Implementarea reglementarii contractelor de delegare

a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice

Cuprins:

1.Notiunea de “serviciu public”

2.Serviciile publice comunitare

-2.1.Caracterizarea serviciilor comunitare de utilitati publice

-2.2.Cadrul institutional

-2.3.Delegarea gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice

-2.4.Reglementarile H.G 717/2008

-2.5.Exclusivitatea delegarii gestiunii serviciilor de utilitati publice-speta

3.Concluzii

1.Notiunea de “serviciu public”

În literatura juridica posterioara anului 1989 s-a exprimat ideea ca la noi notiunea de serviciu
public si-a recapatat importanta interbelica, reocupându-si locul important avut în structura
dreptului administrativ.

Pentru prima data s-a recurs la notiunea de serviciu public, în Franta în intentia largirii sferei de
competenta a tribunalelor administrative.
Doctrina franceza, marcata de evolutia practicii judiciare dupa hotarârea Blanco, si-a construit o
teorie în care a asigurat serviciului public un loc exclusiv în stiinta dreptului administrativ, cu
consecinta aparitiei unor adevarate “scoli a serviciului public”, având ca reprezentanti de seama
pe Duguit, Jéze, Bonnard.

În Franta, conceptul de serviciu public a evoluat o data cu evolutia administratiei publice,

caracteristice fiind doua fenomene: proliferarea de servicii publice având un obiect economic,
respectiv servicii publice industriale si comerciale; dezvoltarea participarii particularilor la
sarcinile de interes general (gestiunea serviciilor publice de persoane private este ilustrata cel
mai bine de concesiunea serviciilor publice).

Literatura franceza a definit serviciul public ca fiind totalitatea activitatilor unei colectivitati
publice vizând satisfacerea unor nevoi de interes general (aparare nationala, transporturi pe caile
ferate, etc.) Diversele colectivitati publice (stat, colectivitati locale) asigura serviciile publice:
relatiile externe ale Frantei sunt de exemplu un serviciul public al statului si national; un serviciu
de transport într-un oras este un serviciu public municipal.

În România interbelica definirea notiunii de serviciu public s-a facut cel putin prin prisma a doua
criterii: functional sau organic.

Dupa criteriul functional serviciul public a fost definit ca fiind orice activitate a autoritatilor
administratiei publice îndeplinita pentru satisfacerea unor nevoi de interes general, cu caracter
regulat si continuu (de exemplu, politia, învatamântul, asistenta sociala, etc.).

Profesorul Erast Diti Tarangul în sustinerea acestui punct de vedere arata ca prin notiunea de
serviciu public se întelege numai activitatea pentru satisfacerea unei nevoi de interes general nu
si organul care o exercita. Ca atare se desprinde ideea ca notiunea de serviciu public trebuie
separata de notiunea de autoritate publica sau de organ public însarcinat cu girarea unui serviciu
public. Astfel, se exemplifica ca Universitatea este o institutie care cu organele ei gireaza
activitatea sau serviciul public de învatamânt superior. În aceeasi ordine de idei, nu toate
activitatile particularilor realizate de societati sau fundatii, pot fi apreciate drept servicii publice,
chiar daca urmaresc satisfacerea unor interese generale.

Dupa criteriul organic serviciul public este definit ca o structura organizatorica menita sa
îndeplineasca activitati specifice. În acest sens Paul Negulescu definea serviciul public drept o
“creatiune a statului, judetului, sau a comunei, pusa la dispozitia particularului în scopul de a
satisface, în mod regulat si continuu, nevoi cu caracter general, carora initiativa privata nu ar
putea sa le dea decât o satisfactie incompleta si intermitenta”.

Aceasta structura dihotomica o întâlnim si în prezent în doctrina dreptului administrativ român în

încercarea de stabilire a continutului notiunii de serviciu public.Astfel, dintr-un punct de vedere,
serviciul public este definit ca fiind activitatea organizata sau autorizata de o autoritate a
administratiei publice pentru a satisface nevoi sociale de interes public.Alti autori vad în
serviciul public fie o structura organizatorica, fie organisme administrative înfiintate prin lege
sau alt act administrativ normativ emis în baza legii de stat, judet si comuna ori de catre
particular.

Prin prisma contenciosului formal retinem unele trasaturi caracteristice:

În primul rând serviciul public se caracterizeaza ca fiind activitatea autoritatilor publice sau a
unor persoane juridice.

