Sunteți pe pagina 1din 25

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ ASUPRA BUGETULUI DE VENITURI ŞI


CHELTUIELI AL S.C. BELLA CONF S.R.L.

Prezentarea generală a S.C. BELLA CONF S.R.L.

S.C. Bella Conf S.R.L. Piteşti este o persoană juridică română având
forma juridică de societate cu răspundere limitată, cu sediul în România,
Municipiul Piteşti, strada Exerciţiu nr. 208, judeţul Argeş, înregistrată la
Registrul Oficiului Comerţului sub Nr. J03/2477/1993 din 14.10.1993, iar la
Direcţia Finanţelor Nr. R 4792590 fiind formă cu capital integral privat.
Firma a început să funcţioneze în luna octombrie 1993 producând confecţii
pentru femei destinate exportului pe piaţa italiană.În această perioadă de
început a activităţii, firma realiza o producţie de 8.000 bucăţi produse pe lună
cu un număr de 30 de angajaţi.
Experienţa managerului general atât ca specialist în confecţii textile
(absolvent al institutului Politehnic Iaşi – Facultatea de tehnologia Confecţiilor
– promoţia anului 1979) cât şi ca manager organizaţional a făcut posibilă
dezvoltarea spectaculoasă a producţiei de la un an la altul.
În prezent firma realizezază o producţie lunară de 80.000 bucăţi produse
finite pentru parteneri din: Anglia, Italia, Germania, Franţa.
În afara producţiei realizate de firmă, societatea oferă de lucru la circa 450
de angajaţi ai firmelor colaboratoare, obţinându-se astfel un plus de produse
destinate exportului de aproximativ 50.000 bucăţi pe lună.
În paralel cu producţia realizată pentru piaţa externă, firma a început să se
lanseze cu creaţii propii realizate de către disignerii firmei, pe piaţa internă,
adresându-se unui segment larg de cumpărători. Colecţiile firmei au fost

1
prezente în anul 2003 atât la târguri internaţionale în vederea pătrunderii
produselor firmei pe pieţele interne şi externe.
Urmărind evoluţia firmei se observă că la o producţie de 8.000 de produse
pe lună în anul de început, firma a ajuns în prezent la o producţie de 90.000 de
produse lunar.
Creşterea realizată de societate nu s-a reflectat doar în productivitate şi
profit ea a avut un impact social prin crearea de noi locuri de muncă. Aceste
locuri de muncă au fost ocupate în principal de disponibilizaţii din
înteprinderile de stat din domeniul textil.
Principalele categorii de produse executate sunt:
 bluze, cămăşi;
 pantaloni;
 fuste , jachete;
 rochii, sacouri;
 veste , compleuri.
Firma realizează confecţii conform articolelor prezentate în catalogul
OTTO pentru firma OTTO VERSAND HAMBURG în procent de 50% din
capacitatea totală. Procentul rămas este destinat partenerilor din Anglia –30%,
Italia- 10% , Franţa – 10%.
Ţinînd cont de specificul activităţii firmei (producţie în sistem
lohn),clienţii externi sunt furnizori de materii primă ( ţesătură şi auxiliare).
Pentru produsele din colecţiile propii , firma se aprovizionează cu ţesătură
şi materiale auxiliare atât de pe piaţa internă cât şi externă. Ca urmare a
veniturilor obţinute în urma activităţii de producţie în sistem lohn, iată ca firma
dispune de blocarea unor sume importante în ţesături şi auxiliare destinate
producţiei pentru colecţiile propii.

