SECTIUNEA I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND

MOŞTENIREA

Conţinut

1. Noţiunea de succesiune

Obiective

Studierea prezentului curs va facilita cunoaşterea

următoarelor noţiuni şi proceduri:

- noţiuni generale privind succesiunea

- tipurile de moştenire
- caracterele succesiunii
- deschiderea succesiunii
- condiţiile impuse de lege pentru a moşteni

1. Noţiunea de succesiune

Succesiunea reprezintă un mod de transmitere (dobândire) a

patrimoniului. În esenţă noţiunea de succesiune desemnează
transmiterea unui patrimoniu, fracţiune de patrimoniu sau a unor
bunuri singulare de la o persoană fizică decedată la una sau mai
multe persoane fizice sau juridice în fiinţă.
În concluzie:
- moştenirea presupune transmisterea unui patrimoniu;
- obiectul transmisiunii îl constituie un patrimoniu, deci o
universalitate de drepturi şi obligaţii;
- subiectele raportului juridic de moştenire sunt: persoana
fizică decedată, în calitate de transmiţător şi una sau mai
multe persoane fizice sau juridice, în calitate de dobânditori;
- calitatea de transmiţător aparţine doar unei persoane fizice, nu
şi persoanei juridice;
- patrimoniul care se transmite trebuie să fi aparţinut unei
persoane fizice decedate, moştenirea fiind o transmisiune
pentru cauza de moarte (mortis causa);
- calitatea de dobânditor al unei moşteniri poate aparţine atât
persoanei fizice cât şi persoanei juridice, inclusiv statului.
- Condiţia pentru ca o persoană fizică sau o persoană juridică
să obţină o moştenire este ca acestea să existe.

Sediul materie este oferit de :

- art.46 din Constituţia României « Dreptul de moştenire este
garantat »
- Codul civil, Cartea a III-a « Despre diferitele moduri prin care
se dobândeşte proprietatea », Titlul I (art.650-931) dar şi în
alte dispoziţii.

_________________________ 1
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
 SECTIUNEA I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
MOŞTENIREA
- Alte acte normative care formează izvoarele dreptului
succesoral (ex : Legea 319/1944, privind drepturile
succesorale ale soţului supravieţuitor şi legile care
reglementează materia fondului funciar).

Tipuri de moştenire
1. Moştenirea legală - poate fi definită şi ca ab intestat
(succesiunea fără testament).
Astfel, moştenirea este legală în următoarele situaţii:
- defunctul nu a lăsat testament;
- defunctul a lăsat testament, însă acesta este nul;
- defunctul a lăsat testament care însă nu conţine legate, nu
face referire la patrimonial său ci conţine alte dispoziţii.
- defunctul a lăsat testament, însă nesocotind rezerva
succesorală a dezmoştenit moştenitorii rezervatari şi astfel, în
limita acesteia, sunt aplicabile dispoziţiile legale.
Beneficiarii moştenirii legale sunt moştenitori universali, deaorece
au vocaţie la întregul patrimoniu succesoral şi se numesc :
moştenitori, succesori sau erezi.
Moştenitorul rezervatar este un moştenitor cu titlu universal
deoarece culege din moştenire cota stabilită de lege.
Culeg moştenirea în temeiul legii :
- moştenitorii legitimi (regulaţi) care sunt chemaţi să culeagă
moştenirea ca urmare a legăturii lor de sânge cu persoana
decedată.
- moştenitori neregulari (iregulari) reprezentaţi de soţul
defunctului şi de stat, care, deşi nu sunt rude cu defunctul, vin
la moştenire în puterea legii.

2. Moştenirea testamentară este acordată potrivit voinţei

testatorului şi stabilită în testament.
Dispoziţiile testamentare privind transmiterea masei succesorale
se numesc legate.

Legatarii pot fi :
- legatari universali (care pot culege, care urmare a voinţei
testatorului, întreaga moştenire)
- legatari cu titlu universal (care pot culege o fracţiune din
moştenire)
- legatari cu titlu particular (pot culege bunuri singulare)
Astfel, doar moştenitorul testamentar poate fi moştenitor cu titlu
particular.

3. Coexistenţa moştenirii legale cu moştenirea testamentară

Moştenirea legală şi moştenirea testamentară în majoritatea
cazurilor nu se exclud, ci pot coexista, cu titlu de exemplu amintim
câteva cazuri de coexistenţă ;

_________________________ 2
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
 SECTIUNEA I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
MOŞTENIREA
- de cujus instituie numai pentru legatarii cu titlu particular,
situaţie în care patrimoniul său se transmite potrivit legii
moştenitorilor legali ;
- de cujus prin anumite legate instituite, a adus atingere
rezervei succesorale a moştenitorilor rezervatari, situaţie în
care moştenirea va fi testamentară, în limitele legatelor şi
legală, în limitele rezervelor.

