Ce este celula?

Celula este unitatea de baza structurala si funcționala ale tuturor organismelor.

Citologia este știința care se ocupa cu studiară celulelor.

Descoperirea celulei?
Acum 300 de ani, Robert Hooke a luat drept obiect de studiu scoarța unui stejar si a observat-o
folosind un microscop rudimental, a văzut multe cămăruțe mici cu pereții rigizi, pe care le a numit
celula. Mult mai târziu a apărut microscopul optic pe care a putut fi evidențiata structura celulara. A
fost observata membrana celulara, nucleul si citoplasma. Cu apariția microscopului electronic sa
deschis cercetări până la macro celule (așa putem combată cele mai rele boli in ziua de azi).

Forma celula?
Forma globulara (sferica)

Forma stelara

Forma cubica etc.

Celula microscopica – celula sângelui, ovule, cel. Adipoase, bacteriile

Celula macroscopica – oul, portocala, pepene

Funcții celulei?
Are capacitate de refacere si auto producere.

Își sintetizează proprii compuși după un anumit cod.

Se adaptează la condițiile variabile ale mediului.

Menține o stare de echilibru in celula, proces numit homeostazie

Caracteristicele celulei?
Celula este unitatea structurala si funcționala a tuturor organismelor vii.

Celula se naște din alta celula, se divide, si moare.

NU exista viată in afara celulei.

Celula exista in alcătuirea tuturor organismelor, fiind cea mai mica unitate vie capabila sa multiplice.

Celula este un sistem biologic deoarece fac schimb permanent de materie cu mediul înconjurător.

Celula formează un tot unitar pentru care componentele celulare se afla într-o strânsă corelație si
interacțiune.
COMPOZITIA CHIMICA A MATERII VII:
In celula se găsesc peste 60 de elemente chimice, dintre care 16 sunt esențiale pentru viată si 6 sunt
elemente de baza (C:H:N:O:P:S)

COMPONENTE CHIMICE ALE CELULELOR VII:

Apa, sărurile minerale si organice.

APA:
E indispensabila vieții

Ocupa in majoritatea celulelor, 60% din masa celulara.

Participa la diferite reacții chimice

Asigura transportul substanțelor

Procent de apa PLANTE – alge (98%), Plante superioare (70-80%), tubercule de cartof (75%), semințe
uscate (5-9%) ANIMALE – meduze (95%), corp uman (60%), sânge uman (79%), inima umana (70%)

SUBSTANTELE ANIMALE
Ioni, diverse combinație: clonări, carbonați, fosfați

Substanțe organice:
Glucide (carbohidrați) – rol structural, principala sursa de energie a celulelor (glucoza, amidonul,
celuloza, chitina, glicogenul)

Lipidele (grăsimi) – importante surse de energie, se găsesc (sub forma de emulsii sau depozitate)
ex. celule adipoase. Cele mai importante sunt trigliceridele si fosfolipidele.

Proteinele – cele mai importante deoarece constituie elementul de baza a materii vii (participa cu
lipidele la hrana membranei celulare) rol – energie, transporta diferite substanțe, reglează anumite
cantități. Ex. Clorofila (din cloroplaste), albumina (din ou), cheratina (din par si unghii), miozina si
actima, colagenul (din oase), hemoglobina si anticorpii (din sânge). Cea mai importanta parte dintr-o
proteina o reprezintă enzimele, rol – determina viteza si succesiunea din celule.

Acizii nucleici – ADN (acidul dezoxiribonucleic) si ARN (acidul ribonucleic). Rol – prezente in nucleu,
sinteza proteinelor, transmiterea caracterelor ereditare.

Tipuri fundamentale de celula:

Celula Procariot (PK) – nu prezinta un nucleu.

Celula Eucariota (EK) – prezinta un nucleu bine determinat (individual)

Lumea vie este împărțita in 5 regnuri:

Regnul Monera (procariot) – p.cariot

Regnul Protista

Regnul Fungi (ciupercile)

Regnul Plantae si Regnul Animalia

Celula Procariot:
Sunt primele celule apărute pe pământ in urma cu 4-5 miliarde de ani.

Au o structura foarte simpla fiind slab compartimental.

Are dimensiune foarte mica, de ordinul milimicroni (unitatea de măsura a celulei este micronul)

Sunt specifice bacteriilor si algelor albastre verzi.

Sunt foarte răspândite, ocupând cele mai variate medie de viată, deoarece sunt

-aerobe (respira cu oxigen) -anaerobe (respira fără oxigen) -autotrofe (se hrănesc singure)
-heterotrofe (se hrănesc cu alte organisme; părăsiți)

Durata intre generație este foarte scurta, deoarece se înmulțesc de câteva ori pe zi.

Pot metaboliza unele substanțe greu digerabile: cauciucul, detergentul, sub. toxice etc.

Prezinta un metabolism mult mai intens decât celula EK. Deoarece sunt foarte răspândite, ocupând
suprafețe întinse de teren.

Exteriorul prezinta un perete celular rigid.

Nucleoidul - înlocuiește nucleul, este alcătuit dintr-o moleculă de ADN unic bacterian.

