MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE, TINERET ŞI SPORT

Gimnaziul „George Cosbuc”
APROBAT _______________director Dimitriadi L. Coordonat ___________________director adj. Garnet F/
din ____ __________ 201__ din ____ __________ 201__

PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂ

la Limba şi Literatura Română pentru clasa a VIII -a

Anul de studii 2013 - 2014

Profesor – Malairau Marina

Repartizarea orelor Literatura română Limba română total

Semestrul I 38 ore; ( 1,5 evaluări) 38 ore; ( 1,5 evaluări) 76 ore; ( 3 evaluări)

Semestrul II 47 ore; ( 1,5 evaluări) 47 ore; ( 1,5 evaluări) 94 ore; ( 3 evaluări)

Anual 85 ore; ( 3 evaluări) 85 ore; ( 1,5 evaluări) 170 ore; ( 6 evaluări)

Proiectul este elaborat conform Curriculumului disciplinar modernizat 2010.

Manual de bază – T. Cartaleanu, M. Ciobanu, O. Cosovan, Limba şi literatura română, clasa a VIII-a

Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei

Proces-verbal nr. ____ din _________ 201__

Şefa catedrei ________________________

CONCEPŢIA EDUCAŢIONALĂ A DISCIPLINEI LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

 Cu statut de disciplină şcolară obligatorie pentru toate clasele şi fundamentală pentru studiul celorlalte discipline şcolare, Limba şi Literatura
Română integrează, în baza celor două ştiinţe umanistice fundamentale: lingvistica şi ştiinţa literaturii, două domenii educaţionale:
 Educaţia lingvistică;
 Educaţia literar-artistică.
Educaţia lingvistică (EL) este domeniul de formare şi dezvoltare a competenţelor de comunicare cultă, prin cunoaşterea nivelurilor limbii
(fonetic, lexical, gramatical, sintactic) şi angajarea elevului în producerea actelor comunicării.
Scopul educaţiei lingvistice constă în formarea unor vorbitări culţi ai limbii române şi a premiselor pentru cunoaştere şi comunicare în orice
domeniu al vieţii umane.
Educaţia literar-artistică (ELA) este domeniul de formare a cititorului cult de literatură, prin cunoaşterea apropiată a unor opere şi fenomene
literare de valoare şi prin angajarea elevului în producerea, redactarea unor texte literare şi interpretative.
Scopul educaţiei literare-artistice constă în formarea cititorului cult de literatură artistică şi a premiselor pentru formarea artistic-estetică
generală.
Obiectivele EL/ ELA sunt formulare în termeni de competenţe comunicative/literare/lectorale (cunoştinţe, capacităţi, atitudini), pe care urmează
să şi le formeze elevii pe parcursul şcolarizării, ghidaţi de profesor.

COMPETENŢE-CHEIE

Studiul integrat al limbii şi literaturii în gimaziu urmăreşte cu precădere formarea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare şi lingvistice,
conjugate organic şi cu formarea competenţelor lectorale şi valorice, fără a ignora însă şi competenţele cognitive, metodologice (inerente oricărui
studiu riguros, sistemic, organizat) şi competenţele sociale, de neconceput în afara celor de comunicare.
Centrate pe variate aspecte ale practicii funcţionale şi raţionale a limbii, competenţele de comunicare sunt o premisă pentru formarea şi
dezvoltarea competenţelor lectorale.
În conformitate cu Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi, Chişinău, 1993, competenţa de comunicare lingvistică este cea care
ei permite unei persoane să acţionaze, utilizând cu precădere mijloace lingvistice.
Pentru etapa gimnazială, la disciplina limba şi literatura română, aceste competenţe se edifică pe practica funcţională şi raţională a limbii
materne, care serveşte şi ca limbă de unstruire, şi se dezvoltă prin realizarea variatelor acte de comunicare orală şi scrisă, preconizate de demersul
educaţional.
Competenţele lectorale rezidă în capacitatea de a citi adecvat orice text, a-l înţelege şi a-l interpreta prin actualizarea informaţiilor exterioare