4. Coexistenţa calităţii de moştenitor legal cu cea de legatar

Sunt situaţii în care o persoană poate avea avea atât calitatea de
moştenitor legal cât şi pe cea de moştenitor testamentar. Cu titlu de
exemplu amintim situaţia în care o persoană este chemată la
moştenire în baza unui legat şi dacă în acelaşi timp este rudă cu
defunctul.

Caracterele juridice ale moştenirii

1. Moştenirea este o transmisiune mortis causa
2. Moştenirea este o transmisiune universală
3. Moştenirea este o trasnmisiune unitară
4. Moştenirea este o transmisiune indivizibilă

1. Moştenirea este o transmisiune mortis causa.

Transmisiunea succesorală se produce numai la momentul încetării
din viaţă a unei persoane fizice, indiferent că este vorba de moartă
fizică constatată prin certificat de deces sau de moartea declarată
prin hotărâre judecătorească.
Regulile transmisiunii mortis causa nu sunt aplicabile transmisiuni
inter vivos.

2. Transmisiunea succesorală este o transmisiune

universală
Aşa cum arătăm anterior obiectul transmisunii sucesorale îl
constituie patrimoniul defunctului privit ca o universalitate juridică.
Sunt transmisibile pentru cauză de moarte drepturile şi obligaţiile cu
caracter patrimonial ale defunctului, nu se transmit, totuşi, prin
moştenire următoarele drepturi :
- drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale
- drepturile patrimoniale care încetează la moartea titularului
(ex : dreptul de uz, uzufruct, abitaţie, dreptul la pensie, etc.)
- obligaţiile patrimoniale născute din contracte încheiate intuitu
personae (ex. obligaţiile antrepronorului) sau cele legate de o
anumită calitate personală a defunctului.
3. Transmisiunea succesorală este o transmisiune unitară
Caracterul unitar al transmiterii moştenirii se explică prin aceea
că aceasta este transmisă după aceleaşi reguli, indiferent de natura,
provenienţa, originea sau modalităţile de care sunt afectate bunurile.

4. Transmisiunea succesorală este o transmisiune indivizibilă

Întrucât dreptul de opţiune succesorală vizează întreaga masă
succesorală şi nu doar o parte a acesteia. Cu alte cuvinte,

_________________________ 3
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
 SECTIUNEA I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
MOŞTENIREA
moştenirea trebuie acceptată sau refuzată în tot şi nu în parte.
Îndivizibilitatea patrimoniului succesoral se menţine până la
efectuarea împărţelii. Constituie excepţie de la caracterul indivizil al
transmisiunii succesorale ioteza privind creanţele şi datoriile lui de
cujus în raporturile dintre moşternitori şi creditorii sau debitorii
acestora.

Deschiderea mostenirii
Prin deschiderea moştenirii se produce efectul juridic al
transmiterii moştenirii. Ea prezintă o importanţă juridică deosebită
întrucât moştenitorii, indiferent că sunt moştenitori legali sau
testamentari, nu pot dobândi nici un drept asupra patrimoniului
succesoral până în momentul deschiderii moştenirii prin moarte,
deoarece patrimoniul unei persoane fizice, aşa cum am arătat
anterior, nu poate fi transmis şi dobandit decât la moartea titularului.
Conform art.651 C.civ. « succesiunile se deschid prin moarte ». Deci
o persoană în viaţă nu poate să transmită o moştenire.

Data deschiderii moştenirii

Deoarece moştenirea se deschide « prin moarte », data
deschiderii ei, coincide cu momentul morţii celui care lasă
moştenirea. Deschiderea moştenirii (şi data ei) nu trebuie confundată
cu deschiderea procedurii succesorale notariale. Dovada morţii şi
inclusiv data ei se face cu certificatul de deces eliberat ca urmare a
constatării morţii în mod direct de către organele abilitate.

