Sunteți pe pagina 1din 2

Bucuraţi

Bucuraţi--vă!
„Bucuraţi-vă în nădejde; în suferinţă fiţi răbdători; la rugăciune stăruiţi.” (Romani 12, 12)
Parohia „Înălţarea Domnului”
Str. Grădiniţei 1, Paşcani, jud. Iaşi
Anul II (2021) ⦁ Nr. 17 (22) ⦁ 9 Mai
inaltareadomnului.pascani@gmail.com
Preot Pavel Postolachi 0745 644 256 Publicaţie editată şi distribuită gratuit de Parohia „Înălţarea Domnului” Paşcani, Protopopiatul Paşcani
Preot Marius Tabarcea 0745 776 456


Calea spre mântuire
Să avem credinţă în Dumnezeu
Ieromonahul Savatie Baştovoi

Este o mare nefericire să nu crezi în


Dumnezeu, dar să ştii că El este. Credinţa
este o virtute, ea descoperă adâncimea omului,
căci, nevăzând, simte şi trăieşte lucrurile ca şi cel
care a văzut.”
DUMINICA
2
Învierea lui Hristos şi învierea noastră după paşti că, de fapt, Toma a atins mâinile şi coas-
ta Mântuitorului… dar oricum, acest uce-
„Toma necredinciosul”? nic aparent „îndoielnic” s-a dovedit, în
acea situaţie, cel mai receptiv dintre toţi
Laura Stifter | ortodoxiatinerilor.ro Apostolii, ştiut fiind că ceilalţi s-au con-
vins în mod deplin de realitatea Învierii
abia atunci când Domnul a mâncat în
faţa lor „o bucată de peşte fript şi dintr-
„Toma nu e necredincios prin structură, ci mai degrabă ipostaza un fagure de miere” (Luca 24, 43). De
omului care exclamă: e prea frumos ca să fie adevărat!” aceea, „Duminica Apostolului Toma
ÎPS Bartolomeu Anania (subînţeles „necredinciosul”) s-ar cuveni
să se numească duminica tuturor Apos-
Pogorârea Duhului Sfânt, a propovăduit tolilor bântuiţi de necredinţă” (N. Stein-
Î ndecvate
categoria expresiilor populare nea-
vocabularului creştinilor se Evanghelia, primind cununa muceniciei
din dragoste pentru Dumnezeu.
hardt, Dăruind vei dobândi).
Fără să conştientizeze acest fapt, cei
încadrează, între altele, sintagma destul
de des întrebuinţată „Toma necredincio- Prin sintagma „Toma necredinciosul”, care au dobândit obiceiul de a folosi
sul”, prin care se exprimă neîncrederea se face referire, într-un mod inexact şi expresia „Toma necredinciosul” îl acuză
faţă de o anumită afirmaţie sau idee. „Nu neclar, la un fapt petrecut după Învierea pe Sfântul Apostol Toma, cel care şi-a
fii Toma necredinciosul!” Aceasta este Mântuitorului, despre care ne relatează, mărturisit dorinţa sinceră de a-şi da via-
replica pe care mulţi dintre noi am auzit- în Evanghelia sa, Sfântul Ioan Teologul ţa pentru Hristos (Ioan 11, 16), de necre-
o, atunci când am pus la îndoială – pe (Ioan 20, 19-29). dinţă, deşi Mântuitorul nu l-a numit „ne-
drept, sau pe nedrept – sinceritatea unei Totuşi, analizând pericopa evangheli- credincios, ci doar l-a îndemnat să nu fie
alte persoane sau, pur şi simplu, afirma- că ce se citeşte în Duminica a doua de astfel: „… şi nu fii necredincios, ci credin-
ţia unui interlocutor. după Paşti, putem observa cu uşurinţă cios” (Ioan 20, 27).
Deşi foarte puţini se gândesc la semni- faptul că, în realitate, atitudinea dubitati- Ştiind că Sfântul Apostol Toma s-a
ficaţia acestei expresii intrate deja în vă a Apostolului cu privire la adevărul dovedit, în întreaga sa activitate misio-
limbajul cotidian, datoria noastră, în cali- Învierii lui Hristos este foarte asemănă- nară, atât de fidel lui Hristos, în mintea
tate de creştini, este aceea de a ne pune toare cu îndoiala celorlalţi ucenici care, noastră se poate naşte întrebarea: de ce
întrebarea: oare această sintagmă expri- potrivit Evangheliştilor sinoptici, au ezitat el şi toţi ceilalţi Sfinţi Apostoli s-au îndo-
mă un adevăr, sau ar trebui evitată? să primească mărturia femeilor mironosi- it, fie şi pentru câteva clipe, de adevărul
Pentru a răspunde, este necesar, în ţe, până când Domnul Însuşi li S-a revelat Învierii lui Iisus? De ce ei, martorii atâ-
primul rând, să înţelegem cine a fost To- şi „i-a mustrat pentru necredinţa şi împie- tor minuni ale Mântuitorului (culminând
ma - căruia i se atribuie apelativul peio- trirea inimii lor, căci n-au crezut pe cei cu miracolul neaşteptat şi aparent neve-
rativ „necredinciosul” – şi cum s-a ajuns ce-L văzuseră înviat” (Marcu 16, 14). Dar, rosimil al învierii lui Lazăr), au fost capa-
la crearea acestei expresii populare. spre deosebire de ceilalţi Sfinţi Apostoli, bili să ezite în hotărârea de a crede în
Aşa cum se ştie, Sfântul Apostol Toma, a căror atitudine sceptică a persistat mod necondiţionat în putinţa Învăţăto-
