Sistemul de răcire cu lichid a motorului

    Cuplul generat de un motor termic este rezultatul transformării, prin ardere, a energiei chimice în
energie mecanică. Doar o parte a căldurii rezultate în urma arderii combustibilului este transformată în
lucru mecanic. Un procent semnificat al căldurii este absorbită de piesele mecanice ale motorului. Din
acest motiv, pentru ca temperatura maximă a organelor motorului să fie ținută sub o valoare critică
(aprox. 95 °C), este necesară răcirea forțată a acestora.

Foto: Circuit de răcire cu lichid a motorului

    Temperatura optimă (nominală) de funcționare a motorului se situează într-o plajă foarte strânsă,
de aproximativ 85 – 90 °C. În jurul acestor temperaturi funcționarea motorului este optimă, consumul de
combustibil și performanțele dinamice fiind nominale.
    Sistemul de răcire al motorului trebuie să asigure atingerea într-un timp cât mai scurt a temperaturii
nominale de funcționare, precum și menținerea acestei valori în timpul funcționării motorului.
    Motoarele termice moderne utilizează instalații de răcire cu lichid datorită avantajelor acestora,
comparativ cu motoarele răcite cu aer:
o răcire uniformă a motorului
o încălzirea accelerată a motorului la pornire
o puteri litrice superioare (5 – 10 %)
o solicitări termice mai reduse ale pieselor
    Sistemul de răcire cu lichid al motorului realizează două funcții majore: transportul căldurii de la
piesele solicitate termic și disiparea căldurii în atmosferă.
    Transportul căldurii se realizează prin intermediul lichidului de răcire, cu ajutorul pompei de apă,
conductelor și canalelor de curgere și a termostatului. Disiparea căldurii este realizată de radiator, asistat
de ventilatorul electric.
Foto: Componentele sistemului de răcire cu lichid a motorului
1. radiator răcire motor
2. pompă de apă
3. ventilator
4. termostat
5. radiator încălzire habitaclu
6. supapă
7. motor termic
8. flux de aer
    La pornirea motorului pompa de apă (2) pune în mișcare lichidul de răcire care circula în circuitul
format între blocul motor (7) și radiatorul de încălzire a habitaclului (5). După ce motorul a atins
temperatura nominală de funcționare (85 – 90 °C), termostatul (4) se deschide și permite lichidului să
treacă prin radiatorul (1) unde se disipă căldura. Fluxul de aer (8) ce trece prin radiator poate fi natural,
datorită mișcării automobilului, sau forțat, cu ajutorul ventilatorului acționat electric (3). Temperatura
lichidului de răcire scade în radiator datorită schimbului de căldură cu mediul. După răcire, lichidul este
reintrodus în motor, cu ajutorul pompei de apă.

Foto: Termostat sistem de răcire motor

    Termostatul este o supapă cu acțiune dublă, care deschide și închide circulația lichidului de răcire prin
radiator. În poziția închis, când motorul este rece, circulația lichidului se face prin blocul motor și
radiatorul de încălzire al habitaclului.
Foto: Componente termostat motor termic
1 - supapă (către radiator)
2 - cilindru cu ceară
3 - supapă recirculare (retur în pompă)
4 - arc elicoidal
5 - suprafață de etanșare
    Când temperatura lichidului de răcire (motorului) ajunge la 85 °C termostatul începe să se deschidă
permițând lichidului de răcire să circule prin radiator. Deschiderea completă a termostatului se realizează
la aproximativ 92 °C. În acest caz tot lichidul de răcire trece prin radiator. Poziția termostatului se
stabilizează la temperaturi de 85 – 90 °C, unde rămâne parțial deschis, doar o parte a lichidului de răcire
fiind trecut prin radiator. În acest mod se asigură menținerea temperaturii motorului în zona optimă de
funcționare.

Termostat închis                  Termostat complet deschis

Foto: Modul de funcționare al termostatului

A – racord de recirculare (către pompă)
B – racord de la motor
C – racord către radiator
    Termostatul este o supapă mecanică controlată în funcție de temperatură. În interiorul cilindrului (2)
se află o substanță pe bază de ceară. Odată cu creșterea temperaturii lichidului de răcire ceara se
topește, își mărește volumul și apasă pe un piston, de care sunt atașate cele două supape (de recirculare
și către radiator). Dacă temperatura lichidului scade, ceara se solidifică, volumul se reduce și arcul
elicoidal (4) aduce cele două supape în poziția inițială.
Foto: Termostat defect (corodat)
    Termostatul este parcurs tot timpul de lichidul de răcire al motorului. Datorită acestui fapt, după o
funcționare îndelungată combinată cu utilizarea unui lichid de răcire degradat, termostatul se poate
coroda și se poate bloca. În funcție de poziția în care s-a blocat termostatul, simptomele motorului sunt
diferite:

Defect al
termostatului Efect asupra funcționării sistemului de răcire Simptome percepute de conducătorul auto
termostat blocat lichidul de răcire va trece tot timpul prin radiator, indiferent motorul se va încălzi mai greu, consumul de
deschis de temperatura lichidului de răcire combustibil va crește
termostat blocat lichidul de răcire nu va trece niciodată prin radiator, motorul se va supraîncălzi, martorul de
închis indiferent de temperatura lichidului de răcire temperatură motor se va aprinde

    În cazul în care termostatul se blochează pe poziția închis, motorul poate suferi defecte majore și
ireversibile. Creșterea peste limită a temperaturii poate conduce la topirea unor componente, la reducere
capacității de lubrifiere a uleiului și la fierberea lichidului de răcire.

Foto: Martor luminos din bordul automobilului pentru supraîncălzirea motorului

    Din aceste motive automobilele sunt echipate cu martori luminoși care avertizează conducătorul auto
în cazul în care temperatura motorului trece peste a anumită valoare maximă (95 – 100 °C).
    Verificarea stării de funcționare a unui termostat se face relativ simplu. După ce se demontează,
termostatul se introduce în apă la temperatura ambiantă (aprox. 25 °C). La acestă temperatură
termostatul trebuie să fie complet închis. Apoi se încălzește apa până atinge temperatura de 95 – 98 °C.
Termostatul introdus în apa încălzită trebuie să se deschidă complet într-un timp relativ scurt. În caz
contrar, termostatul este defect și trebuie înlocuit.
    Radiatorul este componenta sistemului de răcire care permite scăderea temperaturii lichidului de
răcire prin disiparea căldurii către mediul exterior. Radiatorul este prevăzut cu o serie de lamele profilate
sudate între ele. Aceste lamele preiau căldura din lichidul de răcire și au rolul de a extinde suprafața de
contact cu aerul pentru o disipare mai eficientă a căldurii.
Foto: Radiator motor Mercedes-Benz clasa A
Surasa: Behr
    Radiatoarele moderne sunt prevăzut cu un racord de intrare (în partea superioară), un racord de ieșire
(în partea inferioară) și un orificiu pentru eliminarea lichidului de răcire. Este important ca suprafața
radiatorului să nu prezinte deformații majore, în caz contrar eficiența acestuia va fi mai redusă datorită
unei suprafețe de contact cu aerul mai mică.

Foto: Radiator motor plus radiator aer comprimat (intercooler) Mercedes-Benz clasa E
Surasa: Behr
    În vecinătatea radiatorului de răcire a motorului, în funcție de automobil mai sunt amplasate: radiatorul
de răcire a aerului comprimat (intercooler), radiator de răcire a uleiului motorului, radiator de răcire a
uleiului transmisiei automate, condensatorul instalației de aer condiționat.
    Pompa de apă are rolul de a recircula lichidul de răcire în instalației pentru a face permite transportul
continuu al călduri de la motor la radiator.

Foto: Pompă de apă mecanică

    Pompa de apă are construcție foarte simplă fiind constituită dintr-o carcasă, un rotor cu palete și o rolă
de antrenare. Acționare pompei de apă se face direct de la arborele cotit prin antrenarea cu o curea
dințată sau trapezoidală.
    În cazul pompelor de apă antrenate de motorul termic, debitul lichidului de răcire depinde de turația
motorului. La turații scăzute ale motorului și sarcini ridicate, debitul unei pompe mecanice poate fi
insuficient pentru a permite răcirea eficientă a motorului. Din acest motiv motoarele cu performanțe
dinamice ridicate pot fi echipate cu pompe de apă acționate de motoare electrice.

Foto: Pompă de apă electrică

Sursa: Pierburg
    Acționarea electrică a pompei de apă conferă flexibilitate în ceea ce privește regimul termic al
motorului, debitul lichidului de răcire fiind independent de turația motorului termic.
    Combinarea controlului electronic al pompei de apă, acționată de către calculatorul de injecție, cu un
management termic avansat al motorului, poate conduce la scăderea consumului de combustibil cu
aproximativ 3% și îmbunătățirea confortului pasagerilor printr-o mai bună gestiune a sistemului de
încălzire.
    Vasul de expansiune al sistemului de răcire are rolul de a compensa variațiile de volum ale lichidului
de răcire datorită variației temperaturii. Vasul de expansiune se montează mai sus decât radiatorul pentru
a permite returul lichidului din vas în instalația de răcire. Prin vasul de expansiune lichidul de răcire circulă
continuu și se transportă vaporii de apă și eventualele bule de aer.
 Foto: Vas de expansiune sistem de răcire motor termic
    Volumul de lichid din vasul de expansiune trebuie să fie între limitele specificate de constructor. Dacă
nivelul de lichid este insuficient, în circuit poate pătrunde aerul, eficiența răcirii motorului fiind afectată. De
asemenea, dacă nivelul de lichid este peste limita maximă (la temperatura ambiantă, 25 °C), când
temperatura lichidului ajunge la o valoare ridicată, volumul poate crește peste limita admisă ceea ce
conduce la creșterea peste limită a presiunii și chiar la scăpări de lichid de răcire.
    Lichidul de răcire este un amestec de apă distilată și lichid antigel. Lichidul de răcire este agentul de
transport al căldurii generate de motor. Antigelul are rol multiplu în ceea ce privește sistemul de răcire al
motorului:
previne înghețarea lichidului de răcire la temperaturi scăzute (min. -35 °C)
o asigură lubrifierea pompei de apă
o are caracter antispumant și previne depunerile pe suprafețele în contact cu lichidul de răcire
o conferă protecție anticorozivă față de metale și este neutru față de componentele din plastic sau cauciuc
    Starea lichidului de răcire este deosebit de importantă pentru buna funcționare a sistemului. Nivelul
lichidului de răcire trebuie verificat periodic pentru a evita funcționarea motorului mai ales cu nivel
insuficient. După perioade lungi de utilizare lichidul de răcire se degradează și-și pierde proprietățile. Din
acest motiv se recomandă înlocuirea regulată a lichidului de răcire.
 Instalația de răcire a motorului: rol și mod de funcționare

GROSOIU GABRIEL

28 SEPTEMBRIE 2020

ADAUGA COMENTARIU


Share

De la temperatura de 2.000 de grade Celsius, la care lucrează în mod normal

cilindrii unei mașini, pană la cele de 90°C, până la care poate funcționa optim
un motor, este o diferență pe care doar răcirea optimă o poate realiza.
Imaginea clasică a mașinii staționate pe marginea drumului, cu capota ridicată
și înconjurată de un nor de aburi, a devenit tot mai rară în ultimii ani. Aceasta,
pentru că instalațiile de răcire cu lichid a motorului au devenit din ce în ce mai
performante și au evoluat de la vechiul mecanism cu circulație naturală, prin
termosifon, la cel cu circulație forțată, care utilizează o pompă de apă. Prin
lichid, înțelegem un amestec de antigel și apă oxigenată, ce are un rol
important inclusiv în funcționarea motorului pe timp de iarnă. Chiar dacă au
trecut de multă vreme zilele în care mașinile încă mai foloseau arhaicele
sisteme de răcire cu aer, care se bazau pe simpla expunere a chiulasei și a
cilindrilor la curentul atmosferic produs prin mișcarea vehiculului, tot mai pot
apărea probleme. Dacă vei acorda atenție modului în care trebuie întreținută
instalația de răcire, vei prelungi durata de viață a motorului, fără să simți că
faci vreun efort. 

Vezi   AICI oferta noastră de PIESE

Care sunt componentele instalației și cum funcționează

Vei recunoaște un motor gândit pentru a funcționa în tandem cu o instalație
de răcire cu lichid, datorită canalelor din blocul motor și din chiulasă, ce sunt
branșate la aceasta. Componentele de bază, care te ajută să preîntâmpini
supraîncălzirea motorului, dar și înghețarea lui, chiar și atunci când afară sunt
mai mult de 30 de grade Celsius, sunt:

Radiatorul: componentă de bază a instalației, acesta are rolul de a dispersa

lichidul supraîncălzit ce vine dinspre motor, pentru a-l expune la fluxul de aer
pătruns din exterior.

Ventilatorul: prin acțiunea lui, acest dispozitiv amplifică volumul de aer venit

din exterior, pentru a sprijini funcționarea radiatorului.

Pompa de apă: cu o presiune ce variază între 2 și 5 bar, această

componentă are rolul de a aspira apa din bazinul inferior al radiatorului și de a
o transfera către canalele de răcire din blocul motor.

Vasul de expansiune: acesta este rezervorul în care se toarnă lichidul de

răcire, iar dimensiunile sale îi permit antigelului să se dilate, fără a sparge
vasul sau conductele întregului sistem de răcire. 

Termostatul: rolul acestui subansamblu este de a tempera încălzirea

motorului, prin dirijarea lichidului de răcire fie către radiator, fie către pompa
de apă.
Vezi categoria noastră   AUTOTURISME

Care sunt cele mai frecvente probleme

Din cauza regimului intens de lucru al unui sistem de răcire a motorului cu
lichid, există multe disfuncții pe care acest sistem complex le poate manifesta.
Combinația dintre condițiile meteo extreme și solicitarea intensă din partea
șoferului te-ar putea face să te confrunți cu una dintre următoarele situații:

Ventilatorul defect: această problemă apare atunci când senzorul de

temperatură al ventilatorului cedează sau când cureaua de antrenare este
fisurată. Ca urmare, fluxul de aer direcționat spre radiator este diminuat, iar
motorul se supraîncălzește.

Termostatul defect: uzura cauzată de folosirea intensă a acestei piese,

alături de coroziunea produsă de lichidul de răcire neconform, se manifestă
prin blocarea termostatului pe poziția deschis. Din această cauză, motorul
este forțat să funcționeze la o temperatură mai mică și să consume excesiv.
Atunci când termostatul este blocat pe poziția închis, motorul se
supraîncălzește, iar chiulasa și pistoanele pot fi deteriorate sever. 

Degradarea lichidului de răcire: utilizarea prelungită are un efect puternic

asupra însușirilor de bază ale lichidului de răcire: densitatea și neutralitatea
lui. Atunci când apa din lichid se evaporă, iar punctul acestuia de îngheț
scade, în cazul în care rularea se face la temperaturi sub zero grade Celsius,
poate surveni chiar crăparea blocului motor.   

Scăderea nivelului lichidului de răcire: supraîncălzirea motorului are drept

cauză acest fenomen. Atunci când lichidul de răcire nu este suficient, există
riscul ca pe conductele instalației să existe fisuri sau ca strângerea colierelor
din instalație să nu fie suficient de fermă.

Modificarea culorii lichidului de răcire: instalațiile de răcire neîntreținute

corespunzător pot contamina lichidul cu particule metalice care provin din
circuit. Circularea lor repetată prin radiator și prin pompa de apă duce la
ruginirea subansamblelor și mărește costurile necesare remedierii acestei
defecțiuni majore.

Vezi categoria noastră   CAMIOANE

Cum întreții corect instalația de răcire

Toate problemele descrise mai sus pot fi ținute la distanță de motorul mașinii
tale, cu o singură condiție: verificarea periodică a elementelor instalației și
intervenția asupra componentelor care dau semne de oboseală, printr-o serie
de acțiuni specifice. Printre acestea se numără:

 verificarea și completarea nivelului lichidului de răcire;

  verificarea densității lichidului, la începutul iernii;

 înlocuirea lichidului, la un interval de maximum trei ani sau imediat după

schimbarea culorii;

 verificarea gradului de întindere a curelei de antrenare și eventualele ei

fisuri;

 inspectarea conductelor, pentru a descoperi locurile prin care se poate

scurge lichidul de răcire.

Atenta întreținere a instalației de răcire cu lichid necesită vizite periodice la

service, dar, cu cât ești mai bine informat în acest sens, cu atât mai mult poți
preveni defecțiunile. Informațiile de mai sus sunt un bun ghid al întreținerii
corecte a sistemului de răcire.