acelui text (de viaţă cotidiană, istorie, geografie, ştiinţe) şi, nu în uzltimul rând, prin uzul unui instrumentar de teorie literară. Acest set de competenţe
porneşte de la elementara capacitate de a citi coerent orice scris în limba română şi implică o gamă de operaţii intelectuale, asigurate (la etapa
şcolarizării) de activităţi didactice, prin care textul este înţeles nu doar la suprafaţa informaţiei pe care o conţine, ci şi ca o sumă de semne, idei şi
imagini. După cum se poate observa, formarea şi dezvoltarea competenţelor respective reflectă o ordine a operaţiilor intelectuale, promovată de
taxonomia lui Bloom, ceea ce, în abordarea textului artistic, vizează organizarea unui demers analitic, de domeniul interogării multiprocesuale.
Competenţele valorice sunt competenţe din domeniul viziunii asupra lumii, legate de reperele valorice ale elevului, cu capacitatea acestuia de a
percepe şi a înţelege lumea înconjurătoare, de a se orienta, de a-şi conştientiza rolul şi destinaţia, de a şti să-şi aleagă obiectivele şi finalităţile unei
acţiuni şi fapte, de a lua decizii. Pornind de la textul artistic ca pretext pentru discuţie, anumite repere valorice, proiectează comportamente şi atitudini.
 Alături de competenţele valorice, se plasează şi competenţele de cultură generală, prin studiul unui spectru larg de texte literare şi nonliterare,
prin relevarea conexiunilor cu aspectul ontologic, gnoseologic şi hermeneutic al lor.
Competenţa generală se alcătuieşte din:
1. Cunoştinţe;
2. Aptitudini şi deprinderi;
3. Competenţe existenţiale;
4. Capacitatea de învăţare;
5. Competenţe de comunicare.
Raportate la competenţa de comunicare/lingvistică şi la competenţele lectorale, aceste competenţe se manifestă în felul următor:
I. Cunoştinţele, ca parte fundamentală a competenţei, includ:
I.1. Cultura generală (cunoaşterea lumii):
Prin studiul limbii şi literaturii, acestea se centrează pe imaginea despre lume şi limba maternă, cunoaşterea faptică a ţării în care se
vorbeşte limba: date geografice, demografice, economice, politice. Cunoştinţele generale vizează lectura, interpretarea, analiza unui spectru
larg de texte, lucrări literare consacrate, care comportă valori etice şi artistice, care cultivă valori. Aceste cunoştinţe de cultură generală se
dezvoltă în corelaţie cu o abordare transdisciplinară a limbii române, iar interpratarea în profunzime a unor texte literare studiate are
pondere maximă.
I.2. Cunoştinţe socioculturale:
Prin limbă, prin studiul textelor, elevul îşi creează o viziune despre viaţa cotidiană (hrană, muncă, hobby): condiţiile de viaţă (nivelurile
de trai); relaţiile interpersonale (familie, societate); valorile, credinţele şi comportamentele; uzanţele (vestimentaţie, vizite);
comportamentele rituale (datini, religie) ale purtătorilor limbii şi o face atât prin studiul unor subiecte de lingvistică (circulaţia cuvintelor în
timp şi spaţiu; constituirea locuţiunilor şi a expresiilor frazeologice; specificul semasiologic şi onomasiologic al cuvintelor din diferite
câmpuri lexicale; sistemul de nume proprii etc), cât şi prin studiul textelor. Remarcăm aici ponderea textelor folclorice, a celor cu subiect
istoric, dar şi a celor inspirate de actualitate, din întreg arealul românesc.
I.3. Conştientizarea interculturală:
Prin studiul limbii, conştientizarea interculturală se orientează spre diversitatea regională/ teritorială a limbii române, reflectată şi în
unele texte artistice. Privite pe aria curriculară limbă şi comunicare, cunoştinţele respective, practicile şi, mai ales, dificultăţile de traducere
îi ghidează pe elevi spre înţelegerea diversităţii, spre comentarea unor analogii şi diferenţe.

