Sistemul Osos

Funcțiile sistemului osos:

 Susține și modelează corpul
 Protejează organele interne
 Participă la locomoție și mișcare
 Amortizează loviturile și comoțiile
Celulele osoase sunt unitatea scructurală funcțională a țesutului osos, ele
asigură creșterea, regenerarea și modelarea oaselor.
Țesutul osos este alcătuit din celule osoase, matrice și substanțe
minerale.
Acesta poate fi compact sau spongios. Cel compact este mai dur, lamele
sunt în formă de tuburi concetrice în jurul canalului Havers, prin care
trec vasele sangvine și nervii, acestea împreună cu lamele formează
osteon. Cel spongios este străbătut de alveole, fiind mai puțin dur și
rezistent.
Nou născuții au 350 oase, apoi maturizându-se acestea se concresc si
ajung până la 206 oase.
Femurul – cel mai lung os (50cm)
Scărița - cel mai scurt os (2,6mm)
Oasele sunt tubulare, neregulate, cubice și plate.
Oasele tubulare sunt alungite, curbate și lungi. Ele se ocupă de mișcări
fine precum mâna. Participă la locomoție, amortizează salturile, fuga,
mersus și susțin corpul.
Extremitățile sunt numite epifize, partea mijlocie, diafiză, iar la limitele
acestora crește cartilajhul de creștere. La exterior ele sunt acoperite cu
periost.
Oasele neregulate sunt părți ale feței și coloanei vertebrale.
Oasele cubice sunt colțuroase, groase (carpiene și tarsiene)
Oasele plate sunt coastele, craniul, șternul (prot. Org. Vitale)
Ele pot fi articulate mobil, semimobil și imobil.
Scheletul este axial dar și apendicular.
Scheletul Axial
Este alcătuit din craniu, coloană vertebrală și cutia toracică.
Craniul are 28 oase în cele 3 zone: craniul cerebral, craniul facial și
craniul auditiv.
În craniul cerebral sunt 8 oase plate. Cel mai mare os fiind osul cranian
(osul frontal). El formează fruntea și cavitatea nazală.
În craniul facial sunt 6 oase pare, 2 impare ce protejează organele de
simț. Manidbula este cel mai mare os, care împreună cu maxila
adăpostesc dinții și participă la mesticația hranei.
Oasele auditive sunt localizate în urechea medie, acestea transmit
vibrații sonore.
Coloana vertebrala (60-70cm) are 33-34 oase, numite vertebre, care
sunt situate în 5 regiuni.
Reg. Cervicală - 7 vertebre (atlas ce susține corpul, axisul ce mișcă
capul)
Reg. Toracică - 12 vertebre articulate semimobil
Reg. Lombară - 5 vertebre, ele fiind cele mai mari, deaorece sprijină
corpul
Reg. Sacrală - 5 vertebre concrescute
Reg. Toracică - 12 perechi de coaste, 12 vertebre toracice și osul stern.
Primele 7 perechi sunt articulate semimobil cu vertebrele și osul stern,
numite coaste - adevărate.
Următoarele 3 perechi sunt coastele false, ele sunt articulate cu
vertebrele între ele.
Ultimile 2 perechi sunt coastele flotante. Ele au capetele posterioare
articulate cu vertebrele, iar cele anterioare se termină în mușchi.
Coccisul - …
Cutia toracică protejează sistemul respirator și cardiovascular, măduva
spinării, iar împreună cu mușchii realizează mișcări respiratorii.
Scheletul Apendicular
Centura Scapulară unește membrele superioare de trunchi și
asigură mobilitatea în raport cu corpul.
Clavicula – os tubular, în formă de ”S”, care leagă omoplatul de stern.
Omoplatul – os plat triunghiular
Membrele Superioare sunt formate din mână, braț și antebraț.
Mâna - oase carpiene, metacarpiene și falange
Antebraț - ulnă și radius.
Braț - humerus
Membrele Inferioare sunt formate din coapsă, picior și gambă.
Coapsa – femurul și patela
Gamba – tibia și fibula
Picioar – oase tarsiene, metatarsiene și falange.
Centura Pelviană e alcătuită din 2 oase coxale, ce rezultă creșterea
ilionului, ischionului și pubisului.
Oasele coxale împreună cu osusl sacru și coccisul formează bazinul.
 Sistemul Muscular
Este totalitatea mușchilor corpului.
Funcțiile mușchilor:
 Pun în circulație sângele
 Formează pereții organelor interne
 Susțin și protejează organele interne
 Produc energie
Fibră musculară - unitatea structurală și de funcție a țesutului
muscular.
Mușchiul constă din fascicule de fibre musculare.
Țesuturile musculare sunt de 3 tipuri: scheletic(f. Musculare
striate alungite, cu capetele rotunjite), cardiac(f. Musculare striate
ramificate), neted (f. Musculare netede).
Miofilament – structură fină, de natură proteică în citoplasma
fibrelor musculare.
Ele pot fi dispuse în fâșii cu opacitate diferită, conferind fibrelor un
aspect striat(f. Musculare striate) și longitudinal (f. Musculare netede).
