Sunteți pe pagina 1din 21

MUTAŢII ÎN CADRUL

PRODUSELOR ŞI
SERVICIILOR BANCARE
- 2009 -
Cuprins

Cuprins........................................................................................................................................2
Cap. I Reflecţii cu privire la mutaţiile în cadrul produselor şi serviciilor bancare....................2
Cap. II Inovaţii în domeniul produselor şi serviciilor bancare..................................................5
2.1. Private banking................................................................................................................6
2.2. Eurobondurile...................................................................................................................9
2.3. Smart cardurile...............................................................................................................10
2.4. Internet Banking.............................................................................................................10
2.5. Home Banking...............................................................................................................11
2.6. Mobile Banking..............................................................................................................11
Cap. III Sistemul informaţional bancar....................................................................................12
Cap. IV Pensiile private...........................................................................................................16
4.1. Pensiile private obligatorii.............................................................................................17
4.2. Pensiile private facultative............................................................................................18
Concluzii...................................................................................................................................19
Bibliografie...............................................................................................................................20

Cap. I Reflecţii cu privire la mutaţiile în cadrul


produselor şi serviciilor bancare

2
Progresele înregistrate de sistemul bancar românesc de-a lungul tranziţiei la economia
de piaţă au fost binevenite, băncile îmbrăţişând strategii bancare menite să le îmbunătăţească
performanţele şi adaptându-se treptat la creşterea concurenţei.
Cu toate acestea, sistemul bancar românesc mai are mult de parcurs pentru a ajunge din
urmă băncile din Uniunea Europeană, din punct de vedere al gradului de dezvoltare şi al
performanţei, dovada fiind indicatorii dezvoltării sistemului bancar românesc, în comparaţie
cu cei similari ai economiilor europene.
În cadrul strategiilor bancare, preocupările pentru introducerea de noi produse sau
servicii bancare urmăresc: satisfacerea unor cerinţe ale clienţilor, în condiţii de operativitate,
cost şi calitate superioare faţă de cele ale concurenţei; asigurarea unei game de produse şi
servicii, comparabil cu cele prestate de alte unităţi bancare din ţară sau din străinătate;
promovarea de către bancă a unor soluţii sau servicii specializate, demne de încredere în
blazonul băncii şi care se adresează unor anumite categorii de clienţi; combinarea,
completarea sau adaptarea unor elemente ale produselor sau serviciilor de bază, care să facă
posibilă o îmbunătăţire a perioadei de timp oferite, a preţului de contractare sau a
complexităţii acestuia.
Dezvoltarea sistemului bancar românesc se încadrează, astfel, în tendinţa de
globalizare care a dominat economia mondială în ultimele decenii, cu atât mai mult cu cât
serviciile financiare reprezintă, alături de informatică, unul din domeniile cu cea mai intensă
manifestare a acestui fenomen. De altfel, în cazul României mai corect ar fi termenul de
regionalizare, în condiţiile în care capitalul străin prezent pe piaţa bancară românească
provine cu precădere din ţările Uniunii Europene, contribuind la procesul de integrare a
întregii economii româneşti în acest bloc comercial. Din această perspectivă suntem mai
integraţi decât ţări precum Irlanda sau Suedia, unde mai mult de 50 % din sistemul bancar se
află încă în proprietate naţională. Aceasta nu înseamnă însă că, în viitor, când capitalul privat
românesc va căpăta suficientă forţă, noi bănci româneşti nu vor putea apărea ca actori
1
importanţi în sistem. În unele domenii (de exemplu, leasing-ul), băncile comerciale au
profitat de mai slaba reglementare şi supraveghere pentru a-şi maximiza profiturile într-o
piaţă insuficient de matură.
În privinţa produselor noi, după ce ani de zile băncile s-au orientat numai spre clienţii
instituţionali (corporate), în ultimii ani a avut loc un boom al creditului de consum, urmat la

1
Stoica, Ovidiu; Căpraru, Bogdan; Dragoş, Filipescu - Efecte ale integrării europene asupra sistemului bancar
românesc, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005, p. 79

3
scurt timp de creditul imobiliar şi ipotecar, segmentul de retail începând să se apropie de
poziţia pe care o ocupă în ţări cu sisteme bancare dezvoltate.
Dat fiind acest proces de regionalizare, tendinţele care se manifestă în sistemul
financiar european îşi pun amprenta şi asupra evoluţiei pieţei bancare interne. Astfel, aşa cum
pe plan european băncile mari vor să devină şi mai mari şi în România este în plină
desfăşurare un proces de concentrare, prin achiziţii şi fuziuni. De asemenea, conexiunea cu
practicile bancare moderne, asigurată de băncile cu capital străin, la care se adaugă creşterea
exigenţei clienţilor au condus la asimilarea rapidă şi la dezvoltarea unor servicii care implică
tehnologie avansată.
Sistemul bancar al unei ţări reprezintă coloana vertebrală financiară a economiei de
piaţă. Prin intermediul băncilor sunt redirecţionate fluxurile monetare în economie, de la
entităţile economice ce au acces la resurse la un moment dat şi care le plasează la bănci sub
formă de depozite bancare la entităţile economice aflate în deficit de resurse şi care apelează
la credite bancare pentru finanţarea acestui deficit. Viteza, volumul şi preţul intermedierilor
financiare depind de strategiile de politică monetară ale Băncii Naţionale a României şi de
calitatea şi performanţele sistemului bancar românesc.
Dezvoltarea sectorului bancar, dinamizarea activităţii băncilor vor determina
intensificarea concurenţei bancare, atitudinea băncilor schimbându-se radical. Astfel, se
renunţă treptat la aşteptarea pasivă a solicitării clienţilor şi se promovează din ce în ce mai
mult strategia de apropriere faţă de client.
Produsele şi serviciile bancare care deţin ponderea cea mai mare din activitatea
proprie băncilor comerciale sunt: creditele, depozitele bancare, încasările şi plăţile în conturi,
scrisorile de garanţie, efectuarea de operaţiuni valutare, acreditive, carduri, certificate de
depozit sau carnete de economisire; în schimb, dintre produsele cu o pondere redusă fac parte
operaţiunile de consultanţă economico-financiară de specialitate, păstrarea de valori în bănci,
transport de numerar la sediul titularilor de cont, verificarea-confirmarea eliberării de
duplicate. Fiecare bancă comercială are propria strategie în vederea extinderii paletei de
produse şi servicii bancare oferite, ceea ce înseamnă fidelizarea clienţilor deja existenţi în
baza lor de date, atragerea de noi clienţi, creşterea rentabilităţii bancare şi diversificarea
resurselor din venituri, prin creşterea comisioanelor, taxelor şi spezelor bancare. Interferenţa
sistemului bancar cu celelalte segmente ale pieţei financiare şi chiar cu spaţiul economiei
reale a condus la apariţia unor produse şi servicii „de graniţă”, cum ar fi:
- servicii privind piaţa de capital sau în legătură cu aceasta;
- produse de tip bancassurance şi legate de fondurile de pensii;

4
- consultanţă şi suport în afaceri.
Evident că nu toate instituţiile de credit practică întreaga paletă de servicii permise,
după cum nu oferă nici întreg pachetul de produse bancare. Principalul motiv îl reprezintă,
desigur, specializarea bancară, potrivit strategiilor şi politicilor proprii de dezvoltare.
Tehnologia şi modificările tot mai dese din timpul anilor ’90 au pus la încercare imaginea
tradiţională a băncilor. Cel mai dorit lucru în domeniul bancar a fost posibilitatea de a urmări
cât mai bine cursul banilor şi posibilitatea de a preveni unele situaţii de lipsă a lichidităţilor
sau de risc bancar.
În condiţiile economiilor moderne, în activitatea băncilor s-au produs câteva mutaţii
semnificative:
- amplificarea forţei marilor bănci corelată cu intensificarea internaţionalizării şi dezvoltării
inegale a băncilor pe naţiuni;
- substituirea progresivă a specializării operaţiunilor bancare cu universalizarea lor;
- înregistrarea unor transformări sensibile în relaţia dintre stat şi băncile private;
- accentuarea modernizării tehnicilor şi tehnologiilor de informatică bancară.
Apariţia internetului a revoluţionat aproape toate domeniile de activitate, aducând un
avantaj major: obţinerea de informaţii în timp foarte scurt, atât pentru utilizatorii individuali
cât şi pentru companii. Dezvoltarea puternică a internetului şi telecomunicaţiilor mobile nu a
ocolit, din fericire, România, astfel că o serie de industrii pot beneficia de avantajele majore
ale noilor tehnologii. Astfel, industria bancară a venit în ultimii ani cu o noutate pe piaţă,
lansarea serviciilor bancare electronice, o alternativă viabilă la serviciile bancare clasice, care
presupun prezenţa clientului la ghişeul băncii. Serviciile bancare electronice sunt împărţite în
trei categorii: Internet Banking, Home Banking şi Mobile Banking. Aceste servicii permit
derularea unor tranzacţii bancare cu ajutorul calculatorului conectat la internet (Internet
Banking şi Home Banking) sau al telefonului mobil (Mobile Banking).
Totuşi consumatorii sunt reticenţi în privinţa metodelor alternative de plată oferite de
bănci, alegând varianta clasică a plăţii cu cec sau cash. Din acest motiv este foarte important
modul în care băncile îşi dezvoltă produsele şi serviciile, dar în mod special modul în care
sunt făcute cunoscute avantajele folosirii acestora: posibilitatea unei erori este tot mai scazută,
un foarte bun control asupra plăţilor şi un timp de realizare al acestora cât mai redus.

Cap. II Inovaţii în domeniul produselor şi serviciilor


bancare

5
2.1. Private banking

Private banking în contextul actual desemnează activitatea de consiliere financiară


personalizată şi administrare a banilor clienţilor cu venituri mari sau care deţin active lichide
însemnate. Activitatea de private banking are în vedere nevoile unice ale fiecărui client. În
funcţie de apetitul de risc, de obiective şi de structura dorită are loc selectarea produselor în
vederea construirii unui portofoliu coerent şi personalizat pentru fiecare client. Obiectivele de
investiţie privesc riscul/randamentul pe total portofoliu. Globalizarea pieţelor financiare a
facilitat accesul clienţilor private banking la mai multe produse, contribuind astfel la
diversificarea eficientă a portofoliului în scopul optimizării randamentului. Clientul de private
banking beneficiază de relaţia directă cu un bancher personal ca unic reprezentant al băncii.
Bancherul personal are rolul de legătură între client şi direcţiile/departamentele din cadrul
băncii în scopul îndeplinirii nevoilor financiare ale acestuia în cel mai uşor şi complet mod.
Ca o primă formă de private banking, servicii exclusive au fost oferite anumitor clienţi
încă de la începuturile activităţilor bancare instituţionalizate. Concretizarea într-un serviciu
distinct a activităţii de private banking şi o dezvoltare însemnată a serviciului au avut loc în
Europa secolului 19, însă denumirea de “private banking” a fost folosită pentru prima oară în
perioada interbelică. Serviciul de private banking este un serviciu de lux pentru clienţii de lux.
Clienţii care au în conturile lor cel putin 100.000 de euro pot beneficia de toate ofertele unui
astfel de serviciu bancar: dobânzi şi comisioane mai avantajoase la credite, pachete de
produse, carduri în care sunt incluse tot felul de facilităţi (includerea unei asigurări sau a unor
reduceri) şi existenţa unui bancher personal. Ideea unui bancher personal se sprijină pe
existenţa unui angajat specializat din acea bancă. Acest angajat trebuie să-şi consilieze clienţii
atât în ceea ce priveşte modalităţile de a acumula capital cât şi în ceea ce priveşte modalităţile
de a-i conserva valoarea. Clientul nu va fi consiliat doar în ceea ce priveşte direcţia pe care ar
trebui să o ia sumele investite, banca îi va spune chiar ce pondere din capitalul pe care îl
deţine trebuie investită şi ce instrumente de plasare a banilor sunt cele mai avantajoase.
Active de peste un milliard de euro beneficiază în România de un „tratament VIP“,
fiind gestionate prin sistemele de private banking. Sunt activele deţinute de aproximativ
10.000 de români sau oameni de afaceri străini care îşi desfăşoară activitatea în România şi
care sunt clienţii exclusivişti ai băncilor ce oferă serviciul de private banking la noi (BCR
Erste, BRD Groupe Société Générale, ING, Bancpost, Raiffeisen, Credit Europe Bank etc.).

6
Numărul băncilor care oferă acest serviciu este în creştere, deoarece şi numărul potenţialilor
clienţi de private banking creşte.
Pe de altă parte, şi avantajele oferite de private banking sunt în creştere. În afara
bancherului personal şi a posibilităţii de a construi portofoliul investiţional în funcţie de
propriul profil de risc, clientul de private banking beneficiază de comision zero pentru
pachetul general, iar comisioanele pentru principalele operaţiuni bancare sunt diminuate faţă
de tariful normal. Acest fapt este posibil tocmai pentru că băncile administrează volume mari
de bani. Datorită tendinţei de creştere a activelor, băncile se gândesc să extindă componentele
portofoliului investiţional. Pe lângă investiţiile în instrumentele cu venit fix, cele valutare şi
ale pieţei de capital, instituţiile financiare vor să introducă şi componenta imobiliară
(finanţare pentru cumpărarea de imobile în New York, Londra, Spania şi Grecia, propusă de
Bancpost), singura condiţie impusă fiind ca investitorul să aleagă un imobil de minimum un
milion de euro.
Clientul de private banking beneficiază de bancherul său personal şi de o discreţie
absolută, chiar atunci când drumul la bancă este de neevitat. Majoritatea instituţiilor
financiare şi-au construit o locaţie aparte pentru clienţii de top, unde nu intră orice persoană şi
care este situată în zone de lux sau foarte centrale. Clienţii beneficiază de serviciile dedicate
ale unui bancher personal, consilierul de clientelă, care are misiunea de a dezvolta relaţia
bancă-client prin adaptarea unor soluţii globale de investiţii la particularităţile fiecărui client.

BCR ERSTE
Serviciul private-banking al BCR Erste, operaţional din 2004, gestionează în prezent
portofoliile a peste 4.000 de clienţi cu peste un miliard de euro în “asset under management”.
Serviciile de private banking sunt oferite clienţilor cu un portofoliu de peste 75.000 euro.
BCR Erste a fost desemnată cea mai bună bancă din România în private banking de
către revista Euromoney, premiul fiind decernat la gala premiilor Euromoney de la Londra.2

OTP BANK
OTP Bank România a lansat în anul 2008 serviciul de private banking, adresat
clienţilor care investesc prin intermediul băncii minim 50.000 de euro sau care încasează într-
un cont curent deschis un venit lunar minim de 5.000 de euro. OTP Private Banking se
axează, în principal, pe performanţa fondurilor investite, urmată de facilitarea tranzacţiilor.

2
http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/60349/BCR-4-000-de-clienti-de-private-banking.html

7
Clienţii care solicită acest serviciu beneficiază de consiliere profesională, soluţii financiare
adaptate riscului şi nevoii de lichidităţi, precum şi de tranzacţii personale rapide şi
confidenţiale. Aceştia au acces la cont de la distanţă, prin internet, telefon sau fax, banca
acordându-le prioritate în preluarea şi analiza tuturor solicitărilor, inclusiv de creditare, şi
condiţii preferenţiale pentru afacerile derulate prin intermediul companiilor pe care le deţin.3

RAIFFEISEN
Serviciul Raiffeisen Exclusive, lansat de Raiffeisen Bank în 2006, este dedicat
clienţilor săi de top, persoane fizice. Cele mai importante valori care stau la baza acestui
serviciu sunt profesionalismul, flexibilitatea, confidenţialitatea. Raiffeisen Exclusive adaugă o
notă personală serviciilor de calitate pe care le oferă, dedicând fiecărui client un bancher
personal şi locaţii dedicate în marile oraşe ale ţării: Bucureşti, Braşov, Constanţa, Timişoara,
Iaşi. Raiffeisen Exclusive deţine deja în portofoliul său peste 700 de clienţi, volumul activelor
aflate în administrare fiind în jur de 230 milioane de euro. Există două pachete distincte de
servicii: un pachet pentru clienţii ce dispun de sume între 40.000-100.000 euro şi un pachet
mai atractiv pentru clienţii ce dispun de fonduri de peste 100.000 euro. Clienţii care dispun de
fonduri de peste 1 milion euro şi îşi doresc portofolii mai sofisticate pot beneficia şi de
instrumente financiare pe pieţele externe prin intermediul băncii Kathrein & Co – bancă de
investiţii private deţinută de Raiffeisen Zentralbank Österreich AG în Austria. Raiffeisen
Bank oferă o gamă completă de servicii şi produse de calitate pentru persoane fizice, IMM-uri
şi companii mari. Banca are peste 2,2 milioane de clienţi persoane fizice, 130.000 IMM-uri şi
peste 5000 clienţi corporaţii mari şi medii. Raiffeisen Bank deţine reţele exinse: 338 de
unităţi, 860 ATM-uri şi peste 6.700 POS-uri.
Începând cu anul 2007, Raiffeisen Bank completează conceptul de private banking cu
expertiza echipei de Private Lending în domeniul creditării retail, cu scopul de a sprijini
atingerea obiectivelor investiţionale ale clienţilor săi. Grupul Private Lending oferă soluţii de
creditare personalizate şi posibilităţi de finanţare complexe pentru clienţii persoane fizice ce
solicită împrumuturi cu valoare de peste 300.000 euro.4

UNICREDIT ŢIRIAC BANK

3
http://www.zf.ro/prima-pagina/otp-bank-ofera-private-banking-pentru-clientii-cu-venit-lunar-de-minim-5-000-
euro-3103367
4
http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/04_Sj9SPykssy0xPLMnMz0vM0Y_QjzKLN443NnQFSYG
Yzp76kehCHgghX4_83FT9oKJ8fW_9AP2C3NCIckdHRQAS5X/delta/base64xml/L3dJdyEvd0ZNQUFzQUMv
NElVRS82XzNfMzBV?internetcontent_ID=835&actiune=internetcontent_ViewAction

8
Activele clienţilor de private banking ai UniCredit Ţiriac Bank, bancă situată între
primele şapte din piaţa bancară după active, au depaşit 3,1 mld. euro. Numărul clienţilor
UniCredit Ţiriac Bank care primesc servicii de private banking se ridică la peste 1.000 de
persoane, fiecare având un portofoliu mediu de 200.000 de euro. Clienţii de private banking ai
UniCredit Ţiriac Bank sunt persoane fizice cu active lichide de minimum 100.000 de euro. În
anul 2009, UniCredit Ţiriac Bank schimbă strategia pe segmentul de private banking,
anunţând triplarea pragului minim până la 300.000 euro pentru clienţii care vor să acceseze
acest tip de servicii premium.5

BRD
Suma minimă pentru a avea acces la serviciile de private banking oferite de BRD este
de 100.000 euro, sumă ce ia în calcul valoarea întregului patrimoniu relativ lichid şi
potenţialul de creştere al acestuia. BRD pune la dispoziţia acestor clienţi şi servicii speciale de
consiliere şi consultanţă. Consilierul de clientelă are responsabilitatea de a efectua plasamente
cât mai avantajoase pentru client, şi acest fapt presupune consiliere profesională în domeniul
investiţiilor şi al planificării financiare precum şi recomandări personale. Valoarea medie a
unui portofoliu administrat este de aproximativ 650.000 euro.

BANCPOST
Eurobank EFG Private Banking asigură administrarea eficientă a averii personale a
clienţilor săi care deţin în portofoliu sume începând de la echivalentul a 200.000 euro,
folosind resursele investiţionale şi tehnologice ale grupului internaţional din care fac parte.
Actualmente, banca deţine un număr de 300 de clienţi, cu active de peste 100.000 euro.6

2.2. Eurobondurile

Eurobondurile suverane sunt lansate pentru a fi folosite la finanţarea deficitului


bugetar. De asemenea, banii obţinuţi din emisiunea de euroobligaţiuni vor fi utilizaţi şi pentru
refinanţarea datoriei publice, cu atât mai mult cu cât va ajunge la scadenţă o emisiune de
obligaţiuni în valoare de 600 de milioane de euro, lansată în 2001, pentru care statul plăteşte
5
http://www.standard.ro/articol_77463/unicredit_tiriac_schimba_strategia_____pe_private_banking.html
6
http://www.bancpost.ro/Despre-Bancpost/Private-Banking-Bancpost.html

9
un cupon de 10,63%. România mai are în derulare o emisiune din 2002, cu o maturitate de
zece ani, în valoare de 700 de milioane de euro şi un cupon de 8,5%.

2.3. Smart cardurile

Cardurile cu cip, sau aşa-numitele carduri inteligente, sunt carduri bancare cu un cip
încorporat, cu suficientă capacitate de stocare pentru a oferi noi opţiuni de plată şi servicii şi
securitate sporită. Cu toate că acest tip de card aduce mult mai multe avantaje faţă de cardurile
tradiţionale, în România, piaţa de profil este foarte mică, cardurile cu cip deţinând
deocamdată sub 5% din segmentele de acceptare şi de emitere. În România, primul pas a fost
făcut în aprilie 2005 de către BCR, prima instituţie de credit care a acceptat carduri cu cip,
deşi nici o bancă romanească nu emisese la acea vreme un asemenea instrument de plată. La 6
luni de la prima tranzacţie pe un card cu cip efectuată în România, în parteneriat cu BCR,
ProCredit Bank a devenit prima bancă emiţătoare de card cu cip din ţara noastră. Totodată, şi
ING Bank a intrat pe piaţa cardurilor cu cip.
Numărul băncilor din România care emit carduri cu cip a ajuns la patru, BRD fiind cel
mai nou membru al acestui club restrâns. Securitatea sporită a cardurilor este principalul lor
avantaj. Însă, pentru a-l fructifica la maxim este nevoie ca tot mai multe bancomate şi POS-
uri să fie adaptate pentru a recunoaşte cipul. BRD este prima bancă din Top 5 ce a introdus în
ofertă cardurile cu cip. Această tehnologie este disponibilă în prezent doar la cardurile
Maestro şi Cirrus. Oficialii băncii îşi propun, însă, ca până la sfârşitul anului cipul să poată fi
ataşat la toate cardurile din portofoliul BRD.7

2.4. Internet Banking

Internet Banking sau Online Banking, este un termen folosit pentru efectuarea de
tranzacţii bancare prin intermediul internetului. Acesta permite clienţilor să deruleze
operaţiunile cu banca şi în afara orelor de program ale băncii, de oriunde au acces la internet.
În cele mai multe cazuri pentru aceste operaţiuni se utilizează un browser de web obişnuit şi o

7
http://www.curierulnational.ro/Finante
%20Banci/2008.08.20/Cardurile+cu+cip+sunt+recunoscute+de+prea+putine+bancomate

10
conexiune de internet obişnuită. Nu este necesară utilizarea nici unui hardware (echipament)
sau software (pachet de programe) special.
Termenul mai larg utilizat în România pentru astfel de servicii este Internet Banking,
însă există o serie de bănci, în special cele străine cu reprezentanţe în România care utilizează
şi Online Banking pentru a descrie aceste servicii pe care ele le oferă clienţilor. Din punct de
vedere al clientului, Internet Bankingul este un instrument de comunicare cu banca, o
modalitate prin care el comunică teoretic în permanenţă cu banca pentru a transmite
instrucţiunile sale către aceasta. Vice-versa, din punct de vedere al băncii, Internet Bankingul
este un serviciu cu valoare adaugată pe care banca îl oferă clienţilor săi, însă este şi o
modalitate prin care banca transferă o parte din operaţiunile sale curente de la ghişeul
sucursalei către un alt canal de comunicare. La limită, un serviciu de Internet Banking din
punct de vedere al clientului-utilizator este o pagină de internet prin care el ordonă plăţi şi îşi
consultă situaţia conturilor deschise la bancă.

2.5. Home Banking

Home Banking este serviciul prin intermediul căruia clienţii persoane fizice şi
companii pot efectua în condiţii de maximă securitate operaţiuni bancare fără numerar oricând
şi de oriunde au acces la un calculator conectat la internet. Securitatea utilizării este
asigurată de un dispozitiv ce generează câte o parolă unică ori de câte ori utilizatorul
accesează acest serviciu sau efectuează o tranzacţie.
Internet Banking este un sistem centralizat, aspect care prezintă câteva avantaje
majore. Este vorba, în primul rând despre faptul că toate unităţile dispun de aceleaşi
funcţionalităţi şi beneficiază în acelaşi timp de îmbunătăţirile aduse sistemului, şi prin urmare
de o mai mare coerenţă. Existenţa unui sistem de referinţă unic şi centralizat garantează că
principiile de lucru sunt identice în întreaga reţea. Printre avantaje se numără şi faptul că
sistemul funcţionează în timp real.

2.6. Mobile Banking

11
Telefoanele mobile ale zilei de mâine nu vor fi doar simple terminale bancare, ele tind
să devină centre de comunicare complete, cu funcţii care vor putea să înlocuiască tranzacţiile
cash. Ca poartă de acces la internet, telefoanele mobile sunt destinate să revoluţioneze modul
în care vor avea loc tranzacţiile bancare. Utilizând tehnologii noi, mai sigure şi mai uşor de
utilizat, mobile banking devine realitate şi WAP (Wireless Access Protocol) este cheia spre
această realitate. Totuşi, dintre toate aplicaţiile comerciale care devin acum posibile, atenţia
este focalizată asupra tranzacţiilor bancare mobile (mobile banking). Experţii se asteaptă ca
terminalele mobile să domine această piaţă, înlocuind PC-urile ca mijloc principal de
tranzacţionare. Cu posibilitatea de accesare directă a clienţilor, noua soluţie de acces mobil pe
bază WAP promite să ofere un canal de lucru alternativ pentru bănci şi case de economii.
Totuşi, sucursala bancară, mai ales în România, rămâne încă principala legatură între bănci şi
clienţii lor, canalele de distribuţie mai moderne ca internet bankingul sau mobile bankingul
fiind departe încă de a fi primite bine de clienţi. Deşi gradul de penetrare al computerelor
personale este încă redus în România, tot mai multe bănci vor începe să dezvolte internet
bankingul, cu atât mai mult cu cât acesta va fuziona în curând, din punct de vedere
tehnologic, cu mobile-bankingul. Tot mai multe bănci au mizat în strategia lor pe oferirea de
produse de tip internet banking sau mobile banking, dar dată fiind cultura bancară încă
precară la nivelul marii majorităţi a populaţiei, lumea preferă să meargă direct la bancă, să
vadă cu proprii ochi funcţionarul bancar şi să citească ceea ce semnează. Mobile Banking este
serviciul ce permite clientului unei bănci să ceară şi să primească informaţii despre contul său,
despre limitele de creditare sau să facă plăţi de facturi sau transferuri de fonduri cu ajutorul
telefonului mobil.

Cap. III Sistemul informaţional bancar

Utilizarea noilor tehnologii pentru dezvoltarea şi administrarea aplicaţiilor


informatice precum şi achiziţionarea unor module de soft bancar adaptate la standarde
internaţionale a fost o cerinţă permanentă pe care băncile au avut-o în vedere la dezvoltarea şi

12
implementarea produselor bancare pe care le oferă clienţilor. Acestea se bazează pe o
puternică infrastructură tehnică şi se constituie suportul pentru implementarea produselor soft
ce permit oferirea de servicii on-line, decontare rapidă, operativitate în servirea clienţilor la
ghişee.
Toate operaţiunile de dealing executate în front-office sunt validate on-line de către
back-office, care generează automat înregistrarea acestora în contabilitate şi în situaţii
operative. Fluxul de prelucrare permite securizarea tranzacţiilor şi controlul permanent al
finalizării acestora. Prin produsele utilizate se asigură automatizarea operaţiilor de afaceri
documentare şi a plăţilor externe. Această aplicaţie, pornind de la emiterea operaţiilor,
permite importul automat în bazele de date proprii a tuturor mesajelor swoft recepţionate.
Personalul specializat în informatică supraveghează aplicaţiile informatice elaborate
de Banca Centrală şi sunt exploatate în cele trei compartimente funcţionale ale băncii:
a) Contabilitate, conturi şi viramente,
b) Credite şi operaţiuni valutate,
c) Caserie.
La casa de schimb valutar se utilizează programul de editare a buletinelor de schimb
valutar, verificarea bancnotelor, verificarea cecurilor de călătorie în valută.
Informaţia reprezintă una din resursele esenţiale ale unei organizaţii, ea fiind necesară
tuturor activităţilor manageriale în realizarea atributelor managementului modern. În acest
sens sistemele de gestiune ale informaţiilor constituie un instrument utilizat de managerii
bancari, indiferent de nivelul ierarhic şi domeniul de activitate, pentru fundamentarea şi
adoptarea deciziilor, pentru administrarea şi controlul activităţilor. Un sistem informaţional
bancar descrie fluxurile şi circuitele informaţionale ale băncii, adică crearea, utilizarea,
stocarea informaţiilor, iar echipamentele electronice care asigură aceste operaţiuni şi
programele de prelucrare a informaţiei reprezintă tehnologia informaţională.
Factorii care au determinat informatizarea extinsă a serviciilor bancare sunt:
a) extinderea cheltuielilor cu personalul;
b) modificarea şi restructurarea activităţilor bancare şi a celor financiare;
c) creşterea şi diversificarea cererii clienţilor;
d) majorarea costurilor pentru întreţinerea reţelelor bancare.
Dezvoltarea tehnologiei informaţiei în sectorul bancar are şi a avut un impact evident
asupra băncii sub trei aspecte :
a) asupra managementului bancar precum şi asupra calificării şi structurării
personalului;

13
b) asupra relaţiilor cu clienţii, banca orientându-şi activitatea spre piaţă, spre clienţi;
c) supra mediului intern al activităţii bancare referitor la siguranţa locurilor de muncă,
activitatea în echipă, flexibilitatea activităţii.
Tehnologia informatică realizează în bancă o serie de activităţi referitoare la
înregistrare, prelucrare, furnizare a informaţiilor, aceasta contribuind la asistarea procesului
adoptării deciziilor în cadrul băncii. În cadrul procesului de adoptare a deciziilor sunt utilizate
trei tipuri de informaţii : strategice, tactice şi operaţionale. Aceste tipuri de informaţii sunt
diferenţiate în funcţie de utilizatori, modul de utilizare şi deschideri temporale. Informatica
bancară cuprinde activităţi legate de proiectarea şi exploatarea sistemelor de prelucrare
automată a informaţiilor în scopul creşterii eficienţei activităţilor bancare.
Sistemul informatic constituie o componentă a sistemului informaţional care asigură
culegerea, prelucrarea, transmiterea şi stocarea datelor cu ajutorul sistemelor de calcul.
Tehnologia informaţiei permite gestionarea informaţiilor strategice, transmiterea informaţiilor
precum şi disponibilizarea informaţiilor referitoare la piaţă, mediu, concurenţă.
Prelucrarea şi preluarea în sistemul informaţional bancar a datelor se clasifică după
mai multe criterii :
a). din punct de vedere al gradului de prelucrare:
- informaţii bancare elementare: precizează aspectul direct măsurabil. (ex.: numerar încasat
sau plătit);
- informaţii bancare complexe: rezultate din prelucrarea datelor primare. Aceste informaţii
pot fi definitive sau intermediare .
b). după modul desfăşurării operaţiunilor informaţiile bancare pot fi:
- informaţii operative: evidenţiază starea curentă şi facilitează posibilitatea urmăririi directe
a evidenţei activităţii bancare;
- informaţii postoperative: sunt cele care se manifestă după efectuarea operaţiilor pe care le
reflectă;8
- informaţii previzionale: se referă la operaţiile ce se vor produce în viitor şi se utilizează cu
prioritate în activitatea de programare bancară. 9
Un rol deosebit în cadrul sistemului informaţional bancar revine activităţii de prelucrare
elementară a informaţiilor. Drept urmare, informaţiile bancare constau în totalitatea

8
Diaconescu, Mariana, Bǎnci, Sisteme de plǎţi, Riscuri, Editura Economicǎ, Bucureşti, 1999, p. 154 - 156
9
Basno, Cezar, Dardac, Nicolae, Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2002, p. 112

14
mijloacelor şi metodelor moderne utilizate în culegerea, prelucrarea şi transmiterea
informaţiilor.
Proiectarea propriu-zisă a informaţiilor bancare se realizează în mai multe etape:
- adaptarea documentelor bancare la cerinţele sistemului de prelucrare electronică a datelor;
- codificarea informaţiilor bancare;
- elaborarea schemei logice prin care se stabileşte fluxul prelucrării automate a informaţiilor;
- constituirea fişierelor şi elaborarea programelor.
Băncile trebuie să găsească noi metode de a-şi atrage noi clienţi oferind servicii la
standardele mondiale şi desfăşurând activitatea de creditare conform acestor standarde,
adaptându-se şi la condiţiile pieţei româneşti.
O modalitate modernă şi eficientă de îmbunătăţire a calităţii deciziei de creditare o
constituie şi implementarea de programe informatice speciale destinate stimulării deciziei de
creditare, programe ce reduc nu numai costul şi timpul necesar procesării datelor şi obţinerii
rezultatului, ci contribuie şi la creşterea nivelului calitativ al deciziei, eliminând astfel factorii
subiectivi ce pot influenţa un analist uman. Dintre soluţiile informatice pentru sistemul bancar,
cele mai eficiente sunt programele bazate pe inteligenţa artificială. Există programe concepute
pentru a raţiona în scopul rezolvării problemelor pentru care în mod obişnuit se cere o
expertiză umană considerabilă, şi anume sisteme expert. Spre deosebire de majoritatea
programelor de calcul, care cer informaţii complete pentru luarea deciziilor, sistemele expert
sunt proiectate să găseasca soluţia optimă pe baza datelor disponibile, asemenea unui expert
uman.
Un sistem expert este un program care analizează cunoştinţele şi raţionează pentru
obţinerea rezultatelor într-o activitate dificilă întreprinsă uzual doar de experţi umani.
Aceste sisteme oferă trei avantaje deosebite: replicarea expertizei, cunoştinţe
documentate în domeniu, oportunitatea de a captura şi stoca cunoştinţe.
Cele mai avansate companii expert sunt cele de asigurări şi băncile, care promovează
expertiza continuă prin programe de instruire pe scară largă. Un sondaj recent arată că în
S.U.A. 35% dintre firmele de brokeraj, 50% dintre bănci şi 80% dintre companiile de
asigurări investesc masiv în sistemele expert.
Utilizarea sistemelor expert pentru simularea deciziei de creditare are o serie de efecte
benefice nu numai supra activităţii de creditare, ci şi asupra întregii activităţi desfăşurate de
către bancă. Aceste efecte pot fi grupate în trei mari categorii:
- reducerea costurilor de prelucrare a creditelor prin utilizarea de sisteme expert de
credite. Aceasta se datorează faptului că sistemele expert asigură posibilitatea de realizare

15
a unei expertize de către un personal mai puţin plătit, îmbunătăţind în acelaşi timp şi
productivitatea acestora.
- realizarea de valoare adăugată se datorează faptului că prin utilizarea de sisteme
expert banca asigură servicii mai bune din punct de vedere calitativ, un nou tip de produs,
precum şi realizarea de avantaje competitive. Efectele valorii adăugate realizate în urma
utilizării acestor sisteme se concretizează în servicii mai consistente, descentralizate şi
adecvate clienţilor.
- pregătirea personalului lipsit de experienţă. Cu ajutorul sistemului expert se
realizează un mediu propice învăţării tehnicilor de acordare a creditului şi de realizare a
analizei acestuia de către personalul tânăr din bancă, lipsit de experienţă.

Cap. IV Pensiile private

Reforma pensiilor în România este reglementată prin legea 411/2004 cu modificările


şi completările ulterioare şi de normele emise de Comisia de Supraveghere a Sistemului de
Pensii Private (CSSPP).
Banca Mondială, instituţia care a recomandat şi supravegheat aplicarea sistemelor de
pensii private multipilon în Europa Centrală şi de Est (inclusiv România) şi alte circa 20 de

16
state din lume, îşi afirmă sprijinul şi susţinerea pentru sistemele de pensii private obligatorii şi
pentru menţinerea cadrului legislativ iniţial, adoptat de fiecare ţară la startul reformei
sistemului de pensii (în Romania, 2007).

4.1. Pensiile private obligatorii

Odată cu instaurarea sitemului de pensii private în România, tot mai multe bănci şi-au
diversificat serviciile oferite clienţilor şi s-au arătat interesate în administrarea fondurilor de
pensii private.
În vederea asigurării unui venit în perioada pensionării, salariaţii cu vârste de până la
35 de ani au fost nevoiţi, de la 1 august 2007, să aleagă un fond de pensii obligatoriu,
administrat privat. Aceştia au avut la dispoziţie patru luni pentru a-şi preciza opţiunea, după
care, angajaţii care nu şi-au ales un fond de pensii la care să contribuie au fost distribuiţi
aleator de CSSPP. Concurenţa mare de pe piaţa bancară a determinat băncile să-şi pună în
aplicare strategiile de marketing, începând demararea unor campanii publicitare cu accent pe
stabilitatea, siguranţa, încrederea pe care o oferă clienţilor, cu scopul atragerii a cât mai mulţi
participanţi la fondul de pensii administrat de acestea.
Printre cei mai importanţi adminitratori de pensii private obligatorii autorizaţi de
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private amintim: S.C. ING FOND DE
PENSII S.A.; S.C. BRD FOND DE PENSII S.A.; S.C. BCR ADMINISTRARE FOND DE
PENSII S.A.; S.C. OTP FOND DE PENSII S.A.; S.C. BT AEGON FOND DE PESNII S.A.
ş.a.m.d.
ING este prima companie care a primit autorizaţie de constituire a ING Fond de Pensii
S.A. ca administrator al fondului de pensii administrat privat.
BRD Groupe Société Générale este acţionar al BRD Societate de Administrare a
Fondurilor de Pensii Private S.A. - deţine 49% din acţiuni, alături de SOGÉCAP (51% din
acţiuni).
Banca Comercială Română este acţionar majoritar a BCR Administrare Fond de
Pensii, deţinând 99,99 % din acţiunile acesteia.
OTP Fond de Pensii, construit în jurul OTP Bank, face parte din OTP Group alături de
OTP Garancia Asigurări, OTP Leasing România, OTP Consulting România şi OTP Asset
Management.

17
BT AEGON Fond de Pensii S.A. este un parteneriat între Banca Transilvania şi
AEGON NV din Olanda. Banca Transilvania S.A. deţine jumătate din acţiunile BT AEGON.

4.2. Pensiile private facultative

Sistemul de pensii facultative este conceput astfel încât să asigure participanţilor aflaţi
la vârsta pensionării un venit suplimentar faţă de pensia de stat. Acest venit suplimentar este
realizat prin intermediul fondurilor de pensii facultative, administrate în condiţii prudenţiale,
de profitabilitate, pe principiul diversificării riscurilor.
Sistemul de pensii private facultative a intrat în vigoare de la 1 mai 2007 şi este
finanţat din contribuţiile suplimentare, fiind deschis persoanelor de până la 52 ani. O persoană
poate contribui la acest sistem cu cel mult 15% din venitul brut şi poate beneficia de pensie
când împlineşte 60 de ani. Avantajul aderării la acest tip de pensie se referă la deductibilitatea
fiscală atât pentru angajat cât şi pentru angajator (în limita a 200 euro anual pentru fiecare) în
momentul cotizării.
Allianz Ţiriac a fost prima companie de pensii private care a anunţat începerea
vânzărilor de pensii private facultative. Allianz administrează fondurile AZT Moderato şi AZT
Vivace. La rândul lor, ING administrează fondurile ING Clasic şi ING Optim; Aviva - fondul
Pensia mea; OTP Garancia Asigurări - fondul OTP Strateg; iar fondul BCR se numeşte BCR
Prudent. Toate aceste fonduri fac parte din categoria celor cu risc mediu, ceea ce înseamnă că
majoritatea banilor (contribuţiile lunare pentru o pensie) sunt investiţi în instrumente
financiare cu venituri sigure, fixe, însă cu randamente mici sau moderate. Numai o mică parte
(maxim un sfert sau o treime) sunt investiţi în instrumente financiare cu randamente mari
(acţiuni bursiere), dar care au şi risc mare pe termen scurt.
Primele contribuţii în sistemul pensiilor private facultative (pilonul III) au început să
fie colectate în mai 2007.
În prima jumătate a perioadei de aderare la fondurile de pensii administrate privat,
majoritatea operatorilor nu şi-au atins cota de piaţă pe care şi-au propus-o la începutul
campaniei. ING a raportat peste 760.000 de participanţi la fondul său administrat privat,
obţinând astfel 34,6% din piaţa. Considerând cota pe care şi-a propus-o compania olandeză
pentru această perioadă, de 30%, putem spune că se află în faţa unui obiectiv îndeplinit.

18
Fondul de pensii facultative BCR Prudent, a atras 11.437 de participanţi până pe 28
decembrie 2007 şi avea active nete de 7,07 milioane lei, reprezentând 49,7% din piaţă,
potrivit datelor de arbitrul pensiilor private.
Numărul total de participanţi atras de cele şapte fonduri de pensii facultative era de
55.333 la 28 decembrie 2007, după cum arată datele publicate de CSSPP. AZT Moderato a
atras 13.280 de participanţi şi a ajuns la o valoare a activului net de 2.639.625 lei, ING Clasic
are 7.737 de participanţi şi un activ net de 1.805.525 lei, AZT Vivace - cu un activ net de
1.204.667 lei şi 10.331 participanţi, Pensia Mea - 8.293 de participanţi, cu un activ de
700.457 lei, ING Optim - cu un activ net de 801.750 lei şi 4.036 de participanţi şi BCR
Prudent - 11.437 de participanţi şi un activ net de 7.076.971 lei.
Raiffeisen Asset Management (parte a Grupului Raiffeisen) a obţinut autorizarea
fondului de pensii facultative ( pilonul III) Raiffeisen Acumulare în iunie 2008.

Concluzii

Necesitatea calităţii serviciului este o problemă reală pentru furnizorii de servicii


financiar-bancare. Băncile trebuie să monitorizeze nivelul acestuia şi să se asigure că este
suficient de ridicat pentru a capta interesul clientului pentru oferta bancară. Calitatea
serviciilor şi continuitatea în oferta de produse şi servicii vor ajuta la creşterea fidelizării

19
clienţilor, aceştia fiind astfel mai puţin tentaţi să evalueze alternativa utilizării serviciilor
concurenţei.
În condiţiile economiilor moderne, în activitatea băncilor s-au produs câteva mutaţii
semnificative:
- amplificarea forţei marilor bănci corelată cu intensificarea internaţionalizării şi dezvoltării
inegale a băncilor pe naţiuni;
- substituirea progresivă a specializării operaţiunilor bancare cu universalizarea lor;
- înregistrarea unor transformări sensibile în relaţia dintre stat şi băncile private;
- accentuarea modernizării tehnicilor şi tehnologiilor de informatică bancară.
Dezvoltarea puternică a internetului şi telecomunicaţiilor mobile nu a ocolit, din
fericire, România, astfel că o serie de industrii pot beneficia de avantajele majore ale noilor
tehnologii. Astfel, industria bancară a venit în ultimii ani cu o noutate pe piaţă: lansarea
serviciilor bancare electronice, o alternativă viabilă la serviciile bancare clasice, care presupun
prezenţa clientului la ghişeul băncii. Serviciile bancare electronice sunt împarţite în trei
categorii: Internet Banking, Home Banking şi Mobile Banking. Aceste servicii permit
derularea unor tranzacţii bancare cu ajutorul calculatorului conectat la internet (Internet
Banking şi Home Banking) sau al telefonului mobil (Mobile Banking).
Consumatorii sunt reticenţi însă în privinţa metodelor alternative de plată oferite de
bănci, alegând varianta clasică plăţii cu cec sau cash. Din acest motiv este foarte important
modul în care băncile îşi dezvoltă produsele şi serviciile, dar în mod special modul în care
sunt făcute cunoscute avantajele folosirii acestora: posibilitatea unei erori este tot mai scazută,
un foarte bun control asupra plăţilor şi un timp de realizare a acestuia cât mai redus.
Decizia de a apela la aceste noi servicii şi produse bancare este legată şi de poziţia
financiară a consumatorilor, dar şi de natura tranzacţiilor pe care le desfăşoară. Cu cât
inovaţiile acestor produse şi servicii vor fi mai apropiate de cele cunoscute deja de
consumatori, renunţarea la metodele tradiţionale va fi mai rapidă şi în rate tot mai mari.

Bibliografie

1. Basno, Cezar, Dardac, Nicolae, Operaţiuni bancare. Instrumente şi tehnici de plată,


Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2002

20
2. Cocriş, Vasile, Chirleşan, Dan, Economie bancară, Ediţia a II-a, Editura Universităţii
”Al. I. Cuza”, Iaşi, 2008
3. Diaconescu, Mariana, Bǎnci, Sisteme de plǎţi, Riscuri, Editura Economicǎ, Bucureşti,
1999
4. Stoica, Ovidiu; Căpraru, Bogdan; Dragoş, Filipescu - Efecte ale integrării europene
asupra sistemului bancar românesc, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza”, Iaşi, 2005

Webografie:
1. http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/60349/BCR-4-000-de-clienti-de-private-
banking.html [Accesat 01.04.2009]
2. http://www.zf.ro/prima-pagina/otp-bank-ofera-private-banking-pentru-clientii-cu-venit-
lunar-de-minim-5-000-euro-3103367 [Accesat 02.04.2009]
3. http://www.raiffeisen.ro/wps/portal/internet/kcxml/04_Sj9SPykssy0xPLMnMz0vM0Y_Qjz
KLN443NnQFSYGYzp76kehCHgghX4_83FT9oKJ8fW_9AP2C3NCIckdHRQAS5X/delta/b
ase64xml/L3dJdyEvd0ZNQUFzQUMvNElVRS82XzNfMzBV?
internetcontent_ID=835&actiune=internetcontent_ViewAction [Accesat 29.03.2009]
4. http://www.standard.ro/articol_77463/unicredit_tiriac_schimba_strategia_____pe_private_
banking.html [Accesat 06.04.2009]
5. http://www.bancpost.ro/Despre-Bancpost/Private-Banking-Bancpost.html [Accesat
05.04.2009]
6. http://www.curierulnational.ro/Finante%20Banci/2008.08.20/Cardurile+cu+cip+sunt+recu
noscute+de+prea+putine+bancomate [Accesat 05.04.2009]

21

S-ar putea să vă placă și