Sunteți pe pagina 1din 32

17.

LUCRĂRI SILVICE NECESARE AMENAJĂRII BAZINELOR HIDROGRAFICETORENŢ


IALE
 
17.1. CARTAREA STATIONALA A TERENURILOR DEGRADATE IN SCOP SILVO-
AMELIORATIV (Metoda C.Traci)1 7 . 1 . 1 . C o ns i d e r a ţi u n i   g e n e r a l e .
 
 
Necesitatea cartării terenurilor degradate, rezult
ă
din diversitatea de situa
ţ
ii dinbazinul hidrografic toren
ţ
ial,în urma ac
ţ
iunii de degradare a terenului, derivat
ă
din intensitateade manifestare a acestor procese pe diferite suprafe
ţ
e.
 
Prin cartarea terenurilor degradate în scop silvo-ameliorativ se în
ţ
elege stabilireape teren
ş
i pe h
ă
r
ţ
i a unor unit
ăţ
i de mediu, cu deosebire a unor suprafe
ţ
e omogene,întreanumite limite sub raportul condi
ţ
iilor sta
ţ
ionale(forma si intensitatea degrad
ă
riiterenului,relief,substrat litologic, sol ,etc.), condi
ţ
ii care conduc la un anumit poten
ţ
ial silvo-productiv al acestor unit
ăţ
i
ş
i care reclam
ă
m
ă
suri diferen
ţ
iate de consolidare
ş
i ameliorare cuajutorul vegeta
ţ
iei forestiere.
 
A
ş
a cum s-a ar
ă
tat,instalarea sau refacerea înveli
ş
ului vegetal
ş
i în special avegeta
ţ
iei forestiere,reprezint
ă
calea fundamental
ă
de urmat în combaterea fenomenelortoren
ţ
iale
ş
i cu procesul mult mai complex care rezult
ă
din interac
ţ
iunea acestor fenomenerespectiv procesul toren
ţ
ial. De aceea principiul fundamental care trebuie urm
ă
rit în lucr
ă
rilede amenajare a bazinelor hidrografice toren
ţ
iale(lucr
ă
rile de stingere a proceselor toren
ţ
iale)este cel al conjug
ă
rii(îmbin
ă
rii) armonioase a lucr
ă
rilor hidrotehnice cu cele silvice.
 
In procesul cart
ă
rii terenurilor degradate se disting urm
ă
toarele etape:
 

 
-lucr
ă
ri topografice
ş
i întocmirea h
ă
r
ţ
ilor;
 

 
lucr
ă
ri de cartare de teren
ş
i laborator;
 

 
stabilirea criteriilor de clasificare a diverselor categorii de terenuri degradate;
 
caracterizarea
ş
i clasificarea tipurilor sau grupe? lor de tipuri de sta
ţ
iune de terenuri degradate în scop silvo-ameliorativ.
 
Inceleceurmeaz
ă
sunt redate, numai urm
ă
toarele categorii de terenuri degradate:
 1.
Terenuri erodate de ap
ă
cu urm
ă
toarele forme de degradare:
 

terenuri cu eroziune de suprafa
ţă
(E);

terenuri cu eroziune în adâncime(R);

depozite de aluviuni toren
ţ
iale(A).
2.
Terenuri cu fenomene de deplasare(D)- cu urm
ă
toarele forme de degradare:
 

terenuri alunec
ă
toare(Al);

terenuricufenomenedesurpare(Sp);

depozite de curgeri plastice
ş
i noroioase(Cp);

depozite de grohoti
ş
(Gr).Celelalte categorii de terenuri degradate constituie obiectul cursului de"Ameliora
ţ
ii Silvice".
17.1.2.Cartarea terenurilor cu eroziune de suprafa
ţă
.(Tabela29)
 
 
Factorii principali pentru caracterizarea gi clasificarea sta
ţ
iunilor de terenuri cueroziune de suprafa
ţă
sunt:
 

 
subzona sau etajul de vegeta
ţ
ie
ş
i relieful(care diferen
ţ
iaz
ă
serii de tipuride sta
ţ
iune);
 

 
intensitatea de manifestare a proceselor de eroziune de suprafa
ţă
(dup
ă
 sistemulromândeclasificare

solurilor, tabela 13);
 

 
substratul litologic (natura petrografic
ă
a rocilor de baz
ă
);
 

 
solul(tip,genetic,grosime,textura,con
ţ
inut
de 
schelet
ş
i troficitate).
 
