2010 GAZETA DE MATEMATICA

Pitagora a fost filozof si matematician grec, ale carui

doctrine au avut o puternica influenta asupra lui Platon. S-a
nascut in insula Samos, si a fost instruit de filozofii ionisti
timpurii Thales, Anaximander si Anaximenes. In jurul anului 530
i.e.n. Pitagora s-a stabilit in Crotona, o colonie greaca din sudul
Italiei. Filozofia lui Pitagora este cunoscutaprin intermediul
discipolilor sai.

GAZETA DE MATEMATICA Page 1

2010 GAZETA DE MATEMATICA

Herodot, primul autor care-l menţionează pe Thales, afirmă

că strămoşii lui Thales erau fenicieni, dar Diogenes Laertios
adaugă că cei mai mulţi scriitori îl prezintă ca aparţinând unei
vechi familii milesiene. Numele tatălui său era Examyes, nume
obişnuit pentru un cetăţean milesian, iar mama purta numele
grecesc de Cleobulina. Thales a murit la o vârstă înaintată în
timpul unor manifestări sportive din cauza unor călduri excesive.
Pe mormântul său este o inscripţie care spune: "Aici, într-un
mormânt strâmt zace marele Thales; totuşi renumita sa
înţelepciune a ajuns la ceruri". Deşi nici una dintre scrierile lui nu
a fost găsită, cunoaştem munca sa din scrierile altora.

GAZETA DE MATEMATICA Page 2

2010 GAZETA DE MATEMATICA

Carl Friedrich Gauß, latinizat Carolo Friderico Gauss, (n.30

aprilie 1777, Braunschweig - d. 23 februarie 1855, Göttingen) a
fost un matematician, fizician si astronom german celebru.
La varsta de 7 ani, Carl Friedrich Gauss incepe scoala primara,
fiind remarcat foarte repede Büttner si Martin Bartels, acestia
continuand sa ii fie profesori si in gimnaziu . Dupa ce a primit o
aprobare de la Ducele de Braunschweig, Gauss a intrat la
Colegium Carolinum in 1792, unde descopera legea lui Bode,
teorema binomiala si teorema numerelor prime .
In 1795, Gauss paraseste orasul Braunschweig pentru a
studia la Universitatea Göttingen. Profesorul lui Gauss a fost
Abraham Gotthelf Kästner, pe care Gauss l-a provocat de multe
ori. Aici il va cunoaste in 1799 pe Farkas Bolyai, cu care va
intretine o intensa corespondenta.

GAZETA DE MATEMATICA Page 3

2010 GAZETA DE MATEMATICA

George Ferdinand Ludwig Philipp Cantor (3 martie 1854 – 6

ianuarie 1918) a fost un matematician german. El a devenit
faimos datorită teoriei sale despre mulţimi, ce a devenit o teorie
fundamentală în matematică. Cantor a stabilit importanţa
corespondenţei unu la unu între mulţimi, definind mulţimile
infinite şi cele bine-ordonate şi dovedind totodată că numerele
reale sunt “mult mai numeroase” decât numerele naturale. De
fapt, teoremele lui Cantor implică existenţa unei “infinităţi de
infinităţi”. El a definit numerele cardinale şi cele ordinale şi
aritmetica lor. Opera lui Cantor era de un mare interes filosofic,
lucru de care el era foarte conştient.

GAZETA DE MATEMATICA Page 4

2010 GAZETA DE MATEMATICA

Niels Henrik Abel

Niels Henrik Abel (n. 5 august 1802, Findo - d. 6 aprilie

1829, Froland) a fost un matematician norvegian, pionier în
dezvoltarea unor ramuri ale matematicilor moderne. În 1822 se
înscrie la Universitatea Christiania; totuşi a studiat matematica
aproape în întregime de unul singur. După absovire a studiat la
Berlin şi Paris. În Berlin a întâlnit şi a fost ajutat de A. Crelle,
fondator a Journal fur die Reine und Angewandte Mathematik şi a
participat la fondarea acestui jurnal. Deşi a făcut o muncă
admirabilă la Paris, nu a câştigat faima pe care o merita. S-a
întors în Norvegia în mai 1827 dar, fără a găsi o slujbă, a fost
obligat să înfrunte sărăcia în timp ce îşi continua cercetarea. A
murit la 26 de ani de tuberculoză.

GAZETA DE MATEMATICA Page 5

2010 GAZETA DE MATEMATICA

Spiru Haret (n. 15 februarie 1851, Iaşi; d. 17 decembrie

1912, Bucureşti), academician, matematician, pedagog român,
reformator al învăţământului românesc. În septembrie 1862 a
intrat la Liceul Sf. Sava din Bucureşti, unde a petrecut cinci ani
din şapte intern. Ca profesor, Spiru Haret a predat la
Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de ştiinţe, secţia fizico-
matematici, mecanica raţională , din 1878 până în 1910. La
Şcoala de poduri şi şosele Haret a fost numit profesor la anul
preparator , predând trigonometria, geometria analitică,
geometria elementară plană şi în spaţiu şi geometria descriptivă,
până în 1885. Din 1885 şi până în 1910 Haret nu a mai predat la
Şcoala de poduri şi şosele decât geometria analitică. Haret a
predat, de asemenea, mecanica raţională la Şcoala de ofiţeri de
artileri şi geniu, din 1881 (data înfiinţării secţiei de artilerie şi
geniu) până în 1890.

GAZETA DE MATEMATICA Page 6

2010 GAZETA DE MATEMATICA

Timbru românesc

Profesează până în 1910, când se pensionează, ba chiar şi

după aceea, până la moarte, ţinând prelegeri de popularizare la
Universitatea populară. În 1910 publică Mecanica socială, la Paris
şi Bucureşti, utilizând pentru prima oară, matematica în
explicarea şi înţelegerea fenomenelor sociale.

Marile realizări ale lui Haret nu sunt totuşi în ştiinţă. Din

1879 se face cunoscut drept "om al şcolii", urmând o viaţă de
inspector şi de om politic, lucrând în favoarea şcolii şi a educaţiei.
El a fost poate cel mai mare reformator al şcolii româneşti din
secolul al XIX-lea.

GAZETA DE MATEMATICA Page 7

2010 GAZETA DE MATEMATICA

A trait în perioada 287-212 i.Hr. A fost matematician si

fizician grec, unul duntre cei mai de seama savanti ai lumi antice.
Fiu al astronomului curtii din Siracuza, Fidas, prieten al
suveranului Hieron al-II-lea si al urmasului acestuia, Gelon,
Arhimede petrece, in tinerete, un timp in Alexandria, in Egipt. Aici
se imprieteneste cu vestiti matematicieni ai epoci, Conon din
Samos si Dositheos din Pelusion, precum si cu Eratostene.
Revenit in Sicilia, se dedica matematicii, mecanicii si, intr-o
masura mai redusa, astronomiei. In timpul asediului Siracuzei de
catre atmata romana in cel de-al doilea razboi punic, Arhimede
inventeaza o serie de dispozitive tehnice si aparate menite a
distruge sau incendia navele dusmane. Moare ucis de un soldat
roman pe cand rezolva o problema de geometrie ("noli turbare
circulos meos"-"nu-mi strica cercurile", s-a adresat el iritat
legionarului care na valise in casa). Mormantul sau, impobobit,
conform dorintei lui, cu o pictura reprezentand un cilindru
circumscris unei sfere, a fost descoperit de Cicero in anul 76 i.Hr.

GAZETA DE MATEMATICA Page 8

2010 GAZETA DE MATEMATICA

GAZETA DE MATEMATICA Page 9