Mușchii sunt alcătuiți din țesutul muscular, țesutul conjunctiv,
vase sangvine și nervi.
Excitabilitatea – trecerea mușchilor din stare excitată la acțiunea
factorilor de mediu.
Contractibilitatea – modificarea formei mușchilor în urma
acțiunii excitanților mediului.
Elasticitatea – revenirea mușchilor la forma inițială în momentul
înlăturării excitantului.
Sunt 3 tipuri de mușchi: inimii, netezi, scheletici.
Există doar un mușchi al inimii, acesta este miocardul. El prin contracții
pompează sângele spre celulele corpului. Când este în stare de repaus se
contractează de 70 de ori involuntar.
Mușchii netezi fac parte din structura pereților vaselor sangvine, tubului
digestiv, uretrelor și uterului. Ei se contracă involuntar.
Mușchii scheletici sunt inserați pe oase, contractându-se voluntar.
Aceștia asigură locomoția, poziția corpului, mimica și vorbirea.
Corpul mușchiului e partea centrală voluminoasă ce este numită parte
activă. Numărul fibrelor ce formează corpul e constant de la naștere.
Tendoanele au aspect lucios de culoare deschisă, fiind formate din
fibre de colage, vase sangvine și nervi. Ele fixează mușchiul de oase cu
un capăt de prindere, cu 2 capete de prindere (mușchii biceps), cu 3
capete de prindere (mușchii triceps) și cu 4 capete de prindere (mușchii
cvadriceps).
Tendonul lui Achile este cel mai mare tendon, el face legătura
dintre călcâi și mușchii gambei, asigurând mișcarea degetelor de la
picioare.
După formă si dimensiune deosebim mușchi lungi, lați, scurți și
circulari.
Mușchi lungi: sternocledomastoidian ;mușchi biceps(2 tendoane);
mușchi drept abdominal ; mușchiul croitor ; mușchii drept femural;
mușchi triceps; mușchi gastrocnemineni
Mușchi lați : mușchiul frontal; mușchiul occipital; mușchiul
deltoid; mușchii pectorali ; mușchi trapez; mușchi gluteal mare.
Mușchi scurți: mușchiul zigomatic : mușchii mimici ai fetei
Mușchii cilculari ai buzelor și mușchii oculari în jurul orbitelor
ochilor.
 După localizare deosebim mușchii capului, gâtului, trunchiului,
membrelor.
Mușchii capului formează trei grupe funcționale: mușchii mimici,
ai globului ocular și mesticători.
Igiena sistemului osos și muscular
Rahitismul - carența vitaminei D și lipsa luminii solare, deformarea
oaselor.
Cifoza - creșterea bruscă în înălțime, evitarea practicării regulate a
sportului.
Scolioza – modificare a curbilor fiziologice mai ales în regiunea
lombară. Coloana ia forma literei ”C”, undeori poate chiar și ”S”.
Lordoza – modificarea coloanei vertebrale în regiunea cervicală și
dorso-lombară.
Piciorul Plat - căderea bolții plantare, datorită rahitismului,
obezității și paralizei.
Fractura – modificarea în continuu a osului. Ea poate fi deschisă și
închisă.
Entorsa – ruperea, întiderea legamentelor fără deplasarea oaselor.
Legamentele se umflă și sunt sunt dureroase.
Organele de reproducere
Aparatul Reproducător Masculin este alcătuit din 2 testicule,
glande anexe și penis.
El produce spermatozoizi și îi introduce în organele genitale
feminine.
Testiculele se află în săculețul numit ”scrot”, unde se află lichidul
seminel ce conține apă și substanțe organice, constituind un mediu
nutritic și de protecție al spermatozoizilor și asigură condiții de
deplasare cu ajutorul flagelului.
Începând cu pubertatea se produc hormonii și spermatozoizi. În
timpul unei ejaculări sunt eliminați 550 milioane spermatozoizi.
Gameții sunt celule sexuale masculine și feminine care păstrează
și transmit informații ereditare de la părinți la urmași.
Ei conțin ½ din nr. de cromozoni, comparativ cu alte celule ale
corpului. Nucleul unui gamet are 23 de cromozoni, iar nucleul unei
celule musculare sau nervoase 46. Ei au metabolismul redus.
Ovulul – celula sexuală feminină sferică cu nucleul în centru.
Citoplasma ovului posedă organite tipice celulei eucariote și o cantitate
sporită de substanțe nutritive necesare pentru dezvoltarea embrionului.
Spermatozoidul e o celulă lipsită de citoplasmă, care are cap, gât
și flagel. Capul are nucleu, gâtul - mitocondrii (energie pentru flagel).
Viteza este de 1 m/min, parcurge calea vagin – uter în 5.
Aparatul Reproducător Feminin este alcătuit din 2 ovare, 2
trompe uternie, uter, vagin și vulvă.
El asigură formarea și maturizarea ovulelor, fecundația,
dezvoltarea embrionului și a fătului și nașterea.
Ovarele asigură în perioada pubertății maturizarea ovulelor și
producerea hormonilor sexuali feminini.
