Aston Villa Football Club 

(cunoscut și ca The Villa sau The Villans[1]) este un

club de fotbal din Birmingham, Anglia, care evoluează în Premier League.
Fondat în anul 1874, Aston Villa a fost membru fondator al Football
League în 1888 și Premier League în 1992.[2] Clubul a fost ridicat de fostul
președinte și proprietar, Doug Ellis, însă în anul 2006 Villa a fost achiziționat în
totalitate de către omul de afaceri american Randy Lerner.[3]
Este unul dintre cele mai vechi și de succes cluburi din Anglia, câștigând
campionatul și Cupa FA de câte șapte ori. Villa este de asemenea unul dintre
cele cinci cluburi engleze care au în palmares Cupa Campionilor Europeni,
câștigată în sezonul 1981-1982.[4] Aston Villa este pe locul cinci în Anglia în ceea
ce privește numărul de trofee câștigate (21),[5] cu toate că cele mai multe dintre
acestea au fost obținute înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, iar cel mai
recent în anul 1996.
Clubul are o rivalitate lungă și dură[6][7] cu adversarii locali, Birmingham City
FC. Derby-ul din Birmingham, numit și Second City Derby, dintre cele două
cluburi, se joacă încă din anul 1879.[8] Culorile tradiționale
ale echipamentului sunt claret (de culoarea vinului) cu albastru deschis (la
mâneci), șorț alb și șosete albastre. Pe stemă se află un leu auriu, ridicat pe
labele dinapoi, pe un fundal albastru deschis, sub el fiind inclus motto-ul clubului,
Prepared (română Pregătiți); acesta a fost modificat în 2007, fiind inclusă și o
stea care reprezintă Cupa Campionilor Europeni.[9]

Cuprins

 1Istorie
 2Culori și stemă
o 2.1Sponsori pe tricou
 3Stadion
 4Proprietarii clubului
 5Suporteri
o 5.1Suporteri celebri
 6În cultura populară
 7Statistici
 8Palmares
o 8.1Palmares european
o 8.2Palmares local
 8.2.1Top 5 transferuri
 8.2.1.1Sosiri
 8.2.1.2Plecări
 9Lot de jucători 2020-2021
 10Jucători importanți
 11Echipa tehnică
o 11.1Echipa actuală
o 11.2Consiliul de administrație
o 11.3Manageri importanți
 12Note
 13Note
 14Bibliografie
 15Legături externe

Istorie[modificare | modificare sursă]

Harry Hampton înscriind unul din cele două goluri ale finalei FA Cup 1905

„Aston Villa Football Club” a fost fondat în martie 1874 de către Jack Hughes,
Frederick Matthews, Walter Price și William Scattergood,[10] iar primul meci al
clubului a fost împotriva echipei locale de rugby, Aston Brook St Mary's. Condiția
cerută de către aceștia a fost ca prima repriză să se joace după regulile din
rugby iar a doua după regulile fotbalului.[11] După ce s-a mutat pe
terenul Wellington Road în 1876, Villa a devenit în scurt timp una dintre cele mai
bune echipe din centrul Regatului Unit, câștigând primul trofeu, Birmingham
Senior Cup, în anul 1880, sub căpitănia scoțianului George Ramsay.[12]

Echipa Aston Villa la sfârșitul secolului XIX

Clubul a câștigat prima FA Cup (Cupa Angliei) în anul 1887, căpitanul Archie
Hunter devenind unul dintre primii idoli ai clubului.[13] Villa a fost unul dintre cele
12 cluburi care au jucat în prima ediție a Football League în 1888, unul dintre
directorii clubului, William McGregor, fiind unul dintre fondatorii ligii. Aston Villa a
fost cel mai de succes club din era victoriană, cu numeroase titluri și cupe
câștigate, cinci titluri și trei Cupe FA până la sfârșitul domniei Reginei Victoria.
[13]
 În 1897, anul în care Villa a realizat eventul (câștigând cupa și campionatul),
echipa s-a mutat pe stadionul unde evoluează și astăzi, Aston Lower Grounds.
[14]
 Numele de Villa Park a fost introdus de către suporterii clubului, această
denumire nefiind acceptată vreodată într-o declarație oficială.[15]
Aston Villa a obținut cel de-al șaselea trofeu în FA Cup în anul 1920, însă, din
acel moment clubul a intrat în declin care a culminat cu retrogradarea din 1936 în
liga a doua engleză. Acest lucru a fost cauzat mai ales de defensiva echipei care
a încasat 110 goluri, 7 înscrise într-un singur meci de către Ted Drake, jucătorul
clubului Arsenal FC, în înfrângerea cu 1-7 de pe Villa Park.[16] Izbucnirea celui de-
al Doilea Război Mondial a determinat oprirea competițiilor timp de șapte ani.
[17]
 După război clubul a început să fie reconstruit, mai ales sub conducerea
fostului jucător al clubului, Alex Massie. Primul trofeu, după 37 de ani, a fost
câștigat în sezonul 1956-1957, Villa, condusă de un alt fost jucător al ei, Eric
Houghton, având un parcurs neașteptat de bun în FA Cup, culminând cu victoria
din finala competiției, împotriva clubului Manchester United FC.[18] Cu toate
acestea, echipa a retrogradat două sezoane mai târziu (1958-1959), revenind
totuși în prima ligă în anul 1960, an în care a câștigat și ediția inaugurală a Cupei
Ligii.[19]
Sfârșitul anilor 1960 a însemnat o perioadă agitată, suporterii încercând să preia
conducerea clubului și să se ocupe de schimbările manageriale. Acest lucru a
început odată cu cea de-a treia retrogradare a echipei în liga secundă în
anul 1967, sub conducerea lui Dick Taylor. Sezonul următor, fanii au cerut
demisia conducerii, datorită faptului că echipa a ocupat locul 16 în liga secundă.
Cu datorii imense și cu Villa aflată pe o poziție rușinoasă, Tommy
Cummings (adus în locul lui Taylor) a fost concediat, și după câteva săptămâni
toată conducerea clubului a demisionat din cauza presiunii puse de suporteri.
După mai multe speculații, clubul a fost cumpărat de către omul de
afaceri londonez Pat Matthews care l-a adus cu el pe Doug Ellis ca președinte.
[20]
 Noua conducere nu a putut evita retrogradarea clubului în liga a treia engleză
la sfârșitul sezonului 1969-1970. În sezonul 1971-1972 echipa a revenit în liga
secundă, după ce a acumulat 70 de puncte, ocupând prima poziție. În 1973 Ron
Saunders a fost numit antrenor iar în 1977, acesta dus echipa în prima ligă și în
cupele europene.[21]
Villa s-a întors în elita fotbalului englez și a continuat să obțină multe succese
sub conducerea lui Saunders, acesta câștigând campionatul în sezonul
1980/1981. Spre surprinderea comentatorilor sportivi și a suporterilor, Saunders
a demisionat la mijlocul sezonului 1981-1982 după o ceartă cu președintele, cu
toate că Villa se calificase în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni.
A fost înlocuit cu asistentul său, Tony Barton, care a obținut o victorie cu 1–0
împotriva clubului german Bayern München în finala din Rotterdam.[22][23] Villa a
rămas până în ziua de azi unul dintre cele cinci cluburi engleze care au în
palmares un trofeu european, alături de Liverpool, Manchester
United și Nottingham Forest.[24] În 1987 Villa a retrogradat din nou însă a
promovat sezonul următor, iar în anul 1989 a ocupat locul secund în prima ligă.[25]