2
Societatea dispune de spaţiu propiu de 1420 mp care include spaţii de
producţie, finisare, depozitare, sală de mese, grupuri sanitare şi asigurarea unor
condiţii foarte bune de muncă. Utilarea spaţiilor de producţie s-a realizat cu
utilaje performante de ultimă generaţie care au fost achiziţionate de la firme cu
prestigiu cum ar fi: BROTHER GMBH GERMANIA, VEIT GMBH & CO
GERMANIA, aceasta ducând la creşterea calitaţii produselor şi efectuării unor
operaţii specifice:
Realizarea :
- butonierelor, refileţilor;
- gulerelor , manşetelor.
Numai în anul 2002 firma a achiziţionat utilaje în valuare de 250.000
EURO. Volumul de vâzări la sfârşitul anului 2003 pentru produsele şi serviciile
realizate de firmă a fost de 3.600.000 EURO, iar pentru anul 2004 se estimează
a fi de 4.000.000 EURO.
Clienţii cu care firma are încheiate contracte de lohn sunt clienţii
consacraţi pe pieţele externe, şi acest lucru motivează dorinţa firmei de a
dezvolta afacerile cu aceştia pe viitor.
Întrucât societatea realizeză produse pentru export de la înfiinţare,
personalul s-a specializat în procesul de producţie, atingând standardele de
calitate cerute pe piaţa externă. În aceste condiţii produsele realizate în
condiţiile propii pot concura cu produse similare de pe pieţele externe, putând
astfel să-şi menţină poziţia de lider pe piaţa judeţului şi să ofere un exemplu
pozitiv pentru concurenţa internă şi internaţională.1
Activitatea funcţională cuprinde : compartimentul resurse umane, serviciul
administrativ, compartimentul dezvoltare, biroul tehnic, biroul producţie,

1
*****Raport întocmit de serviciul de Marketing 2003.

3
serviciu vânzări, serviciul marketing, biroul import-export, asigurare cu materii
prime, serviciul financiar-contabil.

În vederea caracterizării potenţialului economico- financiar al societăţii, se


prezintă în continuare indicatorii financiari calculaţi pentru anii
2001,2002,2003.

Tabel 4.1.
Indicatori U.M 2001 2002 2003
Cifra de afaceri Mii lei 36.540.263 38.814.064 47.598.630
Cheltuieli Mii lei 37.982.600 39.215.380 44.083.009
Venituri Mii lei 38.252.960 40.168.821 50.531.246
Profit net Mii lei 270.360 953.441 4.836.177
Nr. personal Pers. 361 400 426
Productivitatea anuală Mii/s 54.621 62.300 79.545
Capital social Mii lei 12.000 12.000 12.000

Cifra de afaceri
Tabel 4.2.
Indicator U.M. 2001 2002 2003
Ca (preţuri curente) Mii lei 36.540.263 38.814.065 47.598.630
ΔCA = CA1-CA0 Mii lei - 2.273.802 8.784.565
CA − CA0 % - 6.2 22.7
∆CA (%) = 1 * 100
CA0

4
Fig. 1 Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2001 -2003

47598630

38814065
36540263

CA (preţuri curente)

2001 2002 2003

Sursa : Bilanţurile S.C. BELLA CONF S.R.L. din anii 2001 –2003

Evoluţia cifrei de afaceri se poate aprecia ca pozitivă înregistrând creşteri


de 6,2% în anul 2002 faţă de de 2001 ( creştere cu 2.273.802 mii lei în valuare
absolută reprezentând 8.784.565 mii lei ) – tabel 4.2. Pentru o bună apreciere a
evoluţiei cifrei de afaceri este necesară stabilirea creşterii reale a acesteia,
aceasta datorită fenomenului inflaţinist existent în economia românească.
Tabel 4.3.
Indicator U.M. 2001 2002 2003
CA(preţuri curente) Mii lei 36.540.263 38.814.065 47.598.630
Ipn % 100 102,9 105,4
CA ( n ) Mii lei 36.540. 37.720.180 45.159.991
CA real ă = * 100
Ipn
263
∆C A %
rea ăl
% - 3,2 19,7

Sursa: Bilanţ S.C. BELLA CONF. S.R.L: 2001,2002,2003 şi Buletin statistic de preţuri nr.
7/200 , pag. 5 publicat în Comisia Naţională de Statistică.

5
Analizând datele prezentate în tabelul nr. 4.2. şi tabelul nr.4.3. se observă
că cifra de afaceri corectată cu rata de creştere a preţurilor (practic cu rata
inflaţiei) a înregistrat creşteri mult mai modeste, adică o creştere reală de 3,2%
în anul 2001 faţă de 2002, respectiv 19,7% în anul 2003 faţă de anul 2002.

