Bibligrafie: https://www.e-automobile.ro/categorie-electronica/122-demaror-electromotor.

html

Demarorul - electromotorul
Unui din dezavantajele motorului termic este imposibilitatea pornirii fără un sistem extern
auxiliar. Un motor termic, pentru a fi pornit şi a funcţiona în mod autonom, trebuie să
îndeplinească anumite condiţii:

 să realizeze amestecul aer-combustibil

 să realizeze o cursă de comprimare
 să realizeze aprinderea (la motoarele pe benzină)
 turaţia minimă a motorului să fie în jur de 100 rot/min

Pentru a putea obţine turaţia minimă de pornire este necesară utilizarea unui motor electric
auxiliar care să antreneze motorul termic. Acest motor se numeşte demaror sau electromotor.

Fig.1.Foto: Demaror (electromotor)

Sursa: Bosch

Sistemul complet de pornire al unui motor termic este compus din: motor electric de curent
continuu alimentat de la bateria de acumulatori, angrenaj cu roţi dinţate, modul electronic de
control şi cablaj. Utilizarea termenului de electromotor se datorează faptului că demarorul (en:
starter) este de fapt un motor electric de curent continuu.

1
Fig.2.Foto: Componente demaror
Sursa: Wikimedia Commons

1. carcasă
2. ansamblu pinion de angrenare, cuplaj unisens şi arc de revenire
3. rotor
4. stator (cu înfăşurări)
5. suport perii
6. solenoid (bobină) de cuplare

Puterea consumată de demaror pentru pornirea motorului termic depinde în primul rând de
temperatura exterioară. Cu cât temperatura este mai scăzută cu atât turaţia şi cuplul de pornire
trebuie să fie mai mari. Vâscozitatea uleiului de lubrifiere şi temperatura scăzută a aerului admis
fac pornirea la rece mai dificilă. Din acest motiv, pe perioadele cu vreme rece, fără o baterie de
acumulatori în stare bună, pornirea este anevoioasă sau chiar imposibilă.

2
Fig.3.Foto: Demaror (electromotor) – vedere din lateral, faţă şi spate

Un demaror este compus în principal dintr-un motor electric de curent continuu şi un sistem
de cuplare. Pentru pornirea motorului, demarorul se cuplează cu roata dinţată poziţionată pe
volanta motorului prin intermediul unui pinion. Angrenarea dintre pinionului demarorului şi
coroana dinţată a volantei nu este permanentă ci are loc doar în momentul pornirii.

3
Fig.4.Foto: Componente demaror (electromotor)

1. perii
2. comutator (colector)
3. stator
4. carcasă
5. pinion de angrenare
6. arbore
7. levier de cuplare
8. solenoid (bobină) de cuplare
9. conectori electrici
10. arc de revenire

4
Fig.5.Foto: Componente demaror (electromotor)

Modul de funcţionare este relativ simplu. Când se închide circuitul electric pentru pornire
solenoidul (8) acţionează levierul de cuplare (7) care împinge pinionul de angrenare (5) în
exterior pentru a se cupla cu coroana dinţată a volantei motorului. În acelaşi timp se închide şi
circuitul de alimentare al motorului electric care permite pornirea acestuia.

Motorul electric este de curent continuu şi este compus dintr-un stator (3) şi dintr-un rotor cu
colector (2) cu perii (1). Statorul este de două tipuri: cu înfăşurare sau cu magneţi permanenţi.
Când solenoidul (8) închide circuitul de alimentare al motorului electric, prin conectorii electrici
(9) este alimentată de la bateria de acumulatori atât înfăşurarea statorului cât şi a rotorului
deoarece sunt legate în serie.

5
Fig.6.Foto: Circuitul electric al demarorului

Demaroarele moderne au statorul format din magneţi permanenţi. Astfel circuitul electric
este simplificat iar dimensiunile acestuia reduse. Demaroarele cu magneţi permanenţi, datorită
dimensiunilor şi a maselor mai reduse, funcţionează la turaţii mai ridicate şi generează un cuplu
motor mai mic.

Functionare demaror

Se considera schema electrica din fig.6, simplificata in fig.7. Pasii de functionare sunt:
1.Se inchede cheia de contact, CC. Se alimenteaza solenoidul Sol,. Furca deplaseaza pinionul
spre coroana si CF spre contacte.
2. Se angreneaza pinion bendix pe coroana.
3. Se inchide CF. Demaror dezvolta cuplul maxim si se incirte motor electric si AC.
nmotor=3000rpm, nMAI=300rpm (raport pinion-coroana =10).
4. Porneste MAI. nMAI=700rpm, iar nmotor=3000rpm, datorita mecanism unisens din bendix.
Bendix ramine in angrenare, cit timp CC este inchisa.
5.Se deschide CC. Motor electric pierde alimentarea si cuplul.
6.CF se deschide.
7.Apoi pinion se retrage de pe coroana si totul revine la pozitia initiala

6
Fig.7. Schema simplificata demaror

Fig.8.Foto: Demaror cu magneţi permanenţi

Sursa: Bosch

7
 1. levier de cuplare
2. solenoid de cuplare a) motor CC cu magneti
3. cuplaj unisens permanenti
4. mecanism planetar reductor (5:1) b)motor CC serie
5. rotor M c)motor CC derivatie
6. magneţi permanenţi d)motor CC excitatie
independenta
e)motor CC compound
a,c,d UA=constant

caracteristica
MAI
b
e n
Fig.9.Caracteristicile mecanice ale motorului
CC

Turatia de functionare a demaroarelor cu magneti permanenti este mai mare decit la cele cu
excitatie electromagnetica serie, la care turatia variaza foarte mult cu sarcina, dupa cum rezulta
din fig.9. Pentru a compensa scăderea cuplului generat si turatia mai mare, demaroarele cu
magneţi permanţi sunt prevăzute cu un mecanism planetar reductor. Acest mecanism reduce
turaţia şi amplifică cuplul disponibil la pinionul de cuplare al demarorului.

Raportul de transmitere dintre pinionul demarorului şi coroana dinţată a volantei se situează

între 1:10 şi 1:20. La pornirea motorului termic, pentru a atinge turaţia minimă de pornire a
acestuia de 100 rot/min, rotorul demarorului are turaţia de 1500 rot/min, la un raport de
transmitere de 1:10.

În momentul în care motorul termic a pornit acesta are turaţia în jur de 1000 rot/min.
Transmiterea mişcării se face invers, de la motorul termic la pinionul demarorului. Fără un
mecanism de protecţie, datorită faptului că raportul de transmitere devine 10:1, rotorul ar fi
antrenat la 10000 rot/min, ceea ce ar conduce la distrugerea lui.

8
Fig.10.Foto: Cuplaj unisens pinion demaror
Sursa: Bosch

1. pinion
2. carcasă cuplaj
3. cursă rolă
4. rolă
5. arbore pinion
6. arc de revenire

a – sensul de rotaţie

Cuplajul unisesn permite decuplarea pinionului de rotorul demarorului când turaţia motorului
termic devine superioară faţă de cea a rotorului. Acest cuplaj funcţionează în modul următor:
carcasa (2) este conectată cu rotorul demarorului, rotirea carcasei antrenează rolele (4) care
comprimă arcurile elicoidale (6), rolele se deplasează în acelaşi sens cu carcasa şi apasă asupra
arborelui (5) antrenându-l. În momentul în care turaţia pinionului devine mai mare (motorul
termic a pornit) rolele de deplasează în sens invers decuplând pinionul de carcasă deci implicit
de rotorul demarorului.

Curentul electric consumat de demaror este de aproximativ 150 A cu vârf de 500 A în

momentul iniţial al fazei de pornire. La acţionarea demarorului tensiunea bateriei scade datorită
consumului mare de curent electric. Dacă bateria de acumulatori este în stare bună scăderea de
tensiune trebuie să fie în jur de 0.5 V.

Demarorul nu trebuie acţionat timp îndelungat. De obicei, în cazul în care bateria este slab
încărcată, pornirea este greoaie iar demarorul acţionat un timp îndelungat. Acest procedeu nu
este benefic deoarece duce la uzura prematură a pinionului de angrenare şi a periilor în contact
cu colectorul. Pentru o funcţionare optimă a sistemului de pornire bateria de acumulatori trebuie
să fie încărcată iar contactele dintre conectorii demarorului şi baterie (datorită curentului mare
consumat) să fie curate, fără impurităţi şi pe toată suprafaţa disponibilă.
9
Video - modul de funcţionare al unui demaror (electromotor) auto

{youtube}nibLxS8EA6M{/youtube}

Pentru a comenta articolul trebuie să vă înregistrați!

10