II. Aptitudinile şi deprinderile se materializează în:

II.1. Aptitudini practice (sociale: conform uzanţelor, ale vieţii cotidiene, care includ deprinderea de a se îngriji; tehnice şi profesionale, care
se soldează cu capacitatea de a-şi câştiga pâinea; aptitudini proprii ocupaţiilor în timpul liber, activităţi de divertisment). Deci aceste
aptitudini practice par detaşate de competenţa lingvistică propriu-zisă, importanţa lor se vede mai ales în aspectele sociale, tehnice şi
profesionale, care necesită anumite deprinderi de scriere, tastare, procesare a informaţiei de serviciu, respectarea unor reguli şi norme de
comunicare. Aici îşi dau mâna educaţia formală (inclusiv studiul textelor literare) cu cea informală şi nonformală.
II.2. Aptitudini şi deprinderi interculturale (care se constituie din capacitatea de a stabili legături dintre cultura proprie şi alte culturi,
sensibilizarea faţă de noţiunea de cultură, capacitatea de a juca rolul de intermediar în situaţii de neînţelegeri şi conflicte culturale,
 capacitatea de a depăşi stereotipurile). Este grau de subapreciat importanţa acestor aptitudini şi deprinderi în aria curriculară limbă şi
comunicare, dar şi în cazul lecturii sau al studiului unor texte traduse din alte limbi.
III. Competenţele existenţiale:
Acestea se constituie din: atitudini (situarea în raport cu diferenţele culturale; astfel se cultivă alteritatea pozitivă faţă de ceea ce intră, în
rezultatul contractelor culturale, în viaţa noastră şi în limba noastră), motivaţii (dorinţa şi nevoia de a comunica; interesul pentru alte limbi şi
pentru comunicarea cu vorbitorii lor), valori (etica li morala; exprimarea adecvată a propriei identităţi, prin conştientizarea aparteneţei la
comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română), credinţe, stiluri cognitive, trăsături ale personalităţii.
IV. Capacitatea de învăţare:
Examinată transdisciplinar, capacitatea de învăţare vs. oricare dintre competenţe este premisa dezvoltării. Procesarea şi înţelegerea
informaţiei relevante pentru domeniu, asimularea unor informaţii noi prin instrucţiuni, surse de documentare etc., în ultimă analiză, se
construieşte pe cunoaşterea limbii. De asemenea, studiul textelor literare este privit ca premisă pentru cultivarea cititorului, receptiv la apariţiile
literare, capabil să asimileze valori, să exprime atitudini argumentate faţă de variate lucrări artistice.
V. Competenţele de comunicare:
V.1. Competenţele lingvistice propriu-zise: competenţa lexicală, competenţa gramaticală, competenţa semantică, competenţa fonologică,
competenţa ortografică, competenţa ortoepică.
V.2. Competenţa sociolingvistică se edifică pe faptul asimilării indicatorilor pe care îi comportă limba:
 ai relaţiilor sociale (salut, adresare, exclamaţii, luări de cuvânt);
 ai etichetei verbale (reguli de politeţe; pronume şi substantive ocurente);
 ai discursului repetat (zicători, proverbe, frazeologisme, clişee, citate recognoscibile în această cultură);
 ai registrului de comunicare (oficial, neutru, neoficial, familiar, intim);
 ai diferenţelor dialectale (teritoriale, sociale).
Studiul instuţionalizat al limbii şi literaturii române se axează pe mostre relevante, care completează vocabularul activ şi pasiv al
elevului şi creează, în ultimă analiză, un sistem funcţional de referinţă: unităţi de vocabular din toate straturile şi sferele limbii naţionale, nume
de autori, texte, citate uzuale şi recognoscibile.
V.3. Competenţa pragmatică: cunoaşterea de către elev a principiilor conform cărora mesajele sunt o0rganizate, structurate, adaptate. Ea se
manifestă în competenţa discursivă (ordonarea frazelor în secvenţe cu scopul de a produce ansambluri; structurarea discursului) şi în
competenţa funcţională: procedura propriu-zisă. În planul de studiere a textelor, elevul analizează mesaje de gata, deducând ideile şi
asimilând modele relevante.
 COMPETENŢELE SPECIFICE ŞI SUBCOMPETENŢELE DISCIPLINEI, UNITĂŢI DE CONŢINUT RECOMANDATE, ACTIVITĂŢI
DE ÎNVĂŢARE ŞI DE EVALUARE
Data Unitatea de Competenţele Subcompetenţele Tema lecţiei/ textul Nr. Activităţi de Activităţi de evaluare
învăţare specifice de predare/învăţare
ore
1 1 .Utilizarea diverselor 1.1. Srtucturarea 1.Cartea-obiect cultural. 1  Discutarea valorii  Rezumarea textului
strategiide informare / ideilor pentru cărții în contextul propus;
Limba documentare în lansarea 2.Cimpul asociativ al 1 spaţiului  Susţinerea unui
română şi vederea abordării discursului cuvîntului ȘCOALĂ. basarabean; discurs, după un plan
varinatele ei eficiente a comunicării propriu  Observarea concret de idei
3.Evaluare inițială. 1
orale şi scrise analiza textului alcătuit în prealabil;
5 Elaborarea şi 5.1.Lansarea 4.Cărțile au suflet de 1 propus;  Prezentarea orală a
realizarea spontană, discursurilor NicolaeManolescu.  Evidenţierea unei limbi romanice;
fluentă, exactă a adecvate situaţiei; caracterului latin
5.Studiul 1
diverselor acte de 5.2. Producerea şi al limbii române;
textului.Vocabularul
comunicare orală şi lansarea unei  Structurarea unui
operei.
scrisă judecăţi critice, într- plan de elaborare
15 Exprimarea un timp limită (2-3 6.Interpretarea textului. 1 a unui discurs
adecvată a propriei min); Noțiune de ESEU. propriu;  Scrierea unui eseu
identităţi, prin  Iniţierea şi reflexiv pornind de la
conştinetizarea 15.1.Relatarea 7.Textul ca pretext. 1 menţinerea unui o afirmaţie;
apartenenţei la despre sine, ca Biblioteca electronică și dialog;
comunitatea lingvistică vorbitor de limbi cea virtuală. Internetul.  Clustering;
de vorbitori de limbă (străine şi maternă) 1  Consultaţii în
8.Textul și textele.
română grup;
Intertextul.
 Maraton de
13 Producerea textelor 13.1.Scrierea unui 9.Despre limba română 1 scriere;
care reflectă propriile text coerent, în de Nichita Stănescu.
experienţe senzoriale, conformitate cu Receptarea operei.
1
idei, judecăţi, opinii, sarcina formulată
argumente 10.Limba- principal
mijloc de comunicare.

