Suport Pregatire Bihor An II Octombrie 2010

1
CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI AL CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN

ROMÂNIA
Filiala Bihor
Suport de curs Contabilitate

Pregătire tehnică
Stagiu anul II
Lector formator:
Lect.univ.dr. Ştefan Bunea
ASE Bucureşti
Director INDPC CECCAR
Oradea, octombrie 2010
1
2
1.Societatea Alfa obţine din producţie proprie 5.000 de pungi la costul de 0.5 lei/bucată.
Societatea vinde societăţii Beta 1.000 de pungi la preţul de 1 lei/bucată plus ecotaxa de 0.2
lei/ pungă, TVA 24%. Pentru societatea Beta pungile sunt mărfuri.
Care sunt înregistrările la Alfa şi Beta conform OMFP 3055/2009?
Rezolvare
Înregistrări la Alfa
Obţinerea pungilor din producţie proprie:
345 = 711 2.500 lei
Produse finite Venituri
aferente
costurilor
stocurilor de
produse
Vânzarea pungilor şi descărcarea din gestiune:

4111 = % 1.488 lei
Clienţi 701 1.000lei
Venituri din
vânzarea
produselor
finite
446 200 lei
Alte impozite
şi taxe
4427 288 lei

TVA colectată
711 = 345 500 lei

Venituri aferente Produse finite
costurilor
stocurilor de
produse
Înregistrări la societatea Beta
Achiziţia de mărfuri (pentru societatea Beta ecotaxa este o taxă nerecuperabilă şi se
include în costul de achiziţie al mărfurilor):
% = 401 1.488 lei
371 Furnizori 1.200 lei
Mărfuri
4426 288 lei
TVA deductibilă
2.Societatea Alfa recepţionează în data de 23.05.2010 mărfuri primite de la un furnizor

german în valoare de 10.000 de euro. Cursul de schimb BNR aplicabil în data recepţie este de
4,1950 lei/euro. La sfârşitul lunii mai cursul de schimb a fost de 4,1792 lei/ euro. Cursul de
schimb pe 15.06.2010 (data la care se procedează la autofacturare) a fost de 4,2322 lei/euro.
2
3
În data de 25.06.2010 societatea primeşte factura externă emisă în data de 19.05.2010. Cursul
la data facturii este de 4,1949 lei/euro.
Care sunt înregistrările contabile conform OMFP 3055/2009?
Rezolvare
Recepţia mărfurilor provenite dintr-o achiziţie intracomunitară
Conform OMFP 3.055/2009 o tranzacţie în valută este convertită la cursul de schimb
comunicat de Banca Naţională a României la data tranzacţiei. Dacă data operaţiei este o zi
nebancară se utilizează pentru conversie cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi
bancară.
371 = 408 41.950 lei

Mărfuri Furnizori
facturi
nesosite
30.05.2010
La sfârşitul fiecărei luni, o entitate trebuie să convertească elementele monetare în valută la
cursul de închidere şi va recunoaşte diferenţele de curs în contul de profit şi pierdere.
Actualizarea datoriei faţă de furnizor la cursul de închidere:
408 = 765 158 lei
Furnizori facturi Venituri din
nesosite difereţe de
curs valutar
Înregistrarea TVA pe baza autofacturării în data de 15.06.2010:
4426 = 4427 10.157 lei
TVA deductibilă TVA colectată
Primirea facturii de la furnizor generează stornarea înregistrării efectuate pentru TVA pe baza
autofacturării (deoarece data facturii este anterioară datei de 15 la lunii următoare şi prin
urmare exigibilitatea TVA survine la data facturii).
4426 = 4427 (10.157) lei
Înregistrarea TVA pe baza cursului de la data facturii:

4426 = 4427 10.068 lei
Reflectarea datoriei în contul de furnizori deoarece a sosit factura:

408 = 401 41.792 lei
Furnizori facturi Furnizori
nesosite
3. Pe 23.04.N, societatea Alfa vinde societăţii Beta produse finite în valoare de 6.000 lei,
TVA 24%. Costul acestor produse este de 2.000 lei. Pe 2.06.N clientul a returnat produse
evaluate la 1.000 de lei. Costul de producţie al acestor produse finite este de 800 de lei. Pentru
societatea Beta bunurile sunt materii prime.
Care sunt înregistrările la Alfa şi Beta conform OMFP 3055/2009?
3
4
Rezolvare
Înregistrările efectuate de societatea Alfa (vânzător)
23.04 Vânzarea produselor finite:
4111 = % 7.140 lei

Clienţi 701 6.000lei
Venituri din
vânzarea
produselor
finite
4427 1.140 lei
TVA colectată
Descărcarea din gestiune a produselor finite:
711 = 345 2.000 lei
costurilor
stocurilor de
produse
Înregistrarea returului, la data de 2.06.N (factura în roşu):
4111 = (1.240) lei
Clienţi 701 (1.000)lei
Venituri din
vânzarea
produselor
finite
4427 (240)lei
TVA colectată
Stornarea aferentă intrării în gestiune a produselor returnate, la data de 2.06.N:
711 = 345 (800) lei
costurilor
stocurilor de
produse
Înregistrări în contabilitatea societăţii Beta (cumpărător)

23.04. Achiziţia de materii prime:
% = 401 7.140 lei
301 Furnizori 6.000lei
Materii prime
4426 1.140 lei
TVA deductibilă
2.06.N Înregistrarea facturii în roşu pentru materiile prime returnate:
% = 401 (1.240) lei

301 Furnizori (1..000)lei
Materii prime
4426 (240) lei
TVA deductibilă
4
5
4.O societate care activează în domeniului agricol achiziţonează purcei la preţul de 1.000 de
lei, TVA 24% conform factură şi notă de recepţie. Societatea obţine din producţie proprie
animale tinere la costul de 4.000 de lei. Se înregistrează creşterea în greutate a animalelor
tinere conform actului de cântărire la costul de 3.000 de lei.
Rezolvare:
Achiziţie animale:
% = 401 1.240 lei

Animale şi
păsări
4426 240 lei
TVA deductibilă
Se obţin animale tinere din producţie proprie:

361 = 711 4.000 lei
Animale şi Venituri
păsări aferente
costurilor
stocurilor de
produse
Se înregistrează creşterea în greutate a animalelor tinere:

361 = 711 3.000 lei
Animale şi Venituri
păsări aferente
costurilor
stocurilor de
produse
5. SC Alfa SRL achiziţionează scaune în valoare de 1.000 de lei, TVA 24%. Se dau în
folosinţă scaunele.
Rezolvare:
Achiziţia de materiale de natura obiectelor de inventar (factură, notă de recepţie):
% = 401 1.240 lei
Materiale de
natura obiectelor
de inventar 240 lei
4426
TVA deductibilă
5
6
Se dau în folosinţă obiecte de inventar (bon de consum, fişa de evidenţă a obiectelor de

inventar date în folosinţă):
603 = 303 1.000 lei
Cheltuieli Materiale de
privind natura
materialele de obiectelor de
natura obiectelor inventar
de inventar
Concomitent evidenţa obiectelor de inventar se ţine cu ajutorul conturilor în afara bilanţului:
8035 = 1.000 lei
Stocuri de
natura obiectelor
de inventar
6. Societatea Alfa din România achiziţionează în luna noiembrie 2009 mărfuri de la un

furnizor francez în sumă de 50.000 euro. Alfa primeşte factura de la furnizor care este datată
înainte de 15 decembrie 2009. Cursul BNR aplicabil la data emiterii facturii a fost de 4,2988
lei/euro. Cursul la data recepţiei mărfurilor a fost de 4,2968 lei/euro. Cursul de schimb la
sfârşitul lunii noiembrie 4,2738 lei/euro. Cota de TVA aplicabilă 24%. În decembrie 2009
furnizorul acordă o reducere comercială de 900 de euro pentru care emite un credit note.
Rezolvare:
Din punct de vedere contabil, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate a
mărfurilor achiziţionate este cursul de la data recepţiei bunurilor
Valoarea mărfurilor în lei=50.000 euro x 4,2968=214.840 lei
371 = 408 214.840 lei

Mărfuri Furnizori
Cursul de schimb utilizat pentru determinarea bazei impozabile şi a TVA aferente pentru
achiziţia intracomunitară este cursul din data exigibilităţii taxei, conform art. 135 din Codul
Fiscal, respectiv, ori data emiterii facturii de către furnizorul extern, ori data de 15 a lunii
următoare celei în care a avut loc livrarea în celălalt stat membru. Pentru achiziţiile
intracomunitare de bunuri, spre deosebire de livrările/prestările în ţară, exigibilitatea de taxă
intervine la data emiterii facturii de către furnizor în situaţia în care factura este emisă
înaintea celei de a 15-a zi a lunii următoare celei în care a avut loc livrarea de bunuri.
Actualizarea soldului contului de datorie la cursul de la sfârşitul lunii noiembrie:
408 = 765 50.000 euro x (4,2968 – 4,2738) = 1.150 lei
Primirea facturii:
408 = 401 50.000 euro x 4,2738 = 213.690 lei
Actualizarea soldului datoriei la cursul de facturare:

665 = 401 50.000 euro x (4,2988 – 4,2738) = 1.250 lei
6
7
Baza de impozitare a TVA=50.000 euro x 4,2988 lei/euro =214.940 lei

TVA=214.940 lei x 24%=51.586 lei
4426 = 4427 51.586 lei
Înregistrarea reducerii comerciale primită de la furnizor (credit note):

401 = 609 3.867 lei
Furnizori Reduceri
comerciale
primite
Valoarea reducerii în lei =900 euro x 4,2988 lei/euro=3.867 lei
Ajustarea TVA=3.867 lei x 24%= 928 lei
4426 = 4427 (928) lei
7.In iunie 2010 o casă de amanet încheie un contract cu o persoana fizică în baza căruia îi
împrumută suma de 5.000 de lei pe 6 luni. Obiectul gajului îl reprezintă 3 bijuterii din aur.
După 6 luni persoana fizică nu rambursează împrumutul, iar bijuterile trec în proprietatea
casei de amanet care le va vinde ca mărfuri prin aplicarea unui adaos de 10%, TVA 24%.
Mărfurile sunt evidenţiate la preţ cu amănuntul. Comisionul casei de amanet este de 10%.
Rezolvare
Înregistrările efectuate de casa de amanet sunt următoarele:
Acordarea împrumutului:
2678 = 5311 5.000 lei
Alte creanţe Casa în lei
imobilizate
Am utilizat contul 2678 pentru a reflecta natura financiară a operaţiei. La sfârşitul anului,
partea scadentă sub un an va fi prezentată la creanţe în cadrul activelor circulante în baza
următoarei prevederi din Ordin:
„Entităţile care au evidenţiate în contul de creanţe imobilizate creanţe imobilizate cu
scadenţa mai mare de un an, vor prezenta în bilanţ, la imobilizări financiare, numai partea cu
scadenţa mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe”(OMF 3055/2009).
Bunurile primite în regim de amanet sunt evidenţate doar în afara bilanţului:
5.000 lei 8033 =
Valori materiale
primite în
păstrare sau
custodie
După 6 luni casa de amanet înregistrează intrarea în gestiune a bijuteriilor reţinute:
371 = % 6.820 lei
Mărfuri 2678 5.000 lei
Alte creanţe
imobilizate
378 500 lei
7
8
Dferenţe de
preţ la
mărfuri
4428 1.320 lei
TVA
neexigibilă
În afara bilanţului se înregistrează:
= 8033 5.000 lei
Valori
materiale
primite în
păstrare sau
custodie
În cazul în care persoana fizică rambursează împrumutul la scadenţă casa de amanet

înregistrează:
5311 = % 5.500 lei

Casa în lei 2678 5.000 lei
Alte creanţe
imobilizate
704 500 lei
Venituri din
servicii
prestate
şi în afara bilanţului
= 8033 5.000 lei

Valori
materiale
primite în
păstrare sau
custodie
8. Societatea Alfa tranzacţionează acţiuni prin intermediul unui SSIF (Societate de Servicii
de Investiţii Financiare). Alfa transferă suma de 90.000 lei în contul SSIF care va opera toate
operaţiile realizate în contul societăţii Alfa. SSIF execută ordinul societăţii Alfa de a
achiziţiona 100 de acţiuni ale unei societăţi cotate la preţul de 20 de lei pe acţiune. Acţiunile
sunt achiziţionate în vederea realizării de profit pe termen scurt, motiv pentru care vor fi
încadrate în categoria investiţiilor financiare pe termen scurt.
În extrasul primit de la broker sunt menţionate comisioane şi taxe în sumă de 50 de lei
pentru această tranzacţie. Din cele 100 de acţiuni se vând 40 de acţiuni la preţul de 25 de lei
pe acţiune. Comisioane legate de vânzare sunt de 30 de lei. La sfârşitul anului cotaţia
acţiunilor deţinute în portofoliu este de 30 de lei pe acţiune.
Rezolvare:
În momentul în care transferă banii în contul SSIF Alfa înregistrează:
8
9
461. SSIF = 5121 90.000 lei

Debitori diverşi Conturi la
bănci
Achiziţia acţiunilor la societatea cotată. Comisioanele sunt înregistrate pe cheltuieli conform

OMFP 3055/2009.
% = 461. SSIF 2.050 lei
5081/analitic Debitori 2.000 lei
acţiuni cotate diverşi
Alte titluri de
plasament 50 lei
622
Cheltuieli cu
comisioanele
Vânzarea acţiunilor:
461.SSIF = % 1.000 lei
Debitori diverşi 5081/acţiuni 800 lei

cotate
Alte titluri de
plasament
7642 200 lei
Câştiguri din
investiţii pe
termen scurt
cedate
Înregistrarea pe cheltuieli a comsioanelor reţinute:

622 = 461. SSIF 30 lei
Cheltuieli cu Debitori
comisioanele diverşi
La sfârşitul anului se înregistrează plusul de valoare la acţiunile deţinute în portofoliu:

5081/analitic = 768 600 lei
acţiuni cotate
Alte titluri de Alte venituri
plasament financiare
9. Societatea Alfa SA emite 1.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune 9 u.m pe obligaţiune.,

valoarea nominală 10 u.m. pe obligaţiune, durata împrumutului 5 ani, rata dobânzii anuală
10%. Dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an. După 2 ani societatea Afa răscumpără 250
obligaţiuni la preţul de 11 lei pe obligaţiune pe care le anulează. După 3 ani societatea Afa
răscumpără 250 obligaţiuni la preţul de 8 lei pe obligaţiune pe care le anulează.
9
10
Înregistrările contabile sunt următoarele:

-emisiunea a 1.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune 9 u.m pe obligaţiune., valoarea
nominală 10 u.m. pe obligaţiune:
% = 1618 10.000 lei

461 Alte 9.000 lei
Debitori diverşi împrumuturi
169 din emisiuni 1.000 lei
Prime privind de obligaţiuni
rambursarea
obligaţiunilor
-încasarea contravalorii oblgaţiunilor emise:
5121 = 461 9.000 lei

Conturi la bănci Debitori
în lei diverşi
-înregistrarea dobanzii aferente primului an:

666 = 1681 1.000 lei
Cheltuieli cu Dobânzi
dobânzile aferente
împrumuturilo
r din emisiuni
de obligaţiuni
-plata cuponului anual:
1681 = 5121 1.000 lei

Dobânzi aferente Conturi la
împrumuturilor bănci în lei
din emisiuni de
obligaţiuni
-amortizarea primei de rambursare:

6868 = 169 200 lei
Cheltuieli Prime privind
financiare rambursarea
privind obligaţiunilor
amortizarea
primelor de
rambursare a
obligaţiunilor
înregistrarea dobanzii aferente celui de-al doilea an:

666 = 1681 1.000 lei
dobânzile aferente
10
11
împrumuturilo
r din emisiuni
de obligaţiuni
-plata cuponului anual

1681 = 5121 1.000 lei
din emisiuni de
obligaţiuni
-amortizarea primei de rambursare:

6868 = 169 200 lei
amortizarea
primelor de
rambursare a
obligaţiunilor
Răscumpărarea obligaţiunilor după 2 ani:
505 = 5121 2.750 lei

Obligaţiuni Conturi la
emise şi bănci în lei
răscumpărate
Anularea obligaţiunilor răscumpărate:
% = 505 2.750 lei

1618 Obligaţiuni 2.500 lei
Alte împrumuturi emise şi
din emisiuni de răscumpărate
obligaţiuni
668 250 lei
Alte cheltuieli
financiare
Prima de rambursare neamortizată pentru obligaţiunile anulate este înregistrată pe cheltuieli

(250/5x3):
6868 = 169 150 lei

11
12
amortizarea
primelor de
rambursare a
obligaţiunilor
Dobânda pentru anul al treilea se înregistrează şi plăteşte pentru obligaţiunile rămase (750 de
obligaţiuni):
666 = 1681 750 lei
dobânzile aferente
împrumuturilo
r din emisiuni
de obligaţiuni
Plata cuponului anual:
1681 = 5121 750 lei

din emisiuni de
obligaţiuni
Amortizarea primei de rambursare pentru obigaţiunile rămase în circulaţie:
6868 = 169 150 lei

amortizarea
primelor de
rambursare a
obligaţiunilor
Răscumpărarea obligaţiunilor după 3 ani:
505 = 5121 2.000 lei

Obligaţiuni Conturi la
emise şi bănci în lei
răscumpărate
Anularea obligaţiunilor răscumpărate:

1618 = % 2.500 lei
Alte împrumuturi 505 2.000 lei
12
13
din emisiuni de Obligaţiuni

obligaţiuni emise şi
răscumpărate
768 500 lei
Alte venituri
financiare
Prima de rambursare neamortizată pentru obligaţiunile anulate este înregistrată pe cheltuieli

(250/5x2):
6868 = 169 100 lei

amortizarea
primelor de
rambursare a
obligaţiunilor
10. Societatea Gama achiziţionează 30 de bilete de tratament la preţul de 1.000 de lei/bilet,

comision perceput de agenţia de turism 300 de lei, TVA la comision 24%. Biletele sunt
distribuite integral salariaţilor care suportă 70% din valoarea acestora restul fiind suportat de
societatea Gama. TVA aferentă se suportă în aceaşi proporţie de unitate şi de salariaţi.
Achiziţie de bilete de tratament şi odihnă conform factură şi notă de recepţie:
% = 401 3.372 lei
Bilete de
tratament şi
odihnă
4426 72 lei
TVA deductibilă
Distribuirea biletelor de tratament către salariaţi conform tabel de repartizare:

% = 5322 30.300 lei
6458 Bilete de 9.090 lei
Alte cheltuieli tratament şi
privind odihnă
asigurările şi
protecţia socială
4282 21.210 lei
Alte creanţe în
legătură cu
personalul
13
14
Înregistrarea TVA corespunzătoare suportată de entitate şi de salariaţi (borderou

cuprinzând operaţiile asimilate livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii):
% = 4427 72 lei
6458 TVA colectată 21.6 lei
Alte cheltuieli
privind
asigurările şi
protecţia socială
4282 50.4 lei
Alte creanţe în
legătură cu
personalul
11.Societatea Gama achiziţionează 100 de carnete a căte 23 de tichete de masă la valoarea

nominală de 8,72 lei/tichet. Valoarea nominală a tichetelor 23 x 8,72 x 100= 20.056. Costul
imprimatelor (tichete de masa) este de 750 lei, T.V.A. deductibilă aferentă costului
imprimatelor 180 lei (750 lei x 24%). Societatea a acordat efectiv 90 de carnete, în valoare
totală de 18.050,4 lei. Restul de 10 carnete sunt returnate la emitent.
Rezolvare:
Înregistrarile contabile ale societatii sunt urmatoarele:
a) achiziţionarea tichetelor de masă de la unitatea emitentă:
% = 401 20.986 lei
Alte valori
628 750 lei
Alte cheltuieli cu
serviciile
executate de terţi 180 lei
4426
T.V.A.
deductibilă
b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masă achizitionate:

401 = 5121 20.986 lei
Furnizori Conturi la
bănci în lei
c) înregistrarea tichetelor de masă acordate salariaţilor:
642 = 5328 18.050,4lei
Cheltuieli cu Alte valori
tichetele de masă
acordate
salariaţilor
d) returnarea către emitent a tichetelor de masa nefolosite (dacă este cazul):
461 = 5328 2.005,6 lei
14
15
Debitori diverşi Alte valori
şi
5121 = 461 2.005,6 lei
în lei diverşi
În cazul în care s-ar fi acordat 2.300 de tichete, iar la finalul lunii 230 erau neutilizate de către
salariaţi, aceştia aveau obligaţia returnării lor către angajator care le returnează emitentului.
Înregistrările contabile în acest caz ar fi fost următoarele:
Restituirea de către salariaţi a tichetelor nefolosite:
5328 = 7588 18.050,4lei

Alte valori Alte venituri
din exploatare
returnarea către emitent a tichetelor de masă nefolosite:
461 = 5328 2.005,6 lei

şi
5121 = 461 2.005,6 lei
în lei diverşi
12. Societatea Gama SRL (magazin de desfacere cu amănuntul) vinde mărfuri la preţul de
vânzare de 10.000 de lei plus TVA 24%. Contravaloarea mărfurilor vândute este încasată
parţial cu tichete de masă 100 tichete x 8,72=872 de lei şi parţial în numerar. Tichetele sunt
trimise spre decontare la unitatea emitentă, iar contravaloarea acestora este încasată prin
virament în contul bancar.
Comisionul facturat de firma emitentă este de 90 de lei, TVA 24%. Comisionul este
reţinut din contravaloarea tichetelor
Rezolvare
Vânzarea mărfurilor:
4111 = % 12.400 lei
Clienţi 707 10.000 lei
Venituri din
vânzarea
mărfurilor
4427 2.400 lei
TVA colectată
Încasarea contravalorii mărfurilor:
15
16
% = 4111 12.400 lei

5328 Clienţi 872 lei
Alte valori
5311 11.528 lei
Casa în lei
Trimiterea tichetelor spre decontare la unitatea emitentă:

461 = 5328 872 lei
Înregistrarea comisionului reţinut de firma emitentă:

% = 461 111,6 lei
Debitori
diverşi
628 90 lei
Alte cheltuieli cu
serviciile
4426 21.6 lei
T.V.A.
deductibilă
Încasarea contravalorii tichetelor mai puţin comisionul reţinut:

5121 = 461 760,4 lei
în lei diverşi
13. La 1.01.N societatea Alfa (care aplică IFRS) achiziţionează un utilaj cu un preţ de
cumpărare de 117.000 u.m., cheltuieli de transport de 33.000 u.m (transportul este efectuat de
acelaşi furnizor). Din punct de vedere contabil activul se va amortiza linear pe 4 ani, valoarea
reziduală fiind de 10.000 u.m., iar din punct de vedere fiscal linear pe 3 ani. La 31.12.N+1 se
decide reevaluarea utilajului, valoarea justă fiind de 120.000 u.m. La sfârşitul duratei de
utilitate se vinde utilajul la un preţ de vânzare de 12.000 u.m.. Valoarea reziduală şi
reevaluarea nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Să se înregistreze operaţiile efectuate de întreprindere în perioada N – N+3 (achiziţia,
amortizarea, reevaluarea). Să se calculeze şi să se înregistreze impozitele amânate. Să se
precizeze care sunt politicile contabile aplicate de întreprindere (toate valorile sunt exprimate
în u.m.).
Rezolvare
Înregistrările aferente exerciţiului N:
1) la 01.01.N se înregistrează achiziţia utilajului:
Utilaje = Furnizori de imobilizări 150.000
2) la 31.12.N se calculează şi se înregistrează amortizarea utilajului:

valoare amortizabilă : 150.000 – 10.000 = 140.000 u.m.
amortizare anuală contabilă: 140.000/4 = 35.000 u.m./an
16
17
amortizare anuală fiscală: 150.000/3 = 50.000 u.m./an
Cheltuieli privind = Amortizarea utilajelor 35.000

amortizarea imobilizărilor
3) la 31.12.N având în vedere că există diferenţă între amortizarea contabilă şi cea fiscală,
trebuie calculate şi înregistrate impozite amânate:
Utilaje
Valoare contabilă = 150.000 – 35.000 = 115.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000 = 100.000, rezultă o diferenţă temporară impozabilă de
15.000, care va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 15.000 * 16% = 2.400,
Dar soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 0, rezultă că se va înregistra o datorie de
impozit amânat de 2.400
Cheltuieli cu impozitul = Datorii de impozit pe 2.400

pe profit amânat profit amânat
Înregistrările aferente exerciţiului N+1:
1) la 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea utilajului:
Cheltuieli privind amortizarea = Amortizarea utilajelor 35.000

imobilizărilor
2) la 31.12.N+1 se decide reevaluarea utilajului, în acest scop se compară valoarea netă

contabilă de la această dată cu valoarea justă:
Valoarea netă contabilă = 150.000 – 35.000*2 = 80.000
Valoarea justă = 120.000, rezultă o reevaluare pozitivă de 40.000, care se va înregistra astfel:
a) se anulează amortizarea cumulată prin deducerea acesteia din valoarea de intrarea a
imobilizării:
Amortizarea utilajelor = Utilaje 70.000
b) se înregistrează rezerva din reevaluare:
Utilaje = Rezerve din reevaluare 40.000
3) la 31.12.N+1 se calculează şi înregistrează impozitele amânate:

Utilaje
Valoare contabilă = 120.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000*2 = 50.000, rezultă o diferenţă temporară impozabilă de
70.000, care va determina:
Dar soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 2.400, rezultă că se va înregistra o datorie
de impozit amânat de 8.800, din care:
-afectând capitalurile proprii: 40.000 * 16% = 6.400
-afectând contul de profit si pierdere: 8.800 – 6.400 = 2.400
17
18
Rezerve din reevaluare = Datorii de impozit pe profit 6.400

amânat
Cheltuieli cu impozitul pe = Datorii de impozit pe profit 2.400
profit amânat amânat
1) la 31.12.N+2 se calculează şi se înregistrează amortizarea utilajului:
valoare amortizabilă : 120.000 – 10.000 = 110.000 u.m.

amortizare anuală contabilă: 110.000/2 = 55.000 u.m./an
Cheltuieli privind amortizarea = Amortizarea utilajelor 55.000

imobilizărilor
2) la 31.12.N+2 se calculează şi înregistrează impozitele amânate:

Utilaje
Valoare contabilă = 120.000 – 55.000 = 65.000
Baza fiscală = 150.000 – 50.000 * 3 = 0, rezultă o diferenţă temporară impozabilă de 65.000
care va determina:
Dar soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 11.200, rezultă că se va anula o datorie de
impozit amânat de 800 = (55.000 – 50.000)*16%
Datorii de impozit pe profit = Venituri din impozitul pe profit 800

amânat amânat
1) la 31.12.N+3 se înregistrează amortizarea utilajului:
Cheltuieli privind = Amortizarea utilajelor 55.000

amortizarea imobilizărilor
2) la 31.12.N+3 se vinde imobilizarea:
-livrarea utilajului:
Debitori diverşi = Venituri din vânzarea activelor 12.000
- descărcarea din gestiune a utilajului :
% = Utilaje 120.000
Amortizarea utilajelor 110.000
Cheltuieli privind activele cedate 10.000
3) la 31.12.N+3 se transferă rezerva din reevaluare la rezervă realizată:
Rezerve din = Rezerve reprezentând surplusul 33.600

reevaluare realizat din rezerve din reevaluare
18
19
4) la 31.12.N+3 se calculează şi se înregistrează impozitele amânate:

Utilaje
Valoare contabilă = 0
Baza fiscală = 0
Nu avem diferenţe temporare ceea ce va determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 0,
Dar soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 10.400, rezultă că se va anula o datorie de
impozit amânat de 10.400
Datorii de impozit pe profit = Venituri din impozitul pe profit 10.400

amânat amânat
Politicile contabile aplicate de întreprindere sunt:

1. Evaluarea iniţială a unei imobilizări corporale se realizează la cost.
2. Costul de achiziţie al unei imobilizări este format din : preţul de cumpărare, taxele vamale
şi toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aduce activul în starea de utilizare
prevăzută (cheltuieli de amenajare a amplasamnetului, cheltuieli de transport şi de
manipulare, cheltuieli de instalare, onorariile cuvenite arhitecţilor şi inginerilor, costul estimat
pentru demontarea, mutarea activului şi restaurarea amplasamentului).
3. Imobilizările corporale (utilajele) se amortizează. Valoarea amortizabilă se determină
scăzând valoarea reziduală din valoarea de intrare.
4. Dacă pentru un activ valoarea contabilă este mai mare decât baza fiscală rezultă o diferenţă
temporară impozabilă, care va determina înregistrarea în contabilitate a unei datorii privind
impozitele amânate.
5. După contabilizarea sa iniţială ca activ, o imobilizare corporală trebuie să fie contabilizată
astfel:
-la costul său diminuat cu amortizările cumulate şi pierderile de valoare (prelucrarea de
referinţă)
-la valoarea sa reevaluată, adică la valoarea justă la data reevaluării, diminuată cu amortizările
ulterioare cumulate şi pierderile de valoare ulterioare cumulate (prelucrarea alternativă).
6. Impozitele amânate se contabilizează pe seama unei cheltuieli sau a unui venit cu excepţia
impozitului generat de o tranzacţie contabilizată direct în capitalurile proprii, când impozitul
se contabilizează pe seama capitalurilor proprii.
7. Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii referitor la o imobilizare corporală
poate să fie transferat direct în rezultatul reportat atunci când activul este derecunoscut
(activul este retras sau cedat). Cu toate acestea, o parte a rezervelor din reevaluare (pentru o
sumă egală cu diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi
amortizarea calculată pe baza costului iniţial al activului) poate fi transferată pe măsură ce
activul este utilizat de întreprindere.
14. La 30.09.N societatea A (care aplică IFRS) finalizează realizarea în regie proprie a unei
construcţii, începută în ianuarie N, ale cărei costuri au fost de 1.500.000 lei. Durata de utilitate
este 10 ani, regimul de amortizare liniar iar valoarea reziduală 600.000 lei. La 31.12.N+1
valoarea justă a unei construcţii similare este 1.700.000 lei, durata de utilitate se reestimează
la 12 ani, iar valoarea reziduală este 800.000 lei. La 31.12.N+2 valoarea justă a construcţiei
este 1.000.000 lei, noua durată totală de utilitate fiind de 14 ani, iar valoarea reziduală de
400.000 lei. Din punct de vedere fiscal, durata de utilitate recunoscută este de 15 ani şi
valoarea reziduală este 0, iar reevaluările nu sunt recunoscute. Să se efectueze înregistrările
contabile aferente exerciţiilor financiare în care au loc reestimări (N, N+1, N+2). Cota de
19
20
impozit pe profit 16%. Să se determine şi impactul acestor prelucrări asupra situaţiilor

financiare. (precizăm că situaţiile financiare vor surprinde doar posturile asupra cărora au
intervenit modificări fără a ţine cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii,
venituri sau cheltuieli pe care ar putea să le deţină societatea respectivă).
Rezolvare
1) pe parcursul exerciţiului N se înregistrează cheltuielile realizate dupa natura lor, astfel:
Cheltuieli = % 1.500.000
Amortizarea imobilizărilor
Datorii
Stocuri
2) la 30.09.N se înregistrează finalizarea şi recepţia clădirii:
Construcţii = Venituri din producţia de imobilizări 1.500.000
3) la 31.12.N se determină şi înregistrează amortizarea aferentă exerciţiului N:
valoare amortizabilă = 1.500.000 – 600.000 = 900.000

amortizare liniară N = (900.000/10)*3/12 = 22.500
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea construcţiilor 22.500
4) calculul şi înregistrarea impozitelor amânate:
Valoare netă contabilă construcţie = 1.500.000 – 22.500 = 1.477.500

