Adeziv 0.02 0.87 0.02
5 Polistiren expandat 0.1 0.03 3.33
6 Adeziv + plasa 0.01 0.87 0.01
Σ δj/λj 4.58

αi = 8
αe = 24
Rpe = 4.75

53

Pardoseala peste Garaj
Nr.
crt.
[m] [W/m*K] [m2*K/W]

1 Parchet 0.02 0.23 0.09
2 Sapa M100 0.05 0.93 0.05
3 Beton armat 0.13 1.74 0.07
4 Tencuiala 0.03 0.87 0.03
5 Adeziv 0.02 0.87 0.02
7 Adeziv + plasa 0.01 0.87 0.01
Σ δj/λj 3.60

αi = 8
αe = 24
Rpg = 3.85

Pardoseala peste PR
Nr.
crt.
[m] [W/m*K] [m2*K/W]

1 Parchet 0.02 0.23 0.09
2 Sapa M100 0.05 0.93 0.05
3 Beton armat 0.13 1.74 0.07
4 Tencuiala 0.03 0.87 0.03
5 Adeziv 0.02 0.87 0.02
7 Adeziv + plasa 0.01 0.87 0.01
Σ δj/λj 3.60

αi = 6
αe = 24
Rpg = 3.81

Rezistența termică corectată

pardoseală peste garaj RGa 3.85 GA 0.46 R'Ga 1.77 R'nec 1.65
54

2
disipat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
NE PE1 190.51 4.75 0.71 3.37 56.53 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 55.82 1953.68 1.40 OK
NE FE1 11.69 0.50 1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 23.09 808.01 0.5 OK
NE UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
NE FE2 27.27 0.43 1.00 0.43 63.42 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 62.62 2191.80 0.5 NU
NE UE2 6.00 0.43 1.00 0.43 13.95 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 13.77 482.11 0.5 NU
NV PE1 192.19 4.75 0.71 3.37 57.03 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 56.31 1970.96 1.40 OK
NV FE1 11.27 0.50 1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 22.26 778.98 0.5 OK
NV UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
NV FE2 26.29 0.43 1.00 0.43 61.14 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 60.37 2113.00 0.5 NU
NV UE2 25.00 0.43 1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 57.41 2009.32 0.5 NU
SE PE1 160.52 4.75 0.71 3.37 47.63 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 47.03 1646.09 1.40 OK
SE FE1 6.49 0.50 1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 12.82 448.59 0.5 OK
SE UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
SE FE2 15.15 0.43 1.00 0.43 35.23 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 34.79 1217.55 0.5 NU
SE UE2 25.00 0.43 1.00 0.43 58.14 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 57.41 2009.32 0.5 NU
SV PE1 188.36 4.75 0.71 3.37 55.89 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 55.19 1931.56 1.40 OK
SV FE1 12.72 0.50 1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 25.12 879.21 0.5 OK
SV UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
SV FE2 29.68 0.43 1.00 0.43 69.02 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 68.15 2385.33 0.5 NU
SV UE2 5.00 0.43 1.00 0.43 11.63 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 11.48 401.93 0.5 NU
PICS 266.05 1.08 0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 8.99 0.30 86.41 3024.40 1.10 NU
UI1 9.03 0.50 1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 8.99 0.30 5.46 190.93 0.5 OK
UI2 21.07 0.19 1.00 0.19 110.89 20 ‐15 19.56 8.99 0.30 33.49 1172.32 0.5 NU
ORIZONTAL PdS 100.65 6.49 0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00 0.27 12.97 453.91 4.50 NU
ORIZONTAL PlT 281.22 3.04 0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99 138.15 4835.29 3.00 NU
ORIZONTAL PdGa 107.08 7.19 0.87 6.26 17.11 20 ‐15 19.56 ‐0.93 0.59 10.02 350.66 1.65 OK
ORIZONTAL PdCS 32.74 7.19 0.87 6.26 5.23 20 ‐15 19.56 8.99 0.30 1.58 55.29 1.65 OK
1806.23 1359.08 1013.16 35460.91
Performanțe energetice

55

na = 1.55 [h1]
. [W/m3K]
. [m2/m3]
Comparând G cu GN se observă G < GN.
. [m2K/W]

Qtr = 35460.91 [W]
Qinf = 60311.28 [W]
Q0 = 95772.19 [W]

H = 2794.54 [W/K]

θe θi θer θir t.z t.ore Δθ= θi‐θe QL Φs Qs Qg
iul 22 19.56 23.95 17.04 nu
aug 21.1 19.56 23.50 17.04 nu
sep 16.9 19.56 19.09 17.04 6 144 2.66 1070.42 6124.31 881.9 1895.66
oct 10.8 19.56 12.47 17.04 31 744 8.76 18213.26 4655.32 3463.56 8701.32
nov 5.2 19.56 6.07 17.04 30 720 14.36 28893.32 2439.80 1756.66 6825.46
dec 0.2 19.56 0.97 17.04 31 744 19.36 40252.13 2146.65 1597.11 6834.87
ian ‐2.4 19.56 ‐1.53 17.04 31 744 21.96 45657.89 2442.97 1817.57 7055.33
feb ‐0.1 19.56 1.27 17.04 28 672 19.66 36920.14 3815.75 2564.18 7295.06
mar 4.8 19.56 6.35 17.04 31 744 14.76 30688.09 4341.51 3230.08 8467.84
apr 11.3 19.56 13.04 17.04 30 720 8.26 16619.70 4850.50 3492.36 8561.16
mai 16.7 19.56 18.60 17.04 7 168 2.86 1342.72 5307.01 891.58 2074.3
iun 20.2 19.56 22.28 17.04 nu
225 5400 219657.67 36123.82 19695 57711
Durata sezonului de încălzire
DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE
t = 5400 h
θir 17.04 17.04 17.04 17.04 17.04 17.04 17.04 17.04 17.04
19.09 12.47 6.07 0.97 ‐1.53 1.27 6.35 13.04 18.60
30 31 30 31 31 28 31 30 31
durata înc. 6.00 31.00 30.00 31.00 31.00 28.00 31.00 30.00 7.00
NGZ 3.83 141.82 329.03 498.25 575.56 441.71 331.30 120.15 3.83

56

25
20
15
θe
θi
10 θer
θir
0
‐5

57

orientare vitrat IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC A umbrire tamplarie g
NE FE1 52.25 98.20 136.42 185.17 246.89 274.25 249.35 265.83 242.33 127.30 57.87 43.14 11.69 0.50 0.80 0.75
NE UEI 8.94 16.80 23.34 31.68 42.24 46.92 42.66 45.48 41.46 21.78 9.90 7.38 2.00 0.50 0.80 0.75
NE FE2 121.90 229.07 318.24 431.96 575.94 639.75 581.67 620.12 565.31 296.97 134.99 100.63 27.27 0.50 0.80 0.75
NE UE2 26.82 50.40 70.02 95.04 126.72 140.76 127.98 136.44 124.38 65.34 29.70 22.14 6.00 0.50 0.80 0.75
NV FE1 50.38 94.67 131.52 178.52 238.02 264.39 240.39 256.28 203.20 122.73 55.79 41.59 11.27 0.50 0.80 0.75
NV UEI 49.17 92.40 128.37 174.24 232.32 258.06 234.63 250.14 198.33 119.79 54.45 40.59 11.00 0.50 0.80 0.75
NV FE2 117.52 220.84 306.80 416.43 555.24 616.76 560.77 597.83 474.01 286.30 130.14 97.01 26.29 0.50 0.80 0.75
NV UE2 111.75 210.00 291.75 396.00 528.00 586.50 533.25 568.50 450.75 272.25 123.75 92.25 25.00 0.50 0.80 0.75
SE FE1 115.46 169.97 177.96 178.35 167.44 180.68 175.04 241.04 231.89 202.68 111.76 103.19 6.49 0.50 0.80 0.75
SE UEI 195.69 288.09 301.62 302.28 283.80 306.24 296.67 408.54 393.03 343.53 189.42 174.90 11.00 0.50 0.80 0.75
SE FE2 269.52 396.78 415.41 416.32 390.87 421.78 408.60 562.67 541.31 473.13 260.88 240.89 15.15 0.50 0.80 0.75
SE UE2 444.75 654.75 685.50 687.00 645.00 696.00 674.25 928.50 893.25 780.75 430.50 397.50 25.00 0.50 0.80 0.75
SV FE1 226.29 333.14 348.78 349.55 328.18 354.12 343.06 472.42 454.49 397.25 219.04 202.25 12.72 0.50 0.80 0.75
SV UEI 35.58 52.38 54.84 54.96 51.60 55.68 53.94 74.28 71.46 62.46 34.44 31.80 2.00 0.50 0.80 0.75
SV FE2 528.01 777.32 813.83 815.61 765.74 826.29 800.47 1102.32 1060.47 926.91 511.09 471.91 29.68 0.50 0.80 0.75
SV UE2 88.95 130.95 137.10 137.40 129.00 139.20 134.85 185.70 178.65 156.15 86.10 79.50 5.00 0.50 0.80 0.75
ΦSFE= 2442.97 3815.75 4341.51 4850.50 5307.01 5807.39 5457.56 6716.09 6124.31 4655.32 2439.80 2146.65
Aporturi externe de căldură
Qg = 27711.00 [kWh]
QL = QH = 219657.67 [kWh]
58

1 ½" 0.04 0.043 42 0.04 0.36 80 8.99 5400 5797.98
42 0.36 5797.98
Pierderi de căldură în sistemul de distribuție

Qem = 19100.67 [kWh]
Qd = 5797.98 [kWh]
Qrhh = 34935.29 [kWh]
Qrhw = 9207.58 [kWh]
Qfh = 200413.45 [kWh/an]
qinc = 149.47 [kWh/m2an]

ÎNCĂLZIRE clasa „C”.

A B C D E F G

70
117
173
245
343
500
kWh/m²an

1 1/4" 0.032 0.035 40 0.04 0.3 50 8.99 8760 4311.169
40 0.3 4311.17
Pierderile de căldura în sistemul de distribuție apă caldă


Qac = 68338.65 [kWh]
Qac,c = 23561.84 [kWh]
Qac,d = 4311.17 [kWh]
Qacc = 96211.66 [kWh]
qacc = 71.75 [KWh/m2an]

APA CALDA clasa „D”.

A B C D E F G

200
15
35
59
90
132
kWh/m²an
59



ILUMINAT clasa „A”.

A B C D E F G

40
59
73
91
120
49

kWh/m²an
ENERGIA PRIMARĂ

Qf,i = 302954.51 [KWh/an]
Ep = 344009.94 [KWh/an]

EMISIA DE CO2

71759.67 [Kg/an]


53.52 [KgCO2/m2an]

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (S1)

Consum
Consum Clasa
specific
Incalziri Qfh= 200413.45 kWh/an qinc= 149.47 kWh/m2an C
2
Apa calda Qacc= 96211.66 kWh/an qac= 71.75 kWh/m an D
Iluminat Wil= 6329.40 kWh/an wil= 4.13 kWh/m2an A
2

A B C D E F G

125
566
820
201
291
408

kWh/m²an

60

p o = p 1 • p 2 • p 3 • p 4 • p 5 • p 6 • p 7 • p 8 • p 9 • p 1 0 • p11 • p 1 2 = 1.17, unde:

p3 1.02 Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe
p6 1.03 Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale
p11 1 Clădire fara cos

Nota energetică a clădirii pentru soluția 1(S1) este: N = 82.89

61

SOLUȚIA 2 (S2) ‐ Înlocuirea tâmplăriei existente din lemn de pe fațade și tâmplăria
corespunzătoare scărilor, cu tâmplărie din PVC cu 4 camere cu geam LOW‐E, inclusiv
înlocuirea uşilor exterioare cu uşi din PVC. Pentru asigurarea calității aerului interior,
evitarea creșterii umidității interioare și asigurarea numărului de schimburi de aer, este
necesară introducere permanentă de aer exterior prin orificii pe fațade și evacuarea
aerului interior prin bucătării și grupuri sanitare. În acest scop tâmplăria va fi prevăzută
cu fante higroreglabile (3 fante pe apartament) și de asemenea în fiecare apartament
se vor monta 2 ventilatoare (în baie și în bucătărie).
Costul unitar pentru modernizarea tâmplăriei exterioare este de 100 Euro/m2 pentru o
suprafață de 177.24 m2 reprezentand suprafața totală a tamplariei de lemn exterioare.
De asemenea la acest cost se mai adaugă costul fantelor higroreglabile( 7 Euro/buc) și
costul ventilatoarelor( 10 Euro/buc.). Costul total al soluției 2 este de 18216.00 Euro.

REZISTENȚĂ TERMICĂ TÂMPLĂRIE EXTERIOARĂ

Nr.
Material R
crt.
[m2*K/W]
1 tâmplărie termoizolanta (uși+ferestre termopan) 0.50


62

2
disipat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
NE PE1 190.51 1.39 0.71 0.99 192.43 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 190.01 6650.38 1.40 NU
NE FE1 11.69 0.50 1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 23.09 808.01 0.5 OK
NE UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
NE FE2 27.27 0.50 1.00 0.5 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 53.85 1884.90 0.5 OK
NE UE2 6.00 0.50 1.00 0.5 12 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 11.85 414.72 0.5 OK
NV PE1 192.19 1.39 0.71 0.99 194.13 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 191.69 6709.13 1.40 NU
NV FE1 11.27 0.50 1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 22.26 778.98 0.5 OK
NV UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
NV FE2 26.29 0.50 1.00 0.5 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 51.92 1817.16 0.5 OK
NV UE2 25.00 0.50 1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SE PE1 160.52 1.39 0.71 0.99 162.14 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 160.1 5603.56 1.40 NU
SE FE1 6.49 0.50 1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 12.82 448.59 0.5 OK
SE UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
SE FE2 15.15 0.50 1.00 0.5 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 29.92 1047.17 0.5 OK
SE UE2 25.00 0.50 1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SV PE1 188.36 1.39 0.71 0.99 190.26 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 187.87 6575.39 1.40 NU
SV FE1 12.72 0.50 1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 25.12 879.21 0.5 OK
SV UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
SV FE2 29.68 0.50 1.00 0.5 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 58.61 2051.48 0.5 OK
SV UE2 5.00 0.50 1.00 0.5 10 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 9.87 345.60 0.5 OK
PICS 266.05 1.08 0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 7.98 0.33 94.66 3313.05 1.10 NU
UI1 9.03 0.50 1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 7.98 0.33 5.98 209.15 0.5 OK
UI2 21.07 0.50 1.00 0.5 42.14 20 ‐15 19.56 7.98 0.33 13.94 488.02 0.5 OK
ORIZONTAL PdS 100.65 6.49 0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00 0.27 12.97 453.91 4.50 NU
ORIZONTAL PlT 281.22 3.04 0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99 138.15 4835.29 3.00 NU
ORIZONTAL PdGa 107.08 0.49 0.87 0.43 249.02 20 ‐15 19.56 5.90 0.39 97.21 3402.19 1.65 NU
ORIZONTAL PdCS 32.74 0.49 0.87 0.43 76.14 20 ‐15 19.56 7.98 0.33 25.19 881.77 1.65 NU
1806.23 2138.97 1652.14 57825.01

63

Temperaturi ale spaţiilor neîncălzite

θCS = 7.98 [oC]
θGa = 5.90 [oC]

na = 0.5 [h1]
0.68 [W/m3K]
. [m2/m3]
Comparând G cu GN se observă G > GN.
0.84 [m2K/W]

Qtr = 57825.01 [W]
Qinf = 19455.25 [W]
Q0 = 77280.26 [W]

H = 2252.76 [W/K]

θe θi θer θir t.z t.ore Δθ=θi‐θe QL Φs Qs Qg
iul 22 19.56 22.84 16.43 nu
aug 21.1 19.56 22.13 16.43 nu
sep 16.9 19.56 17.84 16.43 8 192 2.66 1150.53 2123.09 407.63 1759.31
oct 10.8 19.56 11.52 16.43 31 744 8.76 14682.23 1613.84 1200.7 6438.46
nov 5.2 19.56 5.58 16.43 30 720 14.36 23291.73 845.80 608.98 5677.78
dec 0.2 19.56 0.53 16.43 31 744 19.36 32448.39 744.17 553.66 5791.42
ian ‐2.4 19.56 ‐2.02 16.43 31 744 21.96 36806.13 846.89 630.09 5867.85
feb ‐0.1 19.56 0.49 16.43 28 672 19.66 29762.38 1322.79 888.91 5619.79
mar 4.8 19.56 5.47 16.43 31 744 14.76 24738.55 1505.06 1119.76 6357.52
apr 11.3 19.56 12.05 16.43 30 720 8.26 13397.61 1681.51 1210.69 6279.49
mai 16.7 19.56 17.52 16.43 9 216 2.86 1391.66 1839.76 397.39 1918.03
iun 20.2 19.56 21.09 16.43 nu
229 5496 177669.21 12522.91 7017.81 45709.65
DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE: t = 5496 h
θir 16.43 16.43 16.43 16.43 16.43 16.43 16.43 16.43 16.43
17.84 11.52 5.58 0.53 ‐2.02 0.49 5.47 12.05 17.52
30 31 30 31 31 28 31 30 31
durata înc. 8.00 31.00 30.00 31.00 31.00 28.00 31.00 30.00 9.00
NGZ 6.70 152.48 325.78 493.04 572.23 446.54 339.97 131.66 6.70