Cheltuielile .Veniturile. Profitul


Tabel 4.4.
Indicator U.M. 2001 20022002 20032003
Cheltuieli totale (ch) Mii lei 37.982.600 39.215.38 44.083.009
0
Venituri totale(V) Mii lei 38.252.960 40.168.82 50.531.246
1
Profit net(R) Mii lei 270.360 953.441 4.836.177
∆ch = ch1 − ch 0 Mii lei - 1.232.780 4.867.629
ch1 − ch0 % - 3,24 12,41
∆ch % = * 100
ch0
∆V =V1 −V0 Mii lei - 1.915.861 10.362.425
V1 − V0 % - 5,00 25,79
∆V % = * 100
V0
∆R = R1 − R0 Mii lei - 682.081 3.882.736
R1 − R0 % - 252,65 407,23
∆R = * 100
R0

6
Fig. 2. Evoluţia cheltuielilor obţinute de S.C. BELLA
CONF. S.R.L.

44083009

39215380
37982600

2001 2002 2003

cheltuieli (mii lei)

Fig. 3. Evoluţia veniturilor obţinute de S.C. BELLA CONF.


S.R.L.

50531246

38252960 40168821

2001 2002 2003

Venituri (mii lei)

7
Analizând datele prezentate în tabelul nr.4.4. se observă că modificarea
absolută a cheltuielilor înregistrează creşteri în perioada luată în calcul,
cheltuielile crescând în anul 2002 faţă de 2001 cu 1.232.780 mii lei , în valoare
relativă reprezentând 3,24% respectiv o creştere absolută de 4.867.629 mii lei
în anul 2003 faţă de anul 2002 procentual aceasta însemnând o creştere de
12,41%.
Creşterea cheltuielilor se datorează în primul rând creşterii cheltuielilor de
exploatare pe seama preţurilor mari la materii prime, utilităţi ( energie
electrică, termică, gaze) şi nu în ultimul rând a celor financiare.
Sporul absolut al veniturilor obţinute de S.C. BELLA CONF.S.R.L.
înregistrează de asemenea creşteri, în anul 2002 faţă de 2001 creşterea fiind de
1.915.861 mii lei , procentual însemnând o creştere de 5% respectiv un spor
absolut de 10.362.425 mii lei în anul 2003 faţă de 2002, aceasta reprezentând în
procente o creştere de 25,79% ( tabelul 4.4).
Creşterea veniturilor la S. C. BELLA CONF. S.R.L. s-a datorat creşterii
preţurilor la produsele fabricate şi vândute în decursul acestei perioade,
majorându-se astfel ponderea veniturilor din activitatea de exploatare.

8
Fig. 4 Evoluţia profitului net în perioada 2001-
2003

4836177
2003

953441
2002

270360
2001

Profit net (mii lei)

Profitul net al S.C. BELLA CONF.S.R.L. cunoaşte în această perioadă


variaţii mari de la un an la altul, o creştere spectaculoasă . Astfel, după ce în
anul 2002 înregistrează o creştere cu 683.081 mii lei în valuare absolută
(252,65 % procentual ) faţă de anul 2001, în anul 2003 faţă de anul 2002
înregistrează o creştere de 3.882.736 mii lei, aceasta reprezentând procentual o
creştere cu 407,23% (tabel nr. 4.4.) . Acest lucru se datorează faptului că în anul
2003 cheltuielile cresc cu 12,41% în timp ce creşterea procentuală a veniturilor
este 25,79%.
O influenţă pozitivă ( în sensul majorării profitului) este cea a scăderii
consumurilor, ştiut fiind faptul că S.C. BELLA CONF.S.R.L. este mare
consumatoare de energie electrică, termică ceea ce determină scăderea
costurilor de producţie ce are ca efect creşterea profitului. Creşterea preţurilor
cel puţin la nivelul costurilor nu este posibilă în condiţiile de piaţă actuale (piaţa
internă şi externă nu validează preţuri mai mari).

9
Fig. 5.Evoluţia numărului de salariaţi ai S.C. BELLA
CONF. S.R.L. în perioada 2001-2002

426

400

număr de salariaţi
361 (persoane)

2001 2002 2003

Fig. 6 Evoluţia productivităţii anuale a S.C. BELLA CONF.