Ne aflam în prezenta unui serviciu public si în situatia în care o persoana juridica privata este
autorizata de un organ al administratiei publice sa presteze unele activitati de interes general sau
public.În literatura juridica s-a spus ca, plecând de la autorul lor, respectiv cel care le înfiinteaza
si având în vedere obiectul lor de activitate, persoanele juridice se pot împarti în persoane
juridice de drept public si persoane juridice de drept privat.Astfel, persoanele juridice publice
sunt calificate: institutiile de stat, regiile autonome, societatile comerciale cu capital integral de
stat.În întelesul art. 5 al. 3 din Legea nr. 48/1992 persoanele juridice private erau societatile
comerciale române cu capital integral sau partial privat, român sau strain.

În al doilea rând, activitatea autoritatilor publice, persoanelor juridice publice si persoanelor

juridice private autorizate trebuie sa urmareasca satisfacerea unui interes general sau public.De
subliniat ca desi persoanele juridice de drept privat cu scop nelucrativ urmaresc satisfacerea unui
interes general, ele nu fac parte din cadrul administratiei publice. “Ele sunt institutii private,
organizate din initiativa privata si numai colaboreaza cu statul la satisfacerea unor nevoi de
interes general”.

În al treilea rând, activitatea autoritatilor publice trebuie sa aiba un caracter regulat si continuu.

În sfârsit, serviciile publice sunt supuse unui regim juridic administrativ.

Daca, în cazul serviciilor publice desfasurate de autoritati ale administratiei publice sau persoane
juridice de drept public, se aplica regimul de drept administrativ, în cazul persoanelor juridice de
drept privat autorizate de administratia publica sa presteze unele activitati de interes general
(stabilimente de utilitate publica) se va aplica un regim juridic special, intermediar, care se afla
între regimul juridic ce se aplica persoanelor juridice de drept public si cel ce se aplica
persoanelor juridice de drept privat.Acest regim special se caracterizeaza printre altele, prin
urmatoarele: functionarii persoanele publice de drept privat nu au calitatea de functionari publici,
emit acte administrative de autoritate prin delegatie, (vezi A.J.V.P.S) – ele sunt susceptibile de a
fi atacate în contencios administrativ; aceste persoane juridice private nu sunt supuse tutelei
administrative; persoanele juridice private au capacitate juridica si sunt titulare de drepturi
subiective si pot sa se oblige, s.a.m.d..
Statul poate sa organizeze servicii publice si cu titlu de monopol, adica nu va admite
particularilor sa se ocupe cu acea activitate si îi obliga sa se foloseasca numai de serviciul public
organizat de stat, (de exemplu, serviciul public al politiei, transporturilor pe calea ferata, etc.), si
fara titlu de monopol, situatie în care va admite si initiativa particularilor (de exemplu,
universitatile particulare).

În unitatile administrativ-teritoriale pot functiona servicii publice dupa cum urmeaza: servicii de
specialitate aflate în subordinea ministerelor sau a altor organe centrale (centrele militare
judetene, inspectoratele de politie, inspectoratele scolare judetene, directiile de sanatate publica,
directiile generale ale finantelor publice, institutii publice de cultura, universitati, companii
nationale sau societati nationale ( art. 2 al. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997),
servicii publice de interes judetean, care se înfiinteaza pentru realizarea interesului tuturor
consiliilor locale din judet (drumuri, transport), activitate coordonata de consiliul judetean (art.
104 lit. b, h, k, m din Legea nr. 215/2001), servicii publice ale consiliului judetean organizate în
compartimente subordonate acestuia - serviciul juridic, secretariat-administrativ, financiar
contabilitate, etc., serviciile publice organizate de catre consiliile locale în principalele domenii
de activitate potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si în limita
mijloacelor financiare de care dispun (art. 87 din Legea nr. 215/2001), - urbanism, amenajarea
teritoriului, gospodarire comunala, stare civila, secretariat-administrativ, etc. Categoriile si natura
serviciilor publice nu sunt definite sau determinate în legea organica, lasând impresia ca totul ar
ramâne la latitudinea autoritatii care poate dispune.

Satisfacerea intereselor generale ale societatii se poate face si de particulari - persoane fizice cât
si persoane juridice private, inclusiv prin crearea unor institutii ce ofera servicii publice,
denumite în literatura interbelica “stabilimente de utilitate publica”, urmând regimul juridic
stabilit prin Ordonanta Guvernului nr. 26/2006.

Dupa întinderea teritoriului în raza caruia serviciul public îsi exercita activitatea, acesta poate
avea un caracter national sau local (comunal, orasenesc, judetean).

Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice de gospodarie comunala stabileste cadrul juridic
unitar privind înfiintarea, organizarea, monitorizarea si controlul functionarii serviciilor de
gospodarie comunala în judete, orase si commune.