64

25
20
15
θe
θi
10 θer
θir
0
‐5

65

orientare vitrat IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC A umbrire tamplarie g
NE FE1 18.11 34.04 47.29 64.19 85.59 95.07 86.44 92.15 84.01 44.13 20.06 14.95 11.69 0.50 0.80 0.26
NE UEI 3.10 5.82 8.09 10.98 14.64 16.27 14.79 15.77 14.37 7.55 3.43 2.56 2.00 0.50 0.80 0.26
NE FE2 42.26 79.41 110.32 149.75 199.66 221.78 201.65 214.97 195.97 102.95 46.80 34.88 27.27 0.50 0.80 0.26
NE UE2 9.30 17.47 24.27 32.95 43.93 48.80 44.37 47.30 43.12 22.65 10.30 7.68 6.00 0.50 0.80 0.26
NV FE1 17.46 32.82 45.59 61.89 82.51 91.66 83.33 88.84 70.44 42.55 19.34 14.42 11.27 0.50 0.80 0.26
NV UEI 17.05 32.03 44.50 60.40 80.54 89.46 81.34 86.72 68.75 41.53 18.88 14.07 11.00 0.50 0.80 0.26
NV FE2 40.74 76.56 106.36 144.36 192.48 213.81 194.40 207.25 164.32 99.25 45.11 33.63 26.29 0.50 0.80 0.26
NV UE2 38.74 72.80 101.14 137.28 183.04 203.32 184.86 197.08 156.26 94.38 42.90 31.98 25.00 0.50 0.80 0.26
SE FE1 40.03 58.92 61.69 61.83 58.05 62.64 60.68 83.56 80.39 70.26 38.74 35.77 6.49 0.50 0.80 0.26
SE UEI 67.84 99.87 104.56 104.79 98.38 106.16 102.85 141.63 136.25 119.09 65.67 60.63 11.00 0.50 0.80 0.26
SE FE2 93.43 137.55 144.01 144.32 135.50 146.22 141.65 195.06 187.65 164.02 90.44 83.51 15.15 0.50 0.80 0.26
SE UE2 154.18 226.98 237.64 238.16 223.60 241.28 233.74 321.88 309.66 270.66 149.24 137.80 25.00 0.50 0.80 0.26
SV FE1 78.45 115.49 120.91 121.18 113.77 122.76 118.93 163.77 157.56 137.71 75.93 70.11 12.72 0.50 0.80 0.26
SV UEI 12.33 18.16 19.01 19.05 17.89 19.30 18.70 25.75 24.77 21.65 11.94 11.02 2.00 0.50 0.80 0.26
SV FE2 183.04 269.47 282.13 282.74 265.46 286.45 277.50 382.14 367.63 321.33 177.18 163.60 29.68 0.50 0.80 0.26
SV UE2 30.84 45.40 47.53 47.63 44.72 48.26 46.75 64.38 61.93 54.13 29.85 27.56 5.00 0.50 0.80 0.26
ΦSFE= 846.89 1322.79 1505.06 1681.51 1839.76 2013.23 1891.95 2328.24 2123.09 1613.84 845.80 744.17

QL = QH = 177669.21 [kWh]
66

1 ½" 0.04 0.043 42 0.04 0.36 80 7.98 5496 5984.90
42 0.36 5984.90
Pierderi de căldură în sistemul de distribuție încălzire

Qem = 15449.50 [kWh]
Qd = 5984.90 [kWh]
Qrhh = 35556,36 [kWh]
Qrhw = 9207.58 [kWh]
Qfh = 154339.67 [kWh/an]
qinc = 115,11 [kWh/m2an]

ÎNCĂLZIRE clasa „B”.

A B C D E F G

70
117
173
245
343
500

kWh/m²an

1 1/4" 0.032 0.035 40 0.04 0.3 50 9.57 8760 4250
40 0.3 4250


Qac = 68338.65 [kWh]
Qac,c = 23561.84 [kWh]
Qac,d = 4417.23 [kWh]
Qacc = 96317.72 [kWh]

APA CALDA clasa „D”.

A B C D E F G

200
15
35
59
90
132
kWh/m²an

67


wil =4.13 [KW h/m2an]

ILUMINAT clasa „A”.

A B C D E F G

40
59
73
91
120
49

kWh/m²an
ENERGIA PRIMARĂ

Qf,i = 256986.79 [KWh/an]
Ep = 293445.45 [KWh/an]
EMISIA DE CO2
60727.42 [Kg/an]

45.29 [KgCO2/m2an]


Consum
Consum Clasa
specific
Incalziri Qfh= 154339.67 kWh/an qinc= 115.11 kWh/m2an B
2
2
2
Clasa Totală qt= qinc+ qacc+ wil= 191.07 kWh/m an B

A B C D E F G

125
566
820
201
291
408

kWh/m²an

68


p2 1 Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare
p3 1 Ferestre / uşi în stare bună. Dar neetanşe
p12 1 Clădire prevăzută cu sistem de ventilare organizată sau ventilare mecanică

Nota energetică a clădirii pentru soluția 2 este: N = 87.71
69

SOLUȚIA 3 (S3): Modernizarea energetică a instalației interioare de încălzire și apă caldă
prin:
- spălarea corpurilor de încălzire,
- echiparea corpurilor de încălzire cu repartitoare de cost, cu robineți
termostatici, robineți de reglare pe retur, ventile de dezaerisire,
- refacerea izolației conductelor de distribuție agent termic încălzire si apă
caldă de consum aflate în canalul tehnic,
- montare debitmetre la punctele de consum apă caldă si apă rece.
Costul acestei soluții presupune mai multe activități: procurare materiale, montaj
robineti termostatici, robineți de reglare și de dezaerisire, izolare conducte, verificare
metrologică, activități desfășurate de diverse firme de prestări servicii. Explicitarea
costului acestei soluții este prezentată în următorul tabel:

Activitate UM Cantitate Preț/unitar Total E
1 Spălarea corpurilor de incălzire m2 205 0.75 153.75
2 Montare repartitoare, robineți termostatici, ventile buc 57 42 2394.00
dezaerisire
3 Montare contoare AC, AR, Incalzire buc 48 56.25 2700.00
4 Refacere izolație conducte incălzire și acm m2 15 70 1050.00
TOTAL EURO 6297.75

1 ½" 0.04 0.093 42 0.04 0.22 80 8.56 5616 3707.09
42 0.22 3707.09

Qem = 2768.74 [kWh]
Qd = 3707.09 [kWh]
Qrhh = 36332.70 [kWh]
Qrhw = 9207.58 [kWh]
Qfh = 235040.63 [kWh/an]

ÎNCĂLZIRE clasa „D".

A B C D E F G

70
117
173
245
343
500

kWh/m²an
70

1 1/4" 0.032 0.085 40 0.04 0.19 50 8.56 8760 2758.835
40 0.19 2758.83
Qac = 68338.65 [kWh]

Qac,c = 23561.84 [kWh]
Qac,d = 2758.83 [kWh]
Qacc = 94659.32 [kWh]

APA CALDA clasa „D".

A B C D E F G

200
15
35
59
90
132
kWh/m²an


ILUMINAT clasa „A".

A B C D E F G

40
59
73
91
120
49

kWh/m²an
ENERGIA PRIMARĂ

Qf,i = 336029.35 [KWh/an]
Ep = 380392.27 [KWh/an]
EMISIA DE CO2

79697.6301 [Kg/an]

71


59.44 [KgCO2/m2an]


Consum
Consum Clasa
specific
Incalziri Qfh= 235040.63 kWh/an qinc= 175.29 kWh/m2an D
2
2
2

A B C D E F G

125
566
820
201
291
408

kWh/m²an

p o = p 1 • p 2 • p 3 • p 4 • p 5 • p 6 • p 7 • p 8 • p 9 • p 1 0 • p11 • p 1 2 = 1.03, unde:

p3 1.02 Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe
p4 1 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin jumătate dintre armăturile de reglaj
p5 1 Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
p6 1 Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale
p7 1 Pentru clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităților termice

Nota energetică a clădirii pentru soluția 3 este: N = 86.97
72

PACHETETE DE SOLUȚII
PACHET 1, P1 ‐> S1 + S2 – Este realizat prin cuplarea soluțiilor S1, S2 și propune izolarea
termică a pereților exteriori, izolarea pardoselii peste garaj, izolarea pardoselii peste
parter retras, și înlocuirea tâmplăriei existente vechi cu tâmplărie termoizolantă etanșa
din PVC.
Costul total al acestui pachet este 44 253.15 Euro.
Pentru pachetul 1 s‐au obținut următoarele valori:

REZISTENȚE TERMICE UNIDIRECȚIONALE

Pereti exeriori
Nr.
crt.
[m] [W/m*K] [m2*K/W]

2 Zidarie BCA 0.35 0.30 1.17
4 Adeziv 0.02 0.87 0.02
6 Adeziv + plasa 0.01 0.87 0.01
Σ δj/λj 4.58

αi = 8
αe = 24
Rpe = 4.75

Pardoseala peste Garaj
Nr.
crt.
[m] [W/m*K] [m2*K/W]

1 Parchet 0.02 0.23 0.09
2 Sapa M100 0.05 0.93 0.05
3 Beton armat 0.13 1.74 0.07
4 Tencuiala 0.03 0.87 0.03
5 Adeziv 0.02 0.87 0.02
7 Adeziv + plasa 0.01 0.87 0.01
Σ δj/λj 3.60

αi = 6
αe = 12
Rpsc = 3.85

73

Pardoseala peste PR
Nr.
crt.
[m] [W/m*K] [m2*K/W]

1 Parchet 0.02 0.23 0.09
2 Sapa M100 0.05 0.93 0.05
3 Beton armat 0.13 1.74 0.07
4 Tencuiala 0.03 0.87 0.03
5 Adeziv 0.02 0.87 0.02
7 Adeziv + plasa 0.01 0.87 0.01
Σ δj/λj 3.60

αi = 6
αe = 24
Rpg = 3.81

Nr.
Material R
crt.
2
[m K/W]
1 Tâmplărie termoizolantă (uși+ferestre termopan) 0.50

Rezistenta termica corectata

74

Rezistenta Factor de A/R' * τ
Element, 2 Rezistenta de Rezistent (A/R'*τ* (ti0 ‐ Rezistenta Verificare
Orientare Aria A[m J unidirectionala in cuplaj termic L θi0 θe0 θi θ e τ Flux termic
anvelopa corectare corectata R*r te0)) necesara R'nec R'>R'nec
strat = A/R' disipat

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
NE PE1 190.51 4.75 0.71 3.37 56.53 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 55.82 1953.68 1.40 OK
NE FE1 11.69 0.50 1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 23.09 808.01 0.5 OK
NE UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
NE FE2 27.27 0.50 1.00 0.5 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 53.85 1884.90 0.5 OK
NE UE2 6.00 0.50 1.00 0.5 12 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 11.85 414.72 0.5 OK
NV PE1 192.19 4.75 0.71 3.37 57.03 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 56.31 1970.96 1.40 OK
NV FE1 11.27 0.50 1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 22.26 778.98 0.5 OK
NV UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
NV FE2 26.29 0.50 1.00 0.5 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 51.92 1817.16 0.5 OK
NV UE2 25.00 0.50 1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SE PE1 160.52 4.75 0.71 3.37 47.63 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 47.03 1646.09 1.40 OK
SE FE1 6.49 0.50 1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 12.82 448.59 0.5 OK
SE UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
SE FE2 15.15 0.50 1.00 0.5 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 29.92 1047.17 0.5 OK
SE UE2 25.00 0.50 1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SV PE1 188.36 4.75 0.71 3.37 55.89 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 55.19 1931.56 1.40 OK
SV FE1 12.72 0.50 1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 25.12 879.21 0.5 OK
SV UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
SV FE2 29.68 0.50 1.00 0.5 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 58.61 2051.48 0.5 OK
SV UE2 5.00 0.50 1.00 0.5 10 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 9.87 345.60 0.5 OK
PICS 266.05 1.08 0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 9.14 0.30 85.2 2981.90 1.10 NU
UI1 9.03 0.50 1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 9.14 0.30 5.38 188.25 0.5 OK
UI2 21.07 0.50 1.00 0.5 42.14 20 ‐15 19.56 9.14 0.30 12.55 439.24 0.5 OK
ORIZONTAL PdS 100.65 6.49 0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00 0.27 12.97 453.91 4.50 NU
ORIZONTAL PlT 281.22 3.04 0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99 138.15 4835.29 3.00 NU
1806.23 1257.83 1.44 950.17 33256.15

75

na = 0.50 [h1]
. [W/m3K]
. [m2/m3]
1.44 [m2K/W]
Qtr = 33256.15 [W]
Qinf = 19455.25 [W]
Q0 = 52711.40 [W]

H = 1587.13 [W/K]

θe θi θer θir t.z t.ore Δθ=θi‐θe QL Φs Qs Qg
iul 22 19.56 23.19 15.12 nu
aug 21.1 19.56 22.57 15.12 nu
sep 16.9 19.56 18.24 15.12 0
oct 10.8 19.56 11.82 15.12 31 744 8.76 10344.05 1613.84 1200.7 6438.46
nov 5.2 19.56 5.73 15.12 30 720 14.36 16409.69 845.80 608.98 5677.78
dec 0.2 19.56 0.67 15.12 31 744 19.36 22860.81 744.17 553.66 5791.42
ian ‐2.4 19.56 ‐1.87 15.12 31 744 21.96 25930.96 846.89 630.09 5867.85
feb ‐0.1 19.56 0.73 15.12 28 672 19.66 20968.44 1322.79 888.91 5619.79
mar 4.8 19.56 5.75 15.12 31 744 14.76 17429.01 1505.06 1119.76 6357.52
apr 11.3 19.56 12.36 15.12 30 720 8.26 9439.00 1681.51 1210.69 6279.49
mai 16.7 19.56 17.86 15.12 0
iun 20.2 19.56 21.47 15.12 nu
212 5088 123381.96 8560.06 6212.79 42032.31
Se observă că apartamentele sunt încălzite din octombrie până în aprilie.
DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE: t =5088 h
θir 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12
18.24 11.82 5.73 0.67 ‐1.87 0.73 5.75 12.36 17.86
30 31 30 31 31 28 31 30 31
durata înc. 0.00 31.00 30.00 31.00 31.00 28.00 31.00 30.00 0.00
NGZ 0.00 102.53 281.74 448.12 526.71 402.94 290.66 82.95 0.00

76

25
20
15
θe
θi
10 θer
θir
0
‐5

77

A factor Factor transmit
elem.
orientare vitrat IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC umbrire tamplarie g
NE FE1 18.11 34.04 47.29 64.19 85.59 95.07 86.44 92.15 84.01 44.13 20.06 14.95 11.69 0.50 0.80 0.26
NE UEI 3.10 5.82 8.09 10.98 14.64 16.27 14.79 15.77 14.37 7.55 3.43 2.56 2.00 0.50 0.80 0.26
NE FE2 42.26 79.41 110.32 149.75 199.66 221.78 201.65 214.97 195.97 102.95 46.80 34.88 27.27 0.50 0.80 0.26
NE UE2 9.30 17.47 24.27 32.95 43.93 48.80 44.37 47.30 43.12 22.65 10.30 7.68 6.00 0.50 0.80 0.26
NV FE1 17.46 32.82 45.59 61.89 82.51 91.66 83.33 88.84 70.44 42.55 19.34 14.42 11.27 0.50 0.80 0.26
NV UEI 17.05 32.03 44.50 60.40 80.54 89.46 81.34 86.72 68.75 41.53 18.88 14.07 11.00 0.50 0.80 0.26
NV FE2 40.74 76.56 106.36 144.36 192.48 213.81 194.40 207.25 164.32 99.25 45.11 33.63 26.29 0.50 0.80 0.26
NV UE2 38.74 72.80 101.14 137.28 183.04 203.32 184.86 197.08 156.26 94.38 42.90 31.98 25.00 0.50 0.80 0.26
SE FE1 40.03 58.92 61.69 61.83 58.05 62.64 60.68 83.56 80.39 70.26 38.74 35.77 6.49 0.50 0.80 0.26
SE UEI 67.84 99.87 104.56 104.79 98.38 106.16 102.85 141.63 136.25 119.09 65.67 60.63 11.00 0.50 0.80 0.26
SE FE2 93.43 137.55 144.01 144.32 135.50 146.22 141.65 195.06 187.65 164.02 90.44 83.51 15.15 0.50 0.80 0.26
SE UE2 154.18 226.98 237.64 238.16 223.60 241.28 233.74 321.88 309.66 270.66 149.24 137.80 25.00 0.50 0.80 0.26
SV FE1 78.45 115.49 120.91 121.18 113.77 122.76 118.93 163.77 157.56 137.71 75.93 70.11 12.72 0.50 0.80 0.26
SV UEI 12.33 18.16 19.01 19.05 17.89 19.30 18.70 25.75 24.77 21.65 11.94 11.02 2.00 0.50 0.80 0.26
SV FE2 183.04 269.47 282.13 282.74 265.46 286.45 277.50 382.14 367.63 321.33 177.18 163.60 29.68 0.50 0.80 0.26
SV UE2 30.84 45.40 47.53 47.63 44.72 48.26 46.75 64.38 61.93 54.13 29.85 27.56 5.00 0.50 0.80 0.26
ΦSFE= 846.89 1322.79 1505.06 1681.51 1839.76 2013.23 1891.95 2328.24 2123.09 1613.84 845.80 744.17
Qg = 42032.31 [kWh]

QL = QH = 123381.96 [kWh]
78

1 ½" 0.04 0.043 42 0.04 0.36 80 9.14 5088 5451.56
42 0.36 5451.56

Qem =10728.87 [kWh]
Qd = 5451.56 [kWh]
Qrhh = 32916.80 [kWh]
Qrhw = 9207.58 [kWh]
Qfh = 97438.01 [kWh/an]

ÎNCĂLZIRE clasa „B".