S.R.L. în perioada 2001-2003

79545

62300
54621

Productivitatea
anuală(mii/s)

2001 2002 2003

10
Stabilitatea financiară a S.C. BELLA CONF. .S.R.L. datorată
conducerii prin bugetul de venituri şi cheltuieli (B.V.C.)

Politica financiară a unei întreprinderi nu se poate stabili în afara unei


activităţi de previzune, de planificare financiară. B.C.V. – bugetul de venituri
şi cheltuieli reprezintă în practica economică din România, instrumentul
principal de programare a rezultatului financiar precum şi a fondurilor necesare.
Principiile urmărite necondiţionat în elaborarea şi execuţia bugetului de
venituri şi cheltuieli sunt eficienţa maximă şi echilibrul financiar.
Rolul B.V.C. – bugetului de venituri este :
a. de a reflecta modul de formare, administrare şi utilizare amijloacelor
financiare;
b. de a asigura furnizarea informaţiilor necesare fundamentării deciziilor
privind gestiunea agentului economic.
Deşi legea prevede obligativitatea întocmirii bugetului de venituri şi
cheltuieli şi de către societăţile comerciale în nume colectiv , în comandită
simplă sau cu răspundere limitată, este evident că un document care să cuprindă
veniturile şi cheltuielile necesare pentru realizarea obiectului de activitate al
fiecărui agent economic, este util pentru dimensionarea resurselor financiare în
funcţie de programul de activitate îi încadrarea cheltuielilor într-un optim care
să asigure continuitatea activităţii în condiţii de concurenţă şi realizarea unui
profit.
Se prezintă în continuare pricipalii indicatori de structură a veniturilor şi
cheltuielilor cuprinse în regulamentul pentru aplicarea legii contabilităţii ,
conform formularului 01 – bugetul activităţii generale .2
2
Norme aprobate prin Ordinul M.F. Nr. 616 din 4 mai 2000

11
Societatea comercială. BELLA CONF.S.R.L. întocmeşte bugetul de
venituri şi cheltuieli anual , cu defalcare pe trimestre conform prevederilor
legale3, astfel bugetul de venituri şi cheltuieli, este compus, în cazul societăţilor
analizate din următoarele formulare:
1-bugetul activităţii generale;
2-bugetul activităţii de trezorerie;
3-principalii indicatori economico-financiari.
Prevederile exerciţiului financiar curent sunt comparate cu cele
corespunzătoare anului precedent ( relizat sau preliminar).
1. Bugetul activităţii generale
1. Veniturile, după natura lor se grupeză în :
-venituri din exploatare – total trimestrul I = 49.261.300 mii lei- rezultate
estimate preponderent din încasarea mărfurilor vândute , restul veniturilor se
estimează a se încasa din venituri din chirii 90.000 şi venituri din activităţi
diverse 625.450.
-Venituri financiare 795.400 mii lei proveninid din dobânzi acordate
disponibilului din conturi curente.
-Venituri excepţionale 474.546 mii lei estimate ca venituri excepţionale
din operaţiuni de gestiune.
2. Cheltuieli , după natura lor se grupează în :
-cheltuieli de exploatare 43.002.594 mii lei din care ponderea cea mai mare
se estimează a fi deţinută de cheltuieli privind mărfurile aproximativ 83% din
totalul cheltuielilor de exploatare, procentul de 17% reprezentănd însumarea
altor cheltuieli de exploatare prezentate în detaliu în tabelul ”Bugetul activităţii
generale”. Cheltuielile de exploatare reprezintă expresia bănească a consumului

3
Norme metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către agenţii economici ,
M.O.R , partea I nr. 286 /2000.

12
factorilor de producţie material şi uman – determinată de obţinerea şi
desfacerea mărfurilor. Recuperarea cheltuielilor din exploatarese realizeză pe
baza veniturilor din exploatare, în sensul includerii acestora în costurile
mărfurilor, costuri constituind elementul esenţial al preţurilor de vânzare.
-cheltuieli financiare 354.115 mii lei – cheltuieli privind valuarea destinată
a dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt pe care societatea
intenţionează să le contracteze.
Profitul -rezultatul exerciţiului pe care tinde să îl obţină societatea, prin
estimările făcute în cadrul veniturilor de obţinut şi angajarea de cheltuieli, de
fapt profitul net, obţinut după aplicarea cotei impozitului pe profit, în valuare de
4.836.177 mii lei. Profit care poate asigura, în condiţiile economiei de tranziţie,
o stabilitate confortabilă firmei , în cadrul concurenţial.
B.V.C. al unui agent economic, se definitivează şi se aprobă, de regulă în
ultima lună a anului curent, pentru anul următor.
Întreaga construcţie a proiectului bugetului, destinat primului trimestru al
anului 2004, al S.C. BELLA CONF.S.R.L., este întemeiat pe comenzi,
contracte – cu furnozori referitore la termenele de plată – convenţii şi acte
juridice de natură să ofere condiţii pentru angajarea de cheltuieli privind
aprovizionarea şi de asemenea , condiţii optime pentru obţinerea de venituri din
desfacerea de mărfuri.

BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE DE VENITURI ŞI


CHELTUIELI

13
Explicaţie NR. Exerciţiu financiar –Trim. I 2004
RD. Curent
Total IAN FEB MAR

01 02 03 04

I. Venituri totale(02+06+08) 01 50.531.246 14.762.120 13.889.752. 21.879.374


A: Venituri din 0 49.261.300 14.102.360 13.524.630 21.634.310
exploatare(03+06+08) 2
a).Venituri din chirii 0 90.000 30.000 30.000 30.000
3
b). Venituri din vânzări 0 48.545.850. 13.909.860 13.275.919 21.360.071
4
c).Venituri din activităţi diverse 0 625.450 162.500 218.711 244.239
5
B: Venituri financiare(07) 0 795.400 185.214 365.122 245.064
6
a). Venituri din dobânzi 0 795.400 185.214 365.122 245.064
7
C: Venituri excepţionale 0 474.546 474.546 - -
( 09) 8
a). Venituri din operaţiuni de 0 474.546 474.546 - -
gestiune 9
II. Cheltuieli totale(11+31+33) 10 44.083.009 12.061.829 10.818.290 21.202.89
A: Cheltuieli de exploatare 11 43.002.594 11.729.469 10.449.890 20.823.235
(12+17+18+19+20+21+
22+23++24+25+26+30)
a). Cheltuieli privind 12 9.368.350 3.256.918 1.629.568 4.481.864
materialele
consumabile(13+14+15+16)
-ch cu combustibili 13 2.560.425 1.192.301 - 1.368.124
Ch . cu materialele 14 1.984.365 720.365 428.568 835..432
-ch. cu piese 15 768.652 387.452 - 381.200
-ch. cu materialele consumabile 16 4.054.908 956.800 1.201.000 1.481.864
b). Cheltuieli cu obiecte de inventar 17 10.562.154 1.260.000 2.950.300 6.351.854
c). Cheltuieli energie , apă 18 3.210.000 563.952 1.200.600 1.445.448
d). Cheltuieli privind mărfurile 19 10.130.250 3.965.204 2.105.000 4.060.046

14
e). Cheltuieli chirii 20 820.000 260.000 280.000 280.000
f). Cheltuieli cu prime de asigurare 21 556.251 196.630 359.620 -
g). Cheltuieli cu 22 830.000 265.000 282.500 282.500
colaboratorii

h).cheltuieli poştale 23 935.000 393.200 310.050 231.750


i). Cheltuieli cu servicii 24 365.230 96.562 156.230 112.438
j).cheltuieli cu reclamă şi publicitate25 323.021 - - 323.021

k).cheltuieli transport 26 1.260.500 - - 1.260.500


l). Alte cheltuieli 27 980.000 492.988 65.362 421.650
m). Cheltuieli cu impozite şi taxe 28 692.005 260.650 225.360 205.995
n).Cheltuieli cu salarii 29 1.986.600 455.000 569.300 962.300
0). Cheltuieli cu asigurări , protecţie
30 983.234 263.365 316.000 403.869
socială
B: cheltuieli finaciare (32) 31 354.115 90.260 126.300 137.555
a).cheltuieli privind dobânzile 32 354.115 90.260 126.300 137.555
C: cheltuieli cu amortizări , 33 726.300 242.100 242.100 242.100
provizioane
D: Cheltuieli cu impozitul pe 34 339.452 98.168 115.265 126.019
profit
III. Profit ( 01-10) 35 6.448.237 2.700.291 3.071.462 676.484
A: profit brut 36 6.448.237 2.700.291 3.071.462 676.484
B: Impozit pe profit 37 1.612.060 675.073 767.866 169.121
C). Profit net ( 36-37) 38 4.836.177 2.025.218 2.303.596 507.363
Sursa: Datele au fost extrase din bugetul de venituri şi cheltuieli al S.C. BELLA
CONF. S.R.L. şi prelucrate de autor.

02. Bugetul activităţii de trezorerie

Bugetul activităţii de trezorerie reprezintă o sinteză a resurselor propii ,


grupate ăn funcţie de provenienţă precum şi destinaţia resurselorpe principalele
activităţi , care generează cheltuieli şi plăţi.
Situaţia trezoreriei (T):

15
T = RESURSE ALE TREZORERIEI – UTILIZĂRI ALE
TREZORERIEI
Comparând resursele propii cu necesarul de resurse rezultă după caz , un
deficit sau excedent la nivelul resurselor.

EXCEDENT(+) = RESURSE PROPII – NECESAR DE RESURSE


DEFICIT (-) = NECESAR DE RESURSE -RESURSE PROPI

BUGETUL ACTIVITĂŢII DE TREZORERIE


Explicaţie NR. Exerciţiul financiar –Trim. I 2004
RD. Curent
01 02 03 04
TOT IAN FEB MAR
AL
+cifra de afaceri 01 47 598 630 13.546.200 13.063.130 20.989.300
+producţia stocată 02 863.500 290.100 245.500 327.900
+producţia imobilizată 03 472.482 162.900 123.500 186.082
+alte venituri din exploatare şi 04 326.688 103.160 92.500 131.028
provizioane
== total venituri din exploatare 05 49.261.300 14.102.360 13.524.630 21.634.310
+cheltuieli privind mărfurile 06 16.938.175 6.029.821 3.734.568 7.173.786
,materialele prime şi
materialele consumabile
+energie ,combustibili 07 5.770.425 1.756.253 1.200.600 2.813.572
+salarii directe 08 1.986.600 455.000 569.300 962.300
+alte cheltuieli directe 09 5.090.001 1.211.392 1.388.400 2.490.209
- = Total cheltuieli variabile 10 29.785.201 9.452.466 6.892.868 13.439.867
= marja brută (venit din 11 19.476.099 4.469.894 6.631.762 8.194.443
exploatare –cheltuieli
variabile)

16
+cheltuieli fixe cu forţă de 12 983.234 263.365 316.000 403.869
muncă
Impozite , taxe şi vărsăminte 13 692.005 260.650 225.360 205.995
asimilate
+amortizări şi provizioane 14 726.300 242.100 242.100 242.100

+alte cheltuieli fixe 15 980.000 492.988 65.362 421.650


- = Total cheltuieli fixe 16 3.381.539 1.259.103 848.822 1.273.614
=Rezultatul din exploatare(+/) 17 16.094.560 3.390.791 5.782.940 6.920.829
+ venituri financiare 18 795.400 185.214 310.186 300.000
- cheltuieli financiare 19 354.115 90.260 126.300 137.555
+ = rezultatul financiar(+/-) 20 441.546 94..954 183.886 162.445
+venituri excepţionale 21 474.546 474.546 - -
-cheltuieli excepţionale 22 - - - -
+= rezultatul excepţional (+/-) 23 474.546 474.546 - -
= rezultatul brut al 24 17.010.391 3.960.291 5.966.826 7.083.274
exerciţiului(+/)
- impozit pe profit 25 1.612.060 -675.073 767.866 169.121
= rezultatul net al 26 15.398.331 3.285.218 5.198.960 6.914.153
exerciţiului(+/)
Flux de numerar 27 272.625 82.998 94.802 94.825
+ Profit sau pierdere 4.836.177 2.025.218 2.303.596 507.363
+amortizare inclusă în costuri 356.050 110.683 122.683 122.684
- variaţia stocurilor(+/-) 112.787 37.500 37.640 37.647
- variaţia creanţelor (+/-) 85.883 28.600 28.641 28.642
+ variaţia furnizorilor şi 115.245 38.415 38.400 38.430
clienţilor creditori
- variaţia altor elemnte de - - - -
activ(+/-)

- - - -
+ variaţia altor
pasive(+/-)

= flux de numerar din 5.108.802 2.108.216 2.398.398 602.188


activitatea din exploatare (A)
+ 723.500 241.166 241.166 241.168
disponibilităţi băneşti la
începutul perioadei
+ flux de numerar net 272.625 82.998 94.802 94.825
(A+B+C)
= disponibilităţi băneşti la 996.125 324.164 335.968 335.993
sfârşitul perioadei

17
Sursa : Datele au fost extrase din bilanţul S.C. BELLA CONF. S.R.L. şi preluate de
autor.

Analizând situaţia de faţă , se constată un excedent de resurse propii


ceea ce arată că firma îşi poate desfăşura activitatea în condiţii optime. În
caz de deficit firma ar trebui să procedeze la identificarea modalitaţilor de
acoperire a acestuia prin credite sau alte împrumuturi , subvenţii de
produse , activităţi şi alocaţii pentru investiţii.

03. Principalii indicatori economico –financiari ai S.C. BELLA CONF.


S.R.L.

Indicatori 2001 2002 2003


Lichiditate 1,42 1,57 2,09
generală
Lichiditate 7,5 12 16
imediată
Solvabilitate 61,2 54,3 55,4
generală
Autonomie 15,7 21,5 20,4
financiară
Rotaţia stocurilor 78 81 89
Rata rentabilităţii 21,0 20,9 24,1
resurselor
consumate

18
Unul dintre obiectivele fundamentale ale analazei financiare îl constituie
folosirea unui ansamblu de instrumente, practici şi norme, în scopul de a
caracteriza o gestiune financiară echilibrată.
La nivelul firmei analizate se apreciază că echilibrul financiar, din punct de
vedere al acţionarului este respectat dacă rentabilitatea pe care i-o oferă un
astfel de plasament compensează riscul la care se expune : economic, financiar,
de faliment.
Prin prisma intereselor managerilor firmei, aprecierea echilibrului financiar
este legată de anumite criterii de flexibilitate financiară de creştere economică ,
de autonomie financiară, şi putere.
Din punct de vedere al creditorilor firmei , echilibrul financiar vizeză
obţinerea rambursării creanţelor şi primirea remuneraţiei cuvenite. Simptomele
dezechilibrului financiar sunt exprimate prin situaţia firmei , prin prisma
riscului de faliment culminând cu încetarea plăţilor.
Creditorii se bazează pe o analiză statică de tip patrimonial şi pe
constituirea de garanţii acordând o mare importanţă noţiunilor de solvabilitate,
lichiditate a activelor şi exigibilitate a datoriilor ca şi diferite moduri de a
cuantifica capacitatea de rambursare.
Analiza echilibrului financiar se bazeză pe două grupe de metode:
1. metode tradiţionale bazate pe studiul bilanţului;
2. metode bazate pe studiul fluxurilor financiare aparţinând
abordărilor dinamice.
Componenta tradiţională a analizei financiare presupune abordarea statică
a echilibrului financiar cu privire la:

19
1. structura patrimoniului şi evoluţia sa în timp;
2. corelaţia ăntre lichidităţile societăţii şi scadenţele pe care le poate
anticipa la o anumită dată;
3. resursele colectate ale înteprinderii raportate la utilizările pe care le
finalizeză.
Suportul analizei îl reprezintă bilanţul care oferă o reprezentare a
patrimoniului firmei la un moment dat.
Solvabilitatea pornind de la bilanţ, se bazeză pe principiul confruntării
între lichiditatea activului şi exigibilitatea pasivului. În activul bilanţului
firmei, elementele sunt grupate în ordine care să ţină cont de lichiditatea lor- de
aptitudinea de a fi transformate în monedă.
Ca instrument al analizei statice fondul de rulment net se exprimă prin
relaţia:
FR = ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT

Folosirea acestui indicator trebuie însă corelată cu următoarele elemente:


• nevoia de fond de rulment al firmei (NFR);
• gradul de lichiditate al activelor circulante;
• gradul de exigibilitate al datoriilor sub un an;
Rata lichidităţii exprimă capacitatea firmei de a face faţă angajamentelor
cu scadenţă pe termen scurt. Se poate calcula următoarele rate:

a). Rata lichidităţii generale ( LG)

20
AC
: LG =
DTS

unde: AC – active circulante


DTS – datorii pe termen scurt

Fig 7. Evoluţia lichidităţii generale în perioada


2001-2003

2.5

1.5
Rata lichidităţii generale
2.09 (%)
1
1.42 1.57

0.5

0
2001 2002 2003

Valuarea supraunitară a ratei lichidităţii generale este expresia


existenţei unui fond de rulment care permite întreprinderii să facă faţă
incidenţelor care apar în mişcarea activelor circulante sau unor deteriorări ale
valorii acestora. Cu cât aceasta rată este mai mare decât 1 cu atât înteprinderea
este pusă la adăpost de o insuficienţă a trezoreriei care ar putea fi determinată
de rambursarea datoriilor la cererea creanţierilor.
Rata lichidităţii generale este cel mai utilizat mod de apreciere a
solvabilităţii pe termen scurt, pentru că indică măsura în care drepturile

21
creditorilor pe termen scurt sunt perfect acoperite de valuarea activelor, care pot
fi transformate în lichidităţi în decursul unei perioade, care corespunde
perioadei de maturitate a datoriilor.
În perioada analizată rata lichidităţii generale arată că societatea a dispus
de capacitatea de a-şi onora datorile la termen.

b). Rata lichidităţii reduse (LR):


Rata lichidităţii reduse este cunoscută şi sub denumirea de ” rată
rapidă” potrivit teoriei economice nord-americane. Această rată exprimă
capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi
disponibilităţi.

C +D
LR =
DTS

unde : C -creanţe
D –disponibilităţi

c). Rata lichidităţii imediate (LI)


Rata lichidităţii imediate realizeză corespondenţa dintre elementele
cele mai lichide ale activului cu obligaţiile imediat exigibile ale pasivului.
Această rată, cunoscută şi sub denumirea de rată a capacităţii de plată
imediate, măsuară capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor astfel:

L
LI =
DTS

22
unde: L - lichidităţi
DTS – datorii pe termen scurt

Fig 8. Evoluţia lichidităţi imediate în perioada


2001-2003

16
14
12
10
16 Rata lichidităţii
8
12 imediate(%)
6
4 7.5

2
0
2001 2002 2003

Rata îndatorării ne dă o imagine asupra capacităţii societăţii de a depăşi


dificultăţile care ar putea apărea datorită unei eventuale neonorări din partea
furnizorilor de fonduri şi se calculează prin compararea formelor îndatorării cu
fondurile propii ale firmei.

d). Rata solvabilităţii (RS):


Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor
băneşti, respectiv de a-şi onora plăţile la termenele scadente.

CP
RS =
TP unde: CP – capital propiu

23
TP – total pasiv

Fig. 9.Evoluţia solvabilităţii în perioada 2001-2003

61.2
62
60
58
55.4
56 54.3
54
52
50
2001 2002 2003

rata solvabilităţii (%)

Rata solvabilităţii în perioada 2001 –2003 se află sub 70% ceea ce arată
faptul că nivelul atins de societate nu este considerat foarte bun de către bănci.

e).Rata autonomiei financiare

DSML
RAF =
CP

unde: CP –capital propiu


DSAML –datorii pe termen scurt , mediul şi lung

24
Fig. 10.Evoluţia autonomiei financiare în perioada
2001-2003

25 21.5 20.4
20 15.7
15
10
5
0
2001 2002 2003

rata autonomiei financiare

Pe baza datelor de mai sus se constată că împrumuturile nu sunt


acoperite integral pe seama capitalului propiu , societatea comercială având
autonomie financiară scăzută.

25