Dup
ă
aceste criterii,a
ş
a cum rezulta
din 
tabela 29 sunt constituite 7 serii de tipuridesta
ţ
iunecu
un 
num
ă
r de 103 grupe de tipuri de sta
ţ
iune de terenuri cu eroziune desuprafa
ţ
a.
17.2. ÎMP
 Ă
DURIRI IN BAZINELE HIDROGRAFICETOREN
Ţ
IALE
 
17.2.1. Considera
ţ
iuni generale.'
 
 
In complexul de lucr
ă
ri de amenajare a bazinelor hidrografice toren
ţ
iale,lucr
ă
rilede împ
ă
durire,ocup
ă
un loc deosebit ,avându-se în vedere rolul determinant pe care îl are ve-geta
ţ
ia forestier
ă
în stingerea toren
ţ
ilor.
 
Lucr
ă
rile de împ
ă
durire sunt precedate întotdeauna de lucr
ă
rile de cartare aterenurilor degradate.
 
Odat
ă
stabilite tipurile de serii de sta
ţ
iuni
ş
i grupele de tipuri de sta
ţ
iuni,sestabilesc în continuare pentru fiecare tip de sta
ţ
iune urm
ă
toarele:
 

 
lucr
ă
rile de consolidare necesare
ş
i procedeele specifice depreg
ă
tire a terenului;
 

 
compozi
ţ
ia de împ
ă
durire;
 

 
tehnicile de împ
ă
durire;
 

 
desimea culturilor;
 

 
materialul de împ
ă
durire;
 

 
complect
ă
rile necesare;
 

 
 între
ţ
inerea culturilor.
 
Armonizarea în timp a e
ş
alon
ă
rii lucr
ă
rilor de împ
ă
durire cu lucr
ă
rile tehnice
ş
ihidrotehnice,este esen
ţ
ial
ă
în vederea ob
ţ
inerii efectelor scontate într-o perioad
ă
de. timp cîtmai scurt
ă
.
 
17.2. 2.Tehnici de împ
ă
durire folosite în terenurile degradate.
 
 
1.
Procedee de plantare.
 
 

 
plantare în gropi obi
ş
nuite(30x30x30 cm)
 

 
plantare în despic
ă
tur
ă
;
 

 
plantare în gropi cu pâlnii(40x40xx30 cm),pâlnia cu adâncimea de 10-15 cm
ş
i diametrul de 50-60 cm;
 

 
plantare în gropi cu berme de piatr
ă
(30x30x30 cm sau40x40x30 cm);
 

 
plantare în gropi adâncite cu plantatorul metalic;
 

 
plantare în cordon(0,2-0,5m pe rând,cordoane la distanta de 2-3-rn);
 

 
plantare cu p
ă
mânt fertil de împrumut;
 

 
plantareînvetremari,umplutecup
ă
mântvegetal;
 

 
plantare în
ş
an
ţ
uri umplute cu p
ă
mânt fertil;
 

 
plantarecupuie
ţ
icup
ă
mânt*lar
ă
d
ă
cin
ă
crescu
ţ
iînrecipiente(ghivecenutritivedinpolietilen
ă
,etc).
 2.
Sem
ă
n
ă
turile directe .
 
Cele mai bune rezultate la împ
ă
durire terenurilor degradate se ob
ţ
in cuplanta
ţ
iile. Datorit
ă
condi
ţ
iilor grele, . sem
ă
n
ă
turiledirectesuntriscante.Inanumitesitua
ţ
ii s-au
utilizat sem
ă
n
ă
turi directe cu rezultate bune. Astfel:
 
- Sem
ă
n
ă
turile directe cu cvercinee de stejar brum
ă
riu, stejar
ş
i gorun au datrezultate bune pe terenuri cu eroziune pu
ţ
in avansat
ă
.
 
-Sem
ă
n
ă
turiledirectecupinnegrupeterenuricarstice,respectivpestânc
ă
riide calcar. Pe teren puternic erodat, acoperit cu tufe rare de ienup
ă
r comun,s-au f
ă
cutsem
ă
n
ă
turi directe cu pin silvestru,în cuiburi la ad
ă
postul tufelor de ienup
ă
r
ş
i protejate înprimele 2-3 s
ă
pt
ă
mâni cu ramuri de molid.
17.2.3. Specii forestiere folosite în terenuri cu eroziune de suprafa
ţă
.
 
 
1.
In step
ă
.
 
 

Terenuri slab si moderat erodate: Stejarul brum
ă
riu, stejarul pufos,mojdreanul,vi
ş
inulturcesc,liliacul,scumpia,s
ă
lcioara,salcâmul(pesoluricutextur
ă
 u
ş
oar
ă
), ulmul de Turkestan, pinul negru, ienup
ă
rul de Virginia.

Terenuri puternic erodate: Salcâmul(pe soluri cu textur
ă
u
ş
oar
ă
),mojdreanul,
 
vi
ş
inul turcesc,scumpia,liliacul.
2.
In silvostep
ă
.
 
 

Terenuri slab
ş
i moderat erodate: Stejarul brum
ă
riu,stejarul,salcâmul(pesoluri
 
cu textur
ă
u
ş
oar
ă
 
ş
i mijlocie),paltinul de câmp,teiul argintiu,cir
ş
ul,frasinul,mojdreanul,vi
ş
inul turcesc,lemn câinesc,cornul, liliacul,scumpia,pin negru, pin silvestru, ienup
ă
rul de virginia

Terenuri puternic erodate: Salcâmul ( pe soluri cu textur
ă
u
ş
oar
ă
 
ş
i mijlocie
 
pin negru,frasinul,mojdreanul,vi
ş
inul turcesc,lemn câinesc scumpia,liliacul,stejarul brum
ă
riu
ş
i pinul silvestru pe soluri profunde cu textur
ă
u
ş
oar
ă
 
ş
imijlocie.
3.
Subzona de cvercete
ş
i
ş
leauri.
 
 

Terenuri slab
ş
i moderat erodate: Stejarul,salcîmul(pe soluri cu textur
ă
u
ş
oar
ă
 
 
ş
i mijlocie) nucul,pinul silvestru,pinul negr,tei,paltin,cire
ş
, frasin sânger,corn,lemn câinesc m
ă
cie
ş
.

 
Terenuri puternic erodate: Salcâm(pe soluri cu textur
ă
u
ş
oar
ă
 
ş
i mijlocie),
 
stejar (pe sol profund), pin silvestru, pin negru, cire
ş
, frasin mojdrean, paltin,ar
ţ
ar t
ă
t
ă
r
ă
sc,sânger,lemncâinesc

Terenuri puternic erodate
ş
i execesiv erodate: Salcâm(pe soluri cu textur
ă
 
 
u
ş
oar
ă
 
ş
i mijlocie), pin negru,pin silvestru în amestec cu mojdrean,c
ă
tin
ă
alb
ă
.
4.
Subzoma gorunului.
 
 

 
Terenuri slab
ş
i moderat erodate: Gorun,stejar,teii,frasin,cire
ş
,paltin,sânger,
 
lemn câinesc, m
ă
cie
ş
, salcâm (pe soluri cu textur
ă
u
ş
oar
ă
 
ş
i mijlocie), pinsilvestru, pin negru, Iarice.
 

 
Terenuri puternic erodate: Salcâm(pe soluri cu textur
ă
u
ş
oar
ă
si mijlocie), pin
 
negru, pin silvestru, frasin , ar
ţ
ar tât
ă
r
ă
sc, lemn câinesc, corn, mojdrean, vi
ş
in
turcesc, scumpia , liliac.
 

Terenurifoarteputernicerodate
ş
i excesiv erodate:
 
Pinnegru,pinsilvestru,
 
salcâm(pesoluricutextur
ă
u
ş
oar
ă
 
ş
i mijlocie) frasin, cire
ş
,
c
ă
tin
ă
alb
ă
, lemncâinesc.
Fig.17.1.Sectordere
ţ
eahidrografic
ă
toren
ţ
ial
ă
afectat
ă
deprocesedeeroziuneînadâncime,
 
surp
ă
ri
ş
ialunec
ă
ri.I-plan;II,III,IVsec
ţ
iuni transversale (C.Traci 1989)

 
 13
5. Subzona fagului
ş
i a me s t e c f a g c u r
ăş
i n o a se .
 

 
Terenuri slab
ş
i moderat erodate: Pin silvestru,pin negru,larice,paltin de
 
munte, frasin,cire
ş
,sânger,lemn câinesc.
 

 
Terenuri puternic erodate: Pin silvestru, pin negru, larice, frasin, cire
ş
, sânger,
 
lemn câinesc.
 

Terenuri foarte puternic erodate
ş
iexcesiverodate:Pe.soluricutextur
ă
. u
ş
oar
ă
:
ş
i
 
mijlociei :pin negru,pinsilvestru,salcâm;pesolurigrele:cire
ş
, s
ă
lcioar
ă
, c
ă
tin
ă
alb
ă
.
6.
Subzona molidului.
 

 
Terenuri sleab
ş
i moderat erodate: Molidul,laricele,pinul silvestru,pinul negru,
 
paltinul de munte,frasin.
 

 
Terenuri puternic erodate: Pin silvestru,pin negru,larice molid,cire
ş
,fra-
 
sin,paltin de munte,anin alb.
 

 
Terenuri foarte puternic erodate
ş
i excesiv erodate: Pin silvestru, pin negru, anin
 
alb, anin verde, c
ă
tin
ă
alb
ă
.
7.
In subalpin.
 
 

Terenuri slab
ş
i moderat erodate: larice, jneap
ă
n
 

Terenuri puternic erodate:larice, jneap
ă
n.
 

 
Terenuri foarte puternic erodate
ş
i excesiv erodate:anin verde.
 
 
1 7 . 2 . 4 .   S p e ci i f o r e s t i e r e f o l o si t e î n t e r e n u r i c u   e ro z i u n e î n a d â n c i me .
 
1.
In step
ă
:
salcâm pur sau în amestec cu vi
ş
in turcesc ulm de câmp,gl
ă
di
ţă
.
 
 
2.
În silvostep
ă
: salcâm ,c
ă
tin
ă
alb
ă
,s
ă
lcioar
ă
.
 
 
3.
S u b z o n a d e c ve r c e t e
ş
i
ş
l e a u ri
:salcâm,c
ă
tin
ă
alb
ă
 
 
4.
Subzona gorunului
:salcâm, anin alb, r
ă
chit
ă
ro
ş
ie, s
ă
lcioar
ă
,c
ă
tin
ă
alb
ă
.
 
 
5.
Subzona fagului
ş
ic amestec fag cu r
ăş
inoase:
anin alb,r
ă
chit
ă
ro
ş
ie, anin
 
verde,c
ă
tin
ă
alb
ă
.
 
6.
Subzona molidului
:anin alb, anin verde, c
ă
tin
ă
alb
ă
 
7.
In sub alpin
: anin verde.
 
 
17 2.5.Specii forestiere folosite pe depozite de aluviuni
(aterisamente, conuri de
 
dejec
ţ
ie).
 
1.
În silvostep
ă
: salcâm ,ulm de câmp , mojdrean , visin turcesc.
 
2.
I n s i l vo s t e p
ă
: plopii euroamericani,s
ă
lciile(mai ales salcea alb
ă
),salcâmul-pe
 
depozite mai uscate.
 
3.
Subzona de cvercete
ş
i
ş
leauri
: plopii euroamericani, plopul alb, s
ă
lciile, aninul alb-pe depozite mai argiloase, salcâmul-pe depozite uscate.
 
4.
Subzona gorunului
: plopii euroamericani, s
ă
lciile, aninul alb,aninul negru,pinul
 
comun, sânger.
 
5.
Subzona fagului
ş
i a me s t e c f a g c u r a
ş
i n o a se :
pin comun, anin alb, s
ă
lciile, plopii
 
euroamericani, sânger.
 
6.
Subzona molidului
:aninalb,aninverde,salciac
ă
preasc
ă
, Salix incana.
 
7.
Insubalpin
:aninverde
 De multe ori vegeta

ţ
ia forestier
ă
se instaleaz
ă
în mod spontan pe depozite,
ş
i în mod
 
haotic.Aceast
ă
situa
ţ
ie impune asigurarea unui culoar central limitrof talvegului,pentru
 
scurgerea curentului principal (fig.17.3).
 
Culoarul terbuie s
ă
aib
ă
o l
ăţ
ime cel pu
ţ
in egal
ă
cu a deversoarelor în cazul lucr
ă
rilortransversale.
 
Pe depozitele toren
ţ
iale de tip aluvial(mai ales pe v
ă
ile largi) vegeta
ţ
ia forestier
ă
se
 
instaleaz
ă
sub forma unor perdele forestiere,care contribuie la în
ă
l
ţ
area patului albiei, ofer
ă
 
 
protec
ţ
ie suplimentar
ă
,malurilor împotriva ac
ţ
iunii curentului la viituri
ş
i evident pun în valoare
 
terenul pe care s-a instalat vegeta
ţ
ia.
 
 
1 7 . 2 . 6 . S p e c i i   f o r e s t i e r e f o l o s i t e p e t e r e n u ri l e a l u n e c
ă
toare.
 
 
1.
În silvostep
ă
:
 

 
 
Terenuri cu deplasare în bloc sau slab pân
ă
la moderat fragmentate:
 
 
Stejarul,salcâmul(pe terenuri cu textur
ă
u
ş
oara
ş
i mijlocie
ş
i un con
ţ
inut redusde carbona
ţ
i de calciu),pinul silvestru,pinul negru,paltinul de câmp
ş
i cel de
 
munte, cire
ş
ul,frasinul,mojdreanul,vi
ş
inul turcesc, sângerul, lemnul câinesc,liliacul, scumpia.
 
In microdepresiunile sau poalele de versant cu exces periodicde ap
ă
,au o comportare bun
ă
:frasinul,plopiieuroamericani,plopulalb,plopulnegru,sângerii.
 

 
Terenuri moderat pân
ă
la foarte puternic fragmentate:
 
Salcâmul (pe soluri
 
u
ş
oare
ş
i mijlocii f
ă
r
ă
carbona
ţ
i de calciu) , cire
ş
ul p
ă
s
ă
resc, paltinul de câmp
ş
i
 
de munte, frasinul,plopii euroamericani, sângerul, lemn câinesc. Pinul silvestru
ş
i pinul negru d
ă
rezultate promi
ţă
toare pe tterenuri cu mobilitate redus
ă
,în
 
cazul expozi
ţ
iilor umbrite
ş
i intermediare. Pe terenuri cu exces periodic de
 
ap
ă
:salcia, alb
ă
, salcia plesnitoare, plopii euroamericani, plopul alb, plopul negru,aninulnegru,sângerii
 

 
Pe suprafe
ţ
ele de desprindere ale alunec
ă
rilordeteren:Salcâmul,pinulnegru,pinul
 
silvestru,s
ă
lcioara,amorf,vi
ş
inul turcesc, c
ă
tina alb
ă
.
 
2.
S u b z o n a d e c ve r c e t e
ş
i
ş
l e a u ri
.
 
 

 
Terenuri cu deplasare în bloc sau slab pân
ă
Ia moderat fragmentate:
 
 
Salcâmul,nucul,pinul silvestru,pinul negru, paltinul,frasinul,cire
ş
ul p
ă
s
ă
resc,sângerul, lemnul câinesc
 

 
Terenuri moderat pân
ă
la foarte puternic fragmentate:Salcâmul, pinul
 
silvestru,pinul negru ,gorunul, paltinul,frasinul, mojdreanul,cire
ş
ulp
ă
s
ă
resc,plopii euroamericani ,plopul alb,plopul negru,aninul alb,aninul negru,salciaalb
ă
 
ş
iplesnitoare,sângerul,lemnulcâinesc, c
ă
tinaalb
ă
 

Pe suprafe
ţ
e de desprindere ale alunec
ă
rilor de teren: Salcâmul, s
ă
lcioara,
 
amorfa, c
ă
tina alb
ă
, pe taluzuri uscate;aninul alb pe taluzuri umede.
 
 15
3.
Subzona gorunului.
 
 

 
Perenurideplasateînblocsauslabpân
ă
la moderat fragmentate: Pinul
 
silvestru,pinul negru,laricele,gorunul, salcâmul,paltinul,frasinul,cire
ş
ul,lemnulcâinesc,sângerul.
 

 
Terenurimoderatpân
ă
la foarfee puternic fragmentate:
 
Pinul negru, pinul silvestru ,
 
salcâmul,paltinul,frasinul,cire
ş
ul p
ă
s
ă
resc, plopul alb, plopul negru.
 

 
Pesuprafe
ţ
ededesprinderealealunec
ă
rilor: Salcâmul, s
ă
lcioara, c
ă
tina alb
ă
,
 
pinul negru, pinul silvestru , aninul alb.
 
4.
Subzona fagului
ş
i amestecului de fag cu r
ă
sinoase
 

 
Terenuri cu deplasare în bloc sau slab pân
ă
la moderat fragmentate: Pinul
 
silvestru, pinul negru, paltinul de munte, frasinul, cire
ş
ul p
ă
dure
ţ
,ar
ţ
arultât
ă
r
ă
sc ,
 
sângerul,lemnulcâinesc,-
pe terenuri f 
ă

ă
exces de ap 
ă
: aninul alb, aninul negru- pe terenuri cu exces periodic de ap
ă
.
 

 
Terenuri moderat pân
ă
la foarte puternic fragmentate: Pinul silvestru,pinul
 
negru,paltinul,frasinul, cire
ş
ul p
ă
dure
ţ
,plopul alb,plopul negru,sângerul,c
ă
tina
 
alb
ă
. Pe terenuri cu exces periodic de ap
ă
: aninul alb,aninul negru,plopulalb,plopul negru.
 

 
Pe suprafe
ţ
ele de desprindere a alunec
ă
rilor: C
ă
tina alb
ă
,pinul negru,pinul
 
silvestru,aninul alb,aninul negru.
 
5.
Subzona molidului.
 

 
Terenuricudeplasareînblocsauslabpân
ă
- la moderat fragmentate:
 
Molidul,
 
laricele,pinul silvestru,pinul negru, paltinul de munte, frasinul.
 

 
Terenuri moderat pân
ă
la foarte puternic fragmentate: Pinul
 
silvestru,paltinul,frasinul.
 

 
Pesuprafe
ţ
elededesprinderealealunec
ă
rilor: Aninul alb, c
ă
tina alb
ă
.
 
 
1 7 . 2 . 7 . S p e ci i f o r e s t i e r e f o l o s i t e p e t e r e n u ri l e r e z u l t a t e cl i n c u r g e r i l e
plastice
ş
i
 
noroioase.
1.
S u b z o n a d e c ve r c e t e
ş
i
ş
l e a u ri
:
 
Salcâmul,s
ă
lcioara,mojdreanul,c
ă
tina alb
ă
,frasinul
 
2.
Subzona gorunului
:
 
Salcâmul,s
ă
lcioara,cire
ş
ul p
ă
dure
ţ
,c
ă
tina alb
ă
..
 
3.
Subzona fagului:
C
ă
tinaalb
ă
(terenf
ă
r
ă
excesdeap
ă
), aninul alb (teren cu exces
 
de ap
ă
).
 
4.
Subzona molidului
: aninul alb.
 
1 7 . 2 . 8 . S p e ci i f o r e s t i e r e f o l o s i t e p e t e r e n u ri re z u l t a t e d i n s u rp
ă
ri în roci
 
neconsolidate.
 1.
In step
ă
:salcâm,s
ă
lcioara.
 
 
2.
In silvostep
ă
: salcâm, s
ă
lcioara, c
ă
tin
ă
alb
ă
.
 
3.
S u b z o n a c v e r ce t e l o r
:salcâmul, s
ă
lcioara, c
ă
tina alb
ă
 
4.
Subzona gorunului:
c
ă
tina alb
ă
,s
ă
lcioara,aninul alb
 
5.
Subzona fagului:
c
ă
tinaalb
ă
(terenf
ă
r
ă
excesdeap
ă
) aninul alb (teren cu exces de
 
ap
ă
).
 
6.
Subzona molidului:
aninul alb, iar în zona de trecere spre sub alpin aninul verde.
 
17.2.9.Specii forestiere folosite la împ
ă
durirea grohoti
ş
urilor
 
1.
I n s i l vo s t e p
ă
: mojdreanul, vi
ş
inul turcesc, scumpia, liliacul.
 
 
2.
Subzona gorunului
: pinul silvestru, pinul negru.
 
3.
Subzona molidului
: aninul alb, pinul silvestru - cu p
ă
mânt de împrumut.
 
In cele expuse,s-au prezentat principalele specii forestiere folosite la împ
ă
durireaterenurilor degradate din
ţ
ara noastr
ă
.
 
 
Lucr
ă
rile de împ
ă
durire în aceste terenuri trebuie s
ă
respecte riguros tehnologiile de
 
 16
execu
ţ
ie.
 
 
Deosebitdeimportantesteexecutarealatimp
ş
i în bune condi
ţ
iuni a lucr
ă
rilor de
 
 între
ţ
inere
ş
i revizuirea culturilor forestiere în terenurile degradate. Neexecutarea sau
 
executarea lor în propor
ţ
ii reduse,duc atât la pierderi mari,cât
ş
i la reducerea considerabil
ă
a
 
cre
ş
terilor.