Baza fiscală activ = 1.500.000 – (1.500.000/15)*(3/12) = 1.475.000
=> diferenţă temporară impozabilă = 2.500
Datorie cu impozitul amânat de înregistrat N = 2.500 * 16% = 400
Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 400
Tranzacţiile de mai sus vor afecta situaţiile financiare astfel:
Bilanţul contabil:
Activ Sume Datorii şi capitaluri proprii Sume
Construcţii 1.477.500 Pierdere (22.900)
Datorii cu impozitul amânat 400
Cont de profit şi pierdere:

Elemente Sume
Venituri din producţia de imobilizări 1.500.000
Cheltuieli legate de realizarea construcţiei, după natura lor (1.500.000)
Cheltuieli cu amortizarea (22.500)
Cheltuieli cu impozitul amânat (400)
20
21
Rezultat N (22.900)
Înregistrările aferente la 31.12.N+1:
1) se calculează şi înregistrează amortizarea pentru exerciţiul N+1:
valoare amortizabilă = 1.500.000 – 800.000 – 22.500 = 677.500

amortizare lunară N+1 = 677.500/(12ani*12luni – 3luni) = 4.805
amortizare N+1 = 4.805 * 12 = 57.660
2) se înregistrează reevaluarea favorabilă a clădirii, utilizând procedeul reevaluării valorii

nete:
Valoare netă contabilă = 1.500.000 – 22.500 – 57.660 = 1.419.840

Valoare justă = 1.700.000 => rezervă favorabilă din reevaluare = 280.160
2.1) se anulează amortizarea cumulată:
Amortizarea construcţiilor = Construcţii 80.160
2.2) se înregistrează rezerva din reevaluare majorând capitalurile proprii:
Construcţii = Rezerve din reevaluare 280.160
Valoare netă contabilă construcţie = 1.700.000

Baza fiscală activ = 1.500.000 –1.500.000/15 – 25.000 = 1.375.000
Datorie cu impozitul amânat N+1 = 325.000 * 16% = 52.000, din care:

- Datorie existentă la 31.12.N: 400
- Partea aferentă capitalurilor proprii: 280.160 * 16% = 44.826
- Cheltuială curentă: (100.000 – 57.660) * 16% = 6.774
Rezerve din reevaluare = Datorie de impozit amânat 44.826

Cheltuieli cu impozitul amânat = Datorie de impozit amânat 6.774
Tranzacţiile de mai sus au următorul impact asupra situaţiilor financiare:
Bilanţul contabil:
Rezerve din reevaluare 235.334
Datorii cu impozitul amânat 52.000
21
22
Elemente Sume
Cheltuieli cu impozitul amânat (6.774)
Rezultat N+1 (64.434)
Înregistrările aferente la 31.12.N+2:
1) se determină şi înregistrează amortizarea pentru exerciţiul N+2:
valoare amortizabilă = 1.700.000 – 400.000 = 1.300.000

amortizare lunară N+2 = 1.300.000/(14ani*12luni – 15luni) = 8.497
amortizare N+2 = 8.497 * 12 = 101.964
2) se înregistrează reevaluarea nefavorabilă a clădirii, utilizând procedeul reevaluării valorii

nete:
Valoare netă contabilă = 1.700.000 – 101.964 = 1.598.036

Valoare justă = 1.000.000 => diferenţă negativă din reevaluare = 598.036,
din care: - diminuarea capitalurilor proprii(a rezervei favorabile din reevaluare
constituită în N+1): 280.160
- cheltuieli curente cu ajustări pentru deprecieri: 317.876
2.1) se anulează amortizarea cumulată:
Amortizarea construcţiilor = Construcţii 101.964
2.2) se înregistrează diminuarea capitalurilor proprii:
Rezerve din reevaluare = Construcţii 280.160
2.3) se înregistrează pierderea de valoare a construcţiei:
Cheltuieli cu ajustări pentru = Ajustări pentru deprecierea 317.876

deprecierea imobilizărilor construcţiilor
Valoare netă contabilă construcţie = 1.000.000

Baza fiscală activ = 1.500.000 – 2*1.500.000/15 – 25.000 = 1.275.000
=> diferenţă temporară deductibilă = 275.000
Creanţe de impozite amânate N+2 = 275.000 * 16% = 44.000, din care:

- Datorie existentă la 31.12.N+1 52.000, ce se va anula astfel: 44.826 vor diminua
rezerva din reevaluare, iar 7.174 s-au constituit în exerciţiile precedente afectând
contul de rezultate sub forma unor cheltuieli şi acum se vor relua la venituri;
- Veniturile generate în total provin din:
 pierderea de valoare: 317.876 * 16% = 50.860 şi
22
23
 din diferenţa de amortizare: (101.964 – 100.000) * 16% = 314
Datorie de impozit amânat = Rezerve din reevaluare 44.826

Datorie de impozit amânat = Venituri din impozite amânate 7.174
Creanţe de impozit amânat = Venituri din impozite amânate 44.000
Bilanţul contabil:
Creanţe de 44.000 Rezerve din reevaluare 0
impozite amânate
Datorii cu impozitul amânat 0

Elemente Sume
Cheltuieli cu ajustări pentru deprecierea imobilizărilor (317.876)
Cheltuieli cu impozitul amânat (0)
Venituri din impozite amânate 51.174
Rezultat din exploatare (368.666)
15. La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre societatea Gama (în lei):
Elemente Valoare
Rezultat înainte de impozit (pierdere) 2.200.000
Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni 500.000
Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare 170.000
Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu 340.000
impozitul pe profit)
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 300.000
Creşteri de stocuri 600.000
Plăţi din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de 200.000
obligaţiuni
Creşteri de cheltuieli în avans din exploatare 70.000
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 400.000
Diminuări de stocuri 1.300.000
Creşteri de creanţe din exploatare 1.500.000
Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale 260.000
Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale 700.000
Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării (din care plătite 180.000
80.000)
Plăţi către furnizorii de imobilizări 190.000
Creşteri de venituri în avans din exploatare 210.000
Creşteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul 880.000
pe profit)
Venituri din subvenţii pentru investiţii 50.000
Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 50.000
23
24
Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt 300.000

Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării 210.000
conturilor de disponibilităţi în devize
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării 100.000
Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor 500.000
Diminuări de creanţe din exploatare 850.000
Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt 900.000
Diminuări de venituri în avans din exploatare 250.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit
Impozitul pe profit plătit 150.000
Încasări de subvenţii pentru investiţii 90.000
Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi la începutul anului au fost de 1.350.000 lei
iar la sfârşitul anului de 790.000 lei. Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine a fost de
110.000 lei.
Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie, ştiind că pentru
determinarea fluxului net din exploatare se utilizază metoda indirectă.
Tabloul fluxurilor de trezorerie

Rezultat înainte de impozit -2.200.000
Eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor care nu au
incidenţă asupra trezoreriei:
+ Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor +300.000
+ Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor +500.000
- Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale -700.000
Eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor care nu au
legătură cu exploatarea:
+ Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare +170.000
- Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale -260.000
+Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării +180.000
-Venituri din subvenţii pentru investiţii -50.000
(-)venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării -210.000
(+)cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării +100.000
Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei -2.170.000
necesarului de fond de rulment din exploatare
(-)Creşteri de stocuri -600.000
(+)Diminuări de stocuri +1.300.000
(-)Creşteri de creanţe din exploatare -1.500.000
(+)Diminuări de creanţe din exploatare +850.000

(-)Creşteri de cheltuieli în avans din exploatare -70.000
(+)Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare +50.000
(+)Creşteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul +880.000
pe profit)
(-)Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu -340.000
impozitul pe profit)
(+)Creşteri de venituri în avans din exploatare +210.000
24
25
(-)Diminuări de venituri în avans din exploatare -250.000

(-)Impozitul pe profit plătit -150.000
(=)Flux net de trezorerie din exploatare -1.790.000
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale +400.000
Plăţi către furnizorii de imobilizări -190.000
Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt +900.000
Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt -300.000
Încasări de subvenţii pentru investiţii +90.000
(=)Flux net de trezorerie din investiţii +900.000
Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni +500.000
Plăţi din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de -200.000
obligaţiuni
Plăţi de dobânzi -80.000
(=)Flux net de trezorerie din finanţare +220.000
IV.Variaţia lichidităţilor băneşti şi a echivalentelor de -670.000
lichidităţi (I+II+III)
V.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul 1.350.000
anului (din bilanţul contabil)
VI.Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine +110.000
VII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul 790.000
anului
(V+IV±VI)
VIII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul 790.000
anului (din bilanţul contabil) (VII = VIII)
16. Întreprinderea Alfa achiziţionează la începutul exerciţiului N un utilaj la costul de 1.000

lei, TVA 19% (factură). Managerii estimează o durată de utilizate de 5 ani şi decid să
amortizeze liniar activul. La finalul anului N, datorită creşterii valorii juste, managerii decid
să reevalueze activul. Valoarea justă la 31.12.N a fost estimată la 1.200 lei. La finalul anului
N+1 există indicii că activul a fost depreciat.Valoarea justă a fost estimată la 400 lei. Datorită
incertitudinilor de pe piaţă şi a modificărilor procesului de fabricaţie managerii au decis că o
estimare a valorii de utilitate nu este fiabilă. La finalul anului N+2 valoarea justă a fost
estimată la 500 lei. Se decide numirea unui evaluator independent care să estimeze valoarea
de utilitate a activului. Evaluatorul estimează că în anul N+3 se vor obţine încasări de 1.800
lei iar în anul N+4 încasările vor fi de 1.600 lei. Plăţile ocazionate de costurile operaţionale
ataşate activului sunt estimate la 1.000 lei în N+3 şi respectiv 900 în N+4. Rata de
rentabilitate economică aşteptată este de 30%. Utilajul a fost finanţat dintr-un credit bancar al
cărui cost a fost de 20%. În anul N+3 întreprinderea plănuieşte să facă o modernizare a
activului, operaţie din care se speră să se obţină un plus de încasări de 5% faţă de estimarea
evalutorului. Cota de impozit este de 16%.
Se cere:
a)să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus conform OMFP 3055/2009;
b)să stabilească valoarea în bilanţ a activului la sfârşitul fiecărui an.
Rezolvare:
Regulile stipulate în OMFP 3055/2009 aplicabile în vederea rezolvării acestui studiu de caz
sunt următoarele:
25
26
-56. (1) Evaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la

valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.
Corectarea valorii contabile a imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul
valorii de inventar se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin
înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere
ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în
care se constată o depreciere reversibilă a acestora.
În cazul imobilizărilor corporale şi necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere pot
fi avute în vedere, de către evaluatori independenţi sau personalul entităţii, şi alte metode de
evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).
Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin
amortizarea şi ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind
valoarea justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare şi orice pierdere din depreciere
cumulată.
-124(4) Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci
aceasta se tratează astfel:
- ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi
rezerve", dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui
activ; sau
- ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel
activ.
-124(5) Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se
tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare
nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a
rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului "Capital şi rezerve", cu minimul
dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă
neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.
-124(3) Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin
transferul direct în rezerve (contul 1065 “Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve
din reevaluare”), atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat.
În sensul prezentelor reglementări câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a
activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig
poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei
transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi
valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.
În exerciţiul N:
a)achiziţia echipamentului:
% = 404 1.190
2131 Furnizori de 1.000
Echipamente imobilizări
tehnologice 190
4426
TVA deductibilă
b)amortizarea aferentă exerciţiului N:
Amortizarea anului N = (1.000 lei/5 ani)x11 luni/12 luni = 183 lei
6811 = 2813 183

26
27
Cheltuieli din Amortizarea

exploatare privind instalaţiilor etc.
amortizarea
imobilizărilor
c)la 31.12.N, echipamanetul se evaluează la valoarea justă:
Valoarea contabilă = 1.000 lei – 183 lei = 817 lei

Valoarea justă = 1.200 lei
Plus de valoare justă 383
(i)anularea amortizării cumulate:
2813 = 2131 183

Amortizarea Echipamente
instalaţiilor etc. tehnologice
(ii)reevaluarea valorii rămase:
2131 = 105 383

Echipamente Rezerve din
tehnologice reevaluare
În exerciţiul N+1:
a)amortizarea aferentă exerciţiului N+1:
6811 = 2813 1.200x12luni/49 luni=294

amortizarea
imobilizărilor
b)realizarea rezevei din reevaluare:
105 = 1065 383x12 luni/49 luni=94

Rezerve din Rezerve
reevaluare reprezentând
surplusul realizat
din rezerve din
reevaluare
Soldul rămas în contul 105 este de 289 lei.
c)evaluarea la inventar a echipamentului:

Valoarea contabilă = 1.200 lei – 294 lei = 906 lei
Valoarea justă = 400 lei
Pierdere de valoare = 506 lei
% = 2913 506
105 Ajustări pentru 289
Rezerve din deprecierea
reevaluare imobilizărilor,
217
27
28
6813 etc.
Cheltuieli din
exploatare privind
ajustările pentru
deprecierea
imobilizărilor
În exerciţiul N+2:
a)amortizarea aferentă exerciţiului N+2:
6811 = 2813 400x12luni/37luni=130

amortizarea
imobilizărilor
b) evaluarea la inventar a echipamentului:

Valoarea contabilă = 400 – 130 = 270 lei
Valoarea justă = 500 lei
Valoarea de utilitate = 615 + 414 = 1.029 lei
N+3 N+4
Încasări 1.800 1.600
(-)Plăţi 1.000 900
(=)Flux net neactualizat 800 700
2
(x)factor de actualizare 1/(1+0,3)= 0,7692 1/(1+0,3) =0,5917
(=)Flux net actualizat 615 414
Activul va trebui să fie prezentat în bilanţul anului N+2 ţinând cont de principiul prudenţei.
Dacă activul nu s-ar fi depreciat în anul N+1, el ar fi avut la 31.12.N+2 valoarea de 1200 – 2 x
294 = 612 lei. Prin urmare, va trebui să reluăl la venituri deprecierea din N-1 în limita sumei
de 612 – 270 = 342 lei
2913 = % 342
Ajustări pentru 7813 217
deprecierea Venituri din
imobilizărilor, etc. exploatare
privind ajustările
pentru
deprecierea
imobilizărilor
105 125
Rezerve din
reevaluare
17. Se dau următoarele operaţii:

(1)vânzarea unui teren la preţul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 24% (factură); costul de
achiziţie al activului vândut este de 800.000 lei;
(2)vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt achiziţionate în cursul anului: 100 acţiuni
la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data vânzării este de 18 lei/buc;
28
29
(3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acţiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră

cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anului trecut cu 2
lei/acţiune);
(4)la sfârşitul anului întreprinderea deţine investiţii financiare pe termen scurt cotate: 2.000
acţiuni; cursul bursier la sfârşitul anului este de 20 lei/acţiune (ele fuseseră cumpărate la
cursul de 18 lei în cursul anului);
(5)la sfârşitul anului întreprinderea deţine 500 acţiuni reprezentând imobilizări financiare
cumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anterior cu 2 lei/acţiune;
cursul de închidere este de 15 lei/acţiune;
(6)întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. În
bilanţul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând o
rezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei.
La sfârşitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare
disponibilă este de 180.000 lei;
(7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preţ de vânzare de 8.000.000 lei,
TVA 24%; costul producţiei vândute este de 5.000.000 lei;
(8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale în valoare de 200.000
lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziţionate de la
furnizori;
(9)întreprinderea a acordat clienţilor în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA
24%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior;
(10)întreprinerea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de
100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 24%;
(11)la sfârşitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii estimat la 10.000
lei;
(12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producţie ca
urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilanţul anului anterior era de
15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanţare echivalentă cu rambursare la scadenţă
este de 12%;
(13)se încasează dobânzi aferente obligaţiunilor achiziţionate de la societatea Gama,
rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada de
deţinere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei;
(14)în cursul anului s-au obţinut produse finite la costul de 6.000.000 lei;
(15)la sfâşitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta are
un cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N
este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei;
(16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând prime
privind participarea salariaţilor la profit;
(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.
Se cere:
a)să se contabilizeze operaţiile de mai sus;
b)să se prezinte incidenţa acestor operaţii asupra contului de profit şi pierdere întocmit
conform OMFP 3055/2009.
Rezolvare:
a)Înregistrările în contabilitate:
(1)vânzarea unui teren la preţul de vânzare de 1.000.000 lei, TVA 19% (factură); costul de
achiziţie al activului vândut este de 800.000 lei:
29
30
461 = % 1.190.000
Debitori diverşi 7583 1.000.000
Venituri din
vânzarea
activelor şi din
alte operaţii de 190.000
capital
4427
TVA colectată
6583 = 2111 800.000

Cheltuieli Terenuri
privind activele
cedate şi alte
operaţii de
capital
(2)vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt achiziţionate în cursul anului: 100 acţiuni
la cursul bursier de 10 lei/buc; cursul de la data achiziţiei este de 8 lei/buc:
% = 100 buc x 18 lei = 1.800

5121 5081/Beta 100 buc x 10 lei = 1.000
Conturi la bănci Alte titluri
în lei de
6642 plasament 800
Pierderi din
investiţii pe
termen scurt
cedate
(3)vânzarea de imobilizări financiare: 1.000 acţiuni la cursul de 15 lei (acestea fuseseră

cumpărate anul trecut la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anului trecut cu 2
lei/acţiune):
5121 = 7641 1.000 buc x 15 lei= 15.000

Conturi la bănci Venituri din
în lei imobilizări
financiare
cedate
6641 = 263/Gama 1.000 buc x 16 lei = 16.000

Cheltuieli Interese de
privind participare
imobilizrile
financiare cedate
2962 = 7863 1.000 buc x 2 lei = 2.000

Ajustări pentru Venituri
30
31
pierderea de financiare
valoare a din ajustări
intereselor de pentru
participare pierderea de
valoare a
imobilizăril
or financiare
(4)la sfârşitul anului întreprinderea deţine investiţii financiare pe termen scurt cotate: 2.000
acţiuni; cursul bursier la sfârşitul anului este de 20 lei/acţiune (ele fuseseră cumpărate la
cursul de 18 lei în cursul anului):
5081 = 768.01 2.000 buc x 2 lei = 4.000
Alte titluri de Alte venituri
plasament financiare/ven
ituri din
variaţia
valorii juste a
investiţiilor
financiare pe
termen scurt
(5) la sfârşitul anului întreprinderea deţine 500 acţiuni reprezentând imobilizări financiare
cumpărate în anul anterior la cursul de 16 lei şi depreciate în bilanţul anterior cu 2 lei/acţiune;
cursul de închidere este de 15 lei/acţiune:
Depreciere existentă la 31.12.N-1 = 500 buc x 2 lei = 1.000 lei

Depreciere constatată la 31.12.N = 500 buc (16-15) = 500 lei
Ajustare necesară = - 500 lei
2962 = 7863 500

Ajustări pentru Venituri
pierderea de financiare
valoare a din ajustări
intereselor de pentru
participare pierderea de
valoare a
imobilizăril
or financiare
(6)întreprinderea deţine o clădire achiziţionată în urmă cu 5 ani la costul de 500.000 lei. În

bilanţul anului trecut clădirea fusese adusă la valoarea justă de 700.000 lei, reprezentând o
rezervă din reevaluare pozitivă de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei.
La sfârşitul anului curent, valoarea justă a fost estimată la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare
disponibilă este de 180.000 lei:
Valoarea justă – amortizarea cumulată = 700.000 – 70.000 = 630.000 lei

Valoarea justă la 31.12.N = 300.000 lei
Pierdere de valoare = 330.000 lei
31
32
Rezervă din reevaluare existentă = 180.000 lei
% = 2912 330.000
105 Ajustări 180.000
Rezerve din pentru
reevaluare deprecierea 150.000
6813 construcţiilo
Cheltuieli de r
exploatare
privind ajustările
pentru
deprecierea
imobilizărilor
(7)întreprinderea a vândut în cursul anului produse finite la preţ de vânzare de 8.000.000 lei,
TVA 19%; costul producţiei vândute este de 5.000.000 lei:
4111 = % 9.520.000
Clienţi 701 8.000.000
Venituri din
vânzarea
produselor 1.520.000
finite
4427
TVA
colectată
711 = 345 5.000

costurilor
stocurilor de
produse
(8)întreprinderea a beneficiat în cursul anului de reduceri comerciale în valoare de 200.000

lei, TVA 19%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achiziţionate de la
furnizori:
401 = % 238.000
Furnizori 609 200.000
Reduceri
comerciale
primite 38.000
4426
32
33
TVA
deductibilă
(9)întreprinderea a acordat clienţilor în cursul anului reduceri comerciale de 600.000 lei, TVA
19%, în baza unor facturi ulterioare, pentru vânzările efectuate în anul anterior:
% = 4111 714.000
709 Clienţi 600.000
Reduceri
comerciale
acordate 114.000
4427
TVA colectată
(10)întreprinderea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de

100.000 lei, din care rambursarea de datorie 80.000 lei, dobânda 20.000 lei, TVA 19%:
% = 5121 119.000
167 Conturi la 80.000
Alte bănci în lei
împrumuturi şi 20.000
datoii asimilate
666
Cheltuieli 19.000
privind
dobânzile
4426
TVA deductibilă
(11)la sfârşitul anului întreprinderea înregistrează un provizion pentru litigii estimat la 10.000
lei:
6812 = 1511 10.000
Cheltuieli de Provizioane
exploatare pentru litigii
privind
provizioanele
(12)se actualizează soldul contului de provizion pentru dezafectarea unei linii de producţie ca
urmare a trecerii timpului: soldul contului de provizion în bilanţul anului anterior era de
15.000 lei, rata efectivă a dobânzii pentru o finanţare echivalentă cu rambursare la scadenţă
este de 12%:
666 = 1513 15.000 x 12% = 1.800
33
34
Cheltuieli Provizioane
privind pentru
dobânzile dezafectarea
imobilizări
corporale şi
alte acţiuni
similae legate
de acestea
(13)se încasează dobânzi aferente obligaţiunilor achiziţionate de la societatea Gama,

rambursabile după 5 ani, în sumă de 20.000 lei, din care dobânda cuvenită pentru perioada de
deţinere a instrumentului purtător de dobândă este de 5.000 lei:
5121 = % 20.000
Conturi la bănci 766 5.000
în lei Venituri din
dobânzi
5081 15.000
Alte titluri de
plasament
(14)în cursul anului s-au obţinut produse finite la costul de 6.000.000 lei:
345 = 711 6.000.000

Produse finite Venituri
aferente
costurilor
stocurilor de
produse
(15)la sfâşitul anului, întreprinderea decide ca în anul următor să vândă o clădire. Aceasta are
un cost de 160.000 lei, amortizare cumulată 40.000 lei. Valoarea justă estimată la 31.12.N
este de 110.000 lei iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei:
% = 212 160.000
2812 Construcţii 40.000
Amortizarea
construcţiilor
371.01 120.000
Clădiri destinate
vânzării
6814 = 397 15.000

Cheltuieli de Ajustări
exploatare pentru
privind ajustările deprecierea
pentru mărfurilor
deprecierea
34
35
activelor
circulante
(16)managerii decid ca în anul N+1 să plătească suma de 170.000 lei reprezentând prime
privind participarea salariaţilor la profit:
6812 = 1518 170.000

Cheltuieli de Alte
exploatare provizioane
privind
provizioanele
(17)cheltuiala cu impozitul pe profit este de 942.900 lei.
691 = 4411 942.900

Cheltuieli cu Impozitul pe
impozitul pe profit
profit
Extras din Contul de profit şi pierdere (lei)

Cifra de afaceri, din care: 7.400.000
Producţia vândută (701) 8.000.000
Reduceri comerciale acordate (709) (600.000)
Venituri aferente costurilor stocurilor de
Produse (sold creditor 711) 1.000.000
Alte venituri din exploatare (7583) 200.000
Total venituri din exploatare: 8.600.000
Reduceri comerciale primite (609) (200.000)
Alte cheltuieli din exploatare (6588) 150.000
Ajustări privind deprecierea activelor
circulante, din care: 15.000
a)cheltuieli (6814) 15.000
b)venituri -
Ajustări privind provizioanele, din care: 180.000
a)cheltuieli (6814) 180.000
b)venituri -
Total cheltuieli din exploatare: 145.000
Profit din exploatare 8.455.000
Venituri din dobânzi (766) 5.000
Alte venituri financiare (768) 4.000
Total venituri financiare: 9.000
Ajustări de valoare privind imobilizările
financiare şi investiţiile financiare deţinute ca
active circulante, din care: (2.500)
a)cheltuieli -
b)venituri (7863) 2.500
Cheltuieli privind dobânzile (666) 21.800
35
36
Pierderi din imobilizări financiare cedate 1.000

Pierderi din investiţii financiare pe termen
scurt cedate 800
Total cheltuieli financiare: 21.100
Pierdere financiară (12.100)
Profit curent 8.442.900
Venituri extraordinare -
Cheltuieli extraordinare -
Profit/pierdere din activitatea -
extraordinară
Venituri - total 8.609.000
Cheltuieli -total 166.100
Profit brut al exerciţiului 8.442.900
Cheltuiala cu impozitul pe profit (691) (942.900)
Profitul net al exerciţiului 7.500.000
18.Societatea Alfa a început construcţia unei clădiri pe 16.05.N. Se estimează că aceasta va fi

finalizată peste doi ani. În cursul exerciţiului N, s-au efectuat următoarele plăţi în numele
construcţiei:
-pe 31.05.N: 200.000 u.m.
-pe 30.06.N: 90.000 u.m.
-pe 31.08.N: 170.000 u.m.
-pe 31.10.N: 310.000 u.m.
-pe 30.11.N: 130.000 u.m.
Total 900.000 u.m.
Plăţile efectuate până la 31.08.N nu au fost onorate din împrumuturi cu caracter
special, ci din alte împrumuturi. Pe 31.08.N, societatea Alfa a obţinut un împrumut special
pentru finanţarea construcţiei, pe termen de un an, de 540.000 u.m., cu o rată anuală a
dobânzii de 10%, ce trebuie plătită la sfârşitul fiecărei luni. Excedentul de fonduri
împrumutate a fost plasat temporar la o rată a dobânzii de 8% pe an. Toate plăţile începând cu
31.08.N s-au realizat din împrumutul special cu excepţia unei părţi din plăţile de la 30.11.N,
care s-a realizat din împrumuturi generale.
Din cauza unor importante lucrări tehnice, lucrarea de construcţie a fost suspendată
pentru o perioadă de 20 zile.
Datoriile societăţii, la 31.12.N, sunt următoarele:
-împrumut bancar pe termen scurt: 540.000 u.m. (împrumutul cu caracter special);
-împrumut obligatar, contractat în N-2, numărul de obligaţiuni 10.000, valoarea nominală a
unei obligaţiuni (egală cu preţul de rambursare) fiind de 1.000 u.m.. Rata anuală a dobânzii
9%; dobânda se plăteşte anual pe 31 decembrie, iar împrumutul este rambursabil în N+4.
-media creditelor primite în cont curent 1.000.000 u.m. în cursul exerciţiului N, iar dobânzile
aferente acestora 40.000 u.m.
Să se determine mărimea cheltuielilor cu dobânzile ce vor fi încorporate în costul
activului construit (se aplică IFRS).
Rezolvare
Clădirea este un activ calificat, astfel societatea va încorpora în costul de producţie al
acesteia dobânzile aferente atât împrumutului special, cât şi altor împrumuturi.
Perioada de capitalizare începe la 31.05.N (la acest moment sunt îndeplinite cele trei condiţii:
plăţile pentru activ au fost realizate, cheltuielile cu dobânzile au fost angajate şi a început
construcţia activului).
36
37
Împrumutul special:
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului special:
540.000*10%*4/12 = 18.000 u.m.
Veniturile obţinute din plasarea temporară a sumelor neutilizate:
- perioada 1.09.N – 31.10.N: (540.000 – 170.000)*8%*2/12 = 4.933 u.m.
- perioada 1.11.N – 30.11.N: (540.000 – 480.000)*8%*1/12 = 400 u.m.
Total venituri = 5.333 u.m.
Dobânzile aferente împrumutului special ce vor fi capitalizate = 18.000 – 5.333 = 12.667
u.m.
Alte împrumuturi (împrumuturi generale):