Doctrina franceză prevede că un serviciu devine serviciu public, independent de cine îl

gestionează, în momentul în care există un interes general în furnizarea sa şi există uninteres
general ca acest serviciu să fie furnizat respectând patru principii fundamentale: egalitate,
neutralitate, continuitate şi adaptabilitate.

2.Serviciile publice comunitare

2.1.Caracterizarea serviciilor comunitare de utilitati publice
Serviciile publice comunitare sunt definite ca totalitatea activitatilor de utilitate si interes public
general desfasurate la nivelul comunelor,oraselor,municipiilor sau judetelor sub
conducerea,coordonarea si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice locale,inscopul
satisfacerii cerintelor comunitatilor locale,prin care se asigura urmatoarele utilitati:

-alimentarea cu apa;

-canalizarea si epurarea apelor uzate

-colectarea,canalizarea si evacuarea apelor pluviale;

-productia,transportul,distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat;

-salubrizarea localitatilor;

-iluminatul public;

-administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrative-teritoriale,precum si altele

asemenea;

-transportul public local;

Serviciile de utilitati publice fac parte din sfera serviciilor publice de interes general si au
urmatoarele particularitati;

-au caracter economico-social;

-raspund unor cerinte si necesitati de interes si utilitate publica;

-au caracter techino-edilitar

-au caracter permanent si regim de functionare continuu;

-regimul de functionare poate avea caracteristici de monopol;

-presupun existenta unor infrastructure tehnico-edilitare adecvate;

-aria de acoperire are dimensiuni locale:comunale,orasenesti,municipal sau judetene;

-sunt infiintate,organizate si coordinate de autoritatile administratiei publice locale;

-sunt organizate pe principia economice si de eficienta;

-pot fi furnizate/prestate de catre operatori care sunt organizati si functioneaza fie in baza
reglementarilor de drept public,fie in baza reglementarilor de drept privat;

-sunt furnizate/prestate pe baza principiului”beneficiarul plateste”;

-recuperarea costurilor de exploatare ori de investitii se face prin preturi,tarife sau taxa special.

2.2.Cadrul institutional
1.La nivelul administratiei publice centrale:

a) Ministerul Administratiei si Internelor

b) Comitetul Interministerial pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice

c)Unitatea Centrală pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice

d)Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

(A.N.R.S.C.)

2. La nivelul administratiei publice locale:

a)Regii autonome / departamente în cadrul administraţiilor locale

b)Societăţi / operatori specializaţi

c)Societăţi cu capital mix ,Asociaţii patronale şi profesionale

La nivel national:

a)Asociaţia Română a Apei

b)Asociaţia Română de Salubritate

c)Uniunea Română de Transport Public

2.3.Delegarea gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice

Delegarea gestiunii serviciilor publice comunitare de utilitati publice este reglementata prin mai
multe acte normative dintre care mentionez:

-Legea nr.51/2006 din 08/03/2006 privind serviciile comunitare de utilitati publice;

-Legea nr.241/2006,privind realizarea serviciului de alimentare cu apa si canalizare;

-H.G nr.717 din 2008 privind aprobarea procedurii-cadru privind organizarea,derularea si

atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;

-Anexa nr.1 la H.G nr.717 din 2008 reglementand procedura cadru privind organizarea,derularea
si atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;

Principiile care stau la baza procedurii delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati
publice prin licitatie deschisa si negociere directa sunt:

-transparenta-punerea la dispozitia tuturor celor interesati a informatiilor referitoare la aplicarea

procedurii pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati
publice;

-tratamentul egal-aplicarea intr-o maniera nediscriminatorie,de catre delegatar a criteriilor de

atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice;

-proportionaliatea-presupune ca orice masura stabilita de catre delegator trebuie sa fie necesara si

corespunzatoare naturii contractului;

-nediscriminarea-aplicarea de catre delegator a acelorasi reguli,indifferent de forma de

organizare,natura capitalului ori nationalitatea participantilor la procedura de atribuire a
contractului,cu respectarea conditiilor prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este
pare;

-libera concurenta-asigurarea de catre delegator a coditiilor pentru ca orice operator sa aiba

dreptul de a participa la procedura de delegare,in conditiile legii,ale conventiilor si acordurile la
care Romania este parte.

Aceste principii sunt specific adjudecarii contractelor administrative,conventia reglementata de

H.G 717 din 2008 intrunind trasaturile contractului de delegare a gestiunii serviciilor de utilitati
publice din dreptul francez.

2.4.Reglementarile H.G 717 din 2008

Procedura-cadru care reglementeaza cadrul juridic unitar privind organizarea si derularea

delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice a fost aprobata, prin hotarare, in
sedinta de marti, 2 iulie/2008, de Guvern.

De asemenea, au fost aprobate criteriile de selectie-cadru a ofertelor pentru serviciile comunitare

de utilitati publice, precum si contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciile comunitare de
utilitati publice. Procedura-cadru stabileste etapele si modul de organizare si derulare a
procesului de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu apas i de canalizare si a serviciului
public de alimentare cu energie termica. Procedura-cadru aprobata se aplica obligatoriu in toate
cazurile in care autoritatile administratiei publice locale de la nivelul unitatilor administrativ-
teritoriale sau, dupa caz, asociatiile de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate
serviciile de utilitate publica, in numele si pe seama unitatilor administrativ-teritoriale membre,
atribuie, unuia sau mai multor operatori, toate sau numai o parte din competentelesi
responsabilitatile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor, precum si concesiunea
sistemelor de utilitati publice aferente, respectiv dreptulsi obligatia de administraresi de
exploatare a acestora, pe baza unui contract de delegare a gestiunii.

Scopul procedurii-cadru il constituie reglementarea modalitatilor de delegare a gestiunii acestor

serviciilor, precum si exploatarea sistemelor publice aferente acestora. Astfel, procedura
delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice prin licitatie deschisa si negociere
directa trebuie sa respecte urmatoarele principii: transparenta, tratamentul egal,
proportionalitatea, nediscriminarea, libera concurenta.

Furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilitati publice, prin gestiunea delegata, se

stabileste prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ – teritoriale.In
termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea gestiunii serviciilor sau de la primirea
unei propuneri formulate de un investitor, delegatarul asigura elaborarea si aproba un studiu de
oportunitate pentru fundamentarea si stabilirea solutiilor optime de delegare a gestiunii
serviciilor, precum si documentatia de atribuire a contractului de delegare a gestiunii.

Potrivit procedurii-cadru, delegarea gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice este

permisa numai catre operatorii licentiati de A.N.R.S.C., respectiv de catre A.N.R.E. in cazul
producerii energiei termice in cogenerare.

Delegatarul are obligatia de a atribui contractul de delegare a gestiunii prin:

- licitatie publica deschisa;

- negociere directa, in cazul in care doua licitatii publice deschise consecutiv nu conduc la
desemnarea unui castigator sau in situatia in care dupa repetarea procedurii nu s-au depus 3
oferte;

- prin atribuire directa, in cazul operatorilor regionali, precum si in cazul operatorilor cu statut de
societati comerciale infiintati dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 51/2006 a serviciilor
comunitare de utilitati publice, prin reorganizarea pe cale administrativa a fostelor regii
autonome de interes local sau judetean sau a serviciilor publice de interes local sau judetean
existente la data intrarii in vigoare a acestei legi si care au avut in administrare si exploatare
bunuri, activitati sau servicii de utilitati publice.
Delegatarul are obligatia de a numi o comisie de evaluare formata din membri si membri de
rezerva, in scopul evaluarii ofertelor prezentate in cazul procedurii de licitatie publica deschisa si
de negociere directa. Membrii comisiei vor fi specialisti in domeniul furnizarii/prestarii
serviciilor comunitare de utilitati publice, economic si juridic.

Inainte de inceperea sedintei de evaluare, membrii comisiei de evaluare sunt obligati sa dea o
declaratie pe propria raspundere privind compatibilitatea, impartialitatea si confidentialitatea
privind dosarul delegarii, care se va pastra la dosarul delegarii.De asemenea, pe parcursul
aplicarii procedurii de atribuire a contractului de delegare, delegatarul are obligatia de a lua toate
masurile necesare pentru a evita situatiile de natura sa determine aparitia unui conflict de interese
si/sau manifestarea concurentei neloiale.

In cazul licitatiei publice deschise, delegatarul are obligatia sa publice anuntul licitatiei in
Monitorul Oficial, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala, precum
si optional in Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene.

Termenul de primire a ofertelor este de minimum 60 si maximum 90 de zile de la data publicarii

anuntului.

Delegatarul are obligatia de a pune la dispozitia persoanei interesate documentatia de atribuire a

contractului de delegare incepand cu ziua imediat urmatoare aparitiei anuntului licitatiei, sau cel
mai tarziu in termen de doua zile lucratoare de la primirea unei solicitari. Daca nu a fost
desemnat nici un castigator in urma celei de-a doua licitatii publice deschise, se procedeaza la
negociere directa.

In cazul negocierii directe, ofertantul/ofertantii trebuie sa prezinte oferta/ofertele in aceleasi

conditii ca cele prevazute pentru licitatia publica deschisa.

Comisia de evaluare poate stabili ca verificarea indeplinirii cerintelor de eligibilitate sa se faca

insedinta comuna cu/pentru toti ofertantii. In aceasta situatie se intocmeste un singur proces-
verbal privind eligibilitatea candidatilor, urmand ca numai candidatii desemnati eligibili sa fie
invitati la negociere.

In situatia in care s-a prezentat un singur candidat sau un singur candidat a fost desemnat eligibil,
delegatarul negociaza conditiile delegarii cu acesta, in conditiile prezentei proceduri.

Pentru negocierea directa va fi pastrata documentatia de atribuire aprobata pentru licitatia publica
deschisa, iar comisia de evaluare va negocia conditiile delegarii cu fiecare ofertant in parte, la
data stabilita conform programarii, in conditiile prevazute in documentatia de atribuire. Comisia
va analiza si evalua ofertele, va intocmi si inainta autoritatii publice/asociatiei de dezvoltare
comunitara raportul de evaluare in termen de maximum 10 zile de la data deschiderii plicurilor
exterioare.
Procedura-cadru stabileste, totodata, cerinte de eligibilitate in cadrul procedurii de atribuire a
contractului prin licitatie publica deschisa si negociere directa.

Ofertantul are obligatia de a elabora oferta in conformitate cu cerintele autoritatii publice.

Delegatarul poate solicita participantilor la licitatie/negociere directa sa depuna o garantie de
participare la licitatie, al carei cuantum, data pana la care poate fi depusa, precumsi perioada de
valabilitate a acesteia va fi precizata in anuntul licitatiei.

Ofertantul va pierde garantia de participare la licitatie daca isi retrage oferta inainte de
desemnarea castigatorului sau daca, fiind declarat castigator, refuza sa semneze contractul de
delegare a gestiunii.

Delegatarul este obligata sa restituie celorlalti ofertanti garantia de participare la licitatie, in

termen de 7 zile de la desemnarea ofertantului castigator.

In ceea ce priveste atribuirea contractului de delegare a gestiunii, procedura-cadru prevede ca, in

cazul in care exista punctaje egale intre ofertantii clasati pe primul loc, departajarea acestora se
face in functie de punctajul obtinut pentru criteriul cu ponderea cea mai mare.Delegatarul are
obligatia de a aproba prin hotarare atribuirea contractului de delegare a gestiunii ofertantului
desemnat castigator, pe baza raportului de evaluare, in termen de cel mult 30 de zile de la data
inaintarii acestuia de catre comisie.In etapa de evaluare si analiza a ofertelor propriu-zise comisia
poate solicita in scris ofertantilor clarificari pentru demonstrarea conformitatii ofertei cu cerintele
solicitate.

Delegatarul are obligatia de a informa toti ofertantii despre hotararea referitoare la atribuirea
contractului de delegare, in scris, cu confirmare de primire, in cel mult 10 zile lucratoare de la
adoptarea acesteia. Contractul va fi semnat numai dupa implinirea unui termen de 30 de zile
calendaristice de la data comunicarii privind atribuirea contractului.

Refuzul ofertantului declarat castigator sau al delegatarului de a incheia contractul atrage plata
daunelor-interese de catre partea in culpa, la cererea partii interesate, stabilite de catre instanta de
judecata competenta.

In cazul neincheierii contractului, licitatia publica va fi anulata, iar delegatarul va relua

procedura de licitatie publica de la etapa publicarii anuntului, in conditiile legii, studiul de
oportunitate si caietul de sarcini pastrandu-si valabilitatea.

La data initierii procedurii de delegare, delegatarul este obligat sa instiinteze A.N.R.S.C. asupra
procedurii de delegare care urmeaza a fi derulata.A.N.R.S.C. analizeaza documentatia intocmita
de delegtar in scopul delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publicesi transmite
observatii scrise ori de cate ori se constata neconformitati in aplicarea legislatiei in vigoare in
domeniul serviciilor comunitare de utilitati publicesi ale prezentei proceduri. Accesul
reprezentantilor A.N.R.S.C. la documentelesi informatiile privind procedurile de atribuire a
contractelor de delegare, se realizeaza cu respectarea normelor privind confidentialitatea
informatiilor.

Delegatarul, pe baza observatiilor transmise de A.N.R.S.C., poate dispune, dupa caz:

- suspendarea procesului de atribuire a contractului de delegare;

- modificarea, incetarea, revocarea sau anularea, dupa caz, a actelor in legatura cu care s-au
constatat neconformitati;

- alte masuri corective pentru remedierea neconformitatilor semnalate de reprezentantii

A.N.R.S.C.;

- continuarea procesului de atribuire a contractului de delegare.

Potrivit procedurii-cadru aprobate in sedinta de astazi, responsabilitatea pentru deciziile adoptate

pe parcursul procesului de atribuire a contractelor, revine delegatarului/comisiei de
evaluare.Decizia luata de delegatar/comisia de evaluare, se transmite A.N.R.S.C.

Contractul de delegare a gestiunii poate fi prelungit doar o singura data, pentru o perioada care
nu poate depasi jumatate din durata initiala, cu conditia ca durata totala sa nu depaseasca 49 de
an

Exclusivitatea delegarii gestiunii serviciilor de utilitati publice

Autor:Curtea de Apel Ploiesti

Domenii: Utilitate Publică;

Tip: Decizie

Delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice, asa cum în mod expres se mentioneaza la art.
30 (2) din legea nr. 51/2006 se poate face pentru una sau mai multe activitati componente ale
serviciului public de salubritate, unui operator economic licentiat, legiuitorul neprevazând
exclusivitatea executarii operatiunilor de salubrizare sau a unui alt serviciu public de catre un
singur operator, deoarece ar însemna înlaturarea concurentei, situatie inadmisibila într-o
economie de piata
- art. 30 alin. 2 si 6 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006

Decizia nr. 275 din data de 17 februarie 2010 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti- Sectia
Comerciala si de contencios administrativ si fiscal

Prin sentinta nr. 484/20.01.2009 Tribunalul Prahova a respins ca neîntemeiata actiunea formulata
de reclamanta SC V.S.M. SA, în contradictoriu cu pârâta SC H.P. SA privind organizarea
selectiei de oferte pentru atribuirea contractelor de prestari servicii DDD- deratizare, dezinsectie
si dezinfectie- respectiv achizitionare produse substante dezinfectante si clorigene în imobilul
pârâtei H.C.P. din municipiul Ploiesti, pentru data de 26.03.2009

Pentru a hotarî astfel, tribunalul a constatat ca R A S P P, autoritate care a încheiat contractul de

delegare de gestiune a serviciului public de salubrizare cu reclamanta SC VSM SA, a comunicat
pârâtei SC HP SRL cu adresa 5668/8.05.2009, faptul ca în caietul de sarcini, ce constituie anexa
3 la acest contract de delegare cu nr. 4764/14.10.2002, la capitolul deratizare, dezinsectie si
dezinfectie-DDD- nu au fost cuprinse societati comerciale, institutiile publice si domeniul privat
( asociatii de proprietari, persoane fizice ) si nu s-a solicitat calcularea de tarif.

S-a mai retinut ca din aceeasi adresa a reiesit ca tariful solicitat prin caietul de sarcini se refera
expres la suprafetele zonelor verzi, cimitirelor, scolilor, gradinitelor, pentru care reclamanta a
primit program anual în cadrul bugetului alocat .

Prima instanta a apreciat, în baza acestor probatorii, ca reclamanta are drept exclusiv asupra
operatiunilor obtinute prin licitatie pentru domeniul public , operatiuni prevazute in mod expres
in contractul 4764/2002 si a înlaturat sustinerile reclamantei, bazate pe interpretarea dispozitiilor
OG nr. 87/2001, constatând ca aceasta invoca numai dispozitiile contractului de delegare
4764/2002 , nefacând nici o trimitere la caietul de sarcini ce constituie anexa contractului de
delegare de gestiune , din care rezulta ca exclusivitatea asupra prestarii operatiunilor de
deratizare, dezinsectie si dezinfectie (pe scurt DDD) privea numai zonele verzi, cimitirele,scolile
si gradinitele.

Împotriva sentintei a declarat recurs reclamanta SC VSM SA Bucuresti, care a criticat-o pentru
nelegalitate si netemeinicie, aratând ca este singurul operator din municipiul Ploiesti care detine
licenta ANRSC pentru prestarea activitatilor de deratizare, dezinsectie si dezinfectie – DDD,
activitati pentru care i s-a acordat exclusivitatea prestarii pe raza teritoriala a municipiului, asa
cum rezulta din art. 2 pct. 2.2.8 si art.4 punct 4.3 din contractul de delegare de gestiune a
serviciului public de salubrizare a municipiului Ploiesti nr. 4764/14.10.2002 si art. 19 alin. 2 lit. e
din Legea nr. 101/2006, precum si art. 101 alin. 2 din Regulamentul Serviciului Public de
Salubrizare în Municipiul Ploiesti.

S-a sustinut ca prima instanta a motivat superficial solutia, încalcând prevederile art. 261 alin. 1
pct. 5 C.pr.civ., retinând în mod gresit ca temei legal al actiunii reclamantei numai contractul de
delegare gestiune, nu si celelalte prevederi invocate – art. 19 alin. 2 lit. e din Legea nr. 101/2006
– fost art. 4 lit. g din OG nr. 87/2009, care nu distingea între activitatea de DDD realizata pe
domeniul public si cea realizata pe domeniul privat, asa încât autoritatile administratiei publice
locale nu puteau încredinta unui operator doar prestarea pe domeniul pe public, sau prestarea pe
domeniul privat de activitati DDD, din moment ce serviciul de salubrizare trebuie sa fie complet,
unitar si competitiv pentru toti producatorii de deseuri pe raza municipiului Ploiesti, astfel ca pe
durata contractului de delegare nu putea fi acceptat niciun alt prestator, în acest sens fiind si
raspunsul ANRSC nr. 4904/11.05.2009 la adresa recurentei nr. 4904190/29.04.2009.

Prin decizia nr.275 din 17 februarie 2010 Curtea de apel Ploiesti a respins recursul reclamantei
ca nefondat, retinând urmatoarele :

Recurenta reclamanta SC VSM SA Bucuresti, a încheiat cu Primaria Mun. Ploiesti, prin Regia
Autonoma de Servicii Publice Ploiesti contractul de delegare gestiune a Serviciului Public de
Salubrizare a Municipiului Ploiesti din data de 11.10.2002, a carui durata a fost prelungita
ulterior, prin actele aditionale succesive nr.15/2006, nr.19/2007, nr.20/2008.

Prin acest contract partile au convenit ca prestatorul denumit în prezent SC VSM SA Bucuresti
sa efectueze servicii de salubritate pentru producatorii de deseuri de pe raza municipiului
Ploiesti, având ca obiect activitatile detaliate în art.2.2 din contract , respectiv colectare, transport
si depozitare deseuri menajare si asimilate acestora, a deseurilor neasimilate si a celor industriale
de la persoane fizice, asociatii de locatari, proprietari, agenti economici, etc., curatirea cailor
publice, deszapezirea, colectarea selectiva a materialelor recuperabile, dezinsectia, deratizarea,
dezinfectia, colectarea cadavrelor animalelor mici, precum si alte servicii, la solicitarea
beneficiarului.

Contractul s-a încheiat în urma unei licitatii publice, pe baza caietului de sarcini, care constituie
anexa 3 la contractul mentionat anterior, copia acestui caiet de sarcini fiind depusa integral în
recurs.

Potrivit art. 969 Cod civil, aplicabil si în raporturile comerciale, conform art. 1 Cod comercial,
contractul este legea partilor, iar modificarea acestuia nu se poate face decât prin acordul partilor
contractante.

Recurenta a contestat dreptul intimatei de a organiza o selectie de oferte pentru atribuirea

contractelor de prestari servicii de dezinsectie, deratizare, dezinfectie, respectiv achizitionare cu
produse substante dezinfectante si clorigene în imobilul Halele Centrale si pietele municipiului
Ploiesti la data de 26.03.2009, invocând exclusivitatea prestarii serviciului de salubrizare si a
tuturor operatiunilor componente ale acestuia, pe întreg teritoriul municipiului, pe domeniul
public si privat.

Or, asa cum s-a aratat deja, operatiunile de dezinsectie,deratizare, dezinfectie au fost atribuite
recurentei reclamante prin contractul de delegare gestiune nr. 4767/2002 completat cu anexe si
acte aditionale ulterioare numai pentru spatiile strict si limitativ enumerate la punctul 7.7. din
anexa 3 la contract, reprezentata de caietul de sarcini în baza caruia s-a adjudecat licitatia de la
acea data.

Din dispozitiile art. 30 alin. 2 si 6 din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr.
51/2006 rezulta ca delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice, se poate face pentru una sau
mai multe activitati componente ale serviciului public de salubritate, unui operator economic
licentiat, asa cum reiese si din act 30(1) din acelasi act normativ, în care este definita notiunea de
gestiune delegata, care consta în atribuirea unuia sau mai multor operatori a tuturor sau numai a
unei parti din competentele si responsabilitatile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de
utilitati publice, concesionarea sistemelor de utilitati publice aferente serviciilor.

Prin urmare, legiuitorul nu a prevazut exclusivitatea executarii operatiunilor de salubrizare de

catre un singur operator, ceea ce nu s-ar putea realiza, deoarece ar însemna înlaturarea
concurentei, situatie inadmisibila într-o economie de piata.

Recurenta a aratat ca prima instanta s-a raportat numai clauzelor contractului încheiat de parti la
pronuntarea solutiei, fara a analiza si textele din actele normative invocate de ea la instanta de
fond, dar si în motivele de recurs, în baza carora sustine ca detine exclusivitatea prestarii tuturor
activitatilor componente ale serviciului public de salubrizare pe teritoriul municipiului Ploiesti.

Curtea a constatat ca textele de lege invocate de recurenta si mentionate anterior nu justifica

sustinerile acesteia.

Constatând ca sentinta atacata nu este afectata de niciunul din motivele de casare sau de
modificare prev. de art. 304 C.pr.civ. în baza disp.art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea a respins
recursul reclamantei ca nefondat.

3.Concluzii

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 546 din 18 iulie 2008, a fost publicata Hotararea
Guvernului nr. 717/2008 pentru aprobarea Procedurii-cadru privind organizarea, derularea si
atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice, a
criteriilor de selectie-cadru a ofertelor pentru serviciile comunitare de utilitati publice si a
Contractului-cadru de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilitati publice.

Gestiunea serviciilor de utilitati publice reprezinta modalitatea de organizare, functionare si

administrare a serviciilor de utilitati publice in scopul furnizarii/prestarii acestora in conditiile
stabilite de autoritatile administratiei publice locale.
Gestiunea serviciilor de utilitati publice se organizeaza si se realizeaza in urmatoarele modalitati:

a) gestiune directa;

b) gestiune delegata.

Gestiunea directa este modalitatea de gestiune in care autoritatile administratiei publice locale
sau asociatiile de dezvoltare comunitara, dupa caz, isi asuma, in calitate de operator, toate
sarcinile si responsabilitatile ce le revin, potrivit legii, cu privire la furnizarea/prestarea
serviciilor de utilitati publice si la administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice
aferente.

Gestiunea delegata este modalitatea de gestiune in care autoritatile administratiei publice locale
sau asociatiile de dezvoltare comunitara, dupa caz, transfera unuia sau mai multor operatori toate
sarcinile si responsabilitatile privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilitati publice, precum si
administrarea si exploatarea sistemelor de utilitati publice aferente acestora, pe baza unui
contract, denumit in continuare contract de delegare a gestiunii.

Contractul de delegare a gestiunii poate fi:

a) contract de concesiune;

b) contract de parteneriat public-privat.

(6) Contractul de delegare a gestiunii va fi insotit obligatoriu de urmatoarele anexe:

a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;

b) regulamentul serviciului;

c) inventarul bunurilor mobile si imobile, proprietate publica sau privata a unitatilor

administrativ-teritoriale aferente serviciului;

d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevazute la lit. c).

-Modalitatea de gestiune a serviciilor de utilitati publice se stabileste prin hotarare a consiliilor

locale, a consiliilor judetene, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a asociatiei de
dezvoltare comunitara, dupa caz, in functie de natura si starea serviciului, de necesitatea
asigurarii celui mai bun raport pret/calitate, de interesele actuale si de perspectiva ale unitatilor
administrativ-teritoriale, precum si de marimea si complexitatea sistemelor de utilitati publice.

-Principiile care stau la baza procedurii delegarii gestiunii serviciilor comunitare de utilitati
publice prin licitatie deschisa si negociere directa sunt: transparenta, tratamentul egal,
proportionalitatea, nediscriminarea, libera concurenta.
-Gestiunea economica si financiara a serviciilor publice este in responsabilitatea administratiilor
publice,conducatorii acestor administratii fiiind alesi de colectivitate,in conformitate cu legile
tarii respective.Forma de organizare si finantare a gestiunii serviciilor publice este de mai multe
tipuri,in functie de specificul serviciului,partenerii de actiune,abilitatile manageriale proprii
precum si de cadrul legislative general

-Procedura-cadru stabileste etapele si modul de organizare si derulare a procesului de delegare a

gestiunii serviciului de alimentare cu apa si de canalizare si a serviciului public de alimentare cu
energie termica.

- Delegarea gestiunii serviciilor de utilitati publice, asa cum în mod expres se mentioneaza la art.
30 (2) din legea nr. 51/2006 se poate face pentru una sau mai multe activitati componente ale
serviciului public de salubritate, unui operator economic licentiat, legiuitorul neprevazând
exclusivitatea executarii operatiunilor de salubrizare sau a unui alt serviciu public de catre un
singur operator, deoarece ar însemna înlaturarea concurentei, situatie inadmisibila într-o
economie de piata
Bibliografie:
Tudor Draganu,” Introducere în teoria si practica statului de drept”;

Tudor Draganu, Drept constitutional si institutii politice – tratat elementar, vol.II,

http://www.euroavocatura.ro/legislatie/55/Legea_nr__51_2006_privind_serviciilor_comunitare_
de_utilitati_publice/page/8

http://www.jura.ro/s/248/delegarea-serviciilor-comunitare-de-utilitati-publice

http://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/cauta/?q=serviciile+publice+

Cristian Giuseppe Zaharie,Liviu Giurgiu,”Drept Administrativ editia 10’’