Citoplasma - ocupa aprox. tot spațiul celular. Este vâscoasa (ca albușul) si nu prezinta curenți
citoplasmatici.

Membrana citoplasmatica – permite intrarea si ieșirea in si despre citoplasma.

Celula Eucariota:
A apărut după c. PK. In urma cu 1-3 miliarde de ani.

Aparține celor 4 regnuri

Are dimensiuni mai mari, numărând zeci-sute de microni.

Structura C. EK.:
-Membrana plasmatica

-Citoplasma cu organitele celulare: - ribozomii, lizozomii, mitocondria, plastidele, reticul

endoplasmatic, vacuolele, centrozomii

-nucleul

In funcție de prezenta sau absenta membranelor organitelor celulare se clasifica:

Cu membrana dubla (nucleul, plastide, mitocondria)

Cu membrana simpla (R.E, dictiozomi, lizozomi, vacuole)

Fără membrana (cili, centrozomi, flageli, ribozomii)

Exista diferența intre celula vegetala si cea animala: In celula Vegetala -perete celular, vacuole
permanente, plastidele. Animala – nu se găsesc plastide, vacuole temporare, centrozomi.
Schimburi de substanțe prin membrana celulara:
Membrana are 2 prop.: -permeabilitate selectiva si polarizata electric

Transportul substanței: activ – Citoza – Fagocitoza si Pinocitoza pasiv – difuzie osmoza

Citoza

Fenomenul de formare a unor vezicule mici care includ aceste tipuri de substanțe si le elimina sau le
aduce in celula.

1) Ex. animale cu ajutorul pseupodelor = piciorușe false.

2) Particule solide sunt înglobate si digerate – procesul = fagocitoza
3) Ex.2 La om leucocitele realizează fagocitoza
4) Ex.3 la plante si unele animale particule lichide sunt înglobate.

Difuzia:

Fenomenul prin care moleculele a substanțelor (gazoase/lichide) puse in contact, se deplasează de la

o concentrație mai mare spre o concentrație mai mica, realizând o interpătrundere a celor 2
substanțe pana la egalizarea concertaților.

Osmoza:

Fenomenul prin care moleculele unui substanțe aflata in soluție traversează membrana
semipermeabila si se deplasează intr-un singur sens de la o concentrație mai mare la o concentrație
mai scăzută.

Citoplasma:

Este masa fundamentala a celulei care ocupa spațiul dintre:

-membrana plasmatica si -membrana nucleului.

Este formata din: - hialoplasma si citoschelet.

Hialoplasma: (Matrix citoplasmatic)

Este un lichid vâscos, incolor, si semitransparent

Apare ca un sistem coloidal, in care mediul de dispersie este apa, iar faza dispersata îl reprezintă
ansamblului de micele organice, ce se alfa in stare de mișcare browniana.

Citoscheletul:

Datorita lui, celula are o anumita forma. Principalul suport in arhitectura celulei.

Organitele celulare:
Pot fi comune:

Reticul endoplasmatic (R.E.) mitocondrii

Dictiozomii Plasticide

Lizozomiii Incluziunile ergastice

Ribozomii Specifice: Flageli si cilii

Vacuolele Corpii NIssl si neurofibrilele

Centrozomul miofibrilele
R.E.
Apare cu un sistem tridimensional de canalicule, vezicule, cisterne ramificate si
anastomozate.
Rol: - asigura transportul de substanțe in toata citoplasma si din jurul nucleului.
-Are rol mecanic
-In compartimentele celulei
-Este mai dezvoltata in celulele cu activitate interna (ex. celule hepatice)
R.E. este de 2 feluri: - neted (nu prezinta pe suprafața sa Ribozomi) – rol:
sinteza lipidelor
- rugos (prezinta pe suprafața sa Ribozomi) – rol: sinteza proteinelor

Dictiozomii:
Totalitatea dictiozomilor dintr-o celula formează aparatul Golgi.
Sunt situați in apropierea nucleului.
Apar ca niște săculețe suprapuși, aplatizate, dilatate la capete, înconjurate de
micro si macro celule.
Au aspect granulos.
Rol – secretor: mai numeroase in celule secretoase.
La celule vegetale si fungi, contribuie la formarea peretelui celular.

Lizozomii:
Apar ca niște corpusculi sferici, veziculei.
Prezinte peste 40 de enzime hidrolitice (digestive)
Rol: Sunt considerate „organe digestive” ale celulei sau, „Maturatori celulei”
deoarece distrug , prin enzimele eliberate, toate substanțele si structurile
străine pătrunse in celula.

Ribozomii:
Se mai numesc Corpusculii lui Palade.
Apar ca niște structuri foarte mici, sferice sau ovale, care se găsesc libere in
hialoplasma sau atașați de R.E.G (reticul endoplasmatic rugos sau granular)
Conțin ARN si proteine.
Rol: sinteza proteinelor.
Durata vieții celulara:
Globula alba (1-2 zile)

Globulele roșii (120 zile)

Globule hepatice (10-20 zile)

Vacuolele:
Sunt limitate le exterior de o membrana numita tonoplast.
Apar ca niște vezicule care conțin suc vacuolar.
In celulele vegetale vacuolele au caracter permanent iar in celula animala au
caracter temporar.
Rol: In circulația apei, elimina deșeuri celulare, depozitează substanțe de
rezervă produși metabolici sau toxici, realizează digerarea la protozoare si
spongieri.
Centrozomul:
Se mai numește centrul celulei
Specifice celulelor animalilor (si ciupercilor dar)
lipsește din neuron

Incluziunile ergastice:
Produși rezultați din activitatea metabolica a celulei.
Depozitați in vacuole, in citoplasma si in peretele celular.
Sunt considerate depozite de substanțe organice si anorganice
Ex. amidonul, picăturile de grăsime, inulina si rășina.

Plastidele:
Plastidele celulei vegetale si unor celule din regnul Protista (celor care fac
fotosinteza)
Tipuri de Plastide
Leucoplaste – lipsite de pigmenții
Cromoplaste
Cloroplaste
Leucoplaste: Le găsim in părțile lipicioase ale frunzelor precum si in rădăcinile
tuberculizate (cartof si endospermul seminar de semințe)
Rol: importante in fotosinteza. Consta in sinteză substanțelor organice pornind
de la Co2 , apa, si săruri minerale, care in prezenta luminii si pigmenții
clorofilului, elibera oxigen.
Cromoplaste: Conțin pigment irosi, galbeni si portocalii (carotenoizi) care dau
culoare petalelor, frunzelor si unele rădăcini.
Cloroplaste: Pigment verzi (clorofila) capacitatea de a absorbii razele
luminoase si de a le transfera in energie chimica (Rol: fotosinteza)

Flagelii si cilii:
Sunt organite care apar la unele organisme unicelulare dar si la cele
reproducătoare asexuate/ sexuale.
Structura: Au struc. asemănătoare, sunt acoperiți cu o membrana si o teaca in
interior aflându-se un matrix in care se găsesc 9 perechi de mitrocubuli (sunt
legați prin proteine contractate, care determina mișcarea locomotiva)
Rol: Au rol locomotor.

Corpii Nissl si Neurofibrilele:

Sunt organite specifice celulelor nervoase.
Se găsesc in corpul celulelor si la baza dendritelor.
Neurofibriile formează o rețea in citoplasma.
Rol: Au rol mecanic: de susținere si de conducere a influxului nervos.

Miofibrilele:
Sunt organite specifice celulelor musculare.
Sunt elemente contractele din citoplasma acestora.
Sunt construite din miofilamente groase si subțiri, așezate hexagon.

Mitocondrie:
Prezente in toate C. EK. aerobe.
Localizate in apropierea nucleului.
Au forme diferite.
Majoritatea prezinta forma elipsoida, pot fi sfere sau bastonaș.
Sunt mai numeroase in celule cu activitate metabolica intensa. (cel. Hepatica,
fibra musculara striata.)
Structura: Prezinta o membrana dubla iar cea interna formează niște criste
care conțin enzime ce intervin in procesele metabolice celulare.
Rol: Au rol esențial in respirația celulara, fiind considerate „adevărate centrale
energetice” ale celulei.

Nucleul
-coordoneaza progresele biologice celulare fundamentale
-situat central
-dimensiuni de ordinul milimicromilor
-forma sferica

Clasificarea celulei in functie de nucleu

 Uninucleate
 Binucleate
 Polinucleate

Structura
1. Membrana nucleata
2. Cariplasma
3. 1 sau 2 nucleoni-conțin acizi nucleici si proteine

Rol
 Considerat „sediul eredității”, având rol in transmiterea
caracterelor ereditare deoarece conțin in structura sa acizi
nucleici(ADN si ARN)
 „centrala informațional si de control” a celulei

Acizii nucleici
Tipuri:
  AND-acid dezoxiribonucleic
 ARN-acid ribonucleic

-in acizii nucleici este stocata informatia ereditara

-unitatea de viata structurala si functional a acizilor nucleic este
NUCLEOTIDA
-nucleotidele se leaga intre ele prin punti de hydrogen si dau nastere
lanturilor polinucleatice
-este formata din:
 baza azotata
 un zahar
 un radical fosforic

AND
 se gaseste in cantitate mare in nucleu si in cantitate mica in mitocondrii
si cloroplaste
 contine informatia ereditara a organismelor
 apare ca o macromolecula formata din 2 lanturi polinucleatice infasurate
in jurul unui ax comun formand astfel dublu helix
 structura bicatenara e formata din 2 catane

Proprietati
 denaturarea –prin incalzirea unei solutii in care se gaseste AND-
ul ,in cele 2 catene se despart(se rup puntile de hidrogen,dintre
ele rezultand astfel un ADN monocatenar)
-daca Solutia se raceste brusc AND-ul ramane in stare
monocatenala/denaturata
 renaturarea-se realizeaza atunci cand are loc o racier lenta a
solutiei in care se gaseste AND-ul,devenind And bicatenar fiindca
are capacitatea de asi reface structura
-in celula PK AND-ul este bicatenar,iar la adenovirusi
poate fii intalnit un AND monocatenar
o