Sunteți pe pagina 1din 2

Bucuraţi

Bucuraţi--vă!
„Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi.” (Romani 12, 12)
Parohia „Înălţarea Domnului”
Str. Grădiniţei 1, Paşcani, jud. Iaşi
Anul II (2021) ⦁ Nr. 5 (10) ⦁ 14 Februarie
inaltareadomnului.pascani@gmail.com
Preot Pavel Postolachi 0745 644 256 Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Înălţarea Domnului” Paşcani, Protopopiatul Paşcani
Preot Marius Tabarcea 0745 776 456


duminica
Calea spre mântuire Femeia
17 cananeancå
Să stăruim în rugăciune! după rusalii

Despre credinţa


Protosinghelul Nicodim Măndiță

Rugăciunea e bine să se facă totdeauna cu stator-


femeii cananeence
nicie şi încredere, aşteptând de la bunătatea lui Sfântul Ioan Gură de Aur
Dumnezeu timpul şi ceasul când să ne asculte şi să ne pri-
mească cererea.” Ai văzut că şi cananeanca a contribuit
nu puţin la vindecarea fiicei sale? De
aceea nici Hristos n-a spus: „Să se vindece
Pe urmele sfintilor
, fiica ta‖! ci: „Mare este credinţa ta! Fie ţie

6 luni de răbdare
precum voieşti!‖, că să afli că aceste cuvinte
nu s-au spus la întâmplare, nici nu sunt o lin-
guşeală, ci că mare era puterea credinţei ei.
Preot Stephen Freeman Hristos i-a dat încredinţarea şi proba învede-
rată a spuselor Lui prin desfăşurarea lucruri-
lor; că fiica ei s-a tămăduit îndată.

E ste interesant faptul că, în lectura-


rea vieţii Sfântului Siluan de la
Muntele Athos, chipul ce iese în evi-
Uite, însă, că apostolii au fost biruiţi, n-au
reuşit nimic, iar femeia a reuşit! Atât de pu-
ternică este rugăciunea stăruitoarei! Hristos
denţă cel mai mult în viața lui este ra tatălui meu. El a fost absolut anal- vrea ca pentru nevoile noastre să ne rugăm
acela al tatălui său, un ţăran neînvă- fabet - el obişnuia chiar şi să facă gre- mai degrabă noi înşine decât alţii pentru noi.
ţat. Tatăl său a fost un om cu o mare șeli în rugăciunea Domnului pe care Da, apostolii aveau mare îndrăznire, dar
credinţă. Sfântul Siluan a considerat el a învăţat-o ascultând-o în Biserică; cananeanca a arătat mare stăruinţă. Prin cele
că tatăl său este mai înţelept decât aşa dar el a fost un om blând şi înţelept. făcute, Hristos a justificat faţă de ucenicii Săi
-numiţii părinţi duhovniceşti. Povestea Au fost o familie mare - tata, ma- pricina amânării şi a arătat că pe bună drep-