2 9. Operaţionalizarea
Poezia terminologiei
lirică. lingvistice şi literare, in
limita standardelor de
conţinut
13 Producerea textelor
care reflectă propriile
experienţe senzoriale,
idei, judecăţi, opinii,
argumente
4 Organizarea/
desfăşurarea/utilizarea
11.PROIECT DE GRUP: 1
SPAȚIUL ȘI
AMENAJAREA CASEI.
12.Evaluare sumativă. 1
13.Analiza probelor de
evaluare 1
9.2. Aplicarea 1.Câmpul asociativ al 1  Lectura expresivă  Recitarea unei poezii
instrumentarului de cuvântului „toamnă” a poeziei; din creaţie lui Gr.
interpretare a  Decodificarea Vieru despre mamă;
textului 2.Făptura mamei de 1
mesajului;
Grigore Vieru  Explicarea şi
3.Stratul lexico-semantic 1 exemplificarea
al textului paralelismului  Fişa biobibliogra-fică
sintactic; a scriitorului;
4.Decodificarea mesajului 1  Fişa  Comentarea unui text
general al poeziei biobibliografică a liric similar, la prima
1
poetului; lectură;
5.Paralelismul sintactic
 Atelier de lectură  Eseu nestructurat
6.Viaţa şi activitatea 1 cu tematica pornind de la o
poetului Gr. Vieru propusă – afirmaţie, aforism;
principiul matern;
7.Principiul matern în 1  Tabel sumativ;  Tabel sumativ;
creaţia lui Gr. Vieru  Interpretarea unei
13.1.Scrierea unui
text coerent, în parabole;
8.Opera lirică: 1
conformitate cu particularităţ, specii
sarcina formulată 1
9.Parabola biblică.  Exemplificarea
4.1.Utilizarea Alegoria mijloacelor de
dicţionarului îmbogăţire a
(explicativ, 10.Monosemia și vocabularului;
enciclopedic, de 1
 Valoarea
 diverselor strategii de expresii şi polisemia. expresivă a
învăţare autonomă a locuţiuni de unităţilor de  Recitarea textului
limbii, prin observare proverbe, de 11.PROIECT DE GRUP: 1 vocabular şi a
directă şi exersare maxime, de citate PORTUL COTIDIAN ȘI categoriilor
in scopul formării FESTIV. semantice;  Comentarea într-un
1
abilităţii de  Interpretarea unui volum limitat de
12.Evaluare sumativă.
învăţare a limbii text literar, în pagină a mesajului
Test cu sarcini.
funţie de ideatic din text;
13.Analiza evaluării. apartenenţă la un
8.1 Comentarea 1 gen, specie literară  Determinarea
textului liric 1.Sara pe deal de M.
elementelor de
Eminescu
 Efectele expresive cronotop din text;
8. Lectura, audierea şi
2.Axa lexico-semantică a 1 ale construcţiei
interpretarea textului
poeziei. Decodificarea lingvistice  Exemplificarea
liric
mesajului utilizate în diferite fiecărui tip de picior
texte de vers cu versuri
3.Elemente de versificaţie 1 eminesciene;
: amfibrahul  Determinarea
13.1.Scrierea unui
13 Producerea textelor text coerent, în figurilor
4.Stratul sonor-
care reflectă propriile conformitate cu 1 intonaţional-
intonaţional-ritmic:
experienţe senzoriale, sarcina formulată sonore din text
eufonia, asonanţa,
idei, judecăţi, opinii,  Memorizarea
aliteraţia,invocaţia
argumente  Comentarea definiţiilor;
5.Specii ale genului liric : ipostazelor
idila, meditaţia, elegia, îndrăgostitului în
pastelul opera  Tabel sumativ ale
1 eminesciană; genurilor literare, cu
4.1.Utilizarea 6.Atelier de lectură exemple;
Lexicul dicţionarului Poezia eminesciană. 1  Comentariul
(explicativ, poetic al unor
4 Organizarea/ enciclopedic, de 7.Ipostaze ale
îndrăgostitului în opera texte similare, la  Eseu nestructurat;
desfăşurarea/utilizarea expresii şi 1
prima lectură
diverselor strategii de locuţiuni de lui eminesciană
învăţare autonomă a proverbe, de 1  Utilizarea
limbii, prin observare maxime, de citate 8.Sensurile cuvîntului. adecvată a
directă şi exersare in scopul formării Sensul propriu/ figurat; 1
terminologiei  Completarea
abilităţii de lexical/grammatical teoriei literare portofoliului cu
1
învăţare a limbii interpretări la prima
9.Sensul fundamental și
secundar. lectură;
8.1 Comentarea 1
textului liric 10.Monosilab de toamnă
8. Lectura, audierea şi  Lectura expresiv-
de G. Bacovia interogativă a  Lucrul cu
interpretarea textului 1
textului dicţionarul, prin
liric 13.1.Scrierea unui 11.Axa lexico-semantică
 Construirea axei analiza relaţiilor de
text coerent, în a textului
1 lexica-sematice a sinonimie,
13 Producerea textelor conformitate cu
12.Mesajul ideatic al textului antonimie,
care reflectă propriile sarcina formulată
experienţe senzoriale, operei: comentarea temei,  Determinarea omonimie,
idei, judecăţi, opinii, 12.1. Utilizarea a ideii şi a motivelor mesajului ideatic polisemie;
1
argumente normelor literare din text
elementare de  Comentarea titlului
etichetă verbală 13.Comentariul literar al (1/2 pag)
12. Respectarea intr-o situaţie textului prin raportare la 1
etichetei verbale in concretă de alte poezii bacoveniene  Agenda cu notiţe
 Decodificarea
orice situaţie de comunicare imaginilor poetice paralele: comentarea
14.Spectacolul
comunicare orală şi din textul literar unui vers, la alegere;
anotimpurilor – proiecţie
scrisă  Universul  Test din itemi cu
a universului afectiv
tematico-afectiv al răspuns deschis, în
bacovenian
operei baza unei poezii de
15.Evaluare sumativă 1 bacoveniene G. Bacovia;

16.Analiza probelor de 1  Descrierea unui

 Test cu itemi
evaluare anotimp creat de
 Evidenţierea
principalelor imaginaţia lui G.
Bacovia;

3 8. Lectura, audierea şi
Doina interpretarea textelor
populară și literare şi nonliterare,
în limita standardelor
doina cultă.
de conţinut
9. Operaţionalizarea
terminologiei
lingvistice şi literare, in
limita standardelor de
conţinut
8.Lectura, audierea şi
interpretarea textelor
literare şi nonliterare,
în limita standardelor
de conţinut
3 Rezumarea textelor
literare şi nonliterare
17.Atelier de discuţie: greşeli  Fişa biobibliografică
Biografiile oamenilor 1 a unei personalităţi,
iluştri trebuie cunoscute la alegere;
de toţi  Fişa
biobibliografică
8.1. Comentaeea 1. Sensul lexical/ 1  Explicarea noţiunii de  Lectura integrală a
textului baladesc gramatical. câmp lexical; textului;
 Citirea expresivă a
2. Unitățile fraziologice. 2
textului;
Dicționarul de locuțiuni și  Compunere
9.1. Aplicarea
instrumentarului de expresii.  Lectura intonaţională argumentativă;
interpretare a 1 a textului doinei;
3.Câmpul asociativ al
textului cuvântului cintec.
 Analiza concretă a  Departajarea
4. Codrule ,codruțule. textului; momentelor
Receptarea și vocabularul 1
subiectului cu
operei.  Evidenţierea exemplificari din
1 simetriilor din doină baladă;
5. Interpretarea textului
la nivel de parte,
8.1. Lectura şi popular. Noțiune de
frază, sintagmă şi
interpretarea textului DOINĂ. cuvânt;
în raport cu valoarea 6. Folclorul. Rolul doinei
artistică şi valorile în creația populară.  Valoarea stilistică a  Scriere liberă:
1
etice promovate adresării în doină; motivul dăruirii întru
7. Doina de V. creaţie;
Alecsandri. Analiza 1  Comentariul literar;
paralelă a textelor.
 Test cu itemi;
8.Propoziţia. Fraza.
 Dezbatere literară;  Autocaracterizarea
Discursul. 1
Meşterului Manole
3.1. Asigurarea 9.Joncţiunea.  Argumentare Pro/ prin fapte şi acţiuni;
coerenţei Juxtapunerea 1 Contra
 rezumatului textului 10.Relaţiile sintactice în
propoziţie şi în frază.
Inerenţa, coordonarea,
1
subordonarea.
 Explicarea noţiunilor
pornind de la simplu
la complex;

Noţiuni de 11.Coordonarea. Tipuri  Relaţiile sintactice în

1
sintaxă de coordonare propoziţie şi în frază –  Analiza unei fraze,
6 Explicarea 6.1. Determinarea 12.Cuvintele şi tabel sumativ; marcând propoziţiile
funcţionării sistemului elementelor construcţiile incidente. şi tipurile de legătură
fonetic, lexical, constituente ale 1  Analiza mostrelor dintre ele;
Punctuaţia lor
gramatical, sintactic al sistemului; relevante;
limbii române 6.2. Observarea şi 13.Subordonarea
analiza faptelor de 1  Prezentarea grafică a
14.Noi de O. Goga. Viața
limbă relaţiilor dintre
și activitatea poetului.
noţiunile studiate.  Frază cu propoziţii
Vocabularul textului 1  Citirea intonaţională a coordonate,
poetic.
textului doinei; determinarea tipul
15. Noi de O. Goga. lor;
Interpretarea doinei.  Analiza concretă a
Doina cultă. Trăsăturile textului;
doinei culte. 1  Evidenţierea  Text cu plasarea
simetriilor din doină semnelor de
16. Interpretarea paralelă la nivel de parte, punctuaţie
a textelor Oltul. 1 frază, sintagmă şi respective;
Rugăciune. Plugarii de cuvânt;  Memorizarea
O. Goga. noţiunilor;
 Valoarea stilistică a
17. Evaluare sumativă.
1 adresării în doină;
Test cu sarcini.
 Comentariul literar;  Formular tipizat –
18. Analiza evaluărilor. 1 propria invenţie;
 Test cu itemi;
8.1. Lectura şi
 interpretarea textului  Deosebiri la nivel de
8.Lectura, audierea şi în raport cu valoarea formă şi conţinut în
interpretarea textelor artistică şi valorile doina cultă şi
literare şi nonliterare, etice promovate populară,
în limita standardelor  Lecturarea unei
de conţinut doine (la alegere);

 Analiza unei doine

10.1. Valorificarea de dor, de jale etc. (la
resurselor expresive alegere);
ale limbii române,
10 Valorificarea adecvat contextului;  Determinarea
mijloacelor expresive 10.2. Cultivarea piciorului de vers din
ale limbii române stilului individual în Doina lui G. Coşbuc;
literare, în diferite comunicare
situaţii de comunicare
orală şi scrisă

 Eseu argumentativ
struturat;
4 8.Lectura, audierea şi 8.1. Lectura şi 1.Cîmpul asociativ al 1  Formarea  Formarea
Proza interpretarea textelor interpretarea textului cuvintelor singur/ câmpului câmpului
narativă. literare şi nonliterare, în raport cu valoarea singurătate asociativ; asociativ al
în limita standardelor artistică şi valorile  Lectura cuvântului
2-3.Singur în faţa 1
de conţinut etice promovate fragmentelor de roman;
dragostei de A. Busuioc. roman propuse;  Lecturarea altor
Conținutul operei.  Planurile narative fragmente de
1
Rezumatul. în roman; roman;
3 Rezumarea textelor 3.1. Asigurarea  Analiza sistemului
4.Romanul.Planuri
literare şi nonliterare coerenţei 1 de personaje în
narative, diegeza textului
rezumatului textului roman;
 5.Sistemul de personaje 1  Caracterizarea
al romanului directă şi indirectă  Caracterizarea
10 Valorificarea 10.1. Valorificarea a personajelor; personajului
mijloacelor expresive 6.Caracterizarea 1
resurselor expresive intelectual;
ale limbii române ale limbii române, personajelor centrale  Crearea unei
literare, în diferite adecvat contextului; povestiri în ramă
7.Ironia – procedeu de
situaţii de comunicare 10.2. Cultivarea 1  Evidenţierea (imaginativă) în
individualizare a
orală şi scrisă stilului individual în specificului de cadrul romanului
personajului literar
comunicare compoziţie a propus;
8.Tehnici de creaţie în romanului, cu  Crearea unei
roman. Povestirea în 1
referire la pagini de jurnal;
ramă povestirea în
1
9.1. Aplicarea ramă, jurnalul,
9.Jurnalul
instrumentarului de memorialistica
interpretare a 10.Conţinutul de idei: etc.
textului teme, motive, idei 1  Specificul  Rezumarea
9. Operaţionalizarea
9.2.Interpretarea abordate în roman rezumatului de fragmentului de
terminologiei
adecvată, text epic; roman din
lingvistice şi literare, in 1
conştientă a 11.Tipuri de romane.  Schemă cu tipurile manual;
limita standardelor de
terminologiei clasificare de roman;  Completarea
conţinut
lingvistice şi  Lecturi portofoliului cu
literare în textul 12.Atelier de lectură: M.
1 suplimentare – fişa de lectură a
propus Sadoveanu Baltagul
roman istoric; romanului istoric;
Predicatul şi 1  Explicarea  Analiza
13. Evaluare sumativă.
predicativa. Caracterizare de noţiunilor de predicatului
1
personaj. predicat verbal şi verbal şi nominal
7.1. Respectarea
regulilor de acord 1 nominal; după algoritm;
14.Analiza evaluării.  Tabel sumativ cu  Completarea
şi a relaţiilor dintre
cuvinte 1.Predicatul verbal exprimările tabelului;
7 Respectarea normei 1 predicatelor;
ortografice, ortoepice, 2.Predicatul nominal  Formulele  Iniţierea şi
semantice, gramaticale,
specifice meninerea unui
 punctuaţionale, 3.Exprimarea predicatului 1 dialogului; dialog după
stilistice a limbii 6.1. Determinarea verbal şi nominal standardele
române literare elementelor propuse;
constituente ale 4.Organizarea formală a 1
 Reguli de
sistemului; mesajului dialogat rezumare a unui  Rezumarea unui
1
6.2. Observarea şi 5.Elaborarea unui dialog dialog; dialog;
6. Explicarea analiza faptelor de  Observarea şi
în scris
funcţionării sistemului limbă 1 analiza faptelor de  Analiza
fonetic, lexical, 6.Propoziţia subordonată limbă; subiectelor după
gramatical al limbii predicativă algoritm din fraza
române 1
Subiectul şi  Analiza după propusă;
7.Elemente de relaţie la
subiectiva algoritm a
propoziţia predicativă
1 substantivelor;
8.Subiectul simplu şi  Prezentarea orală
compus  Tabel sumativ cu a teoriei;
1.1 Încadrarea 1 exprimările
1 Utilizarea strategiilor
informaţiei obţinute 9.Subiectul/ exprimarea subiectului;
de informare şi
în diferite acte de lui  Explicarea
documentare, în 1
vederea abordării comunicare orală şi  Prezentarea noţiunilor
10.Propoziţia
eficiente a comunicării scrisă elementelor de studiate;
subordonată subiectivă
orale şi scrise 1 relaţie la
11.Elemente de relaţie la propoziţia
propoziţia subiectivă 1 subiectivă;

12.Acordul predicatului 1
 Test cu itemi;
cu subiectul

13.Evaluare sumativă

14.Analiza probelor de
evaluare

5 8.Lectura, audierea şi 8.1. Lectura şi 1.Câmpul asociativ al 1  Crearea câmpului  Fişa

 Proza interpretarea textelor interpretarea textului cuvintelor nisip/ deşert asociativ; biobibliografică a
narativă. literare şi nonliterare, în raport cu valoarea  Clustering; autorului Fănuş
Nuvela. în limita standardelor artistică şi valorile 2.Dincolo de nisipuri de 1  Lectura integrală a Neagu;
de conţinut etice promovate Fănuş Neagu textului;
3.Proza narativă. Nuvela 1  Carcteristici ale
– caracteristici nuvelei;  Prezentarea orală
3.1. Asigurarea  Determinarea a tipurilor de
3 Rezumarea textelor coerenţei 4.Cronotopul (timpul şi 1 elementelor de nuvele cunoscute;
literare şi nonliterare rezumatului textului spaţiul naraţiunii) cronotop în nuvela
dată;
5.Momentele subiectului 1
 Elaborarea unei  Analiza unui
10.1. Valorificarea 6.Descrierea – mod de 1 descrieri ghidate; moment al
resurselor expresive expunere  Carcterizarea subiectului;
10 Valorificarea ale limbii române, personajului;
mijloacelor expresive adecvat contextului; 7.Caracterizarea 1  Caracterizarea
ale limbii române 10.2. Cultivarea personajului central personajului
literare, în diferite
stilului individual în central (directă şi
situaţii de comunicare 8.Conţinutul de idei al 1
comunicare indirectă);
orală şi scrisă textului
 Exprimarea
9.Impresii proprii „o lume 1 propriei opinii,  Eseu „o lume
9.1. Aplicarea înebunită de secetă” judecăţi; înebunită de
instrumentarului de  Reguli de secetă”;
interpretare a 10.Atributul. Noţiuni 1 elaborare a unei
textului generale invitaţii;
9. Operaţionalizarea
Atributul şi terminologiei 9.2.Interpretarea  Observarea şi
11.Exprimarea atributului 1
atributiva lingvistice şi literare, in adecvată, conştientă analiza faptelor de  Lucrări
limita standardelor de a terminologiei 12.Atribute omogene şi limbă; individuale cu
conţinut lingvistice şi literare eterogene 1 teorie pentru
în textul propus portofoliu;
13.Atributul acordat şi 1  Explicarea
neacordat
noţiunilor:  Analiza după
6. Explicarea 6.1. Determinarea omogen, eterogen, algoritm a
14.Propoziţia subordonată
 funcţionării sistemului elementelor atributivă acordat, atributelor;
fonetic, lexical, constituente ale 1 neacordat;
gramatical al limbii sistemului; 15.Atributiva explicativă  Analiza
române 6.2. Observarea şi şi determinativă propoziţiilor
1
analiza faptelor de 16.Punctuaţia PSAtr  Observarea şi atributive din
limbă analiza faptelor de fraza propusă;
17.Evaluare sumativă 1 limbă;

18.Analiza probelor de
 Analiza  Exerciţii de
evaluare 1 punctuaţiei la punctuaţie;
atributivă;  Recapitulare
1
unitatea 5;
1  Test cu itemi;

6 8.Lectura, audierea şi 8.1. Lectura şi 1.Câmpul asociativ al 1  Producerea unui  Text coerent
Literatura interpretarea textelor interpretarea textului cuvântului „MEȘTER/ text utilizând despre şcoală –
fantastică. literare şi nonliterare, în raport cu valoarea ARTIST” cuvintele din rolul ei în viaţa
1
în limita standardelor artistică şi valorile câmpul asociativ de copil, tânăr,
de conţinut etice promovate 2. Sania de Ion Druță. al „meșterului”; matur;
Conținutul operei.  Lectura  Lectura
1
9.1. Aplicarea 3.Planuri narative, interogativ- comentată a unui
9. Operaţionalizarea instrumentarului de diegeza textului interpretativă a fragment;
terminologiei interpretare a 1 textului;  Exerciţii din
lingvistice şi literare, in textului 4.-5.Sistemul de  Analiza manual;
limita standardelor de 9.2.Interpretarea personaje. Caracterizarea subiectului şi
adecvată, conştientă 1
conţinut personajului central, moș compoziţia  Caracterizarea
a terminologiei Mihail. textului; directă a
lingvistice şi literare  Caracterizarea personajului
6.Conţinutul de idei,
personajului; Harrx Potter;
13.1.Scrierea unui teme, motive abordat în 1
text coerent, în text.
 Scrierea ghidată
13 Producerea textelor conformitate cu
7. Caloianul de G.  Elaborarea unui după planul
 care reflectă propriile sarcina formulată Meniuc.Analiza paralelă. plan de scriere elaborat;
experienţe senzoriale, 1 imaginativă;
idei, judecăţi, opinii, 8.Scrierea imaginativă:  Consolidarea  Exerciţii din
Complemen argumente VIAȚA E ÎNTOCMAI cunoştinţelor manual;
AȘA CUM ȚI-O 1
-tul direct şi despre
completiva CLĂDEȘTI. complementele  Realizarea unei
directă. 7.1 .Respectarea 9.Complementele circumstanţiale şi fraze care să
Complemen 7 Respectarea normei regulilor ortografice, 1 necircumstanţiale; cuprindă o
necircumstanţiale: direct/
-tul indirect ortografice, ortoepice, ortoepice, semantice,  Comentarea structură definită:
semantice, gramaticale, indirect
şi gramaticale, de punctogramelor şi 2 regente, 2
punctuaţionale, punctuaţie, stilistice 10.Complementul direct 1
completiva ortogramelor; PSCd, 2 PSCind;
stilistice a limbii şi exprimările lui
indirectă în textul propus (oral  Lucrul în grup;
române literare
şi scris) 1  Analiza frazelor
11.Dublarea
ce conţin PSCd;
complementului direct
 Comantarea unor
4 Organizarea/ 4.1. Explicarea 12.Propoziţia subordonată 1  Observarea şi ortpgrame şi
desfăşurarea/ utilizarea elementelor de limbă completivă directă analiza faptelor de punctograme;
1
diverselor strategii de în textul artistic limbă;
învăţare autonomă a 4.2. Integrarea 13.Izolarea PSCd de
limbii, prin observare inovaţiilor regentă 1  Analiza frazelor
directă şi exersare lingvistice şi ce conţin PSCind;  Tabel sumativ cu
14.Complementul indirect
achiziţiilor linguale complementele
şi exprimările lui. 1
în propriul cod necircumstanţiale
verbal 15.Dublarea  Reguli de izolare a şi propoziţiile
complmentului indirect PSCind; subordonate
1
directă şi
16.Propoziţia subordonată indirectă;
1
completivă indirectă

17.Consolidarea regulilor
de punctuaţie a PSCd şi
2.1. Prezentarea PSCind  Elaborarea unui
2 Aranjarea/ ordonarea 1
aspectului grafic şi anunţ de reclamă;
 în pagină sau în material al textului
formular standardizat a prezentat
textului propriu/ produs
7 8.Lectura, audierea şi
Genul interpretarea textelor
dramatic. literare şi nonliterare,
Comedia. în limita standardelor
de conţinut
9. Operaţionalizarea
terminologiei
lingvistice şi literare, in
limita standardelor de
conţinut
12 Respectarea
etichetei verbale în
orice situaţie de
comunicare orală şi
scrisă
18.Evaluare sumativă  Test cu itemi;
1  Recapitularea
19.Analiza probei de unităţii 6;
evaluare  Corectarea
20.PROIECT DE GRUP: greşelilor;
OCUPAȚII.
8.1. Lectura şi 1.Câmpul asociativ al 1  Propoziţii cu  Tabel ce include
interpretarea textului cuvântului „teatru” cuvintele din speciile genului
în raport cu valoarea câmpul asociativ dramatic şi
2.Genul dramatic. 1
artistică şi valorile al cuvântului caracteristicile
etice promovate Caracteristici. Specii „teatru”; acestora;
3.Conul Leonida faţă cu 1  Lectura textului;  Lectura pe roluri
9.1. Aplicarea reacţiunea de I. L. a comediei;
instrumentarului de Caragiale  Observarea şi  Comentarea (cu
interpretare a analiza lexicului exemplificări din
textului 4.Comedia - 1 textului; text) a unei
particularităţi resurse de comic;
1
 Prezentarea unei
12.1. Raportarea 5.Resursele comicului în
comunicări
etichetei verbale la creaţia lui I. L. Caragiale
1 privind resursele
situaţia de comicului la I. L.  Caracterizarea
6.Comicul de limbaj
comunicare concretă; 1 Caragiale; personajului
12.2. Utilizarea 7.Conflictul dramatic feminin Efimiţa;
normelor elementare 1
 Caracterizarea  Eseu
de etichetă verbală 8.Mijloacele de informare
personajului argumentativ:
într-o situaţie mass-media
concretă de 1 Leonida; Mass-media
comunicare orală 9.Publicitatea. Reportajul. adevăr sau ...
şi scrisă Știrea.  Elaborarea unui  Proiect de grup
1 panou de (panou de
10.-11 Atelier de scriere. publicitate; publicitate);
OZI DIN VIAȚA 1
Complemen ȘCOLII ÎN
-tele 9. Operaţionalizarea 9.1. Interpretarea REPORTAJE. 1  Observarea şi  Completarea
circumstan- terminologiei adecvată, conştientă analiza faptelor de tabelului sumativ
ţiale şi lingvistice şi literare, in a terminologiei 12.Complementele limbă; privind
circumstanţiale 1
subordona- limita standardelor de lingvistice şi literare subordonatele
tele conţinut în textul propus  Punerea în circumstanţiale;
13.Exprimarea 1
circumstan- complementelor evidenţă a
ţiale greşelilor de  Construirea
14.Pleonasmul. exprimare: enunţurilor în
Tautologia 1 pleonasmul şi limita
tautologia; parametrilor daţi;
7 Respectarea normei 15.Complementele
7.1 .Respectarea 1
ortografice, ortoepice, circumstanţiale de loc şi
regulilor ortografice,  Analiza sintactică;
semantice, gramaticale, de timp
ortoepice, semantice,  Analiza
punctuaţionale,
stilistice a limbii gramaticale, de 16.Propoziţia subordonată 1  Elaborarea unui gramaticală şi
române literare punctuaţie, stilistice circumstanţială de loc proces-verbal a sintactică a unei
în textul propus (oral lecţiei petrecute; fraze;
şi scris) 17.Propoziţia subordonată 1  Proces-verbal al
circumstanţială de timp  Regulile de unei şedinţe de
1
delimitare a clasă;
18.Propoziţia subordonată
6. Explicarea 6.1. Determinarea 1 propoziţiilor
c2ircumstanţială de mod
funcţionării sistemului elementelor subordonate de
fonetic, lexical, constituente ale 19.Delimitarea timp, loc, mod,  Analiza faptelor
gramatical al limbii sistemului; circumstanţialelor de cauză, concesive, de limbă;
române 1
6.2. Observarea şi loc/timp/ mod consecutive,
analiza faptelor de condiţionale;
limbă 20.Propoziţia subordonată  Exerciţii din
1
circumstanţială cauzală  Analiza sintactică manual;
21.Propoziţia subordonată a frazei;
circumstanţială de scop 1
(finală)
 22.Propoziţia subordonată
7 Respectarea normei 7.1 .Respectarea circumstanţială  Memorizarea
ortografice, ortoepice, regulilor ortografice, condiţională conjuncţiilor,
semantice, gramaticale, 1
ortoepice, semantice,  Construirea locuţiunilor
punctuaţionale, gramaticale, de 23.Propoziţia subordonată enunţurilor în conjuncţionale,
stilistice a limbii punctuaţie, stilistice circumstanţială concesivă limita parametrilor adverbelor
1
române literare în textul propus (oral daţi; relative şi a
24.Propoziţia subordonată
şi scris) circumstanţială pronumelor
consecutivă  Comentarea relative care
1 specificului introduc
lexical al unui propoziţiile
fragment de text; subordonate
25.Evaluare finală
1 circumstanţiale;
26.Analiza probelor de  Test cu itemi;
evaluare 1

1. Anunțul de reclamă.
1
 Exerciţii de  Aplicarea
2. Invitația.
recapitulare şi algoritmului de
3. Proiect de grup: 1 consolidare a analiză sintactică;
MOBILA ȘI VESELA. materiei studiate;
1  Cercetarea
4.Recapitulare:
mostrelor de
Punctuaţia în cadrul 1
97 analiză sintactică;
propoziţie
de
5.Punctuaţia în cadrul ore
frazei

6.Algoritmi de analiză
sintactică