A B C D E F G

70
117
173
245
343
500

kWh/m²an

1 1/4" 0.032 0.035 40 0.04 0.3 50 9.14 8760 4295.553
40 0.3 4295.55

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APĂ CALDĂ

Qac = 68338.65 [kWh]
Qac,c = 23561.84 [kWh]
Qac,d = 4295.55 [kWh]
Qacc = 96196.04 [kWh]


A B C D E F G

200
15
35
59
90
132
kWh/m²an

79




A B C D E F G

40
59
73
91
120
49

kWh/m²an
ENERGIA PRIMARĂ

Qf,i = 199963.45 [KWh/an]
Ep = 230719.78 [KWh/an]
EMISIA DE CO2

47041.82 [Kg/an]


35.08 [KgCO2/m2an]
DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (P1)
Consum
Consum Clasa
specific
Incalziri Qfh= 97438.01 kWh/an qinc= 72.67 kWh/m2an B
2
2
2

A B C D E F G

125
566
820
201
291
408

kWh/m²an

80

p o = p 1 • p 2 • p 3 • p 4 • p 5 • p 6 • p 7 • p 8 • p 9 • p 1 0 • p11 • p 1 2 = 1.14 unde:

p3 1 Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe

Nota energetică a clădirii pentru Pachetul 1 este: N = 95.5

81

PACHET 2, P2 ‐> S1 + S2 + S3 – Cuplarea Pachetului 1 cu soluția S3 propune și
implementarea soluțiilor pentru instalațiile de încălzire și apă caldă aferente clădirii.
Costul total al pachetului P2 este 50 550.90 Euro.
Pentru pachetul 2 s‐au obținut următoarele valori:


82

A/R' * τ
Rezistenta Rezistenta Rezistent Factor de Rezistenta
Element, 2 Flux (A/R'*τ* Verificare
Orientare Aria A[m J unidirectionala in de corectata cuplaj termic θi0 θe0 θi θ e τ necesara
anvelopa termic (ti0 ‐ te0)) R'>R'nec
strat corectare R*r L = A/R' R'nec
disipat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
NE PE1 190.51 4.75 0.71 3.37 56.53 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 55.82 1953.68 1.40 OK
NE FE1 11.69 0.50 1.00 0.5 23.38 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 23.09 808.01 0.5 OK
NE UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
NE FE2 27.27 0.50 1.00 0.5 54.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 53.85 1884.90 0.5 OK
NE UE2 6.00 0.50 1.00 0.5 12 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 11.85 414.72 0.5 OK
NV PE1 192.19 4.75 0.71 3.37 57.03 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 56.31 1970.96 1.40 OK
NV FE1 11.27 0.50 1.00 0.5 22.54 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 22.26 778.98 0.5 OK
NV UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
NV FE2 26.29 0.50 1.00 0.5 52.58 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 51.92 1817.16 0.5 OK
NV UE2 25.00 0.50 1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SE PE1 160.52 4.75 0.71 3.37 47.63 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 47.03 1646.09 1.40 OK
SE FE1 6.49 0.50 1.00 0.5 12.98 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 12.82 448.59 0.5 OK
SE UEI 11.00 0.50 1.00 0.5 22 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 21.72 760.32 0.5 OK
SE FE2 15.15 0.50 1.00 0.5 30.3 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 29.92 1047.17 0.5 OK
SE UE2 25.00 0.50 1.00 0.5 50 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 49.37 1728.00 0.5 OK
SV PE1 188.36 4.75 0.71 3.37 55.89 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 55.19 1931.56 1.40 OK
SV FE1 12.72 0.50 1.00 0.5 25.44 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 25.12 879.21 0.5 OK
SV UEI 2.00 0.50 1.00 0.5 4 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 3.95 138.24 0.5 OK
SV FE2 29.68 0.50 1.00 0.5 59.36 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 58.61 2051.48 0.5 OK
SV UE2 5.00 0.50 1.00 0.5 10 20 ‐15 19.56 ‐15 0.99 9.87 345.60 0.5 OK
PICS 266.05 1.08 0.86 0.93 286.08 20 ‐15 19.56 5.79 0.39 112.52 3938.11 1.10 NU
UI1 9.03 0.50 1.00 0.5 18.06 20 ‐15 19.56 5.79 0.39 7.1 248.61 0.5 OK
UI2 21.07 0.50 1.00 0.5 42.14 20 ‐15 19.56 5.79 0.39 16.57 580.09 0.5 OK
ORIZONTAL PdS 100.65 6.49 0.33 2.12 47.48 20 ‐15 19.56 10.00 0.27 12.97 453.91 4.50 NU
ORIZONTAL PlT 281.22 3.04 0.66 2.01 139.91 20 ‐15 19.56 ‐15.00 0.99 138.15 4835.29 3.00 NU
1806.23 1257.83 985.96 34509.07
83

na = 0.50 [h1]
. [W/m3K]
. [m2/m3]
1.44 [m2K/W]
Qtr = 33256.15 [W]
Qinf = 19455.25 [W]
Q0 = 52711.40 [W]

H = 1587.13 [W/K]

θ e θi θer θir t.z t.ore Δθ=θi‐θe QL Φs Qs Qg

iul 22 19.56 23.19 15.12 nu
aug 21.1 19.56 22.57 15.12 nu
sep 16.9 19.56 18.24 15.12 0
oct 10.8 19.56 11.82 15.12 31 744 8.76 10344.05 1613.84 1200.7 6438.46
nov 5.2 19.56 5.73 15.12 30 720 14.36 16409.69 845.80 608.98 5677.78
dec 0.2 19.56 0.67 15.12 31 744 19.36 22860.81 744.17 553.66 5791.42
ian ‐2.4 19.56 ‐1.87 15.12 31 744 21.96 25930.96 846.89 630.09 5867.85
feb ‐0.1 19.56 0.73 15.12 28 672 19.66 20968.44 1322.79 888.91 5619.79
mar 4.8 19.56 5.75 15.12 31 744 14.76 17429.01 1505.06 1119.76 6357.52
apr 11.3 19.56 12.36 15.12 30 720 8.26 9439.00 1681.51 1210.69 6279.49
mai 16.7 19.56 17.86 15.12 0
iun 20.2 19.56 21.47 15.12 nu

212 5088 123381.96 8560.06 6212.79 42032.31
Durata sezon încălzire octombrie până în aprilie.
DURATA SEZONULUI DE ÎNCĂLZIRE: t =5088 h
θir 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12 15.12
18.24 11.82 5.73 0.67 ‐1.87 0.73 5.75 12.36 17.86
30 31 30 31 31 28 31 30 31
durata înc. 0.00 31.00 30.00 31.00 31.00 28.00 31.00 30.00 0.00
NGZ 0.00 102.53 281.74 448.12 526.71 402.94 290.66 82.95 0.00

84

25
20
15
θe
θi
10 θer
θir
0
‐5

85

A factor Factor transmit
elem.
orientare vitrat IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC umbrire tamplarie g
NE FE1 18.11 34.04 47.29 64.19 85.59 95.07 86.44 92.15 84.01 44.13 20.06 14.95 11.69 0.50 0.80 0.26
NE UEI 3.10 5.82 8.09 10.98 14.64 16.27 14.79 15.77 14.37 7.55 3.43 2.56 2.00 0.50 0.80 0.26
NE FE2 42.26 79.41 110.32 149.75 199.66 221.78 201.65 214.97 195.97 102.95 46.80 34.88 27.27 0.50 0.80 0.26
NE UE2 9.30 17.47 24.27 32.95 43.93 48.80 44.37 47.30 43.12 22.65 10.30 7.68 6.00 0.50 0.80 0.26
NV FE1 17.46 32.82 45.59 61.89 82.51 91.66 83.33 88.84 70.44 42.55 19.34 14.42 11.27 0.50 0.80 0.26
NV UEI 17.05 32.03 44.50 60.40 80.54 89.46 81.34 86.72 68.75 41.53 18.88 14.07 11.00 0.50 0.80 0.26
NV FE2 40.74 76.56 106.36 144.36 192.48 213.81 194.40 207.25 164.32 99.25 45.11 33.63 26.29 0.50 0.80 0.26
NV UE2 38.74 72.80 101.14 137.28 183.04 203.32 184.86 197.08 156.26 94.38 42.90 31.98 25.00 0.50 0.80 0.26
SE FE1 40.03 58.92 61.69 61.83 58.05 62.64 60.68 83.56 80.39 70.26 38.74 35.77 6.49 0.50 0.80 0.26
SE UEI 67.84 99.87 104.56 104.79 98.38 106.16 102.85 141.63 136.25 119.09 65.67 60.63 11.00 0.50 0.80 0.26
SE FE2 93.43 137.55 144.01 144.32 135.50 146.22 141.65 195.06 187.65 164.02 90.44 83.51 15.15 0.50 0.80 0.26
SE UE2 154.18 226.98 237.64 238.16 223.60 241.28 233.74 321.88 309.66 270.66 149.24 137.80 25.00 0.50 0.80 0.26
SV FE1 78.45 115.49 120.91 121.18 113.77 122.76 118.93 163.77 157.56 137.71 75.93 70.11 12.72 0.50 0.80 0.26
SV UEI 12.33 18.16 19.01 19.05 17.89 19.30 18.70 25.75 24.77 21.65 11.94 11.02 2.00 0.50 0.80 0.26
SV FE2 183.04 269.47 282.13 282.74 265.46 286.45 277.50 382.14 367.63 321.33 177.18 163.60 29.68 0.50 0.80 0.26
SV UE2 30.84 45.40 47.53 47.63 44.72 48.26 46.75 64.38 61.93 54.13 29.85 27.56 5.00 0.50 0.80 0.26
ΦSFE= 846.89 1322.79 1505.06 1681.51 1839.76 2013.23 1891.95 2328.24 2123.09 1613.84 845.80 744.17
Qg = 42032.31 [kWh]
QL = QH = 123381.96 [kWh]
86

1 ½" 0.04 0.093 42 0.04 0.22 80 9.14 5088 3331.51
42 0.22 3331.51

Qem = 1246.98 [kWh]
Qd = 3331.51 [kWh]
Qrhh = 32916.80 [kWh]
Qrhw = 9207.58 [kWh]

Qfh = 85835.37 [kWh/an]

ÎNCĂLZIRE clasa „A".

A B C D E F G

70
117
173
245
343
500
kWh/m²an

1 1/4" 0.032 0.085 40 0.04 0.19 50 9.14 8760 2720.517
40 0.19 2720.52

CONSUMUL DE ENERGIE PENTRU APA CALDĂ

Qac = 68338.65 [kWh]
Qac,c = 23561.84 [kWh]
Qacd = 2720.52 [kWh]
Qacc = 94621.01 [kWh]
qacc = 70.57 kWh/m2an


A B C D E F G

200
15
35
59
90
132

kWh/m²an

CONSUMUL DE ENERGIE ELECTRICĂ PENTRU ILUMINAT
87



A B C D E F G

40
59
73
91
120
49

kWh/m²an
ENERGIA PRIMARĂ

Qf,i = 186785.78 [KWh/an]
Ep = 216224.34 [KWh/an]
EMISIA DE CO2

Eco2 = 43879.18 [Kg/an]


32.73 [KgCO2/m2an]

DETERMINAREA CLASEI ENERGETICE A CLĂDIRII (P2)

Consum
Consum Clasa
specific
Incalziri Qfh= 85835.37 kWh/an qinc= 64.02 kWh/m2an A
Apa calda Qacc= 94621.01 kWh/an qac= 70.57 kWh/m2an D
2
2

A B C D E F G

125
566
820
201
291
408

kWh/m²an
88
p o = p 1 • p 2 • p 3 • p 4 • p 5 • p 6 • p 7 • p 8 • p 9 • p 1 0 • p11 • p 1 2 = 1 unde:

p3 1 Ferestre / uşi în stare bună. dar neetanşe
p4 1 Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin jumătate dintre armăturile de reglaj
p5 1 Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
p6 1 Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături se separare şi golire a acestora, funcționale

Nota energetică a clădirii pentru Pachetul 2 este: N = 98.56

89
CAP 16. ANALIZA ENERGETICĂ ŞI ECONOMICĂ A SOLUȚIILOR DE REABILITARE

Aceasta analiză presupune reevaluarea costurilor şi indicatorilor energetici de baza ai
clădirii pentru fiecare soluție în parte. În principal, este vorba de consumul anual de
energie al clădirii care rezultă prin aplicarea fiecărei măsuri, mai redus decât cel aferent
situației actuale. Analiza s‐a efectuat atât pentru soluțiile prezentate cat si pentru
pachetele de soluții menționate.

Rezultatele analizei energetice sunt următoarele:

Varianta Necesar Consum anual Consum Consum Consum Economia Nota Durata
caldura al incalzire anual specific total specific total anuala Energetica de
cladirii incalzire incalzire
2 2
(kWh/an) (kWh/an) (kWh/m ,an) (kWh/m ,an) (kWh/an) (kWh/an) (%) [zile]
V0 (Cl.Reala) 274105.08 258466.18 192.76 268.68 361052.13 0 0 77.96 234
V1 (S1) 224238.78 205599.25 153.34 229.42 308405.96 52646.17 14.58 85.98 225
V2 (S2) 177669.21 154339.67 115.11 191.07 256986.79 104065.34 28.82 87.71 229
V3 (S3) 274105.08 235040.63 175.29 250.02 336029.35 25022.78 6.93 86.97 234
V4 (P1) 123381.96 97438.01 72.67 148.54 199963.45 161088.68 44.62 95.50 212
V6 (P2) 123381.96 85835.37 64.02 138.72 186785.78 174266.35 48.27 98.56 212
V (Cl.Ref) 144466.77 106049.79 79.09 146.01 207234.70 153817.43 42.60 97.81 221

Analiza economică a soluțiilor propuse:

Această analiză presupune evaluarea următorilor indicatori:
‐ costurilor de investiție a variantelor de reabilitare;
‐ duratei de viața a variantelor de reabilitare;
‐ economiile energetice datorate adoptării variantelor de reabilitare.

Ținând seama de costul specific al energiei termice se stabilesc următoarele:
‐ durata de recuperare a investiției pentru fiecare variantă de
reabilitare;
‐ costul specific al energiei termice economisite;
‐ reducerea procentuală a facturii la utilitățile de energie termică.

În analiza economică a variantelor de reabilitare s‐a avut în vedere un cost specific al
agentului de încălzire de c = 0.063 €/kWh. Aceasta valoare reprezintă prețul
nesubvenționat indicat de furnizorul de agent termic pentru încălzire în București.
Prețurile unitare aferente fiecărei soluții reprezintă valori medii ale pieței la momentul
întocmirii auditului.
90
Rezultatele analizei economice:

Cost aproximativ Durata de Durata recuperare Costul specific al economie BANI
Varianta Economia anuala investitie viata investitie economiei energetice
(kWh/an) (€) (ani) (ani) (€/kWh) (Δce)
V1 (S1) 52646.17 26037.15 20 7.61 0.3804 3422.00
V2 (S2) 104065.34 18216.00 20 2.69 0.1346 6764.25
V3 (S3) 25022.78 6297.75 20 3.87 0.1936 1626.48
V4 (P1) 161088.68 44253.15 20 4.23 0.2113 10470.76
V5 (P2) 174266.35 50550.90 20 4.46 0.2231 11327.31

Mai detaliat vom avea:

Cost Costul Valoarea Neta Costul specific al
Economia Durata de Durata recuperare
Varianta aproximativ annual al Actualizată economiei
anuala viata investitie
investitie energiei energetice
C0 ΔE CE N VNA Tr E ΔVNA < 0

(€) (kWh/an) (€) (ani) (€) (ani) (€/kWh)

V1 (S1) 26037.15 52646.17 1692.41 20 2024290.51 7.61 0.3804 ‐42403
V2 (S2) 18216.00 104065.34 1184.04 20 3968150.38 2.69 0.1346 ‐117069
V3 (S3) 6297.75 25022.78 409.35 20 956069.67 3.87 0.1936 ‐26232
V4 (P1) 44253.15 161088.68 2876.45 20 6158582.00 4.23 0.2113 ‐165162
V5 (P2) 50550.90 174266.35 3285.81 20 6665055.23 4.46 0.2231 ‐175995

Unde:

t t
3 N
⎛ 1+ f k ⎞ N
⎛ 1 ⎞
VNA = C 0 + ∑ C Ek ∑ ⎜⎜ ⎟⎟ + C M ∑ ⎜⎜ ⎟⎟
k =1 t =1 ⎝ 1 + i ⎠ t =1 ⎝ 1 + i ⎠
în care:
C0 – costul investiției totale în anul “0” [Euro];
C E – costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referință [Euro/an];
CM – costul anual al operațiunilor de mentenanță, la nivelul anului de referință
[Euro/an];
f – rata anuală de creştere a costului căldurii [ – ];
i – rata anuală de depreciere a monedei (Euro) [ – ];
k – indice în funcție de tipul energiei utilizate
(1 – gaz natural, 2 – energie termică, 3 – energie electrică)
N – durata fizică de viață a sistemului analizat [ani].
Costurile aferente mentenanței reprezintă o cotă puțin importantă în structura relației şi
în situația în care nu pot fi apreciate, acestea pot fi ignorate.

Rata de creştere a costului căldurii se consideră a avea o valoare constantă pe durata de
viață tehnică a sistemului (0.1).