de mai jos este un interesant mod ma, cei cinci fii şi două fiice - toţi tră- tate n-a îndeplinit rugămintea lor. [...]
despre cum tatăl său și-a stăpânit mâ- iau împreună în iubire. Băieţii mai Uneori Hristos merge El la bolnavi; alteori
nia în îndreptarea fiului său. mari lucrau cu tatăl lor. Într-o vineri stă şi aşteaptă pe bolnavi şi lasă ca şchiopii să
Acest fragment este din cartea au fost la recoltat şi a fost rândul lui se urce pe munte. Acum bolnavii nu se mai
Părintelui Sofronie: Sfântul Siluan Simeon să gătească masa de prânz. ating de hainele Lui; îşi făcuseră o idee mai
Athonitul. Uitând că era vineri, el a pregătit un mare despre El şi de aceea se aruncau la pi-
Tânăr, puternic, frumos, și la fel de mâncare de carne de porc pen- cioarele Lui. Bolnavii îşi arată în două chipuri
vremea aceea și prosper, Si- tru masa de prânz a lor, şi toți au credinţa: şi prin aceea că se urcă în munte,
meon [călugărul Siluan de mai târziu] mâncat din ea. Șase luni mai târziu, cu toate că sunt schiopi, şi prin aceea că nu
se desfăta de viaţă. El a fost popular în într-o zi de sărbătoare în timpul ier- mai au nevoie de altceva decât numai să se
sat, fiind blajin, paşnic şi vesel, iar fe- nii, tatăl lui Simeon s-a întors spre el arunce la picioarele Lui. Şi era minune mare
tele din sat se uitau la el ca un om cu un zâmbet blând și a spus: şi nemaiîntâlnită să vezi pe cei purtaţi pe
care ar dori să se căsătorească. El în- – Fiule, îţi aminteşti cum ne-ai dat tărgi umblând pe picioarele lor şi pe cei orbi
suşi a fost atras de una dintre ele şi, carne de porc să mâncăm în acea zi că nu mai au nevoie de călăuze! Pe toţi i-a
înainte ca problema căsătoriei să fie pe câmp? A fost o zi de vineri. Am uimit şi mulţimea celor vindecaţi şi uşurinţa
pusă, ceea ce se întâmplă deseori, s-a mâncat, dar, ştii, la gust era ca şi cum vindecării.
întâmplat asupra-i târziu într-o seară ar fi fost carne stricată. Ai văzut că pe fiica cananeencii a vinde-
de vară. – De ce nu mi-ai spus la momentul cat-o cu atâta zăbavă, pe când pe aceştia
În următoarea dimineaţă, precum acela?" îndată? Nu pentru că aceştia erau mai buni
lucrau împreună, tatăl său i-a spus – N-am vrut să te supăr, fiule. decât cananeanca, ci pentru că femeia aceea
încet: Reamintindu-şi astfel de incidente era mai credincioasă decât aceştia. Pe femeie
– Unde ai fost noaptea trecută, din viața de acasă, Stareţul adăuga: o amână, zăboveşte, că să scoată la lumină
fiule? Inima mea a fost tulburată pen- – Acesta este genul de stareţ pe tăria credinţei ei; pe aceştia însă îi vindecă
tru tine! care mi-aş dori să-l am. El nu s-a îndată, că să închidă gura necredincioşilor
Cuvintele blânde s-au scufundat în enervat niciodată, a fost întotdeauna iudei şi că să le curme orice cuvânt de apăra-
sufletul lui Simeon, şi mai târziu în echilibrat, temperat și umil. Gândeș- re. Cu cât cineva primeşte mai multe binefa-
viaţă, când şi-a amintit de tatăl său, te-te! A așteptat şase luni pentru mo- ceri, cu atât merită mai mult pedepsit dacă se
sfântul spunea: mentul potrivit ca să mă dojenească poartă cu nerecunoştinţă, că nu s-a făcut mai
– Eu n-am ajuns niciodată de statu- fără să mă supere!" bun, deşi a fost cinstit .
Bucuraţi-vă!
Viata
, Bisericii să fie, dacă se amestecă cu unul lipsit de
răutate, să nu plece cu mari câştiguri.
Cum îi putem schimba pe ceilalți Căci cele bune, chiar dacă nu le facem,
totuşi cu toţii le lăudăm şi ne minunăm
Sfântul Ioan Gură de Aur de ele . Iarăşi, dacă o femeie vede un
bărbat îngăduitor şi blând, dobândeşte
mari câştiguri când vieţuieşte pururea

„D acă înveţi toate câte ţi-a poruncit


să le păzeşti, prin aceasta îi vei
Dumnezeu. Spune-mi, acesta nu va pu-
tea să-i folosească pe toţi mult mai mult
împreună cu el; asemenea şi copilul.
Aşadar, este cu putinţă fiecăruia să
avea pe mulţi care să-ţi urmeze cu sârg. decât mine? Căci pe mine mă ascultă o fie învăţător. Căci zice: „Zidiţi-vă
Căci după cum lumânarea, când este dată sau de două ori pe lună, sau nici întreolaltă unul pe altul, precum şi fa-
luminoasă, poate să aprindă mii de alte măcar o dată, şi cele pe care le aud le ceţi― (I Tesaloniceni 5,11). Ia aminte! A
lumânări, dar fiind stinsă nici sieşi nu-şi păzesc doar pe drumul de la biserică căzut vreo pagubă peste familie? Se tul-
va da lumină, nici pe alte lumânări nu acasă şi apoi îndată le aruncă. Dar, dacă bură femeia, ca una ce este mai slabă şi
va putea să le aprindă, aşa este şi cu văd viaţa aceluia necontenit, câştigă iubitoare de lume? Dacă bărbatul e filo-
viaţa curată: dacă lumina din noi este mari lucruri. sof şi îşi râde de pagubă, o mângâie şi pe
strălucitoare, vom face mii şi de ucenici, Căci atunci când, ocărât fiind, el nu aceea şi o înduplecă să sufere cu mări-
şi de învăţători, punându-ne înaintea lor ocărăşte înapoi, nu aproape că a împlân- me de suflet. Aşadar, spune-mi, unul ca
ca un model. Căci nu vor putea atât să tat şi a întipărit sfiala îngăduinţei lui în acesta nu o va folosi pe ea [pe femeie]
folosească vorbele mele, cât viaţa noas- sufletul celui ce-l ocărăşte? Şi chiar dacă cu mult mai mult decât cuvintele noas-
tră. Să zicem, dacă vrei, că este un băr- acela nu mărturiseşte imediat folosul - tre? Căci a vorbi este pentru oricine
bat, prieten al lui Dumnezeu, şi strălu- fiind ruşinat şi înroşit din pricina mâniei uşor, dar când e să ne punem să facem
cind prin virtute şi având femeie — fiind- sale -, însă, de bună seamă, că primeşte ceva spre trebuinţă, e foarte greu. De
că e cu putinţă ca şi cel ce are femeie şi îndată în sufletul său o simţire. Şi este cu aceea, mai degrabă, din fapte obişnuieş-
copii, şi slugi, şi prieteni să placă lui neputinţă ca omul ocărâtor, chiar fiară te să se modeleze firea omenească.‖

