Chelsea Football Club 

este un club de fotbal din Londra, Anglia, care evoluează

în Premier League.
Fondat în 1905, clubul și-a petrecut cea mai mare parte din istoria sa în prima
divizie a fotbalului englez. Chelsea a câștigat campionatul Angliei de șase ori, FA
Cup de opt ori și League Cup de cinci ori. De asemenea au avut succes
european, câștigând finala Ligii Campionilor UEFA de două ori, Cupa Cupelor
UEFA de două ori și UEFA Europa League de două ori.[4]
Chelsea joacă meciurile de acasă încă de la înființarea clubului pe
stadionul Stamford Bridge, care are o capacitate de 42.055 de locuri.
Clubul a avut primul mare succes în 1955, când a câștigat campionatul național.
Din 2003 clubul este deținut de miliardarul rus Roman Abramovici.[5]
Culorile obișnuite pe care le poartă Chelsea la echipament sunt: la tricouri și
pantaloni scurți albastru regal, iar la jambiere alb, combinația este folosită din
1960. Logo-ul clubului a fost modificat de câteva ori în încercarea de
modernizare sau de a schimba identitatea mărcii; logo-ul actual are un leu care
ține un sceptru și este o versiune modificată a primei steme din 1950.[6] Chelsea
are a șasea cea mai mare prezență a suporterilor la meciurile de acasă în istoria
fotbalului englez.[7]
În sezonul 2015-2016, Chelsea a adunat pe Stamford Bridge o medie de 41500
de spectatori pe meci, a șaptea cea mai ridicată din Premier League. [8]

Cuprins

 1Istoria clubului
o 1.1În prezent
 2Stadion
 3Culori
o 3.1Acasă
o 3.2Deplasare
o 3.3Alternativ
 4Palmares și statistici
o 4.1Titluri și trofee
o 4.2Coeficientul UEFA
 5Finale
 6Lotul actual
o 6.1Jucători împrumutați
 7Antrenori
 8Jucătorul anului
 9Referințe
 10Bibliografie
 11Legături externe

Istoria clubului[modificare | modificare sursă]

Clubul Chelsea a fost fondat pe 10 martie 1905, la barul The Rising Sun (astăzi
numit The Butcher's Hook), vizavi de strada Fulham Road. Au fost aleși să
participe în Football League la scurt timp după. Clubul nu a avut parte de prea
mult succes în primii săi ani; cel mai mult s-au apropiat de un trofeu în
finala Cupei FA din 1915, pierzând însă în fața lui Sheffield United. Chelsea a
devenit cunoscută în perioada interbelică fiindcă obișnuia să aducă la echipă
jucători cu nume, dar nu a avut mari realizări în fotbalul englez în acea perioadă.
În 1952, fostul atacant al lui Arsenal F.C. și al Angliei, Ted Drake, a fost numit
antrenor al lui Chelsea. Acesta obișnuia să dea mâna cu fiecare jucător al său,
urându-le „mult succes” înainte de fiecare meci. Drake a reușit să modernizeze
clubul, atât „în iarbă” cât și în afara ei. Una din primele lui măsuri a fost să scoată
fotografia unui pensionar din Chelsea de pe programul fiecărui meci, clubul astfel
pierzându-și vechiul supranume de Pensionarii. De atunci înainte, au fost
cunoscuți ca The Blues (Albaștrii). Antrenorul a îmbunătățit programul de
antrenament, introducând jocuri cu mingea, care nu se practicau prea mult
în Anglia de atunci; sistemul de la echipa de tineret și cu angajații care căutau
tinere talente a fost amplificat, și el a schimbat politica clubului de a aduce
jucători faimoși, dar de care nu era sigur că vor da randament. A preferat să
aducă jucători cinstiți și muncitori din diviziile inferioare. De asemenea, a cerut
suporterilor să fie partizani și să susțină mai mult echipa. Primii ani ai lui Drake
nu au adus performanțe, Chelsea terminând pe locul 19, la un punct de
retrogradare, în primul lui sezon, și pe locul 8 în al doilea.
În 1954-55, când a avut loc și aniversarea clubului, toate lucrurile au mers bine.
Echipa a reușit să aibă constanță în rezultate, și Chelsea a câștigat prima ligă
engleză cu o echipă care nu avea practic nicio vedetă. Echipa i-a inclus pe
portarul Charlie 'Chic' Thomson, pe jucătorii amatori Derek Saunders și Jim
Lewis, pe mijlocașul central Johnny 'Jock' McNichol, extrema Eric "Rabbit"
Parsons, Frank Blunstone, fundașul Peter Sillett și pe cel care avea să ajungă
antrenor al Naționalei Angliei, Ron Greenwood, ca fundaș central. Din vechea
gardă erau fundașul dreapta Ken Armstrong, fundașul stânga Stan Willemse și
veteranul John Harris. Poate singura vedetă a echipei era căpitanul, golgheterul
(21 de goluri în acel campionat) și internaționalul englez Roy Bentley.
În anii 1960 s-a format o echipă de jucători tineri și talentați la Chelsea, sub
conducerea antrenorului Tommy Docherty. Echipa a luptat pentru trofee de-a
lungul deceniului, având parte și de unele eșecuri la limită. Se îndreptau spre o
triplă Campionat-Cupa FA-Cupa Ligii Angliei, spre sfârșitul sezonului 1964-1965,
reușind de altfel să câștige Cupa Ligii, dar pierzând celelalte două trofee. În trei
sezoane, echipa a pierdut în semi-finalele cupelor, ajungând chiar în finala Cupei
FA. În 1970, Chelsea a reușit să câștige Cupa FA, învingând pe Leeds United cu
2-1, la repetarea finalei. Chelsea a câștigat primul său trofeu european, Cupa
Cupelor UEFA, un an mai târziu, după o nouă finală care a trebuit repetată, de
data aceasta învingând pe Real Madrid la Atena.
În prezent[modificare | modificare sursă]
În ultimii ani, de când Chelsea a fost preluată de miliardarul rus Roman
Abramovici, multe trofee au intrat în palmaresul echipei londoneze. Acest lucru
vine ca urmare a investițiilor făcute de către Abramovici în infrastructura
stadionului și în conducerea clubului, în jucători, etc, transformând „albaștrii” într-
una din echipele de top din Europa.