Pentru proiectele destinate sectorului public (ex. clădiri sociale, culturale, administrative
etc.) rata de depreciere a monedei variază între 0.1 şi 0.07 cu tendința de fixare pe cea de
91
a doua valoare. În cazul sectorului privat (mari corporații, bănci etc.) rata de depreciere
asumată depăşeşte 0.1.

În cazul construcțiilor de locuințe rata anuală de depreciere a monedei se situează în
plaja valorii 0.04 – 0.07. Diferențele semnificative între valorile menționate, relevă clar o
politică națională de promovare a unor proiecte de conservare a energiei în special la
consumatorii casnici.

Valori reduse ale ratei de depreciere a monedei favorizează promovarea rapidă a unor
soluții tehnice cu caracter energetic conservativ. Aşadar valorile ridicate ale ratei de
depreciere a monedei aferente investițiilor în sectorul public sau în sectorul privat care
înregistrează cifre de afaceri importante, compensează valoarea relativ scăzută (0,04)
aplicată sectorului de locuințe.

Ținând seama de cele de mai sus, relația se scrie sub forma simplificată:

VNA = C0 + ∑ C Ek X k
k
în care:
t
N ⎛ 1 + fk ⎞
X k = ∑ ⎜⎜ ⎟⎟
t =1⎝ 1 + i ⎠

Analizând valorile VNA specifice unei rezolvări clasice şi unei rezolvări cu caracter
energetic conservativ şi având (ambele soluții) dotări cu durata de viață egală N, se
obține VNA aferentă investiției suplimentare datorată aplicării proiectelor de
modernizare energetică şi economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectelor
menționate:

Δ VNA ( m ) = C ( m ) − ∑ Δ C E ⋅ X k k
k

în care:
C(m) – costul investiției aferente proiectului de modernizare energetică, la nivelul anului
“0”, [Euro];
ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicării proiectelor de
modernizare energetică la nivelul anului de referință, [Euro/an]:

ΔCEk = c k ⋅ ΔEk
în care
ΔEk ‐ reprezintă economia anuală de energie k estimată, obținută prin implementarea
unei măsuri de modernizare energetică, [kWh/an],
ck ‐ reprezintă costul actual al unității de energie k, [Euro / kWh].

Condiția ca o investiție (în soluția de modernizare energetică) să fie eficientă este
următoarea:
92

ΔVNA(m) < 0

Cum toate valorile ΔVNA pentru fiecare variantă sunt mai mici ca 0, toate soluțiile
propuse sunt eficiente din punct de vedere economic.
Durata (simplă) de recuperare a investiției, TR [ani]
C0
TR =
ΔE ⋅ c
în care:
C0 – costul lucrărilor de modernizare energetică, [Euro]
ΔE – economia de energie realizată prin aplicarea soluțiilor de modernizare energetică,
c – costul specific al energiei termice/electrice, [Euro/kWh]

Costul unității de energie economisită pe durata de viață a soluției, E [Euro/kWh]
C0
E =
ΔE ⋅ N S
în care: NS – durata de viață estimată a soluției de modernizare energetică.

93
CAP 17. CONCLUZII

Analizele energetice si economice prezentate pun în evidență calitățile diferitelor soluții
de reabilitare. Astfel:

Varianta de reabilitare S1 – implica un cost de 26 037 € şi se recuperează in circa 7.61 ani.
Soluția aduce o economie semnificativă de energie şi îmbunătățeşte confortul termic
interior, perioada de recuperare fiind mică. Durata sezonului de încălzire scade cu 9 zile,
fiind cuprinsă în perioadaseptembrie ‐ mai. Coeficientul de penalizare funcție de starea
finisajelor exterioare ale pereților exteriori devine P8=1, coeficient corespunzător stării
bune a tencuielii exterioare a clădirii reabilitate. Rezistența termică corectată a pereților
exteriori crește la valoarea R'pe = 2.04 m2K/W.
Cu acest pachet consumul specific total de energie este 229.42 kWh/m2an.

Varianta de reabilitare S2 – implica un cost de 18 216 € şi se recuperează în circa 2.69 ani.
Prin adoptarea acestei soluții se obține creșterea rezistențelor termice a ferestrelor și
ușilor, reducerea infiltrațiilor de aer rece, îmbunătățirea punților termice. Consumul
specific total de energie cu acest pachet este 191.07 kWh/m2an, un consum mai mic
decat în prima variantă de reabilitare, cu un preț mai scăzut și un timp de recuperere mai
mic.

Varianta de reabilitare S3 – implica un cost de 6 297 € și se recuperează în circa 3.87 ani.
Aplicarea acestei soluții determină micșorarea pierderilor de căldură prin sistemul de
transmisie prin creșterea randamentului la valoarea de 0.99. Cu acest pachet
consumul specific total de energie scade la valoarea de 250.02 kWh/m2an și are costul cel
mai mic în comparație cu celelalte variante de reabilitare.

Varianta de reabilitare P1. Este un pachetul care conține soluțiile S1 și S2 . Pachetul
implica un cost de 44 253.15 € şi se recuperează în 4.23 ani.
Costul acestui pachet este mare, dar a scăzut semnificativ consumul specific total de
energie ajungand la valoarea de 148.54 kWh/m2an.
Acest pachet menține penalizările micșorate de la soluțiile componente și micșorează
durata sezonului de încălzire cu 22 de zile.

Varianta de reabilitare P2. Este pachetul maximal de reabilitare din punct de vedere al
investiției, format din toate soluțiile prezentate. Pachetul implica un cost de 50 550.90 €
şi se recuperează în 4.46 ani. Cu acest pachet consumul specific total de energie este de
138.72 kWh/m2an, mai mic decât cel al clădirii de referință.

Analizând economic soluțiile de reabilitare propuse, se constată că toate conduc la o
recuperare a investiției într‐o perioadă de timp mai mică decât durata de viață a
materialelor și la un cost al energiei pe kWh mai mic decât cel plătit în prezent. Măsurile
de reabilitare energetică vor deveni economic mai avantajoase pe măsură ce costul
energiei și al combustibililor utilizați va crește.
94
În funcție de posibilitatea de realizare a eforturilor investiționale, pentru reabilitarea
clădirii se recomandă alegerea pachetelor 1 sau 2, deși sunt maximale din punct de
vedere al costului investiției, dar asigură realizarea unei economii mari de bani.
Pentru pachetele P1 și P2 consumurile specifice totale sunt cele mai mici, iar
performanțele energetice ale clădirii sunt cele mai bune.
În analiza și decizia finală privind adoptarea anumitor soluții si pachete de soluții în scopul
reducerii consumurilor energetice trebuie avut în vedere faptul că prețul specific al
energiei termice va crește în următorii ani, astfel încât durata de recuperare a investițiilor
se va reduce corespunzător.

Rezultatele auditului energetic al clădirii reprezintă baza de calcul pentru studiul de
fezabilitate care stabileşte varianta de reabilitare/modernizare oportună pentru
beneficiarul clădirii analizate. O dată identificată varianta de reabilitare/modernizare se
va întocmi proiectul de execuție pentru soluția agreată.

95
RAPORT DE AUDIT
1.OBIECTUL ŞI SCOPUL LUCRĂRII

În lucrarea de față este prezentat raportul de audit energetic pentru blocul de locuințe
din mun. Pitești, str. Intrarea Teilor, nr. 6‐8, jud. Argeș, efectuat pe baza datelor şi
observațiilor relevate asupra clădirii şi instalațiilor de încălzire, preparare a apei calde de
consum şi iluminat aferente acesteia.
Pentru clădirea expertizată s‐a completat fişa de analiză termică şi energetică aferentă
construcției şi instalațiilor aferente.
Rezultatele obținute pe baza analizei energetice a clădirii şi instalațiilor de încălzire şi
furnizare a apei calde de consum aferente acesteia, servesc la certificarea energetică a
clădirii, precum şi la identificarea soluțiilor tehnice optime de reabilitare, modernizare a
elementelor de construcție și a sistemului de instalații.
Întocmirea raportului de audit energetic al clădirii s‐a efectuat în conformitate cu
prevederile normativului MC 001/2007.
2.PREZENTAREA GENERALĂ A CLĂDIRII ANALIZATE

2.1.Elemente de alcătuire arhitecturală
Clădirea expertizată este Blocul din str. Intrarea Teilor, nr. 6‐8, Pitești, imobil aflat în
grija Asociației de proprietari. Din punct de vedere al tipologiei clădirilor civile, blocul de
locuințe expertizat se caracterizează prin:
• Zona teritorială‐urbană
• Modul de locuire‐colectiv
• Regim înălțime‐mediu (P+4)
• Clasa de importanță‐normală conform P100
Construcția a fost proiectată pe baza unui proiect tip și a fost xecutată în anul 1995, fiind
amplasată în Pitești. Clădirea are formă regulată şi regim de înălțime P+4.
Destinația principală este cea de locuit în apartamente de 2 și 4 camere, a căror
deschideri principale au orientările conform planșei anexate. Blocul cuprinde 12 de
apartamente, în medie câte 4 apartamente la fiecare etaj. Blocul este prevăzut cu
balcoane neînchise pe direcțiile NV ‐ NE ‐ SV la fiecare etaj.
Blocul dispune de o scară cu pereți interiori. Soluția arhitecturală existentă pentru o scară
grupează următoarele funcțiuni pe nivel:
- parter: apartamente, casa scării
- etaj 1…4: apartamente , casa scării
- terasă
Înălțimile de nivel sunt:
- parter: 2,75 m
- etaj 1,2,3: 2,80 m
- etaj 4: 3,00 m
În casa scării este amplasat canalul tehnic care este destinat adăpostirii rețelelor de apă
96
caldă menajeră, apă rece, canalizare şi de distribuție a agentului termic pentru încălzire.
Tâmplăria exterioară a apartamentelor din clădire este din lemn de răşinoase, de tip
cuplată, cu geamuri duble, respectiv din PVC cu geamuri termoizolante duble.
Finisajele sunt obişnuite :
- tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior, zugrăveli obişnuite înlocuite în unele
apartamente cu tapet;
- pereții băilor şi bucătăriilor au fost prevăzuți cu vopsitorii de ulei, faianța fiind
prevăzută numai în dreptul căzilor; în prezent în o mare parte a bucătăriilor şi băilor este
prevăzută faianță pe toata suprafața interioară a pereților;
- tencuieli de cca. 3 cm la exterior;
- pardoseli în camere cu parchet; pardoseli de mozaic, în bucătării, băi şi spații comune;
- zugrăveli simple la pereți şi pardoseli din mozaic la spațiile comune şi în casa scării.
Finisajele exterioare au fost afectate de murdărire, decolorare cauzate de acțiunea
razelor ultraviolete.
Se impune prin urmare refacerea în totalitate a fațadelor.
Clădirea nu prezintă nici un element de umbrire a fațadelor.

2.2. Elemente de alcătuire a structurii de rezistență
Conform expertizei tehnice calitative.
Structura de rezistență a unui tronson deasupra cotei 0,00 este alcătuită astfel:
- elemente verticale – pereți structurali din zidărie de cărămidă BCA şi stâlpi din beton
armat monolit dispuşi perimetral pentru rezemarea grinzilor planşeelor;
- elemente orizontale – planşee cu plăci din panouri prefabricate şi grinzi realizate atât
prefabricat cât şi monolit;
- scara este realizată din elemente prefabricate.
Infrastructura este realizată după cum urmează:
- planşeu peste sol realizat din beton armat turnat monolit;
- fundații continue de tip bloc şi cuzinet din beton armat.
Notă: Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării termotehnice, care majorează
în final valoarea clădirii, se consideră rațional şi oportun ca modernizarea energetică să se
realizeze pe fondul unei structuri de rezistență cu un grad ridicat de siguranță. Prin
urmare, reabilitarea termică este condiționată de refacerea unor lucrări de expertizare
tehnică privind cerința A1 “Stabilitate şi rezistență” menționată în legea 10/1995
(Calitatea în construcții), lucrări în urma cărora se vor stabili eventualele soluții de
consolidare a clădirii. Este obligatoriu ca în timpul şi mai ales după reabilitarea
termo‐tehnică şi energetică, acțiunile susceptibile de a se exercita asupra blocului să nu
aibă ca efect producerea unuia din următoarele evenimente:
‐prăbuşirea totală sau parțială a construcției;
‐producerea unor deformații şi/sau vibrații de mărime inacceptabilă pentru exploatarea
normală;
‐avarierea elementelor nestructurale (închideri, compartimentări, finisaje) a instalațiilor
şi a echipamentelor ca urmare a deformațiilor excesive ale elementelor structurale;
‐producerea ca urmare a unor evenimente accidentale, a unor avarii de tip prăbuşire
progresivă.

97
2.3. Elemente de izolare termică
Pereții structurali nu sunt prevăzuți cu nici o izolație termică.
Tâmplăria exterioară a ferestrelor şi uşilor apartamentelor, ale casei scării, a fost inițial
din lemn, cuplată, prevăzută cu două foi de geam simplu. Numeroşi locatari au schimbat
tâmplăria din lemn cu una din PVC, îmbunătățind gradul de etanşare al apartamentelor
dar neutilizând soluții care să permită ventilarea naturală a camerelor. Există astfel
pericolul apariției condensului la fața interioară a elementelor exterioare de construcție,
scăzând şi mai mult gradul de izolare termică.

2.4. Instalația de încălzire şi de preparare a apei calde de consum
Încălzirea blocului este asigurată prin livrare de agent termic de la un punct termic
zonal. Apa caldă ste livrată de asemenea din punctul termic zonal.
Releveul efectuat asupra instalației de încălzire a blocului a condus la înregistrarea
corpurilor de încălzire din fontă, corpuri clasice, necurățate de mai mult de trei ani.
Instalația de încălzire interioară însumează 57 corpuri de încălzire amplasate în spațiul
locuit. Spațiile comune, scară, garaj, nu sunt încălzite.
Corpurile statice vechi din apartamente au fost prevăzute cu robinete colțar de tipul
dublu reglaj fără posibilitatea de reglare a temperaturii incintei.
Instalația de încălzire interioară este caracterizată printr‐o funcționare anormală,
eficiența slabă a transferului termic fiind consecință a depunerilor de materii organice şi
anorganice în interiorul corpurilor de încălzire şi al țevilor, precum şi a dezechilibrării
hidraulice provocate de modificări nesupravegheate ale mărimii inițiale a corpurilor de
încălzire.
Clădirea este prevăzută cu instalații sanitare aferente băilor şi bucătăriilor. Băile şi
bucătăriile au fost dotate cu următoarele tipuri de obiecte sanitare : lavoar din porțelan
sanitar, ventil de scurgere pentru lavoar Dn 1 ¼”, cadă de baie din fontă emailată, ventil
de scurgere, baterie amestecătore cu duş flexibil pentru baie Dn ½”, cădiță duș, closet din
porțelan sanitar, rezervor de spălare montat la înălțime, capac cu rama din material
plastic, bideu, spălător cu picurător cu ventil de scurgere Dn 1 ½”, sifon de scurgere
pentru spălător tip butelie, baterie amestecătoare stativă.
Alimentarea cu apă rece a blocului se face din rețeaua de distribuție stradală printr‐un
branşament din țeavă zincată.
Casa scării a fost considerată în calculele de audit ca fiind neîncălzită.
Distribuția agentului termic pentru încălzirea centrală se realizează printr‐un sistem
bitubular cu distribuție inferioară şi coloane verticale care străbat planşeele. Coloanele
sunt aparente şi sunt racordate la partea superioară a clădirii la vasul de aerisire.
Consumul de a.c.m. şi apă rece este facturat individual, pe baza citirii lunare a
apometrelor individuale. Există şi consumatori la care nu s‐au instalat apometre; pentru
aceştia facturarea se realizează în sistem pauşal.
Conductele pentru agentul termic de încălzire şi pentru acm sunt în stare avansată de
uzură fizică, fiind practic neizolate termic. Se impune necesitatea izolării tuturor
conductelor de agenți termici din canalul tehnic şi rezolvarea problemei recirculării apei
calde menajere pentru limitarea pierderilor de căldură.

2.5. Instalația de iluminat
98
Releveul efectuat asupra instalației de iluminat a blocului a condus la înregistrarea
corpurilor de iluminat. Corpurile de iluminat folosesc preponderent surse cu
incandescență, atat în apartamente cat și în spațiile comune.

2.6. Concluzii finale privind starea actuală a clădirii
Deşi a fost în general bine întreținut de‐a lungul timpului, imobilul se prezintă într‐o stare
avansată de degradare fizică, fiind necesare lucrări urgente de reabilitare atât din punct
de vedere arhitectural (refacerea finisajelor exterioare), constructiv (consolidare generală
sau cel puțin rezolvarea problemei elementelor nestructurale) cât şi al instalațiilor
aferente construcției.
Tâmplăria exterioară este atât în stare bună (PVC) cât şi în stare avansată de degradare
(lemn).
Instalațiile interioare prezintă uzură avansată. Conductele rețelei de distribuție a
agentului termic sunt din oțel, cu izolația în stare avansată de uzură fizică sau
inexistentă.