„zis şi Geamănul”, este unul dintre cei chiar şi după ce I-au pipăit urmele rănilor rului lor de a învinge moartea prin
doisprezece Ucenici ai Domnului nostru (Luca 24, 36-43), Toma a crezut, probabil, moarte?
Iisus Hristos şi, alături de ceilalţi unspre- din prima clipă în care L-a văzut pe Dom- Un răspuns deosebit de interesant şi
zece discipoli ai Mântuitorului, L-a urmat nul înviat, căci Evanghelistul nu menţio- impresionant la această posibilă nelă-
pe Învăţătorul său în toate momentele nează dacă a mai fost necesară pentru el murire ne oferă, în scrierile sale, părin-
importante ale vieţii Sale pământeşti. atingerea lui Hristos. În imnografia biseri- tele Nicolae Steinhardt.
Astfel, el a fost martorul minunilor, Jert- cească (mai exact, într-o minunată crea-
fei, Învierii şi Înălţării lui Hristos, iar după ţie a Sfântului Roman Melodul), se arată (continuare în pag. 2)
Bucuraţi-vă!
Învierea lui Hristos şi învierea noastră tea minunată, Toma a trăit, timp de 8
zile, un permanent şi dramatic conflict
„Toma necredinciosul”? interior „între credinţă şi tăgadă” (cum
ar spune Arghezi), între dragostea pro-
Laura Stifter | ortodoxiatinerilor.ro fundă pentru Învăţătorul său ucis pe
nedrept şi incapacitatea de a crede în El
în mod deplin. Totuşi, Apostolul „necre-
(continuare din pag. 1) au fost martorii acelor chinuri ale Mân- dincios”, departe de a-L renega pe Dom-
tuitorului – chinuri pe care noi cu greu nul, a rămas, în tot acest timp, alături de
Părintele Nicolae Steinhardt, meditând ni le-am putea imagina, nefiind contem- ceilalţi Sfinţi Apostoli, dovedind astfel că
adesea la iubirea nemărginită a lui Hris- porani cu acele evenimente unice din era capabil să-I rămână credincios Mân-
tos faţă de omenire, îşi exprimă, în cu- istoria mântuirii -, după ce au văzut că tuitorului Hristos în orice împrejurări,
vinte uimitor de profunde şi expresive, Învăţătorul lor S-a lăsat ucis de către chiar şi în cazul în care Învierea nu ar fi
admiraţia şi recunoştinţa autentică faţă păgânii romani, nu mai puteau crede că fost reală. Poate că tocmai de aceea,
de dovada supremă de iubire a Fiului lui tocmai prin această „înfrângere” aparent unul dintre Sfinţii Părinţi, meditând la
Dumnezeu: Jertfa Sa pe Cruce. Astfel, definitivă, omenirea va dobândi viaţa cele relatate de Sfântul Ioan Evanghelis-
răspunzând obiecţiilor unora dintre pri- veşnică. tul, a exclamat, plin de admiraţie:
etenii săi, părintele Steinhardt explică Hristos este Dumnezeu; doar prin „Credincioasă necredinţa ta, Toma”! A
faptul că realitatea concretă a suferinţei acest adevăr fundamental de credinţă fost necesară o singură clipă – primul
Mântuitorului i-a marcat atât de profund putem înţelege miracolul unic şi real al moment al întâlnirii cu Hristos Cel înviat
pe ucenicii Săi, încât ei au devenit inca- Învierii Sale. Noi – cum ar spune Sfântul – pentru ca Toma să rostească impresio-
pabili să mai creadă (sau măcar să mai Ambrozie al Milanului – „nu mai avem nanta mărturisire de credinţă: „Domnul
nădăjduiască) în posibilitatea Învierii. dreptul de a ne îndoi”, căci păstrăm în meu şi Dumnezeul meu” (Ioan 20, 28).
Hristos – spune monahul de la Rohia – inimile noastre certitudinea dumnezeirii Aşadar, Sfântul Apostol Toma rămâ-
„nu le-a făcut cu ochiul” Apostolilor Săi lui Hristos. „Duhul Sfânt dă mărturie ne pentru noi un model de trăire creşti-
în clipele Răstignirii pentru a le transmi- conştiinţei noastre despre Dumnezeu – nă, fiind un ucenic fidel al Domnului
te, în secret, mesajul că… va învia El în aşa cum scria, într-una dintre lucrările Hristos, un misionar consecvent credin-
final, ci, contrar unora dintre ereziile sale, părintele Dumitru Stăniloae. ţei până la mucenicie… un „îndoielnic
din primele veacuri creştine (precum În schimb, virtutea Sfântului Apostol care ne face credincioşi” şi care ne
monofizitismul), a suferit fizic, în modul Toma a constat tocmai în capacitatea de transmite, prin întreaga sa viaţă, un în-
cel mai real şi concret, asumându-Şi cu a-I rămâne fidel lui Hristos,chiar şi fără a demn puternic spre devotament şi asu-
adevărat moartea pentru mântuirea avea certitudinea Învierii Sale. Din clipa mare totală, definitivă şi necondiţionată
noastră. Astfel, Sfinţii Apostoli, după ce în care a aflat de la ceilalţi Apostoli ves- a identităţii de creştini.

ce, Mângâietorul nu va veni la voi.” (Ioan


Timpul liturgic 16, 7)
După ce în zilele de miercuri și vineri
A început Penticostarul, perioada din Săptămâna Luminată a fost harți,
începând cu Duminica Tomei și până la
bucuriei duhovniceşti Duminica tuturor Sfinților, în cele două
zile de post din timpul săptămânii avem
dezlegare la peşte. Motivul principal în
baza căruia Biserica a rânduit dezlegări-

C a o formă de comemorare a vieții


și a faptelor Mântuitorului Iisus
Hristos, Anul Bisericesc poate fi impărtit
Toate duminicile din această perioa-
dă au, într-o oarecare măsură, caracter
de praznic. Dacă în Săptămâna Luminată
le la pește din aceste zile îl reprezintă
chiar răspunsul Mântuitorului dat cărtu-
rarilor și fariseilor, atunci când aceștia
în trei mari perioade, numite după car- repetăm cântări și rânduieli din slujbă de erau intrigați de faptul că ucenicii Săi nu
tea principală de slujbă folosită de cân- la Înviere, tocmai pentru a retrăi bucu- postesc, spunând: „Puteţi, oare, să faceți
tăreţii din strană în fiecare dintre aceste ria cea mare a creștinilor, începând cu pe fiii nunții să postească, cât timp Mire-
momente, și anume: perioadă Triodului Duminică a doua după Paști (a Sfântului le este cu ei? Dar vor veni zile când Mi-
(perioadă prepascală), perioadă Penti- Apostol Toma) și până la Înălţarea Dom- rele se va lua de la ei; atunci vor posti în
costarului (perioadă pascală) și perioadă nului, Biserica ne înfățișează starea mări- acele zile” (Luca 5, 33-35). Perioada Pen-
Octoihului (perioadă postpascală). rii dumnezeiești a lui Hristos. Duminicile ticostarului nu este o vreme de întrista-
Odată cu slujba Învierii Domnului dintre Sfintele Paști și Înălțarea Domnu- re, ci o perioadă de bucurie pentru pre-
Iisus Hristos am intrat într-o nouă peri- lui, pe lângă aceea că vestesc Învierea zența vie a Mântuitorului în viața noas-
oadă bisericească, numită perioada Pen- lui Hristos, sunt consfințite și amintirii tră, iar postirea noastră este una mângâ-
ticostarului sau a Cincizecimii. Aceasta unor întâmplări și persoane deosebite, ietoare.
începe cu slujba Învierii Domnului și ține care sunt obiectul slujbelor dumneze- O altă caracteristică a perioadei Pen-
până la Duminică Tuturor Sfinților iești din această perioadă. ticostarului este faptul că, de la Înviere
(prima duminică după Cincizecime), adi- În această perioadă sfintele slujbe și pană la Cincizecime, nu se îngenun-
că opt săptămâni. Numele cărții de cult înregistrează o diferență caracteristică. chează în biserică. Îngenunchierea, fiind
numită Penticostar, provine tocmai de În tot acest răstimp toate rânduielile o manifestare a pocăinței, este conside-
la perioada ale cărei cântări le cuprinde, bisericești încep și se termină cu cânta- rată incompatibilă cu bucuria Învierii.
numită cincizecime, iar în grecește rea întreită a Troparului Învierii. De ase- Dacă Triodului îi este specifică pocăința,
„pentikosti”. Penticostarul mai poartă menea, la începutul slujbelor, nu se ros- efortul omului în căutarea lui
numele de „Triod înflorit” şi conţine tește rugăciunea „Împărate Ceresc” până Dumnezeu,
„cântările de veselie ale Învierii lui Hris- la Pogorârea Sfântului Duh. Explicația Până la Înălţarea Domnului creştinii
tos”, cântările pentru slujbele praznicu- teologică este aceea că Hristos trebuind se salută cu formula Hristos a înviat!
lui Înălţării şi pentru cel al Rusaliilor, să se înalţe pentru a trimite pe Mângâie- Adevărat a înviat!, apoi, până la Rusalii
precum şi pe cele ale duminicilor şi tu- torul, după cuvântul Său: „…de folos este cu formula Hristos S-a înălţat! Adevărat
turor zilelor acestei perioade. că Eu să Mă duc. Că dacă nu Mă voi du- S-a înălţat!.

Puteţi citi publicaţia şi pe site-ul parohiei http://inaltareadomnuluipascani.mmb.ro sau pe Facebook @InaltareaDomnuluiPascani