Dobânzile plătite în numele altor împrumuturi decât cel special:
- pentru creditele primite în cont curent 40.000 u.m.
- pentru împrumuturile obligatare 900.000 u.m. (10.000*1.000*9%)
Total dobânzi = 940.000 u.m.
Media altor împrumuturi aferente exerciţiului N:
- pentru creditele primite în cont curent 1.000.000 u.m.
- pentru împrumuturile obligatare 10.000.000 u.m.
Total împrumuturi = 11.000.000 u.m.
Rata de capitalizare = 940.000/11.000.000 = 8,55%
Dobânzile aferente altor împrumuturi ce ar pute fi capitalizate
- pentru plăţile efectuate pe 31.05.N: 200.000*8,55%*7/12 = 9.975 u.m.
- pentru plăţile efectuate pe 30.06.N: 90.000*8,55%*6/12 = 3.848 u.m.
- pentru plăţile efectuate pe 30.11.N: (130.000-60.000)*8,55%*1/12 = 499 u.m.
Total dobânzi încorporabile aferente altor împrumuturi = 14.322 u.m.
Total dobânzi încorporabile ce ar putea fi capitalizate în exerciţiul N = Dobânzile aferente
împrumutului special + Dobânzile aferente altor împrumuturi = 12.667 + 14.322 = 26.989
u.m.
Dar total dobânzi aferente exerciţiului N 940.000 + 18.000 = 958.000 u.m., rezultă că
dobânzile de 26.989 u.m. vor fi în întregime capitalizate (<958.000 u.m.).
19.La 31.12.N societatea Alfa achiziţionează societatea Beta la un cost de achiziţie de 11.000
u.m., din care valoarea justă a activelor identificabile 9.000 u.m. şi fondul comercial 2.000
u.m.. Societatea Alfa estimează o durată de utilitate pentru active de 10 ani, metoda de
amortizare lineară şi valoarea reziduală 0. La finalul exerciţiilor N, N+1 şi N+2, valoarea
recuperabilă este superioară valorii contabile. La 31.12.N+3 există indicii că unitatea
generatoare de trezorerie (formată din active identificabile şi fond comercial) a pierdut din
valoare, valoarea recuperabilă a acesteia fiind de 4.900 u.m. În N+4 există indicii că unitatea
generatoare de trezorerie şi-a redobândit valoarea, valoarea recuperabilă fiind de 6.100 u.m.
Tratamentul contabil este recunoscut din punct de vedere fiscal.
Să se înregistreze deprecierea unităţii generatoare de trezorerie şi reluarea pierderii de valoare
(se aplică IFRS).
Rezolvare
1) la 31.12.N+1, 31.12.N+2 şi 31.12.N+3 se calculează şi se înregistrează amortizarea
activelor identificabile:
valoare amortizabilă : 9.000 – 0 = 9.000 u.m.

amortizare anuală: 9.000/10 = 900 u.m./an
37
38
Cheltuieli privind amortizarea = Amortizarea imobilizărilor 900

imobilizărilor
La 31.12.N+3 există indicii că unitatea generatoare de trezorerie a pierdut din valoare şi se

efectuează testul de depreciere, comparându-se valoarea contabilă a unităţii generatoare de
trezorerie cu valoarea recuperabilă:
Valoarea contabilă netă a activelor identificabile = 9.000 – 900*3 = 6.300
Valoare contabilă netă a fondului comercial = 2.000
Valoarea contabilă netă a unităţii generatoare de trezorerie = 8.300
Valoarea recuperabilă = 4.900, rezultă că unitatea generatoare de trezorerie este depreciată,
pierderea de valoare fiind de 3.400.
Această pierdere va fi alocată astfel:
- asupra fondului comercial 2.000
- asupra activelor identificabile 1.400.
notă: Pierderea de valoare trebuie să fie repartizată, pentru a reduce valoarea contabilă a
activelor unităţii generatoare de trezorerie, în următoarea ordine:
- mai întâi, fondului comercial afectat unităţii generatoare de trezorerie;
- apoi, celorlalte active ale unităţii, în funcţie de ponderea valorii contabile a fiecărui activ în
unitatea generatoare de trezorerie.
2) la 31.12.N+3 se înregistrează deprecierea:
Cheltuieli privind ajustările = % 3.400

pentru deprecierea Ajustări pentru deprecierea 2.000
imobilizărilor fondului comercial
Ajustări pentru deprecierea 1.400
imobilizărilor
În Bilanţ, activele identificabile vor fi evaluate la 4.900 (9.000 – 2.700 – 1.400), iar fondul
comercial la 0 (2.000 – 2.000).
3) la 31.12.N+4 se calculează şi se înregistrează amortizarea activelor identificabile:

Cheltuieli privind amortizarea = Amortizarea imobilizărilor 700

imobilizărilor
La 31.12.N+4 există indicii că unitatea generatoare de trezorerie şi-a redobândit valoarea şi se

efectuează testul de depreciere, comparându-se valoarea contabilă a unităţii generatoare de
trezorerie cu valoarea recuperabilă:
Valoarea contabilă netă a unităţii generatoare de trezorerie = 4.900 – 700 + 0= 4.200
Valoarea recuperabilă = 6.100, rezultă că unitatea generatoare de trezorerie nu mai este
depreciată, reluarea potenţială privind pierderea de valoare este de 1.900.
Valoare contabilă netă a activelor identificabile dacă anterior nu ar fi fost depreciate = 9.000 –
900*4 = 5.400
38
39
Prin reluarea pierderii de valoare nu trebuie să se ajungă la o valoare mai mare decât 5.400,
rezultă că deprecierea maximă care poate fi reluată este 5.400 – 4.200 = 1.200
4) Deci deprecierea ce va fi reluată pentru activele identificabile este de 1.200 şi se

înregistrează:
Ajustări pentru deprecierea = Venituri din ajustări pentru 1.200

imobilizărilor deprecierea imobilizărilor
notă: Reluarea pierderii de valoare se poare realiza astfel încât, valoarea nou apreciată a
activului sau a unităţii generatoare de trezorerie (mai puţin fondul comercial) să nu fie mai
mare decât ar fi fost fără înregistrarea pierderii din depreciere. O pierdere din depreciere
recunoscută pentru fondul comercial nu va fi reluată într-o perioadă ulterioară.
În Bilanţ, activele identificabile vor fi evaluate la 5.400 (9.000 – 2.700 – 700 – 200), iar
fondul comercial la 0 (2.000 – 2.000).
notă: Nu se vor înregistra impozite amânate, pentru că tratamentul contabil este recunoscut
din punct de vedere fiscal (baza fiscală pentru activ este egală cu valoarea contabilă, deci nu
există diferenţe temporare).
20.Pe data de 1.03.N societatea X a încheiat un contract de executare a unei lucrări de

construcţii cu termen de finalizare in exerciţiul N+3. La această dată, se estimează: costul
total 800.000 lei şi valoarea totală a devizului, revizuibilă, 1.250.000 lei. Până la 31.12.N
costurile suportate pentru realizarea construcţiei sunt 250.000 lei. Pentru înregistrarea anuală a
veniturilor, societatea aplică metoda procentului de avansare a lucrărilor.
La 31.12.N+1, se reestimează costul total al lucrării la 900.000 lei iar valoarea
devizului la 1.500.000. Cheltuielile exerciţiului N+1 suportate în numele construcţiei sunt
400.000 lei.
La 31.12.N+2 se revizuiesc: costul total al lucrării 1.100.000 lei şi valoarea devizului
1.650.000. Cheltuielile exerciţiului N+2 realizate în numele construcţiei sunt 350.000 lei.
Pe 26.03.N+3 se finalizează şi se predă construcţia, valoarea veniturilor din prestări de
servicii fiind de 1.700.000 lei, iar costul total al lucrării este de 1.180.000 lei.
Să se înregistreze tranzacţiile aferente fiecărui exerciţiu financiar, dacă reglementările
fiscale din ţara respectivă recunosc, în prelucrarea contabila a contractelor de construcţii, doar
tratamentul înregistrării veniturilor utilizând metoda terminării lucrărilor. Cota de impozit este
16%.
Totodată să se determine şi impactul acestor prelucrări asupra situaţiilor financiare.
(precizăm că situaţiile financiare vor surprinde doar posturile asupra cărora au intervenit
modificări fără a ţine cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii, venituri
sau cheltuieli pe care ar putea să le deţină societatea respectivă) (se aplică IFRS).
Rezolvare
1) pe parcursul exerciţiului N se înregistrează cheltuielile realizate dupa natura lor, astfel:
Cheltuieli = % 250.000
Datorii
39
40
Stocuri
2) la 31.12.N se înregistrează lucrările şi serviciile în curs aferente lui N prin metoda gradului
de avansare:
notă: conform procedeului de avansare a lucrărilor, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar
lucrările şi serviciile în curs de execuţie vor fi înregistrate la o valoare determinată în funcţie
de gradul lor de avansare, astfel profitul total va fi repartizat anual proporţional cu executarea
serviciului.
grad de avansare = (cost N/cost total estimat)*100 = (250.000/800.000)*100

= 31.25%
profit N = profit total estimat * grad de avansare = (1.250.000 – 800.000)*31.25%
= 450.000 * 31,25% = 140.625
venit N = cheltuieli N + profit N = 250.000 + 140.625 = 390.625
Lucrări şi servicii în curs = Variaţia stocurilor 390.625
notă: deoarece tratamentul contabil aplicat contractului de construcţii nu este acceptat din
punct de vedere fiscal, baza impozabilă recunoscută pentru acest activ este determinată
aplicând procedeul terminării lucrărilor, la nivelul costului suportat pentru realizarea activului
până la momentul respectiv. Astfel, întregul profit urmează a fi înregistrat şi impozitat abia la
finalizarea lucrărilor.
Valoare contabilă activ = 390.625

Baza fiscală activ = 250.000 => diferenţă temporară impozabilă = 140.625
Datorie cu impozitul amânat de înregistrat N = 140.625 * 16% = 22.500
Tranzacţiile de mai sus vor fi regăsite şi vor afecta situaţiile financiare astfel:
Bilanţul contabil:
Stocuri 390.625 Profit N 118.125
Datorii cu impozit amânat 22.500

Elemente Sume
Variaţia stocurilor 390.625
Cheltuieli (250.000)
Rezultat N 118.125
1) pe parcursul exerciţiului N+1 se înregistrează cheltuielile realizate după natura lor, astfel:
40
41
Datorii
Stocuri
2) la 31.12.N+1 se înregistrează lucrările în curs aferente lui N+1 utilizând procedeul gradului
de avansare:
grad de avansare = (cost N,N+1/cost total reestimat)*100

= ((250.000+400.000)/900.000)*100 = 72.22%
profit total = profit total reestimat * grad de avansare
= (1.500.000 – 900.000)*72.22% = 600.000 * 72.22% = 433.320
profit N+1 = profit total – profit N = 433.320 – 140.625 = 292.695
venit N+1 = cheltuieli N+1 + profit N+1 = 400.000 + 292.695 = 692.695
Valoare contabilă activ = 390.625 + 692.695 = 1.083.320

Baza fiscală activ = 250.000 + 400.000 = 650.000
Datorie cu impozitul amânat = 433.320 * 16% = 69.331

Datorie cu impozitul amânat înregistrat N = 22.500
Datorie cu impozitul amânat de înregistrat N+1 = 46.831
Bilanţul contabil:
Stocuri 1.083.320 Profit N+1 245.864
Profit reportat N 118.125
Total capital propriu 363.989

Elemente Sume
Rezultat N+1 245.864
41
42
Datorii
Stocuri
2) la 31.12.N+2 se înregistrează lucrările în curs aferente lui N+2 prin metoda gradului de
avansare:
grad de avansare = (cost N,N+1,N+2/cost total reestimat)*100

= (250.000+400.000+350.000)*100/1.100.000 = 90.91%
profit total = profit total reestimat * grad de avansare
= (1.650.000 – 1.100.000)*90.91% = 550.000 * 90.91% = 500.005
profit N+2 = profit total – profit N – profit N+1 = 500.005 – 433.320 = 66.685
Valoare contabilă activ = 390.625 + 692.695 + 416.685 = 1.500.005

Baza fiscală activ = 250.000 + 400.000 + 350.000 = 1.000.000
Datorie cu impozitul amânat = 500.005 * 16% = 80.001

Datorie cu impozitul amânat înregistrat N,N+1 = 69.331
Datorie cu impozitul amânat de înregistrat N+2 = 10.670
Bilanţul contabil:
Stocuri 1.500.005 Profit N+2 56.015
Profit reportat N+1 245.864

Elemente Sume
Rezultat N+2 56.015
cost N+3 = cost total lucrare – costuri realizate N,N+1,N+2
= 1.180.000 – 1.000.000 = 180.000
42
43
Datorii
Stocuri
2) la 26.03.N+3 se înregistrează lucrările în curs aferente lui N+3:
profit N+3 = profit realizat – profit înregistrat până în N+3

= (1.700.000 – 1.180.000) – 500.005 = 19.995
3) a) înregistrarea vânzării lucrării executate:
Clienţi = Venituri din prestări de servicii 1.700.000
b) descărcarea din gestiune a lucrării în curs de execuţie:
Valoare contabilă activ = 390.625 + 692.695 + 416.685 + 199.995 = 1.700.000
Variaţia stocurilor = Lucrări şi servicii în curs 1.700.000
Valoare contabilă activ = 0

Baza fiscală activ = 0 => diferenţă temporară impozabilă = 0
Datorie cu impozitul amânat = 0
Datorie cu impozitul amânat înregistrată în N,N+1,N+2 = 80.001
Datorie cu impozitul amânat de anulat = 80.001
Datorie de impozit amânat = Venituri din impozite amânate 80.001
5) calculul şi înregistrarea impozitului curent:
Deoarece regulile fiscale o impun, calculul impozitului curent se va realiza la finalizarea

lucrării, moment în care este recunoscut profitul total realizat.
venit impozabil = 1.700.000
cheltuieli deductibile = 180.000
venituri din lucrări în curs = 180.000 – 1.180.000 = – 1.000.000
profit impozabil = 1.700.000 – 180.000 – 1.000.000 = 520.000
impozit pe profit curent = 520.000 * 16% = 83.200
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Datorie cu impozitul pe profit 83.200
Bilanţul contabil:
43
44
Stocuri 0 Profit N+3 16.796

Datorii cu impozit amânat 0
Datorie cu impozitul pe profit 83.200

Elemente Sume
Venituri din prestări de servicii 1.700.000
Variaţia stocurilor (199.995 – 1.700.000) (1.500.005)
Cheltuieli cu impozitul pe profit (83.200)
Rezultat N+3 16.796
notă: se observă că rezultatul total net reflectat în structura capitalurilor proprii aferent
întregii perioade de realizare a lucrării este 436.800, respectiv 520.000 profitul brut realizat
mai puţin impozitul aferent, 83.200.
21.Întreprinderea Beta a achiziţionat un teren la preţul de cumpărare de 280.000 u.m.,

comisioanele datorate agenţiei imobiliare 22.000 u.m., taxele notariale 8.000 u.m.. Scopul
achiziţionării este de a-l închiria terţilor. La 1.03.N, imediat după momentul achiziţiei, terenul
este închiriat, valoarea justă fiind la acest moment 325.000 u.m.. La 31.12.N valoarea justă a
clădirii devine 337.000 u.m., iar la 31.12.N+1 este de 330.000 u.m..
Care sunt înregistrările contabile pe care le realizează societatea X în exerciţiile N şi
N+1? Care este valoarea la care va fi evaluat terenul în bilanţ la 31.12.N, ştiind că societatea
utilizează pentru evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale valoarea justă? Să se înregistreze
impozitele amânate dacă modelul valorii juste nu este recunoscut din punct de vedere fiscal.
Care sunt politicile contabile utilizate de întreprindere? (se aplică IFRS)
Rezolvare
Costul de achiziţie al investiţiei imobiliare = 280.000 + 22.000 + 8.000 = 310.000 u.m.
1) se înregistrează achiziţia utilajului şi se evaluează la cost:
Investiţii imobiliare = Furnizori de imobilizări 310.000

/Creditori diverşi
2) la 1.03.N se evaluează investiţiile imobiliare la valoare justă şi se recunoaşte diferenţa

dintre valoarea justă şi valoarea contabilă:
Cost achiziţie = 310.000 u.m.
Valoare justă = 325.000 u.m., rezultă o apreciere de valoare de 15.000 u.m.
Investiţii imobiliare = Venituri din investiţii imobiliare 15.000
3) la 31.12.N se recunoaşte variaţia valorii juste:

Valoare justă anterioară = 325.000 u.m.
44
45
Valoare justă actuală = 337.000 u.m., rezultă o apreciere de valoare de 12.000 u.m.
Investiţii imobiliare = Venituri din investiţii imobiliare 12.000
4) la 31.12.N se calculează şi se înregistrează impozite amânate:

Investiţii imobiliare
Valoare contabilă = 337.000 u.m.
Bază fiscală = 310.000 u.m., rezultă o diferenţă temporară impozabilă de 27.000, care va
determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 27.000*16% = 4.320 u.m.
Soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 0, rezultă că se va înregistra o datorie de
impozit amânat de 4.320 u.m.:
Cheltuieli cu impozitul pe profit = Datorii de impozit amânat 4.320

amânat
În bilanţ, la 31.12.N, Investiţiile imobiliare vor fi evaluate la valoarea justă de 337.000 u.m.
5) la 31.12.N+1 se recunoaşte variaţia valorii juste:

Valoare justă anterioară = 337.000 u.m.
Valoare justă actuală = 330.000 u.m., rezultă o pierdere de valoare de 7.000 u.m.
Cheltuieli privind = Investiţii imobiliare 7.000

investiţiile imobiliare
6) la 31.12.N+1 se calculează şi se înregistrează impozite amânate:

Investiţii imobiliare
Valoare contabilă = 330.000 u.m.
Bază fiscală = 310.000 u.m., rezultă o diferenţă temporară impozabilă de 20.000, care va
determina:
Un sold final al Datoriei de impozit amânat de 20.000*16% = 3.200 u.m.
Dar soldul iniţial al Datoriei de impozit amânat este 4.320, rezultă că se va diminua datoria de
impozit amânat cu 1.120 u.m. = (337.000 – 330.000)*16%:
Datorii de impozit amânat = Venituri din impozitul pe profit 1.120

amânat
În bilanţ, la 31.12.N+1, Investiţiile imobiliare vor fi evaluate la valoarea justă de 330.000

u.m..
Politici contabile aplicate de întreprindere:

1. Evaluarea iniţială pentru investiţiile imobiliare se realizează la cost. Costul unei investiţii
imobiliare achiziţionate este format din preţul de cumpărare al acesteia plus orice cheltuieli
direct atribuibile.
2. Atunci când o investiţie imobiliară este, pentru prima dată, evaluată la valoarea justă,
diferenţa dintre aceasta şi valoarea contabilă a activului din momentul evaluării constituie o
cheltuială sau un venit.
3. Evaluarea ulterioară a investiţiilor imobiliare se realizează fie la valoarea justă, fie la cost.
4. Investiţiile imobiliare care sunt evaluate la valoare justă nu mai necesită înregistrarea
amortizării.
45
46
5. Variaţia valorii juste afectează veniturile sau cheltuielile după caz.

6. Dacă pentru un activ valoarea contabilă este mai mare decât baza fiscală rezultă o diferenţă
temporară impozabilă, care va determina înregistrarea în contabilitate a unei datorii privind
impozitele amânate.
7. Impozitele amânate se contabilizează pe seama unei cheltuieli sau a unui venit cu excepţia
impozitului generat de o tranzacţie contabilizată direct în capitalurile proprii, când impozitul
se contabilizează pe seama capitalurilor proprii.
22.Societatea Z a construit o clădire la un cost de producţie este de 120.000 u.m. Clădirea a

fost dată în funcţiune la 1.01.N, fiind utilizată în cadrul procesului de producţie. Durata de
utilitate este estimată la 30 ani, iar metoda de amortizare este cea lineară. La sfârşitul
exerciţiului N+1, societatea primeşte o factură de la furnizorul care a efectuat lucrări de
modernizare a clădirii în valoare de 14.000 u.m.
Societatea deţine investiţii imobiliare, pentru evaluarea cărora foloseşte modelul
valorii juste. La 1.07.N+2 întreprinderea a închiriat clădirea altei societăţi. La această dată
valoarea justă a clădirii este de 124.500 u.m. La 31.12.N+2 valoarea justă devine 124.000
u.m. Tratamentul contabil este recunoscut din punct de vedere fiscal
Să se înregistreze operaţiile efectuate de societatea Z în exerciţiile N, N+1 şi N+2.
Care ar fi fost înregistrările contabile la 1.07.N+2 dacă valoarea justă era de 105.000 u.m.? (se
aplică IFRS)
Rezolvare
1) la 31.12.N se calculează şi se înregistrează amortizarea clădirii:

amortizare anuală: 120.000/30 = 4.000 u.m./an
Cheltuieli privind amortizarea =Amortizarea clădirilor 4.000

imobilizărilor
2) la 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea clădirii:

imobilizărilor
3) la 31.12.N+1 se înregistrează modernizarea clădirii:
Clădiri = Furnizori de imobilizări 14.000
Valoarea netă contabilă a clădirii la 31.12.N+1: 120.000 + 14.000 – 4.000*2 = 126.000
4) la 30.06.N+2 se calculează şi se înregistrează amortizarea clădirii:

amortizare anuală: 126.000/28 = 4.500 u.m./an
amortizarea aferentă exerciţiului N+2: 4.500*6/12 = 2.250 u.m.

imobilizărilor
46
47
Amortizarea cumulata până la 30.06.N+2: 4.000*2 + 2.250 = 10.250

Valoarea netă contabilă a clădirii la 30.06.N+2: 134.000 – 10.250 = 123.750
5) la 1.07.N+2 se înregistrează modificarea clasificării imobilului de la imobile ocupate de

proprietar la investiţii imobiliare:
a) anularea amortizării cumulate, prin imputarea asupra valorii de intrare a clădirii:
Amortizarea clădirilor = Clădiri 10.250
b) recunoaşterea investiţiei imobiliare evaluate la valoare justă şi a diferenţei dintre valoarea

justă şi valoarea contabilă:
Investiţii imobiliare = % 124.500

Clădiri 123.750
Rezerve din reevaluare 750
notă: După recunoaşterea iniţială, o entitate care alege modelul bazat pe valoarea justă va
evalua toate investiţiile sale imobiliare la valoare justă cu excepţia situaţiilor în care aceasta
nu poate fi determinată în mod credibil. În cazul nostru societatea deţine investiţii imobiliare,
pentru evaluarea cărora foloseşte modelul valorii juste.
notă: În cazul în care o proprietate imobiliară utilizată de posesor este transferată în categoria
investiţiilor imobiliare evaluate la valoarea justă, operaţia este considerată ca o reevaluare şi
diferenţa dintre valoarea justă şi valoarea contabilă este tratată în conformitate cu IAS 16.
6) la 31.12.N+2 se recunoaşte variaţia valorii juste:

Valoare justă anterioară = 124.500
Valoare justă actuală = 124.000, rezultă o pierdere de valoare de 500 u.m.
Cheltuieli privind = Investiţii imobiliare 500

investiţiile imobiliare
Înregistrările contabile la 1.07.N+2 în situaţia în care valoarea justă era de 105.000 u.m.:
a) anularea amortizării cumulate, prin imputarea asupra valorii de intrare a clădirii:
Amortizarea clădirilor = Clădiri 10.250
b) recunoaşterea investiţiei imobiliare evaluată la valoare justă şi a diferenţei dintre valoarea

justă şi valoarea contabilă:
% = Clădiri 123.750
Investiţii imobiliare 105.000
Cheltuieli privind investiţiile imobiliare 18.750
notă: Nu se vor înregistra impozite amânate, pentru că tratamentul contabil este recunoscut
din punct de vedere fiscal (baza fiscală pentru activ este egală cu valoarea contabilă şi nu
există diferenţe temporare).
23.Societatea A are ca obiect de activitate achiziţia şi vânzarea de construcţii. La 31.12.N

valoarea contabilă a construcţiilor deţinute este 2.000.000 lei, valoarea realizabilă brută este
47
48
1.920.000 lei, costurile vânzării 20.000 lei (cheltuiala cu ajustarea pentru depreciere nu este
deductibilă fiscal). La 01.03.N+1 conducerea decide să nu mai vândă jumătate dintre clădirile
deţinute în cadrul activităţilor ordinare, estimând o creştere a preţurilor pe piaţă la această
categorie de active. Valoarea justă a construcţiilor la 01.03.N+1 este 1.080.000 lei. La
31.12.N+1 valoarea justă este de 870.000 lei. Fiscal este recunoscut doar costul suportat la
achiziţia activului, nu valoarea justă.
Să se înregistreze tranzacţiile aferente exerciţiului N, N+1 legate de transferul
activului şi de recunoaşterea variaţiei valorii juste, precum şi impozitele amânate(cota de
impozit 16%). Să se determine şi impactul acestor prelucrări asupra situaţiilor financiare.
(precizăm ca situaţiile financiare vor surprinde doar posturile asupra cărora au intervenit
modificări fără a ţine cont de celelalte elemente de active, datorii, capitaluri proprii, venituri
sau cheltuieli pe care ar putea să le deţină societatea respectivă). (se aplică IFRS)
Rezolvare
Înregistrările aferente la 31.12.N:
1) se înregistrează deprecierea mărfurilor:
Valoare contabilă = 2.000.000

Valoare realizabilă netă = 1.920.000 – 20.000 = 1.900.000
=> depreciere = 100.000
Cheltuieli cu ajustări pentru = Ajustări pentru 100.000

deprecierea activelor circulante deprecierea mărfurilor
2) se calculează şi înregistrează impozitele amânate:
Valoare contabilă = 1.900.000

Baza fiscală = 2.000.000 => diferenţă temporară deductibilă = 100.000
Creanţe de impozite amânate N = 100.000 * 16% = 16.000
Creanţe de impozit amânat = Venituri din impozite amânate 16.000
Bilanţul contabil:
Active circulante 1.900.000 Pierdere (84.000)
– Mărfuri
Creanţe de 16.000
impozite amânate

Elemente Sume
Cheltuieli cu ajustări pentru deprecierea activelor circulante (100.000)
Rezultat ordinar (84.000)
48
49
1) la 01.03.N+1 se înregistrează transferul activului la investiţii imobiliare şi se anulează

jumătate din ajustarea pentru depreciere constitută anterior:
Investiţii imobiliare = % 1.080.000

Stocuri 1.000.000
Venituri din investiţii imobiliare 80.000
Ajustări pentru = Venituri din ajustări pentru 50.000
deprecierea mărfurilor deprecierea activelor circulante
2) la 31.12.N+1 se înregistrează variaţia valorii juste:
Valoare contabilă investiţie imobiliară = 1.080.000

Valoare justă investiţie imobiliară = 870.000 => pierdere de valoare = 210.000
Cheltuieli privind investiţiile = Investiţii imobiliare 210.000

imobiliare
3) la 31.12.N+1 se înregistrează impozitele amânate:
Elemente Valoare contabilă Bază impozabilă Diferenţă

temporară
deductibilă
Mărfuri 950.000 1.000.000 50.000
Investiţii 870.000 1.000.000 130.000
imobiliare
Total - - 180.000
Creanţe de impozite amânate N+1 = 180.000 * 16% = 28.800

Creanţe de impozit amânat existente = 16.000
Creanţe de impozit amânat de constituit = 12.800
Creanţe de impozite amânate = Venituri din impozite amânate 12.800
Bilanţul contabil:
Activ Sume Datorii şi capitaluri Sume
proprii
Active imobilizate – Investiţii 870.000 Pierdere (67.200)
imobiliare
Active circulante – Mărfuri 950.000
Creanţe de impozite amânate 28.800

Elemente Sume
Cheltuieli privind investiţiile imobiliare (210.000)
Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 50.000
Venituri din investiţii imobiliare 80.000
49
50

Rezultat ordinar (67.200)
24.Societatea Alfa achiziţionează la 1.01.N un echipament tehnologic la un preţ de cumpărare

de 900 u.m., cheltuielile cu transportul şi instalarea efectuate de acelaşi furnizor fiind de 300
u.m. Durata de utilitate estimată este 10 ani, valoarea reziduală 200 u.m. Metoda de
amortizare este lineară. La 1.10.N+2 managerul întocmeşte un plan de vânzare şi începe un
program de căutare a unui cumpărător. La această dată valoarea justă a echipamentului este
855 u.m., iar cheltuielile de vânzare estimate sunt 20 u.m.. La 31.12.N+2 activul nu a fost
vândut, valoarea justă diminuată cu cheltuielile de vânzare fiind de 820 u.m. La 31.12.N+3
valoarea justă a echipamentului tehnologic este 875 u.m., iar cheltuielile legate de vânzare
sunt 25 u.m.. Tratamentul contabil este recunoscut din punct de vedere fiscal. (se aplică IFRS)
Rezolvare
1) la 01.01.N se înregistrează achiziţia echipamentului tehnologic:
Echipamente tehnologice = Furnizori de imobilizări 1.200
2) la 31.12.N se calculează şi se înregistrează amortizarea ehipamentului tehnologic:

Cheltuieli privind = Amortizarea echipamentelor 100

amortizarea imobilizărilor tehnologice
3) la 31.12.N+1 se înregistrează amortizarea ehipamentului tehnologic:

4) la 1.10.N+2 se înregistrează amortizarea ehipamentului tehnologic:

amortizare aferentă exerciţiului N+2: 100*9/12 = 75

5) La 1.10.N+2 sunt îndeplinite condiţiile pentru a clasifica activul în categoria activelor

necurente deţinute în vederea vânzării. La această dată, activul necurent deţinut pentru
vânzare va fi evaluat la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea justă mai
puţin costurile de vânzare.
notă: Înainte de clasificarea în active deţinute pentru vânzare activul este evaluat conform
standardului specific care îi este aplicabil (IAS 16 „Imobilizări corporale”), obţinându-se
valoarea contabilă.
Valoarea netă contabilă: 1.200 – 100 – 100 – 75 = 925
a)se anulează amortizarea cumulată:
50
51
Amortizarea echipamentelor = Echipamente tehnologice 275

tehnologice
b)se transferă imobilizarea în categoria activelor necurente disponibile pentru vânzare:
Active necurente disponibile = Echipamente tehnologice 925

pentru vânzare
Valoarea justă mai puţin costurile de vânzare: 855 – 25 =830

Min (925, 830) = 830, rezultă o depreciere de 95 care se înregistrează:
Cheltuieli privind = Ajustări pentru deprecierea 95

ajustările pentru activelor necurente
deprecierea activelor disponibile pentru vânzare
necurente disponibile
pentru vânzare
notă: Amortizarea activelor necurente destinate vânzării încetează să se mai realizeze de la

data clasificării lor în această categorie.
6) La 31.12.N+2 activul deţinut în scopul vânzării trebuie evaluat la cea mai mică valoare
dintre valoarea netă contabilă (de la clasificare) şi valoarea justă diminuată cu costurile de
vânzare.
Valoarea netă contabilă (de la clasificare) = 925
Valoarea justă diminuată cu costurile de vânzare = 820
Min (925, 820) = 820, rezultă o depreciere necesară de 105,
dar există o depreciere anterioară de 95, ceea ce determină ca la închiderea exerciţiului N+2
să se înregistreze o depreciere de 10:
Cheltuieli privind ajustările pentru = Ajustări pentru deprecierea activelor 10

deprecierea activelor necurente necurente disponibile pentru vânzare
disponibile pentru vânzare
În Bilanţ, activele necurente deţinute pentru vânzare sunt evaluate la 820 lei.
7) La 31.12.N+3 se calculează minimul dintre valoarea netă contabilă (de la clasificare) şi

valoarea justă diminuată cu costurile de vânzare:
Valoarea netă contabilă (de la clasificare) = 925
Valoarea justă diminuată cu costurile de vânzare = 875 – 25 = 850
Min (925, 850) = 850, rezultă o depreciere necesară de 75,
dar există o depreciere anterioară de 105, ceea ce determină ca la închiderea exerciţiului N+3
să se anuleze o depreciere de 30:
Ajustări pentru deprecierea = Venituri privind ajustările 30

activelor necurente disponibile pentru deprecierea activelor
pentru vânzare necurente disponibile pentru
vânzare
51
52
notă: Se va recunoaşte un câştig din orice creştere ulterioară a valorii juste minus costurile de
vânzare a unui activ, dar fără a depăşi pierderea cumulată din depreciere care a fost
recunoscută anterior.
În bilanţ, activele necurente deţinute pentru vânzare sunt evaluate la 850 lei.
notă: tratamentul contabil fiind recunoscut din punct de vedere fiscal, baza fiscală pentru
activ este egală cu valoarea contabilă, caz în care nu există diferenţe temporare, şi deci nu se
vor înregistra impozite amânate.
25.Întreprinderea Alfa schimbă un teren situat în Timişoara cu un alt teren al societăţii Beta
situat în Bucureşti. Valoarea justă a terenului cedat de Alfa este de 120.000 lei, costul de
achiziţie fiind de 100.000 lei. Valoarea justă a terenului primit este de 150.000 lei. Schimbul
se face cu o sultă de 30.000, TVA 19%. Schimbul presupune schimb de facturi. Care este
incidenţa aplicării OMFP 3055/2009?
Rezolvare:
În Ordinul 3055/2009, 45 (3), se precizează: "În cazul schimbului de active, în contabilitate se

evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare
în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor si
cheltuielilor aferente operaţiunilor."
a)cedarea terenului din Timişoara:
461 = % 142.800
Debitori diverşi 7583 120.000
Venituri din
vânzarea
activelor şi alte
operaţii de
capital
4427 22.800
TVA colectată
6583 = 2111 100.000

Cheltuieli privind Terenuri
activele cedate şi
alte operaţii de
capital
În articolul 115 (2) din Ordinul 3055/2009 se precizează că, în scopul prezentării în
contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei
imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea
din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie
52
53
prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere,
la elementul “Alte venituri din exploatare”, respectiv “Alte cheltuieli de exploatare”, după
caz.
7583 = 6583 100.000
Venituri din Cheltuieli

vânzarea activelor şi privind activele
alte operaţii de cedate şi alte
capital operaţii de
capital
şi
7583 = 121 20.000
Venituri (câştiguri) Profit şi pierdere

din vânzarea
activelor şi alte
operaţii de capital
b)primirea terenului din Bucureşti:
% = 404 178.500
Terenuri imobilizări
4426 28.500
TVA deductibilă
c)regularizarea creanţei şi a datoriei şi plata sultei:
404 = % 178.500
Furnizori de 461 142.800
imobilizări Debitori diverşi
5121 35.700
Casa şi conturi la
bănci
26. Entitatea Alfa S.A. participă la capitalul social al entităţii Beta S.A nou-înfiinţată,
cu un echipament tehnologic a cărui valoare de aport determinată de un expert evaluator a fost
stabilită la 340.000 lei. Această participaţie îi asigură un procent de control de 30%.
Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilă 360.000 lei; durata de
utilizare economică a echipamentului 6 ani; amortizarea anului N 60.000 lei.
Entitatea cedează jumătate din titlurile obţinute în urma participării la capitalul social,
la o valoare negociată de 320.000 lei.
Se cere:
1. Înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului;
53
54
2. Înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea

neamortizată a imobilizărilor corporale;
3. Înregistrarea vânzării titlurilor.
Rezolvare:
1.înregistrarea titlurilor de participare în limita valorii neamortizate a utilajului:
60.000 lei 2813 = 2131 360.000 lei
Amortizarea instalaţiilor Echipamente
mijloacelor de transport, tehnologice
animalelor şi plantaţiilor
300.000 lei 263
Interese de participare
2.înregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excede valoarea
neamortizată a imobilizărilor corporale (340.000 – 300.000):
40.000 lei 263 = 1068 40.000 lei
Interese de participare Alte rezerve / analitic distinct
3.Vânzarea titlurilor:
 vânzarea titllurilor:
320.000lei 461 = 7641 320.000lei
Debitori diverşi Venituri din imobilizări
financiare cedate
 descărcarea gestiunii:
170.000lei 6641 = 263 170.000lei
Cheltuieli privind Interese de participare
imobilizările financiare
cedate
 virarea rezervei la venituri:

20.000lei 1068 = 7641 20.000 lei
Alte rezerve / analitic Venituri din imobilizări
distinct financiare cedate
27.Pe 1 iulie exerciţiul N o entitate cumpără obligaţiuni în condiţiile:

 preţul de cumpărare 100 000 lei
 cuponul dobânzii de încasat între 1 aprilie şi 1 iulie (4 luni) pentru o rată a 4 000 lei
dobânzii 16 
(100 000  16   4/12)
Dobânda până la 1 aprilie a fost încasată la sursa de cumpărare. La 31 decembrie N
valoarea bursieră a obligaţiunilor este de 98 000 lei. Fracţiunea de dobândă de încasat de la 1
aprilie până la 31 decembrie “N” este de 100.000  16   9/12 = 12.000 lei. În exerciţiul
N+1 la 1 octombrie se cesionează obligaţiunile, preţul de cesiune este de 107.000 lei, din care
cuponul dobânzii 8 000 lei.
Se cer:
1.Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz?
2.Înregistrările contabile aferente anului N;
3.Înregistrările contabile aferente anului N+1.
Rezolvare:
54
55
1.Potrivit art 169. - (1) La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează
la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită
potrivit contractelor.
(2) La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt, cu excepţia depozitelor bancare pe
termen scurt, se aplică prevederile pct. 161.
161. - (1) La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi
înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.
(2) Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în
alin. (1), diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinată pe baza
ultimei valori de piaţă cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie
prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active.
2.Înregistrări în exerciţiul N
a) 1 iulie: cumpărarea obligaţiunilor:
104 000 lei 506 = 512 104 000 lei
Obligaţiuni Conturi curente
la bănci
b) 31 decembrie: dobânzi în curs cuvenite pentru exerciţiul N încheiat sunt
recunoscute doar pentru partea post – achiziţie (1 iulie – 31 decembrie):
8 000 lei 5088 = 766 8 000 lei
Dobânzi la Venituri din
obligaţiuni şi dobânzi
titluri de
plasament
c) 31 decembrie: evaluarea la valoarea justă a titlurilor:
6 000 lei 668.01 = 506 6 000 lei
Pierderi din Obligaţiuni
variaţia de
valoarea justă a
obligaţiunilor
cotate
3.Înregistrări în exerciţiul N+1:

a)înregistrarea venitului din dobândă aferent perioadei 1 ianuarie-1 aprilie:
4 000 lei 5088 = 766 4 000 lei

titluri de
plasament
b)încasarea cuponului la 1 aprilie:
16 000 lei 5121 = 5088 12.000

Conturi la bănci Dobânzi la
în lei obligaţiuni şi
titluri de
55
56
plasament
506 4.000 lei
Obligaţiuni
c) înregistrarea venitului din dobândă aferent perioadei 1 aprilie-1 octombrie:
8 000 lei 5088 = 766 8 000 lei
titluri de
plasament
d)vânzarea obligaţiunilor:
 încasarea cuponului de la cumpărător:
8 000 lei 5121 = 5088 8 000 lei
Conturi la bănci Dobânzi la
în lei obligaţiuni şi
titluri de
plasament
 scoaterea din gestiune a obligaţiunilor:
99 000 lei 5121 = 506 94 000 lei
Conturi la bănci Obligaţiuni
în lei
7642 5.000 lei
Câştiguri
privind
investiţiile
financiare pe
termen scurt
cedate
28.O întreprindere cumpără 1.000 titluri din propriile acţiuni, valoarea nominală este 10
lei, iar preţul de răscumpărare 14 lei.
a)Acţiunile sunt distribuite salariaţilor la un preţ de 12 lei.
b)Se presupune şi varianta în care sunt vândute terţilor la preţul de 15 lei titlul.
Se cere:
1. Înregistrarea răscumpărării propriilor acţiuni;
2. Înregistrarea distribuirii acţiunilor către salariaţi;
3. Înregistrarea vânzării acţiunilor către terţi.
Rezolvare:
1.Răscumpărarea propriilor acţiuni 1.000 acţiuni × 14 lei = 14.000 lei se înregistrează

prin articolul contabil:
14.000 lei 109 = 512 14.000 lei
Acţiuni proprii Conturi curente la bănci
2.Acţiunile răscumpărate sunt distribuite salariaţilor la preţul de 12× 1000 acţiuni =
12.000 lei:
12.000 lei 512 = 109 14.000 lei
Conturi curente la bănci Acţiuni proprii
56
57
2.000 lei 149

Pierderi legate de emiterea,
răscumpărarea, vânzarea, cedarea
cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor
de capitaluri proprii
3.În cazul în care acţiunile s-ar vinde terţilor la preţul de 15 lei × 1.000 acţiuni =
15.000 lei, înregistrarea este:
15..000 lei 512 = 109 1.4.000 lei
Conturi curente la bănci Acţiuni proprii
141 1.000 lei
Câştiguri legate de
vânzarea sau anularea instrumentelor
de capitaluri proprii
29.Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în următoarele

condiţii: preţ de vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiria
trimestrială 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfârşitul perioadei de locaţie,
societatea va redeveni proprietara bunului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă
netă de 34.000 u.m.
Se cere:
a)să se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvării acestui caz;
b)să se prezinte înregistrările privind tranzacţia de leaseback şi primirea primei facturi de
leasing.
Rezolvare:
a) Prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz sunt:
102. - O tranzacţie de vânzare a unui activ pe termen lung şi de închiriere a aceluiaşi activ în
regim de leasing (leaseback) se contabilizează în funcţie de clauzele contractului de leasing,
astfel:
a) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing
financiar, tranzacţia reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanţare locatarului,
activul având rol de garanţie.
Entitatea beneficiară a finanţării (locatarul) nu va recunoaşte în contabilitate operaţiunea de
vânzare a activului, nefiind îndeplinite condiţiile de recunoaştere a veniturilor. Activul rămâne
înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operaţiunii de leasing, cu regimul de
amortizare aferent.
Operaţiunea de finanţare va fi evidenţiată prin articolul contabil
512 "Conturi curente la bănci" = 167 "Alte împrumuturi şi datorii asimilate",
urmând ca dobânda şi alte costuri ale finanţării, potrivit contractelor încheiate, să fie
înregistrate conform prezentelor reglementări.
Din punct de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată, au loc două operaţiuni
distincte, respectiv livrarea bunului, efectuată de locatar şi operaţiunea de leasing, efectuată de
locator, pentru care taxa pe valoarea adăugată se evidenţiază potrivit legii;
b)înregistrările contabile:
(i)înregistrarea tranzacţiei de leaseback:
57
58
5121 = % 50.183
Conturi la bănci în 167 42.171
lei Alte împrumuturi
şi datorii asimilate
4427 8.012
TVA colectată
(ii)primirea facturii:
% = 404 4.165
Alte împrumuturi şi imobilizări
datorii asimilate 1.497
666
Cheltuieli privind
dobânzile
4426 665
TVA deductibilă
Dobânda = 42.171 x 3,55% = 1.497 u.m.

Rambursarea de datorie = 3.500 – 1.497 = 2.003 u.m.
30.Pe 1.07.N, o societate a semnat un contract de leaseback pentru un utilaj, în următoarele

condiţii: preţ de vânzare 42.171 u.m., durata contractului de închiriere 4 ani, chiria
trimestrială 3.500 u.m, rata de actualizare este 3,55%. La sfârşitul perioadei de locaţie,
societatea nu va redeveni proprietara bunului. Pe durata contractului riscurile semnificative
sunt în sarcina locatorului. La data vânzării, utilajul avea o valoare contabilă netă de 34.000
u.m (cost 40.000 u.m., amortizare cumulată 6.000 u.m.).
Se cere:
b)să se prezinte înregistrările privind tranzacţia de leaseback şi primirea primei facturi de
leasing.
Rezolvare:

102 (b) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing
operaţional, entitatea vânzătoare contabilizează o tranzacţie de vânzare, cu înregistrarea
scoaterii din evidenţă a activului şi a sumelor încasate sau de încasat, şi a taxei pe valoarea
adăugată pentru operaţiunile taxabile, conform prevederilor legale.
Operaţiunea de închiriere a activului în regim de leasing operaţional se contabilizează de
utilizator conform prezentelor reglementări. Ca urmare, operaţiunea se reflectă în contul de
profit şi pierdere.
b) înregistrările contabile:
(i)contabilizarea tranzacţiei de leaseback:
58
59
461 = % 50.183
Debitori diverşi 7583 42.171
Venituri din
vânzarea activelor
şi din alte operaţii
de capital
4427 8.012
TVA colectată
% = 2131 40.000
2813 Echipamente 6.000
Amortizarea tehnologice
instalaţiilor etc.
6583 34.000
Cheltuieli privind
activele cedate şi
alte operaţii de
capital
(ii)luarea echipamentului în leasing operaţional:
8031 D 42.171
Imobilizări
corporale luate cu
chirie
(iii)primirea facturii de leasing:
% = 401 4.165
612 Furnizori 3.500
Cheltuieli cu
redevenţele, locaţiile
de gestiune şi
chiriile
4426 665
TVA deductibilă
31.Întreprinderea Alfa deţine o clădire evaluată la valoarea justă de 120.000 lei, amortizare
cumulată 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibilă este de 10.000 lei. La 31.12.N,
managerii iau decizia să vândă clădirea în anul N+1. Ca urmare activul va fi reclasificat în
categoria stocurilor de mărfuri. La 31.12.N se estimează că valoarea realizabilă netă a acestui
stoc este de 75.000 lei.
Se cere:
b)să se prezinte înregistrările contabile aferente exerciţiului N.
Rezolvare:
59
60
153. - (1) Atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că
aceasta urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind
modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria
imobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistrează la valoarea neamortizată a
imobilizării. Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea
activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.
b)înregistrările contabile aferente exerciţiului N sunt:

(i)reclasificarea clădirii în categoria stocurilor:
% = 212 120.000
2812 Construcţii 30.000
Amortizarea
construcţiilor
371.01 90.000
Clădiri destinate
vânzării
(ii)realizarea rezervei din reevaluare:
105 = 1065 10.000

Rezerve din Rezerve
reevaluare reprezentând
surplusul realizat
din rezerve din
reevaluare
(iii)testarea pentru deprecierea clădirii destinată vânzării:
Valoarea contabilă = 90.000 lei

Valoarea realizabilă netă = 75.000 lei
Pierdere de valoare 15.000 lei
6814 = 397.01 15.000

Cheltuieli de Ajustarea valorii
exploatare privind clădirilor
ajustările pentru destinate vânzări
deprecierea activelor
circulante
32.La 31.12.N , managerii societăţii Alfa decid să distribuie în anul N+1 prime privind
participarea salariaţilor la profit de 100.000 lei. În anul N+1 se plătesc prime de 90.000 lei.
Se cere:
b)să se prezinte înregistrările contabile.
Rezolvare:
187 (3) În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând
participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion,
60
61
cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul

financiar în care se acordă aceste prime.
b)se vor efectua următoarele înregistrări contabile:
(i)la 31.12.N se constituie un provizion pentru riscuri şi cheltuieli în valoare de 100.000 lei:
6812 = 1518.01 100.000
Cheltuieli de Provizioane
exploatare aferente
privind primelor
provizioanele privind
participarea
salariaţilor la
profit
(ii)înregistrările aferente exerciţiului N+1:
-plata primelor:
643 = 5121 90.000
Cheltuieli cu Conturi la
primele privind bănci în lei
participarea
personalului la
profit
-reluarea provizionului la venituri:
1518.01 = 7812 100.000
Provizioane Venituri din
aferente primelor exploatare
privind privind
participarea provizioanele
salariaţilor la
profit
33.Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA, în exerciţiile
N+1 şi N+2:
u.m.
Active şi datorii Situaţia la Situaţia la
31.12.N+1 31.12.N+2
Cheltuieli de dezvoltare (1) 18.000 12.000
Imobilizări corporale (2) 640.000 500.000
Clienţi(3) 20.000 15.000
Cheltuieli înregistrate în 5.000 4.000
avans(4) 20.000 25.000
Alte active (5)
Provizioane pentru riscuri şi 4.000 3.000
cheltuieli (6) 2.000 1.000
Amenzi de plătit (7) 2.000
Donaţii (7) 400.000 300.000
Alte datorii (5)
(1)La inceputul exerciţiului N, s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de
30.000 de lei, care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38.
Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară, pe o durată de 5 ani. Din punct
de vedere fiscal, cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N).
61
62
(2)Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje. Clădirile au fost achiziţionate, la

începutul exerciţiului N, la un cost de 700.000 um şi sunt amortizate contabil în 7 ani. Durata
de amortizare fiscală este de 10 ani. La sfârşitul exrciţiului N+1, clădirile sunt reevaluate în
conformitate cu IAS 16 la 600.000 um. Reevaluarea nu este recunoscută fiscal. Utilajele au
fost achiziţionate, la începutul exerciţiului N-1, cu 100.000 um. Durata de amortizare
contabilă este de 5 ani, iar cea fiscală de 4 ani.
(3)La 31.12.N+1, creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25.000 um şi un provizion
pentru depreciere nedeductibil fiscal. Provizionul este reluat la venituri în exerciţiul N+2 .
(4)Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori
exerciţiului N+1, deductibilă atunci când are loc fluxul monetar.
(5)Pentru posturile "alte active" şi "alte datorii" nu există diferenţe între contabilitate şi
fiscalitate.
(6)În cursul exerciţiului N+1, ALFA se află în litigiu cu un client. Managementul
estimează, la sfârşitul exerciţiului, că despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la
4.000 u.m. pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal.
(7)Amenzile şi donaţiile nu sunt deductibile fiscal. Cheltuielile cu amenzile au fost
angajate, în exerciţiul N+1, iar cele cu donaţiile,â
Îââ-ăşlllgfyfpăio-opk în exerciţiul N+2. O parte din amenzi au fost plătite în N+2.
(8)La începutul exerciţiului N+1, ALFA a imputat contului de profit şi pierdere
costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20.000 de lei. Din punct de vedere fiscal,
cheltuielile de cercetare se amortizează în 5 ani.
Rezultatul contabil a fost un beneficiu de 154.000 de um, în N+1, şi 247.578 um, în
N+2.
Cota de impozit pe profit a fost 25% în N+1 şi 16% în N+2.
La deschiderea exerciţiului N+1, exista o creanţă de impozit amânat de 7.500 um şi o
datorie de 8.500 um.
Să se determine şi să se contabilizeze impozitele amânate şi exigibile pentru cele două
exerciţii şi să se prezinte informaţiile aferente.
Rezolvare
Calculul cheltuielii cu impozitului exigibil este redat în tabelul următor:
Elemente N+1 N+2

Rezultat contabil 154.000 247.578
(+)Amortizarea contabilă a 120.000 140.000
clădirilor şi utilajelor
(+)Amortizarea contabilă a 6.000 6.000
cheltuielilor de dezvoltare
(+) Cheltuielile cu provizionul 5.000 0
pentru deprecierea clienţilor
(+)Cheltuielile cu provizionul 4.000 0
pentru litigii
(+) Cheltuielile cu amenzile şi 2.000 2.000
donaţiile
(+)Cheltuielile de cercetare 20.000 0
(+)Imputarea cheltuielilor în avans 0 1.000
asupra cheltuielilor cu chiria
(-)Amortizarea fiscală a clădirilor şi 95.000 95.000
utilajelor
(-)Amortizarea fiscală a 4.000 4.000
62
63
cheltuielilor de cercetare
(-)Cheltuielile în avans 5.000 0
(-)Veniturile din reluarea 0 5.000
provizionului pentru deprecierea
clienţilor
(-)Veniturile din reluarea 0 1.000
provizionului pentru litigii
(=)Rezultatul impozabil 207.000 291.578
Cota de impozitare 25% 16%

Impozitul exigibil 51.750 46.652,48
Determinarea impozitului amânat:
Elemente Valoare Baza Diferenţă Diferenţă

contabilă fiscală temporară temporară
impozabil deductibil
ă ă
31.12.N+1
Cheltuieli de 0 16.000 - 16.000
cercetare
Cheltuieli de 18.000 0 18.000 -
dezvoltare
Clienţi 20.000 25.000 - 5.000
Clădiri 600.000 560.000 40.000 -
Utilaje 40.000 25.000 15.000 -
Cheltuieli în 5.000 0 5.000 -
avans
Provizioane 4.000 0 4.000
pentru riscuri
şi cheltuieli
Amenzi de 2.000 2.000 - -
plătit
TOTAL 78.000 25.000
31.12.N+2
Cheltuieli de 0 12.000 - 12.000
cercetare
Cheltuieli de 12.000 0 12.000 -
dezvoltare
Clienţi 15.000 15.000 - -
Clădiri 480.000 490.000 - 10.000
Utilaje 20.000 0 20.000 -
Cheltuieli în 4.000 0 4.000 -
avans
Provizioane 3.000 0 - 3.000
pentru riscuri
şi cheltuieli
63
64
Amenzi de 1.000 1.000 - -

plătit
Donaţii 2.000 2.000 - -
TOTAL 36.000 25.000
La 31.12.N+1, trebuie să existe o creanţă de impozit amânat de 25.000 um x 25 % = 6.250

de lei şi o datorie de 78.000 um x 25 % = 19.500 um. La începutul exerciţiului, există o
datorie de impozit amânat de 8.500 um şi o creanţă de 7.500 um.
Contabilizarea impozitului amânat la 31.12.N+1:
-datoria de impozit amânat:
% = Datorie de impozit amânat 11.000

Cheltuieli cu (14.000)
impozitul amânat 25.000
Rezerve din
reevaluare
-diminuarea creanţei de impozit amânat:
Cheltuieli cu = Creanţă de impozit amânat 1.250

impozitul amânat
Creanţa de impozit amânat ce trebuie să existe la 31.12.N+2 = 25.000 um x 16 % = 4.000

lum. Datoria de impozit amânat ce trebuie să existe la 31.12.N+2 = 5.760 um;
Ajustarea creanţei iniţiale privind impozitul amânat ca urmare a reducerii cotei de
impozitare cu 9 %: 25.000 lei x 9 % = 2.250 lei.
Cheltuieli cu = Creanţă de impozit amânat 2.250

impozitul amânat
Creanţa ce trebuie înregistrată în exerciţiul N+2: 4.000 lei -(6.250 lei - 2.250 lei) = 0 lei;
Ajustarea datoriei iniţiale privind impozitul amânat ca urmare a reducerii cotei de
impozitare cu 9 %: 78.000 lei x 9 % = 7.020 lei, care este imputată rezervei din reevaluare
şi contului de profit şi pierdere în funcţie de sursa care a generat diferenţa temporară:
% = Datorie de impozit amânat (7.020)

Cheltuieli cu 1.980
impozitul amânat (9.000)
Rezerve din
reevaluare
-Datoria aferentă exerciţiului N+2: 5.760 lei - (19.500 lei -7.020 lei) = - 6.720 lei.
Reluarea la venituri a unei părţi din datoria cu impozitul amânat:
Datorie de impozit = Venituri din impozitul 6.720

amânat amânat
Potrivit IAS 12.80 entitatea trebuie să prezinte următoarea informare:
64
65
Elemente N+1 N+2

Cheltuiala cu impozitul 51.750 46.652,48
exigibil
(+)Cheltuiala cu impozitul (12.750) 0
amânat
(+)Ajustarea cheltuielii cu 4.230
impozitul diminuarea cotei
(-)Venitul din impozitul 6.720
amânat
(-)Ajustarea venitului din
impozit prin diminuarea
cotei
(=)Cheltuiala totală cu 39.000 44.162,48
impozitul
Potrivit IAS 12.81 entitatea trebuie să prezinte impozitul exigibil şi amânat aferent
elementelor imputate direct capitalurilor proprii.
N+1 N+2
Datoria de 25.000 16.000
impozit
amânat
aferentă
reevaluării
clădirii
IAS 12.81 permite două metode alternative de explicare a relaţiei dintre cheltuiala cu
impozitul şi profitul contabil:
-reconcilierea numerică între cheltuiala cu impozitul şi produsul între rezultatul contabil şi
cota de impozit pe profit.
Elemente N+1 N+2

Rezultat contabil 154.000 247.578
Rezultat contabil x cota de 38.500 39.612,48
impozit
(+)Efectul fiscal al
diferenţelor permanente
Amenzi 500
Donaţii 320
(+)Diminuarea impozitului
amânat ca urmare a 4.230
reducerii cotei
(=)Cheltuiala totală cu 39.000 44.162,48
impozitul pe profit
sau
-reconcilierea între cota medie de impozit şi cota de impozit utilizată:
Elemente N+1 N+2
65
66
Cota utilizată 25% 16%

(+) Efectul fiscal al
diferenţelor
permanente 0,3247%
Amenzi (500 /154.000)
0,12925%
Donaţii (320 /247.578)
1,70855%
(+)Diminuarea (4.230/247.578)
impozitului amânat ca
urmare a reducerii
cotei
(=) Cota medie de 25,3247% 17,8378%
impozit
Cheltuiala totală cu 39.000 44.162,48
impozitul pe profit
(rezultat contabil x
cota medie)
Potrivit IAS 12.81 (d) entitatea efectuează următoarea informare:

“În N+2 guvernul a stabilit o modificare a cotei de impozitare a profitului de la 25% la 16%.”
Conform IAS 12.81 (g) entitatea prezintă:
N+1 N+2
Cheltuieli de cercetare 4.000 1.920
imputate contului de
rezultat deductibile fiscal
în 5 ani
Ajustarea creanţelor 1.250 0
clienţi nedeductibilă
fiscal
Provizioane pentru litigii 1.000 480
nedeductibile fiscal
Amortizarea fiscală a 1.600
clădirilor diferită de cea
contabilă
Soldul creanţei de 6.250 4.000

impozit amânat
N+1 N+2
Cheltuieli de dezvoltare 4.500 1.920
capitalizate deductibile
fiscal la angajare
Cheltuieli înregistrate în 1.250 640
avans deductibile fiscal la
angajare
Utilaje pentru care durata 3.750 3.200
de amortizare fiscală este
66
67
mai mică decât cea

contabilă
Clădiri reevaluate 10.000
amortizate fiscal pe o altă
durată decât cea contabilă
(reevaluarea nu este
recunoscută fiscal)
Soldul datoriei de impozit 19.500 5.760

amânat
67

Suport Pregatire Bihor An II Octombrie 2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Pregatire Bihor An II Octombrie 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI AL CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN

Suport de curs Contabilitate

Oradea, octombrie 2010

Vânzarea pungilor şi descărcarea din gestiune:

4427 288 lei

711 = 345 500 lei

2.Societatea Alfa recepţionează în data de 23.05.2010 mărfuri primite de la un furnizor

371 = 408 41.950 lei

Înregistrarea TVA pe baza cursului de la data facturii:

Reflectarea datoriei în contul de furnizori deoarece a sosit factura:

4111 = % 7.140 lei

Înregistrări în contabilitatea societăţii Beta (cumpărător)

2.06.N Înregistrarea facturii în roşu pentru materiile prime returnate:

% = 401 (1.240) lei

% = 401 1.240 lei

Se obţin animale tinere din producţie proprie:

Se înregistrează creşterea în greutate a animalelor tinere:

Se dau în folosinţă obiecte de inventar (bon de consum, fişa de evidenţă a obiectelor de

6. Societatea Alfa din România achiziţionează în luna noiembrie 2009 mărfuri de la un

371 = 408 214.840 lei

Actualizarea soldului contului de datorie la cursul de la sfârşitul lunii noiembrie:

408 = 765 50.000 euro x (4,2968 – 4,2738) = 1.150 lei

408 = 401 50.000 euro x 4,2738 = 213.690 lei

Actualizarea soldului datoriei la cursul de facturare:

Baza de impozitare a TVA=50.000 euro x 4,2988 lei/euro =214.940 lei

4426 = 4427 51.586 lei

Înregistrarea reducerii comerciale primită de la furnizor (credit note):

În cazul în care persoana fizică rambursează împrumutul la scadenţă casa de amanet

5311 = % 5.500 lei

= 8033 5.000 lei

461. SSIF = 5121 90.000 lei

Achiziţia acţiunilor la societatea cotată. Comisioanele sunt înregistrate pe cheltuieli conform

Debitori diverşi 5081/acţiuni 800 lei

Înregistrarea pe cheltuieli a comsioanelor reţinute:

La sfârşitul anului se înregistrează plusul de valoare la acţiunile deţinute în portofoliu:

9. Societatea Alfa SA emite 1.000 de obligaţiuni la preţul de emisiune 9 u.m pe obligaţiune.,

Înregistrările contabile sunt următoarele:

% = 1618 10.000 lei

-încasarea contravalorii oblgaţiunilor emise:

5121 = 461 9.000 lei

-înregistrarea dobanzii aferente primului an:

-plata cuponului anual:

1681 = 5121 1.000 lei

-amortizarea primei de rambursare:

înregistrarea dobanzii aferente celui de-al doilea an:

-plata cuponului anual

-amortizarea primei de rambursare:

Răscumpărarea obligaţiunilor după 2 ani:

505 = 5121 2.750 lei

Anularea obligaţiunilor răscumpărate:

% = 505 2.750 lei

Prima de rambursare neamortizată pentru obligaţiunile anulate este înregistrată pe cheltuieli

6868 = 169 150 lei

Plata cuponului anual:

1681 = 5121 750 lei

Amortizarea primei de rambursare pentru obigaţiunile rămase în circulaţie:

6868 = 169 150 lei

Răscumpărarea obligaţiunilor după 3 ani:

505 = 5121 2.000 lei

Anularea obligaţiunilor răscumpărate:

din emisiuni de Obligaţiuni

Prima de rambursare neamortizată pentru obligaţiunile anulate este înregistrată pe cheltuieli