99
3. FIȘA DE ANALIZĂ TERMICĂ ȘI ENERGETICĂ A CLĂDIRII
Clădirea: Bloc Locuinte

Adresa: str. Intrarea Teilor, nr. 6‐8, Pitești, jud. Argeș
Proprietar:
Categoria clădirii:
X locuinţe birouri spital
comerţ hotel autorităţi locale / guvern
şcoală cultură altă destinație: cămin – centru plasament copii
Tipul clădirii:
individuală înşiruită
X bloc tronson de bloc
Zona climatică în care este amplasată clădirea: II
Regimul de înălțime al clădirii: P + 4 E
Anul construcției: 1995
Proiectant / constructor:
Structura constructivă:
X zidărie portantă cadre din beton armat
pereți structurali din beton armat stâlpi şi grinzi
diafragme din beton armat schelet metalic
Existența documentației construcției şi instalației aferente acesteia:
X partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,
secţiuni reprezentative ale construcţiei ,
detalii de construcție,
X planuri pentru instalaţia de încălzire interioară,
schema coloanelor pentru instalația de încălzire interioară,
X planuri pentru instalația sanitară,
Gradul de expunere la vânt:
adăpostită X moderat adăpostită liber expusă (neadăpostită)
Starea subsolului tehnic al clădirii: nu este cazul
Plan de situație/schița clădirii cu indicarea orientării față de punctele cardinale, a
distanțelor până la clădirile din apropiere şi înălțimea acestora şi poziționarea sursei
de căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară.

100
Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor
caracteristici termotehnice ale elementelor de construcție din componența anvelopei
clădirii: tip, arie, straturi, grosimi, materiale, punți termice:

; Pereți exteriori opaci:

9 alcătuire:
Straturi componente (i →
Coeficient
PE Descriere Arie [m²] e)
reducere , r
Material Grosime [m]
Tencuiala 0.02 0.71
Zidaria BCA 731.57 Zidaria BCA 0.35
Tencuiala 0.03
9 Aria totală a pereților exteriori opaci [m²]: 731.57
9 Stare: bună, pete condens, igrasie,
9 Starea finisajelor: bună, tencuială căzută parțial / total,
9 Tipul şi culoarea materialelor de finisaj:Tencuială similipiatră culoare combinată
alb – galben

Rosturi despărțitoare pentru tronsoane ale clădirii: nu este cazul

; Pereți către spații anexe (casa scărilor, etc.):
Coeficient
PiCS Descriere Arie [m²] e)
reducere, r
Tencuiala 0.02 0.86
Zidaria BCA 266.05 Zidaria BCA 0.25
Tencuiala 0.02
9 Aria totală a pereților către casa scărilor [m²]: 266.05
9 Volumul de aer din casa scărilor [m³]: 542.82

; Planşeu peste garaj:
PdG Coeficient
Descriere Arie [m²] e)
a reducere, r
PdG Planseu beton
107.08 Parchet 0.02 0.87
a pardoseala calda
Sapa M100 0.05
Beton
0.13
armat
Tencuiala 0.03
9 Aria totală a planşeului peste garaj [m²]: 107.08
9 Volumul de aer din garaj [m³]: 294.47

101
; Terasă / acoperiş: TERASA
9 Tip: circulabilă, necirculabil,
9 Stare: bună, deteriorată,
uscată, umedă
9 Ultima reparație: < 1 an, 1 – 2 ani
2 – 5 ani, > 5 ani
Straturi componente (i → e) Coeficient
Arie
PlT Descriere Grosime reducere, r
[m²] Material
[m] [%]
Terasa 281.22 Tencuiala 0.02 0.66
Beton 0.13
Beton de panta 0.06
Termoizolatie
rigida 0.08
Sapa de protectie 0.06
Mozaic 0.02
9 Aria totală a terasei [m²]: 281.22
9 Materiale finisaj: nu;

; Pardoseala peste parter retras
PdP
Descriere Arie [m²] reducere, r
R Material Grosime [m]
[%]
Planseu
29.26
beton Parchet 0.02 0.75
Sapa M100 0.05
Beton armat 0.13
Tencuiala 0.03
9 Aria totală a pardoseala PR [m²]: 29.26

; Placa pe sol
PdS Descriere Arie [m²] reducere, r
[%]
Planseu
100.65
beton Mozaic 0.02 0.33
Sapa M100 0.05
Strat termoizolant 0.10
Beton armat 0.15
Strat hidroizolant 0.003
9 Aria totală a placa pe sol [m²]: 100.65

102
; Ferestre / uşi exterioare:
FE / Tipul Grad Prezență
Descriere Arie [m²]
/ UE tâmplăriei etanşare oblon (i / e)
FE1 Termoizolate 42.17 PVC 0.5 Nu
FE2 Duble lemn 98.39 Lemn 0.43 Nu
UE1 Termoizolate 26.00 PVC 0.5 Nu
UE2 Duble lemn 61.00 Lemn 0.43 Nu
9 Starea tâmplăriei: 30% bună 70% evident neetanşă
70% fără măsuri de etanşare,
30% cu garnituri de etanşare,
cu măsuri speciale de etanşare;

; Alte elemente de construcție:
‐ între casa scărilor şi terasă,
‐ între casa scărilor şi sol,
‐ între garaj și pardoseală etaj,
‐ între garaj și sol

; Elementele de construcție mobile din spațiile comune:
9 uşa de intrare în clădire:
Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon,
cheie),

X Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă
în perioada de neutilizare,
Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată
frecvent deschisă în perioada de neutilizare,
9 ferestre de pe casa scărilor: starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de
etanşare:
X Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare,
X Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe,
Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,

Caracteristici ale spațiului locuit / încălzit:
9 Aria utilă a pardoselii spațiului încălzit [m²]: 1340.85
9 Volumul spațiului încălzit [m³]: 3269.79
9 Înălțimea medie liberă a unui nivel [m]: 2.75
Gradul de ocupare al spațiului încălzit / nr. de ore de funcționare a instalației de
încălzire: 5616
Raportul dintre aria fațadei cu balcoane închise şi aria totală a fațadei prevăzută cu
balcoane / logii:
Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 10 m;
Perimetrul pardoselii peste sol clădirii [m]: 100.65

Instalația de încălzire interioară:
103
9 Sursa de energie pentru încălzirea spațiilor:
Sursă proprie, cu combustibil
Centrală termică de cartier
X Termoficare – punct termic central
Termoficare – punct termic local
Altă sursă sau sursă mixtă:
9 Tipul sistemului de încălzire:
Încălzire locală cu sobe,
X Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:

Date privind instalația de încălzire locală cu sobe: nu este cazul
Element Data
Nr. Data Element
Tipul sobei Combustibil închidere ultimei
crt. instalării reglaj ardere
tiraj curățiri

9 Starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului:
Coşurile au fost curățate cel puțin o dată în ultimii doi ani,
Coşurile nu au mai fost curățate de cel puțin doi ani,

; Date privind instalația de încălzire interioară cu corpuri statice:

Tip corp Numar corpuri statice [buc.] Suprafata echivalenta termic [m2]
static In spatiul In spatiul Total In spatiul In spatiul Total
locuit comun locuit comun
Radiatoare 57 57 205 205
fonta

9 Tip distribuție a agentului termic de încălzire:X inferioară, superioară, mixtă
9 Necesarul de căldură de calcul [W]: 274 105.08
9 Racord la sursa centralizată cu căldură: X racord unic,
multiplu: puncte,
diametru nominal [mm]: 40
disponibil de presiune (nominal) [mmCA]:
9 Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existența vizei metrologice: nu este
cazul
9 Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord, rețea de distribuție,
coloane): nu există
9 Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice):
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale,
Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puțin un sfert
dintre acestea nu sunt funcționale,
104

X Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puțin
jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcționale,
9 Rețeaua de distribuție amplasată în spații neîncălzite:
‐ Lungime [m]: 42
‐ Diametru nominal [mm, țoli]: 1 1/2”
‐ Termoizolație: nu
9 Starea instalației de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon
de încălzire,
Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate
înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,
X Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curățate în totalitate cu
mai mult de trei ani în urmă,
9 Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:
Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a
acestora, funcționale,
X Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi
golire a acestora sau nu sunt funcționale,

Date privind instalația de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: nu este cazul
‐ Aria planşeului încălzitor [m²],
‐ Lungimea [m] şi diametrul nominal [mm] al serpentinelor încălzitoare;

Diametru serpentină.

[mm]
Lungime [m]
‐ Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalației;

9 Sursa de încălzire – punct termic zonal:
‐ Putere termică nominală:
‐ Randament de catalog:
‐ Anul instalării:
‐ Ore de funcționare:
‐ Stare (arzător, conducte / armături, manta):
‐ Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare:

Date privind instalația de apă caldă de consum:
9 Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:

Sursa de incalzire – centrala termica proprie
X Termoficare – punct termic central

105
9 Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
X Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare
a.c.m.:

9 Puncte de consum: 60 a.c.m. / 24 a.r.;
9 Numărul de obiecte sanitare ‐ pe tipuri : Lavoar – 12 Spălător – 12
Duş: ‐ 12 Cadă de baie: ‐ 12
Rezervor WC – 12 Bideu ‐ 12
9 Racord la sursa centralizată cu căldură: X racord unic,
multiplu: puncte,
diametru nominal [mm]: 40
presiune necesară (nominal) [mmCA]:
9 Conducta de recirculare a a.c.m.: funcțională, nu funcționeazăX nu există
9 Contor de căldură general: tip contor ,
anul instalării ,
existența vizei metrologice ;
9 Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există X parțial
peste tot

9 Alte informații:
‐ accesibilitate la racordul de apă caldă din canalul tehnic: da
‐ programul de livrare a apei calde de consum: permanent
‐ facturi pentru apa caldă de consum pe ultimii 5 ani: nu
‐ facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalație proprie
de producere a.c.m. funcționând pe gaze naturale – facturi pe ultimii 5 ani :
‐ date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea
termoizolației etc.: completare ocazională a instalației de încălzire, puncte de
consum acm cu pierderi, nu
‐ temperatura apei reci din zona/localitatea în care este amplasată clădirea
(valori medii lunare – de preluat de la stația meteo locală sau de la regia de apă)
10
‐ numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se
cunosc consumurile facturate): nu
9 Informații privind instalația de climatizare: nu este cazul
9 Informații privind instalația de ventilare mecanică: nu este cazul
9 Informații privind instalația de iluminat: Consum mediu anual 6 329.40 kWh/an

106
4. EVALUAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE LOCUINȚE
(NOTE DE CALCUL)

4.1. Determinarea rezistențelor termice corectate ale elementelor de construcție din
componența clădirii

Caracteristici geometrice

Au fost calculate ariile tuturor elementelor de construcție (pereți exteriori opaci,
ferestre şi usi exterioare, planşeu peste subsol, planşeu peste pod, pereți ce delimitează
spațiul încălzit de casa scării, etc.). De asemenea, s‐a calculat suprafața locuită şi
suprafața încălzită, volumul util încălzit şi volumul total al clădirii.
Calculul suprafețelor din plan vertical şi orizontal este prezentat în tabelele 1 și 2:

Suprafeţe ext. Verticale h NE NV SE SV
parter 2.75 10.00 17.30 0.00 10.00
etaj I 2.80 15.72 20.60 20.60 15.72
etaj II+III 5.60 16.04 20.60 20.60 16.04
etaj IV 3.00 25.36 15.08 15.08 25.36
Ferestre
parter [m2] 0.00 15.91 0.00 3.44
etaj I+II+III [m2] 26.64 20.64 20.64 26.64
etaj IV [m2] 12.32 1.00 1.00 12.32
Total Ferestre [m2] 38.96 37.55 21.64 42.40
Usi
parter [m2] 3.44 0.00 0.00 2.15
etaj I+II+III [m2] 0.00 27.09 27.09 0.00
etaj IV [m2] 4.52 9.03 9.03 4.52
Total Usi [m2] 7.96 36.12 36.12 6.67
Total pereţi exteriori [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36
Pereti Interiori HL CS
parter [m] 9.10 9.60 0.00
Total PI parter [m2] 25.03 26.40 0.00 47.13
etaj I+II+III+IV [m] 0.00 25.52 0.00
Total PI etaj [m2] 0.00 244.73 0.00 218.93
TOTAL [PiCS] [m2] 266.05
Suprafeţe orizontale [m2]
Pardoseala peste sol [PdS] 100.65
Plafon spre terasa [PlT] 281.22
Pardoseala peste CS [PdCS] 32.74
Pardoseala peste garaj [PdGa] 107.08
Pardoseala peste PR [PdPR] 29.26
Tabel 1. Suprafeţe din plan vertical şi orizontal
107
NE NV SE SV
F termopan FE1 [m2] 11.69 11.27 6.49 12.72
F lemn FE2 [m2] 27.27 26.29 15.15 29.68
Usi termopan UE1 [m2] 2.00 11.00 11.00 2.00
Usi lemn UE2 [m2] 6.00 25.00 25.00 5.00
Pereţi ext PE1 [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36
Total suprafeţe int [m2] 296.15
Usi termopan UI1 9.03
Usi lemn UI2 21.07
Pereti Interiori 266.05
Casa Scarii NE NV SE SV
F termopan CSFe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00
F lemn CSFe2 [m2] 3.44 0.00 0.00 3.44
Usi termopan CSUe1 [m2] 0.00 0.00 0.00 0.00
Usi lemn CSUe2 [m2] 7.96 0.00 0.00 3.01
Pereţi exteriori PE CS [m2] 26.68 50.16 50.16 22.68
Orizontal
Plafon spre terasa CS [m2] 30.80
Pardoseala peste sol CS [m2] 63.54
Tabel 2. Suprafeţe defalcate pe categorii
Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcție și rezistențele termice
corectate

Conductivitățile termice de calcul ale materialelor se determină în conformitate cu
Mc001‐1, prin multiplicarea valorilor cu coeficienți de majorare care țin cont de
deprecierea conductivităților în funcție de vechimea materialelor şi de starea acestora
(stare uscată, afectată de condens sau afectată de igrasie).
Rezistentele termice corectate pentru elementele opace țin cont de coeficientul de
majorare a conductivității termice a materialelor şi de influența punților termice. Valorile
rezultate sunt prezentate pentru fiecare tip de element de construcție:

R r R’ R’nec
pardoseală peste garaj RGA 0.49 GA 0.87 R’GA 0.45 R'nec 1.65
Valori ale rezistentei termice R, rezistentei termice corectate R’ si rezistentei necesare R’nec
108
Număr de schimburi de aer cu exteriorul

Se consideră cazul unei clădiri colective cu precizările:
- clasa de permeabilitate a clădirii este medie
- clădirea este moderat adăpostită
- clădirea face parte din categoria " dublă expunere"
na= 1,55h‐1
4.2. Determinarea consumului anual de căldură pentru încălzire

Consumul anual de căldură pentru încălzirea spațiilor (încălzire continuă şi ocupare
permanentă a spațiilor) se determină pe baza metodologiei din Mc001.
Aporturile interne de căldură (ca valoare medie zilnică) se determină conform Anexei 5 ‐
Mc001, ca fiind egale cu 5,25 W/m2.
Numărul normalizat de persoane conform iloc este 43.
Pentru determinarea temperaturilor spațiilor neîncălzite (casa scării, subsol, pod ) s‐a
utilizat metodologia recomandată de Mc001.
Durata sezonului de încălzire şi numărul de grade zile pentru încălzire s‐au determinat din
verificarea condiției de identitate, la începutul, respectiv sfârşitul sezonului de încălzire,
dintre temperatura interioară din spațiul încălzit şi temperatura exterioară de referință
a clădirii considerate în conformitate cu metodologia indicată de Mc001 (s‐a aplicat
metoda analitică şi s‐au verificat rezultatele prin metoda grafică, conform graficului de
mai jos).
25
20
15
θe
θi
10 θer
θir
0
‐5
109

Au rezultat următoarele valori de calcul (teoretice):
‐ durata sezonului de încălzire t 5616 h
‐ momentul de începere al sezonului de încălzire: 10 septembrie
‐ momentul de sfârşit al sezonului de încălzire: 12 mai
În final s‐au determinat valorile pe baza cărora se va clasifica din punct de vedere
energetic clădirea de locuințe. S‐au calculat:
• pierderile de căldură prin transmisie şi infiltrații QL= 274 105.08 kWh/an;
• degajările interioare de căldură φi= 7.04 kW;
• aporturile solare φS= 36.12 kW;
• aporturile totale de căldură QG= 60 456 KWh/an;
• necesarul de energie pentru încălzirea clădirii Qh= 274 105.08 KWh/an;
• pierderile sistemului de transmisie Qem = 23 835.22 KWh/an;
• pierderile sistemului de distribuție Qd = 6 066.12 KWh/an – se ține cont de
diametrele conductelor de distribuție din canalul tehnic, de starea degradată a
conductelor şi de lipsa izolației termice.
Însumând toate consumurile de energie prezentate mai sus rezultă un consum total
anual de energie pentru încălzire de 258 466.19 KWh/an, respectiv un consum specific de
192.76 kW/m2an.

4.3. Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea acc

Determinarea consumului anual de căldură pentru prepararea apei calde menajeră
pentru blocul auditat se determină în conformitate cu metodologia Mc001/II.3. şi se
bazează pe valorile consumurilor (75l/pers,zi) şi pierderilor de apă caldă.
Temperatura medie anuală a apei reci este tar= 10°C . Temperatura apei calde menajere
este
tac= 50°C.
S‐au calculat:
• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajeră efectiv utilizate este
de
68 338.65 KWh/an;
• necesarul de energie pentru prepararea apei calde menajeră pierdute este de
23 561.84 KWh/an;
• cantitatea de energie disipată de la coloanele de distribuție din clădire este de
4 356.06 KWh/an.
În final s‐au determinat valorile pe baza cărora se va clasifica din punct de vedere
energetic clădirea de locuințe: consumul de căldură anual total de Qacc= 96 256.55
kWh/an, respectiv consumul specific anual de qacc= 71.79 kWh/m2an.

110
4.4. Determinarea consumului anual de energie electrică pentru iluminat

Pentru calcularea estimativă a consumului de energie electrică pentru iluminat se
foloseşte metodologia MC001.
Astfel pentru sistemul de iluminat aferent blocului rezultă un consum global anual de
6 329.40 kWh/an, respectiv un consum specific de energie electrică de 4.13 kWh/m2an.

4.5.Determinarea cantităților anuale de combustibil consumat şi de co2 emis
Pe baza necesarului anual GLOBAL de energie termică şi electrică calculat conform
Mc001/II se determină energia primară consumată pentru asigurarea confortului în bloc:
407 917.33 kWh/an.
Pe baza necesarului total anual de energie termică şi electrică se determină emisiile
anuale de CO2. Cantitatea de CO2 emisă este de 63.92 kg/m2an.

4.6 Certificarea şi notarea energetică a clădirii
Notarea din punct de vedere energetic a clădirii existente se efectuează funcție de
consumul specific anual de energie estimat pe baza analizei energetice a clădirii. Notele
de referință ataşate clădirii de referință caracterizează utilizarea rațională a energiei.
Caracteristicile clădirii reale certificate precum şi cele ale clădirii de referință sunt
prezentate în cele ce urmează.
Penalizări acordate clădirii reale

P Denumire Valoare
P1 coeficient de penalizare funcție de starea subsolului tehnic al clădirii 1,00
P2 coeficient de penalizare funcție de utilizarea uşii de intrare în clădire clădirii 1,01
P3 coeficient de penalizare funcție de starea elementelor de închidere mobile din
spațiile comune (casa scărilor) – către exterior sau către ghene de gunoi 1,02
P4 coeficient de penalizare funcție de starea armăturilor de închidere şi reglaj de la
corpurile statice 1,05
P5 coeficient de penalizare funcție de spălarea/curățirea instalației de încălzire
interioară 1,05
P6 coeficient de penalizare funcție de existența armăturilor de separare şi golire a
coloanelor de încălzire 1,03
P7 coeficient de penalizare funcție de existența echipamentelor de măsură pentru
1,15
decontarea consumurilor de căldură
P8 coeficient de penalizare funcție de starea finisajelor exterioare ale pereților
exteriori 1
P9 coeficient de penalizare funcție de starea pereților exteriori din punct de vedere al
conținutului de umiditate al acestora 1
P10 coeficient de penalizare funcție de starea acoperişului peste pod – pentru clădiri
prevăzute cu pod nelocuibil (nu este cazul) 1
P11 coeficient de penalizare funcție de starea coşului/coşurilor de evacuare a fumului
(nu este cazul) 1
P12 coeficient de penalizare care ține seama de posibilitatea asigurării necesarului de
aer proaspăt la valoarea de confort 1
Tabel 3

111
Determinarea caracteristicilor clădirii de referință; consumuri energetice
Clădirea de referință reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici
generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Mc 001/3:
a) Aceeaşi formă geometrică, volum şi arie totală a anvelopei ca şi clădirea reală;
b) Aria elementelor de construcție transparente (ferestre, luminatoare, pereți exteriori
vitrați) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii reale;
c) Rezistențele termice corectate ale elementelor de construcție din componența
anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform Metodologie
Partea I, cap 11.
d) Valorile absorbtivității radiației solare a elementelor de construcție opace sunt aceleaşi
ca în cazul clădirii de referință;
e) Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este (g)= 0,26;
f) Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii reale;
g) Numărul de schimburi de aer din spațiul încălzit este de minimum 0,5 h‐1,
considerându‐se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de etanşare;
h) Sursa de căldură pentru încălzire şi preparare a apei calde de consum este, centrală
termică proprie funcționând cu combustibil gazos (gaze naturale) şi cu preparare a apei
calde de consum cu boiler cu acumulare;
i) Sistemul de încălzire este de tipul încălzire centrală cu corpuri statice, dimensionate
conform reglementărilor tehnice în vigoare;
j) Instalația de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic şi hidraulic
atât la baza coloanelor de distribuție (în cazul clădirilor colective), cât şi la nivelul
corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de
costuri de încălzire;
k) În cazul sursei de căldură centralizată, instalația interioară este dotată cu contor de
căldură general (la nivelul racordului la instalațiile interioare) pentru încălzire şi apă caldă
de consum la nivelul racordului la instalațiile interioare, în aval de stația termică
compactă;
l) În cazul clădirilor de locuit colective, instalația de apă caldă este dotată cu debitmetre
înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din apartamente;
m) Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este caracteristic
echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în instalațiile interioare;
n) Conductele de distribuție din spațiile neîncălzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate
termic cu material caracterizat de conductivitate termică λiz ≤ 0,05 W/mK, având o
grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o) Instalația de apă caldă de consum este caracterizată de dotările şi parametrii de
funcționare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru prepararea apei
calde de consum este de 1958 * NP / Aînc [kWh/m²an], unde NP reprezintă numărul
mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate, iar Aînc reprezintă aria utilă a
spațiului încălzit / condiționat (conf. Mc 001/3 Anexa 9);
p) În cazul în care se impune climatizarea spațiilor ocupate, randamentul instalației de
climatizare este aferent instalației, mai corect reglată din punct de vedere aeraulic şi care
funcționează conform procesului cu consum minim de energie;
112
q) În cazul climatizării spațiilor ocupate, consumul de energie este determinat în varianta
utilizării răcirii în orele de noapte pe baza ventilării naturale/mecanice (după caz);
r) Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 normativ, p0 = 1,00.
Pentru clădirea de referinţă se reia calculul de determinare a consumului anual specific, păstrând
dimensiunile anvelopei calculate în prima parte şi înlocuind valorile R’ cu R’nec.
Ținând cont de caracteristicile menționate mai sus s‐au obținut următoarele rezultate:
Consumul specific de energie pentru instalația de încălzire: 79.09 kWh/m2an
Consumul specific de energie pentru prepararea apei calde de consum: 62.79
kWh/m2an
Consumul specific de energie pentru instalația de iluminat: 4.13 kWh/m2an

Notarea energetică a clădirii reale şi încadrarea în clasele de eficiență energetică
Nota energetică a clădirii reale care ține cont de penalizările de mai sus este 76.96.
Clădirea se încadrează în clasa de eficiență energetică G, conform metodologiei din
MC001/PIII.

Notarea energetică a clădirii de referință
Nota energetică a clădirii de referință rezultată din calcule este 97.81. Clădirea de
referință se încadrează în clasa de eficiență energetică D, conform metodologiei din
MC001/PIII.

5.MĂSURI RECOMANDATE DE CREŞTERE A PERFORMANȚEI ENERGETICE A BLOCULUI DE
LOCUINȚE

5.1. Soluții de reabilitare pentru pereții exteriori
Îmbunătățirea protecției termice la nivelul pereților exteriori ai clădirii se propune a se
face prin montarea unui strat termoizolant suplimentar.
Materialele termoizolante care urmează să fie utilizate la reabilitare trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
- condiții privind conductivitatea termică: conductivitatea termică de calcul trebuie să
fie mai mică sau cel mult egală cu 0,10 W/mK;
- condiții privind densitatea: densitatea aparentă în stare uscată a materialelor
termoizolante trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 550 kg/m3;
- condiții privind rezistența mecanică: materialele termoizolante trebuie să prezinte
stabilitate dimensională şi caracteristici fizico‐mecanice corespunzătoare, în funcție de
structura elementelor de construcție în care sunt înglobate sau de tipul straturilor de
protecție astfel încât materialele să nu prezinte deformări sau degradări permanente, din
cauza solicitărilor mecanice datorate procesului de exploatare, agenților atmosferici sau
acțiunilor excepționale;
- condiții privind durabilitatea: durabilitatea materialelor termoizolante trebuie să fie în
concordanță cu durabilitatea clădirilor şi a elementelor de construcție în care sunt
înglobate;
113
- condiții privind siguranța la foc: comportarea la foc a materialelor termoizolante
utilizate trebuie să fie în concordanță cu condițiile normate prin reglementările tehnice
privind siguranța la foc, astfel încat să nu deprecieze rezistența la foc a elementelor de
construcție pe care sunt aplicate/înglobate;
- condiții din punct de vedere sanitar şi al protecției mediului: materialele utilizate la
realizarea izolației termice a elementelor de construcție nu trebuie să emane în decursul
exploatării mirosuri, substanțe toxice, radioactive sau alte substanțe dăunătoare pentru
sănătatea oamenilor sau care să producă poluarea mediului înconjurător; în cazul
utilizării izolației termice din materiale care pe parcursul exploatării pot degaja pulberi în
atmosferă (produse din vată minerală, vată de sticlă, etc.) trebuie să se realizeze
protecția etanşă sau înglobarea în structuri protejate a acestora;
- condiții privind comportarea la umiditate: materialele termoizolante trebuie să fie
stabile la umiditate sau să fie protejate împotriva umidității;
- condiții privind comportarea la agenți biodegradabili: materialele termoizolante
trebuie să reziste la acțiunea agenților biologici sau să fie tratate cu biocid sau protejate
cu straturi de protecție;
- condiții speciale: materialele termoizolante trebuie să permită aplicarea lor în
structura elementelor de construcție prin aplicarea unor straturi de protecție pe
suprafața lor; materialele termoizolante nu trebuie să conțină sau să degaje substanțe
care să degradeze elementele cu care vin în contact (inclusiv prin coroziune); materialele
termoizolante care se montează prin procedee la cald nu trebuie să prezinte fenomene
de înmuiere sau tasare la temperaturi mai mici decât cele de aplicare; în caz contrar ele
vor trebui să fie prevăzute din fabricație cu un strat de protecție;
- condiții privind punerea în operă: materialele termoizolante trebuie să permită o
punere în operă care să garanteze menținerea caracteristicilor fizico‐chimice şi de izolare
termică în condiții de exploatare;
- condiții privind controlul de calitate: materialele noi sau cele tradiționale produse în
străinătate trebuie să fie agrementate tehnic pentru utilizarea la lucrări de izolații termice
în construcții; toate materialele termizolante utilizate trebuie să aibă certificate de
conformitate privind calitatea care să le confirme caracteristicile fizico‐mecanice conform
celor prevăzute în standardele de produs, agrementele tehnice sau normele de fabricație
ale produselor respective. In certificatul de calitate trebuie să se specifice numărul
normei tehnice de fabricație (standardul de produs, agrement tehnic, normă sau marca
de fabricație etc.); transportul, manipularea şi depozitarea materialelor termoizolante
trebuie să se facă cu asigurarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea şi păstrarea
caracteristicilor funcționale ale acestor materiale. Aceste măsuri trebuie asigurate atât de
producătorii cât şi de utilizatorii materialelor termoizolante respective, conform
prevederilor standardelor de produs, agrementelor tehnice sau normelor tehnice ale
produselor respective; condițiile de depozitare, transport şi manipulare eventualele
măsuri speciale ce trebuie luate la punerea în operă (produse combustibile, care degajă
anumite noxe, care se aplica la cald, etc.) vor fi în mod expres precizate în normele
tehnice ale produsului precum şi în avizele de expediție eliberate la fiecare livrare.
Luând în considerare toate cerințele enunțate mai sus se propune soluția izolării pereților
exteriori cu polistiren expandat ignifugat de fațadă de minim 20 cm grosime (minim 15
114
kg/m3), amplasat pe suprafața exterioară a pereților existenți, protejat cu o masă de
spaclu de minim 5mm grosime şi tencuială acrilică structurată de minim 1,5mm grosime.
Soluția prezintă următoarele avantaje:
corectează majoritatea punților termice;
conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al stabilității
termice;
protejează elementele de construcție structurale precum şi structura în ansamblu, de
efectele variației de temperatură a mediului exterior;
nu conduce la micşorarea ariilor locuibile şi utile;
permite realizarea, prin aceeaşi operație, a renovării fațadelor;
nu necesită modificarea poziției corpurilor de încălzire şi a conductelor instalației de
încălzire;
permite locuirea apartamentelor în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi
modernizare;
nu afectează pardoselile, tencuielile, zugrăvelile şi vopsitoriile interioare existente;
durată de viață garantată, de regulă, la cel mult 20 ani.
Soluția propusă va fi realizată astfel:
‐Stratul suport trebuie pregătit cu câteva zile înainte de montarea termoizolației, verificat
şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea (având în vedere că în această
soluție abaterile de la planeitate nu pot fi corectate prin sporirea grosimii stratului de
protecție) şi curățat de praf şi depuneri;
‐Stratul termoizolant din plăci de polistiren expandat ignifugat, de dimensiuni mari (ex:
1,20x0,60m), detensionate, este fixat prin lipire pe suprafața suport, reparată şi curățată
în prealabil; stratul de lipire se realizează, de regulă, din mortar sau pastă adezivă cu lianți
organici (răşini), lipirea făcându‐se local, pe fâşii sau în puncte.
Fixarea stratului termoizolant se poate face fie prin lipire, fie mecanic (cu bolțuri din oțel
inoxidabil, cu expandare, montate în găuri forate cu dispozitive rotopercutante, sau cu
dibluri de plastic cu rozetă). Se recomandă utilizarea simultană a celor două procedee
menționate, pentru împiedicarea smulgerii datorate sucțiunii.
Montarea plăcilor termoizolante se va face cu rosturile de dimensiuni cât mai mici şi
decalate pe rândurile adiacente, având grijă ca adezivul să nu fie în exces şi să nu ajungă
în rosturi, fapt care ar conduce la pericolul apariției ulterioare a crăpăturilor în stratul de
finisaj. La colțuri şi pe conturul golurilor de fereastră se vor prevedea plăci termoizolante
în formă de L. Deasupra ferestrelor, în dreptul buiandrugilor, în locul plăcilor din
polistiren se pot prevedea plăci din vată minerală bazaltică pentru o protecție mai bună
la foc.
Stratul de protecție şi de finisaj se execută, în straturi succesive (grundul şi tinciul/pelicula
de finisare finală), cu grosime totală de 5...10 mm, şi se armează cu o țesătură deasă din
fibre de sticlă.
Tencuiala (grundul) trebuie să realizeze pe lângă o aderență bună la suport (inclusiv
elasticitate pentru preluarea dilatărilor şi contracțiilor datorită variațiilor climatice, fără
desprinderea de suport) şi permeabilitate la vaporii de apă concomitent cu
impermeabilitate la apă.
Tencuiala subțire se realizează din paste pe bază de răşini siliconice obținute prin
115
combinarea lianților din răşini siliconice cu o răşină sintetică acrilică în dispersie apoasă
care reduce coeficientul de absorbție de apă prin capilaritate.
Finisarea se poate face cu vopsele în dispersie apoasă, în una din următoarele variante:
‐vopsele silicatice (care au permeabilitate mare la vaporii de apă dar absorbție mare la
apă şi rezistență mică la agenți atmosferici) care trebuie corectate prin adaosuri de max.
5% de răşini sintetice în dispersie şi hidrofobizarea ulterioară a suprafețelor; pigmenții
sunt obligatoriu minerali, aspectul fiind mat;
‐vopsele pe bază de răşini sintetice acrilice sau polivinilice cu rezistență mare la apă dar
permeabilitate la vapori mai redusă;
‐vopsele pe bază de răşini siliconice în dispersie apoasă care au bună permeabilitate a
vaporilor de apă, absorbție mică prin capilaritate, aderență pe orice tip de suport, aspect
mat.
Se recomandă ultima variantă de vopsire a fațadelor termoizolate.
Rețeaua de armare, fixată pe suprafața suport cu mortar adeziv, este în funcție de tipul
liantului folosit la componenta de protecție (din fibre de sticlă – eventual protejate cu o
peliculă din material plastic pentru asigurarea protecției împotriva compuşilor alcalini în
cazul tencuielilor cu mortare hidraulice – sau fibre organice: polipropilenă, poliester).
Trebuie asigurată continuitatea stratului de armare prin suprapunerea corectă a foilor de
țesătură din fibră de sticlă (min. 10 cm).
În zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri şi decroşuri, pe conturul
golurilor de fereastră, se prevede dublarea țesăturilor din fibre de sticlă (fâşii de 25 cm)
sau/şi folosirea unor profile subțiri din aluminiu. La colțurile golurilor de fereastră, pentru
armarea suplimentară a acestora, se vor prevedea ştraifuri din țesătură din fibre de sticlă
cu dimensiuni 20x40 cm, montate la 45°.
Se vor prevedea rosturi de mişcare şi dilatare care separă fațada în câmpuri de cel mult
14m2, evitând alinierea acestora cu ancadramentele de fereastră care sunt zone cu
concentrări mari de eforturi. Este recomandată separarea celor două tipuri de rosturi. Se
pot prevedea cordoane vinilice sau profile metalice care să permită mişcarea
independentă a fațadei în raport cu elementele de construcție.
Execuția trebuie făcută în condiții speciale de calitate şi control, de către firme
specializate, referitoare în primul rând la compoziția mortarului, dispozitivele de prindere
şi solidarizare, scule, maşini, precum şi la tehnologia de execuție.
Pe lângă avantajele menționate mai sus, soluția prezintă şi unele dezavantaje:
rezistență mecanică mai redusă, în special la acțiuni dinamice, ceea ce presupune
luarea unor măsuri speciale de consolidare în zonele mai expuse, de exemplu pe o
înălțime de cca. 2,00 m de la cota trotuarului; pe suprafața soclurilor se pot folosi
tencuieli rezistente la lovire din categoria marmorocului (griş de piatră şi lianți din
răşini sintetice) sau suplimentarea țesăturii din fibre se sticlă cu una având
rezistență la întindere de trei ori mai mare decât cea normală;
un cost relativ mare;
limitarea gamei de finisaje posibil de aplicat.
Este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire
termoizolantă, în grosime de cca 5 cm, a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor,
prevăzându‐se şi profile de întărire‐protecție adecvate din aluminiu precum şi benzi
116
suplimentare din țesătura din fibre de sticlă. Deoarece spațiul este insuficient, în această
zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor prevedea glafuri noi din PVC
sau tablă zincată cu grosimea de 0,5 mm .
Deoarece actuala tencuială a fațadei ar fi greu de curățat, se propune ca aceasta să fie
menținută iar polistirenul să fie aplicat pe ea. Doar în zonele de cant din jurul ferestrelor,
unde spațiul este insuficient, se propune îndepărtarea tencuielii exterioare înainte de
montarea termoizolației. Montarea termoizolației suplimentare se va face pe toată
suprafața fațadei, exceptând zona rosturilor unde nu se propune nici o îmbunătățire la
nivelul pereților exteriori.

5.2.Soluții de reabilitare pentru tâmplăria exterioară
Ca urmare a rezistențelor termice minime prevăzute pentru tâmplăria exterioară la
clădirile de locuit (R’min>0,50 m²K/W) tâmplăria exterioară utilizată până acum în mod
curent şi anume tâmplăria din lemn cu cercevele cuplate sau tâmplăria de lemn dublată
prevăzută cu două foi de geam simplu, nu mai este corespunzătoare.
O soluție recomandată este tâmplăria cu tocuri şi cercevele din PVC şi prezintă
următoarele caracteristici:
‐ au rezistență bună la agenții de mediu; sunt insensibile la variațiile de umiditate
din atmosferă;
‐ au rezistență mecanică redusă (cu atât mai mult la profilele fără „armături” din
țeavă); în consecință ferestrele din PVC au în general dimensiuni mai mici decât cele din
lemn;
‐ au posibilități de asamblare pe care le oferă tehnologia de producție a profilelor
(în general clipsare), face ca deformațiile din producție şi montaj să fie evitate;
‐ tehnologia de producție permite atât montarea geamurilor simple, cât şi a
geamurilor termoizolante;
‐ nu necesită întreținere în timp, plasticul fiind colorat în masă, sau finisat cu
peliculă acrilică, realizată în timpul procesului de fabricație a profilelor;
‐ au etanşeitate mare, datorită garniturilor pe care le includ.
Dezavantajele utilizării tâmplăriei cu tocuri şi cercevele din PVC sunt:
- pericolul de a schimba regimul higrotermic al încăperilor din cauza tâmplăriei foarte
etanşe;
- durata de viață verificată practic este de 30 ani;
- îmbătrânirea materialului şi modificarea culorilor, mai ales la tâmplăriile albe, în
funcție de materialul plastic utilizat şi de rezistența la razele ultraviolete;
- scăpările de gaz inert din foile de sticlă după scurt timp de la montare.
Eventual, la tâmplăria exterioară existentă, în scopul reducerii fluxului termic datorat
infiltrațiilor, trebuie luate următoarele măsuri:
- efectuarea unor reparații pentru a obține o mai bună închidere a cercevelelor pe toc;
- prevederea unor garnituri de etanşare între cercevele şi între cercevele şi toc;
- îmbunătățirea etanşării între toc şi zidărie ş.a.
Pentru a micşora pierderile de căldură în situația în care radiatoarele sunt amplasate în
fața unei tâmplării exterioare, trebuie respectată următoarea conditie specială:
- între elementele de radiator şi tâmplărie se prevede un ecran special cu o rezistență
117
termică de cel puțin 1,10 m²K/W.
Notă: În situația în care la partea superioară a ferestrelor se prevăd obloane rulante,
rezistența termică în zona cutiei oblonului va fi de cel puțin 1,65 m²K/W, prin căptuşirea
la interior a cutiei cu un strat de termoizolație eficientă, de cel puțin 6 cm grosime.
După schimbarea ferestrelor trebuie avute neapărat în vedere:
‐ etanşarea la infiltrații de aer rece a rosturilor de pe conturul tâmplăriei, dintre toc şi
glafurile golului din perete; completarea spațiilor rămase după montarea ferestrelor noi
cu spumă poliuretanică şi închiderea, la interior, a rosturilor cu tencuială;
‐ etanşarea hidrofugă a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale speciale
(chituri siliconice, mortare hidrofobe ş.a.) precum şi acoperirea rosturilor cu baghete din
lemn sau din PVC;
‐ prevederea lăcrimarelor la glaful orizontal exterior de la partea superioară a golurilor
din pereții exteriori;
‐ înlocuirea solbancurilor din tablă zincată existente pe glaful orizontal exterior de la
partea inferioară a golurilor din pereți, se vor asigura panta, existența şi forma
lăcrimarului, etanşarea față de toc (cuie cu cap lat la distanțe mici), etanşarea față de
perete (marginea tablei ridicată şi acoperită la partea superioară de tencuială) etc.;
‐ desfundarea (sau crearea dacă nu există) a găurilor de la partea inferioară a tocurilor,
destinate îndepărtării apei condensate între cercevele.
Schimbarea tâmplăriei conduce la mărirea rezistenței termice a ferestrelor şi uşilor. De
asemenea, efectul favorabil al acestei măsuri se manifestă substanțial atât în ceea ce
priveşte condițiile de confort, prin eliminarea curenților reci de aer, cât şi sub aspectul
necesarului anual de căldură, prin micşorarea volumului de aer care pătrunde în exces în
încăperi şi care trebuie încălzit.
Astfel, modernizarea din punct de vedere termic a tâmplăriei exterioare se propune a se
realiza în următoarea variantă:
‐ înlocuirea tâmplăriei de lemn şi tâmplăriei metalice existente cu tâmplărie cu tocuri şi
cercevele din PVC în sistem pentacameral, cu ranforsări din profile metalice galvanizate,
cu geam termoizolant dublu 4+12+4 mm, cu o suprafață tratată cu un strat reflectant
având un coeficient de emisie e<0,10 şi cu un coeficient de transfer termic kg=1,8 W/m²K
(R=0,55m²K/W).
Este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare să se realizeze o căptuşire
termoizolantă, în grosime de cca 5 cm, a glafurilor exterioare, inclusiv a solbancurilor,
prevăzându‐se şi profile de întărire‐protecție adecvate din aluminiu precum şi benzi
suplimentare din țesătură din fibre de sticlă. Deoarece spațiul este insuficient, în această
zonă în prealabil se îndepărtează tencuiala existentă. Se vor prevedea glafuri noi din tablă
zincată sau PVC cu grosimea de 0,5 mm.
În zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri şi decroşuri, se prevede
dublarea țesăturilor din fibre de sticlă sau/şi folosirea unor profile subțiri din aluminiu sau
din PVC.
Adoptarea soluției de înlocuire totală a ferestrelor existente cu ferestre tip termopan
implică etanşarea spațiului interior şi reducerea drastică a numărului de schimburi de aer
sub valoarea necesară diluării concentrației CO2 şi a umidității interioare. Astfel, înainte
118
de reabilitare, schimbul de aer se realiza prin neetanşeitățile tâmplăriei. Prin prevederea
garniturilor de etanşare, împrospătarea aerului trebuie realizată pe alte căi şi anume:
- prin deschiderea periodică a elementelor mobile ale tâmplăriei exterioare (cercevele,
uşi balcon);
- prin creearea unor sisteme controlate de pătrundere a aerului proaspăt din exterior
(prize cu clapete mobile, ş. a.);
- prin asigurarea unei funcționări corecte a canalelor verticale de ventilație existente în
băi, grupuri sanitare suplimentare şi cămări neventilate direct, precum şi în unele
bucătării;
‐ prin executarea eventual, cu ocazia modernizării, a unor canale verticale suplimentare
de ventilare în cadrul apartamentului, în funcție de spațiile disponibile.
Dacă nu sunt rezolvate aceste probleme, apar consecințe nefavorabile majore, cum ar fi:
- dezagremente în ceea ce priveşte condițiile de locuire (aer viciat, umiditate mare, ş.a.)
- riscul apariției condensului pe suprafețele interioare ale elementelor de construcție
perimetrale;
- creşterea cantității de vapori de apă care condensează în anotimpul rece în interiorul
elementelor de construcție care fac parte din anvelopă.
În scopul rezolvării acestor probleme se recomandă prevederea unor dispozitive de
închidere – deschidere oscilo‐basculante, revizuirea funcționării canalelor verticale de
ventilare naturală sau prevederea unor dispozitive pentru acționarea automată şi
periodică a unor ventilatoare amplasate fie la priză fie pe acoperiş.
Ca urmare, se recomandă în această situație o tâmplărie cu fante de ventilare sau
practicarea unor guri de ventilare reglabile în pereții exteriori ai clădirii, dimensionate
corespunzător astfel încât să asigure un număr minim de schimburi de aer na=0,5sch/h.

5.3. Soluții de modernizare a instalațiilor de încălzire şi a.c.m.
Soluțiile de modernizare a instalațiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de consum
se aleg ținând seama de starea actuală a instalațiilor (evaluată prin expertiză energetică):
dotarea corpurilor de încălzire existente cu robineți termostatici, robineți de
reglare, robineți de dezaerisire şi repartitoare de costuri, montare apometre apă
rece și apă caldă;
spălarea instalației de încălzire interioară dacă nu se schimbă corpurile de încălzire
şi coloanele;
Izolarea conductelor din canalul tehnic.

119
6. ANALIZA EFICIENȚEI ECONOMICE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE

6.1. Determinarea performanțelor energetice ale clădirii ca urmare a lucrărilor de
intervenție
Rezistențe termice unidirecționale şi corectate după reabilitare

Rezistenta termica corectata

Rezistențe termice medii pe clădire după reabilitare

Valorile rezistenței termice medii a elementelor de construcție ale clădirii se determină
pentru fiecare soluție în parte:

Solutii de reabilitare Real S1 S2 S3 P1 P2
2
Rezistența medie (m K/W) 0.80 1.33 0.84 0.80 1.44 1.44
Tabel 4

Numărul de schimburi de aer cu exteriorul
Se au în vedere următoarele:
Clădirea este reabilitată;
Clădirea este considerată “moderat adăpostită”;
Expunerea spațiilor interioare este preponderent simplă;
Tâmplăria exterioară este în totalitate prevăzută cu garnituri de etanşare, deci
clasa de permeabilitate este medie.
În conformitate cu Mc001, rezultă: na=0,5h‐1 .

6.2. Date de intrare pentru analiza economică a soluțiilor de modernizare
energetică a clădirii

S‐au avut în vedere următoarele soluții (S), respectiv pachete de soluții (P) de
modernizare energetică a anvelopei şi/sau a instalației de încălzire şi preparare a apei
calde de consum:
S1 ‐ Izolarea termică a tuturor pereților exteriori, a pardoselii peste parter retras și a
120
pardoselii peste garaj cu 10 cm polistiren expandat ignifugat de fațadă;
S2 – Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare (înlocuirea ferestrelor cu tâmplărie
din lemn cu ferestre având tâmplăria din PVC şi geam termoizolant dublu, inclusiv
înlocuirea uşilor exterioare cu uşi din PVC);
S3 – Modernizarea energetică a instalației interioare de încălzire (spălarea corpurilor de
încălzire, echiparea lor cu robineți termostatici, robineți de reglare pe retur, ventile de
dezaerisire, izolarea conductelor din canalul tehnic, montare apometre apă rece și apă
caldă);

P1 – Pachetul de soluții S1 + S2
P2 – Pachetul de soluții S1 + S2 + S3

Determinarea consumurilor de energie pentru fiecare soluție de modernizare sau pachet
de soluții se efectuează în conformitate cu Mc001 ținând seama de rezultatele
prezentate în notele de calcul termotehnic din lucrarea de față.
Analiza economică a soluțiilor de modernizare energetică a clădirii reprezintă o formă
simplificată de evaluare a rentabilității investițiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate şi
nu poate face obiectul unui dosar de finanțare a lucrărilor. Analiza economică se bazează
pe următoarele ipoteze şi valori:

sumele necesare realizării lucrărilor de investiții se consideră ca fiind la dispoziția
beneficiarului de investiție, acesta neapelând la credite bancare (ac=1);
calculele economice se efectuează în Euro, ținând seama de cursul BNR de la data
realizării auditului energetic al clădirii, respectiv 4,3 RON/Euro la data de
20.10.2010;
costurile medii ale energiei termice la data întocmirii auditului energetic sunt
următoarele:

c = 0.063 Euro / kWh

costurile specifice de investiție, pentru lucrările de construcție, aferente soluțiilor
adoptate la nivel de devize pe categorii de lucrări, sunt cele corespunzătoare
normelor MP024‐02;
procentul de calcul al cheltuielilor indirecte este 13,50% ;
procentul de calcul al profitului este 7,00% ;
procentul de calcul al organizării de şantier este 1,5%.

6.3. Analiza economică a lucrărilor de intervenție
Analiza economică a soluțiilor de modernizare energetică a clădirii reprezintă o formă
simplificată de evaluare a rentabilității investițiilor, la nivel de studiu de prefezabilitate şi
nu poate face obiectul unui dosar de finanțare a lucrărilor. Consumurile totale şi specifice
de energie înainte de reabilitare sunt prezentate în tabelul 5:

121

Consumator ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE ILUMINAT TOTAL
CONSUM
Consum de energie [kWh/an] 258 466.18 92 481.30 6 329.40
Consum specific de energie
192.76 71.96 4.13 268.68
[kWh/m2an]
CLASA DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ D D A C
Tabel 5
Consumurile totale şi specifice de energie după aplicarea pachetelor de soluții de
reabilitare sunt prezentate în tabelul 6:

Soluții/Pachete de soluții APĂ CALDĂ DE
Consumator ÎNCĂLZIRE ILUMINAT TOTAL
de reabilitare CONSUM
Consum de energie
200 413.45 96 211.66 6 329.40
[KWh/an]
S1
2 149.47 71.75 4.13 225.35
[kWh/m an]
Consum de energie
154 339.67 96 317.72 6 329.40
[KWh/an]
S2
2 115.11 71.83 4.13 191.07
[kWh/m an]
Consum de energie KWh/an] 235 040.63 6 329.40
94 659.32
S3
2 175.29 70.60 4.13 250.02
[kWh/m an]
Consum de energie
97 438.01 96 196.04 6 329.40
[KWh/an]
P1
2 72.67 71.74 4.13 148.54
[kWh/m an]
Consum de energie
85 835.37 94 621.01 6 329.40
[KWh/an]
P2
2 64.02 70.57 4.13 138.72
[kWh/m an]
Tabel 6

În urma aplicării măsurilor de reabilitare, încadrarea clădirii şi instalațiilor aferente în
clasele de eficiență energetică se modifică după cum urmează:

NOILE CLASE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
Pachet de măsuri de ÎNCĂLZIRE APĂ CALDĂ DE CONSUM ILUMINAT TOTAL
reabilitare
S1 C D A C
S2 B D A B
S3 D D A C
P1 B D A B
P2 A D A B
Tabel 7
Notă: Conform cu Mc001‐2006, grilele de valori pentru încadrarea în clasele de eficiență
energetică sunt aceleaşi pentru toate tipurile de clădiri (rezidențiale, birouri, spitale,
centre comerciale etc.).

Sinteza analizei tehnico‐economice a soluțiilor şi pachetelor de soluții de reabilitare este
prezentată în tabelele de mai jos:

122

Varianta Necesar Consum Consum Consum total Consum Economia anuala Nota Durata
caldura al anual anual specific specific total Energetica de
cladirii incalzire incalzire incalzire
(kWh/an) (kWh/an) (kWh/m2,an) (kWh/m2,an) (kWh/an) (kWh/an) (%) [zile]

V0 (Cl.Reala) 669054.76 1442798.37 928.20 1087.33 1688973.92 0 0 28.33 222
V1 (S1) 436030.03 936383.12 602.40 761.50 1182520.99 506452.93 29.99 45.88 206
V2 (S2) 569006.28 1233599.57 793.61 955.55 1484141.20 204832.72 12.13 33.54 214
V3 (S3) 501813.49 1078998.49 694.15 853.25 1325127.96 363845.96 21.54 39.48 232
V4 (S4) 669054.81 704102.95 452.97 610.02 947053.60 741920.32 43.93 100.00 222
V5 (P1) 158847.67 340963.68 219.35 381.16 591305.75 1097668.17 64.99 100.00 187
V6 (P2) 158847.67 136137.73 87.58 247.19 383069.38 1305904.54 77.32 100.00 187
V (Cl.Ref) 278965.82 274937.98 176.88 339.56 526640.70 1162333.21 68.82 100.00 208
Tabel 8

Cost aproximativ Durata de Durata recuperare Costul specific al economie BANI
Varianta Economia anuala investitie viata investitie economiei energetice
(kWh/an) (€) (ani) (ani) (€/kWh) (Δce)
V1 (S1) 52646.17 26037.15 20 7.61 0.3804 3422.00
V2 (S2) 104065.34 18216.00 20 2.69 0.1346 6764.25
V3 (S3) 25022.78 6297.75 20 3.87 0.1936 1626.48
V4 (P1) 161088.68 44253.15 20 4.23 0.2113 10470.76
V5 (P2) 174266.35 50550.90 20 4.46 0.2231 11327.31
Tabel 9

Cost Costul Valoarea Neta Costul specific al
Economia Durata de Durata recuperare
Varianta aproximativ annual al Actualizată economiei
anuala viata investitie
investitie energiei energetice
C0 ΔE CE N VNA Tr E ΔVNA < 0

(€) (kWh/an) (€) (ani) (€) (ani) (€/kWh)

V1 (S1) 26037.15 52646.17 1692.41 20 2024290.51 7.61 0.3804 ‐42403
V2 (S2) 18216.00 104065.34 1184.04 20 3968150.38 2.69 0.1346 ‐117069
V3 (S3) 6297.75 25022.78 409.35 20 956069.67 3.87 0.1936 ‐26232
V4 (P1) 44253.15 161088.68 2876.45 20 6158582.00 4.23 0.2113 ‐165162
V5 (P2) 50550.90 174266.35 3285.81 20 6665055.23 4.46 0.2231 ‐175995
Tabel 10

Adoptarea soluțiilor de reabilitare şi modernizare energetică a clădirilor depinde de
disponibilitățile financiare pentru investiție ale beneficiarului.