Viata
, liturgicå Condiţiile canonice ale
Pregătirea pentru Taina Mărturisirii Sfintei Spovedanii
Pentru ca mărturisirea păcatelor să fie
Pr. Prof. Dr. Viorel Sava primită la Dumnezeu şi creştinul să
primească dezlegare, Spovedania
trebuie să împlinească următoarele
condiţii canonice:
● Să fie făcută liber, adică de
bunăvoie, iar nu silită;
● Să fie completă, adică să ne mărturi-
sim toate păcatele din copilărie şi de la
ultima spovedanie, iar nu pe unele să
le mărturisim şi pe altele mai grele să
le tăinuim din cauza ruşinii şi a mâ-
ndriei;
● Mărturisirea să fie secretă, adică să
se facă în taină şi individual, ca nimeni
să nu ştie păcatele aproapelui;
● Mărturisirea păcatelor să se facă la
preoţi cu multă umilinţă şi, iar nu în
grabă şi fără căinţă;
● Credinciosul să primească canonul
dat de duhovnic şi să promită că
părăseşte definitiv păcatele făcute.

M ărturisirea ca Taină se justifică în


viața Bisericii numai dacă se aplică
pe tărâm practic. Existența acestei Taine
tea omiletică se urmărește conștientiza-
rea păcatului și a stării de păcătoșenie.
În sprijinul acțiunii de conștientizare a
le programează. Cu ocazia acestor vizite,
preotul poate instrui pe credincioși în
tainele mărturisirii. Ei trebuie povățuiți
se justifică numai dacă creștinii se măr- păcatului, desfășurată de preot, vin o și instruiți asupra necesității mărturisirii
turisesc. De aceea este necesară o pre- serie de texte evanghelice duminicale nu numai la soroacele rânduite de bise-
gătire a credincioșilor pentru mărturisi- care sugerează teme cu referire la pă- rică, ci și în momentele de răscruce ale
re. Aceasta poate fi făcută credincioșilor cat, pocăință, iertare, sau perioade din vieții.
în grup, deci o pregătire colectivă, dar și cursul anului bisericesc, în care cântările Părintele Dumitru Stăniloae spunea
fiecăruia în parte, pregătire individuală. și citirile de la strană au un profund ca- că „duhovnicul trebuie să dovedească
În pregătirea colectivă, preotul se racter penitențial. prin permanenta lui disponibilitate, prin
folosește mai ales de cuvânt. Acesta are Pregătirea individuală are specificul puterea lui de trezire a duhului de com-
putere să schimbe cursul vieții, să înno- ei în aceea că, în cadrul ei, preotul simte uniune, că e omul rânduit de Dumnezeu
iască modul de gândire și de manifesta- mai bine zvâcnirile sufletești ale peniten- semenilor săi ca cel ce totdeauna poate
re. El mișcă inima și îi schimbă pe oa- tului, frământările, suspinurile, mustrări- da o împlinire voinței de comuniune a
meni, pentru că poartă în sine luminile le cugetului, dorința de îndreptare, sau celor ce vin la el cu acest gând, sau o
harului, întrucât izvorul lui este Hristos. la alții, pasivitatea și împietrirea inimii. poate naște în cei ce vin de formă. El
Serviciile religioase săvârșite în parohie Acest tip de pregătire se poate realiza cu trebuie să fie focul la care se pot încălzi
sunt un bun prilej pentru pregătirea ocazia vizitelor pe care preotul le poate cei ce vin cu această dorință și care poa-
credincioșilor în vederea mărturisirii. De face la invitația credincioșilor sau în ca- te dezmorți pe cei ce nici nu bănuiesc că
asemenea, prin predică sau prin activita- drul vizitelor pastorale pe care singur și ar găsi o asemenea căldură la el‖.

Puteţi citi publicaţia şi pe site-ul parohiei http://inaltareadomnuluipascani.mmb.ro sau pe Facebook @InaltareaDomnuluiPascani