Fiecare ovar are cca 400 000 celule sexuale feminine, dintre care
doar 350-400 ajung la maturare.
Ovarele produc un ovul pe lună (proces numit ovulație).
Trompele uterine – 2 tuburi, 1 extremitate se deschide la uter,
cealaltă formează franjuri în preajma ovarelor. Ele captează ovulul, fiind
sediul fecundației și asigurând transportul zigotului spre cavitatea
uterină.
Uterul adăpostește și protejează ovulul fecundat, care
dezvoltându-se transformă în embrion, iar acesta în făt. În timp uterul se
dilată de 100 de ori.
El deschizându-se în partea superioară a vaginului.
Vaginul e un conduct cu lungimea de 7-8 cm și pereții musculoși
și elastici, capabili să dilate în timpul nașterii. Partea inferioară se
deschide în exterior.
Fecundația, Gestația și Nașterea
Fecundația - procesul de fuziune a spermatozoidului cu ovulul și
de formare a zigotului – noul organism
La om ea este internă și se realizează în una din trompetele uterine.
Sute de milioane de spermatozoizi ajung în vagin cu flagelul spre
uter.
În cavitatea uterină pătrund doar câteva zeci de mii, care se mișcă
spre trompele uterine, restul fiind distruși în vagin.
La fecundație participă un spermatozoid.
Ovulul eliberat din ovar e aspirat de franjuri și se deplasează prin
trompa uterină spre uter. Fecundația are loc timp de 1-2 zile.
Dacă cromozonul sexual este x din nucleul spermatozoid, rezultă
că organismul va fi masculin, dacă e y va fi feminin.
După câteva ore din momentul fecundației, începe să se miște prin
trompa uterină spre uter.
În trompă el se divide în mai multe celule (16 la număr).
 În a 4-a zi, ele ajung în uter unde formează cavitatea amniotică,
placenta și embrion.
Nidația - procesul în care structura dată se prinde de pereții
uterului.
Gestația - interval de timp dintre fecundație și naștere pe parcursul
căreia are loc dezvoltarea introuterină a embrionului și fătului.
La om este numită ”Graviditate”, durând 9 luni.
Etapa de embrion (8 săpt.) se formează sistemele de organe, la
sfârșitul ei devine făt.
3-a lună: fătul se mișcă.
12-a săptămână: cu ultrasunete, puteți afla sexul.
14-a săptămână: corpul are 12 cm și 135g
5-a lună: mama simte mișcările fătului, deschide/închide ochi,
strâne pumnii, doarme și sughite.
7-a lună: fătul aude, se mișcă mai puțin, deaorece are mai puțin
spațiu. Corpul are 42cm și 1,5kg.
8-a lună: întoarce capul în jos până la naștere. Corpul are 47 cm și
2,5 kg.
9-a lună: plămâni dezvoltați. Corpula are 50cm și 3,2 kg.
Nașterea - membrana amniotică se rupe, lichidul se scurge, se
lărgește colul uterin și spațiul dintre oasele bazinului. Fătul e propulsat
în colul uterin, apoi în vagin datorită hormonului hipofizar.
Copilul plânge și respiră pentru prima dată prin plămâni.
Simptomele sunt: încetarea ciclului menstrual, apariția greței,
somnolența și umflarea glandei mamare.
 Nu trebuie de fumat, băut alcool, să utilizeze medicamente fără
prescripția medicului.

Fumatul – copil prematur.

Alcoolul – debilitatea la copil.
Creșterea și dezvoltarea la om
Prima copilărie: nou-născut (0-28 zile), sugar (1-12 luni), copil
mic (1-3 ani)
A doua copilărie: 3-6 ani
A treia copilărie: școlar mic (6-11 ani la fete; 6-13 ani la băieți),
școlar mare (11-14 ani la fete, 13-15 ani la băieți)
Adolescența: perioada de maturizare fiziologică, psihologică și
socială, pubertate, maturizare.
Adolescența timpurie (la fete 10-13 ani; la băieți 12-14 ani)
 Schimabrea proporțiilor carpului
 Dezvoltarea org. genitale, îngroșarea vocii
 Cresc sânii, începe ciclul menstrual la fete
 Apare acneea, leneșia
Adolescența târzie (doar la băieți 16-17-21 ani)
Pregătirea pentru viața de adult (alegerea unei profesii, bani, relații
intime).
Perioada de adult (21-40 ani adulții tineri; 41-65 ani maturitatea
propriu-zisă).
Abilitatea intelectuală se dezvoltă. Se desfășoară viața profesională,
socială, de familie.
Perioada de bătrânețe - 65 ani până la moarte.
Educația relațiilor dintre sexe:
Băieții - curajoși, dezvoltați fizic, iar fetele – fragile.
Relațiile se bazează pe sinceritate resepct și cunoaștere reciprocă.
Concepția - apare un individ nou.
Contracepția reprezintă metode de împiedicare a fecundației.
Metodele fiind: pastile, soluțiile injectabile, prezervative, sterilizarea
chirurgicală.