Importanţa juridică a datei deschiderii moştenirii

Stabilirea exactă a momentului deschiderii moştenirii prezintă o
importanţă deosebită pentru că in funcţie de acest eveniment se
determină:
- persoanele chemate a moşteni, capacitatea lor succesorală şi
drepturile ce li se cuvin asupra moştenirii ;
- compunerea şi valoarea masei succesorale ;
- problema validităţii actelor juridice asupra moştenirii, ştiut fiind
faptul că actele asupra unei succesiuni nedeschise sunt nule
absolut ;
- momentul transmiterii moştenirii la succesori, moştenirea
transmiţându-se succesorilor, nu de la data acceptării ci de la
data deschiderii acesteia ;
- începutul indiviziunii succesorale în cazul pluralităţii de
moştenitori universali sau cu titlu universal ;
- legea care va cârmui devoluţiunea moştenirii.
Locul deschiderii moştenirii
Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului, aşa
cum rezultă din art.14 al Codului de procedură civilă şi din art.10 lit.a)
şi b) şi art.68 alin.1 si alin.2 a Legii nr.36/1995 a notarilor publici şi
activităţii notariale care conferă competenţa teritorială în materia
procedurii succesorale notarului public din circumscripţia teritorială a
judecătoriei în care defunctul a avut ultimul domiciliu.

_________________________ 4
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
 SECTIUNEA I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
MOŞTENIREA
În cazul decesului unei persoane care nu a avut domiciliul în ţară
locul deschiderii moştenirii este locul din ţară unde se află bunurile
cele mai importante ca valoare. În situaţia în care domiciliul
defunctului este necunoscut majoritatea opiniilor converg către
regula deschiderii moştenirii la locul unde se află bunurile cele mai
importante ca valoare ale moştenirii, iar în lipsa acestor bunuri, la
locul unde s-a înregistrat moartea.
Locul deschiderii moştenirii prezintă importanţă pentru
determinarea organelor competente teritorial să rezolve diferite
probleme privind moştenirea.

Condiţiile generale ale dreptului de moştenire

Codul civil (art.654-658) prevede două condiţii, una pozitivă şi una
negativă pe care trebuie să le întrunească o persoană pentru a putea
moşteni : să existe în momentul deschiderii succesiunii şi să nu fie
nedemnă de a moşteni. În doctrină există şi o a treia condiţie şi
anume vocaţia succesorală. Astfel, pentru a moşteni o persoană
trebuie să indeplinească cumulativ următoarele condiţii :
a) să aibă capacitate succesorală
b) sa aibă vocaţie succesorală
c) să nu fie nedemnă de a moşteni

Capacitatea succesorală reglementată de art.654 C.civ. « pentru a

putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede să existe
la momentul deschiderii succesiunii. Rezultă că orice persoană care
există în momentul deschiderii moştenirii are capacitate succesorala,
adică capacitate de a moşteni.
Au capacitate succesorală urmatoarele categorii de persoane :
- persoanele fizice, în viaţă, la data deschiderii moştenirii
- persoanele dispărute, daca nu a intervenit o hotărâre
judecătoreasca declarativă de moarte
- persoanele concepute dar nenăscute la data deschiderii
succesiunii
- persoanele care nu au capacitate succesorală.

Nu au capacitate succesorală urmatoarele categorii de persoane :

- persoanele fizice predecedate şi persoanele juridice care au
încetat sa aibă fiinţă.
- comorienţii – persoane care au murit în aceeaşi împrejurare
fără a se putea stabili dacă una a supravieţuit alteia, ele sunt
socotite ca au murit deodata
- codecedenţi - persoane fizice decedate în acelaşi timp ;

Vocaţia la moştenire
Vocaţia la moştenire reprezintă chemarea la moştenire, fie conferită
de lege, fie în temeiul unui testament.

Vocaţia succesorală legală

A) Vocaţia succesorală generală reprezintă vocaţia eventuală a
unor persoane de a culege moştenirea lasată de o altă persoană.

_________________________ 5
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
 SECTIUNEA I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
MOŞTENIREA
Astfel, vocaţie legală generală au :
- rudele defunctului
- soţul supravieţuitor al acestuia

Potrivit art.661 din Codul civil, rudenia se defineşte astfel :

1. în linie dreaptă (ascendentă şi descendent) – care rezultă din
descendenta unei persoane din alta persoana. Astfel, sunt
rude în linie dreaptă urmatoarele persoane :
a) ascendentă : parinţii, bunicii, străbunicii defunctului,
fără limită de grad ;
b) descendentă : copii, nepoţii, strănepoţii, fără limită de
grad.
2. în linie colaterală – care rezultă din faptul că mai multe
persoane au un autor comun. Astfel, sunt rude în linie
colaterală următoarele persoane :
a) fraţii şi surorile (rude de gradul al II-lea, având în
vedere că pe linie colaterală nu există rude de gradul I)
b) nepoţii de frate sau soră, unchii şi mătuşile defunctului,
adică rude de gradul al III-lea
c) strănepoţii de frate sau soră, verii primari, fraţii sau
surorile buniciile defunctului, adică rude de gradul IV-
lea.