În cazul de față, ierarhizarea soluțiilor după efortul investițional grupează soluțiile în
următoarele categorii:
‐ investiție mică, până la 7 000 Euro, în cazul soluției S3;
‐ investițe medie, până la 27.000 Euro în cazul soluțiilor S1 și S2;
‐ investiție mare, peste 40.000 Euro în cazul pachetelor P1 şi P2

Ierarhizarea soluțiilor după durata de recuperare a investiției grupează soluțiile astfel :
123
o Modernizarea energetică a tâmplăriei exterioare – S2 – durată de recuperare a
investiției sub 3 ani.
o Modernizarea energetică a pereților exteriori ‐ S1 și a suprafețelor orizontale parter
retras și garaj – durată de recuperare a investiției maxim 8 ani.

Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra variantei optime
Din analiza valorilor rezultă că pachetele de modernizare propuse P1 și P2 conduc la cele
mai mari economii de energie.
Investiția maximă aferentă pachetului complet de măsuri de reabilitare (varianta P2) a
fost estimată la 50 550.90 Euro. Ierarhizarea variantelor după durata de recuperare a
investiției este următoarea:

NR. CRT. VARIANTA DURATA DE RECUPERARE A INVESTIȚIEI IERARHIZARE
1 SOLUȚIA 1 7.61 V
2 SOLUȚIA 2 2.69 I
3 SOLUȚIA 3 3.87 II
6 PACHETUL 1 4.23 III
7 PACHETUL 2 4.46 IV
Tabel 11
Se recomandă aplicarea pachetului complet de măsuri de reabilitare energetică P2.
7. MĂSURI RECOMANDATE ÎN SARCINA PROPRIETARILOR

Sunt recomandate şi următoarele măsuri conexe în vederea creşterii în mod direct sau
indirect a performanței energetice a blocului:
o măsuri generale şi de organizare:
informarea administrației şi a locatarilor despre economisirea energiei;
înțelegerea corectă a modului în care clădirea trebuie să funcționeze atât în ansamblu
cât şi la nivel de detaliu;
desemnarea unui reprezentant pentru urmărirea execuției lucrărilor de reabilitare
termică;
stabilirea unei politici clare de administrare în paralel cu o politică de economisire a
energiei în exploatare;
încurajarea ocupanților de a utiliza clădirea corect, fiind motivați pentru a reduce
consumul de energie;
înregistrarea regulată a consumului de energie;
analiza facturilor de energie şi a contractelor de furnizare a energiei şi modificarea lor,
dacă este cazul;
angajarea unui responsabil energetic;
asigurarea serviciilor de consultanță energetică din partea unor firme specializate
(care să asigure şi întreținerea corespunzătoare a instalațiilor din construcții);
o măsuri asupra instalațiilor de încălzire:
schimbarea coloanelor de încălzire şi a racordurilor la corpurile de încălzire;
demontarea şi spălarea corpurilor de încălzire sau înlocuirea lor;
îndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către
124
încăpere
introducerea între perete şi radiator a unei suprafețe reflectante care să reflecteze
căldura radiantă către cameră;
echilibrarea termo‐hidraulică corectă a corpurilor de încălzire, coloanelor de agent
termic, rețelei de distribuție în general;
o măsuri asupra instalațiilor de apă caldă de consum:
schimbarea coloanelor de a.c.m. şi a racordurilor la obiectele sanitare;
înlocuirea obiectelor sanitare;
utilizarea panourilor solare pentru prepararea individuală/colectivă a a.c.m.;
utilizarea de dispersoare de duş economice;
înlocuirea garniturilor la robineți şi repararea armăturilor defecte;
echilibrarea hidraulică a rețelei de distribuție a apei calde de consum.

Aceste lucrări de modernizare şi/sau întreținere au efecte pozitive indirecte asupra
consumurilor termo‐energetice ale clădirii studiate, ele neputând fi cuantificate prin
aplicarea metodologiei actuale de auditare energetică.

Se recomandă de asemenea, în conformitate cu prevederile legii 372/2005, luarea în
calcul a utilizării sistemelor descentralizate de alimentare cu energie bazate pe surse de
energie regenerabilă, cu impact pozitiv atât asupra consumurilor de energie cât şi asupra
poluării mediului.

Având în vedere costul relativ ridicat al modernizării termotehnice, care majorează în
final valoarea clădirii, se consideră rațional şi oportun ca modernizarea energetică să se
realizeze pe fondul unei structuri de rezistență cu un grad ridicat de siguranță. Prin
urmare, reabilitarea termică este condiționată de refacerea unor lucrări de expertizare
tehnică privind cerința A1 “Stabilitate şi rezistență” menționată în legea 10/1995
(Calitatea în construcții), lucrări în urma cărora se vor stabili eventualele soluții de
consolidare a clădirii. Este obligatoriu ca în timpul şi mai ales după reabilitarea
termo‐tehnică şi energetică, acțiunile susceptibile de a se exercita asupra blocului să nu
aibă ca efect producerea unuia din următoarele evenimente:

• prăbuşirea totală sau parțială a construcției;
• producerea unor deformații şi/sau vibrații de mărime inacceptabilă pentru
exploatarea normală;
• avarierea elementelor nestructurale (închideri, compartimentări, finisaje) a
instalațiilor şi a echipamentelor ca urmare a deformațiilor excesive ale elementelor
structurale;
• producerea, ca urmare a unor evenimente accidentale, a unor avarii de tip
prăbuşire progresivă, disproporționate în raport cu cauza care le‐a produs.

Pe baza Raportului de Audit Energetic si a Documentației de Analiză a Lucrărilor de
Intervenții se pot întocmi Proiectul tehnic de reabilitare energetică+Detaliile de
125
execuție+Caietele de sarcini. În funcție de resursele materiale şi de montajul financiar
preconizat, beneficiarul împreună cu autoritățile locale vor selecta măsurile de reabilitare
energetică a clădirii şi instalațiilor termice care să corespundă necesităților proiectului.

Pentru realizarea Proiectului tehnic de reabilitare energetică, a Detaliilor de execuție şi a
Caietelor de sarcini sunt necesare informații exacte privind anvelopa reabilitată,
instalațiile, regimul de funcționare al acestora precum şi gradul de ocupare al blocului.

Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,
126
Cod poştal Nr. înregistrare la Data
localitate Consiliul Local înregistrării
z z l l a a
1 1 0 0 8 1 – 2 0 1 1 1 0 – 1 5 1 1 1 0
7
Notare
Performanţa energetică a clădirii 77.96
Certificat de performanţă energetică Sistemul de certificare: Metodologia de calcul al
Performanţei Energetice a Clădirilor elaborată în
energetică:
Clădirea Clădirea de
certificată referinţă
aplicarea Legii 372/2005
Eficienţă energetică ridicată
A
B B
C C
D
E
F
G
Eficienţă energetică scăzută
Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 192,76 146,01

Indice de emisii echivalent CO2 [kgCO2/m²an] 63,92 36,39
Consum anual specific de energie Clasă energetică
[kWh/m²an] pentru: Clădirea Clădirea
certificată de referinţă
Încălzire: 192.76 D B
Apă caldă de consum: 71.79 D D
Climatizare: - - -
Ventilare mecanică: - - -
Iluminat artificial: 4.13 A A
Consum anual specific de energie din surse regenerabile [kWh/m²an]: 0
Date privind clădirea certificată:

Adresa clădirii: str. Intrarea Teilor, nr. 6-8,, Piteşti Aria utilă: 1340.85 m²
Categoria clădirii: locuinte
Aria construită desfăşurată: 1742.56 m²
Regim de înălţime: P+4E
Anul construirii: 1995 Volumul interior al clădirii: 3269.79 m³
Scopul elaborării certificatului energetic: Evaluarea performantelor energetrice ale cladirii
Programul de calcul utilizat: , versiunea:
Date privind identificarea auditorului energetic pentru clădiri:
Specialitatea Numele şi prenumele Seria şi Nr. şi data înregistrării Semnătura
(c, i, ci) Nr. certificat certificatului în registrul şi ştampila
de atestare auditorului auditorului
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
...................... ..................................... ....................... .................. ............................... ......................
Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcţie de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză termică şi energetică a construcţiei şi instalaţiilor
aferente.Notarea energetică a clădirii ţine seama de penalizările datorate utilizării neraţionale a energiei.
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia
DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A CLĂDIRII
Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:
ÎNCĂLZIRE: qinc= 192.76 APĂ CALDĂ DE CONSUM: qac= 149.85 ILUMINAT:wil=4.13

D D A
A B C D E F G A B C D E F G A B C D E F G
91
70
173
245
343
500
15
59
90
132
200
117
35
40
59
73
120
49
kWh/m²an kWh/m²an kWh/m²an
TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ:

DE CONSUM, ILUMINAT qt = 268.68
C
A B C D E F G A B C D E F G
A B C D E F G
125
566
291
408
820
201
20
87
134
198
300
50
11
15
21
30
8
kWh/m²an kWh/ m² an kWh/ m² an
Performanţa energetică a clădirii de referinţă:
Consum anual specific de energie Notare

[kWh/m²an] energetică
pentru:
Încălzire: 79.09
Apă caldă de consum: 62.79
Climatizare: - 97.81
Ventilare mecanică: -
Iluminat: 4.13
Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

P0 = 1,35 – după cum urmează.
Uşa de intrare clădire nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată
frecvent deschisă în perioada de neutilizare p2 = 1.01
Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe p3 = 1.02
Cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor statice nu sunt funcţionale p4 = 1.05
Instalaţia de încălzire a fost spălată / curăţată cu mai mult de trei ani în urmă p5 = 1.05
Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire p6 = 1.03
Contorizarea este prezentă numai parţial, nu existăcontorzare pentru încălzire p7 = 1.15
Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a

clădirii:
Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii,
o izolarea termica suplimentara a peretilor exteriori,
o inlocuirea ferestrelor si usilor din lemn cu ferestre si usi termoizolate din pvc
Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii, după caz.
o izolarea termica a conductelor de incalzire si apa calda menajera din canalul
tehnic,
o montarea de robinteti termostatici de reglaj la nivelul fiecarui corp static de
incalzire, montares de apometre apa calda si apa rece
o spalarea instalatiei,
Clasificarea energetică a clădirii este făcută funcţie de consumul total de energie al clădirii, estimat prin analiză termică şi energetică a construcţiei şi instalaţiilor aferente.
Notarea energetică a clădirii ţine seama de penalizările datorate utilizării neraţionale a energiei.
Perioada de valabilitate a prezentului Certificat Energetic este de 10 ani de la data eliberării acestuia
INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ
Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 1
1. Date privind construcţia:

Categoria clădirii: de locuit, individuală de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
cămine, internate spitale, policlinici
hoteluri şi restaurante clădiri pentru sport
clădiri social-culturale clădiri pentru servicii de comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie
Nr. niveluri: Subsol, Demisol,
Parter + 4 etaje
Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:
Aria unui
Tip. ap. apartament Nr. ap. Sut [m²]
[m²]
0 1 2 3
2 cam. 70 10 350
4 cam. 140 2 150
TOTAL 12 980
Volumul total al clădirii: 3269,79m³

Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Tip element de Rezistenţa termică
Aria [m²]
construcţie corectată [m²K/W]
0 1 2
PE1 0.71 731,57
PI 0.86 266,05
FE1 1.00 42,17
FE2 1.00 98,39
UE1 1.00 26,00
UE2 1.00 61,00
UI1 1.00 9,03
UI2 1.00 21,07
PdPR 0.75 29,26
PdGA 0.87 107,08
Pdcs 0,49 32,74
PlT 0.66 281,22
PdS 0.33 100,65
Total arie exterioară [m²] 1806,23
Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0.80 m-1
2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:
Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

Sursă proprie, cu combustibil:
Termoficare – punct termic central
Tipul sistemului de încălzire:

Încălzire locală cu sobe,
Încălzire centrală cu corpuri statice,
Încălzire centrală cu aer cald,
Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
Alt sistem de încălzire:
Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:

- Numărul sobelor:
- Tipul sobelor, mărimea şi tipul cahlelor – tabel.
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]

Tip corp static în spaţiul în spaţiul în spaţiul în spaţiul
Total Total
locuit comun locuit comun
Radiator 57 57 205 205
fonta
- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: inferioară,
superioară,
mixtă
- Necesarul de căldură de calcul: : 192,67 W
- Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: 40 mm,
- disponibil de presiune (nominal): 45*103 mmCA
- Contor de căldură: - tip contor ,
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
- Elemente de reglaj termic şi hidraulic:
- la nivel de racord nu ,
- la nivelul coloanelor nu ,
- la nivelul corpurilor statice nu ;
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite m;
- Debitul nominal de agent termic de încălzire l/h;
- Curba medie normală de reglaj pentru debitul nominal de agent termic:
Temp. ext. [°C] -15 -10 -5 0 +5 +10
Temp. tur [°C] 85.83 78.18 70.28 62.01 53.45 44.23
Qînc. mediu orar [W]
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:

- Aria planşeului încălzitor: m²
- Lungimea şi diametrul nominal al serpentinelor încălzitoare;
Diametru serpentină. [mm]
Lungime [m]
- Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei:
3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Sursă proprie, cu:
Termoficare – punct termic central
Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
Din sursă centralizată,
Centrală termică proprie,
Boiler cu acumulare,
Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
Preparare locală pe plită,
Alt sistem de preparare a.c.m.:
Puncte de consum a.c.m.: 60
Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri: lavoar 12,, spalator 12,, cada baie 12,, cădi ă du 12,
rezervor WC 12, bideu 12
Racord la sursa centralizată cu căldură: racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: 32 mm,
- necesar de presiune (nominal): 30*103 mmCA
Conducta de recirculare a a.c.m.: funcţională,
nu funcţionează
nu există
Contor de căldură general: - tip contor ,
- anul instalării ,
- existenţa vizei metrologice ;
Debitmetre la nivelul punctelor de consum: nu există
parţial
peste tot
4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: ne este cazul
5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: nu este cazul
6. Informaţii privind instalaţia de iluminat: in interiorul apartamentelor sunt folosite becuri

incandescente si fluorescente.
Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,

Audit Energetic 181010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Audit Energetic 181010

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Total pereţi exteriori [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36

1 Tencuiala interioara 0.02 0.87 0.02

[m] [W/m*K] [m2*K/W]

3 Beton armat 0.13 1.74 0.07

Aria anvelopă = 1806,23 m2

QL = ΦL * t = H * Δθ * [KWh/an]

QL = Φl * t = H * Δθ * [KWh/an]

unde termenii reprezintă energia consumată pentru: încălzire, ventilare, răcire, preparare

Clădirea de referință reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici

[m] [W/m*K] [m2*K/W]

[m] [W/m*K] [m2*K/W]

[m] [W/m*K] [m2*K/W]

Di Di Da L λD U θm θa t Qd

Di Di Da L λD U θm θa t Qd

Qac = 68338.65 [kWh]

[m] [W/m*K] [m2*K/W]

[m] [W/m*K] [m2*K/W]

[m] [W/m*K] [m2*K/W]

R [m2K/W] r R'[m2K/W] [W/K] [°C] [°C] [°C] [m2KAV]

aug 21.1 19.56 22.57 15.12 nu

sep 16.9 19.56 18.24 15.12 0

mai 16.7 19.56 17.86 15.12 0

iun 20.2 19.56 21.47 15.12 nu

Clădirea: Bloc Locuinte

Total pereţi exteriori [m2] 190.51 192.19 160.52 188.36

Tabel 1. Suprafeţe din plan vertical şi orizontal

(kWh/an) (kWh/an) (kWh/m2,an) (kWh/m2,an) (kWh/an) (kWh/an) (%) [zile]

Eficienţă energetică ridicată

Consum anual specific de energie [kWh/m²an] 192,76 146,01

Date privind clădirea certificată:

ÎNCĂLZIRE: qinc= 192.76 APĂ CALDĂ DE CONSUM: qac= 149.85 ILUMINAT:wil=4.13

TOTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICĂ:

 Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie Notare

 Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

 Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a

1. Date privind construcţia:

4 cam. 140 2 150

 Volumul total al clădirii: 3269,79m³

 Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0.80 m-1

2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

 Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

 Tipul sistemului de încălzire:

 Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:

 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Număr corpuri statice [buc.] Suprafaţă echivalentă termic [m²]

 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor:

3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:

4. Informaţii privind instalaţia de climatizare: ne este cazul

5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică: nu este cazul

6. Informaţii privind instalaţia de iluminat: in interiorul apartamentelor sunt folosite becuri

Auditor energetic pentru clădiri,

S-ar putea să vă placă și

[m] [W/mK] [m2K/W]

[m] [W/mK] [m2K/W]

[m] [W/mK] [m2K/W]

[m] [W/mK] [m2K/W]

[m] [W/mK] [m2K/W]

[m] [W/mK] [m2K/W]

[m] [W/mK] [m2K/W]

Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

Recomandări pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei energetice a

Volumul total al clădirii: 3269,79m³

Indice de compactitate al clădirii, SE / V: 0.80 m-1

Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

Tipul sistemului de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: