Capitolul I: Prezentarea entităţii unde s-a desfăşurat practica.

I.1.1. Denumirea entităţii unde s-a desfăşurat stagiul de practică

BRD Groupe Société Générale

Sucursala Brăila, Piaţa Traian, nr 12,
tel/fax 0239/613945

I.1.2. Istoric BRD Groupe Société Générale

1923-1947
Istoria BRD începe în 1923, odată cu crearea Societăţii Naţionale pentru Credit Industrial.
Obiectivul acestei instituţii publice este finanţarea industriei româneşti.
1948-1956
Conform legii naţionalizării din iunie 1947, Societatea Naţională pentru Credit Industrial
devine Banca de Credit pentru Investiţii. Activitatea cea mai importantă este obţinerea de
participaţii în întreprinderi şi acordarea de credite .
1957-1990
La sfârşitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar român şi
provoacă reorganizarea sistemului financiar. În 1957, Banca de Credit pentru Investiţii devine
Banca de Investiţii. Ea ocupă o poziţie de monopol în domeniul finanţării pe termen mediu şi
lung din sectorul industrial. În această perioadă activităţile principale se reînnoiesc profund,
având ca particularitate specializarea creditelor în funcţie de obiectul lor.
1990-2001
Naşterea BRD ca bancă comercială intervine în 1990. Preluarea activelor şi pasivelor Băncii
de Investiţii constituie baza activităţii, dar autorizarea generală pentru activităţile bancare
atribuită acestei entităţi stimulează constituirea unei importante reţele de agenţii pe întreg
teritoriul ţării. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezenţei BRD acolo unde se dezvoltă
activitatea industrială pentru a transmite din experienţa în domeniul creditului de investitii.
Astfel, unităţile sale se îndreaptă în special, în afara atragerii depozitelor societăţilor comerciale
şi persoanelor fizice, către creditele pentru investiţii destinate societăţilor comerciale. Apar şi
operaţiunile de schimb la vedere.

1
 I.1.3. Prezentarea BRD Groupe Société Générale

BRD - Groupe Société Générale este a doua bancă românească, după activele bancare.
- este o instituţie cu tradiţie, bine ancorată în economie şi recunoscută de către populaţie prin
intermediul unei reţele de peste 200 de sucursale;
-aparţine Grupului Société Générale şi are astfel acces la produsele şi serviciile cele mai
inovatoare şi la cele mai eficiente metode de gestiune;
-cu o capitalizare de 3,5 miliarde euro la sfârşitul lunii august 2008, BRD - Groupe Société
Générale deţine prima poziţie, conform acestui indicator, între societăţile din domeniul financiar,
listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a doua poziţie după acelaşi nivel al capitalizării bursiere
dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB, indiferent de domeniu.
BRD - Groupe Société Générale este prezentă în toate judeţele României printr-o reţea
de peste 360 de agenţii şi peste 600 ATM-uri. În luna iunie 2008, BRD număra 2,6 milioane
clienţi activi individuali şi corporativi şi peste 2,3 millioane de carduri.
-calitatea servicilor este garantată de cei peste 9500 de profesionişti care formează
echipa BRD.
- Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri
bancare din zona euro, ale cărui servicii sunt utilizate de 27 milioane clienţi din întreaga lume.
Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului său de comerţ pe aceste pieţe, în cadrul unei
strategii de parteneriat pe termen lung cu clienţii săi.
Calitatea serviciilor BRD - Groupe Société Générale este recunoscută prin numeroase
distincţii şi premii acordate de publicaţii internaţionale specializate:
• Euromoney: « Cea mai bună bancă din România », acordat în 1999, 2000, 2001, 2002,
2004, 2005, 2006, 2007 şi 2008
• The Banker:« Cea mai bună bancă din România », acordat în 2003, 2006, 2007 şi 2008
• Global Finance:« Cea mai bună bancă din România », acordat în 1999, 2000, 2001, 2002,
2007 şi 2008
• „Most Dynamic Bank” acordat de către săptămânalul de limba engleză „Bucharest
Business Week”
• Premiul pentru sprijinul acordat IMM-urilor din România acordat de către Consiliul
Naţional al IMM din România;
• „Cel mai bun produs bancar” în anul 2000, acordat de revista „Piaţa financiară”;

2
 • „Premiul pentru bancherul anului” acordat domnului preşedinte Bogdan Baltazar de către
revista „Piaţa Financiară”;
• „Most Ardent Supporter of the Romanian Economy”, acordat de către „Bucharest
Business Week”;
• „Cel mai interesant produs de bankassurance”, acordat de către „Ziarul Financiar” pentru
produsul „Stejar” lansat în parteneriat cu Commercial Union;
• „Banca anului 2001 în domeniul asigurărilor”, acordat de către revista „X—Primm”;
• „Cel mai bun produs financiar al anului” pentru produsul „Stejar”.

I.1.4. Capital social

Capitalul social subscris al Băncii este de 696.901.518 lei, împărţit în 696.901.518 acţiuni
nominative, având valoarea nominală de 1 leu fiecare. Acţiunile sunt emise în formă
dematerializată şi evidenţiate prin înregistrarea în registrul acţionarilor Băncii ţinut de o societate
de registru independent privat.
Capitalul social a fost vărsat astfel:
• Numerar: 694.147.955,7 lei, din care:
- 528.364.291,9 lei;
- 82.204.662 dolari SUA, la cursul de schimb valutar de 2,01 lei/un dolar;
• Natură: 2.753.562,3 lei

Structura acţionariatului:
Nr. Aport la capitalul social
Acţionari Pondere (%)
crt. (RON)
1. Société Générale 406,449,888 58.32
2. SIF OLTENIA V 38,261,828 5.47
3. SIF MUNTENIA IV 36,698,530 5.27
4. SIF MOLDOVA II 34,942,838 5.05
5. BERD 34,845,050 4.99
6. SIF TRANSILVANIA III 34,843,570 5.00
7. SIF BANAT-CRISANA I 32,071,017 4.70
8. Alţi acţionari 78,788,797 11.20
TOTAL 696,901,518 100.00

3
 I.2. Domeniul de Activitate

Activitatea principală a Băncii este “ALTE ACTIVITĂŢI DE INTERMEDIERI

MONETARE” (cod CAEN 6512) şi domeniul principal este: “INTERMEDIERE MONETARĂ”
(cod CAEN 651).
Obiectul de activitate al Băncii îl constituie:
a) atragere de depozite şi de alte fonduri rambursabile (Cod CAEN 6512);
b) contractare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare,
finanţarea tranzacţiilor comerciale, operaţiuni de factoring, scontare, forfetare (Cod CAEN 6512);
c) servicii de transfer monetar (Cod CAEN 6512);
d) emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărti de credit, cecuri de călătorie şi
altele asemenea, inclusiv emitere de monedă electronică (Cod CAEN 6712 - Activităţi de
intermediere a tranzacţiilor financiare şi administrare a fondurilor (agenţi financiari));
e) emitere de garanţii şi asumare de angajamente (Cod CAEN 6512);
f) tranzacţionare în cont propriu sau în contul clienţilor, în condiţiile legii, cu:
- instrumente ale pieţei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de
depozit (Cod CAEN 6512);
- valută (Cod CAEN 6512);
- contracte futures (Cod CAEN 6512);
- instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii (Cod CAEN 6512);
- valori mobiliare şi alte instrumente financiare (Cod CAEN 6512);

4
 g) intermediere, în condiţiile legii, în oferta de valori mobiliare şi alte instrumente financiare,
prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin plasament şi prestarea de servicii aferente (Cod
CAEN 6712 - Activităţi de intermediere a tranzacţiilor financiare şi administrare a fondurilor
(agenţi financiari));
h) acordare de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte aspecte
legate de aceasta, consultanţă şi prestare de servicii cu privire la fuziuni şi achiziţii de societăţi
comerciale (Cod CAEN 6713 - Activităţi auxiliare intermedierilor financiare (cu excepţia caselor
de asigurări şi de pensii); Cod CAEN 7414 - Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi
management);
i) intermediere pe piaţa interbancară (Cod CAEN 6512);
j) administrare de portofolii ale clienţilor şi consultanţă legată de aceasta (Cod CAEN 6712 -
Activităţi de intermediere a tranzacţiilor financiare şi administrare a fondurilor (agenţi financiari);
k) păstrare în custodie şi administrare de valori mobiliare şi alte instrumente financiare (Cod
CAEN 6512);
l) prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul creditării (Cod CAEN
6512);
m) închiriere de casete de siguranţă (Cod CAEN 6512);
n) depozitarea activelor fondurilor de investiţii şi societăţilor de investiţii (Cod CAEN 6512);
o) distribuirea de titluri de participare la fonduri de investiţii şi acţiuni ale societăţilor de
investiţii (Cod CAEN 6512);
p) depozitare a activelor financiare ale fondurilor de pensii (Cod CAEN 6512);
q) acţionarea ca operator al arhivei electronice de garanţii reale mobiliare (Cod CAEN 6512;
Cod CAEN 7240 - Activităţi legate de bazele de date);
r) operaţiuni cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din acestea (Cod CAEN
6512);
s) servicii de procesare de date, administrare de baze de date ori alte asemenea servicii pentru
terţi (Cod CAEN 7230 - Prelucrarea informatică a datelor ; Cod CAEN 7240 - Activităţi legate de
bazele de date) ;
t) participarea la capitalul social al altor entităţi (Cod CAEN 6512);
u) închirierea de bunuri mobile şi imobile în condiţiile legii (Cod CAEN 7020 - Închirierea şi
subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate; Clasele diviziunii 71 în funcţie de
natura bunurilor mobile închiriate);
v) operaţiuni în mandat:
5
 - negocierea şi încheierea de contracte de asigurare în numele şi pe seama societăţilor
specializate în această activitate şi prestarea de servicii în vederea realizării acestor obiective
(Cod CAEN 6720 - Activităţi auxiliare ale caselor de asigurări şi de pensii);
- plata beneficiilor cuvenite deţinătorilor de titluri de participare ale fondurilor deschise de
investiţii şi respectiv a dividendelor cuvenite acţionarilor societăţilor de investiţii în numele şi pe
seama acestor fonduri şi societăţi de investiţii (cod CAEN 6512);
- distribuirea către public, în calitate de membră a unui grup de vânzare, a valorilor mobiliare
ce fac obiectul unei oferte publice (Cod CAEN 6512);
- acţionarea ca agent în cadrul contractelor de credit sindicalizat, în baza mandatului primit de
la celelalte bănci cofinanţatoare (Cod CAEN 6512);
- efectuarea de operaţiuni de debitare automată a contului clienţilor persone fizice şi juridice,
în baza mandatului acordat de aceştia (Cod CAEN 6512) ;
- efectuarea de plăţi compensatorii cuvenite persoanelor fizice ca urmare a declarării
falimentului unor bănci, în baza contractului de mandat încheiat cu Fondul de Garantare a
Depozitelor în Sistemul Bancar (Cod CAEN 6512) ;
- efectuarea operaţiunilor de recuperare a creanţelor, în numele şi pe seama filialelor Băncii
(Cod CAEN 6512).
Banca poate efectua şi următoarele operaţiuni:
a) operatiuni necesare desfasurarii activitatii, potrivit legislaţiei bancare;
b) operaţiuni cu bunuri mobile şi imobile destinate perfecţionării pregătirii profesionale a
salariaţilor, organizării unor spaţii de odihnă şi recreare sau asigurării de locuinţe pentru salariaţi
şi familiile acestora (Cod CAEN 8042 - Alte forme de învăţământ; Cod CAEN 5510 - Hoteluri;
Cod CAEN 7020 - Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate);
c) operaţiuni cu bunuri mobile şi imobile dobândite ca urmare a executării silite a creanţelor
băncii (Cod CAEN 7020 - Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;
Clasele diviziunii 71 în funcţie de natura bunurilor mobile închiriate ; Cod CAEN 7012 –
Cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii; Cod CAEN 5263 - Comerţ cu amănuntul
care nu se efectuează prin magazine) ;
d) organizarea şi realizarea pregătirii profesionale a personalului în centrele proprii de
pregătire, inclusiv asigurarea serviciilor de cazare şi masă (cod CAEN 8042 - Alte forme de
învăţământ ; Cod CAEN 5510 – Hoteluri ; Cod CAEN 5530 - Restaurante);

6
 e) asigurarea serviciilor de cazare şi masă pentru salariaţi şi familiile acestora în centrele de
pregatire, în perioadele în care nu se desfăşoară cursuri profesionale (cod CAEN 5510 –
Hoteluri ; Cod CAEN 5530 - Restaurante);
f) realizarea şi furnizarea de programe informatice pentru activitatea proprie (cod CAEN 7221
- Editare de programe; Cod CAEN 7222 - Consultanţă şi furnizarea de alte produse software);
g) prestări de servicii pentru clientelă: evaluarea bunurilor mobile şi imobile; evaluări
patrimoniale; elaborarea studiilor de fezabilitate şi a planurilor de afaceri, în vederea acordării
creditelor de investiţii (cod CAEN 6512);
h) vânzarea către clienţii Băncii a imprimatelor specifice activităţii bancare (cod CAEN 6512).
i) vânzarea de imobile către salariaţi, în condiţiile legii (cod CAEN 7012 - Cumpărarea şi
vânzarea de bunuri imobiliare proprii).

I.3. Structura organizatorică

Consiliul de administraţie
Consiliul de Administraţie determină orientările activităţii Băncii şi supraveghează
punerea lor în practică.
Membrii Consiliului sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor, mandatul lor are o durată
de 4 ani şi poate fi reînnoit.
Comitetul de direcţie
Sub autoritatea Preşedintelui Director General, Comitetul de Direcţie asigurã conducerea
strategicã a Băncii, cu asistenţa a trei Directori Generali Adjuncţi.
Membrii săi au mandat pentru a conduce şi coordona activitatea de zi cu zi a bãncii, cu
excepţia operaţiunilor care sunt, în mod expres, de resortul Consiliului de Administraţie sau al
Adunãrii Generale. Comitetul de Direcţie se reuneşte săptămânal.
În cadrul băncii BRD sucursala Brăila există următoarele departamente:
• de coordonare,
• de trezorerie,
• de casierie,
• de control,
• de operaţiuni comerciale,
• de creditare,
• de informatică,

7
 • de relaţii externe,
• de organizare,
• de resurse umane,
• de dezvoltare,
• juridic.

I.4. Modul de organizare şi conducere a contabilităţii.

Stagiul de practică a fost efectuat la BRD Groupe Société Générale, Sucursala Brăila.
Contabilitatea se ţine la sediul central din Judeţul Galaţi.

Capitolul II. Monografie contabilă specifică entităţii unde s-a

elaborat practica de specialitate.

II.1. Indicatori din bilanţ

- LEI -

Sold la:
01.01.2010 30.06.2010
Activ
Casa, disponibilităţi la bănci centrale 9,846,200,083 10,040,526,349
Efecte publice si alte titluri acceptate pentru 2,088,070,784 3,286,922,794
refinanţare la băncile centrale
- Efecte publice si valori asimilate 2,088,070,784 3,286,922,794
- Alte titluri acceptate pentru refinanţare la băncile 0 0
centrale
Creanţe asupra instituţiilor de credit 1,599,909,535 1,614,374,455
- la vedere 216,408,226 227,065,766
- alte creanţe 1,383,501,309 1,387,308,689
Creanţe asupra clientelei 30,744,792,44 31,523,092,453
Obligatiuni si alte titluri cu venit fix 4 0
- emise de organisme publice 3,500,000 0

8
 - emise de alţi emitenţi, din care:, 0 0
- obligatiuni proprii 3,500,000 0
Acţiuni si alte titluri cu venit variabil 0 52,691,391
Participaţii, din care: 53,563,943 59,401,222
- participaţii la instituţii de credit 59,401,222 29,017,185
Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate, din 29,017,185 78,236,389
care: 71,645,029
- părţi în cadrul instituţiilor de credit 0
Imobilizări necorporale, din care: 0 77,476,661
- cheltuieli de constituire 79,139,911 0
- fondul comercial, în măsura în care a fost 0 0
achiziţionat cu titlu oneros 0
Imobilizări corporale, din care: 1,321,987,959
- terenuri si constructii utilizate în scopul 1,297,249,616 1,003,129,453
desfăşurării activitatilor proprii 1,013,110,217
Capital subscris nevărsat 0
Alte active 0 222,463,365
Cheltuieli înregistrate în avans si venituri angajate 177,747,034 403,842,498
334,294,941
Total activ 46,380,252,88 48,656,277,192
5
Pasiv
Datorii privind instituţiile de credit 9,967,109,2 10,053,028,
- la vedere 77 972
- la termen 974,214,04 954,124,20
Datorii privind clientela 4 2
- depozite, din care: 8,992,895,2 9,098,904,7
- la vedere 33 70
- la termen 29,271,144, 30,967,689,
- alte datorii, din care: 409 590
- la vedere 18,479,864, 20,489,684,
- la termen 650 462
Datorii constituite prin titluri 2,849,788,9 4,095,137,0

9
 - titluri de piaţă interbancară, obligatiuni, 17 68
titluri de creanţă negociabile în circulaţie 15,630,075, 16,394,547,
- alte titluri 733 394
Alte pasive 10,791,279, 10,478,005,
Venituri înregistrate în avans si datorii 759 128
angajate 10,664,429, 10,353,737,
Provizioane, din care: 414 123
- provizioane pentru pensii si obligaţii 126,850,34 124,268,00
similare 5 5
- provizioane pentru impozite 735,000,00 735,000,00
- alte provizioane 0 0
Datorii subordonate 735,000,00 735,000,00
Capital social subscris 0 0
Prime de capital
Rezerve 0 0
- rezerve legale 528,096,17 868,420,80
- rezerve statutare sau contractuale 3 6
- rezerve pentru riscuri bancare 483,795,86 464,299,00
- rezerva de intrajutorare 7 2
- rezerva mutuala de garantare 95,456,479 67,925,196
- alte rezerve 31,727,555 35,571,537
Rezerve din reevaluare 2,016,865 2,016,865
Actiuni proprii (-) 61,712,059 30,336,794
Rezultatul reportat 845,640,00 873,760,00
- Profit 0 0
- Pierdere 696,901,51 696,901,51
Rezultatul exercitiului financiar 8 8
- Profit 0 0
- Pierdere 513,552,22 513,552,22
Repartizarea profitului 9 9
244,156,71 244,156,71
4 4

10
 0 0
269,358,29 269,358,29
6 6
0 0
0 0
37,219 37,219
502,889,11 502,713,15
9 8
0 0

1,961,598,0 2,546,076,3
97 45
0 0

779,069,71 366,910,37
7 6
0 0
0 0
Total pasiv 46,380,25 48,656,27
2,885 7,192

II.2. Elemente în afara bilanţului

Sold la:
Elemente în afara bilanţului 01.01.2010 30.06.2010
Datorii contingente, din care: 8,825,626, 8,843,476,
- acceptări si andosări 340 856
- garanţii si active gajate 6,125,768, 6,284,982,
Angajamente, din care: 595 685
- angajamente aferente tranzacţiilor de 2,465,237, 2,213,432,
vînzare cu posibilitate de răscumpărare 206 249
3,818,299, 3,478,440,

11
 451 217
0 0

Capitolul III. Întocmirea unui dosar de creditare pentru persoane

fizice

În fiecare unitate a băncii, se va înfiinţa un registru unic de evidenţă a contractelor de

credit pentru persoane fizice, care să cuprindă : numărul curent, care va fi numărul contractului
de credit, data încheierii contractului, valoarea creditului aprobat, obiectul creditului.
Contractul de credit se întocmeşte în trei exemplare, a căror destinaţie este următoarea:
-un exemplar împreună cu originalul garanţiilor şi poliţelor de asigurare, se păstrează la
conducerea unitaţii într-un fişet special cu această destinaţie;
-un exemplar se predă împrumutatului care va semna de primire pe exemplarul băncii;
-un exemplar se păstrează în dosarul clientului de la compartimentul de credite.
Contractul de credit se semnează de reprezentanţii autorizaţi ai băncii, iar în cazul creditelor
garantate cu garanţii imobiliare şi de consilierul juridic.
Categorii de credite, durata de creditare şi clienţii băncii
Banca acordă potrivit prevederilor din Legea bancară nr.58/1998, clienţilor săi, persoane
fizice, credite în lei sau devize ( EUR, USD), pe termen scurt, mediu şi lung, care după natura lor,
pot fi:
I.1.1. Credite de consum
(a) Credite pentru nevoi personale ( Expresso, Expresso NonStop );
(b) Credite pentru nevoi personale nominalizate (vacanţe, studii, tratamente medicale,
turism);
(c) Credite pentru cumpărări de bunuri de folosinţă îndelungată;
(d) Credite pentru autoturisme;
(e) Cardul de credit PUNCT Card;
I.1.2. Credite auto
(a) Credite pentru autovehicule Dacia/Renault/Nissan;
(b) Credite pentru achiziţionarea unui alt model de autovehicul;
I.1.3. Credite consum fară scoring
(a) Credite pentru nevoi temporare;

12
 (b) Credite pe carduri Maestro , MasterCard Gold
I.2. Credite imobiliare
(a) Credite pentru construcţia, terminarea, modernizare de locuinţe şi case de vacanţă;
(b) Credite pentru cumpărări de locuinţe şi case de vacanţă ;
(c) Credite pentru cumpărarea, construirea de birouri, restaurante, clinici private, spaţii
comerciale ;
(d) Credite pentru finanţarea proiectelor de construcţie şi cumpărarea unui imobil;
Principalele caracteristici generale ale creditelor pentru persoane fizice cuprind
următoarele :
• Creditele se acordă persoanelor fizice rezidente , cu vârste cuprinse între 18-65 ani cu
capacitate de rambursare a creditului.
În functie de tipul creditului, creditele au ca obiect achiziţionarea de autovehicule, finanţarea
cheltuielilor planificate sau neprevăzute, cumpărare, modernizare locuinţe, finanţarea
invăţamântului.
• Creditele se acordă în lei sau valută în funcţie de cerinţele clientului, iar perioada de
creditare este de până la 20 ani şi este stabilită de către client în rate lunare egale sau
descrescătoare.
• Mărimea creditelor acordate sunt stabilite în funcţie de posibilităţile de rambursare a
fiecărui solicitant.
Garantarea creditelor de către populaţie se realizează prin : giranţi plătitori, ipoteci, gajuri,
depozite colaterale.
Creditele acordate prin intermediul cardurilor au o caracteristică deosebită şi anume aceea
că pot funcţiona sub forma unei linii de credit pe o anumită perioadă de timp.

III.1. Întocmirea documentaţiei.

Documentaţia care stă la baza contractului de credit trebuie să cuprindă următoarele
elemente:
 act de identitate solicitant soţ/soţie ;
 declaraţia privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţii ;
 documentele care atestă veniturile ;

13
  documente pentru girant (dacă este cazul) ;
 acte de proprietate a imobilului care constituie garanţia creditelor.
Exemplu:
Pentru un credit de consum ”Expresso NonStop” de 70.000 RON este nevoie de următoarele
documente: (Anexa 1)
- Act de identitate: BI, CI, CPI (original şi copie)
- Certificat de căsătorie, dacă este cazul (original şi copie)
o Documente care să ateste veniturile:
- adeverinţă de salariu model BRD (Anexa 1.2),
- fişa fiscală sau declaraţie de venit pe anul anterior solicitării creditului depuse la
Administraţia Financiară (după caz) (Anexa 1.1)
- şi unul din următoarele documente: copie după cartea de muncă, copie după
contractul individual de muncă, ultimul talon de pensie sau alte documente în funcţie de tipul
venitului
- Actul de proprietate a imobilului care constituie garanţia creditului şi raportul de evaluare
întocmit anterior.
III.2. Analiza bonităţii clientului
Pentru a se analiza bonitatea unui client persoană fizică se au în vedere următoarele criterii:
• Date de contact:
- Informaţii de identificare (nume, prenume, verificare CNP, data naşterii, adresa, tel.);
- Societăţile comerciale unde este asociat/administrator sau în care deţine alte funcţii;
- Obiect de activitate;
- Tipuri de afaceri derulate, locuri de muncă deţinute;
- Credite bancare contractate.
• Incidente de plată-centrala incidentelor de plăţi:
- CIP persoană fizică;
- CIP persoană juridică;
• Ministerul justiţiei:
- Dosare(litigii în care este implicat);
• Garanţii mobiliare
• Alte date
Exemplu
14
 Aplicate pe exemplu aceste criterii vor fi:
DATE DE CONTACT
Informaţii de identificare
NUME Ionescu
PRENUME Adrian
VERIFICARE CNP CNP valid
DATA NAŞTERII 03.12.1975
ADRESA Str. Castanilor, Nr 72, Bl C22,Sc B, Ap 16,Et 4
TELEFON 0239658402
Societăţi comerciale unde este Ionescu Adrian este asociat şi deţine funcţia de
acţionar- administrator sau deţine alte administrator la: SC Viotrans SRL
funcţii J32/1542/2003; CUI: 5643219
Obiect de activitate Transport de persoane
Tipuri de afaceri derulate, locuri de Angajat la SC Viotrans SRL
muncă deţinute
Credite bancare contractate Subiectul este înregistrat cu:
- un credit de nevoi personale de 20.000 RON
Nu a înregistrat întârzieri la plată

1. INCIDENTE DE PLATĂ-CENTRALA INCIDENTELOR DE PLĂŢI

1.1. CIP PERSOANĂ FIZICĂ

Data Perioada Persoana Motiv Observaţii
verificării declarantă refuz
15.09.2010 15.09.2003- Nu figurează cu incidente de plăţi majore
15.09.2010 înregistrate în perioada declarată.
1.2. CIP PERSOANĂ JURIDICĂ

Data Perioada Persoana Motiv Observaţii

verificării declarantă refuz
15.09.2010 15.09.2003- Nu figurează cu incidente de plăţi majore
15.09.2010 înregistrate în perioada declarată.

2. MINISTERUL JUSTIŢIEI
Nu există înregistrări la data de 15.09.2010, atât cu privire la subiect cât şi societatea unde
este asociat/administrator.

3. GARANŢII MOBILIARE
15
 Înscriere arhivă pentru CNP: 1751203035235
Identificator Utilizator Data înscriere Data Tip Destinaţie
înscriere autorizat expirare înscriere înscriere
2009-001XXX5 Alin 22 sept 2009 22 sept 2012 Aviz Creditor
2366100- BIR Chiran iniţial garantat/debitor
Observaţii Garanţie reală mobiliară asupra soldurilor creditoare prezente şi viitoare
ale următoarelor conturi ale garantului RO93CECEAG0108ROXXX728474
sau care vor fi deschise în viitor la X bank SA precum şi asupra tuturor
drepturilor cu privire la aceste sume, pentru garantarea plăţii şi descărcării în
întregime a obligaţiilor în baza contractului de credit RQXX0413260401 /
15.09.2009 încheiat între Ionescu Adrian, în calitate de împrumutat şi bancă
(cu modificările ulterioare) până la concurenţa sumei principale împrumutate
în valoare de 20000.00 lei, plus dobânzile, dobânzile majorate, costurile şi
spezele bancare aferente precum şi a oricăror alte sume datorate sau potenţial
datorate băncii conform contract de garanţie reală mobiliară nr.
570/21.09.2009.

Înscriere arhivă pentru CUI: 5643219

Identificator Utilizat Data Data Tip Destinaţie
înscriere or înscriere expirare înscriere înscriere
autorizat
2007-001XXX6 Alin 22 aug 2007 22 aug 2012 Aviz Creditor
3235856-VAZ Chiran iniţial garantat/debitor
Observaţii Garanţie reală mobiliară fără deposedare asupra soldurilor creditoare
prezente şi viitoare în lei şi valută ale costurilor curente/subconturilor: având
cod client 156121 deschise la banca X în vederea garantării îndeplinirii
obligaţiilor împrumutatului SC Viotrans SRL în sumă de 40000,00 lei plus
dobânzile aferente, comisioane, alte speze şi cheltuieli, conform contractului
de garanţie reală mobiliară asupra soldului creditor al conturilor/sunconturilor
curente nr. 116 din 22.08.2007, pentru garantare contractului de credit
nr.258214.01/297 din 22.08.2007.

16
 III.3. Stabilirea scoringului
Scoring-ul este un instrument de selecţie bazat pe analiza statistică a datelor demografice ale
aplicantului sau a comportamentului de plată, pentru cei care au accesat credite în trecut.
Sistemul de scorare se creează în timp, prin analiza clienţilor existenţi şi se validează periodic. În
funcţie de datele personale ale aplicantului, sistemul va puncta fiecare caracteristică şi va estima
un profil de risc. Raportat la acest profil, banca poate hotărî dacă acordă sau nu creditul.
Sistemele de scoring sunt diferite de la o bancă la alta şi sunt revizuite periodic. Asta înseamnă
că un client respins astăzi de o bancă poate fi acceptat de altă bancă sau, ulterior, poate fi primit
chiar de instituţia ce l-a respins, întrucât aceasta şi-a revizuit scoring-ul.
Exemplu:
Ionescu Adrian activează în acest domeniu la SC Viotrans SRL de 7 ani şi 7 luni.În continuare
se au în vedere reguli generale de analiză a clienţilor persoane fizice pentru determinarea
coeficientului privind analiza creditului.Se analizează veniturile prezentate de Domnul Ionescu
Adrian şi se determină capacitatea de rambursare a creditului.
În urma analizării datelor, calculatorul a generat un scoring favorabil pentru Domnul Ionescu
Adrian astfel primind aprobarea băncii BRD Groupe Société Générale, urmând să se întocmească
procedura de acceptare a garanţiilor aferente creditului „Expresso NonStop”.
III.4. Acceptarea garanţiilor
Pentru garantarea creditului, se solicită ipotecă asupra unui imobil aflat în proprietatea
titularului sau a unei terţe persoane.
Exemplu:
Creditul „Expresso NonStop” este garantat de Domnul Ionescu Adrian cu locuinţa proprietate
personală din Str Castanilor Nr 72.În acest sens s-a completat contractul de garanţie
imobiliară(ipotecară) (Anexa 2)

III.5. Acordarea creditului

În momentul în care condiţiile impuse de bancă sunt îndeplinite şi se incheie contractul de
credit, aceasta pune creditul la dispoziţia împrumutatului.
Exemplu:
Creditul aprobat se înregistrează integral în cont separat de împrumut, nr
RO93BRD0105RO543432910 şi se virează în contul curent al Domnului Ionescu Adrian.
17
 Capitolul IV. Utilizarea instrumentelor de plată şi decontare
clasice şi moderne
Instrumentele de plăţi sunt monedele propriu-zise şi anumite documente bancare
operaţionale pe suport hârtie, magnetic sau electronic, care funcţionează pe baza unor tehnicii
specifice de operare, în vederea transferului de fonduri de la ordonator la beneficiar. Aceste
instrumente sunt emise de banca centrală (moneda efectivă) şi băncile comerciale (moneda
scripturală) cu aprobarea băncii centrale pentru a se asigura o formă standardizată şi un conţinut
economic şi juridic care să permită transferul de fonduri în deplină siguranţă şi delimitarea
responsabilităţilor participanţilor la transferul bancar.
Instrumentele de plăţi se împart în două mari categorii: instrumente cu numerar şi instrumente
fără numerar. Instrumentele de plată cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalică şi
bancnote (moneda de hârtie) şi reprezintă cea mai veche formă de circulaţie monetară.
Instrumentele de plată fără numerar sunt documente standardizate care conţin instrucţiuni de
plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor către banca beneficiarului. Pe baza
instrumentului de plată se fac înregistrări în conturile partenerilor de la băncile lor care atestă
diminuarea respectiv majorarea creanţelor monetare asupra băncilor.
Instrumentele de plată folosite în tranzacţii sunt următoarele: ordinul de plată, cambia, cecul,
biletul la ordin, cardul. De asemenea, mai sunt unele instrucţiuni de plată care generează
transferuri de fonduri ca: debitul direct şi plăţile programate.
Orice document de plată conţine două tipuri de informaţii: financiare şi non-financiare.
Informaţia financiară (monetară sau informaţie bani) se referă la suma de bani ce trebuie
plătită, valută, scadenţă, băncile participante şi conturile debitoare şi creditoare, numele părţilor
participante la tranzacţie, iar responsabilitatea pentru acurateţea acesteia revine emitentului.
Informaţia non-financiară cuprinde elemente adiacente plăţii ca scopul acesteia sau anumite
instrucţiuni cu caracter specific.
Deşi instrumentele de plată diferă destul de mult unele de altele în funcţie de specificul
plăţii, totuşi acestea au unele caracteristici comune care permit clasificarea acestora după mai
multe criterii:
(a) Din punct de vedere al obligaţiilor juridice create:
- Instrumente de credit (din iniţiativa debitorului) – ordinul de plată;
- Instrumente de debit (din iniţiativa creditorului) – cecul, cambia, biletul la ordin.
(b) După suportul instrumentului:

18
 - Instrumente pe suport hârtie – cecul, ordinul de plată, cambia, biletul la ordin;
- Instrumente pe suport magnetic – cardul;
- Instrumente pe suport electronic – ordinul electronic de plată, cecul electronic.
(c) După modul de transmitere:
- Letric;
- Automatizat – telex, fax, telefon, reţea electronică.
(d) După natura juridică a iniţiatorului:
- Plăţi pentru persoane juridice – plăţi profesionale, instituţionale;
- Plăţi pentru populaţie.
(e) După raportul de timp între scadenţa obligaţiei şi emiterea instrucţiunii:
- Instrumente de plată anticipată;
- Instrumente de plată neîntârziată;
- Instrumente de plată întârziată.
(f) După raportul de spaţiu:
- Plata directă (faţă în faţă);
- Plata la distanţă.

(g) După valoarea plăţii:

- Plăţi de valori mari;
- Plăţi de valori mici.

IV.1. Ordinul de plată (Anexa 2.1)

Este o dispoziţie necondiţionată şi irevocabilă dată de către emitentul acesteia (plătitorul),
unei societăţi bancare iniţiatoare, de a pune la dispoziţia unui beneficiar, o sumă de bani la o
anumită dată.
Ordinul de plată este irevocabil şi se utilizează pentru efectuarea plăţilor, în lei, numai în
interiorul României. Ordinul de plată se emite în prezent pe suport de hârtie. Ordinul de
plată se depune de emitent la: unitatea bancară iniţiatoare şi se emite formularul standard
prezentat în anexă.
Folosirea ordinului de plată ca instrument de decontare în relaţiile dintre clienţii băncii,
pe baza contractelor economice sau pe baza altor înţelegeri între părţi, obligă clientul plătitor
ca o dată cu depunerea acestuia la bancă, să aibă rezervate fondurile necesare pentru
efectuarea plăţii precum şi pentru plata comisioanelor şi a eventualelor speze bancare.

19
 Clientul plătitor emite pe propria răspundere ordinul de plată prezentat la decontare iar
banca iniţiatoare va verifica dacă acesta conţine următoarele menţiuni obligatorii:
− denumirea plătitorului (sau numele şi prenumele acestuia), codul fiscal, numărul
contului şi banca iniţiatoare;
− denumirea beneficiarului, numărul contului şi banca destinatară sau numele,
prenumele şi adresa acestuia;
− suma în lei scrisă clar în cifre şi litere;
− semnătura autorizată a emitentului sau a împuternicitului acestuia, autografă
executată cu cerneală sau pastă de scris albastră sau neagră (compararea semnăturii de pe
ordinul de plată cu specimenul este obligatorie);
− data emiterii care trebuie să fie reală;
− data la care urmează să se efectueze plata;
− informaţii în legătură cu obiectul plăţii;
− ştampila, pentru persoanele juridice;
Se interzice acceptarea ordinului de plată fără existenţa unuia din aceste elemente şi a
disponibilului în cont. Banca iniţiatoare poate accepta sau refuza ordinul de plată.
În cazul acceptării ordinului de plată, timpul de executare este ziua primirii sau cel
târziu a doua zi dacă a fost primit după orele de ghişeu.
Dacă pe ordinul de plată este înscrisă o anumită zi la care să se efectueze plata, banca
iniţiatoare care acceptă ordinul de plată va organiza o evidenţă specială de urmărire a datelor
când documentul trebuie decontat (cartotecă). La fel se va proceda când se constată lipsa
disponibilităţilor în cont dacă plătitorul cere băncii sale să-l păstreze la cartotecă şi să-l
deconteze la o dată ulterioară, respectând ordinea legală de efectuare a plăţilor.
Pentru ordinele de plată care se referă la plăţi planificate sau eşalonate între agenţii
economici, banca poate cere ca odată cu ordinul de plată să se depună în bancă şi un
exemplar din convenţiile sau contractele dintre părţi.
Dacă ordinul de plată este primit de banca iniţiatoare după închiderea zilei sale bancare,
aceasta are dreptul să-l trateze ca şi cum l-ar fi primit în următoarea zi bancară, aplicând
ştampila de primire cu data zilei următoare.
În cazul primirii şi acceptării la decontare a unui ordin de plată, dacă banca iniţiatoare îl
operează cu întârziere, se percepe o dobândă calculată la valoarea ordinului de plată şi în
funcţie de numărul zilelor de întârziere a plăţii.
Dobânda de întârziere nu poate depăşi valoarea ordinului de plată.
20
 Penalizarea va solicita emitentul ordinului de plată, băncii iniţiatoare care are obligaţia
achitării acesteia pentru perioadă cuprinsă între ziua de executare şi data efectuării plăţii din
contul clientului plătitor.
Banca iniţiatoare va accepta plata dobânzii de întârziere dacă neexecutarea ordinului de
plată s-au datorat întârzierii sale, iar suma a fost reclamată ca neîncasată de către
beneficiar.
Dobânda de întârziere nu poate depăşi nivelul dobânzii “la vedere” practicată în acel
moment de banca în cauză.
După primirea sau recepţionarea unui ordin de plată, pentru confirmarea acceptării la
decontare, banca plătitorului aplică semnătura şi ştampila pe ordinul de plată înscriind ziua
recepţiei (R).
Pe parcursul circuitului de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai multe bănci
care vor efectua operaţiuni de recepţie, autentificare, acceptare sau refuz şi executarea
ordinului de plată.
Toate aceste operaţiuni poartă denumirea de “transfer fonduri”.
Numărul băncilor intermediare menţionate pe verso formularului ordinului de plată pot fi
cel mult două societăţi bancare iar din cadrul acestora cel mult trei unităţi bancare.
Schema de circuit a ordinului de plată este redată în Regulamentul nr. 10/1994
modificat prin Circulara nr. 34/1995 a Băncii Naţionale a României.
Ordinul de plată se prezintă la banca iniţiatoare în trei exemplare care au următoarea
destinaţie:
− exemplarul 1 (alb) serveşte la debitarea contului plătitorului şi se clasează la
dosarul cu documente de deconectare ale zilei;
− exemplarul 2 (roz) se transmite băncii destinatare prin sistemul propriu
intrabancar sau interbancar al Casei de Compensaţii şi serveşte la creditarea contului
beneficiarului;
− exemplarul 3 (verde) se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont, pentru
confirmarea efectuării plăţii.
În procesul decontării ordinului de plată de la banca iniţiatoare până la banca destinatară,
băncilor intermediare le revin aceleaşi obligaţii de recepţie, autentificare, acceptare sau refuz
şi de executare ca şi băncii iniţiatoare (plătitoare) precum şi de încadrare în termenele de
executare sau de refuz la plată prevăzute de Regulamentul nr. 10/1994 modificat prin
Circulara nr. 34/1995 a Băncii Naţionale a României.
21
 În cazul nefinalizării unui transfer de fonduri, băncile: iniţiatoare, intermediare sau
destinatare sunt responsabile de plata dobânzii de întârziere la decontare, în funcţie de
obligaţiile fiecărei bănci şi de zilele de întârziere.
Unitatea bancară iniţiatoare care a acceptat un ordin de plată, concomitent cu decontarea
acestuia îşi reţine din contul plătitorului comisioanele şi spezele bancare, zilnic.
Unitatea bancară destinatară poate reţine comisioanele şi spezele bancare din valoarea
ordinului de plată dacă beneficiarul sumei este o persoană fizică care nu are cont la banca
destinatară, eliberând acestuia, restul sumei, având obligaţia să-l înştiinţeze pe beneficiar, la
adresa menţionată în ordinul de plată, că-i păstrează la dispoziţia sa suma respectivă
perioadă de 30 de zile.
Unitatea bancară destinatară are obligaţia să înştiinţeze beneficiarul, de primirea
fondurilor băneşti care se vor înregistra direct în contul acestuia sau se vor reutiliza pentru
rambursarea unor obligaţii faţă de bancă (credite şi dobânzi) sau faţă de alţi creditori,
potrivit scadenţelor.
În circuitul bancar al ordinului de plată pot apare situaţii de “returnări de fonduri” de la
banca destinatară la banca iniţiatoare în următoarele cazuri:
− neidentificarea beneficiarului sumei, din vina emitentului ordinului de plată, când
banca iniţiatoare nu datorează dobânzi de întârziere;
− transmiterea greşită a unui ordin de plată de către banca iniţiatoare;
În cazul transmiterii greşite a unui ordin de plată la altă bancă decât cea destinatară, banca
iniţiatoare are obligaţia returnării de către plătitor a dobânzii de întârziere de 1% pe perioada
de la acceptarea ordinului de plată până la data corectării operaţiunii conform ordinului
Guvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 490/1995, art. 9.
O bancă receptoare (a plătitorului) nu poate fi obligată la plata unor dobânzi de întârziere
dacă vina este a unei bănci intermediare sau destinatare şi nu poate recupera suma datorată,
de la aceste bănci care la rândul lor, pot beneficia de unele îngrădiri ale legii.
Eventualele litigii ce pot apare pe parcursul unui transfer de fonduri pe baza unui ordin de
plată se vor soluţiona la nivelul conducerii unităţilor bancare implicate în caz de
nesoluţionare se va apela la organele judecătoreşti.
Pentru serviciile prestate de o bancă la solicitarea clientului său, acesta este obligat la
plata unor comisioane bancare, potrivit normelor interne.

22
 Comisioanele bancare se reţin zilnic odată cu efectuarea operaţiunilor din contul
plătitorului, automat cu ajutorul programului pe calculator iar cuantumul acestora se
stabileşte potrivit normelor interne ale băncii.
Unităţile băncii vor păstra în arhiva băncii, ordinele de plată îndosariate în ordine
cronologică împreună cu contul sintetic şi jurnalul operaţiunilor zilnice, o perioadă de
timp egală cu perioada de prescripţie, respectiv 3 ani.
IV.2. Cecul
Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare care au disponibil
corespunzător în aceste conturi. Disponibilul se poate crea printr-un depozit bancar,
operaţiuni de încasări sau prin acordarea unui credit. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert
şi exigibil.
Formele de cec utilizate de clienţii BRD – Groupe Société Générale sunt: cecul barat
acceptat în activitatea de compensare şi cecul simplu pentru eliberarea de numerar.
a)”Cecul barat” este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale
3 persoane :trăgătorul, trasul şi beneficiarul.
Instrumentul de plată este întocmit de trăgător , care, în baza unui disponibil constituit în
prealabil la banca sa, dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţie de tras, să
plătească la prezentarea cecului o sumă fixă, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului
emitent, aflat în poziţie de beneficiar.
Cecul utilizat de unităţile băncii îndeplineşte condiţiile de formă şi de fond obligatorii
potrivit standardului de conţinut prezentat în Norma cadru nr. 7/1994 emisă de Banca
Naţională a României.
Obligaţiile celor 3 persoane puse în legătură prin cec sunt: trăgătorul emite cecul,
posesorul legitim îl încasează iar trasul îl plăteşte.
Unităţile băncii eliberează clienţilor săi, carnete cec completate parţial cu anumite
informaţii, pe care aceştia le pot utiliza în scopul efectuării oricărei plăţi către furnizori,
creditori sau pentru ridicări de numerar.
Unităţile BRD – Groupe Société Générale pot accepta în operaţiunile lor numai cecuri
redactate în limba română şi în moneda naţională “lei”.
Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România se va prezenta la plată în termen de
30 de zile, iar dacă este emis în Europa, în termen de maxim 70 zile de la data emiterii.

23
 Dacă cecul este plătibil în străinătate termenul de prezentare la plată va fi cel arătat de
legea ţării respective şi normele băncii plătitoare străine.
Un cec cuprinde în mod obligatoriu, următoarele elemente:
− denumirea de “cec” trecută în însuşi textul titlului;
− ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă în lei, în cifre şi litere;
− denumirea băncii trase;
− denumirea trăgătorului (sau numele şi prenumele),semnătura şi stampila;
− contul trăgătorului şi codul băncii;
− locul unde plata trebuie făcută (banca trasă);
− data şi locul emiterii cecului: ziua, luna şi anul;
− contul, banca beneficiarului şi codul băncii;
− scopul plăţii (în rubrica “stipulat”).
Lipsa unuia din aceste elemente atrage de la sine nulitatea cecului.
Elementele privind “data emiterii” sunt obligatorii şi permite băncii trăgătorului să
verifice termenul de prezentare la plată a cecului, termen după expirarea căruia posesorul
pierde dreptul de a intra în posesia sumei. Băncile vor urmări ca cecurile emise şi plătibile în
ţară să se încadreze în următoarele termene de prezentare la plată, la banca plătitorului
(trasă):
− 8 zile dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;
− 15 zile dacă cecul este plătibil în altă localitate.
Termenul de prezentare la plată curge din ziua următoare datei emiterii cecului şi
cuprinde toate zilele calendaristice, inclusiv sărbători legale.
Toate persoanele care în orice calitate sunt obligate la plată (trăgător, giranţi) sunt
responsabile solidar de plata în termen a cecului, deşi obligaţiile au fost asumate în
momente diferite.
Data emiterii unui cec trebuie să fie unică, posibilă şi certă.
Unităţile BRD – Groupe Société Générale pot confirma pe cec la solicitarea trăgătorului,
existenţa disponibilului necesar efectuării plăţii, dacă această confirmare i-a fost cerută de
viitorul beneficiar al cecului.
În această situaţie cecul devine “cec certificat” de banca plătitoare.
Persoana care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său această sumă
până la expirarea perioadei de prezentare la plată. Pentru “cecurile certificate” banca va

24
păstra la grupa operativă o fotocopie a cecului eliberat, pentru verificare, în momentul
prezentării la plată.
Cecul se certifică prin expresia “certificat” însoţită de numele şi prenumele referentului
de ghişeu precum şi de semnătura şi ştampila unităţii bancare plătitoare.
Certificarea cecului obligă banca trasă, ca în cazul unui refuz din partea trăgătorului, să
despăgubească pe viitorul beneficiar al cecului.
În situaţia în care trăgătorul trage un cec pe numele său, banca va elibera suma acestuia,
care are şi calitatea de beneficiar al cecului.
Cecul este plătibil numai “la vedere”.
Pentru a se evita riscul falsificării cecurilor, unităţile bancare nu vor accepta la decontare
decât cecuri la care suma de plată indicată în litere, corespunde cu cea în cifre, cu un scris
clar şi fără alterări ale textului.
Unităţile băncii pot primi la decontare un cec întocmit şi semnat de o altă persoană
decât trăgătorul, dacă prezintă o împuternicire autentificată, prin care se obligă la plata
sumei în numele trăgătorului iniţial.
În acest caz persoana împuternicită are obligaţia prezentării “specimenului de semnătură”,
băncii plătitoare, împuternicire semnată de persoane autorizate.
Băncile pot primi la decontare cecuri transmisibile prin “gir” (la ordin).
Cecul poate fi girat cel mult de două ori. Girul trebuie să fie “necondiţionat” şi “în plin”
fapt care pentru bancă înseamnă ordinul de a plăti unei anumite persoane indicată de girant
suma menţionată pe faţa cecului.
Girul dat de o persoană “necondiţionat şi în plin” trebuie să cuprindă în mod obligatoriu
următoarele elemente:
− numele, prenumele, adresa sau denumirea girantului, adresa contul şi banca în cazul
persoanelor juridice;
− semnătura girantului şi data girării (în cazul persoanelor juridice se aplică şi
ştampila)
Dacă girantul nu s-a îngrijit de asigurarea fondurilor pentru a evita neplata unui cec, când
acesta este prezentat la plată , răspunde faţă de giratar, banca nefiind responsabilă de acest
fapt.
Unităţile băncii sunt obligate ca la verificarea unui cec să urmărească succesiunea
girurilor şi să legitimeze persoana care prezintă cecul pentru încasare care trebuie să
corespundă cu ultimul giratar înscris pe cec.
25
 Posesorul unui cec primit prin gir nu poate pretinde plata în numerar dacă cecul conţine
în rubrica “stipulat” menţiunea “plătibil în cont” sau “numai prin virament”.
În acest caz banca va efectua operaţiunea numai scriptic prin creditarea contului
beneficiarului.
Dacă în rubrica “stipulat” trăgătorul a menţionat “netransmisibil” plata se va efectua
beneficiarului înscris pe cec, el fiind primul dar şi ultimul posesor al cecului.
Beneficiarul cecului în care este menţionată clauză “netransmisibil” poate gira cecul
numai unităţii sale bancare pentru stingerea unor obligaţii de plată faţă de aceasta. În acest
caz, beneficiarul cecului va menţiona pe verso cecului “girat pentru încasare”.
Modalitatea de circulaţie a unui cec este stabilită de trăgător din momentul emiterii
acestuia, prin completarea rubricilor prevăzute de formular.
Unităţile băncii pot primi spre decontare cecuri garantate printr-un “aval”.
Avalul îl poate da o terţă persoană numită avalist, care are capacitatea juridică necesară
prevăzută de lege şi care este în fapt garantul unei obligaţii asumate de una dintre persoanele
obligate prin cec, numită avalizat.
Avalistul va înscrie pe cec cuvintele “pentru aval” sau “pentru garanţie” şi va purta
obligatoriu semnătura autorizată şi ştampila avalistului înscrisă numai pe faţa cecului.
Unităţile băncii vor accepta cecuri cu menţiunea “aval” numai pentru întreaga sumă în
scopul evitării operaţiunii de “refuz parţial de plată” cauzată de lipsa disponibilului în cont.
În cazul lipsei disponibilului în contul plătitorului (trăgătorului), banca trebuie să
accepte efectuarea plăţii din contul avalistului care s-a obligat autonom şi solitar faţă de
plătitorul cecului.
Dacă avalistul are cont la banca plătitorului, operaţiunea trebuie să se efectueze în aceiaşi
zi, dacă nu, documentul se transmite băncii prin sistemul intrabancar sau interbancar.
Un cec pierdut sau furat poate fi revocat (anulat) numai în interiorul termenului de
prezentare la plată.
În relaţiile de decontare pe bază de cecuri, plătitorul unui cec nu i se acordă perioadă de
graţie nici prin lege, nici pe cale judecătorească.
Arhivarea cecurilor se va face zilnic de către aparatul operativ care a efectuat
decontarea cecului în ordinea cronologică a conturilor sintetice şi se va păstra o perioadă
de 5 ani. Cecul barat este folosit pentru decontările atât din sistemul intrabancar cât şi din
sistemul interbancar.

26
 b) “Cecul simplu” este folosit pentru ridicările de numerar din contul plătitorului
(trăgătorului). Cecul va fi completat cu toate datele prevăzute de formular pe faţa şi verso
cecului.
Beneficiarul unui cec care solicită numerar, va înscrie pe cec: data (ziua, luna anul), am
primit suma de ... lei (cifre şi litere), semnătura (dată în prezenţa salariatului băncii), seria,
numărul şi data eliberării buletinului de identitate.
După verificarea realităţii datelor, de către referentul de ghişeu, cecul va fi semnat şi
ştampilat, apoi îl va înscrie în jurnalul de casă, după verificarea existenţei disponibilului în
cont. Casierul la primirea cecului va proceda la identificarea plătitorului şi va efectua plata
cu respectarea prevederilor din Normele metodologice nr. 18/1994 cu modificările
ulterioare.
În procesul decontării unui cec unităţile bancare se pot confrunta cu unele proceduri de
executare silită în cazul în care cecul nu a fost decontat la termen, proceduri de care banca
trebuie să ţină seama: cecul este un titlu atât pentru trăgător cât şi pentru bancă pentru suma
înscrisă pe el, împreună cu eventuala dobândă de întârziere calculată de la data prezentării la
bancă pentru plata până la data achitării, precum şi pentru cheltuielile de judecată. În acest
caz, judecătoria dispune aplicarea formulei executării direct pe fila de cec, neonorată la
plată.
IV.3. Dispoziţia de încasare
Se utilizează în prezent, pentru încasarea unor drepturi cuvenite bugetului de stat sau
bugetului asigurărilor sociale însoţite de acte emise de organele teritoriale ale Ministerului
de Finanţe şi constituie pentru bancă titluri executorii în cazul în care unii agenţi economici
nu îşi achită la scadenţă anumite obligaţii legale.
“Dispoziţia de încasare” se poate utiliza şi de unii creditori sau furnizori care se află în
posesia unor hotărâri judecătoreşti sau executorii definitive, pentru recuperarea contravalorii
unor mărfuri livrate, servicii prestate sau lucrări executate care nu au fost plătite de
beneficiar sau de către banca sa.
Pentru livrările de mărfuri, executări de lucrări, prestări servicii a căror plată urmează să
se efectueze pe bază de acreditive prin acceptarea plăţii pe baza documentelor introduse de
furnizor, se va utiliza ca instrument de decontare “dispoziţie de încasare”.
IV.4. Acreditivul

27
 Este o formă de decontare prin care plăţile se efectuează pe măsura livrării mărfurilor
dintr-o sumă rezervată în acest scop şi ţinută la dispoziţia furnizorului la unitatea bancară la
care acesta îşi are contul.
Acreditivul poate fi domiciliat atât la banca furnizorului cât şi la banca plătitorului.
Deschiderea acreditivului se face la cererea plătitorului din contul său de disponibilităţi
sau din credite bancare.
Cererea de deschidere a acreditivului se formulează pe un “ordin de plată” care se
prezintă băncii plătitorului şi care trebuie să conţină următoarele date:
− suma acreditivului;
− denumirea furnizorului şi banca sa;
− domiciliul acreditivului;
− numărul şi obiectul contractului în baza căruia se deschide acreditivul;
− termenul de valabilitate al acreditivului. Acesta se stabileşte în funcţie de
termenele de livrare contractuale şi nu va putea fi mai mare de 45 de zile. Cu aprobarea
băncii, termenul de 45 de zile va putea fi prelungit cu încă 30 de zile;
− documentele pe care furnizorul este obligat să le prezinte la banca sa pentru
decontare din acreditiv;
Ordinul de plată (cererea pentru deschiderea acreditivului) se prezintă la bancă
plătitorului în 4 exemplare.
La primirea ordinului de plată, grupa operativă verifică legalitatea întocmirii
documentului şi debitează contul plătitorului în baza exemplarului 1 al ordinului de plată pe
care îl clasează la dosarul cu documentele zilei.
Exemplarele 2 şi 3 ale ordinului de plată se remit ca anexe la scrisoarea DRS adresată
băncii furnizorului sau se predau grupei operative la care se află contul furnizorului dacă
acesta este deservit de aceeaşi unitate bancară. Exemplarul 4 prevăzut cu ştampila şi
semnătura de primire în bancă, se restituie plătitorului.
La banca furnizorului, pe baza scrisorii DRS şi a exemplarelor 2 şi 3 ale ordinului de
plată (cererii de deschidere a acreditivului) se creditează contul 4610 “Acreditive deschise”.
Exemplarul 2 serveşte pentru deschiderea unui cont analitic pentru fiecare acreditiv în cadrul
contului sintetic “Acreditive deschise” şi rămâne în evidenţa grupei operative pentru
controlul respectării de către furnizor a condiţiilor stabilite de plătitor. Exemplul 3 se
eliberează furnizorului, pentru a lua cunoştinţă de condiţiile în care a fost deschis

28
acreditivul. Dacă acreditivul este domiciliat la banca furnizorului, controlul efectuării
plăţilor se face de banca furnizorului.
Furnizorul este obligat ca, după livrarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea
serviciilor, să prezinte băncii (în cadrul termenului stabilit pentru depunerea documentelor
spre încasare) o “dispoziţie de încasare de factură”.
În vederea efectuării plăţilor din acreditivele deschise, grupa operativă care ţine contul
furnizorului este obligată să verifice dacă furnizorul a respectat toate condiţiile acreditivului
şi să restituie toate documentelor care nu respectă condiţiile stabilite iniţial sau care
depăşesc soldul disponibil.
Cele 3 exemplare ale “Dispoziţiei de încasare cu factură” au următoarele destinaţii:
− exemplarul 1 serveşte la debitarea contului “Acreditive deschise” după care se clasează
la dosarul cu documentele zilei (act de debit);
− exemplarul 2 serveşte pentru creditarea contului furnizorului şi se eliberează acestuia ca
anexă la extrasul de cont (act de credit);
− exemplarul 3 împreună cu facturile pe care s-a aplicat ştampila şi semnătura referentului
de ghişeu se remit plătitorului (sau băncii acestuia, după caz în funcţie de condiţiile stabilite
iniţial între cele două bănci când acreditivul este domiciliat la banca furnizorului).
Dacă acreditivul este domiciliat la banca plătitorului, controlul plăţilor se face de banca
plătitorului. În acest caz documentele de plată se supun acceptării plătitorului.
Beneficiarul mărfii are dreptul ca în cadrul termenului stabilit pentru acceptare să refuze
plata integral sau parţial dacă nu s-au respectat clauzele contractuale.
Refuzul de plată se comunică băncii pe verso exemplarul 3 al dispoziţiei de încasare
împreună cu o copie a refuzului care constă în: suma refuzată, numărul şi data facturii,
furnizorul şi explicaţii privind motivul refuzului.
Grupa operativă va verifica dacă refuzul a fost depus în cadrul termenului de acceptare şi
dacă cuprinde suficiente elemente pentru clarificare.
Rezolvarea eventualelor neînţelegeri dintre părţi ca urmare a refuzurilor de plată este de
competenţa organelor judecătoreşti.
Acreditivul se încheie la folosirea integrală a sumei, la expirarea valabilităţii sau cererea
plătitorului, cu acordul prealabil al furnizorului.
Soldurile rămase neutilizate din suma acreditivelor la expirarea termenului de valabilitate,
se virează de către banca furnizorului, pe baza de notă de contabilitate în contul plătitorului

29
sau al băncii acestuia, după caz, cel târziu în ziua următoare expirării termenului de
valabilitate.
IV.5. Scrisoarea de garanţie
Scrisoarea de garanţie este domeniul prin care banca plătitorului confirmă cererea
acestuia, că pentru anumite cazuri bine precizate, va asigura pe o anumită perioadă şi în
limita unei sume determinate, efectuarea plăţilor prevăzute în scrisoare, din credite bancare
sau disponibilităţi proprii.
Scrisoarea de garanţie se eliberează pe baza unei cereri prezentată de agentul economic,
băncii sale, care cuprinde:
− valoarea scrisorii respectiv cuantumul plăţilor pentru care banca trebuie să
garanteze;
− denumirea beneficiarului, banca şi contul acestuia;
− obiectul scrisorii de garanţie;
− termenul de valabilitate al scrisorii de garanţie;
− documentele pe care beneficiarul scrisorii trebuie să le prezinte la bancă pentru
decontare;

IV.6. Cardul bancar

Prin Regulamentul nr. 4/2002 al BNR, cardul este definit ca un instrument de plată
electronică, respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care
permite deţinătorului sau să utilizeze disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe
numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în
prealabil .
Cardul este o inovaţie revoluţionară care a putut fi aplicată datorită progreselor deosebite în
domeniile informatic şi electronic în măsură să faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici
electronice între partenerii de tranzacţii prin intermediul băncilor.

În cadrul BRD Groupe Société Générale există mai multe tipuri de carduri:
• Maestro

30
• Visa Classic RON

• Vivere

• Punct card

• A la Carte

31
 V. Întocmirea documentelor specifice sectorului unde a fost efectuat
stagiul de practică, biroul CARDURI

În cadrul biroului de carduri se intocmesc următoarele documente:

1. Cerere de deschidere cont curent pentru persoane fizice (Anexa 3)

2. Cerere de emitere a unui card de debit în lei (Anexa 4)
3. Cerere de emitere card de debit ataşat unui cont curent (Anexa 5)
4. Cerere aderare BRD-NET (Anexa 6)
5. Cerere aderare Mobilis (Anexa 7)
6. Cerere de aderare la serviciul Vocalis (Anexa 8)
7. Cerere de deschidere cont de economii Atucont (Anexa 9)
8. Cerere actualizare date personale (Anexa 10)
9. Cerere regenerare pin (Anexa 11)
10. Aviz privind pierderea sau furtul cardului (Anexa 12)
11. Cerere înlocuire card (Anexa 13)
12. Proces verbal privind cardurile reţinute la ATM (Anexa 14)
13. Proces verbal de returnare a cardului reţinut la ATM (Anexa 15)
14. Cerere returnare card (Anexa 16)
15. Cerere transfer card de pe un cont curent pe altul (Anexa 17)
16. Contract pentru acordarea unui descoperit autorizat de cont (Anexa 18)
17. Depunere numerar (Anexa 19)
18. Retragere numerar (Anexa 20)
19. Formular reziliere asigurare confort (Anexa 21)
20. Cerere lichidare depozit/progresso (Anexa 22)
21. Cerere de închidere cont curent/cont economii (Anexa 23)

32
33