B) Vocaţia succesorală concretă o au persoanele cu vocaţie

succesorală generală care nu sunt înlăturate de la moştenire de
către o altă persoană cu vocaţie la moştenire. Însă, nu toate rudele
care au vocaţie generală vor culege moştenirea, ci aceasta va reveni
acelor rude care sunt preferate celorlalte, adică acelor rude care se
află în clasa şi grad preferabile.

Nedemnitatea succesorală
În art.655-658 Codul civil reglementează nedemnitatea
succesorală care reprezintă decăderea succesibilului legal din
dreptul de a moşteni, inclusiv rezerva succesorală, deoarece a
săvârşit împotriva defunctului sau a memoriei acestuia o faptă gravă,
prevazută expres de către legiuitor. Nu trebuie însă, confundată
nedemnitatea cu incapacitatea.

Cazurile de nedemnitate succesorală

Potrivit art.655 din C.civ. sunt reţinute limitative ca fiind fapte ce
atrag nedemnitatea următoarele:
1. atentatul la viaţa lui de cujus. Potrivit art.655 pct.1 C.civ. este
nedemn “Condamnatul pentru că a omorât sau a încercat să

_________________________ 6
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
 SECTIUNEA I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
MOŞTENIREA
omoare pe defunct”. Astfel, nimănui nu îi este permis să-şi
deschidă calea unei moşteniri printr-un omor.
2. acuzaţia capitală, calomnioasă la adresa lui de cujus. Potrivit
art. 655 pct.2 din C.civ, este nedemn « acela care a făcut în
contra defunctului o acuzaţie capitală, declarată de judecata
calomnioasa ».
3. nedenunţarea de către moştenitorul major a omorului, căruia
a cauzat victima de cujus. Potrivit art.655 pct.3 C. civ. este
nedemn « moştenitorul major care, având cunoştinţa de
omorul defunctului, nu a denunţat aceasta justiţie ».

Invocarea nedemnităţii succesorale

Nedemnitatea este o sancţiune ce operează de drept, în puterea
legii. Astfel, instanţa de judecată nu are rolul de a pronunţa
nedemnitatea ci doar de a constata dacă sunt îndeplinite sau nu
condiţiile pentru a opera nedemnitatea. Nedemnitatea poate fi
constatată numai dupa deschiderea moştenirii deoarece, înaintea
acestui moment, acţiunea în constatarea nedemnităţii este lipsita de
interes.
Astfel, nedemnitatea poate fi invocate de orice persoană
interesata:
- comoştenitorii;
- moştenitorii subsecvenţi;
- creditorii comoştenitorilor sau ai moştenitorilor subsecvenţi, pe
calea acţiunii oblice;
- procurorul;
- legatarii sau donatarii care au beneficiat de liberalităţi
excesive, supuse reducţiunii, ca urmare a prezentei la
moştenire a nedemnului.
Moştenitorii nedemnului vor fi obligate să restituie adevăraţilor
moştenitori, bunurile primate de la autorul lor nedemn.

Efectele nedemnităţii succesorale faţă de nedemn

Nedemnitatea are ca principal efect, înlaturarea totală şi retroactivă
a nedemnului de la succesiune, acesta neputând culege nici măcar
rezerva succesorala, chiar daca face parte din categoria
moştenitorilor rezervatari. Astfel, partea nedemnului va reveni, după
caz, comoştenitorilor, moştenitorilor subsecvenţi sau legatarilor.

Efectele nedemnităţii succesorale faţă de descendenţii

nedemnului
Potrivit dispoziţiilor art.658 C.civ. “Copiii nedemnului viand la
succesiune, în virtutea dreptului lor propriu, fără ajutorul
reprezentării, nu sunt depărtaţi pentru greşeala tatălui lor”.
Astfel, se înţelege că, faţă de ceilalţi descendenţi ai nedemnului,
alţii decât copii, nedemnitatea nu produce efecte, aceştia putând
culege, atât în nume propriu cât şi prin reprezentarea ascendentului
lor nedemn, moştenirea în cauza.

Efectele nedemnităţii succesorale faţă de terţi

_________________________ 7
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
 SECTIUNEA I - CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
MOŞTENIREA
Nedemnitatea desfiinţează retroactiv, de la data deschiderii
succesiunii, titlu de moştenitor nedemn.

AUTOEVALUARE

1. Cate tipuri de mostenire exista?

2. Care sunt caracterele juridice ale mostenirii?
3. Enumerati cazurile de nedemnitate succcesorala.
4. Care sunt condiţiile generale ale dreptului de moştenire ?
5. Cine poate invoca nedemnitatea succcesorala ?

_________________________ 8
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI