I

•
I

I Copyright © 2007 Media Master

Toate drepturile asupra acestei carti apartin Editurii Media Master

I Reproducerea integrala sau partiala a textului este posibila numai cu acordul scris al Editurii Media
Master.

Distributie
I Bucure~ti: Str. SIt. Stanescu Gheorghe nr.l
bI.213, sc.A, et.1, ap.7, sector 2, cod 021.735

Tel: 021 6536742

I
I
Tehnoredactare computerizata: V. Chitimia

I !
I

~I
I I

I I

 - ·t~¥·-

t;!!t1te;' jlaua viattttll

CMceo Ju'~

In atentia cititorilor
I

Luerarea euprinde Sinteze §i teste pentru examenul de

I

bacalaureat 2008, realizate dupa cele ~apte manuale alternative

pentru clasa a XII -a. Acestea constituie un excelent instrument de I
lucru, atat pentru elevi cat ~i pentru profesori.
Respectand, atat prevederile programei generale, cat ~i pe
cele ale programei de Bacalaureat, lucrarea vine In sprijinul celor
I
care Ie vor utiliza ~i prin realizarea unui diqionar ~i a unei
cronologii pentru fiecare tema. Sintezele au fost eoncepute In I
stransa legatura eu competentele generale ~i specifice pentru
clasa a XII-a, cat ~i eu standardele generale de evaluare. Prin
faptul ca au la baza toate eele ~apte manuale alternative, aceste
I
sinteze sunt recomandate a fi folosite ~i pentru admiterea In
Invatamantul superior. Realizata Intr-o conceptie grafica potrivita I
scopului propus, lucrarea permite cititorilor 0 lecturare u~oaraa
continuturilor.
Testele din culegere sunt Intocmiteln concordanta cu noile
cerinte ale Ministerului Educatiei ~i Cercetarii.
Culegerea cuprinde, pentru orientare, 10 modele de teste, I
continand
, itemi asemanatori celorcare VOL fi testati, Ja examenul
de Bacalaureat. Acestea sunt Insotite de baremele de corectare ~i
notare.
I
Mult succes ! I

I
I

CUPRINS
I

Program a pentru examenul de bacalaureat - 2008. Istorie ...... .. ................................. 1

I
/ ,Tema 1. ROMANITATEA ROMANI LOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR ................... 3

I 'N U'Tema 2. VIZIUNI DESPRE MODERNIZARE IN EUROPA ~SECOLELOR XIX -

CURENTE SI POLITICI CULTURALE, IDENTITATI NATIONALE SI
XX:

I
J
IDENTIT ATE EUROPEANA. ......................... .. .. . ........................ .. .... 12

'Tema 3. SECOLUL XX - INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM.

I
IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE IN ROMANIA SI IN EUROPA .. .. ...... 19 ,

J. T ema 4. CONSTITUTIILE DIN ROMANIA ..................................................... 21

I J -Tema 5. AUT~NOMII LOCALE SI INSTITUTII CENTRALE IN SPATIUL

ROMANESC (SECOLELE IX-XVIII) .................................................. 25

I / 'Tema 6. STATUL ROMAN M9DERN: DE LA PROIECT POLITIC LA .

REALIZAREA ROMANIEI MARl (SECOLELE XVIII-XX) ................... . .. 34

I ! "Tema 7. ROMANIA ~OSTBELICA. ST A~INISM, NA TIONAL-COMUNISM SI '

DISIDENTA ANTICOMUNISTA ............. . ............. .................. . ........ 45

I t / Tema 8. SPATIUL ROMlNESC INTRE DIPLOMATIE~ SI CONFLICT IN EVUL

MEDIU SI LA INCEPUTURILE MODERNIT ATil ................................. 52

I viTema 9. ROMANIA SI CONCERTUL EUROPEAN; DE LA "CRIZA ORIENTALA."

LA MARILE ALIANTE ALE SECOLULUI XX ..................................... 60

I V"Tema 10. ROMANIA IN PERIOADA "RA.ZBOIULUI RECE" .............................. 67

I
Teste ............................................ ······················ .................................. 70

Bareme de corectare ;;i notare a testelor ............................................................ 86

•
I
MinisteruI Educatiei, CerceUirii $i Tineretului . .
I CentrulNationalpentru Curriculum $i Evaluare In fnvatamantul Preuni~ersitar

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2008

I ISTORIE

I I. Precizari

In cadrul examenului de bacalaureat 2008; Istoria are statut de 'discipliria option ala. Istoria
I poate fi aleasa la proba D, la proba E sau la proba F, In funqie de filiera $i profilul liceului absolvit.
Probade examen la Istorie este 0 proba scrisa cu durata de 3 ore.
Prezenta programa pentru examenul de bacalaureatse fundamenteaza pe programele$colare
I pentru clasa a IX-a- a XII-a, aprobate prin O.M.E.C:T./O.M.Ed.C. In perioada2004-2006.
Curriculum-ul liceal valorifica latura formativa a Invatarii, fiind centrat pe achizitionarea de
competen1e. De aceea, prezenta programa pentru examenul de baealaureat la Istorie vizeaza
I competente $i eontinuturi prin parcurgerea carora s-au format $i s-au dezvoltat aceste competente.

I II. COMPETENTE DE EV ALUAT

1. Utilizarea eticierita a com unicarii ~i a Iimbajului de specialitate

I
1.1 . Construirea unor explicatii ~i argumente intra- $i multidisciplinare cu pnvlre la
evenimente $i procese istorice.
I 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric ..
1.3 . Folosirea limbajului adecvat In cadrul unei prezentari scrise .
1.4. Evidentierea relatiei cauza-efect Intr-o succesiune de evenimente sauprocese
I----- ..
istorice.

~i
I 2. Exersarea demersurilor actiunilor civice democratice

2.1. Extragerea informatiei esentiale dintr-un mesaj .

I 2.2. Recunoa~terea continuitatii , schimbarii $i a cauzalitatii In evolu!ia sociala.

3. Aplicarea principiilor ~i a metodelor adecvate In abordarea surselor istorice

I 3. J. Selectarea $icomentarea surselor istorice pentl:u asustine / combate un punet de

vedere.

I 3.2. Oescoperlrea 'in sursel e de infcirmare a perspectivelormultiple asupra evenimentelor

$1 proceselor istorice.
3.3 . Analiza diversitatii sociale. culturale ~i de civilizatie In istorie pomind de la sursele

I istorice.
3.4. Realizarea de conexiuni Intre informatii1e oferite de sursele istorice $i contextul vietii
cotidiene.

I
 4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor ~i a tehnicilor adecvate istoriei pentru
rezolvarea de probleme

4.1. Utilizarea adecvata a coordonatelor temporale ~I spatiale relative la un subiect

i'storic.
4.2. Construirea de sinteze tematice .
I

III. DOMENII DE CONTINUT / CONTINUTURI

A. POPOARE ~I SPATH ISTORICE

I

1. Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor.

B. OAMENII, SOCIETA TEA ~I LUMEA IDEILOR

1. Viziuni despremodemizare in Europa secolelor XIX - XX; curente ~i politici

culturale, identitati nationale ~i identitate europeana
2. Secolul XX - intre democratie ~i totalitarism. Ideologii ~i practici politice in
Romania ~i in Europa.
3. Constitutiile din Romania.

C. STATUL ~I POLITICA

1. Autonomii locale ~i institutii centrale ~i in spatiul romanesc (secolele IX-XVIII).

2. StatuI roman modem: de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (secolele
XVIII - XX).
3. Romania postbelica. Stalinism, national-comunism ~i disidenta anticomunista.

D. RELATIILE INTERNATIONALE

1. Spatiul romanescintre diplomatie ~i contlict in Evul Mediu ~i la inceputurile

modemitatii .
2. Romania ~i concertul european; de la "cnza oriental{t" la marile aliante ale
secolului XX.
3. Romania in perioada "Razboiului rece".

Nota! Pregatirea candida(ilor # elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalal,lreat

I
~
2008 se vor realiza in conformitateeu prevederile prezentei programe debaealaureat ~i a
~

programelor ~eolare aflate 'in vigoare pentru cIasele a IX-a - a XII-a. Manualul ~colar
este doar unul dintre suporturile didaetice utilizate de profesori ~i de elevi in pred!lre­ I
invatare, continutul aeestuia fiind valorifieat 'in funetie de specificarile din prezenta
programa de ba~alaureat ~i din programele ~colare corespunzatoare filierei / profilului /
specializarii.
I

2
 TEMA 1
\

I ROMAN IT ATEA ROMANILOR IN YIZIUNEA ISTORICILOR

I A. ROMANIZAREA

1. Caracteristici generale

I ~ Romanizarea populatiilor autohtone jun proces istoric comparabil cu indo-europenizarea ~i cu migratia popoarelor din
mileniul I d.Hr.
Romanizarea:

I • a inlaturat diferentele dintre localnici ~i romani pe planul:

• culturii materiale (uneltele de munca, inventarul arheologic al a~ezarilor),

• vietii poi itice, "

I
• vietii religioase,

• s-a impus limba latina ca limba de comunicare;

• graiurile autohtone au disparut, inlocuindu-se cu limba latina populara.
~ Rbmanizarea este 0 mutatie lingvistica, etnica $i spirituaia.

I Ritmui romanizarii popoareior europene a depins de:

• stadiui de evolutie istorica a populatiei respective;

• sentimentul etnic de libertate;

I •
•
•
caracterul razboinic sau pa~nic al populatiei;

conceptiile lor religioase;

traditiile locale etc.

I 2. Romanizarea 'in Dacia

Importanta: romanizarea populatiei geto-dacice sta la baza formarii $i aparitiei poporului roman.
Conceptul deromanizare include doua laturi fundamentale:
• colonizareateritoriului geto-dacic cu populatie romanizatii latinofona venita din toate partile Imperiului roman
(informatie de la Eutropius) - t<!..rnltnizare. p.rin colnniza.r.e;,. ­

I ~
• asimilarea ba~tina~ilor geto-daci In mil-sura In care ei au adoptat limb a latina, ~i-au Insu~it felul de viata roman
provincial, au preluat obiceiurile ~i civilizatia romana - schimbarea mentalitlitii $i chjar a t1i.pte.i eJ!!ic.e.
Romanizarea este un proces istoric complex prin care civilizatia romana patrunde in toate compartimentele vietii unei

provincii, in cat duce la inlocuirea limbii populatiei supuse cu limba latina.

I
~
I)eci componenta esentialli a romanizlirii este cea lingvisticli.

Cucerirea Daciei,urmatade colonizareaei a fost impusa de:

• crearea unei romanitati nord"dunarene putemice, care:

I
• sa exploatezeresursele noii provincii, ceea ce justifica:

• .p!yzenta.unei ahnate mimeroase (legiuni, trupe auxiliare),

construirea unei vaste retele de drumuri,

in.tliJll!!J:e,a.. YI)'Qr:.:. a _~arj civile (ora$e),

I
- capitala- Colonia Ulpia Traiana Augusta DacicaSarmizegetusa,
~ a$ezari rurale (vici, pagi),
- statiuni balneare,

I
- vile rustice (ferme agricole).

• sa apere Imperiul roman (fiind 0 provincie de frontiera), ceea ce justifica stationarea trupelor (trei '
legiuni ~i alte formatiuni auxiliare) - aproximativ 55 000 deoameni. .

~ Procesul de romanizare :

I
• cunoa~te mai multe etape;
• presupune anumite condifii;
• se realizeaza prin intermediul unor factori.

I Etapele romanizarii 'in Dacia:

• I etapa : precedenta cuceririi Daciei, de la mijlocul secolului al II-lea l.Hr. - 44 I.Hr.

• patrunderea unor aspecte materiale romane In Dacia pe cale neoficiala, pa~nica.
• a II-a etapa : 44 i.Hr. - 69 d.Hr.

I
• relatii pa~nice, de colaborare economica;
. • rei alii politice si militare - pa~nice
- violente.

I • a III-a etapa : 69 - 106 d.Hr . .

• geto-dacii din Dobrogea - are loc 0 romanizare oficiala; aceasta zona fusese inclusa In

provincia Moesia In 46 d.Hr.

I 3
 • la geto-dacii din stanga Dunarii - are loc patrunderea unor elemente de viata materiala ~i
spirituaJa romana.

. in timpullui Decebal - utilizarea scrierii cu alfabet latin .

• a IV-a etap~ : 106 - 271 d.Hr.

romanizarea organizata, mas iva, rapida, ireversibila a spatiului daeo-moesian.

~ii .
• esenliale:
• o~~rit~ului unui P<2.l?.'?.r_,~!l!is.
• ~rar~a acestui teritoriu ·'in statui roman P.!2:!.~':!_.c..~!~va ,&S.ner"a.l!L....,.,

..
.exi~ 1}.!!~i~9.R.YlatiLueromane. .Rl.!m.~.r.g~~ ~;,._

• asigurare.a. Q.~ catre..s.t.aml 1:Ol11fm a ",vQ lutiei .pa~nice ..'in tnat~~.@mt.miiLe,.xj.e.tii ..materiaI~$i spirituaI(;,
• neesentiale:
• contactele anterioare;
• existenta unui stadiu avansat al eivilizatiei autohtonilor, care sa permita acestora receptarea valorilor
I
culturale ~i normelor juridiee superioare;
apropieri etnice sau rasiale.

~ factor cu actiune permanenta

- caracter oficial
- factor eu actiune
- factor cu actiune
importanta
importanta
I
- factor cu actiune importanta
- factor eu actiune importanta
- factor eu actiune importanta
- factor decisiv

Administralia
Do~rogea c~c~r.i!a ~in ~ 8 ~Hr, ~us a.in._pJ:o.Ylnci~LQl]1ana rvt0esja in 469.1j [.
• DaCia - devme provmcle romana m anul 106 d.f:!L•.­
~ ..- ~._"--.. ere
rang' e6n"sUIailin:i'Perial);
- c;&p it"a],~:-: .UJpia.J:raiana Aug}!~!~'2_aciea Sarmizegetusa;
- condusa
...... -
de un guvematorcjerang
' .- .. ...
- ..,.~ ,-." .
.; -. ,
,consular.
-, ' .. '.'

• Armata romana era organizata In : . .

-~·:.Jegiu~nr;-"-:··'· -...~.-.•... ' .•.._. _"'

-.trupe imxiliare.. . .
In Dacia au fost aduse trupe numeroasestationate In castre.
• Legaturile dintre soldatii rbmani $i autohtoni au fost esentiale pentru procesul de
romanizare.
Veteranii
•
•
Se bucurau de respect prinspiritul gMiscilllin.a.,j tjinta de carte $i ordine.
BaU. la.im~'i1l:"-··---- . -'''-~-'.:'' --c"»-'''.~''~' . .~ I
• ~iiJUlin"armata,.prjD1~s.c...b..a!!L~g.¥MJ)'a?dif~!it~j\mgtii., "

• e ei din.truJJ.ele.' a,l:!)(j'\jilftt...Brill1~<ll-!.: Syt~J~!1ie Jo,l11~n a,- pargant IIL proprietute, dreptl!.! de a se

ctfsato,,~~~!2..Rrqy in <jJLr.~~ge_ctiy a. . ' ."._-_.

!,,-.~ -

Colonistii
• I~g.'lcia.cG.lQni~,!!:~a a fostmEi~~, f-:;tpiqlid:J!.g.'l~ i.z~t~ de sta!: ~
• Erau latinofon i~, .
• ~·c f'ion~e~z-g-~: t~ate s!9<~~~.ii)"c;,S££D.<mJ,.i~i.
Urbanizarea
• Urbanismul reprezinta 0 trasatura a noului mod superior de organizare a societatilor din
spatiile incluse In sistemul administrativ al Romei.
• Aceasta trasatura este evidenta $i In spatiul daco-moesic.
• Exista 0 diferenta 'intre provinciile Moesia ~i Dacia:
~ In Moesia - traditi a urbana este anterioara cuceririi romane;
, . ora~ele grece~ti vest pontice l~i menlin autonomia interna. institu~iile ,
magistraturile etc.
./ In Dacia civilizalia ora$ului Incepe numai datorita cuceritorilor;

- Orasele sunt: ~CA., t/L<t>l 011-

.J N (\ j)
- municipia: Napoca, Drobeta, Romula; {'T(b O vfll{q
- colonia: Ulpia Traiana Augusta Daeica Sarmizegetusa, Apulum .
• Activitatea edilitara - 0 alta trasaturagenerala a eiviliza(iei rOmane din spatiuldaco-moesic:

4
I \
- .EQrui.--~, Ide la Ulpia Traiana
- Amfiteatrul
- ~i)~~;;£~~!~~~~t~I,1}y.L ill;_~_~ll~Jiz~!eji ~~~~~alz~~_
I (cu hlpocaust), te~ele, de£~ tele, re\eaua de drum uri
. '-==-- --.. . . . . . . . - -.. - ...­ roman
Religia - ilu~tn:aza.c.onyingatoLSinl~il.§pirituala daco-romana.

I
~ • Caracteristici: . .----~.-..... --"_. _.-.
- varietatea divinitatilor: grece~ti (predominant in Dobrogea), orientale (egiptene, persane,
siriene), romane;

I - predomina adorarea divinitatilor romane;

- fenomenul interpretatio romana;

- sincretismul religios;

- se practica ambele rituri: incineratia ~i inhumatia.

I
Dreptul roman clasic favorizeaza intrepAtrunderea etno-lingvistica.
Viala culturala romana a avut un rol decisiv in invatarea limbii latine (cultura ~colara).

I Impactul asupra autohtonilor

• Adoptarea modului de viata roman - dupa cucerirea unor zone ale spatiului daco-moesic poate fidemonstrata
u~or.

I
• Autohtonii i~i asuma in mod con~tient procesul asimilarii civilizatiei romane.

B. ETNOGENEZA ROMANEAScA
I 1. Romanitate flirli imperiu

In ~nul 271 - imparatul Aurelia~~trag~ administratia si .armata d.in. .Q\\~ia:...

I • .9 artllP2.P..ul~liei_~~rm!ta ~i civili legat i prin interese de imperiu) ~~silU!i.!Llib.J<t'iLin4iatil(L.

• Cea m.?!-Lmar.¥JL!!!1SJ.I, l?~.l!.l~twj"..m.r!llaniz

. ..~~Q.ntLtll!.il.~!JJ~.a la N de Dunare (descoperirile arheologice din
secofele al IV-lea - VI-lea demonstreaza aceasta). -........----·~· ..~

I • Procesul de romanizare a dacilor liberi se intensifica, 0 parte a acestora se stabile~te pe teritoriul fostei

provincii .

...... Deci s-a perpetuat 0 romanitate flirli imperiu prin popula\ia daco-romana latinofona.

I Consecintele retragerii aur~iS!ne~

--;-'-;lec . er.Mvre~rbane in [osta provincie;

• ~.!i£ti'!~J~~~EiUr§~etr'!R.e in ~e~i rurale; '"

I •
•
contactele cu romamtatea sUd-dunaIelina,sunt;nntense;­
'I~1!E~l~~~; i~i't~i~t~!!r~~ii:d~min. .~ti,a)~ !12!g.~};?J!P~rii.in am~IlJitx~l?~~ioacttl·~"

I
Dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la N de Dunare:

• A~ezari daco-romane nord-dunarenecunosc 0 locuire ,neintrerupta ~ .,<

< i~~·.~-~'~e<':hi cenfre-urbane·:~t!£!1!!YE:p~i:§:i;j~~s.Jil~~' ~o!oI i~sum. ,.
• 0 parte a locuitorilor vechilor orase se retrage spre tinuturile rurale - din cauza migratorilor si
I •
intemeiaza noi a s e z a r i . . . . .
La sfar~itul mileniului J, factorul~tinuitate a vietii romiine~ti este obstea sAteasca - comunitate
de oameni cu 0 organizare social-economica proprie ~i.<un teritoriu bine delimitat, care indepline~te

I functia:
- social - economica;

- politica;

- religioasa,

I
•
- culturala.

Ob~tile teritoriale se grupeaza in uniuni de obsti (N . Iorga Ie numea "romanii populare") -J!M"din.fqnnel~ de

orga'll.zar$. IWJ.it1caep,e..jfuiga Jmp.eril.!I [Qman,~,.rega<te-l~t~~;.

I •
- --. restrangerea activitatii economice, revenirea la economia naturalll ~i ruraliza re.

Dupa retragerea aureliana este retacuta unitatea dacica din stanga Dunarii de Jos . .

• D.JEiintar.~_fLQn~I.! i rom.AJ1..£..9.s..os.Jjnia Carpatilor a Pj;!.!Ilis.. &i.IDJJruiaJl~_~liD.g"l:!.~Ll!~J~~.l!mq~~ ~.s~nt:.:

I • ~a~J ! li~~P.!lruQd 'in interiprul Jlr£!ili!i..wu;p.l!tic.;....

• daco-romanii trec la E ~i S de Carpa\i.
~. B.efacex:ea:-umiAtiLdaci~:;:ampl1fl9_l!~~PLQce~:~Gl~'!Q.1]l~n iz.are.
­

• Practicarea neintrerupta a unor activitati specifice unei vieti sedentare, incompatibile cu nomadismul:

I
agricultura, me~te~ugurile, exploatarea minereurilor, comertul (care este insa rna; restrans).

I
•

 • Cont;nu;ta'" opupal;;lo, 0['" ,mag;n" comple" a une; ,;v;I;"I;; loeale un;t"e, \ I

superioara ' vierii materiale a migratorilor. Ace~tia convietuiesc cu autohtonii de la care
preiau elementelespecifice modului lor detrai din aria romanitatii rasaritene.
• Mentinerealegaturilorcu Imperiul roman dupa 271; care era interesat sa controleze fosta provincie.
I
fj)
In anumite perioade se realizeaza 0 adevarata "sUipanire" romana la N Dunarii:

d. Diocletianus (284 - 305 )

'))If#. C'T adopta numeroase reforme:
.
.
.
.

. ' . I
;,. ~rf1JJ " .'
administrativa - Dobrogea e. ste organizata ca 0 provincie separata: Scythi a Minor (cu

U nX' capitala la Tomi s) ramane sub dominatia Imperiului pana In 602.

' reconstruie~te cetatile de 'pe vechiulLimes danubian.

Constantin eel Mare (306 - 337) isk/q (I · . C0

, rezide~te ~~tatile ~ U l.metum, TrQphaeum ,Yraiani; C
, ndlea basrhel, terme,edlf'icll pubbee -4 Tomls; ~~- J
(J

' reinstaureaza sUlpanirea romana la N 'Dunarii: T tbisc um.j)ietna, Drobeta.

I
Anastasios 5i Justinian (5 27 '- 565) -4 duc 0 politica asemanafoare.

Importanta: Incre~tinarea daco,fomanilor reprezinta 0 lllarturie solidaa dainuirii masive.a ba~tina~ilor latinofoni In

I
Dacia postromana.

y Raspandirea cre5tinismului in limba latina la ~::LI2unarji .. gemonstreaza romanizarea ireversibila a da.cilor ~i

continuitatea daco,romanilor. . ~---~ .. "', ­ I

~ -;~C~;;:;;-s~'ila rom-anl - a avut un caracter popular

-4 S,a raspanditinitial rara sustinerea politlcaa structu;ilorBisericii .

-4 P.rimii crqtini au patruns in-DaCi~~oaat1(cUarp1ateie· ~i-coloni~tii, ~~1l~t de T.r<li~1l" ...

-4 Raspandirea . C[~~Jinismului .pana 'in secolul al IV -lea -4 influentata de politica imparatilor

I
Iom£\.IiT. - --- - - . '.. " - ' . -. , ' ~I)-Z

.
. ;. ' unii i,.a~ perse.cutat: ,Traian, Qio f: letifl.nu~ ,. 9al erius . / ' . . ' /'"'
Dovezi: inscriptiil~. eu martiri de la:, }:I_a!ml'rij , Axiopo lis,' ~viodumih1: Dinogelia, Go~lIa,.u / l..
I
7l ~9£1J{ CiJw.a v,,{[c,
• Crestini smul a fOJi_l§ ustinuc de :
-
.
-
> ~" - • " ' " ' ' ._~,." . • ~C •• •
.
, Constantin eel MIre ~ 3 \3,prin Edictul de la Mil ano - aco rd a libe.rtate de cult
cre~ti ni s mului. . -- .
-I
,
- Theodosi us - interzice
: . . "
cultc le p~gane
. k-<'- : _.. .. "'...... .
~ ', .;.:.~ ~u.;J. .. . _•.
•
.
• Rol important in raspandirea cre~tinismului -4 misionarii crestini:

- Teotim I - episcop de Tomis;

- Sfiintul loan Cassian - organizarea vieti i monahale; . ' .

I
- Dionisie eel Mic (originar din Dobrogea) ...:. initiatorui cfonQlogieicre~tine;

•
- Ulfilas - predica in limbi legreaca, latin.il~igcita. .. . .
Pentru comunitatile dacocromane majoritatea izvoarelor confirma raspandirea crestinismului In limba latina:
. .
I
k() .,.
- informatia de la isforicul antie Eusebiu din Cesareea atesta originea apostolica a
cre~tinismului In spatiul carpato-pontic prin evanghelizarea Scythl ei in seeolul I d.Hr,
de catre Sf. Apostol Andrei sau Sf. Apostol Filip. .
I
~ ~~ . ~O ( - ins~ri~tHi de pe fragmen~ul de candelabru de bronz gaSlt la Bi ertan (jud. Sibiu)

. lM U.M ~ i (do~anum): :,Ego ZenovlUS votum posm" ("Eu. Zenovius, am pus of randa") .

jll pJAA~J
(JA
1I1'V . A' ba~!ll c l crestme: PoroI!ssu~. Sucldava, Slavel1l.
-

. .. .
. A

• Crestmlsmul ;.;..mJ~ro1?f!.).i!t)J)iI~[~PL~~l~Ja_9 p.OVaAa. lmportanta a ongmllp9porpJm roman,.~ l a IImbll romane -4

dovadaa continuitatii daco-romanilor. . .

I
• Din lim'b.a latih~_ provin :;;i termeni! de bha al refigiei crestine:

. -. bis~~ica. =-.9asilica (cladire, laca~ religios) ;

- .Dumnezeu .-:pomineDeus;
1
- duminica -:diesdorninica; .

Concluzie
- Inger - AngehJ.~ .elc .
I
• Cre~tinismul ca forma moral a ~i r6manizarea ea importantilmutatie etno-culturala s-au completat reeiproc
reprezentand pilonil de rezistenta ~i clainuire aromanitapi nord-dunareneinfata tnburilor migratoare.
• Prin cre~tinis'mul propagat inlirnbalatinas-aconstituit ~i eonsolidat populatia rornanica nord-danubiana. care
va dev eni pop~rul roman . ~!IlllniL '-<:_~.J?.2RQr,~ au fost c~e~diI)iai c:~e ~~rlnj_ l~_S - E Euro pei.
I
• RQmal1ltatea dm sudul ~l nordul Duriafll se consolId eazam seeolul allV-Iea - al VI-l ea.
• Autohtonii se integreaza ddinitiv ~i deplin latinitatii orientale. . I
3. Raporturile daco-romanilor cu migratorij

» fn fosta provincieromana, cQDYie.fUi,au..:;'

• daci Iib ~!.jJ atiI19~oni,
I
6
I
•
I • populatii migratoare: ' \
• sarmatii-iazigi (prezenta atestata numai In Banat), . .. . .

I • _g.o!il.{ca~e S-'ail ' fllutat din Moldova $i Muntenia ~j s-au a~ezat l1umai In partile de N ~i S-E ale
Transilvaniei ),
• gepizii (s-au a~ezat In V Banatului, Cri$ana$iTransilvania. de N ~i centrala),
c~r~" ;'~; au avut un rol del11n de consel11nat In procesul etnogenezei romanilor.

I
).- Un nou val de m1gratori; Incepiind cu secolul al VII-lea - ~!-±yjU veniti dillY Ucrainei ~i zona Niprului),

Ei au patruns 111: .
• Ciimpia Munteana (pe care () numeau Vla,I'ca ... Iura vlahiLor);

I •
•
S-E Transilvaniei;

Maral11ure$;

• Cluj (Sol11e$eni);

• Salaj (Nu~falau), ,

);- In ~}I~eQtulID'.a.ml~f9st..Etiit.A~_p.1l1er.!ljs~.JI}9.Jl1 ~.~,-s.;;hinlQ.\U~~La£WJJJ.L lPlUJl..ui.c"J.ll.p..op.LJJ.a\ie.j. l".tin..ll tQne~ S-.ajr))b_~g~llL~

'V.l)S<\b LlJ.iiJ:lJ.Lc.\.LlJn,e.l~"cu'( i nt~,;;J.~.Y~, . ' .

;,. rn 602 lil11esul dunarean al Imperiului Bizantin a fost detinitiv strapuns ~i slavii din regiuniit: nord-dunarene au naval it

I
).-
).-
In S Dunarii, s-au stabilit aeolu ~i a asimilat populatia ba~tina~a .. eolonizarea Peninsulei Bakaniee.

Grupurile de pastori s-au regnlpat In zoneie montane $i istoria Ii conSemneaza ca Iiind,vlahi saL! aromiini,
In Baicani, rOl11anitatea nord-dunareana a devenit () insula In man::le ocean slav,

I 4. Sinteza
~~-
rQmiineasca
. ~
,' . . . -. .
»' Roman) i S;:{l~ma.t peu~_"::ill~_~'!.§L&ar.e.;se.Jntb;Jru:~j~,.J.w*.!i.Wil.l\\!~~d~ii , ilJ.gt~~~!lcl fo§te I~. prpyillci i.
I »
rom!!-mUM.~c:j,a ,l.J~3gea~,.,.. ..' . . .. . . ..
C'u.seritoriiromalli s-au sUP!!p';:,s~P~~R~I.JJ&S}i!lJt~i£~,jn ,!J,QjJc::J!,l~re~~!e: dacii,getii$i moesiL
•

~ primiiSin"t~~a":::-.1Jost" aeeel!diiitre daei $i romani, ~ .SI~UaJ)aza.t:Ormaxji.J1QP,Qi~lL.uLrJ{triilll-,-: ~ ~ . ' '.-, "" .

I ~
»
D~pa r~~~~j2sta pro~i!1eie Dacia ral~n~~o!?opulatie rOl11 anizat€\ , If}til29fona .
In penoada marilor migratii; ae.estei popula\i i din spatiuldaco~moesic, ise adauga popul;;tiTii'ermaniee (sec.IIJ) ~i slave
(sec,VI),
.

~ A ~_()~. s.!.'1.!~~li - se £r.~~u..:,~'-:'~or~.!J.~~~~~LPunari,L.1 1.L9~_Sill2!:!L2:1l,~L~:~1!2~.£!e , ..b~~S 129p:ulatia daco-romana

I ).-
$i .noi i veniti.
in 602 - slavi i tree masi v In lmperiu l Roman de Rasarit, unde' se stab ilesc ;

- data importanta In evolu\iaromanitatiir'asaritene.

I ~ separarea latinitatii din Peninsula Ball>anica dc' cea nord-dun areana,

. .~ la sud de Dunare ,... maioritatea populatiei romalllce este aSi l111lata de slavi,
. ~ lano rd de Dunare -: p0pllLatia romanica mai numeroasaasimileaza elel11entele slave ramase.
o

Rezultatul ee lo~ dou::.~nte~"e....::J.?D:narea poporului rom an....":7 r0.s~. iDCh~illt,j.nJ iuiL.!1~ar!:,,;I~. st~r~i,tul secolului. al .. __
I y
V II -lea,
-....:....:.:. -~-~~
-~"--.

Limbaromanli -:- este 0 limba neolatma,

.
. . . .. . .'. . - ,,-'.,-­

» L~-fo~area~limbTi;;;;:Hl,ne au 'concurat
~''->'~'~''''-_''''''''';''''_''-.Q
trei elemente:
......
¥"" ........--=~Jt,...-.._
.. ...

;a..~,,.

I
;V"3j . ,SubstratuJ
, ...,.,. .
.
c) adst(atu.k,.~~
.~,tI,\l.,.C;..9~
b) ,oJ. stratul.;;;.,b~
. . , '.
);- ~..lim.b.U.J;.o1.niill~..9~2!;;!~,~~!l~tLl}~.gOJlulara (y ulgara),. v£rl~l!:.E..~.J~~~'~~~)L. ..

I
~
y
Initial, ea a integratelemente aleiJmbll daGllor (circa 160 de .cuvmte retcntuarela CadrLll natural ~I vechl ocupatll),

UIteri.oJ, intluen tasJaya>d~e~a..m.oo.i£icAl:-.i.J;QJl~4~~.~~.i,,;9w\i o,cablJ.lq.r.

y A~~; intluenl;;'"'n~ au·modifieat caracterul f'llndan;ental romanie alilmbii ro,nane :-:,>demonstrat de fondul principal de

I y
);-
cuvinte: latin, ~i de structura gramatieala $i lexicala - latina,
Din cele 1000 - 15 00 de euvinte de baza ale limbii romiine, 60% s un.l ~· origine ,latina ~ i num ai 20% de origine slava,
,. ~A:O~

Limba romana a aparut ea un idiom diferentiat de latina din care provenea in cursul secolelor V·VIlI.
1iZI:r:;''(''",,-,i.~II'"..:<I : ''~''''':''''''~h<-

"·~
_ •• "". . ,,,.., .........

I C. ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR STRAINI

1. Context

I Romanitatea romanilor cuprinde In ansamtlul ei:

• ideea despre deseenden\a l'Ol11ana a romanilur,
• starllin\a elementului roman in Dacia p'ostaureliarlii, .

I
•
•
unitatea de neam a romanilor,
latinitatea limbii romiine, . ,i

• esen\a romallaa uno~obiceiuri~id<1tiniplJPulan;, !"

I .;,.
• cQn$tiima romanjJordesPfe O1~iginea Jor rDl11ana.,:, '. '. . .' . . ,..; . •

'In context~l· mi-gra~ieU;\aviloT In sudul Dunariic romallitatea orientala se i(jentifica eu poporuJ roman;
7

I
•

 • cronicile bizantine din acea epoca acorda atentie teritoriilor locllite de romani datorita:
• politicii jmperiuluj la Dllnarea de .los,
• repetatelor incursiuni ale populatiilor migratoare peste Dunare.

2. Romanii vllzuti de clitre istoricii orientali

>- 980, 1020 -Impllratul bizantin Vasile alII-lea Macedoneanul - aminte~te de poporul roman - vlahi.
• La originea denumirii de vlah se atla:
• numele unui trib celt (va/cae) amintit de Caesar in De bello Gallico;
• in germana veche erau desemnati vecinii din sud ~i apus (va/h -- raman }'i gal romanizar);
• in germanl1, termenlll a suferit 0 restdingere, referindu-se nurnai la locuitorii din Peninsula Italicll
(walcher); .
• biograful apostollllui slavilor - Metodie a aplicat denumirea de wlach italienilor - deci, v/ah - strllin,
un neslav de lirnbll romanica.
Termenul de vlah a cunoscut diferite variante:

I
vlah - la bizantini ~i laslavii sudici;

v%h - la slavii rasariteni;

va/achus - la latino-catolicii apuseni;

I
blach - la unguri, unde s-a transformat in o/dh etc.

• Aparitia acestui nume dat de catre straini r01mlnilor In evul mediu:

• marcheaza sTar~itul etnogenezei romane,
• exprim1i caracterul sllu rornanic, cu continut etnic.
I
Imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959) - atinna originea romana a poporuluj ~i ,1 imb}i ~ ~I
romane (denllme~te populatia romaneasca strllveche - romani, jar pe bizantini - romei). a. Sens Cf.k.yo~ croImrlAi. I~~U'~'
In tratatlll geografului persan ~. intitulat ~be is1J)riilor (mijlocul secoluilli al XI-lea) - infonnatie despre
originea poporului roman. ---
In sccolul al XII-lea, loan Kynnamos (secretar al imparatului Manuel Comnenul) In~ descrie 0 campanie a
.

hizantinilorcontra ungurilor din 1167, in care spune despre vlahi: "se zice ca sunt coloni veniti demult din Halia".
I
3. Romanii vllzuti de istoricii occidentali II/Ii
· , . -'
Despre romanltatea roma11l10r se afirma In:
a. '3~rJ"! fA.< I !. B3 1/ {k/Q J7Z1.II,f,(fIl,tI AU ei11UU4tl.!/ituJAu . ~
A c/ --­ I
• corespondenta papei Inocentiu al Ill-lea ~i/lonita Caloianes (Cel Frumos); .
• cronicile maghiarilor Anonymus ~i _ n de Ke@;,(anterioare intemeierii T1irilor Romane) - tara ton de
ostilitate fata de romani, cand romanii din Transilvania nu erau exclu~i de la drepturi de statui ungar;
• umanistii secolului al XV-lea, cand romanii aveau deja un cadru politic propriu <Tara Romaneasca ~i Moldova
I
- incepand cu secolul al XIV-lea). Preocuparea lor fata de romani exista din doua motive: .
• preocuparea occidentalilor de a stavili ofensiva otomana;
• preocuparea pentru antichitatea clasica, pentru vestigii materiale sau populatii~l1in1bi de origine
I
antica.
- Primulutnanist italian - Poggio Bracciolini - atlmla continuitatea e!etnentului rom an In Tarile
Romane locuite de 0 populatie romana de la Traian Im:oace ~i latinitatea Iimbii romane (pentru
prima data argumentat cu probe culese direct din spatiul romiinesc). .
- Flavio Biondo, secretaI' apostolic ~i erudit umanist italian -afirma tiriginea limbii romane.
- Enea Silvio Piccolomini, care intre 1458-1464 a fost papa sub l1umele de Pius al /I-lea a
raspandit teoria despre originea romana a poporului roman. .
I
- Antonio Bontini - "romanii sunt urma~ii coloniei ~i ai legiunilor romane din Dacia; acest
ade~ar e dov~dit de .Iim~a lor ro~na, pentru care romanii s-au luptat, tinand la ea mai mult
decat la propna lor filllta . f J,.( ,lue.!zJ)kpo uLJecacIR& It I
4. Politizarea ideilor romanitiitii romanilor

In secolul al XVI-lea ideea de romanitate s-a Imbogatit cu doua elemente:

I
• inceputul scrisului In Iimba romana;
• inceputul politizarii ideii originii latine a poponllui roman.

Domnia lui Mihai Viteazul :

• a marcat 0 epoca In istoria romanilor ~i In cea a ideii romanitatii;

I
• i-a tacut cunoscuti pe romani In lntreaga Europa datorita victoriilor sale asupra turcilor $i tatarilor;
• a atras ostilitatea nobilimii maghiare; cronicarii maghiari, dupa moartea lui au contestat originea romana a
romanilor $i I-au judecat aspru pe domnitor ("Nero ventS").

I
In a doua jumatate a secolului al XVII-lea rivalitatea austro-otomana se reflecta $i In marturiile despre romani:

• loan Lucius (Lucie) In ~ronica sa din 1666, umarind istoria Croatiei ~i Dalmatiei, face consideratii · ~i asupra
vecinilor - un capitol despre originea romana a poporului roman: nu a negat continuitatea elementului roman In I
8

I
I Dacia traiana, dar a sustinut ca el a fost sporit printr-oimigrare provocata de catre bulgari de Ia sud, la nord de
Dunare.

I • . Istoricul austriac 1. Chr. Engel: .

• elimina din teoria lui Lucius afirmarea continuitatii elementului roman in Dacia;

• adauga la teoria sa nuanta peiorativa din "teori a exila\ilor ~i rau n'icatorilor" lansata de istoriogralia uillanista

I polpneza. .
• sustinea ca romanll nu se trageau dm colol1l~tll romal1l;
'_1... . /J 1:/ . ' ',1 . . 4
• F.I. Sulzer, ofiter de Ju~.titie al armatei austriece:. ~ S~ ':I /JTlJl.it;. ,J.o.ci~ ~SQ~
,
,rv6 ~
uto 1M
1:)8/
k'
• poporul roman s-ar fi format la S Dunarii, de undeau imigratln secolula.l XII-lea - a~a a aparut teoria
I imigrationista - sistematizataln secolul al XIX-·lea de Robert Roesler - teoria roesleriana :
• Teoria lui R.Roe&ler.a aparut dupa realizarea dualismului austro-ungar; a avut un caracter interesat ~i ne~tiintific; a
incercat sa demonstreze ca stapanirea austro-ungara In Transilvania se baza pe argumentele dreptuLui istoric.

I • Teoria roesleriana aducea argumente ca:

• .dacii ar fi fost extem1inati ca popor In timpul razboaielDr cu romanii; ,

• romanizarea nu ar fi fost posibiliUnnumai 165 de ani;

I
• toti locuitorii adi parasit Dacia 111 timpul retragerii aureliene;

• poporul roman s-ar fi formal la S Dunarii unde au prim it influenta slava ~i au dev enit ortodoqi;
• n-ar exista izvoare istorice care sa ateste prezenta romanilor la N Dunarii inainte de secolul al XIII-lea, deci
romanii ar fi venit dupa maghiari In Transilvania.
I • Teoria imigrationista a fost combatuta de:
• istori cii romani, incepand cu $coitla Ardeleana ~i pana astazi;
• istori cii straini ca: E. Gibbon, Th. Momsen, J. JUi1g etc.

I • Lucrarea lui Robert Roesler - Studii romanqti. Cercelari etl pri vire Iii (>Iorio veche a Romdnie i (1871, Leipzig)
combatuU\ de istoricul roman - A.DXenopol in Studt'i asupra siitruintei romani/or in Docic; Tr(7iond (i 884, Ia~i ) a
aparut Intr-o epoca de intense dispute politice$i na\ionale In legatura ell drepturile rom ani lor din TI:ansilvania.
• Lucrarea lui A.D. Xenopol: : .

I
• a sistematizat dovezile continuitatii romanilor la nordul Dunarii folosind argumente:
istorice

Iingvistice

I logice.

• Ideile esentiale referitoare la etnogeneza romanilm inconceppa !.L1t A.D.Xenopol:

- Elementultracic reprezinta baza etnica a poporului roman.
Peste aceasta baza se suprapune e1ementul roman.

I
- Mi gratiile barbarilor au Impins populatia daco-romana spre munti.

Prezenta termenilor cre~tini de . origine latina se expiica prin permanentele legaturi Intre populatia
romanizata din dreapta Dunarii eu cea din stanga ei.

I - Arheologia, toponimia, hidronimiaaduc dovezi incontestabile ale continuitatiidacilor $i daco"romanilor.

- Dintremigratori, sLaviiau avur. 0 infJuenta mai putemica asupr[) poporului roman ~i a limbii romane.
- Poporul roman este o) mbinare a ~ lemel1te lo n tracic, roman $i slav din care ce l roman este predominant $i
fundamental ~i "da poporului nostrucaracterul unei nationalita\i· romanice" (A.D. Xenopol). _
I • Istoricul Lucian Boia: "negarea continuitatii romane~ti ~i_aduc erea romanilor la sud de Dunare a corespuns evid ent
obiective lor austro-ungare In seco.1ele al XVIIl-lea $i. al XIX-lea, .continuand.· sa tie un punet de dogma In
istori ografia maghiara de astazi , cu scopuLde a a.sigura Inaghiarilor p, imatul cronolog ic In Transilvani a" (lsforie .~i

I mit in con.Fiinta romaneoscd).

D. ROMANITATEA ROMANILOR iN VIZIUNEA ISTORICILOR DIN

I SPATIUL ROMANESC

1. Cronicarii medievali

I °
Cronicarii romani - misionari nationali ai romanitatii romanilor - au realizat nuantat ~i gradat sinteza referitoare la
elucidarea acestei probleme, actionand in doua direqii:
• In sanul propriului neam, LIrmarind.informarea cona{ionalilor ~i

I • In afara cadruluipolitico"geografic romanesc, utmarind combaterea teoriflorgre~ite aparute In strainatate.

Nico laus Olahus (1493 -1568) - primul roman care:
• a sustinut unitatea de neam, limba,obiceiuri ~i religie.
• una din cele mai importante lucrari scri se este lucrarea Hu ngaria.

I
Grigore Ureche (c 1590-1647) - primulcronicar umanist moldovean din secolul XVII (L e topis e{ul TClr ii Mold o vei ):

. ' afinnarea $i demonstrarea romanitati;,r0manilori _ . . ,n~ " I. .' J'ttl.i

~ f
. • lat!nitatea limbii romane: (~~ J<aMA M fl,O.QW-(ty. eu A Ml !»'Jlru'ff ~-I ~ , J
I MIron Costm (1633-1691) - cromcar moldovean care a acorMt 0 atentle deosebltaongmn rom aIII lor: .

 • istoria romanilor Incepea cu cea a dacilor antici, euceriti de romanii lui Traian - considerat dese alecatorul cel I
dintai.
• dupa retragerea romanilor din Dacia a ramas pe loe multa populatie care a rezistat navalirilor barbare - din

•
aceste elemente s-a format poporul roman;
originea poporului roman era atestata de:
I
• numele pe care ei ~i strainii I-au dat populatiei care locuia In toate tinuturile romane;
• latinitatea, Iimbji
romane;
• urmele lasate de romani In Dacia.
I
• a scris primul tratat savant consacrat originii neamului - De neamul moldovenilor.
~

~
Stolnicul Constantin Cantacuzino (e 1640-1716) -In Tara Romaneasca - eu luerarea Istoria Tarii Romane~ti:
• sustine ca romanii au credinta ca sunt urma~ii romanilor ~i se mandresc cu descendenta lor.
Dimitrie Cantemir (1673-1723) - Hronicul romano-moldo-vlahilor,
I
• cea mai 1ntinsii lucrare istorica de analizii a originii romanilor,
• inaugureazii efortul istoriogratlei romane de a determina ~i tixa locul romanilor In istoria universala:
• descendenta pur romanii din Traian ("saditorul ~i rasaditorul nostru");
I
• staruinta nelntreruptii ~i unitatea romano-moldo-vlahilor In spatiul carpato-duniirean;
• diiinuirea elementului roman In Dacia ~i dupii retragerea aurelianii

2. Cronicarii sa~i din Transilvania

I
~ In a doua jumiitate a secolului al XVII-lea croniearii sa~i au adoptat
- cu scopul de a demonstra presupusa lor origine dacii;
0 teorie umanista germana:
I
- confuzia lor a proven it de la identificarea dacilor cu gotii;

~
Teoria lor a fost destlintatii de comitele sa~ilor, Valentin Frank von Frankenstein, In secolul al XVII-lea ~i a disparut
definitiv In secolul al XVIII-lea. .
Ei au continuat sii atlrme In lucrarile lor originea latina a romanilor:
I
- istoricul bra~ovean Martin~%Zel - ~ eontrJ9uiJ la ras~andirea teoriei originii romane a romanilor In
, strainatate. - cW7Pu f oJu> IJMiveJJg,'/olf>a diu lla/~ .
~ In lucriiri secuie~ti de la Inc~utul secolului al XVIII-lea se atlrmii ca tOli romanii din cele trei tari romane sunt urma~ii
I
romanilor. I

3. Ideea romanitatii romanilor in epoca modern a ~i contemporana I

~ Ideea romaniUitii In epoca modemii - arma politiea In revendieari nationale.
• In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea:
• In Transilvania - la urma~ii lui loan Inoehentie Micu;
• In Tara Romaneasca ~i Moldova -In memoriile unor boieri.
I
• In seeolul al XIX-lea - Scoala Ardeleana are 0 contributie deosebita In afirmarea ideii romanitatii romanilor:
• lupta pentru emanciparea romanilor transilvaneni, tinuti In inferioritate de elita eondueatoare
maghiara, lupta la care s-au angajat urma~ii lui loan Inochentie Mieu (care invocau exterminarea ~i
I
alungarea dacilor din noua provincie, inexistenta casatoriilor mixate etc.);
• militeaza pentru drepturi politice ~i cuIturale;
• In Principate, istoricii greci stabili!i aici (Daniel Philiphide, Dionisie Fotino), ~i romani (Ienachita Vacarescu,
Naum Ramniceanu) ~ abordeaza ca pe un fenomen natural fuziunea daco-romana.
• In secolul al XIX-lea, In Principate, Scoala Latinista avea ca reprezentant pe August Treboniu Laurian:
• considera ca istoria romanilor Ineepe de la fundarea Romei;
• urmarea "purificarea" Iimbii Tomane pentru a 0 apropia cat mai muIt de limba latina originara (lntre
1871-1876 seoate Dictionarullimbii romane, In care sunt eliminate elementele nelatine) - tentativa
de a erea 0 Iimbii artificiala, care a discreditat ~coala latinisUi.
• Reprezentantii romantismului au evidentiat curajul ~i spiritul de saerificiu al dacilor.
I
• Odata eu formarea statului national roman ~i dobandirea independentei teza originii pur latine a poporului
roman a Ineeput sa tie considerata 0 eroare:
• B.P. Hasdeu a seris 0 serie de luerari:
Pierit-au dacii ? (1860) - In care demonstra ea Seoala Ardeleana $i unna~ii ei au filcut 0
I
interpretare fortata a izvoarelor antiee referitoare la exterminarea Iieamului dae ~i la
eolonizarea Daciei eu romani puri. Daeii nu au pierit, iar eolonizarea s-a fileut eu romani de
diverse origini . Deei poporul roman s-a fo mlat din cateva elemente din care nici unu l nu a

I
fost predominant.

.
demonstreaza ca substratul dacic al poporului roman nu poate fi contestat;

a formulat teoria eireulatiei cuvintelor, aratand eli struetura unei limbi este data de eirculatia

euvintelor, nu de numarul lor. "

I
I
• Istorici cat e sustineau ca dacii au avut 0 pondere limitata In sirtteza romiineasea: Grigore Tocilescu, Dimitrie
Oneiul ~i ehiar A.D. Xenopol ~i N. Iorga.
10

I
.-~. ~" '-~~'~---I••
I Arheologul Vasile Parvan a reu~it sa fixeze sinteza dac.o-~~anft Intr-un echilibru perfect - romanii sunt In cel
•
mai Inalt grad ~i daci ~i romani. -t4I~ IYuAbtl ~/l Mkot199fCe­
I • c.c. Giurescu (In 1935) sustinea ca ma{oritatea locuitor:lor Daciei Yamane au constituit-o dacii ~i ca
"romanismu/ a biruit in Dacia fiindca el a cd$figat pe autohtoni".
• Evidentierea rolului dacilor a cunoscut ~i forme exagerate:

I • Nicolae Densusianu -In Dacia preistorica (1913) - Dacia Inainte de cucerirea romana a fost centrul
unei mari civilizatii, care s-a revarsat asupra Intregii lumi.
• In etapa prosovietica a comunismului In Romania - a fost exagerata influenta slav3, nefiind negata

I •
romanitatea romanilor (Mihai Roller).
[storiografia dupa 1989 a read us echilibrulln problema romanitatii (istoricul Lucian Boia In lucrarea Istorie $i
mit In con$fiin{a romdneasca):
• singura raportare incontestabila laorigini este oferita de limba;

I
• esenta romanica a limbii romane, la care se adauga ~i numele de roman Inclina balanta spre romani.

DICTIONAR

I ager publicus
apostol ·
pamant public la romani, proven it din cuceriri ~i exproprieri in Italia ~i provincii .
nume dat fiecaruia din cei 12 apostoli ai lui Hristos care au raspandit InvaUHura cre~tina.
asimilare modificarea de catre 0 colectivitate a persoanelor, institutiilor, elementelor culturale etc.,

I provenite din afara sa ~i integrarea lor in propria ei civilizatie, astfel incat sa nu Ie mai
perceapa ca straine.
ba~tina~i, care apartin unei populatii care traie~te din timpuri stravechi intr-un anumit loc
autohtoni

I autonomie

(auto = insu~i; chton = pamant).

dreptul unei comunitati de a seadministra dupa legiproprii in cadrul unui stat condus de 0
autoritate centrala.
barbar
nume dat de greci ~i romani populatiei din afara granitelor lor, considerate inferioare.

I
castru
taMra militara fortificata repartizata unei unitati militare avand drept scop apararea unor
puncte strategice.
cel mai Inalt rang in ierarhia citadina romana.
colonie

I colonizare
continuitate
cre~tinism
popularea unui teritoriu cu oameni din alte regiuni.
vietuirea neintrerupta a unui popor unde acesta s-a constituit.
religie fondata de Iisus Hristos.
dialect particularitate locala (teritoriala) a unei limbi; grai.

I economia naturala

episcop
etapa a dezvoltarii economice in care tot ceea ce era necesar vietii era produs Intr-o
comunitate restransa.
membru al clerului superior; conduce 0 eparhie ~i se subordoneaza unui mitropolit sau

I episcopie
etnogeneza
arhiel'iscop .
eparhie; unitate administrativa bisericeasca condusa de un episcop.
proces istoric, lingvistic ~i cultural de form are a unui popor.
etnonim nume de popor.

I hipocaust instalatie termica plasata 'in subsolurile edificiilor private sau publice. Aerul cald circula prin
conductelede tigle instalate laniyelul podelei sau prin tigle cu protuberante care-I dirijau la
nivelurile superioare.
termen general care denume~te 0 unitate lingvistica (ex. IimM. dialect saugrai). Limbaj.
I idiom
interpretatio Romana
legiune
adorarea sub nume romane a unor divinitati neromane.
unitate pedestra de elita formata din cetateni romani.
martir persoana care a Indurat suferinte, chinuri sau moartea pentru convingerile sale.

I migratori

misionar
populatii care s-au deplasat dintr-o regiune In alta datorita unor factori naturali, politici sau
economici.
persoana, de regula preot, care propaga cre~tinismulln tarile cu alta rei igie dominantt
comunitate ora~eneasca In Imperiul Roman cu teritorii proprii ~i autonomie administrativa ~i
I mUl'licipium

ob~te sateasca
juridica.
forma de organizare a comunitatilor rurale caracterizata prin Impletirea proprietatii private
cu proprietatea colectiva, prin intense legaturi economice intre membri, ca ~i prin

I politeism
privilegii
autoconducere .
religie care recunoa~te existenta mai multor divinitati.
drepturi speciale.
romanitate orientala spatiu etno-Iingvistic ce reune~te totalitatea populatiilor de Iimba latina din parte a de est a
I romanizare
Imperiului Roman .
proces istoric Indelungat, organizat ~i sustinut de statui roman, prin care populatiile

neromane au preluat ~i asimilat limba latina, institutiile, modul de viata, cultura ~i traditiile

I sedentar
romane.

statomic, stabil; care-~i desfii~oara viata In acela~i loc"

11

-_.,... --.........

sincretism contopirea un or divinitati asemaniitoare, dm' de origine diferita lntr-una singura.

teorie istoriografica ansamblu de idei $i ipoteze euprinse 'in scrieri istorice, dintr-o anumitaperioada de timp,
referitor la 0 anumita problema.
thema eircumscrip\ie militaro,.administrativa bizant.ina eondusa de, unstrateg"
traditie istoriea ansamblu de informatii (eu eontin~lt r~al sau legendar) privitoare la,anumite fapte din trecut
transmise din generatie In generatie. " , " . '
"tara" zon~ delimitata n<!twalsauadministrativ" indiyiduaJiz.ata prin tradilii, eultura $i / sau
organizare politica 'in cadrul spa\iuluiromanesc, . .
veteran soldat din toate eategoriilede trupe eliberat din cadml armatei dupa jn~heierea ani lor de
servieiu militar. ' ,

CRONO.L OGIE

82 - 44'i.Hr: Burebi sta, eondueator de ori gine getieacare a realizal ul~iunea triburil or geto-dad~.
46 d.Hr. integrarea Dobrogei 'in provincia Moesia.. ,
69 - 106 d.Hr. a Ill-a etapa a romanizarii Daeiei '- ro;,ianiza~ea otieiala a geto-dacilor din Dobrogea.
87 - 106 d.Hr. domnia l~i Deeebai.
101-102 razboaiele dintre -Deeebal; $i Traian finalizate prin cucerirea Daeiei $i tran sformarea aeesteia III
105-106 provincie romana.
270-275 ~ . domnia 'imparatului Aurelian.
271 ~ "retragerea aureliana"; retragerea administratiei $i a am1atei rom ane din Dacia.
284-305 ~ oomnia 'imparatului DioGletianus.
306-33 7 ~ dom nia 'imparatului Constantin eel Mare.
313 ~ Edietul de la Mil ano prineare Constantin eel Mare reeuno$tea ere~tinismul ea reli gie oficiala;
527-565 ~ domnia 'imparatului Justinian.
602 ~ - trecerea masiva a slavilor 'in Imperiul Roman de Rasarit LInde se stabilesc .
- parasirea Dobrogei de ci'itre romani.
sf. sec . VII ~ migratia bulgarilor (turanici) spre Balcani.
sf. sec. VIII ~ 'incheierea, In linii mari, a proeesului de forman~ a poporului roman.
1860 a aparut luerarea Pieri/-au dacii ? de B.P. Ha$deu.·
1871-1876 August Treboniu Laurian' seoate Dicrionarulliinbii ro·m ane.
1871 ~ apare la Leipzig lucrarea lui Robert Roesler Sludii romane,)·fi. Cercetiiri eu privire /a iSlOria veehe
a Romaniei.

1884 ~ 'apare la la$i lucrarea lui A.D. Xenopol, Studii a'supra slarllin{ ei romani/or In Dac ia TrCliano.

8:) -)i&~-eo cb .6/cyae- lA4k .~4UI·)tw $I '/JecpW

((0 J -:>!l ---J- ., . ' , - TEMA ~(j; :J!..'~et!(>lb}
loG -) A~o/u!S:v>/H.4'~9f!u1d /1)e~W~f~~ ,
VIZIUNI DESPRE MODERNIZARE IN EUROPA SECOLELOR XIX - XX:

CURENTE Sf POLITIC] CULTURALE,

IDENTITATINATIONALE SllDENTITATEEUROPEANA
~

I
A.CURENTE SI POLITICI 'CULTURALE

1. Context
IN EUROPASECOLELOR XIX SI XX
I

>- M.QtQDlI ~eGQ1\.!luiXIX - eredinJajnpllteJilu3\iunii.

>- Moden:,i.z~r~~;so..~L~~~tiieuropene 'in ~e~9 !~L~J, )(.IK:J§gL-;c- transfoJJIlari funi~~~~~2~].'~ d~:~el~ i}e :

I
• cultural ~ . prin: ' "

- -'". -'~:extinderea instruqiei $colare, deei prin alfabetiza:~_~i._

• crearea unorculturi Onlogene;

I
• ee_Q13Q.t;J:l.i~ ~i social-pojitjcprill:
• industrializare,
• urbanizare~ . "

Modemizar.ea din seeolul al XIX-lea s-a mallifestat prill:

I
• revo!utia industriala, ceea c:e adeterminat:

"
urbanizarea,
-mignLvia populatiei rurale catre Qra~ - deci, cre~terea populatiei urbane;
I
• afirmareaide~logi~i 1ib~~ale (;l'ia idei lor democratice. ' '
>- Secolul al XIX-lea, eel al burgheziei triumfatoare, care sta la baza atirmarii curentelorliterare ~i artistice, creaza
E,~~~_~~_~ l§iTC' - , " ' - "" - ' ' ' -------.--- ~.-
0
I
12
I
'.
I 2, Romantismul
...,.,.......
----~ ~- ..-

I );-
,.
);>
BQXtWJl~jJi,Q1y"I~pl.~~ ~~ ,~. l:e~~ri,e",~l12P?t l~' ~. l:3;tJL~lli si.S.LI~~'~E~ I.~~~jy.e.

t':J.QJll .G~Ir..t<m gste \dll:actenzat pl'ln . e~t~nof14m:"e _a ,?epJ1luent¢Joh ::;'1 Q_b ~?rdeaztl tema natLirii, rLiinel~rJ singJJ(aHi\ii

In opozitie CLi llniversalisll1ul tilosotiei franceze a lurnini\or, se atirma ilteraYlIflk ~nationaye. - -."" .

I
);- Romantisll1ul s-a detinit ea 0 estetica nOlla eu 0 intluen\[l profunda asupra dezvoltarij ulterioare:

•
•
In locul antichitatii - romanticii propun 11lodelul evului mcdiu ~ i al Rena$terii;
~'intoareerea la "gotie" ~i l a-~ ilul"ti'ubadUi-Tio2- ·;-'-~-'-'---·-----:--'-- .
• t~lta de universalul ciasic - proelallla diversitatea tarilor ~i a omnenilor;

I • caracterizal prin entuzia;;m ~i Ineredere In ra{iunea atotputernica a olTlului, determinand atitudini politice
Indrazne\e:
• In Franta romanlSID,lJ.ULdevenit liberal inainte de IR10, cand a lim ri\sturnal[j mOllarh ia ahsoluta'
•
I pifi~-~~i~~qIg.e l~x~iP~il~1ill~ "i~ru~~1ii~~~~. ~.ll~:I?~~1:~~e;iiJ~~s.iel; -". d _----_~ ..___J. _
• patrio\ii
__ ..... franc
..... . .e/i.
. . . iwlieni,
~
germani
.--....._-,.
_~ ...-~ ._ ~ -~-.-"'~"
poluneli. carl'
,-... ,\.... .,.. .,SH._ 'Uf._........ ,... . ,. _'H"ml ..,...,....
deelarl_$at.,-I..
r('\olu\ia european a de la I ~4~:L
",:,'-'-'~"':- ~. ">-< ..... ~. . . ' . . • . •" . -'., - ••
­

I ,..
3. Realismul

R0l11amisl11111 s-a estoillpat, efuzillnile senlimenWle all Illal smr~it prin Inf'i':lngen:a revolutiilor de la 1848 .
r ~a lis nJJ:~LLlJaJ.11~~lo.cJlL~~~l~li a I. X L0 -I eu ::Jl!:0_l!ii....\:.\l.~LQ r i~n ta UmrL:"9 esktLGUlouU.;"

I • au dczvoltal un cult al anel -- pentrll a plltea StflPfl de "nebuni,l societa\ii in care traiau":
• urillandu-I ~ HOllol"c de Balzac. ronHIl1ci0rii S-HU nrielliatspreohsc:rvarea ell aten\ie ~i eu raL:ealu a
oal11enilor ~i a lllcdililui social in Can: lrfliau;

I • pif1.Q.!:iLreall~ti.,. 1UJ:uilrul.lL:-.Lp' Jca+l:::.lli.~plis!.e . CillltiJ.h':",.~~lffil ..JllJ l:epr~Zenla.l--.J;~a\{1 ~1ll0cterna , J~aliWte:

s~c~al~:~~~~I:~ CL~,~~1!~,~U5:sit _.
• in arhltectur<l. dez\'oltan:n urbana - lTl:.'~lerea nlll22flrJ.!h lL\.'J! LfLciilur:
-'~-li ~aie p~-~;tlir~il:-~ji$J.YJlJi; "-- ------- ." -- .

I . nil'!1'i sL.ill.!].lI<Lt'=aWp., 'Lue ~9-L.stjC. I{l U.S5J .-; Crystal l'ahlL:e din Londra -- undt: s-a organizat
exPoZi\ie univ crsal[l) . -.... = -=~~-~.>.- . ', .,. ­
0

I 4. Atirmarea noilor ClIl'ente In secolul XX

9
,~ ~tfl,s.~~().Il:! Iui2Q( ~~J;AmSJ~i/""a~~, e,~in, i ~1.~I:2!S l:1_~ "~~.~~~l?..tr ~!!'l fe.~ L.sp in t H~1,lra~)~22E.i ll ;~...

Filosotia sccolului XX se redll<;e,I~ i.deea : singurullucru ptt·Il.1C\ncnt CSIt' _s.l~bi1l1.hal:ca .

I
SpWu1allsii:LLLl 3,(lLI(1ss,ic .Newton :"" illwhil ~.a -i0st-:in.lo<;~Jil, q.l- t,\:oorja .rk-LUli~ ltiiJiJ.,u..l.u.i.. Alhc_t:t Einstein ( t'J05 ).

.:tr.M!-..s.eu.JJJiliIi,, ;· abstracta. ea rdlex al irationalitapi UllHl ll C: ~""- ,

• impresiopisl)ltti sau.cubisl1lullll artele phistiec - tiagl11cntltl'C L'xplnzivii - arti~tiinumai vad viara L'a UlliOl.
cxtrag un sing~; aspecr:-;r~;ctiv i[a\ii vizualc. \crhalc sau lIlulicalc ~i 51:.' conecntreaza asupnl lui; actiunca de a
I •
piela devine opera de ana;
sill1bol~llYLin Ijtt;nltura •
. ~ Societate~ d;-;'~£J1!.SJ~I~1!1Lb$.~,t;.U!.u.lL.AJX-J,~Jl,J.!.ll<lPJccl.;ia.c.L1.1.turn r,1!9~1~.n}il, fii.nd.)llrasti .de H$u .. numila C\-lltura de
I ii-i<1sa Urbaila (ci~eln..~t\9iP~~D sPH}.a.c.lJh.: ,~te,v.at:;i.!;:tAti~cw.. ). . .' ..

5. Cultul'a romallcasca 'in secolelc XIX-XX

I in 'spaliui rom5nesL: ten dintiii l1loden\iz;.~~~s.!.i~~· lnlrc

~ ,"",,"~ ••• p:;D..l.4~....:.:,,~. . . . ~.;r.".....,......t.~,.

'. 1l~ ,9~ 11 ~m Ll L.!12iJn~.l})}) lJJiJJ9r ~" ,­

~1......-....+.~'t"""".;' ,-
I X2 1 - I X4l):
-..-,~-~. . . -"'"':I
j..\I ......

. i n administrarca fondurilnr d-: (;MI0 ;

I • lrecerea" l a -alfaf~e[urlaliil~- •. ~: "'~" .".,­

'" .. . . "t" ~ I!.". ~.

ConstituireaIiteralurii moderne rolllanc~ll-in eonc(Jrdan!a -:u prllCl'sul genera l european:

• c Ll!:..~.l.L!,IJ:.u!l}J.l_uti.SJS.RI9J"Xllfl.L..

I • i;l.litera.!:!!!JISk: v. AleL:sandri, Gr. Ak,':'dl1dres~'ll, /~..,BIIS5>O~'j(;~;

• in piclllra de: U. Ne~lIlici, CO. Ros(-lllilal ~ i Harbu Iscovesc ll;
• II 1 .1J):i.<Jl· AU1Qll.eann-=-.c.r.r.legator:.d.:.Jol.:.k1f.

I Oupa Rcvolulia de Iii 1848-1849:

.' . In donl~ilim-i'i1vKfarrifurtllILli - unilicarea ~i Illodernizarca sistemului de 'invatamii;ll prin L€lgea~insl/'l,'-~lir!_.r!.~i .

I J'ublicedin 186474-~
..,.-....... . .r_.
~
•.•.- -- .... ------ ... - -- ..-..---.. _._, ... -.-_..... " - .­

• ~~.ili.i!.,~L£l~.~!9ri i.~~ eu~':!.t..£jJ\i.Y,hlJili&:LllI:JJJ,ln::g -p-atiLltQDJ~. n~S~;_, .

I Unirea din I L) 18 a detenniWi:

- 0 solidarila~~~uror p~~\;!;~1
•
~.~1f~'l.:ti.\tl,flS.;~l1LIJ-!;41;\,. a"l.ll[ul:0.r...c,~l~1~lU,~ r...l!J.ilithl£QL,-I.i\,;J;IJli~.i.w,hi'l.4i."l:,(t.l~,
•
,
I '( ',.
c.~~~t':~~I~I2!.~I~.sl.i.I,:S'~, ar~~ IGr.i I:!:.t:. p~~ t r-( :..S,~l! 1!!~~~ll.~5l. ~L'._d-UlJI~. J~:ad 11.!.Slll.<i Ii s 11L.~. L.illQ..:t~1]1~1J;l ...grL! p"~~ ..1 ~1 . .i.~ l:ul
"j

ltl'lm r~~\...;_ii.;;..~.\.1..l\r~_ ~I per~onaltr:l~l L'lilluraTL': . . .

~~ .- ~ ... - '- ! ...'''',.,...,.,... ..... ~ ....- •• ,,","'"

Ii

I
•
 • '~~~.Fa,;l!::.fld':lL~ta ~rupata In jurul istoricilor l1.L0~&.\ ~i V~ sw..~LU;;.q hl. alat~I:~.t ?~mel}il.~e litere:
I
Nichifox,;,Cr.aWler·.w:V..lJLRe.breanu, "LucIan Blaga ..~tc. A ce~tla conslderau satul - sanctuarul ongmll noastre;
traditionalism Inseamna rural ism; taranul - privit ca singura realitate economica, sociala a poporului roman;
• tabal,1\.Jmlde.mista" ,opu~fL9JieI}J.&jL.t!~adi i~!1ali~..Jl'd(~SJl lid~~i . spiritual i: S-13--.Mlli~S\LlY,1Rt~ (filosofie),
G.r!.,L£.vinE',~literatura). Ei considerau ora$ul -spatiul maibine adaptat nevoilor unei societati modeme,

>-
Inphrrir"expanslUne.
in perioada interbelica se constata un sincronism al culturiiromane$ticu cea europe ana. ~-.a2 !~~I2$.r_~QDalitatide
prilTI_ .r~)n _12la..D ~.llr.op.ear.t>7i univer~aL Henri Coa[lda, Stefan Procopiu, Stefan Odobleja, N.JgJ:ga, Mirc.eaEliede,
I
amil C,iQWl, George Boesen, Co..u;;.ti,)tiDfiraQ~Jsi etc. ' .,
>- 'In perioada regimului comunist s-a mari! ruptura dintre cultura oficiala $i cea adevarata:

,, !
- lucrari de valoare care au format obiectul culturii adevarate, Impotriva intentiilor autoritatilor;

-sloganuri ce Iaceau parte din forme Ie oficiale de cultura, care raspiindeau pseudo-adevaruri printre unele

I
categorii sociale;

c aparitia unei diaspore incluzand mari personalitati ale vietii $tiintifice $i culturale: George Emil Palade - premiul

Nobel In biologie, filosoful Stefan Lupascu, Mircea Eliade, Eugen lonescu, Emil Cioran etc . .
I
B. IDENTITATI NATIONALE - IDENTITATE EUROPEANA
I
1. Context

>- Termenul de national a fost formulat In constnlqii identitare; cultura nationala - descoperirea unui srrat fundamental al
unei comunitati, apartiniind exclusiv acesteia, dirycolo de orice intluente. '
I
~ E~2JM!!~U)1.1iw.k.~illltQ.LX$l.~j,llfunsS~~~e: ~
• d~~S:Lie ,sgc.S:1DQ.gCa..fica,
• etnogenezele diverse!<}r,<:2Xtl,yniW i,
j
I
• diferent ele p?jho·-!il}gY,j~A~.~etc.
~
~
Entitalile nationale sunt aparate de organisme statale.

Eutopa modema a avut drept principiu initial de organizare - ideea nationala.

I
2. Europa natiuniior

>- T~1!!~ nS!tiune ~&~9..'x~s;"bjl!le4~1J1i~~~Lchitatea.romalla ·naliQ ,inseamna. na~tere,,,~(;l;~~hl1e~m,

~P.2P..9!..~tC.). .

c ~m. ~ru _£.~9Jl~..9..r~9ID.w.l· ~~.".<;~~~~~~i ,;::~L~~j;:I~.'0~r ~~~lYS'A;

- s: au ada,llgAlll.ill..cl.e.me.ate:

-· ·-~~~.J graiul vorbit)

datinile

. ', . ' ,
'''"fhl' . .
R~ .
~eii comuni (religia)

o~~pjImee1c.

DUPii. Iasp€mdir.e,~:£!'~.?<!0.ts!2:~IY~~i ...9J~~~4~~~~_~?,~.2.~1 ..L~~ .n~liQnes Insem~: .;;~.i t~.rJ".s.,tr!jD.e ,.seminJ.i~ ._

I
barbare,oclanun, tnbun . ~.au llnlUJ1ldemQun. · ...:- '.. .

In Evul Mediu s--al{ 'n;'o~ienit sensurile ~nti'ce ale termenului de natiune, dar i s-a mai adaugal ideea de putere, autoritat.e
(statala), privilegiu $i chiar suveranitate. Deci, popoarele ajung la stadiul de natiuni doar cand dobandesc 0 coeziune
I
sporita $i 0 con$tiinFi a existentei lor (pe baza originii, limbii, confesiunii, traditiilor, culturii etc. comune).

Pr~mele n~mar In se..££!ul al X~.!.H-le(;l. ~

Acum natiunea este conceputa ca 0 comunitate larga, unita prin legaturi care nu sunt nici de supunere fata de acela$i

suveran, nici de apartenenta la aceea~i religie ori clasa socii.ila. .

Formarea natiunilor:

· . .. ·-eslihegit~ de modemizarea econori1ica~i sociala; . . ' .

• lrisote$ie 'de~~it~r"e~ p~>odtiCfi~el:"ii;g1';~~-pi;reT;;" $i ihtensiticarea sch.imburilQI~COmerciale;
• este contemporana cu aparitia de noi grupuri sociale. . ~~,.,.'"'~"< ...
• s-aTacuflr1striinsa legatUr~ eu ct'ou~aiqe'i: ~~ricirya ~i democr.~tia.

3. Crearea identiH\tilor nationale

I
'j; Identitatea:
• din punct de vedere obiectiv, este starea unei entitati de a Ii ceea Ce este, pastriindu-~i caracteristicile
I
fundamentale care-i confera individualitate;
• din punct de vedere subiectiv, este con$tientizarea apartenentei la un grup social, politic, religios,etnic etc.
bazata pe un sentiment de comunitate (geografica, lingvistica, culturalaetc.). I
14

I
I ~ Identitatea national a presupune con~tientizarea individuala ~i colectiva a apartenentei la na{iune.
~ Exista doua mari categorii de definiti i acceptate pentru natiune:
I • natiunea etnica - pune accent pe unitatea culturala; este un produs geo-istoric, insemnand cultura, obiceiuri,
elemente ce asigura 0 anumita statornicie In reaqii ~i interese;
• natiunea civica - pune accent pe vointa membrilor unei comunitati de a trai Impreuna.

I ~
~

~
Ideea "IJ.atiQDlliU.contrib.ui1jalo..mJj\L~~..§,!flt\?.Ior. m2,s!~rneln secolul al XIX-lea.
Nu~ poate suprapune statui cu natiunea.

Nationalismul are doua fete:

. -~--,."", .•".•~,-.,".---."""",

~.--:~iiTtumJ~·=-'fiirirW1·~entiment bazat pe promovarea ideii nationale, a ..s!l'~~?S~l.j~t~_~..§p.s;.siJ!.<;.YL~

I . traditiile propriei natiuni, In acord eu aspiratiile altor nationalitati (ca la 184'8); concorda eu JitosoDa societa\ii-­
deS'Cflise:;"~~--'-';- .-..-.. ",.,,~ . ' . ..-'.
• ullf!.. 2rif!1itiya - fiind tendinta de a aprecia exclusiv ~i exagerat tot ceea ce apaqine propriei natiuni; violenta .

I datorita exacerbarii interesului propriei natiuni In detrimentul celorlalte, sadind ura Intre natiuni (Pe -e'~""'se - .
bazeaza razboaiele civile); st~~!".azao .societateinchisa.

I 4. Construirea identitatii europene

ldentitatea europeana este:

=;= u~ .~W~~~~:~~~~~nstmctie;
I • uq pro.Q.~,~L.fl~t1y &1, acum. .
Uniunea Europeana In prezent' are:
•. ~ ~~~ -steag::~ .~-.c.: ·.~~l'~'~ ..:?;-I A_~_.
-.-~

I •
•
•
....un imn,
- ..~--~

0 zi a Europei,
'~~c~~~trtutJe~ '~
• u; 'Pa;i~;ne~nt '
I • ' ~b;;~ti~-~r~irategii comune statelor membre.
S tate Ie m~w1~;~I~. D niui1ii~Europelw.i;!QE¢:Sf.; -_.' .'.
. .--;- sa faca...21.l:!. &\!rQR\L.),.ln spati.~ ,~.Lp'[}l. p~Ji1i'ttij,,...,..se.curitatii,..,p,,a,,~il,.Js.:$ii. , libertati i, democr~.tL~L ~ i. re$p!,,cJi!t:ii

I cfreRli:!n 1Q):-omului- aceste valori nu pot fi sustinute decat printr-o infrastructura culturala adecvata.
In contextul integrarii europene se pune problema:
• identitatea nationala are de suferit, nu se mai pot promova aspiratiile legitime ale unei natiuni ?

I • identitatea europeana are de pierdut ca urmare a admiterii de noi membri In Uniune ?

Integn'indu-se~!l~U.~~ Romania( din2007) va beneficia de:
---. =-~imp·lanturile de productivitate pe care Ie vor atrage:
• Iibeml schimb, ;L \
I • fonCfuril e"strucfurale ~i .. '
• stabHi'tare'a indusa de calitatea de mem!?ru"UE;
• va putea sa-~i promoveze propriurproiect de modemizare, datorita dobiindirii dreptului de co-decizie In ceea

I •
ce prive~te politica extern a, securitatea, justitia ~i afacerile interne;
intr-o Europa unita, dotata cu 0 suprastructura politica reprezentativa, i~i va pastra libertatea de decizie ­
esentiala ill cadrul sistemului sub~idiaritalii globale - care va realiza echilibrul intre vechile identitati
na(ionale ~i noua identitate europeana.
I C. POLITICI CULTURALE SI ROMANII DIN AFARA GRANITELOR
(1849 - 1914)
I 1. Romanii din afara granitelor

I In a doua jumatate a secolului al X1X-Iea, un numar mare de romii~i au continuat sa traiasca In afara g! anitejor
p;i;d~®9r u.DI£~~IR'i~wl'1l1~mJ(mei111~
--;;- Austria - Bucovina, .
• Ungaria - Transilvania, Banat, Cri~a11a, Maramure~,
I •
•
Imperiul Tarist - Basarabia,
la sud si sud-vest de Dunare - Morava, Timoc, Vidin,
• tot cuprinsul Peninsulei Balcanice.

I Transilvania

Transilvania era provinci~~<:;JLceamainumeroasa popula\ie romaneasca aflata sub dominaliestraina,

I • - lsto'r la rorri§.niior transilvaneni 'in secolul al XIX-lea se afla Intre:
sentimentul national maghiar ~i
15

I
 ~J!ls~lrtg,f<Jl~J.w~~J!tilQl:!)_~n.e~~c~, a Cunijdelayien~.. . '" .
• Bisenc ~ ,~J.Y~foJ"_un-"rol'· lmportant 1)} cOJJduceJ~a, Im~cll.nI na\lonale dIn Transdvama panll. la t840; apOl
in~ ·politica a trecut 'in mana func\ionarilor laici, dintre care s-au remarcat George Baritiu (editorul
Gazetei de Transilvania de la Bra~ov) ~i Simion Bll.mutiu.
• Prin instaurarea neoabsolutismului In Austria (1849-1860), Curtea de la Yiena a trebuit sil. (inil. seama de
I

program.<?t~Jom1ulate de na\iunile imperiului la 11548-11549: '- . .. .

-..". -- a promo~at 0 serie de reforme Ineconomie, Invu\ll.mant, bisericll., pentru a Incuraja individualita\ile
rtationale atat cat nu afectau politica moilarhiei .
• ' ~a;~~;~t~~~~~irti~~J~Vtl~~~~~~~~~~:i~'a~~f?i~:I;~~~mf:~~~~~l.. E~S:~Li,. PE()pr,tetMii 1~!J1c)arS ~oman.e ,~ti In
• Singura concesie imperialll. a fost ridicarea episcopiei unite de la Blaj, la rang de Mitropolie, In 1854,
• In octo~ Yien~~~~tll.~iH .~~~£jlea~~.aut0rt.()l11ia PriD£ipatului .c:-: inaug),lrand 0 perioada de
. lib'eraii'Sm,care a durat P~na.ln 1~r·
• Decembrie 1860, Banatu) ~jJ>aJ:t:jU11lu1. au fO~!. 'ID~xate yl)g~,~t~} ,
• Iimuarie 1861 .=.. COl1f'erinta nationala de la Sibiu - reactl~aliza programul adunarii de la Blaj,
• In Dieta Transilvaniei din 1863 s-au ales 48 de deputa\i romani, 44 maghiari ~i 32 sa~i,
• Dieta de la Sibiu, prin legile din 1863-1864 a consacrat juridic egalitatea na\iunii, a limbii ~i confesiunilor ei
cu celelalte natiuni, limbi ~i confesiuni transilvane.
• in plan cultural, s-au organizat societa\i culturale:
I
• Societatea literara ~i ~tiin\itica a romanilor (1864) la Pesta - Petru Maior;
• Romania luna (1871) la Yiena.
• 1867 - se realizeaza pactul dualist austro-ungar.
I
• Cauze: - tendin\e autonomiste manifestate In Imperiul Austriac;

· intensificare ~ mi~cariLor deemancipare na\ionala;

- dorin\a de refacere-a "Unga]:ieimedievale etc,

I
• Consecinte: - realizarea unei uniuni personale;
- Ungaria reintra In posesia unor drepturi;
- Dieta de la Cluj (decembrie 1866) ratifica anexarea Transilvaniei la Ungaria;
- limbi oticiale: maghiara ~i gennana.
I
•
Masuri: · integrarea Transilvaniei 'in structurile Ungariei;
· legislatie discriminatorie;

- anularea drepturilor romanilor recunoscute prin hotararile Dietei de la Sibill

I
(1863-1864), unde natiunea $i limba romana slInt recunoscllte oficial;
· proces de maghiarizare;
· Ingradirea accesului romanilor la viata politica.
Principalul obiectiv al luptei nalionale a fost Inlaturarea dualismuilli,

I
Memorii de protest:

• I §§ : ,£.';~J9..lIWJ.!!!.~,e..~a.J}JSIJ..-~9.a£tG t"oo.,Q..~j~jMc.~
• contin ' -;.,.=!~~-mt.~.Q,~l~i ...~L~~ !~&ili>Ly' ot::!~cLe_ Dieta d.e la
I
~~'f''''''''
-; constituirea unui for legislativ bazat pe reprezentativitate.
• 189.2.:::- 1 8?4: Memorand!::.IfJJ.lJ.1J.9.mrJ!Jjiox~diJJ.,IaJ!JJJj.lJ61"",tr:r'$rllfig(lria.

. • Qlemoranoumu'I a fo §t..r.e.da~tat In 1892 '

I
• m:mest'U esteaare~~t Curtii de a ~iena;'
• Curtea"de1a Viena1'br:in2ir~~l'f~§'fa2UtTa~Budapesta;
guv~mul ml!gD.)qr.)Lu;,s.pjngs.,~i intehteazaautorilor un'Proces la Cluj;
I
~_uk;lI£Xilis,~~~2~~?..~",~ti2~~~JL.!:l:,"~Lal~I.~.t~r.\ata.
• regele Carol I mtervJue.~Ls.Qll c.lta 11l1paratuflll Franz Toser anularea.. _ sentm\el.
.---..-.....l,.~ ........... ;.~~~ "'-". ~<"~~ '-""~·~·~~~ ~~·~·:'~·"""·~-t..;.~o-:;.;.- ",­
• Societati culturale - importanta forma de lupta:
• "ASTRA";
• "Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor" (1890) - Bucure~ti; avea seqii In strainatate,

Propaganda de s fa~urata prin presa:

• Tribuna (1884) - Sibiu - grupa elementele tinere din P.N.R.

Lupta politica: sunt organizate partide politice.

Se contureaza doua tactici -; activismlll reprezentat de 0 grupare din jurul mitropolitului A. Saguna,
-; pasivismul reprezentat de G, Baritiu, I. Ratiu etc, I

\
\
,
•

\
.
1869 -; Partidul Nati onal al Romanilor din Banat si Ungaria;

-; Partidul National al Romanilor din Transilvania.

1881: Conferinta de la Sibiu -; !..P."-art,-,-"id~lo!..!.Il~N~a.\.'ti.'Co~af

Ungaria (P,N,R.) (prin unirea celor doua partide),
organ de presa: Tribuna;
n "-,--,=l
L.;,"-n,"-it,,,a,,-r-,a,-,-I....'R~o,"-m~a,,-,ll,,-,il""o~r-,do!..!.i~n_T-,-,-,ra",-n,-"s-,-,il...!.v",-an'-'.I,-,,'a"-.,"",B""a"",l "",a'-'.,t-"'-'.si

tactica adoptata: pasivismul;

16
I

I
-

I - nerecunoa~terea dualismului austro-ungar ~i anexarea Transilvaniei la

program:
Ungaria;

I •
- se cerea respectarea autonomiei Transilvaniei $i folosirea limbii rom am:

in amlata $i justitie,
1905 - P,N,R, va adopta 0 noua tactica: activismul.
• Conseeinte: - s-au intensificat legaturik cu romanii din Yechiul Regal.

I
- In Parlamentul de la Budapesta sunt tril11i$i deputati romani;

- la Inceputul secolului al XX-lea se contureaza trei orientari:

......., linia "ofieiali:,\,' a P.N,R. (y, Goldi~, $t. Cicio-Pop, Th, Mihali);

I ......., "federalistii", adepti ai federalizarii monarhiei austrieee (A, Popovici,

AI. Yaida-Yoievod);

......., "tineri oteliti", adepti ai unirii cu Romania (grup condlls de 0, Goga).

I
Bucovina
• mi$carea memorandista a fost sllstinuta de catre romanii din Regat in frunte cu n:gele Carol I.

I •
•
o,~~Tq~,dMc.at-.autonom ,miD>,B.atelltaodi!)..kj;JJ)J,arie,...L86J '

floIjt)ca .~~ cie~J1a\iOnaljzfln~ _? l"prl)~~iLol:

• a v!.?'1.~ f!.i§..eIj£~~.i ~.eoala;

I
•
• s-a realizal ,~jErtn. !tmJgraLU'!1§~veJ'popula\ie ruteana, ucraineana, germana),

Lupta n~tional~§-.a d,esTa$urat p[in:,

• soeietfqicuiturale.; ,
in l!§.?...::.i<l£ill~le_'l,~.!JJ!1I .c(l;lJt!!r'Ui..! lt~.mt.tl(aTQJllanilo[;

I
•
- iri-1875 - Soeietatea Arboroasa- la Cernauti;
organ.i~f:lr~~~~~nQ2~;aDTt~;ti'ri:.;~iio~aiii: ,,"-.,'- - -, '
eLI prilejul aniversarii a 400 de ani de la etitorirea manastirii Putna - de catre studentii
.. _.

I •
• l?resa,
de l a Vien"a~ I-n frunte cu1VtnfalTErrnr\es~l6·
romani
.
-'- .... __
ai1.'SJa_\/rcI; , -. ' ~'- ''''--'' ~""u-_;~
~ r.<"_""~' _'""'<:' '''- '. _-.vr-''':''=-~ '

organizarea,1n ~, a Partidului National Roman din Bucovina.

-
_.· . ~ n . · . . ' _ . . ..

-_..._. -....-....­

I
Conseeinta: 1875 - Cemauti - se creaza la Universitatea germana

Basarabia
0 catedra 1n Iimba romana.

I
> Ba~~~!!pj£L::,1\fJi.tQrlI,Lrnmij.J:1.~.ss..iDJ.r~J L~l.$.Llii st~,y ~1:1,~2J,,~e •.lIJ.m~iJ,l:kta[iSl.,.iJ1,..UsJ.2.

.1828 - 1871 - masuri de integrare In lmperiul Rus (statut de oblastie);

• d in' 1871apoi, gubemie aimperiului .

I
• Conseeinte:- aplicarea legilor ruse;

~ introducerea institu\iilor ruse ;

- obligativitatea folosirii Iimbii ruse in administratie, justi\ie, inva\amant.

- Biseriea Ortodoxa a fost sup usa unui proees de eentralizare ~i rusificare ,

I > Basarabia ~,i~i\Sl@t mult ti111E.l~lJi.il~S!lty.rilJce. prin:.,"

- . pub I ica\i ~ roT.~!2S~_t< C;J:!r-.ip;ulj;P.(JJ.9.Pi.§.(:".A I b.iKl.Ci.RQt11iw.e.ascit ;
• 6amenrd ~Titere: Aleeu Russo, Alexandru Doniei, Alexandru Mateeviei ;
C::::::;::$C"~~~~~ .
..3 ' " . ... '""""" ' .~-""""''''''''''''''

• TIg56-_~!-_eta.!ifl~q!'.9_ki~ - N, Gavrilita,"P':"111mm)'g''''''''''fU revendieari de ordin politic;

I

. _' .

• 1913 - gazeta Cuwinr Moldovenes.~.,~iilJ, eondusa de p, Halippa.

• 1905-::' uilirup ' d~ inteleetu; li 7;;n~~ i au eerut aeordarea auto11omiei Basarabiei,
> La ineeputul secolului al XX-lea se intensifica mi~earea na\ionala a r0111a11iJor; se remarea: I. ]neulet, C-tin Stere, ~

I
Halippa.

Dobrogea

I
- " ",-,".>-'. ,,_ . , "" --'

> Aflata sub stapaI}ire otomana din 1417-1420; intens i!.mL.~.£gr~ .deJe,d.e~leplare, na~ionalaaromanilor. din Dobmgeajll
secolul al XIX-lea.

> ~'c'oala$i Bisericaun un rol predominant Inmen\inerea tradi\iilqr r<?l)1~!:~1 ti~ .~

I
>
>
9rg,,?D.i~~LtSJl. provincie .aI,:?periului otoman, DQbrog~C!. er~ J.o ~yita, de,9.i::,e!s.e ~ tni~ ~l _reli?i ~..?! t~ r~:..~.

In 1856 - e0111Ul1ltatea romaneasea, eea m31 numeroasa, obtme reeunoa ~ terea religiel 'O rtodoxe.
> riipromovarea inviil~m3.l1~lui rom3.nesc un rol importarl(T~a a~0'Nrf~~i"'B~I~ses2~7: ~'- .-" .." "h

1n- r8"1Q-::': [aSi1isrni ..,. a fost constituita 0 Soeietate roman a pentru cultura ~i lil11bii.
I >
> In 1877 - Dobrogea revine la Romania. ,_.

I 17

I
1---­
 DlCTIONAR I
activism -grupare din jurul lui A. Saguna care sustinea necesitatea impllcarii politice a romanilor din

Transilvania pentru salvarea bisericii ~i a ~colii, singurele institutii cu caracter national ale

romanilor;

- tactica adoptata de P.N .R. dupa 1905 constand In participarea la viata parI amen tara a Ungariei,

I
cubism
cerand In schimb recunoa~terea individualitatii politice a romanilor In cadrul statului maghiar. .

mi~care artistica initiata la Inceputul secolului XX de P. Picasso, G. Braque, J. Gris, care

prezinta obiectele din realitate descompuse 111 figuri geometrice, renun\and la perspectiva

I
traditional a ~i la varietatea cromatica.

deznational izare politica practicata In raporturile cu minoritatile ~i prin care se urmare~te ca aces tea sa-~i piarda

identitatea nation ala.

diaspora grup etnic aflat In afara granitelor tlhii de origine.

existentialism curent filosofic aparut la inceputul secolului XX in Germania ~i Franta, care acorda priori tate

analizei existentei umane, trairii afective a existen\ei de catre individ ~i dobandirea libertatii

reale prin desprinderea de contextul relatiilor socio-istorice.

gubernie unitate administrativ-teritoriala in cadrul Imperiului Rus care nu dispunea de autonomie.

guvern (cabinet)
identitate
nationala
organul central al administratiei de stat. Reprezinta puterea executiva.

I. Insu~irea unui individ de a apaytine unei natiuni; 2. ansamblul trasaturilor care fac 0 natiune
sa fie ceea ce este. Prin identitatea lor nationala, membri unei natiuni se recunosc ca apartinand

I
acesteia ~i se diferentiaza de membri altor natiuni.

independenta starea politica ~i cea juridica conform careia un stat nu este supus vreunei autoritati straine ~i

executa acte de politica interna ~i extern a tara a cere permisiunea alhli stat.

I
integritate principiu de drept ir1ternational potrivit caruia fiecare stat are dreptul sa-~i exercite deplin ~i

teritoriala
memorie colectiva
nestingherit suveranitatea asupra teritoriului sau.

activitate biologica ~i mentala, care pennite retinerea experientelor anterioare traite de 0

colectivitate, popor, natiune.

I
nationalism I. sentiment, tendinta, practica politica bazate pe promovarea ideii nationale, a dragostei fata de

specificul ~i traditiile propriei natiuni. 2. tendinta de a aprecia exclusiv ~i exagerat tot ceea ce

apartine propriei natiuni. 3. exacerbarea interesului propriei natiuni in detrimentul celorlalte,

I
sadind neincrederea, ura, intre natiuni.

oblastie

partid politic

regiune de granita in imperiul tarist.

organizatie relativ durabila formata din persoane care Imparta~esc aceea~i conceplie ideologica,

subscri'u la un set comun de valori ~i actioneaza pentru cucerirea puterji.

I
pasivism tactica adoptata de unii conducatori ai P.N.R. care considerau ca romanii nu trebuie sa se

patrimoniu

comporte recunoscand dualismul.

ansamblul bunurilor materiale ~i spirituale care apartin unui popor sau unei persoane, care se

I
national
lasa mo~tenire unna~ilor. _

pronunciament
declaratie prin care se exprima protestul fata de un anumit sistem politic.

CRONOLOGIE
I
1812
1828
~

~
Basarabia este anexata la Imperiul tarist.
Basarabia are statut de oblastie In Imperiul tarist. I
1854 ~ ridicarea episcopiei unite de la Blaj la rang de Mitropolie.
1860 octombrie
1860 decembrie
1861 februarie
~

~
Viena hotara~te restabilirea autonomiei Principatului.
Banatul ~i Partiumul au fost anexate Ungariei.
Bucovina devine ducat autonom.

I
1863 - 1864 Dieta de la Sibiu voteaza legi prin care erau recunoscute natiunea ~i limba romana.

I
~

1864 ~ adoptarea legii invatamantului (Legea inslrucriunii publice), de unificare ~i modernizare a

sistemului de invatamant.
1866 decembrie ~ Dieta de la Cluj ratifica anexarea Transilvaniei la Ungaria .
1867
1867 mai
~

~
este organizat dualismul austro-ungar.
Transilvania este incorporata Ungariei.

Pronunciamentul de la Blaj - revendica autonomia Transilvaniei.

I
1868 mai ~

187l
1877
1881
~

~
Basarabia devine gubernie In Imperiul tarist.

Dobrogea revine la Romania.

se formeaza Partidu1 National Roman (P.N.R.) din Transilvania, Ungaria ~i Banal.

I
1890 decembrie este fondata la Bucure$ti Liga penlnl unilalea cultura/a a luturor romani/or.
I
~

1892 ~ se organizeaza Partidul National Roman din Bucovina.

1892-1894 ~ Memorandumul romanilor din Transilvania $i Ungaria caIre imparatul Franz Iosif, prin care

se cere ca natiunea romana sa fie recunoscuta ca natiune politica.

18
I
I
I
TEMA3
I SECOLUL XX - INTRE DEMOCRATIE SI TOTALITARISM.
IDEOLOGII SI PRACTICI POLITICE IN ROMANIA SI IN EUROPA
I 1. Context

I
•
•
Secolul XX reprezinta perioada din istoria omenirii in care:

s-au impus principiil e legate de democratie si respectarea drepturilor omului;

s-au instaurat regimuri totalitare, s-au Incalcat drepturile omului In aceste tari.

~ Cele doua razboaie mondiale au stat la originea aparitiei ~i proliferarii mi~carilor $i regimurilor totalitare.

I
~ Totalitarismul a ajuns la maturitate In preajma anului 1930 In URSS, Germania ~i Italia.

2. Deosebiri 'intre sistemele politice democratice ~i totalitare

I ~
•
Caracteristic regimurilor totalitare - controlul exercitat de stat asupra tuturor sectoarelor societatii:
liderul atotputernic ~i partidul unic aveau u!1 rol hotarator;
• baza sociala a regimului - masele indoctrinate politic cu ajutorul mij loacelor de propaganda;

I
•
•
controlul economiei - prin dirijism;
controlul culturii ~i societatii civile;
• Pentru mentinerea regimurilor totalitare - teroarea, bazata pe diverse mijloace de represiune;

I •

•
Telul comun al tarilor socialiste - realizarea unei societati comuniste, in care omul trebuie sa faca fiqa mai 'intai
intereselor colective ~i apoi celor particulare.
Marx a prevazut faza preparatorie a comunismului - 0 democratie In care produqia va fI organizata cu asociatii libere
~i egalitare de producatori - stapani pe mijloacele de produqie ~i pe activitatile economice ~i sociale - faza numita

I ~
"dictatura proletariatului".
Practica democratiei Iiberale - implica existenta regimurilor constitutionale:
• contractul social dintre popor ~i putere era 'inscris In constitutii:

I • fondate pe regimuri reprezentative ~i

• pe separatia puterilor.
• considerau ca natiunea este sursa suveranitatii; constitutia prevedea alegerea de caIre cetateni prin sufragiu

I universal a deputatilor reuniti 'in adunari, care voteaza legile, bugetul, controleaza activitatea puterii legislative
(Adunarea Nationala - Franta, Camera Comunelor - Marea Britanie);
• separarea puterilor in stat - principiu fundamental al democratiei liberale.
• Democratia liberala presupune:

I
• libertatea de expresie a opiniei publice,
• libertatea de intrunire,
• libertatea presei. .

I •
•
•
Partidele politice structureaza ~i organizeaza opinia publica.

In Europa democratia liberala a Imbracat fonna regimului parlamentar.

Puterea apartine unui guvern sustinut de majoritatea deputatilor:

I
• preponderenta apaqine adunarii legislative alese;

• puterea executiva este dirijata de ciHre un ~ef de guvern ~i de ~eful statului (regele sau pre~edintele
Republicii).

I 3. Jdeologia comunista ~i respectarea drepturilor omului

La baza ideologiei bol~evice a stat marxism-Ieninismul.

I
Proletariatul avea rolul de a aduce la put ere regimul comunist prin revolutie.

Punctele cheie ale regimului comunist: propaganda ~i teroarea ~i se baza pe un puternic aparat represiv 'in frunte cu

politi a politica.

Fiind regimuri totalitare, regimurile comuniste au avut ca scop impunerea, prin activisti, a controlului to tal asupra

I sferelor ~ politice ~i economice;

L---. culturale ~i spirituale.

Restructurarea radicala a vechiului sistem de valori ~i a institutiilor culturale ave a ca finalitate construirea "omului

nou".

I
~ Mijloace de realizare.:
• impunerea prin forta a noii directii In cultura romana :
intreruperea legaturilor cu Europa Occidentala;

I •
iunie 1948 - desfiintarea Academiei Romane ~i 'inlocuirea acesteia cu una "noua", Academia

Republicii Populare Romiine - subordonata politicii partidului.

instituirea controlului asupra :

I
19

 I
a) Invatamantului;
b) Bisericii.
a) 1948 - Legea inv6{amanfu/ui . .
formele de Invatamant care nu depind direct de stat ~ desfiintate sau interzise;
Invatamantul mediu ~i superior sunt reorganizate dupa modelul sovietic.

b) Biserica - tinta unor campanii ateiste :

1948 - Legea eU/fe/or ~ este desfiinlata (prin unirea foqata cu Biserica Ortodoxa) ~i pusa sub
I
interdiqie Biserica Greco-Catolica ~ unul dintre cultele tradilionale ale larii cu rol majoritar 'in
istoria ~i cultura nationala.
• folosirea cenzurii
scop - scoaterea din circuitul public a oricaror informatii, carli sau idei care ar fi putut sa contrazica

I
orientarea oficiala.

Autorii ~i titlurile interzise se regasesc 'intr-un volum intitulat ~ "Publicatii interzise" ~ 1948 ­
peste 8000 de titluri $i reviste interzise.

> Au existat mai multe etape cu trasaturi distincte In care s-a manifestat monopolul ideologic comunist :
I etapa (1948 - 1958)
• campania activa de rusificare ~ de exemplu Is/oria Rom6niei de Mihail Roller (1947) ~ revizuire completa
a trecutului larii :

I
I
a ideii nalionale

• a conceptului de patriotism.
• transform area culturii romane Intr-o anexa a culturii sovietice:

Infiinlarea de edituri, institulii , biblioteci, muzee cu profil romano-rus;

In $coli devine materie obligatorie -limba rusa.

• proletcultismul - atlat In centrul politicii culturale a regimului;

- reprezinta 0 orientare culturala care avea ca scop sa asigure alianla dintre cele doua clase

A II-a etapa (1958 -1965)

principale ale societalii romane$ti (clasa muncitoare $i laranimea) $i sa redea principiile
de viala $i modele Ie umane Imbrali~ate de acestea. I
• "Linia nationala" impusa de Gheorghe Gheorghiu Dej are efecte $i pe plan cultural.
• Form~ de'manifestare :
redescoperirea valorilor na\ionale;
I
proces de derusificare care culmineaza, In 1963, eu Inchiderea Institutului "Maxim Gorki", a

Muzeului Romano-Rus, a editurilor ~i bibliotecilor.

A III-a etapa (1965 - 1974) ~ cea mai prielnica pentru viata culturala.
• Invatamantul - cunoa$te 0 perioada de modemizare $i deschidere.
I
• Scade importanla marxismului.
• Cre$te ponderea discipline lor exacte $i tehnice.
• Reabilitarea sociologiei.
I
• Istoria este rescrisa pe alte coordonate.

A IV-a etapa (dupa 1974 -1989) ~ perioada nefasta pentru cultura romana:

• "cultul personalitalii" ~ se impune In toate domeniile culturii; I

• istoria este aservita acestei practici ~ se ajunge la situatia In care lui Nicolae Ceau$escu ii este "gasita" 0
genealogie ce ajunge pana la Burebista.
I
DICTIONAR

clasa politica diferentierea In cadrul societalii a unei paturi distincte $i restranse de persoane care

'indeplinesc un rol semnificativ In conducerea societa\ii.

I
cultul personalitalii

descentralizare
practica politica ce atribuie un rol exagerat unei personalitali politice in evolulia

societali, ceea ce produce deformarea vielii politice dintr-o lara.

procesul prin care organismele administraliei locale prim esc competenle sporite in

I
raport cu autoritatea centrala.

destalinizare proces ideologic prin care responsabilitatea partidului pentru crimele $i represiunea

sociala din perioada stalinista este pusa pe seama un ora dintre membrii de varf ai

nomenclaturii, ace$tia fiind, rivali politici ai persoanelor aflate la putere In partido

I
I
egalitate politica principiu conform caruia toli ceta\enii unui stat au acelea$i drepturi $i Indatoriri
politice.
egalitate confesionaJa principiu conform caruia toate cultele recunoscute ale unui stat sunt egale.
gulag -term en consacrat prin lucrarea Arhipelagul Gulag allui Alexandr Soljenitin.
-Gulag este prescurtarea in limba rusa a Administratiei generale a Lagarelor.
-Prin extensie, tenllenul define~te calitatea institu\iilor de pedeapsa politica. dintr-un
stat totalitar.
I
20
I
•
I
ideocratie stat aflat sub puterea totalitara a unei ideologii ~i conduse de reprezentan~ii politici ce

I pro letcultism
revolutie culturala
activau 'in numele acesteia.
curent cultural ale carui principii estetice se reduceau la ideea formarii unei culturi
"pur proletare" ~i care respingea valorile culturii existeIite.
concept aplicat 'in China maoista, transpus in practica in Romania prin teze1e plenarei

I rezolutie
din iulie 1971
hotarare luata in urma unei dezbateri colective.
aqiuneaunor persoane ~i autoritati din URSS prezente intr-un stat din Europa de E
sovietizare

I Stat national
dupa 1945, cu misiunea de a se implica direct In introducerea modului de viata, de
gandire ~i a regimului politic sovietic.
concept politic referitor la un stat apartinand unei natiuni; stat care formeaza un singur
tot (ilira provincii autonome).

I vot universal drept acordat tuturor cetatenilor unei tari, indiferent de rasa, nationalitate, sex, credinta
religioasa, grad de pregatire ~i stare materiala de a participa la alegerile care
desemneaza organele reprezentative ale unui stat.

I
CRONOLOGIE

1947 ~ /storia Romaniei - Mihai Roller.

I 1948 iunie
1948
~

~
desfiintarea Academiei Romane.

Legea inv6r6mdntului; Legea cul/elar.

campania de rusificare a Romaniei.

1948-1958 ~

I 1958-1965
1965-1974
1974-1989
~

~
Linia nationala impusa de Gheorghe Gheorghiu Dej - derusiticarea tarii.

Cea mai prielnica etapa a regimului comunist totalitar.

perioada nefasta in regimul totalitar comunist; decaderea regimului totalitar.

I
TEMA4

I
CONSTITUTIILE DIN ROMANIA

1. Era necesarli existenta unei constitutii ?

I ~ Necesitatea unei constitutii - ca fundament al organizarii institutional-politice - a aparut In societatea romaneasc~ In

conditiile procesului de modernizare a vietii social-economice, politice ~i culturale de la sfar~itul secolului al XVnI;olea
Inceputul secolului al XIX-lea.

I ~ N. Iorga - ideea de constitutie - "cea dintai necesitate in sfatele roman e,I' fl",

2. Proiecte constitutionale

I ~. Primul proiect de constitutie - Constifuria carvunarilor - elaborat la la$i , In 1822 - indit.:a tendinta introducerii
sistemului modem de guvemare, necesitatea separarii puterilor 'in stat. .
~ Regulamente fe Organice - documente cu rol de constitu~ie - elaborate de boi erimea romana intre anii 1827-1828 ~i

I finalizate'in 1831 au ramas In vigoare pana in 1858.

~ In urma razboiului Crimeii (1853-1856) emanciparea de sub dominatia rusa a avut implicatii ~i asupra cadrului
constitutional al Principatelor Romane - structurat in conformitate cu Conven(ia de la Paris (1858) - rezultat al
acordului dintre puterea suzerana, Imperiul otoman ~i puterile garante. oi.
/I!! 08 .185"8
I ~ Convenria de fa Paris:
• rol de constitutie pentru Principate;
• a stabilit un nou statut politico - juridic al Principatelor.

I •

•
Se constituiau Principatele Unite ale Moldovei ~i Tarii Romane~ti sub suzeranitatea otomana $i garantia
col ectiva a Marilor Puteri.
Era instaurat pentnl prima data statuI de drept - marcandu-se 0 ruptura radicala de guvemarea autoritarista

I specifica epocilor de dominatie otomana ~i ruseasca . .

• Separarea puterilor 'in stat:
• puterea executiva : domn, guvern (separat pentru fiecare tara);
• puterea legislativa : domn, Adunare legislativa (separat pentru tiecare tara) ;
I ~
• puterea judecatoreasca : Inalta Curte de lustitie ~i Casatie de la Foqani (institutie comuna)
Prin lovitura de stat din 1864 - AI.I. Cuza a impus un nou act constitutional - Statuful Dezvolf6tor al Conventiei de la
Paris - imbina democratia (era mentinut principiul separarii puterilor In stat) cu domnia personal a (prerogative

I importante reveneau domnitorului:

- Domnul - ales pe viata prin vot cenzitar;
- atributii : numea mini~tri, sanctiona legile, dizolva Adunarea).
21
I
I
 3. Constitutiile Romaniei care au promovat principii democratice
I
~ Inlaturarea lui AI. I. Cuza ~i aducerea prinlului strain - a urgentat elaborarea unei noi legi fundamentale a statului. I
~ Constitutia din 1866 - a avut ca model Constitulia belgiana din 1831 - considerata atunci cea mai liberala din Europa,
adaptata conditiilor romane$ti.

~ Adunarea Constituanta (aleasa in aprilie 1866) - adopta noua Constitulie (8 titluri $i 133 arti col e), care este promulgata
de domn la I iuli e 1866.
• Caracteristicile Constituliei:
• este prima constitutie intema romaneasca;
I
• promulgata rara aprobarea Marilor Puteri;
• este un act de factura liberala .
• Principii: I
• suveranitatea nati onal a;
• guvemarea re prezentativa $i responsabila;
• separarea puterilor 'in stat;
• responsabi litate ministeriala;
I
I
• monarhia ereditara;
• libertali ~i drepturi cetalene$ti :
• libertatea con$tiinlei
• libertatea invatamantului
• libertatea presei
• libertatea 'intrunirilor $i asocierilor. I
• Principiul separarii puterilor 'in stat
Puterea executiva :
Domn - atributii : nume$te $i revoca mini$tri;
drept de amnistie politica;

I
nume$te $i confim1a 'in toate funqiile politice;

drept de a bate moneda;

conduce armata;

drept de a dizolva Parlamentul;

I
I
initiativa legislativa;

drept de veto absolut;

acorda distinctii $i decoratii .

exercita alaturi de domn puterea executiva;

Puterea legislativa :
prezinta proiecte de legi.

Parlamentul (bicameral) - atributii : drept de iniliativa $i sanqiune a legilor;

I
drept de interpelare;

acorda sau retrage 'increderea sa guvemului;

Adunarea Deputatilor discuta $i voteaza bugetul.

I
,. .Adul,a D'pu'"tilm
b. Senatul

Puterea judeciHoreasca - exercitata prin :

• Curti de judecata
I
• Tribunale.
- instanta suprema: 1nalta Curte de Casatie.
• Sistemul electoral - bazat pe vot cenzitar.

I
Pentru Adunarea Deputatilor ~ 4 colegii

~
Pentm Senat
Importanta
Constitutia din 186~ :
~ 2 cQlegii.

I
• a creat cadrul necesar functionarii institutiilor modeme;
• a reglementat statutul monarhiei in Romania;
• a fo st perceputii pe plan extern ca 0 manifestare a independentei; .
I
• prevedea ereditatea domniei $i atribu\iile unui domn suveran, depa$ind statutul de autonomie, reeunoseut prin
tratatele intemationale;
• nu amintea nimie de suzeranitatea otomana $i de garantia eoleetiva a puterilor europene.
I
~ Inraptuirea statului national unitar roman 'in 1918 reclama unifiearea organizarii de stat $i a legislat iei menite sa
favorizeze progresul 'intregii naliuni - Constitutia din 1923. I
22
I

• ~ Proieetul acestei eonstitutii a apartinut Partidului National Liberal 5i a fost promulgata la 28 manie 1923.

I • Principii
• principiul suveranitatii nationale :
Regatul Romaniei era de-:laral stat na~ional unitar ~i indivizibil, teritoriul sau fiind
inalienabil (art. 1 ~i 2);

I puterea In statui rorm'\n apal'\in~' naliullii (artJ]).

• principiul separari i puteri 101' in 1!lat :

I
Executivil Legislll tiva J udeci\toreasca
Pal'iament
~ rn,pUIl""ro ~ C"et,,,
Juded\

I Guvern
•
•
~
palitict\ - fa~1\ de Parlament
penala - fata de CUI1ea de
Adunarea
Deputafilor
--...
Drept de
cantml
as upnl
d, C"'li,
~i .lustitie
t:onstitu~ia-
nal itatea
legilor
Casatie $i Justi\ie puteri i

I • civila Senat exet:ullve

• Proprietatea are funetie 50cial1l

I Funqia sociala a propri etatii este expril11ata prin faptLli eli se admite exproprierea
pentru cauze de utilitate publica. Deei, interesele generale ale eomunitatii pot sa aiba
prioritate In fata eelor individuale, dar dreptul de proprietate este garantat (arl.17).
- Conform Constitu\iei din 192] - regimul politic eonsaerat era un regim democratic.
I Principaieie atributii ale factorilor de decizie erau :

I Puterea executivi'i
Regele si Guvemul
-conduc activitatile curente ale statului.
Puterea legislativi'i
Regele ~i Parlamentul
-drept de legiferare;
Puterea iudeci'itoreasci'i
Curtea de Casalie ~i
Justitie
-Regele:
-Parlamentul ~ ales prin vot universaL -institutia suprema de
I
-nume~te ~eful guvemului;
-are dreptul de a elabora regulamente pentru

-minoritatile sunt reprezentate de drept

In Parlament;
judeeata;
-se pronunta cu privire la
aplicarea legilor;
- Regele - initiativa legislativa; constitutional itatea

I oeste ~eful armatei;

-are drept de a bate moneda;

-confera decoratii ~i grade militare;

- Parlamentul - pentru intrarea In

vigoate a legilor este
nevoie de acordul
legilor;

-judecatori isunt

inamovibili
\

-are drept de amnistie ~i gratiere;

ambelor institutii. ~ asigura independenta

I
-oriee act al regelui trebuie

contrasemnat de un ministru care-~i asuma

judecatorilor.

astfel raspunderea.

I f' Constituti a din 1923 - Inscria ~i 0 serie dedrepturi ~i Iibertati democratiee (Titlul
• egali tatea tuturor in fata legii ;
n ~ "Despre drepturile romanilor") :

I • desfiin tarea pri vil egiilor de clasa;

•
•
li bertatea muncii;
Iibertatea con$tiintei ~i a In vatamantului;
• libertatea presei;
I f'
• garanta libertati indi viduale.
Imp ortanta:
• cea mai Inaintata constitutie din istoria de pana atunei a Romaniei;

I • una dintre cele mai avansate constitutii din Europa;

• a asigurat ft.mqionarea regimului democratic din Romania.

f' Prabu ~ irea regimului comunist In Romania ~i revenirea la un regim democratic dupa 1989 a impus necesitatea

I elaborarii unei noi Constitutii - Constitutia din 1991 - adoptata de Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 ~i
revizuita In 2003.

I r Noua Constitutie a tarii - Imbina traditia demoeratiea a Romanici eu noile principii constitutionale europene:
- Referitor la drepturile romanil or:
• dreptul la viata ~i dreptul la integritate fizidi ~ i psihica sunt garantale, pedeap sa cu l1loartea, lOrtura S Lllll

I
interzise ;

• Iibertatea individuala ~i siguranta persoanei sun! in vio labile;

• dreptul la libera circulatie In tara ~ i strainatate;

I .----­

 • secretul corespondelltei;
• libertatea de exprimare;
• dreptul la informatie;
• dreptulla invafaturl:l; se garanteazl:l gratuitatea invatl:lmantului de stat in l:onditiile legii;
• dreptulla vat de la varsta de 18 ani Impliniti panl:l in ziua alegerilor, inclusiv;
• dreptul de a fi ales;
• libertatea intrunirilor, libertatea de opinie;
• dreptul de proprietate este inviolabil;
• dreptul de a fi ales III Parlamentul European.

- Referitor la teritoriul Romaniei:

• Romania este un stat national, suveran ~i independent, unitar ~i indivizibil. Forma de guvemamant este
republica;
• vointa statului roman de a intretine ~i dezvolta relatii pa~nice cu toate statele ~i 'in acest cadru relatii de buna
vecinatate;
• suveranitatea nationala apartine poporului roman, care 0 exercita prin organele sale reprezentative ~i prin
referendum.

- Referitor la puterile statului.·

• are la baza principiul separatiei puterilor in stat;
• Parlamentul bicameral este organul reprezentativ al poporului roman $i unica autoritate legiuitoare a tarii;
• dreptul ce se acorda minoriUitilor nationale ale caror organiza\ii nu intrunesc numarul de voturi pentru a avea
cel putin un loc 'in forul legislativ al tarii de a fi reprezentati 'in Parlamentul Romaniei;
• ini\iativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor;
• legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare pre~edintelui Romaniei;
.Pre~edintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei $i la buna functionarea autorita\ilor publice. in
acest scop, Pre~edintele exercitl:l func\ia de mediere 'intre puterile statului, precum ~i 'intre stat ~i societate;
• Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament asigura realizarea politicii interne ~i
exteme a tarii ~i exercita conducerea generala a administra\iei publice;
• Puterea judecatoreasdi este exercitata de catre instan\ele judecatore$ti. AceSlea includ Curtea Suprema de
Justitie, care are un statut constitu\ional, celelalte instante unnand a fi stabilite prill lege.

4. Constitutii bazate pe conceptii autoritare ~i totalitare

» Constitutia din 1938 - elaborata in timpul domni ei lui Carol al II-lea:

• consacra principiul suprema\iei regelui ;
• suprima separa\ia puteri lor in stat:

I
• puterea legislativa 0 exercita regele prin intermediul Parlamentului bicameral, limitat numai la
legiferare ~i avand un caracter corporativ;
• puterea executiva 0 exercita tot regele, prin guvern, numit ~i revocat tot de rege, fura raspundere
politica fata de parlament.
• libertatile $i drepturile democratice erau restranse. f
»
»
Deci, majoritatea puterilor sunt concentrate 'in mana regelui.
Instaurarea regimului comunist In Romania il11pune $i elaborarea unei noi Constitu(ii, care sa consfiinleasca ideologia
comunista.
I
» Constitt/tia din 1948 - al catuita dupa 1110delul Constitu\iei sovietice lIT vigoare:
• In R.P.R. organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Nationala (M.A.N.), unicul organ legislativ al
tarii ;
• Prezidiul M.A.N. este raspunzator de lntreaga activitate fata de M.A.N.
• Guvernul este organul exeeutiv ~ i administrativ al R.P.R. Este responsabil de activitatea sa ~i da seama de ea
In fata Marii Adunari Na\ionale $i a Prezidiului M.A.N. In perioada dintre sesiuni. Guvernul are In sarcina sa
conducerea administrativa a statului.
• instantel e ju d e cat o r e ~ti sunt Curtea Supremil, tribunalele ~i judeUitoriile popul are.

';- Constitlllia din 1952 ~ eopi aza constirup a stalini sta din 1936:
• sublinia rolul conducator al partidului unie in stat;
• principiul de baza al puterii de stat --+ Di etatura proletari atului;
• regimul de stat al Romaniei este "regil11ul democratiei populare". care reprezinta puterea oamcnilor muncii,
iar statui democrat popular este 0 forma a dictaturii proletariatului cxercitata de Partidul COlT1unist;

24

• • Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala (M.A.N.),

I unicul organ legiuitor, ales pe 0 perioada de 4 ani. Organul executiv sup rem ~i de dispozitie al R.P.R. este
Consiliul de Ministri, ai caror membri erau ale~i de ciitre M.A.N.;
• exercitarea puterii prin intermediul ~ organelor de stat ~ cuprinse lntr-un sistem centralizat, ierarhizat.
• Justitia se lnniptuie~te de catre Tribunalul Suprem al R.P.R., tribunalele regionale ~i tribunalele populare,
I precum ~i de catre tribunalele judecatore~ti, Infiin\ate prin lege. M.A.N. alege Tribunalul Suprem pe term en
de 5 ani.

~ In fapt, toate institu\iile de stat erau subordonate fata de partido

I ~ Constitutia din 1965 :

• organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste este Marea Adunare Nationala, unicul organ legiuitor.
Consiliul de Stat, organul suprem al puterii de stat, era subordonat M.A.N.
I • Prin legea nr. I din 1974, care modifica Constitutia, a fost instituita functia de presedinte al R.S.R., atributiile
exercitate pima atunci de Consiliul de Stat au revenit ~e flilui statului.

I DICTIONAR

tenllen care desel11neaza legea fundamentala de organizare ~i funqionare a unui stat.

I constitu\ie
drepturi ~i Iibertati
cetatene~ti
ansamblu de drepturi economice, sociale, politice, culturale, de care se bucura ceta\enii

unui stat.

guvem institu\ie politica, cu rol executiv, constituita din titularii de departal11ente (ministere).

I 1831 ~
CRONOLOGIE

introducerea Regulamentelor Organ ice In Tara Romaneasca ~i Moldova.

I 01/ /9.08.
~
1832
1853-1856
1858
~

~
se desIa~oara Razboiul Crimeii.
Co nventia de fa Paris.

1864 ~ Statutut Dezvoftator af Conven(iei de fa Paris.

I .01'"(/1.08.
0 1. 1866
1923
~

~
Prima Constitu\ie a Romaniei l11oderne.

Constitu\ia Romaniei Mari.

Constitutia rege1ui Carol al II-lea.

,fo.~1 1938 ~

I /3.0 . 1948
1952
1965
~

~
Prima Constitu\ie a Romaniei comuniste.

Constitu\ia Republicii Populare Romane.

Constitu\ia Republicii Socialiste Rorr.an ia.
11.06. Constitutia Romaniei del11ocratice.
I 1991 ~

TEMA5
I AUTONOMII LOCALE SI INSTITUTII CENTRALE iN SPATIUL ROMANESC
(SECOLELE IX-XVIII)

I A. AUTONOMII LOCALE iN SPATIUL ROMANESC (SECOLELE IX-XIII)

I 1. Context

In secolele IX-XIII - destramarea domina\iei slavilor la N ~i S Dunarii.

Rom~;;ii -aufostsemna1ati nu numm ca- entliaie'-et~idl, darjiin cadnil organiza~iilor lor <qtonomc, ell structurile lor

I p~litiee, militare, eclezia~tice cuprinse In v"ste conglomerate plurietniee din Europa Centrai~, Rasi riteana ~i Sud­
Estica.

I
Autonomiile romane~ti erau asaltate~i In peric.ol sa fie anihilate de:

• Imperiul Biz,!ntin I,! srar~itul ~ ecoluluiaIXIl-lea;

• ungurii instalati In Panonia.
~ Ele w evoluat, ln final, spre formula statului independent.

I Evolut ia lor a fo st aceelerata In cursu I secolelorXIII-XlVde:

• politica Regatului ungar de Inlaturare a autonomiilor rom ane~ti din Transilvania ~ i

• tendintele Regatului ungar de dominaTie la S ~i E de Carpati. ---".--­

I ~ Rezultatul a fost eonstituirea Tarii ROl11anesti ~ i Moldovei ca slale independente.

25
I
I
 I
2. Forme incipiente de autonomii romane~ti

, Populatia autQi1Joll~J11~sta~a pe _teritoriul vechii Dacii la sfar~itul mileniului I era organizata ill structuri teritoriale de
diferi!e tipuri, In tYDctie..de: "
I
• .' e~~;iGii; societalii,
.,
• crlteiTul economic-~i social-politic,
III soeietateade laNDunllriipredominau strueturile teritoriale traditionale: I
• ob$tile siHe~ti :
- comLlnitrqi de oameni eu 0 organizare social- economica proprie ~i LIII teritoriu bine delimitat:
- indeplinesc functia:
social-economica

I
politica,

religioasa

cultural!!,

I
, [nstalal'ea 1I11gLlriior In Campia Panonicll, cliceririle lor il1 E ~i S-E Europei dupa cre~tinan;!a Regatultd lIngar, precum ~i
oi'ensivele 'il1cununate de succes ale Impllraiilor bizantini loan Tzimiskes (969-976) $i Vasile al II-[ea Bu[garoctonlll
(976- 1025), care au anihllat primu[ Tarat bulgar, mai Intai In E ~i apoi 'in V Peninsulci Ba[canice -111 izvoarele istorice
n::feritoare [a aces!e evenimente 5e mentiona ~i despre romanitatea rasllriteana ~i autonomiile ei regionale,
I
, In secolel~J\.I~xnLaeeasta populaiie romanicll ~i stnlcturi[eei polilice ~i ec[ezias.tice:
• eJa~ l:aspi'U1(,ijtedin S Penins.ulei Balcanice pana In N amtlui carpatic;
• ~rau denumite Vlahia, Vlahia de Sus, Vlahia de Jos, Terra Bla('orum :-~ denumiri Ce exprima:
I
• caraeterul lor romanic,

,
.,
Imperiul Bizantin
Regati:t1 un'gar,
• existenta lor autonoma 'in cadru[ unor mari complexe plurietnice:
I
." sllccesivele "imperii ale stepelor" (peceneg, cuman, tatar).
Ob~til~ teritoriale se grupeaza in uniuni de obsti (N, lorga [e denumea "romanii pupulare") ~ din care se fonl1eaza
to rnl;tiunipolitice
I
=> men\ionate 1n izvoarele externe ~i interne sub nume[e de : "tari romanesti"
.codri

cihnpuri

oeoale

I
cnezate

voievodate,

=> In general sun! depe[1den,ted.c: .!lP Ce)}tru de puterestrain, 4ire..ct sa,\,! inciir,ect, prin intemlediul un ei capeteni ~
I
!!l.iJl1ar~ , voievod sau duce. ' ,
Formarea statelor medievale rOn1ane~ti este :,
• rezultatul evolu\iei societalii romane~ti din prime Ie secole ale~miJenililui I;
• un reflex'de aparare fala de pericolul extern.
I
--- -~-- --- ------ ----~- .. ­
3. Autonomii romane~ti In relatie eu eentrele de putere vecine I
• In secolele VlIl - IX romanii eonvietuiesc eu slavii'in zona Tisei ~i 'in Transilvania.
• Pl)p ltIatia majoritara a Transilvaniei este formata din romani.. ..- '-'
• in expansiunea lor spre rasarit, ungurii :.. instala\i 'in Campia Panonica - se lovese de rezistenla armata a populatiilor
I
slave, turaniee ~i rom{me~ti dinlauntrul $i din afara arcului carpatic ~i a organizaliiior lor politice. .
• eel mai important izvor care transmite aceste il} formatii este Gesta Hungarorum (Anonym us), care arata ea maghiarii
s-au lovit de trei voievodate: '"'' . '

- in Cri$ana - al lui Menumorul - "ducele" - eu eentrulla Biharea;

I
- In Banat - al lui Glad - ell centrul la Cuvin;

- in s-v Transilvaniei - allui Gelu - denuillit "duce" , "un anum it roman" - cu eentrulla Dabiica .
.Ano12'(l11uS_~";cJ:eJateilza despre inte reSL!lmanlfc.stat de ducele.AI;pad fal~ cl~ "~ c.est.e...t~rLt.9 rii ..s: ~trel11 de bogate;
I
- in U11l1a eonti"untarilor l11ilitare ell maghiarii, formaliunil e existente In seeolele IX-X sunt anihilate;
- voievodatui lui Gelu este eueerit de Tuhl\tum~ preia co.n9ucere,~ i~r;r£~ntr~ s.iD~e ~i llnna~ii -~~{"
la lnceputul secolului al XI-lea un url11a~ allui Tuhutum - duceie Geu!a eel Tanar (GYllfa, Gyras)
intra In conflic ~~j tefan cel Sfilnt, regele Ungariei.. -.- - -,.._.... ,
I
C~~m e..()rtanTi ~vOr- hagi~grafic - -Viara~Sf![ijtij[~i. geECir!!_ - [_elate~.za~Spr:UOm1ati ~,!.1.i! e d.in .T!~ns ilvani~..::
,,{ara inlinsa )\·i prospera" - ~i Banal.
1.1:1 TransiLv.ania - Geula eel Tanar ; ..

-'~
I
- refuza cre~tinarea In rit catolic;

- ~s te atacat, 111Vins, dus 'in lJngaria;

- \ara eSle oeupata (100:2 - 1003).

In Banat - Ahtum :
I
:26
I
•
I - co nsiuc.MOJu1 voievodatului intra in cont1icteu regalitatea maghiara;
- j·e tuza sa reeunoasea suzeranitatea maghiara ~i percepe varna pentru sarea ee treeea prill teritoriul
I saDspre Ungaria;
- este ueis ~i teritoriul ocupat.
Etapa cm:eriri i efective si sistematice a Transilvaniei de d'ttre maghiari areI~~ ~u.pa , }9§O ~i dureaz~u~lIl

I s~ccilului al XUHea" ' '.. , " " - , '

=. ~>- Mijloacele folositedecatre magi:ti.ari;:- complexe :
-_~:D:ITare~-
'

~ politice,

I ~ Cre~tinarea ungurilor dupa anul 1000 a insel11nat preluarea formelor de organizare politica ~i
ecleziastica ale lumii apusene ~i a dat expansiunii ungare un caractcr organizat ~i etieace.
>- Ungurii au trecut treptat la preluarea condueerii directe asupra popoarelor cucerite, la <lnihilarea
I strueturilor lor politice ~i la asimilarea etniea ~i eonfesionala.
- .administrative,

- religioase.,,,.

- ct~liee ; colonizarea unor populaiii in perioada seeolelor al XII-Iea ·- al XIII-lea

I
).> P~fj~lUIDp.un.eJ)tIt.p,,~DjL~~.f!~HRLa,JmJJs.Llvanjeimagbj£11j i a.l-!~? I.ol:i~,at ~eri19JL\'IL',;hU l.teJ;.Wi i:
Se£Y.!J..,,;. ~ :"al,l seryLt,jJ!J2.L~Y.~nga(d.a.penp,:u pen.etrilti~ aghiaraiJJTC<1DsjJv ®L%.
" - a~ezati in Bihor, Zona Tamavelor.Subearpatii Rasariteni;

I Sa~ii
- ~veau obligatii militare;
• in sehimbsebueuta de·privilegii.
. .,' .

. - veniti in Transilvania in l11ai multe valuri, datorita transforl11arilor social-economiee din

lumeagennana; , .

I - au jucat in primul rand un roLeconomic; .

- 'privilegii recunoscute in Bula de aur a safjilor (Andreanllm);
- ii gasil11 la sat ~i in lumea urbana; .

I sa~ii - principalii autori ai civilizatiei urbane, nu .nllmai in Transilvallla, ci In lntreaga

~ngarie.

Cavalerii teutoni (1211 ~ 1225)

, - adu~i de regele Andrei al II-Iea.lll Tara Barsei;

I - scop - fommea unui front al~1:~ei~\gei Jl:r~,giLJ..I1j.1~e,'ifR~19;.2H!1 ~\r9~~ ;

- synt izgonifi in 1225 pentr'1.c?Jl.l:!Xl]£~JE~U[1J~~grrU~ ~ t..abilile

- Cavalerii teutoni - au lichidat dominatia cumana;

~ .'
I >-
cie Carpat!. -., -
- au asigurat regilor ;naghiari drumul spre DlIn[lrea de Jos,

Dupa eucenrea Translivaniel, regalitatea maghlara.a·milllifestat un interes sp6iitpentru 'tentol'llie de la S Sl E

' , . ~.. , , -- ~

I intom]atii q\!spre fonnatiunile politice dela ~udde Carpa\i ~ Diploma cavaleri/or ioani{i U247, data de Bela al IV-lea) :
..".... Banatul de Severin;

YQievndatek c conduse de :" •

I - Seneslau cc la stanga Oltului;

- Litovoi - in dreapta cSitliLui, .

Cnezatele - conduse de:

- loan. I intre Jill ,.

I - Farcas . ~i,q It:

n

• eu exee tia voievodatului lui Seneslau celelalte Jormaliu~li se fltl11,U..SHR ".~~~~~:li~~te~ ,re5Lelu~JJ.ngariei
exel~itata pri ;;~-;~;l~~di~l~b;nul~rd-;;' Sev(:r;n. . ... r_ '

I • In deceniul opt al secolului al XIII-lea voievodul Litovoi si , fratde sall Barba! incearca ,sa inlature
suzeranitatea maghiara, dar lncercarea esueaza (Litovoi este ucis in lupta1 iar BarbaL -, obligat sa recunoasca
"'suzeranitatea maghiara). .' . u . , ". . o ~ ,., ""-"",,"
" . ' . . u , ' , .

,. Presiunea triburilor turce nomade ~i tendintelc agresive ale state lor vecine, in special cnezatek ruse~ti (Kiev $i Halici),
I y
Regatul ungar ~i Hoarda de Aur in teritoriul de la est de Carpati - au detefl11inat necesitatea strueturarii autonomiilor
romanqti pentru asigurarea apararii cOlllunita\ilor.
In seeo'lul al XlII-lea teritoriul danubian',l-pontic a trecut sub sHipanirea vr(;n)lr l\1ica a,. Asanqtilor ,;;i apoi a

I conqucatorilor celui de-al doilea Tarat Bulgar: Izvoarele men\ioneaza pe la 1230 'in teritorilll dintre Mangalia $i
Varna, "Tara Cavarnei", nucieul in jurul caruia se va intemeia In secolul al XIV-lea un pr.incipat independent condus
de Balica.

I 4. Semniticatii ~i perspective ale autonomiilor romane~ti

r TariJe romane1!L gin s~~olele XIII-XIV nu mai sunt simpl(! uniUi\i geografiee, ci entitati p2I iti.S~ ,~~ i,_9~_...<!rept .

I cores p\.;nz~
~~!:li

r---~ --.
terit{)riu ."·
• COlTIponente le. _.principale
-"- -. . '. -
.... . '
ale acestor.' .,.~.
,,-~ ..- ..
rari erau:
.-­-' ,

27
I
 • teritoriyJ.=~
I
• p~;;;;~1 care locuia 111 el,
• structui;ile politic'e, militare ~i ecleziastice.
~ T1l.rile romane~ti erml0rganisme care gravitau 111 sfera de inf1l1eni{t a marilor puteri vecine sall instalate hI spa\iul

~
earpato-dunarean In secolele XII ~i XIII: lmperiul cumanilor, Regatul ungar, Statui vlaho-bulgar.
Autonomiile romane~ti din N Peninsulei Baleanice ~i din spa\iul carpato-slllJ1arean aLlt'o~.Ls..LlP..L!se u.12..u~. putemic asalt
Cll tendi I1 \a de anihilare In secolele XI-XIII: .
I
>
• din parte(;lJJ11periului bizantin In S ~i
• din partea Regatuilli ungar In N.
Amenin\ate eu disparitia, ele au reaqionat marcand In et'ortul lor de aparare, trecerea de la lara - eadrul politic
I
traditional- la stat.

B. CONSTITUIREA STATELOR MEDlEYALE ROMANESTI

1. Context
I
~ ~9}iL<::~r.eauJavorizat forrnarea st~telor medievale. romane~ti: .'. I
a)externi
• Cj;}m_anii1..0.a!ilr:U (mareainvazie diuJ24J..,U4.2}au stopat expansiunea Ungariei la E~i S de Carpa\i.
• l1ngalja~i Polonia urrnareau eliminarea Hoardeide Aur.
I
•/ ,.~ ..Stingerea
-~ ... , .... - ­
dinastiei Arpadienilor ~i criz<:\ dinastica.din UngaFia\­
b) ii nternil
;---- ~_~e~terea del~ografica substan\iala.
• Via\a economica prospera.
I
• Dezvoltarea dr·~mu;iloLcomercia.Le-.Ge-8triib.ateaI.!,~~~!:\tiuL romanesc (unul lega Marea Neagra de Europa
~glla-,-~Y..al.~E_Qun~!ii, aldo.ileaera "drumulmoJ.q9..v~nesc").
• Accentuarea procesului de diferentiere soeiala In eadrul eomunita\ilor ~i desprinderea elementelor
I
eonducatoare.

2. Traditia descalecatului
I
~ 1l1legatura eu fo~area T~.rii.!0m~D..e1!i.J.raditia istoriea atri.t2.Y.Luc~qSla..aJ4iWl..e. Qie.Y_QdlJllILdin. Fagara~, Radu :--Jegru
Vod&',eare,~aaescaleeaC laCampulung~ila AJ:ge~" t]:J..']'29 0, . 1Jl.~,Qm}:xtuIjlJ .Y~i!J~ .L~~<ili!£t~ maghiara Illcerca sa-$i
impun~autoritatea In Tran&ilvania~j , laJ;;llsL2~CarpatL."
I
.. - "Teoria descaJeG-at-ulu.k.::; nu este sustinuta de izvoare,
~ IIl£i!zllIMoldovei, "teoriade&~ile~~tui~i'02~£"i:~IDQUSt;;la ~._
• prima etapa a Intemeierii M~id"'(;"~ei '; -fo;;t legata de, .de~ui.Th;agQS";
- - .- -cu ocaziae.xp~ditiiIQJ~i!ghT~;;~-tTtitar~~,iJJ3 45 - 1354) este organizataln N Moldo.vei .0 marca
I
militar-a degranita', cucentmbJaBala~:·condusa.,Je..D~<;igQ~ - cnea~ 'ror;§n ~clin Mar-am;';r~~ ;

•
• a~easta forrnatiu!15.~~ ~D~~~~I~._su_z:~ralli!a.te.a. T1!~.g.b.~~~~ ~llDl!.~iLJuiJ2~~ ~ Sas $f13a),c.
.

BOK<ffin din Cuhea ~oie~od. ..al .M'lmrnJ.lre.~Mlui,"S_aLe...se..zl.atur~ mi~carijcJin Jy)gLd_ova, inga, in .conflic1 eu
I
~~e~,!!§..a_JnagbiaraJ..,: a!e Incearea .siL lichid,(!:z.e .5!llJ91)2l!1iils:_I.Q.!l1.!I)~$ti~i sa 1 ~_..I.nlocuiasca euinstituti a
comi(qtului.:
• se.r_t:~2.M~ treee. In MoLdDva. (.descaleeatlJl .I~,i Bogdan din 1359)~i eu sprijinul boierimii rp9td.Q,>:enej l
Inlatura,pe un urma$ al lui Drago~;pe nurne Bliic-;''''-'''--' .......---..-- ~ .-. .... . ...

I
• pune bazele unui stafindepend-ent·l~8st.,de.L:arp.a~i (Cronica lui loan de Tarnave).

3. Unificarea teritoriala prin lupta Impotriva unui factor extern

~ PrimfLSlli!!1aJnJ'.Qn"l1_are_'Lst.atelor..medievale.rQIDa!l.e~ti .:-..l!Difi££lxea,t'o.rrnati.Lmilof.'f}olit.iGe.-&ub..o..autQr.it.3-te.cemFa-ta.

~ Primul stat ereat de eatre rQ]11.aujtateaxasariteanaa-apartinutvlahilor..ain.P.enins.ula_aalG.illlictl.:..

'~ - I~ seeolul ~TXIr~~_a ,vlahii din (l£!'!.~~.!~ zo..na era~ ameninlati de dinastia bizantinaAnghelos~

• 'I~" i185~' vlahii dil1 .~.al~~IJLs~~ rase~l§Il.?~b ~9!1J1ueereaTaiiTo~~pet~~· S; ·A;~,. fuu..fus.L!,!prjjinitj .de.Ylahii djn.

N Dun a-ri'i; -alaturi de cumani. .

• Vji:l.o~ia.vIihiloLa Ins~naq.i..fo.fl1Jgre!1st~!1.!l1.\!.L..Y!~bo:bllJ.gilr - sJflt...c.are ..a.reGUfI.O£.Cut,.1D_timpul ,lui .IQIlita eel

. Frumos (1197-1207), ~lJ.t9.!:italef!...1RiLit1,J.al.a..a_ROJm:i- :j.n.schimbul- titlului .kiat-· de papa Inocentiu...,aLiIl~le<l-de

"rege at vlahilor_ ~U2ljjgfJI::J.Lor"_
• Sul;>,Ioan Asan alII-lea (12 L8-124I};statulvlaho-bulgar a atins apogeul puterii sale, a .r up.LLeg~t.u ~, cu Roma
~i a rev~n.it la eonfesiunea ras~LiJ.e.ana ~ce.stabil.ind legatura ell Patriarhia"bii;l!liin~ : -"-' . --,
.Eieri-Ient~ 1 b~lg~r deyi~~ p~~dominant, iarcel vlah seestompeaza. '.
~ Intemeietorul statului Tara Romaneasca a f'ost Basarab I (0 - 1352)

- Basarab l '~ un urina~ aT IliiSenesrau; -'" - ".­

28

I
•
I - 1324 - un document maghiar 11 mt:ntioneaz~ ca vasal al regelui Ungarit:i pentru Banatul de

I
Severin - "voievodul nostru transalpin".

c-_
- P.~9~:;,.regel,eJl ogi'l ri~ j, C~!2l_~EJ. de AJJ,iou organizt:az{\ 0 expeditie la sud de ~\i :
- scol2 :- i1!woerea la~ii ,l;oJldusA..ru:. Basat:A5:-li>o
- are loc Bat{\li~ ~~Lla Posada ~:l2 noit:mbrie 13] 0 - izy.QI - Cronica picrarc7 de fa
Viena);

I - vi~itl~1LQJ.lnen:.airui~~ndenJei fat~~Jlngaria .
Tara Romaneasca Cllprindea : Banatul de Severin, Oltenia. Muntenia",.Basarabia.

Se1llniticatia acestui nou statut al 't~rii ~i mai ales a voievodului consHi in titlul voievgdal ,,\jpgur stcl/;xlnJ.ip,c," sj apoi

I
de~ dam Ds-i lllare...\lG.i.e¥Ad-.

~Qlul aL~III~a - teri~nubiano.:: po~~~!-.~Id.12..~apAllirS;fLYJ~m~!!2i£La~.~~!.l_eslUor, a.l?QUL<;.QnQ.L!c~~!QljJQL

ce~t.rloilea..:ra.mt--Bulgaf';·

_ c~~.,ex~-&~urmi'·StrU'eHlIi.+lQlitiQ.dQcaLe~- 4<2.3D~,",..,.,Ialil Cgyam~i:~ti8FitG.~i-ul ,diptre :iarna..Si. Cal ian.. )

I
I.:.~~1ltul _¥~~~~ill:&lJ:qy~~' se CQllS1i~~t
c~ndu~~ Ballc:a,$J~at*'I--cld)e-1>r-Qt'11a;

- Dobrotita (Dobrotici) (cca. 1354 - l386)-:- urlTIq~JdUlJi.Balica.: .

esrerecuno~~;t '~'an n tiirstiiU;g':~ i·;~~de&p.Qt".de,eatre-~ImverTur" b1~anti+l t

I •
•
•
.1Ini l d':iidJ:i;~:sjjnl~S: Dunar..t.~i,Ma,r~.-
-~~_~aturi,cu-).LQ~~i· Iar.iLKQn1aHt}~h-"..>

Dobrogea este inclusa in statui ~ ondus de Mircea csL.Batr~dupiLc.e.a~~lil~lurc~1

I
•
~~~:~~n_2;~i.f!£_Unt(.egspatiuLr.ori:lan.esc,..a:eJ'L"M.<;l!~8"gea.M<U:k::__U1"s.Q(.~
4. Consolidarea statelor ~i formarea institutiilor medievale

I I ~~~aghiaritorcde" a-' 'ineorPQril,ihW.illi?.JJ;~~!;l,Ijx9j.9JJ;;;msil~.a.,sep~oate~s1ata,.$.i .d(n ,i)1,9J.T,I;ill~·der lnl Qcu~j;e

a formelQr alliQblQIle..de,.QJ:~e..j;J.Qljtica Cl!Jqrme. ~p.ec.illce f,'lIdali.w,.,llli apllsea1J. yQiev.Q£la~~p.riucip.at;
~. ].l.!.l-:- i~xg.f!r.ele. !(~,Sl/li2.I}e<~~1 Pf. .Mf}!.fEJ.w: princel2.sJJJJJ:.~anu-s·i"
I • --.....-
1176 -.... este 1llentionat
~~ ....
~ ....Leustaehius
.,.-"' ""--'.'-............ .. -- '-voievod-Cuu..princip€
," :-

~ Deci incercare".4Jlaghiariler a esuat. '

,-­
)

•
• -
Voievo.®tul d~J:!1.eJ1tiD~fu:illjD secolliLaLXY.l:ka-.

Voievodul - era vasal regaL...

- - avea ; tribulii,ln special militare.

• In perioada de erlZli--; regalitatii maghiare (secolele XIII-XIV) - vOlevoZli TransIlvanlel - Roland

I Borsa $i Ladislau Kan i~i asuma chiar prerogative politice regale - incercarea lor e~ueaza.

P~~. ~rl.!-.I!;,iJW5!_-.iG~jJ.La:e",,"g,~!1~~~lln~a~iAfbW:aMfl.vMl~.a,s.i,~\l~~,,~~~L~U;~g~J2arcursul . Evill,\1 i

Medlu; ~...wal~QllQIlUC , 111 structunle ~111 organlzarea n.\l!Jt.lCQ-adnums.tt;:m¥~ (~~J e.¥illiatJ.Jl~£le..:.s .
"tilrile" rg~ ~i}, in situatia confesionala (0!J2.,d oxisWl.!J,)", chiar daca regele Ludovic I a conditionat , prin diplomele

I dm4'"J66 calitatea de nobil eu apartenenta la religia catolica.

Conso lid area.Ji,ula\;)i,einmdc,d unarene CTara"RQ.rnane.aw-a-i:
"-"; =-·sji-realiz.at in timl.?uldo1llniei luiNicgl,ae Alexandnl (1352-1 3M1_.fiu Uw.. Basilrg,h l~as.nG,iatJa,.durnn1t :

I
• i:?Jia titlul de domn i!utQ~lde sine stapanitorlln 13~

• intemeiaz? Mit12polia Ungrp.. . YIQoil<i .4l....Cw:W!.Q~, j\r~~ (1359) - pti.~~..nriL

B.2.1Jltw.~ i, in dependenta fata de Patriarhia de la Constantinopol - un puternic sprijin al domniei 'in
politica interna, cat $i in afinnarea pozitiei de independenta a tarii.
I • Vladisl ay Y'aiGJ \J.,l364 ~J3J,QJ-
4F" . c~a a.d.9J.@.ll! itr£l1221!l:~- ~!:!.JJ.1Q..oa.S,e.\le.tirI);
• ~?'a.G<l»C€.lar,.ia;dQlmleasca;

I , • b!~Lw,jjj}~IlLQ..e ar:gllJ-!. . . .
I].,~Q~_~~at.·,Q",.~~Q..todoh.~,~~,edlul..Ja" ,S,\!~y... ~mde ~i.-a stabil it..li~~&lin.li!.

d01llneasca.

12HR~ ce fncQ1ae..A.k~!. a~~~!J!l~~~~~locrat, .;Du;¥o:nfuJeasc.a..si.a..l.u~~lI:,at c"k!.jn§.ti.t).ltlL:i,up.L~me•.al(;;,

I
~tatului de sine .s.tftJ:.MQI...~utoora~.:t)tt~F~<l e.s;.ls:zlastJoo"d~l'~~\eg~t.a,Qc.~COJlS.tatk~l.
in timfW.~cQ1ae",AkxandlY s-a s!esa\farsitdiILpun.c1.de.~edere teritorial sj institutional cre~rea Tarii Romanesti ca
~~a.ffi<t~w'" . - - - - - - - - -..- ------.

I Consolidarea MoJdQ¥ei:
,. • LaJ:~:l (1369-1377) - ~ con~e...inde.p.e¢1deJJ~L\,l~nd jJl.J.\;.g~.nlrt.st;,.B!£''lli!~%-r-'i.~.r$..ii,
!~F1.!.noa~l~..Ji.tLuLde.Qw;.e..aLMoldm",ei- parte a natiunii romane.
Romnia lui.Petru Mlli.at (1375-131)1) - ~~~arcat .mL.~!J1l2Q!1anlindir~~JillnT1~r !i intelJ).'llionale ~I a
I •
or~ar: i~ari i statale. .
Politica externa :_
.' -~=::=;;rientar,e spre, Polonia ~~ a. face fala p:~~n!lo!.~ngariei;

I - ~ 3]7,;:~J\JIamauLde,..J.i,asa'LI>tate..x.e,gel~>=YJiW.l.~!;llp.

29

 • S.!!,VdQUloi aJ uLRnmatLL(l391 -1394) Mold Q~lli evenit s!at ~~~!}l!1~ M~ill:.ii~N..egre, pQp :
I
- ~\;Nea.. lerilQJ.i.i.lQJ_,gjntI~5.J!.miiti, ,_ 1'::l"j~!.ro,~ ..Duna.r.e ~L Mar.e , - "Moldova mar~, pnn
inlaturarea ultimelor resturi ale dominatiei tatare.
Evolutia lumii romanesti spre 0 structura stataIa autocrata -t fenomen general In spatiul camato - dunarean.
In Transilvania ~i Dobrogea -t procesul este stopat prin cucerirea Transilvaniei de Regatul maghiar ~i Dobrogei de
Imperiulotoman.
Tara Rom~.!1.easca .(Ungro -- _VJahia)~i..MoLdo:va ~ se cOD~.t.i!1:!i~JIL g Ql.Li;'L~Q11lnij gL!.to(;!:~l.e;
-"""",~.J-'-'-

sunt doua sinteze

-t ~_._.",:;.r~ nolitice locale.
~ _,,~J;,•• •;"';~ """~ "--
.... '
I
C. INSTITUTII CENTRALE iN SPATIUL ROMANESC
I
1. Context

Dupa fonnarea Tarii Romane~ti ~i a Moldovei , regimul lor politic evolueaza spre formula monarhica in tiparele
generale ale monarhiei feudale, dar cu trasaturi proprii, detenninate de specificul societatii romane$ti.

I
Constituirea statelor medievale a insemnat $i un transfer de putere politica din partea cnezilor $i voievozilor locali In

favoarea conducatorului ales - care $i-a asumat titlul de mare voievod :

• exprima functia militara a conducatorului,

I
• Intaietatea sa In raport cu ceilalti voievozi care au disparut din societatea romaneasca extracarpatica.

2. Domnia I
Reprezinta institutia central a In Tara Romaneasca ~i Moldova.

Succesiunea la conducerea tarii s-a tacut pe cale:

• ereditara (In familia Basarabilor - In Tara Romaneasca ~i a Mu~atinilor In Moldova);

• electiva - prin alegerea domnului de catre marea boierime din randul membrilor familiei domnitoare .
• Pentru a limita amestecul marii boierimi In succesiune, domnii i~i asociau inca din timpul vietii fiul la
domnie .

Domnul ~i-a asumat titlul de mare voievod (comandant suprem al annatei) , care exprima functia primordiala,

I
militara a conducatorului, dar ~i intaietatea sa In raport cu ceilalti voievozi.

Domnia a aparut in mediul romanesc ~i s-a justificat prin originea sa divina .

• Titulatura domnului reflecta puterea acestuia, intreaga autoritate de care se bucura:

I
De exemplu: ';0 Vladislav, mare voievod, domn $i singur stapanitor a toala Ungrovlahia ".

• Originea divina a puterii domne~ti se reflecta ~i In introducerea:

- cuvantului 10 (prescurtare a lui [oannes - "cel ales de Dumnezeu");
I
- a titlului de domn (care a conservat In limba romana semnificatia de dominus - stapan - atribtiit
imparatilor romani).
- $eful statu lui era:
uns l de mitropolit In cadrul
I
Incoronat unei ceremonii religioase.
- Aceasta ceremonie ~i onnulele mentionate din titulatura transfera domnului hand divino
- Fonnula "singur stapi'mitor" (sau "de sine statator", sau "autocrator") reprezinta 0 afirmare de
suveranitate extema, in raport cu puterile vecine, dar ~i intema fata de toti supu~ii, inclusiv patura

boierimii.

Atributiile domniei vizeaza toate domeniile importante:

• de politica intema $i extema (declara razboi ~i Incheia pace, semna tratate cu tarile vecine);
I
• militare: comandant suprem al annatei ("mare voievod" ); In aceasta cali tate percepea birul, dare in general
destinata acoperirii cheltuielilor de aparare sau rascumparare a pacii prin tributul impus de puterile straine)
• administrative: conduce Intreaga administratie;
I
• funciare: - teoretic era proprietarullntregului pamant;

- pe langa domeniul propriu (domnesc), domnul stapanea intinse teritorii;

- confinna proprietatile.

• bate moneda, instituie sistemul de impozite;

I
• judecatoresti: este instanta suprema de judecata.

Atributiile domniei au fost limitate de:

• drepturile si privilegiile marii boierimi , care-l asista pe domn la guvernarea pirii ,

~
• "obiceiul" sau "Iegea tarii".
Dupa instaurarea dominatiei otomane:
• numirea domnilor se Iacea direct de catre Poarta, tara consultarea boierimii;
I
• domnia a Inceput sa nu mai fie un atribut exclusiv al vointei divine, deoarece depindea de vointa sultanului;
• domnul - un inalt dregator al Portii, ocupand chiar un anumit grad In ierarhia administrativa otomana. I
30

I
•
I
In Transilvania:

I
• vechea institutie a voievodatului (care s-a mentinut pan a 'in secolul al XVI-lea) simboliza autonomia tarii
fat a de autoritate;
• voievozii aveau atributii militare, judiciare $i administrative;

I ~
• voievodull~i exercitaautoritatea asupra comitatelor;
In secolul XVI - importarite transformari pe plan institutionak
• crearea principatului autonom, aflat sub suzeranit!te otomana, ca urmare aprabu~irii Ungariei dupa lupta de

I •
la Mohacs (1526); din 1541 tara era condusa de un principe ales de dieta (acest drept acordat de sultan dietei
a fost legiferat decatre Dieta Intrunita la Cluj In 1543).
Principele detinea prerogative Insemnate In politica intema, asemanatoare celor exercitate de domnii Tarii
Romane~ti ~i ai Moldovei.

I ~ In secolul al XVII-lea domnii si principii sunt:

• ale~i de Starile privilegiate -In momente de mare libertate de mi~care;

• numiti direct de Poarta ~i confirmati de puterea suzerana.

I ~ Odata cu instaurarea regimului habsburgic 'in Transilvania (1691) si a regimului fan?!riot In Tarile Romane -1711 (In
Moldova) si 1716 (In Tara Romaneasca):
• domnii sunt numiti direct de catre Poarta, greci sau romani, tara asentimentul tarii;
• domniile sunt scurte;

I
~
• domnii sunt funqionari ai Portii, schimbati dintr-o tara 'in alta.
Limitarile puterii centrale si presiunea otomana nu au anulat autonomia Tarilor Romane.

~ Transilvania, potrivit Diplomei leopoldine (decembrie 1691) - a devenit provincie a rrriperiului Habsburgic _

I
• condusa de 'imparat prin intermediul unui guvemator:

- ales de catre Dieta ~i confirmat de catre Curtea de la Viena.

3. SfatuI domnesc
I ~ Organul central al guvemarii:
• poarta amprenta bizantino-slava - civilizatia 'in care s-a format ~i dezvoltat;

I • initial alcatuit din marii boieri, apoi dindregatori:

• vomic (~efulCurtii domne~ti - consolidarea prerogative lor judecatore~ti ale domniei);
• logotat (~eful Cancelariei domne~ti- centralizarea puterii);

I
• vistiernic (~eful finantelor - gestiona veniturile domniei adunate In vistierie);

• spatar (purtatorul de spada);

• postelnic (activitatea diplomatica, primirea solilor straini).

~ Sfatului domesc:

I • era organ consultativ ~i cu atributiijuridice:

• asista pe domn la scaunul de judecata,
• participa la 'incheierea tratatelor cu puterile vecine

I • I~i dadea consimtamantul In aprobarea principalelor acte ale domniei.

• functii impottante ~ ban al Olteniei (In Tara Romaneasca);
~ portarul Sucevei (In Moldova).
La sfiir~itul secolului al XVI-lea Sfatul domnesc se numea divan.
I
•
~ In Transilvania, In timpul dominatiei habsburgice, Guberniul - institutia administrativaorganizata lri 1693 - a creat 0
reprezentanta la Viena - care se constituia In Cancelaria auJica a Transilvaniei, condusa de un cancelar aulic ~i ~ase
consilieri, Indeplinind atribufiile unui guvern.

I 4. Adunarile de Stari

~ Reprezinta 0 institutie semnalata Inca din secolul al XV-lea purtand denumirea de Marea Adunare a Tarii.

I
~ In Tara Romaneasca ~i Moldova - adunarea starilor privilegiate:

• era formata din:

- marii boieri,

I - clerul Inalt,

- boierimea mica ~i mijlocie,

- curteni;

I
•
•
era convocata In cazuri speciale;

nu avea caracter permanent In Moldova ~i Tara Romaneasca, ci sporadic - cand era yorba de alegerea
domnului, declaratii de razboi, Incheierea pacii.
~ Adunarea Starilor ~i-a definit atributiile In mai mare masura In vremea lui Matei Basarab, cand se contureaza

I deosebirile dintre:
• Sfal - Sfatul sau Divanul domnesc al marilor boieri,
• Soborul - fete Ie biserice~ti ~i

I 31

 I
• AdunClrea a (oato tara - cuprindea repr~zentan\ii tuturor st~rilor privilegiate lndr~pt1\iile s~ pnrticlpe.
)o>Ultimaalegere a LlI1ui domn de cafre Adunareatil.rii u avut roc 111 1730,1111'· ultin1a sa reUl1illn~, dedicat!\ destiintfirii
serbiei, a avut 10c In 1749. Sub 0 forma moderniz8til., institll~ia va rena~te Intre 1831 ~i 1848 sub nU111elede Adunarea
Ob~teasc!\. . .
);> In Transilvania, statutul politic 81 romdnilor s-a degradllt, consolidandu-se pozi~iacategoriilorprivilegiate ale nobilimii
maghiare, sa~ilor ~i secuilor. Cele trei autonomii ale privilegiafilor au clevenit factor deco-gllvemare a yoievodat1.llui

I
cuajutorul organului de reprezentare - Congregatia general1\ a Ulrii: ··

• rom4nii erau Inlatllrat i din aces! for;

• convocaU\ initial din initiativa voievozilor, pentru a dezbate probleme In special de ordin juridic, ulterior, a
I
devenit adunare de stari nobiliare (In secolul al XV-lea); .
• 1l1cepand CLI secolul al XVI-lea, problemele importante de politicll extern a se discutau In Oieta iilrii, care se
IntrLlnea periodic, avea atriblltii pemHlI1entl': ~iun statut bincpl·ecizat. . .

5. Armata

)0> ~
Progresele central izari is-au l11anitestat i In ()rgul1 izareu 111 iIitarCl:
"castea cea mica" -forri1ata dillri1embri ai claseJor privi legrate ~ armata pcrmanenta;

I
)0>
"oastea cea mare" - formata din lntreaga populatie apt~ de scrviciu militar - c:ol1vocata I1L11mli In caz de primejdie.

pentru apararea tarii.

Dupa instaurarea dominatiei otomane, "oasteaceumare"nu a mai.t~)sLchemata sUQ armt:. Un rol importantln.sistemul
I
de apararea Tarli Romane~ti $i Moldoyei I-au aVllt ceHiti1ede la hotare ~i dininteriorul tarii.

6, Administratia
I
;r UniUitile administrative erau:
• in Transilvania - comitatul regal (unitate administrativ8 ~i militara)
• In 1111 - primul comitat - Bihorul.
• In I 164 - comilale1e Crasna $i DaNica,
I
• In 1175 - comitatele Ciujul. Alba ~i Timi$ul;

•
• .: iar In secolulal XlIl'-ka -'-' Aradul;Zarar\d:ut~iTarnaYa .. ;
Teritoriul secuiesc era Impartidn' scaeme '- 'unitafi judiciar,aominis.tratiYe in fruntea carora s.e aflau un capitan
I
~i un jude;

• Teritoriul sa~ilor era Impartit In districte - conduse de juzi.

• OrganizaTiile sase~ti - s,au emancipat de sub autoritateaTegala$iscau constituit .lntr,o uniyersitate a sasilor­
a carei autonomie a fost continnata la star~itul secolului al XV,lea.
I
• !n Tara Romaneasca - j udelele I conduse de dregatori loc.ali cuatributii :
• [n Moldova - tinuturile administrative. tiscaLe,judecatore~ti I
7. Biserica

Reprezinta puterea suprema pe plan spiritual. .. . .

in ce priveste organizarea bisericeasca, romanii au unnat modelul bizantin, adaptatnevoilor rOl1lane~ti.

I
f\pariTia unei ierarhii ec1eziqsrice are IQc aproape concomitent CLi formarea statelor medievale: .

. • in Tara Romaneasca, Mitrop.ol ia: .

• este creata din initiativa domriitoruluiNicolae Alexandru (1359);
. I
• are sediul la Curtea de Arges;
• este recunoscuta de Patriarhia din Constantinopol care acorda Mitropolituluj Tarij R01l1ane~ti titlul de
"exarh al plaiurilor" (autoritate spirituala ~i asupra ortodoqilor din Transilvania). I
• In Moldova, prima Mitropolie ortodoxa :
• este creata din initiativa lui Petru Mu~at; .
• are sediul la Suceava ;
• recunoscuta de Patriarhia de la COllstantinopol (1n perioada domniei lui Alexandru cel Bun).
I
• in Transilvania a predominat ortodoxismul. religia majorita(ii populaliei fomTata din romani.

Regalitatea maghiara incearca sa impun,) catolicisl1lul in 1366:

• Ludoyic eel Mare - prin ,.Dlplom",/c ,-"'go/"," din 1366 · cl)ndi\iona calitatea de !lobil de apartenell~a
I
la catolicism.

.• Biserica ortodoxa din TransilYania a fust sustilluta de dom11liTariior rOl1lane

• Domnitorii au ctitorit biserici In Transi Ivania ~i au acordat danii genel'oase pentru bi serH.:i Ie onodoxe.
I
Bisericaort()doxa :

• ajucat un rol important - pe plan cultural;

- in dOl1leniul justitiei.
I
32
I
•
I
• a mentinut unitatea spiritllala a romanilor;

I • a comb!ltut prozelitismlll catolic ~i islamismul.

Mitropolitlll (~eflll Bisericii Ortodoxe): !

• Ii consacra pe episcopii nUl}'li~ide.domn;

I
);>
• 'illncorona ~i ungea ell mir pe domn, conferindu-j 0 autoritate sacra;

• participa la alegerea domnului ~i la actele de .iusti~ie ale acest1.lia etc,

Evul Mediu cre~tin a transforms! institutia ecleziastica (Biserica) ~i allto'ritatea laica (Domnia) 111 !!lementel e esentiale
ale constroctiei po'litico' ~ statnle, , . . ... . . '.. . . • . .. .. . . . .. . ... ..... .. • .•. ..

I
> ' Bisericasi Domnia 'reprezirtHI0' lInitate indisoillbil~ In stfftelemedievale m111anesti; Intre BisericA siD'omnie a exists!

0' srransli colaborarepeparcursul EvulLii Mediu, . . ,

DICTIONAR
I alltono'mie = term en ce desemneaza regimulpo1itic carcterizat p'dn dreptul reL:LInOSL:ut de <tLltoconducere$i
autoadministrare a unui teritoriu, f1irll. nici LIn amestec din at'ara,

I descalecat

diet1t
= pro'ces istoric carcterizat prin trecerisLlccesive de populafie dininteri(inll III afars arcului
carpatic, . .... .. . . '. ,
= in s titu~ia legislativa a Transilvanie'i 111 secOlele XVI-XIX,
qomnie institutie politic!tcentrala tl1Evul Medill, · .' . .... .... "
I dllce
formatiune
- conduc1itor politic in Evul MediLl $i Inepoca moderna.
termen care desemneaza un stat.
politica , ."

I gubemiu

izvor hagiografic
tennen ce desemneaza organismul colectiv de conducere poIiticiimpusl1l Ti-ansilvania , prill
Diploma leopoldinii din 1691. A jucat rOlulllnui 'guvern provincial al Trarisilvaniei.
= . tennen ce se refera lao sursa privind viafa. unui srant.
mitropolie , forma. superioara de organizare inplan eClezi~stic . . . . .

I ob~te sateasca forma de organizare sociala, economica ~i poiitica, ill care coexista proprieta.tea colectiva ~i cea
particulara. ,
regat formatillne politica condusa de un rege, . .
titlu acordat domnitorilor in EvulMedluin M6ldova '~i Tara:. Romaneasca, iar in
I voievod
pana in 1541, Este sinonim cu cel de conducator militar.
Transilvania,
. .

CRONOLOGIE

I secolele IX-XIII
secolele IX-X
~

~
se destrama dominatia slavilor peambelemaluri ale Dunarii.

maghiarii se a$eazainCampiapanonica .

1176 ~ Voievoduli,eustachius"

I 1185
1197-1207
~

~
rascoala lui Petru .$i AsaninPenirtsula Balcanica.

domnia luilonitacelFrumos in statui vlaho-bulgar.

secolele XI-XIII ~ maghiarii cuceresc Transi Ivania.

I secolele XII-XIII
1218-1241
~

~
colonizarea sa$iloqi secuilor in Transilvanla,

domnia lui IoaIiAsah al II-lea in statulviaho-bulgar.

este mentionata Tara Cavamei.

1230 ~

I 1241-1242
1247
1290
~

~
marea invazie tataro~mongola ,

Diploma Cavalerilor !Odniri. ·

"descalecatul" lui Negru Voda la Sud de Muntii Carpa!i,

1330 batalia de la Posada.

I
~

?-1352 ~ domnia lui Basarab I in Tara Romaneasca.

1352-1364 ~ domnia lui Nicolae Alexandru in Tara Romaneasca.

1359 ~ intemeierea Mitropoliei Ungro-Vlahiei de la Curtea deArge~.

I 1345
c1359
1354- 1386
~

~
descalecatullui Drago~ laRas~rit de,Mun\il 'Carpali ,

descalecatullui Bogc,lan 1a Ra.s arit de MunfjiCarpati.

domnia lui Dobrotifa In Dobrogea.

I 1370
1364-1376
1369-1377
~

~
este intemeiata Mitropolia de la Severin.

domnia lui Vladislav VlaicLl in Tqra Rornaneasca.

domnia lui Latcu 111 Moldova .

1375-1391 domnia lui Petru I MU$at In Moldova . .

I
~

1391-1394 ~ domnia lui Roman I in Moldova ,

1541 ~ Transilvania devine principat autonom sub suzel'anitatea PoUii.

1691 -+ Diploma LeopoLdina a Transilvaniei,

I . J 711
1716
~

~
instaurarea regimului fanariot in Moldova .

instaurarea regimului fanariotin Tara Rom.anea.sca.

I 33

I
 I
TEMA6

STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC

LA REALIZAREA ROMANIEI MARl

(SECOLELE XVIII-XX)
I
A. PROIECTE POLITICE SI INCERCARI DE MODERNIZARE iN SPA TtUL
ROMANESC (SECOLUL XVIII - INCEPUTUL S:ECOLULUI XIX)
I
1. Situ alia politica a Prin.cipatelor 'in secolul al XVIII-lea I
~
~
Prin instaurarea domniilor fanariote dupa 1711, Principatele Romane au patruns tot mai mult In lumea Orientului.
Aparitia ~i dezvoltarea con~tiinleinationale dupa 1750 - face posibila ideea de regenerare ~i rede~teptare nationala a
I
romanilor, de rena~tere culturala - care are semnificatia unei modemizari, care nu era posibila decat prin europenizare.
~
~
Aplicarea reformelor - stiinjenita de fluctualiile dominariei otomane ~i ostilitatea boierimii.
Agravarea decadentei otomane ~i seria razboaielor ruso-austro-otomane au adus noile solutii politice antifanariote· ale
mi~carii de emancipare narionala.
I
2. Reformismul domnesc

a) Reforme politice ~i sodale

I
~ Constantin Mavrocordat (1730-1769) - a domnit altemativ In Moldova ~i Tara Romaneasca. Cu aprobarea Poqii, el a
Inceput aplicarea unui program de reorganizare a· institutiilor fiscale, administrative ~i judiciare In spiritul' de
rationalizare a statului.
I
~ Reformele aplicate de Mavrocordat succesi·v, in cele doua tari, au avut In vedere realizarea unei monarhii moderate
prin puteri intermediare $i corpuri constituite in cadrul Adunarilor de Stari.
• Reforme socia Ie - ,,Project de constitutie"

I
si economice: ~ administratie: - learn pentru dregatori;

- judete cQnduse de ispravnici.

~ fiscalitate: - desfiintarea darilor multiple;

- dari fixe 'in 4 rate anuale.

I
~ sociale: - desfiintarea serbiei (1746 -in lara Romaneasca; 1749 -in Moldova);
- taranii devin claca~i (liberi - juridic, dar tara pamant);
claca este dependenta economica:
I
~ 12 zile/an (In Tara Romaneasca),

~
~ 24 zile/an (In Moldova).
Maria Tereza, suverana a Imperiului Habsburgic (1740-1780) a deschis 0 noua faza In istoria practicii reformiste la
nivelullntregului Imperiu habsburgic, care a avut efecte ~i In Transilvania - politica continuata ~i de fiul sau, Impatatul
I
Iosif al II-lea (1780-1790).
• Refomla sociala - august 1785 (dupa rascoalalui Horia, Clo~ca ~i Cri~an) - 0 patenta imperiala prin care
desfiinta iobagia In Transilvania (situaria taranimii nu era Imbunatatita decat partial). I
b) Reforme juridice

~ Coduri de legi din epoca fanariota:

• in Tara Romaneasca :
I
• primul cod de legi - tiparit in 1780, din initiativa lui Alexandru Ipsilanti - Pravilniceasca Condicii,
care se va aplica pana 'in preajma revolutiei lui Tudor Vladimirescu (1821),
• ciind a fost Inlocuit eu Legiuirea lui Caragea (1818) - redactat din initiativa domnului fanariPt Joan
I
Gh. Caragea;
• in Moldova:
• Codul Callimachi (1817) - redactat din initiativa domnului fanariot Searlat Callimachi.
I
c) Reforme religioase $i culturale

~ In Transilvania, Maria Tereza - prin edictul din 1759 - a restaurat ortodoxia.

I
• Prin politica ~colara; in special prin Ratio Educationis (1777) - s-a format 0 elila intelectuala din Transilvania,
instruita in universiti:iti catolice (la Roma sau Viena) - In paralel eu sporirea re\elei ~colare rurale ~i instructia
preo\imii ~i care promova idei 'in sprijinul emanciparii nationale.

I
~ Reformele 'in acest domeniu au fost continuate de Iosif al II-lea - Edictul de toleranra (1781) - prin care:

34

•
I • asigura liberul exercitiu religiilor necatolice, tara sa prejudicieze primatul catolicismului.
~ B.tin reformele practicate de fanarioti - s-a Indeplinit un proces de unificare treptata a conditiilor politice si sociale din

I Principate in vederea unirii din secolul urmator.

3. Reformismul boieresc

I ~
a) Interna1ionalizarea 'Problemei Principatelor

Boierii au Incercat sa internationalizeze problema Principatelor transforrriiindu-le 'in state neutre tampon sub protectia
Rusiei, Austriei si Turciei - idee exprimata, de exemplu, In divanul muntean In 1772.

I ~ Memoriile boiere~ti trimise catre puterile cre~tine - atitudine nationala manifestatala nivel international - reprezinta
punctul de plecare al programului revendicativ de la sfiir~itul secolului al XVIlI-Iea ~i 'inceputul secolului al XIX-lea.
Ei cereau:

I
• respectarea drepturilor politice;

• respectarea autonomiei statale; obtinerea independentei;

• neutralitate;
• domni pamiinteni In locul celor fanarioti etc.

I
b) Proiecte politice

I ~ 'Principala preocupare a programelor boiere~ti era - problema formei de guvemamiint a Principatelor (recii~tigarea

.puterii politice).
•
.

lntre 1716 ~i 1821, boierii au cerut de 40 de ori 'inlocuirea fanariotilor cu domni pamfmteni (la Constantinopol,

Petersburg, Viena, Paris).

I
~ in aceste proiecte politice, boierii au propus diferite tonne de guvemamiint p.entru Principate:

• In 1769 - "partida national a" - condusa de mitropolitulGavril Callimachi al Moldovei propunea:

• instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri;

I • j n 1817-1818 - marele vistier Iordache Rosetti- Rosnovanu a redactat 8 proiecte de reform a, propuniind :
• instaurarea unui regim _politic In care domnia sa fie un simplu organ de supraveghere ~i control,
.puterea reala treciind In miina unei Adunari Ob~te~ti ~i a unui divan controlat deboierime.
~ Din punct de vedere social, programele boiere~ti nu aduceau nimic nou, situatia faranimiiinu era u~urata - exploatarea
I ~
,pamiinteana fiind tot la fel de grea ca ~i cea fanariota.
.Programul politic al revolutiei conduse de Tudor Vladimirescu - care a reu~it prin revendicarile nafionale sa

solidarizeze Intreaga natiune - Cererilenorodului romEnesc (1821) - era In aparenta - indreptatimpotriva fanariotilor,

I ~
nu a Portii, dar - in rea1itate - alungarea grecilor eraprimul pas Incaleacuceririi independentei.

}3oierii au continuat actiunile lor ~i dupa 'infriingerea mi~carii lui Tudor Vladimirescu:

• in 1821 ~i 1822 au redactat 75 de memorii ~i proiecte de reform a, pe care Ie-au 'inaintat ru~ilor, austriecilor ~i

I turcilor, cenlnd:
• recunoa~terea drepturilor nationale,
• acordarea dreptului de a ave a domn .pamiintean .
• Consecinta a acestor cereri - In septembrie 1822 - Poartaa acceptat Inlocuirea fanariotilor, numindu-I pe
I ~
Grigore Dimitrie Ghica - domn al Tarii ROImlne~ti ~i pe lonita Sandu Sturdza - domn al Moldovei.
Boierimea mica ~i mijlocie a avut initiativa unor proiecte politice, In conditj,ile unei confruntari de interese Intre
puterile vecine, pentru suprematie politica In SE Europei.

I • In 1822, Ionica Tautu a redactat Constitu{ia carvunarilor - revendicariinspirate din ideile Revolutiei
franceze:
• domn pamantean;
• Adunare ob~teasca;

I
• autonomie fata de Poarta;
• organiza~e administrativa, judeditoreasca, financiara etc.;
• drepturi ~i libertati.

I ~ Treptat, mi~carile politice au 0 organizare mai inchegata, au aderenta in riindulboierimii liberale, int~lectualilor ~i

(Ha~enilor.
. • Reformele propusede Eufrosin Poteca unnareau:

I
• instituirea impozitului pe venit,

• libertatea tiparului,
• libertatea ocuparii functii10r administrative.
• Dinicu Golescu, in lucrarea fnsemnare a ciilatoriei mele (1826) sustinea:

I
• unirea tuturor provinciilor romiine~ti sub forma Daciei Mari.
• Gruparea nationalil din Tara Romiineasca din jurul lui loan Ciimpineanu a elaborat In 1838 doua documente
referitoare la organizarea Tarii Romiine~ti:

I • primul - intitulat Act de unire .~i independen(ii -cerea:

• 'inlaturarea suzeranitatii otomane ~i a protectoratului ~arist;

35

I
•
 , , unirea principatelorlntr-un regal at Daciei; I
• aJegerea unui domn ereditar.
• al doilea act - un proiect de constitufie - Osahitul aOlde numirea suveranului rum6nilor,
• Societatea secreta Fratia (1843) (a avut un rol principal in pregatirea ~i desta~urarea Revolu\iei de la 1848 in
Tara Romaneasca) - avea inscrise in program obiective precum:
• unirea Tarii Romane~ti cu Moldova $.i independenta lor;
• emanciparea cIaca$ilor;
• 'ega litatea cetarenilor in fa\alegii.
I
c) Proiecte care vizauaspectul national

>- In absen\a nobilimii na\ionale, in Transilvania, conducerea luptei romanilor pentru drepturi politice a fostasumaUi de
cler in seco lul al XVIII-lea.
• Episcopul greco-catolic lnochentie Micu - in memoriile sale a centt:
• includerea romanilor intre Stari ca natiune aparte;
• revendicari de ordin ecleziastic, dublate cu cele nationale:

reprezentarea na\iunii in via\a publica $i

• anularea legilor discriminatorii pentru romani.

• Inochentie Micu dezvolta argumenta\ia istorica intr-o petitie: Sup/ex Libel/lis - adresata Cur\ii de la Viena $i
imparatesei Maria Tereza.
~ 1744 - este convocat un sinod la Blaj => episcopul este exilat la Roma.
De la sfiirsitulsecolului al XVlIl-lea, elita rOmaneascadin Transilvania trece la 0 fonnula politica neconfesionala, la
un act reprezentativ national.
Supplex Libellus Valaehorum (179 I) - program politic $i na\ional al ~colii Ardelene ~ elaborat de personalita\i de
seama: PetnJMaior, Gheorghe Sincai, loan Molnar Piuariu, SamuiL Micu; losi!, Mehes i, loan Budai Deleanu, ton Para.
• Continut: - desfiin\area denumirii jignitoare de "tolera\i"pentru romani;

~ egahtatein drepturi cu celelalte na\iuni;

- utihzarea'toponimiei rOman~ti;

, "numirea in' functii propor\i6nala cunumarul locuitorilor etc.

~ Inmanat Imparatului LeopoldatlJ"lea ~"acesta 11 trimite Dietei dela Cluj care II respinge.
- motivatie: recunoa$terea acestor drepturi ar ti rasturnat ordinea constitu\ionala a
Transilvaniei. '

B. PROIECTULPOLITICPA~OPTIST

1. Context

aplicare Iiberalismul economIc $i politic ~i era

, I

• au fost 0 continuare a Revolutiei franceze din I789 - evenilllent care incercase sa impuna principiile de
organizarea staruluimodern;
• revolu\iile reprezinta reactia popoarelor europene impotriva sistemului stabilit de monarhiile abso lutiste in
urma Congresului de la Viena din 1815 , dominat de Sfanta Alianta.
Proiectele reformatoare elaborate In Tarile ROlllane la Incepurul secolult.tl .,aLX1X"fea,sintetizatelntr-un program, au
atins momentul culminant prin Revolutia de la 1848-1849. "
Prin programul Revol\Hiei de !a 1848 - romanii doreau sase .alarurenatiuniloreuropenemoderne.
,I - - . . . . .

2. Factorii favorabili decla~ariirevolutiei r,o mane la 1848

~ Intelectua1ii romani cer in Principate $i in Imperiul Habsburgic: ' ,' i ' " '

• independenta 5i autonOlllie politica, prin invocarea dreptului legit\\nlaFutodeten;ninare .;1 1 unei cOlllunita\i
etnice;
• desfiintarea protectoratului Rusiei si restabilirea echilibrului ;cu lmperiuf otoman -
Moldova; , " " ,. " ,,
In
Tara Romaneasca si

• unirea tururor romanilor din TransilvCinia,Banat,Bucovinaln,tr-un sin'gur stat ~utorlOm. .

';- Revolutia de la 1848 din Principatele Romane este,in primul rand, opera ir1telecrualilor liberali pasoptisti, care
recunosteauln Europa Occidentaia un model politic si cultural demn de urmal. , "
>- Aspira\iile generaliei de la 1848 i-au gasit expresia practica 'in nemullumirea tuturor c1aselor sociale din Principate
fata de condi\iile politico-econom ce existente. '. ", . ', ' '., . '" " " ~

36
I 3. Forme de actiune ale romanilor la 1848

I ~ Distingem doua planuri de manifestare ale spiritului natioi1 al:

•
•
eel taranese, tniditional - al ,d itei inteleetuale,
eelburghez ---.: libenl!-demoerat. ,

I ~ In primeIe luni ale revolutiei ~intelectualitate,a:

• apre'lungit traditia legalista, petitionara din ml~Carya rOllHtneaSCa caracteristica perioadei premergatoare
, revolutiei de la 1848; ' ,
h,

• s-au organizat adunari populare cu caraeter plebiscitar - ineeputul proeesului de organizare a revolutiei,

I
~

~
0 inovatie in aeeasta revolu\ie ,abandonarea principii/or elitiste in favoarea reprezentativitatii natiunii (poporului),

In Tara Romaneasca s-a fomlatun COmitet revolutionar insarcinat Cll organizarea unei revolte armate, Principiile

I exprimate de Comitetul revolutionar la1slaz(9-2 I iunie 1848) i$i au originea in:

• " memorandllmurile ,boierilor reformatori,

. , proc;Iamatia data de Tudor Vladimirescu,

• , aspira\iile boierilor liberali din adunarile legislative drrl1cele doua Principate,

I
~ Mi~carile revolutionare au continuat la Bucure$ti - dudind la instaurarea unui guvem provizoriu (14-26 iunie 1848)
format in majoritate din tineri intelectuali liberali,

I ~ Ouvemul provizoriu a eautat sa-$i consolideze pozi\ia prin:

• promovarea unor reforme " ,,, ,
• infiin\area de noi institu\iic

I 4. Programele revolutiei romane de la 1848

Programe Lideri ' Modernizarea statului.

I revolutionare

Petifiunea
politici

V, Alecsandri,
Aspecte nation ale

"Slanta paz ire a

Drepturi ~i Iibertati
cetiHene~ti
- desfiin\area cenzurii;
Aspecte sociale

"Grabnica
AI. t CLiza, Regulamfmtuhti Organic" - functi i acOrdate dupa merit; imhunara(ire a
I proclama{iea
boieri/or $i
notabililor
Or. Cuza (de teama unei intervemii
armate a Rusiei) ,
- reforma $colilor;
- siguranta petsonala,
slarii foeuitori/or
sateni"
moldoveni - desfiintarea pedepselor

I
27,03,1848
Petiria
narionrtlii
Ia~i
Simion
Bamu\iu
"Natiunea romana razimata
pe principiulliberri'J/ii.
corpora].e,

- "Narillnea romanc'i cere

libei-tatea de a varbi,de a
-€lesTi in tarea _
iobagiei tara nib
egalitarii ~'I;rmernit&tii, scriqi a tiparijara nic/,a ' o despagubire,

I
3-5mai1848

Blaj
Transilvania
pretinde independenra sa
na{ionala ";

eenzura ";

- Asigurarea libertatii
- lozinca Adunarii de la Blaj: personale;

I ,vNoivrem sa ne unim eu
tara";
- respingea anexarea
- ~co.li,,r(lmane~ti;

- biserisa,romana sa fie egala ".

, in drepturi eu celela\tebiserici, .
Transilvaniei JaUngaria, . aJe Transilvaniei. ,. · ' .

I Prin(ipiile
noastre pentrtt
C. Negri,
Vasile
"Unirea Moldovei §iVfahiei ",!ntemeierea institu{iilor {arii
infJ'-un singur statneatdrnat pe printipiile,de /iberrare:ji
,Jmproprierarirea
locyilorilQr sareni
reformarea Alecsandri romdnesc", egalirate ~' i/rafietaje':: .lara nici 0

I
patriei
12 mai 1848
Bra~ov
-desfiin\areaboierescul.\li $i a
,: , oricar91' alte dari; .
- egalitateain drepturi civile $i
despagubire .,

(revo Iulionari politice;

I
moldoveni) -destiintarea tuturar
priviJ,egiijor.
Peti{ia {arii Eudoxiu ALltonOlnia provinciei, ~" AUlonomia bisericii "- Dt;sJiinta,rea
· cla~h.
I
20 mai 1848
Cemaut i
Bucovina
Hurmuzaki ortodOxe;
- 0 dieta care sa cuprinda
reprezentanti ai ,tuturor
"

stari lor; .' .'

I -0 conducere pl'oprie in

administratie, justitie ~i
politica;

." .~.

I - libertatea 'perSbanei,'

37

Proc/ama{ia de
la Islaz
Ion Heliade
Radulescu
,Jndependenta
administrativa $i legislativa
- Egalitatea drepturilor
politice;
"E[nanciparea
claca$ilor ce se
I
9 iunie 1848 a Tarii Romane$ti, pe - adunare generala com pus a fac proprietari
Tara temeiul tratatelor lui Mircea din reprezentanti ai tuturor prin
Romaneasca $i Vlad Voievod ~'i neamestec starilor societatii; despagubire ".
al nici unei puteri din afara - domn responsabil, ales pe
- Dezrobirea
fn cele dinauntru ale sale" cinci ani ~i cautat In toate

starile societati i;

- contributie generala,

tiganilor.
I

libertatea absoluta a tiparului;

- destiintarea rangurilor;

- instructie egala;

- contributie generala.

Petitia
neamului
romiinesc din
Eftimie Murgu - Respectarea natiunii
romane;
- autonomia provinciei;
- Autonomia bisericii

ortodoxe.

- Emanciparea
claca~ilor prin
despagubire .
I
Ungaria # - oficializarea limbii romane.
Banat
15 iunie 1848
I
Lugoj, Banat
Dorin(ele
Partidei
Nationaledin
Mihail
Kogalniceanu
"Unirea Moldovei cu
Muntenia este cheia bol(ii
fora de care s-ar prabu$i tot
- desfiintarea privilegiilor;

- egalitate In rata legii;

- libertatea cuvantului;

I
edificiul na{ional ". - instruqie'egala ~i gratuita;

I
Moldov.a
august 1848 - libertatea intrunirilor;

Cernauti - destiintarea rangurilor;

- contributie generala.

5. Factori care au impiedicat infaptuirea programelor revolutionare la 1848-1849

I
~ In Tara Romaneasca - interventia straina (cQoperarea dintre Rusia ~i Poarta Otomana) .
• Guvernul provizoriu a fost lnJocuit cu locotenenta domneasca (Ion Heliade Radulescu, N icolae Golescu,
I
Christian Tell) ~iapoi cu un caimacam (mare Ie boier Constantin Cantacuzino).
• Ru~ii au instituit,tm control asupra Tarii Romane~ti ~i Moldovei (din septembrie 1848);
• Armata otomana a intrat In Bucure~ti (la 13 septembrie 1848)' punand capat revolutiei din Tara Romaneasca. ­
• Domnitorul Mihail Sturdza a luat masuri In Moldova impotriva revolutionarilor de team a unei interventii
I
armate a Rusiei .

.~ In Transilvania:
I
• actiunile romanilorlndreptate lmpotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria au e~uat. Dieta din Cluj a votat pentru
anexarea Transilvaniei 1a Ungaria (l8/30 mai 1848).
• septembrie 1848 S. a treia Adunare de la Blaj

I
- voteazii 0 rezolutie prin care se protesteaza 'impotriva "uniunii" Transilvaniei cu Ungaria.

• se trece la organizarea politica ~i militara a Transilvaniei: 15 prefecturi ~i 15 legiuni.

• martie 1849 - noUaconstitutie a Imperiului Habsburgic:
- regi.mo~tea autonomia Transilvaniei;

I
- admitea existenta nationala a romanilor.

• consecinte: - guvernul maghiar apeleaza la genera lui polonez Josif Bem sa conduca armata
maghiara ~ 0 mare parte din Transilvania este cucerita (rara Muntii Apuseni ­
A vram laneu);
- represiune 'impotriva romanilor;
- sunt organizate "tribunalele de sange".
• primavara - vara 1849 - tratative romano-maghiare ~ e~ec datorita armatei maghiare.
I
• Imperiul Habsburgic cere sprijinul Rusiei pentru 'infrangerea revolutiei maghiare ~ la Debrelin (iulie)
tratative Lajos Kossuth si NicolaeBa1cescu: ,,Proiectul de pacificare" - semnat la Seghedin ~ se recuno~teau
unele drepturi ale romanilor.
• august 1849 - armata maghiara capltuleaza la Siria ~ se lncheie $i revolutia din Transilvania.

~ Revolutia de la 1848 a demonstrat ea pentru reforma societatii nu este de ajuns unitatea de actiune $i
nationala. Unitatea statala este deternlinanta pentru modemizarea interna a tarii si obtinerea independentei.
con~tiinta I
38
I
I
I
C. STATUL ROMAN MODERN - INFA.PTUIRE SI MODERNIZARE

I L . Contextul intern ~i international '

~ Unirea Principatelor - ideea centrala, din punct de vedere politic,a perioadei de dupa revolutia de la 1848.

I ~ Aprilie 1849 -Intre Rusia ~i Poarta ~ se Incheie Conventia de la Balta - Liman

• a restabi lit :
• Regulamentele Organ ice

I •
• dominatia efectiva a Rusiei ~ilmperiului otoman.
Domnii - erau numitipe 7 ani
- considerati Inalti funqionari ai lmperiuluiotoman
I ~ afecta gray autonomia
Principatelor.
Puterea suzerana ~i protectoare - Ie controlau activitatea.

I
•
=:> Obiective:

• stoparea raspandirii ideilor liberale ~i nation~le;

• mentinerea stabilitatii politice.

I ~
~
In Tara Romaneasca - Barbu Stirbei - audesta~urat 0 semnificativa activitate .

In Moldova -Grigore AI. Ghica

.}
reformatoare

I a permis revolutionarilorexilati sa revinalntara

• unii dintre ei numiti In funqii importante .
2. Principatele intre diplomatie ~i interesele marHor puteri ale Europei

I ~ Pe plan international - are loc 0 noua etapa a "crizei orientale" ~ razboiul Crimeii (1853-1856)izbucnit Intre Rusia ~i
Imperiul otoman, sustinuta de Anglia ~i Franta, cu consecinte asupra situatiei interne din Principate.
~ In cadrul Congresului de pace de la Paris (18/30 martie 1856)- care a urmat razboiului Crimeii - marile puteri au
I ~
discutat problema unirii Principatelor.
Tratatul de pace de la Paris - contine prevedeti speciale referitoarela Principate. ·

I • Prevederi :

•
Inlatura protectoratul Rusiei;
mentinea suzeranitateaotomana, dar garanta independenta administrativa;

I
•
•
•
Principatele erau puse sub protectia colectiva a marilor puteri;

dreptul la armata nationala;

libertatea navigatiei, a comertului, a cultelor;
revizuirea statutului de organizare interna; . . . .

I •
• retrocedarea catre Moldova a judetelor dinsudul Basarabiei: Cahul ; Bolgrad; Ismail;
convoca adunarile ad-hoc care aveau dreptul de a se pronunta in problema unirii.
Adunarile ad-hoc - aveauun 'c aracter:

I • reprezentativ
• consultativ.
Hotanlrile adunarilor ad-hoc - erau comunicate uneicomisii internationale ~iapoi conferintei
marilor puteri organizata la Paris.

I 3. Modalitiiti de amestec ale marilor puteri in problemele interne ale Principatelor Romane

Tratatul de la Paris a deschis 0 noua etapa 'in lupta pentru realizarea unini sub controlul puterilor garante (Franta,

Anglia, Rusia, Prusia, Sardinia, Austria ~i hnperiul otoman).

~ Aplicarea clauzelor Tratatului de la Paris s-a realizat In Principate prin:

• actiuni interne (prima aqiune fiind alegerea adunarilor ad-hoc din 1857) $i

I ~
• negocieri cu marile puteri. .
Hotararile luate la Paris au Incurajat elita politica pa~optista ~i boierimea cu vederi liberale in de zvoltarea unei noi
practici po jiti ce : miscarea unionista.

I ~ Rezolutiile adunarilor ad-hoc (1857) :

respectarea autonomiei Principatelor potrivit capitulatiilor 'incheiate cli Poarta;
unirea Principatelor'intr-un singurstat cu numele de Romania;
print strain dintr-'o familiedomnitoare europeana care sa-si creasca mostenitorii in religia tarii;

I ..
•
neutralitatea ~i inviolabilitatea teritoriului noului stat;

Adunare legislativa ~i guvern constitutional reprezentative, sub garantia colectiva a Marilor Puteri .

Rezolutiile exprimau :

I
•
•
dorinta de unire a romanilor;

optiunea spre un regim politic democratic (adunare ~i guvem reprezentative);

I
39

•
 I
•
obiectivul instaurarii uneidinastii (monarhii) straine pentru a pune capat luptei interne pentruputere ,
~i pentru a oferi sprijin extern;
garantii internationale privind autonomia, neutralitatea ~i inviolabilitatea teritoriului noului stat.
~ Mai 1858 - Conferinta Marilor Puteri garante - Paris
• adopta - Conventia de fa Paris (7/19 august):
• rol de constitutie pentru Principate;

a stabilit un nou statut politico-juridic Principatelor.

• Acest document prevedea:

• Se constituiau Principatele Unite ale Moldovei ~i Tru-ii Romane~ti sub suzeranitatea otomana ~i
garantia colectiva a Marilor Puteri.
• Separarea puterilor In stat:
• puterea executiva : domn, guvern (separat pentru fiecare tara);
• puterea legislativa : domn, Adunare legislativa (separat pentru fiecare tara);
• puterea judecatoreasca : Inalta Curte de Justitie ~i Casatie de la Foc~ani (institutie com una).
I
• Domnul - ales pe viata prin vot cenzitar;

•
- atributii : numea mini~tri, sanctiona legile, dizolva Adunarea .

Drepturi si libertati: - egalitatea tuturor in fata legilor, impozitelor ~i promovarii in funqii publice
- desfiintarea privilegiilor ~i rangurilor boiere~ti;
I
- revizuirea relatiilor dintre proprietari ~i tarani.
• Prevederile Convenriei de ta Paris:
• pas important pe drumul realizarii unirii Principatelor;
I
• exprima sustinerea politica - in primul rand a Frantei.
• Marile puteri au lasat guvernul fiecarui principat In grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacami,
pana la alegerea domnitoriLor.

4. infaptuirea Unirii Principatelor Romine

Principala atributie a comisiilor provizorii - supraveghea alegerea noilor adunari elective.

I
Dupa 0 campanie electorala agitata - cele doua adunari elective alegeau ca domnitor:

• In Moldova ~ Alexandru loan Cuza (5 ianuarie 1859);

• In Tara Romaneasca ~ Alexandru loan Cuza (24 ianuarie 1859).

"Partida Nationala" - aplica 0 tactica numita de N. lorga - "tactica japtului [mplinit".

I
Pentru a realiza unirea, romanii s-au folosit de 0 omisiune din Conventia de la Paris - nu se preciza ca aceeasi persoana

nu poate ocupa functia de domnitor in ambele Principate.

lmportanta - la 24 ianuarie 1859 - se pun bazele statului national roman modern.

.C

5. Domnia lui Alexandru loan Cuza (1859-1866)

a) Alexandru loan Cuza ~i alinierea la cerintele modernitatii europeane

I
~
~
Dupa unire, situatia Principatelor ~ complexa .
Cauze - uniunea persona1a nu era recunoscuta de Marile Puteri;
- functionau doua guverne ~i doua Adunari;
I
- organizarea administrativa - lipsita de unitate.
~ Principalele obiective ale domnului au fost :
I. consolidarea unirii prin:

recunoa~terea dublei alegeri ;

I
realizarea unirii administrative ~i politice depline.

2. plan dereforme care sa modernizeze societatea romiineasca dupa modelul Europei. I

I. Recunoa~terea dublei alegeri -: realizat~ In toamna 1859 -in cadrul Conferintei Marilor Puteri - Paris.
Pe plan intern - unificarea serviciului telegrafic ~j vamal;

- unificarea agentiilor diplomatice;

- unificarea armatei ~i realizarea unui singur minister de razboi.

I
• Conferinta Puterilor Garante ~ Constantinopol - decembrie 1861 - sultanul da un FIrman prin care
recunoa~te oficial unirea pe timpul domniei lui euza.
• Alegerile pentru prima Adunare legiuitoare unica ~ cii~tigate de conservatori.
I
Primul guvern unic·al Principateior - condus deconservatorul Barbu Catargiu (22 ianuarie 1862).
• Parlamentul unic lsi deschide lucrarile la 24 ianuarie 1862 la Bucuresti - devine capitala celor
doua Princ.wte; I
• Comisia cenrrala de la Foc~ani l$i 'inceteaza activitatea;
• Principalel~ tendinte ale domniei lui Cuza: liberalismul ~i conservatorismul. Cuza a colaborat 'in
special cu liberalii moderati . I
40
I
•
 2. Adoptarea unor reforrne modeme, radicale - era greu de realizat datoriHi conservatorilor ~ dominau
Adunarea .
In primavara 1862 - conservatorii prezinHi proiectullegii rurale
~ lasa practic neatinse bazele marii proprietati funciare;
~ preconiza 'improprietarirea taranilor cu loturi egale.
• liberalii moderati - prin Mihail Kogalniceanu prezinta un contraproiect
~ emanciparea claca~ilor ~i Improprietarirea taranilor In mod diferentiat.
» Alexandru I.Cuza- refuza sa sanctioneze proiectul propus de conservatori.
I » 23 iunie 1862 - Barbu Catargiu este asasinat, ceea ce deterrnina star~itul proiectului propus de conservatori.

b) Proiectul Cuza - Kogalniceanu

I » . .Guvemul condus de M. Kogalniceanu (octombrie 1863 - ianuarie 1865) ~ este considerat cel mai important cabinet
pentru activitatea sa reforrnatoare.
» Martie 1864 - 'incepe In Adunare dezbaterea chestiunii rurale.

I
» Conservatorii:
• se mentin pe vechile pozitii ~i resping proiectul prezentat de Kogalniceanu (emanciparea claca~ilor ~i
'improprietarirea cu loturi diferentiate);

I • vot de neincredere guvemului .

» Consecinte - Kogalniceanu i~i prezinta demisia;

- aceasta este respinsa de domn;

I
- Alexandru 1. Cuzadizolva Adunarea;

- lovitura de stat (2 mai1864) este 'in80tita de 0 proclamatie ciitre arm:;tta ~i de una ' c~'itre popor.

• Este prop us spre aprobare prin plebiscit :

• Statutul dezvoltator al Conven{iei de La Paris ~i proiectullegii electorale

I - Este yorba des pre 0 noua lege fundamentala:

instaura un nou regim ~ domnia autoritara;
• impune preponderenta executivului asupra legislativului.

I
• Atributiile Domnului sporesc :

initiativa legislativa;
avea drept de veto;
numea - pe pre~edintele Camerei (Adunarii),

I
- membri Senatului .
• Este introdus Parlamentul bicameral prin 'infiintarea Senatului (Coroul Ponderator).
• Legile erau elaborate de Consiliul de Stat (organ hou creat).

I • Legea elector(lla - mentine vatul cenzitar, darmare~te numarul alegatorilor;

- alegatorii erau imparNi 'in doua categorii :

• . alegatori primari;

• alegatori directi.

I ». Noua lege fundamentaUi este recunoscuta de Marile Puteri 'in iunie 1864.

» 14 august 1864 - domnitorul sanctioneaza legea rurala.

• Prevederi :

I • emanciparea claca~ilor - prin despagubire (platita 'in 15 ani);

• taraniierau 'improprietari1i infuncJiegenumarul de vite (forta de munca) ;
• pentru pamiintul primit se plateao rascumparare;
• pamantul nu putea fi 'instrainat sau ipotecat timp de 30 de ani.

I
• Importanta :
• au primitpamiint (circa 1.800.000 hal, aprox1mativ 460.000 familii de tarani;
• proprietatea taraneasca a ajuns la aproximativ 30% din suprafata arabila ~i pa~uni;

I
• a contribuit la dezvoltarea agriculturii, la u~urarea situatiei taranimii.
• s-aschimbat statutul taranilor;
• efectul politic:

I •
•
•
abolirea ~erbiei,

eliberarea pamiintului,

libertatea de mi~care a taranului proprietar,

• libertatea de transmitere a acestor pamiinturi prin mo~tenire.

I
• Limite :
• 'intinderea mica a lotului;
• neimproprietarirea unuinumar mare de tarani.

I » .Alte legi adoptate in perioada domniei lui Cuza :

I 41

I
 Domenii Legislatie
Juridic Legea pentru organizarea Curlii de Casa/ie.

Legea pentru organizarea judeeatoreasea.

Codul penal ~i de procedura penala.

Codul civil (1865) - garanta egalitatea tuturor cetatenilor In fata legii, apara proprietatea privata.
Administrativ Legea pentru organizarea administrativa.
Legea eomunala.
Economic Legea pentru seeularizarea averilor mdnastire~ti (1863) - trecerea pamfmturilor manastire~ti (care I
reprezentau aproape un sfert din teritoriul tarii) sub controlul statului.
Legea eontabilitafii.
Introducerea sistemului metric de masuri ~i greutati.

lnfiintarea Casei de depuneri ~i consemnatiuni (I decembrie 1864).

Invatamant Legea instruefiunii pub/ice (decembrie 1864) introduce structura moderna a Invatamantului (3
trepte) ~i invatamantul primar obfigatoriu ~i gratuit;
Infiintarea universitatilor din Ia$i (1860) ~i Bucure~ti (1864).
Politica extema Infiintarea Ministerului de Externe.

~
lnfiintarea agentiilor diplomatice romane$ti In strainatate.

Limitarea jurisdictiei consulare.

Incheierea unor conventii vamale, pO$tale $i de'comert.

..
Ianuane 1865 - relat11le dmtre Cuza ~I Kogal11lceanu se detenoreaza;
- Primul ministru I$i prezinta demisia, care este acceptata de domnitor;
- "Monstruoasa coalitie" (conservatorii ~i liberalii radicali)l$i intensitica activitatea;
,
~

- 10-11 februarie 1866 - A.I. Cuza este obligat sa abdice ~i sa paraseasca tara. Fostul domnitor
moare In exil, In strainatate. I
I
I

6. Importanta domniei lui Cuza

Dezideratele revolutiei de la 1848 au devenit realitate In conditiile In care:

• pe plan intern: tendintele conservatoare erauputernice,
• pe plan extern: Rusia tarista ~i Imperiul otoman nu renuntasera sa considere Principatele - teritorii asupra
carora aveau drepturi depline.

In timpul domniei lui Cuza au fost create institutii statale moderne.

Romania se afirma Intre statele europene - ca un stat national $i modern.

Unirea
Realizarea Romaniei Mari - prin unirea Basarabiei, Bucovinei $i Transilvaniei cu Vechiul Regat :
• este rezultatul actiunii romanilor In conjunctura favorabila de la sfar$itul primului razboi mondial -;
dezmembrarea Imperiului tarist ~i Imperiului Austro-Ungar.
. • reprezinta afirmarea pe plan international a principiului autodeterminarii si a prineipiului nationalitatilor.
In cazul romanilor -; distingem 3 etape In realizarea unirii :
• autonomia
• independenta nationala
• u11lrea.
\
Etape e auto determmarn m Basarabla

Etape Continut

I
.i I. Autonomia - martie 1917 - formarea Partidului National Moldovenesc -; conduce mi$carea pentru autonomie;
- oetombrie 1917 - Chi$inau - Congresul osta$ilor moldoveni:
- proclama autonomia Basarabiei;
- hotara~te . formarea unUl organ reQrezentativ al populatiei din
Basarabia -; "Sfatul Tarii"
- un organ executiv -; Consiliul de directori generali; I
- deeembrie 1917 - proclamarea Reoublicii Demoeratice Moldovenesti.

.
II. IndeQendenta - Situatia Basarabiei - se agraveaza.
- Armata rusa, dezorganizata -; stare de anarhie =>Consiliul Director - cere guvernului roman
sprijin militar.

I
- Armata romana - restabile:;;te ordinea (ianuarie 1918).

- Conseeinte:

-13 ianuarie 1918 - guvemul Rusiei Sovietiee: I

- Intrerupe rela\iile diplomatiee eu Romania;

III. Unirea
- seehestreaza tezaurul.
- 24 ian. 1918 - Sfatul Tarii proclama independenta Republicii Demoeratiee Moldovene$ti.
- 27 martie 1918 - Sfatul Tarii - hotara~te unirea Basarabiei eLI Romania.
I
42
I
•
I Etapele autodeterminarii in Bucovina

Etape Continut
I. Autonomia - Dupa paeea de la Brest -'- Litovsk - asupra provineiei ridica pretentii Ueraina.

- oetombrie 1918 - deputatii romani In Parlamentul de la Viena au eonstituit Consiliul National

Romari(C.N.R.).

- 9 oetombrie 1918 -·C.N.R. a eerut, In numele natiunii, dreptul la autodeterminare !?i a exprimat

dorinta de seeesiune. . '

- 14 oetombrie 1918 - adunare nationala la Cemauti ~ s-a proclamat ~ Adunarea Nationala

I Constitulionala ~ hotara~te Unirea Bueovinei eu eelelelte provineii romane!?ti din imperiu 'intr-un

stat national.

- se formeaza un Consiliu National ea organ reprezentativ.

~
II. IndeQendenla - Adunarea Ueraineana aetiona pentru 'ineorporarea Bucovinei => Consiliul National - cere sprijinul

armatei romane ~ restabile~te ordinea.

- 12 noiembrie 1918 - Consiliul Nationalstabile~teinstitutiile Bueovinei.

- 15 noiembrie 1918 - este convoeat Congresul General al Bucovinei ~ voteaza unirea Bueovinei eu

I III. Unirea
Romania.

. arll.. ,m T ranSl'1 vama

Etape e auto determm
I Etape
I. Autonomia
Continut
- mi~carea pentru autodeterminare a avut un caracter popular mai accentual.
- toamna 1918 - 'i~i reiau aetivitatea celedoua forte politice romane~ti : PNR, PSD.

I
- 29 seQtembrie 1918 - "Deelaratia delaOradea" :
- libertatea natiunii,

- separarea politica de Ungaria,

- asumarea suveranitatii natiunii 'in teritoriul sau national,

I
II. Inde12endenla
- plebiseitul.

- 18 octombrie 1918 - se constituie Consiliul National Roman Central (6 membri PNR, 6 membri
PSD) ~ organ Qolitic unieal romanilordin Transilvania :
- devine eoordonatorul mi~dirii nationale dIn Transilvania.
I
- noiembrie 1918 - dupa modelu1 CNRC - se formeaza consilii sustinute de garzi nationale locale.
D
preiau eontrolul politic ~i administrativ in intreaga provincie

I
- 9 noiembrie 1918 - CNRC - adreseaza 0 nota ultimativa guvemului ungar cerand intreaga putere de
guvemare.
- 13-14 noiembrie 1918 - Arad - tratative cu reprezentantii guvemului ungar ~ e~ueaza deoarece

I III. Unirea
aeestia recunosteau doar autonomia Transilvaniei. '
- 5 noiembrie 1918 - manifestul "Catre popoarele lumii" - unirea Transilvaniei eu Romania este
vointa intregii natiuni romane.
- 7 noiembrie 1918 - CNRC - publicatextul ,convocarii la Alba Julia - a Adunarii Nationale a
I
Romani1or.
- 18 noiembrie 1918 - Adunarea N ationala de la Alba Julia:
.. , - caraeter - plebiscitar - 100.000 oameni !?i 1228 delegati ale!?i;

I
- adopta Declaratia de unire a Transilvaniei cu Romania;

- se formeaza : MareleSfat National ~. for legislativ

Consiliul Dirillent ~ organ exeeutiv.

I
DICTIONAR

adunari ad-hoc organism legislativ, constituit pentru a exercita 0 misiune determinata 'in timp.

I autodeterminare
natiohala
caimacam
prineipiu potrivit caruia fiecare natiune are dreptul de a-~i constitui un stat propnu,

independent !?i suveran.

term en din limba turca, care desemneazape loctiitorul domnului In Moldova ~i Tara

Romaneasca.

I "criza orientala" term en care desemneaza proeesul de decadere a Jmperiului otoman, ca mare putere

(secolele XVI-XX).

ispravnici dregatori in Tarile Romane. Sunt 'insarcinati sa aduca la indeplinire poruneile

I loeotenenta domneasca
Marea Unire
domnitorului.

termen ce se refera la un organism de conducere colectiva, ce tine locul domnitorului.

I minoritate national a
proces politic - national 'in urma caruia provinciile romane!?ti (Basarabia, Bucovina,
Banat Si Transilvania) s-au unit cu Vechiul Regal.
coleetivitate umana dintr-un stat, a carei identitate etnica se diferentiaza de cea a
majoritatii populatiei .
43

I
•
partid etnic
patenta
partid (creat) bazat pe apartenenta etnica a membrilor sai.
ordonanta emisa de Cancelaria de la Viena, care prive~te probleme importante, de ordin
I
economic, social, politic.

I
Romania Mare stat rezultat in urma evenimentelor din 1918, cand provinciile romane~ti care

apartinusera Imperiului Austro-Ungar ~i celui Tarist s-au unit Cll Romania.

sinod adunare ecclezistica, ce reune~te inaltii prelari ai Bisericii Ortodoxe sau Greco-Catolice.

CRONOLOGIE

1730-1769 ~ domniile succesive ale lui Constantin Mavrocordat 'in Moldova~i Tara Romaneasca.

1744 ~ Supplex Libellus.

1784-1785 ~ marea rascoala populara din Transilvania, condusa de Horia, Clo~ca ~i Cri~an.

1821 ~ Cererile Norodului Romanesc.

I

~
1822 ~ lonica Tautu redacteaza Constitu/ia carvunarilor.

1838 ~ activitatea lui loan Campineanu, in Tara Romaneasca.

1843 ~ se formeaza Societatea Fratia. I

27 martie 1848
3 - 5 mai 1848
12 mai 1848
~
~
~
Petitia Proclama{ie a Boierilor ,I'i Notabililor Moldoveni.

Petitia Nationala.

Printipiile noastre pentru reformareapatriei.

I
~

20 mai 1848 ~ Petitia Tarii.

9 iunie 1848 ~ -Proclamatia de la Islaz.

15 iunie 1848 ~ Petitia neamului romanesc din Ungaria .5i Bana!.

august 1848 ~ Dorintele Partidei Na{ionale in Moldova.

1849
\856
~
~
Conventia de la Balta Liman.

Tratatul de pace de la Paris.

I
1857 ~ adunarile ad-hoc.

1858
1859-1866
1859
~
~
~
Conventia de la Paris.

domnia lui AI. I. Cuza

unirea Principatelor Romane.

I
1864
1864
1864
~
~
Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris.

lege electorala.

~ . Legea Instructiunii Publice.

I
1866 ~ Alexandru I.Cuza este silit sa abdice ~i sa paraseasca tara.

Marea Unire
Basarabia
1917 martie
~ formarea Partidului National Moldovenesc.
octombrie
~ - Chi~inau - "Congresul osta~ilor moldoveni";
- crearea "Sfatului Tarii";
- proclamarea autonomiei Basarabiei.
decembrie
proclamarea Republicii Democratice Moldovene~ti.
I
~

1918 24 ianuarie
~ proclamarea independentei Republicii Democratice Moldovene~ti.
27 martie
~ Sfatul Tarii hotara~te unirea Basarabiei cu Romania.
Bucovina
1918 octombrie

90ctombrie

~
constituirea Consiliului National Roman.
C.N.R. cere dreptulla autodeterminare.
Adunare nationala a romanilor la Cemauti - se proclama Adunare Nationala Constituanta

I
14octombrie
~

octombrie

12 noiembrie

15 noiembrie

~
Consiliul National cere sprijinul armateiromane.

Consiliul National stabile~te institutiile Bucovinei.

Congresul General al Bucovinei voteaza unirea Bucovinei cu Romania.

I
Transilvania
1918 toamna
29 septembrie
~

~
P.N.R. ~i P.S.D. i~i reiau activitatea.
Declaratia de la Oradea a P.N.R.

I
18 octombrie ~ constituirea Consiliului National Roman Central. .

5 noiembrie
7 noiembrie
9 noiembrie
~

~
manifestul "Catre popoarele lumii".

C.N.R.C. publica textul convocarii la Alba Tulia a Adunarii Nationale a Romanilor.

Nota ultimativa adresata de C.N.R.C. guvemului maghiar.

I
~

13-14 noiembrie
18 noiembrie
~

~
Arad - tratative intre reprezentantii guvemului ~i C.N .R.C.

Adunarea Nationala de la Alba Iulia - adopta Declarapa de Unire a Transilvaniei cu Romania.

I

44
I

I
•
 TEMA7

I ROMANIA POSTBELICA. ST ALINISM, NATIONAL - COMUNISM SI

DISIDENTA ANTICOMUNISTA .

I A. ROMANIA POSTBELICA. PARTIDUL COMUNIST ROMAN INTRE

PRELUAREA SI MENTINEREA PUTERII iN ROMANIA

I 1. Mecanismele de preluare a puterii de clUre Partidul Comunist Roman (P.c.R.)

a) Acliuni diplomatice

I ~ Lovitura de ·stat de la 23 august 1944 a transfonnat statutul Partidului Comunist Roman - dintr-o mica grupare politica,
constransa sa tina seama de orienUirile politice dictate de Moscova - intr-un factor influent pe scena politica
romaneasca.
~ Stalin a folosit Conventia de armistitiu de la 13 septembrie 1944 pentru:

I •
•
a submina efectele loviturii de stat de la 23 august 1944;
a transfonna Conventia intr-un cadru legal pentru a-~i atinge obiectivele politice ~i economice In Romania
• s-a folosit de doua instrumente: - un partid comunist - recunoscut In structura politica a tarii,

I ~
- un acord cu Aliatii - prin care Annat<i Ro~ie avea toata
libertatea de actiune.
"Acordul de procentaj" de la Moscova (9 octombrie 1944) - pasul final al sovieticilor in obtinerea recunoa~terii de
catre Occident a dominatiei lor In Romania - lasa Romania in proportie de 90% In sfera de influenta sovietica.

I b) Prezenta Armatei Ro~ii in Romania

I
~
~
~
Annata Rosie a "eliberat" larile est-europene $i a jucat rolul principal In instaurarea regimurilor comuniste.

Fara trupele sovietice comuni~tii locali ar fi ramas forte politiceperiferice (mai putini de 1000 in Romania In 1944).
Annata sovietica ~ mijloc esential prin care Stalin reu~e~te sa realizeze un raport de forte favorabil Uniunii Sovietice.
• "Annata Rosie" ~ face presiuni ;

I
~ abuzuri ~i violente asupra populatiei civile;

~ Indeparteaza liderii politici anticomuni~ti.

• La Bucure~ti ~ concentrate uniHiti sovietice de blindate;

I ~
~ interzisa legatura cu annata romana de pe front;
~ radioul ~i presa trec sub control sovietic.
28 februarie 1945 - Andrei I. Vasinski - adjunctul ministrului de externe al URSS - este trimis de Stalin pentru a

I conduce ofens iva comunistilor In preluarea puterii 5i instaurarii unui guvern prosovietic in Romania:
• cere regelui Mihai Inlocuirea guvernului Radescu cu un guvern comunist, condus de Petru Groza - instaurat la 6
martie 1945.

I ~
c) . Folosirea PCR ca element esential in politica lui Stalin

Regimul comunist s-a instaurat In Romania In 3 etape :

I etapa - "a coaliliei reale" -reprezentantii Blocului National Democrat (B.N.D.) ~ asociati la actul de
I •
guvernare;
• Pana la mijlocul lunii octombrie 1944 Sea fonnat noua coalitie politica promovata de PCR - Frontul
National Democrat (F.N.D.), care cuprindea: P.C.R, Partidul Social Democrat CP.S.D.) ~i Frontul

I Plugarilor. Partidele istorice, ~i anume: Partidul National Taranesc (P.NT) In frunte cu I. Maniu ~i
Partidul National Liberal (P.N.L.), In frunte cu C. I.C. Bratianu, au refuzat alaturarea la aceasta
coalitie.

I '.

•
a II-a etapa - "a coaliliei false" - gestionareaputerii de ci'itre comul1.isti sprijiniti de U.R.S.S. (guvemul
dr.Petru Groza) In asociere cu disidenle ale partidelor democrate;
a III-a etapa - asaltul final pentru instaurarea regimului totalitar :
I. falsificarea alegerilot parlamentare( 19 noiembrie 1946);

I ~
2. eliminarea din viata politica a partidelor democrate (P.NT ~i P.N.L.);

3. Inlaturarea monarhiei (30 decembrie 1947).

In perioada 1944-1945 - Romania supusa unui proces de precomunizare:

I • fonnarea unor guverne de coalitie ~provenite din "fronturi" ~ octombrie 1944 - se constituie Frontul
National Democrat (P.C.R. 5i P.S .D.)
• detennina caderea primului guvern Constantin Sanatescu (octombrie 1944);
• intra In al doilea guvern Constantin Sanatescu (noiembrie - decembrie 1944) ~i In guvernul Nicolae
I Radescu (decembrie 1944 - martie 1945).

45

I
 "Fronturile"
"guvemele de unium;"
- pennit comuni$ti lor sa controleze
sectoarele cheie - armata

I
- justitia

- intemel~ .

>- Din aceasta pozitie ~ invoca argumentul epurarii antifasciste . .

>- P.C.R. ~ dupa impunerea guvemului Petru Groza (martie 1945)
• schirnbi'lri In:
• administratie ~ prefecti comuni$ti;
• justitie ~ tribunalele populare;
• politie ~ arestari, condamnari $i deportari In U.R.S.S. pentru ,;colab'onqionism".
• Consecinte ~ anihilarea clasei politice.
• actiune de dezmembrare 5i infiltrare a Pm1idelor necomuniste.
• Gh. TaUirescu - disident liberal~ numit ministru de exteme In guvemul Petru Groza;
• Anton Alexandrescu - disiderit P.NT - In postul de ministru al cooperativelor.
• aqiune de lichidare a oricarei opozitii din partea unor partide sau personalitati politice respectate ~

I
~ dizolvarea P.NT - iulie 1947-lnscenarea procesuliJi conducatorilor(Iuliu Maniu, Ion Mihalacht;: etc.)

d) Manipularea opiniei publice

I
>-
>-
Amestecul de manipulare 5iactiuni legale.
Grija pentru salvarea aparentelor ~ prin pastrarea secreta a actiunilor ilegale.
Exemplu: alegerile din 19 noiembrie 1946
I
Etape:
• iunie 1946 - noua lege electorala care exclude de la vot orice pers,Oana suspecta de a fi colaborat cu fascismul;
• alegerile din noiembrie 1946 :
I
• . desIa$urate Intr-o atmosfera de tensiune;
• falsificarea rezultatelor (Blocul Partidelor Democrate : 70% din totalul voturilor)

e) InliHurarea uItimelor institutii ale regimului democratic

I
>- P.C.R. - considera ca rnonarhia ~ este 0 anornalie ~ institutie respectata .~ putea sa devina un centru de opozitie.
Exemple - In noiembrie 1945 - manifestatii antiguvemamentale, anticomuniste$i promonarhiste,

I
- "greva regal a" (august 1945- ianuarie 1946). .

Consecinte :

• 30 decembrie 1947 - regele Mihai I - este obligat saabdice; . I

• 30 decembrie 1947 - proclamarea Republici! Populare Romane ~ 0 "democratie populara" impusa.

2. Mecanismele P.c.R. de mentinere a puterii I

>- Dupa proclamarea R.P.R. (30 decembrie 1947) s-a trecut la institutionalizarea comunismului pnn transfonnarea
treptata a societatii romanesti dupa modelul stalinist. AcurTl puteau fi i)Useti~zele statului totalitar.
I
• Primul pas - jnregim~ntarea Romaniei din punct devedere militar III blocul s()vietic . .

•
• Acest lucru s-a InIaptuit la 4 februarie 1948 printr-un tratat de prietenie, colaborare$i ajutor reciproc
Intre Romania $i Uniunea Sovietica.
Al doilea pas - consolidarea partiduluiunic demasa - constituitdintr-oelit~ de membri devotati.
I
• Constituirea partidului unic ~Congresul din februarie 1948
"~ In fapt, este "olnghitire" a .P.S.D.de catre P.C.R.prinintimidari, presiuni, teroare;
~ a rezultat Partidul Muncitoresc Roman (P.M.R.);
I
~ secretar general - Gheorghe Gheorghiu Dej ~ personaj abil, a careipreocupare esentiala a
fost Sa se mentinala c()nducere $i ,s~-$i afinne putereapersonala In partid $i In stat.
• La varful partidului comunist a exist~t 0 dualitate a puterii - degenereaza in lupte pentru putere :
• linia "moscovita" - Ana Paukei, Vasile Luca, EmiIBodnara~;
I
• linia "Iocala" ("nationala") - Lucretiu patra$canu.
• Gheorghe Gheorghiu Dej - a lichidat ,,linia moscovita" ~ 1952 - profitand de noua po1itica
antisemita a lui Stalin;
I
- "Iinia nationala" - pe Lucretiu Patra$canu de care se temea ca i-ar
putea lua locu1 (1948 - arestat; 1954- executat In inchisoare).
• 1952 - 2 iunie - Gheorghe Gheorghiu Dej preia ~i funqia de pre~edinte al COllsiliului de Mini$tri,
cumulata Cll cea de secretar general al partidului.
I
• Al treilea pas - adoptarea Constitutiei Republic!i Populare Romane -:- aprilie 1948 $i introducerea sistemului
judecatoresc sovietic.
46
I
I
-

I
• Baza juridica - asigurata prin :
1. Constitutia din 1948

I 2. Constitutia din 1952 ~ copiaza constitutiastalinista din 1936.

•
•
sublinia rolul conducator al partidu1ui unic in stat;
principiul de baza al puterii de stat ~ Dictatura proletariatului;
exercitarea puterii prin intennediul ~ organelor de stat ~ cuprinse intr-un sistem
I centralizat, ierarhizat.
Parlamentul, numit Marea Adunare Nationala, avea 0 singura camera - "organul sup rem al
puterii de stat", iar Consiliul de Mini~tri - organul executiv supremo

I =:> In fapt, to ate institutiile de stat erau subordonate fata de Partido

Aceasta ordine "democratica" a fost definita de Partidul CQmunist ~i consolidata de Securitate
(Infiintata in 1948).
~

I Regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej a cunoscut doua etape in evolutia sa :

• I.etapa: 1947 - 1960 ~ supunere totaUi fata de Moscova:
• pe plan intern - stalinizarea tarii;
• pe plan extern :

I
• in conflictul Stalin-Tito ~ Dej condamna regimullui Tit® in 1948-1949;
• acordarea intregului sprijin pentru lnabu~irea revolutiei anticomuniste din Ungaria din 1956.
• in 1958 trupele sovietice se retrag din Romania.

I • A II-a etapa: 1960 -1965 ~ reorientarea interna si externa a regimului Dej ~o oarecare departare fata de

U.R.S.S.

• peplan intern :

• relativa liberalizare a vietii culturale, a invatamantului;

I
• eliberarea detinutilor politici (1962 - 1964);
• din punct de vedere politic ~ partidul unic i~i mentine controlul asupra societatii prin
introducerea unor masuri de securitateintema.

I • pe
•
•
plan extern :
reluarea legaturilor ~tiintifice~i cultura1e cu Occidentul;
re!uarea legaturilor cu Iugoslavia;

I
• "I2eclaratia din aprilie 1964" .

~ partidull~i rezerva dreptuI de a edifica socialismul in confonnitate cu realitatile nationale;

~ rnarca tendinte de independenta fata de Moscova.

.
I

~ Regimul Ceau~escu (1965 -1989) .

• Politica de independenta fata de Moscova este contimiata.

I • Venirea lui Nicolae Ceau~escu la conducerea partidului este initial bine ]ximita
~ se a~tepta continuarea procesului de liberalizare;

~ avea doar 47 de ani - simbolizand 0 alt[( generatie ajunsa laputere.

• I etapa : 1965 - 1971

I - intre 1965 - 1968 ~ consolidarea puterii - prin promovarea llnor noi cadre in structurile de conducere
. ale partidlilui;
- prin acapararea unor functii importante in aparatul destat

I • Pe plan intern
(in 1967 - Ceau~escu ales pre~edintele Consiliului deStat)

- 1965 - Congresul al IX-lea al partidului (revenit la denpmireaAe Comunist)

~ pune bazele propriului sau program politic ~ de remarcat principiul conducerii

I colective - incalcat la cativa ani chiar de Ceau~escu;

- adoptata 0 noua Constitutie ~ Romania esteproclamat1l Republica Socialista;
- 0 politica de destindere ~i promovare a unor segmente sociale (intelectuali,

I •
Pe plan extern
tehnocrati).

• politidLde independenta fata de U.R.S.S.;

I
•

•
1967 - reluarea legaturilor diplomatice cu Republica Federala Germania;

- relati) bune cu Israelul;

1968 - opozitia fata de invazia sovietica in Cehoslovacia.

Consecinte

I •
•
cre~terea prestigiului ~i a popularitatii lui Nicolae Ceau~escu pe plan intern ~i extern;
legitimarea noului regim;
• consolidarea puterii lui Nicolae Ceau~escu in raport Cll adversarii interni;
• accentuarea cursu lui autonom al politicii externe romane~ti;
I • Ceau~escu devine pentru tarile occidentale un fider regional important

47

I
 • A If-a etapa : 1971 -1989
• Dupa 1971 - N . Ceau~escu instaureaza un regim personaL
• in 1971 -In urma unei vizite Intreprinse In cateva tari comuniste ale Asiei (R.P. Chineza ~i Coreea de
Nord) ~ pune capat relativei liberalizari. .
I
• "Tezele" 'din iulie 1971 -lanseaza "revolutia culturala" prin care trebuiau ideologizate toate
sectoarele vietii sociale.

~ Se pun bazele dictaturii personale.

• Martie 1974 - devine primul pre~edinte al Republicii;

- detinqi functia de secretar general al P.C.R.;

- pre~edinte al Consiliului de Aparare Nationala.

• Masuri
reinstaurarea treptata a controlului total al partidului asupra sferelor politice, culturale,
~tiintifice;

impunerea unor mecanisme de conducere ~i decizie personal.a specifica dictatorilor;

sistemul rotirii cadre lor pentru a evita consolidarea pozitiilor vreunuia dintre

I
colaboratori;

marginalizarea grupurilor contestatare din partid;

promovarea politica a rudelor familiei Ceausescu(se vorbea despre 0 adevarata dinastie .

comunista la Bucure~ti);

•
promovarea unui cult al personalitatii cu precedent doar In anii '50;

promovarea unei politici nationaliste.

Criza regimului Ceau~escu Incepe sa se manifeste In anii '80 pe plan:

I
intern

•
extern.
Cauze: - deprecierea conditiilor de viata ale populatiei; .
- punerea In practica a unor proiecte costisitoare - realizate cu mari sacriticii
I
ale populatiei;
- sistematizarea satelor etc.
- inaugurarea unei politici de reforme de catre Mihail Gorbaciov dupa 1985 pe
I
care Nicolae Ceau~escu a respins-o;
-7 hotararea sa de a izola Romania pe plan extern.
~ pregatesc terenul pentru evenimentele din 1989. I
B. IMPACTUL REGIMULUI COMUNIST ASUPRA SOCIET Arn

l. Impactul regimului comunist asupra economiei

I
~
a) nationalizarea industriei
La 22 iunie 1948, Marea Adunare Nationala a votlit legea nationalizarii Illtreprinderilor industriale, miniere, ban care,
I
de asigurari $i transporturi (1060 de obiective).
~
~
~
In aprilie 1950 - nationalizata 0 parte fondurilor de locuinte.
In 1948 a fost alcatuit primul plan economic anual; In 1950 - al doilea plan ~i apoi primul plan cincinal: 1951-1955
Nationalizarea a permis:
I
• ihtroducerea planificarii centraliiate cantitative,
• distrugerea bazei economice a celorstigmatizati ca du~mani de clasa.

b) industrializarea fortata
~ Industrializarea a fost 0 problema esentiala a regimului comunist.
• Este preluat modelul marxist de modernizare:
• industrializarea fortata;
• accent pe industria grea.
• Masuri:
1) nationalizarea din iunie 1948 duce la generalizarea proprieta\ii socialiste.
I
2) organizarea unei economii centralizate prin sistemul de conducere pe baza de plan:
planuri anuale pentru anii 1949, 1950 ~i cincinale Incepand cu 1951;
organizarea Comitetului de Stat al Planificarii - avea la baza c.entralismul economic.
3) actiuni propagandistice ~ folosirea brigadierilor ~i organizarea ~antierelor nationale .
I
• Consecinte: desfiintarea liberei initiative ~i a creativitatii individu1ui .
• Directiile procesului de industrializare:
• electrificarea;
I
• mecanizarea complex a;
• automatizarea complexa;

48

I
•
I • automatizarea produqiei;
• chimizarea;

I •
• dezvoltarea industriei constructoare de ma~ini.
Etapele industrializarii:
Etapa I: 1945 - 1962 (1964) --+ realizarea industrializarii pe cale extensiva => cre~tere cantitativa In

I detrimentul calitatii.
• Economia romiineasca este subordonata intereselor economice sovietice.
• Exploatarea economiei romiinqti prin intermediulsovromurilor.
• Romania devine membra a C.A.E.R. --+ care avea ca scop satelizarea fata de Moscova $i plasarea
I economiilor tarilor membre Intr-o totala dependenta fata de economia sovietica.
Etapa a II-a: 1962 (1964) - 1980
• Accentuarea industrializariiln toate domeniile.

I • Reluarea ~i intensificarea schimburilor comerciale cu Occidentul.

• Investitii occidentale In economia romaneasca (Renault - Dacia Pite$ti).

• Cre$terea nivelului de trai, cre$terea ponderii populatiei urbane.

I
Etapa a Ill-a: 1980 - 1989

• Investitii 'in trei domenii:

industria grea;

infrastructura;

I
proiecte cu caracter mai mult propagandistic decat economic.

• Primele semne ale cri zei economice.

• Criza petrolului:

I
industria chimica romaneasca este afectata;

Romania devine dependenta de importul de combustibil din U .R.S.S.

• Investitiile industriale depa$esc ratele de dezvoltare normale.
Consecinte: - eforturi financiare uria~e;

I
- cre~terea rapida a datoriei exteme.

• Criza economica devine cronica.

• Economia este supusa unui efortimens pentru achitarea datoriei exteme.

I • Regimill Ceau~escu distribuie resursele spre obiective cu caracter propagandistic, tara valoare
economica.
Consecinle:
.:. . accentuareaizolarii economice.
I rationalizarea produselor de prima necesitate.

c) Colectivizarea agriculturii

I
I
~ Plenara Comitetului Central aIP.M .R. ,din 3-5 martie 1949 a aprobat elaborarea programului vizand transformarea
socialista a agriculturii prin trecerea agriculturii sub controlul statului.
~ Colectivizarea: - se desIa~oaralntre 1949 ~ 1962;

I •
- caracterizata prin voluntarism.

Etapa I - 1949-1953: asaltul direct.

Obiective: - distrugerea chiaburilor,

I
•
- organizarea G.A.C. (Gospodarii Agricole Colective) ~i G.A.S. (GospodariiAgicole de Stat).

Metode: - brutalitati; confiscari; arestari; corupere; campanii de presa; izolare.

Etapa a I1-a-1953-1958:

- politica de transform are gradual a;

I
- trecerea de la gospodaria individuala la cea colectiva prin fazaintermediara a "intovara$irilor".

Obiectiv: marirea productiei agricole.

Cauze: sunt de ordin politic sipropagandistic: Imbunatatirea aprovizionarii ora~elor pentru a preveni revoltele.

I Mijloace: sunt de ordin administrativ:

- restrictii comerciale (statuI tixa tipurile de culturi ~i preturile la produse); .

- interdiqi i.

I • Etapa a III-a - 1958-1962:

- revenirea 'in forta la modelul economic stalinist;

- 1962 - G.A.C. cultivau 96% din pamantul arabil;

- colectivizarea este Incheiata.

I ~ Rezistenta taraneascaeste putemica (circa 80 000 de tarani au fost aruncati 'in 'inchisoare)
•
•
rascoale;
mi~carea de rezistenta 'in munti;
~i se manifesta prin:

I
•
•
revolte;

refuz.u\ de a preda cotele.

49

I
•

);> Consecintele colectivizarii:

I
• agravarea crizei economice:
• din punct devedere cantitativ, produqia agricola este foarte mare;
• din punct de vedere calitativ, Romania inregistreaza cea mai joasa productivitate pe suprafata
cultivata din regiune;
• nivel scazut de mecanizare a agriculturii;
• distrugerea temeliilor traditionale ale satului romanesc;
• transformari sociale dramatice in mediul rural;
• veniturile mici determina schimbari demografice precum fenomenul migratiei de la sat la ora~;
• transformarea Romaniei Intr-otara cu grave probleme alimentare. I
2. Impactul regimului comunist din Romania asupra culturii

>- Ideologia c!ominanta In tarile comuniste ~ marxism-Ieninismul.

I
~ cu obligatia pentru populatie de a ~i-o asuma ~i de a trai conform preceptelor ei.
);> Fiind regimuri totalitare, regimurile comuniste au avut ca scop impunerea, prin activisti, a controlului total asupra
sferelor - politice ~i economice;
- culturale ~i spirituale.
);>

);>
Restructurarea radical a a vechiului sistem de valori ~i a institutiilor culturale avea ca finalitate construirea "omului
nou".
Mijloace de realizare :
I
• impunerea prin forta a noii directii In cultura romana :
• Intreruperea legaturilor cu Europa Occidentala;
• iunie 1948 - desfiintarea Academiei Romane ~i Inlocuirea acesteia cu una "noua" (Academia
Republicii Populare Romane)- subordonata politicii partidului.
• instituirea controlului asupra :
a) Invatamantului

1948 - Legea inviifiimantului

• formele de Invatamant care nu depind direct de stat desfiintate sau interzise;

• Invatamantul mediu ~i superior sunt reorganizate dupa mode luI sovietic.
b) Bisericii - tinta unor campanii ateiste :
• 1948 - Legea cultelor ~ este desfiintata (prin unirea fortata cu Biserica Ortodoxa) ~i pusa

• folosirea cenzurii
sub interdictie Biserica Greco-Catolica ~ unul dintre cultele traditionale ale tarii cu rol
majoritar in istoria ~i cultura nationala. I
. • scop - scoaterea din circuitul public a oricaror informatii, carti sau idei care ar fi putut sa
contrazica orientarea oficiala.
• . Autorii~i titlurile interzise se regasesclJitr-un volum intitulat ~ Publicatii intel'zlSe ~
I
1948 - peste 8000 de titluri ~i reviste interzise.
);> Au existat mai multe etape cu trasaturi distincte In care s-a manifestat monopolul ideologic comunist :
I etapa (1948-1958)
• campania activa de rusificare ~ exemplu: lstoria Romaniei de Mihail Roller (1 947) ~ revizuire completa a
I
trecutului tarii : .
• a ideii nation ale,
• a conceptului de patriotism.
• transforma cultura romana 1ntr-o anexa a culturii sovietice:
• infiintate edituri, institutii, biblioteci, muzee cu profil romano-rus;
• limba rusa devine materie obligatorie In ~coli.
• proletcultismul - aflat In centrul politicii culturale a regimului:
- orientare culturala care avea ca scop sa asigure alianta dintre cele doua clase principale ale socieUitii
romane~ti (clasa muncitoare ~i tadinimea) ~i sa redea principiile de viata~i modelele umane imbrati~ate
de acestea.

I
A II-a etapa (1958-1965)

• "Linia national a" impusa de Oej ~ are efecte ~i pe plan cultural.

• Forme de manifestare :
I
• redescoperirea valOI:ilor nationale;
• proces de derusificare care culmineaza in 1963 cu inchiderea Institutului "Maxim Gorki", a
Muzeului Romano-Rus, a editurilor ~i librariilor (Cartea Rusa), a. bibliotecilor.

A III-a etapa (1965- I 974) ~ cea mai prielnica pentru viata culturala.

I
• Invatamantul - cunoa~te 0 perioada de modemizare ~i deschidere .
• Scade importanta marxismului.
• . Cre~te ponderea disciplinelor exacte ~i tehnice.
I
50
I
•
I

• Reabilitarea soeiologiei.

I
•
A IV -a
Istoria este rescrisa pe alte coordonate.
etapa - dupa 1974-1989 -; perioada nefasta pentru cultura romana:
• "cultul personalitalii" se impune In toate domeniile culturii; .

I •

•
istoria este aservita acestei practici -; se ajunge la situatia in care lui Nicolae Ceau~escu ii este "gas ita" 0

genealogie ce ajunge pana la Burebista;

simbolul acestei politici -; Academia de partid "Stefan Gheorghiu" :

I • acapareaza domenii, care in mod firesc ar fi apartinut invatamantului universitar traditional sau
cercetarii ~tiintifice;
• monopolizeaza - sociologia, ~tiintele politice, jurnalistica.

• orientarea activitatii sociale ~i culturale spre preamarirea cuplului prezidential.

I
3. Impactul regimului comunist asupra vietii private ~i a yalorilor umane

I
;,. Unul din obieetivele neostalinismului romanesc a fost ~i:

• centralizarea si planificarea tuturor aspectelor existentei umane:

• alimentalia ralionala - ex. fiecare locuitor al tarii avea dreptul sa consume intre 173 - 189 kg legume
pe an;
I • suprimarea drepturilor ~i libertatilor omului:
• "legarea" cetatenilor de locul de munca;

Ingreunarea mi~carii populatiei de la ora~;

I problema mainii de lucru in agricultura rezolvaUi eu elevi, studenti, functionari ~i soldati;

interzicerea avorturilor (a dus la moartea a II 000 femei);

subordonarea vietii intelectuale directive lor de partid;

• suspiciunea faFl de straini;

I
inchiderea unor case memoriale;

• restrangerea spatiului de locuit la 8 mp de persoana (cu exceptia aetivi~tilor de partid);

rationalizarea progresiva a consumului de electricitate. gaze naturale;

I
inregistrarea caracterelor ma~inilor de scris.

• sistematizarea localitatilor - reconstruetia ora~elor in proponie de 90%, demolareade biseriei,

constructii faraonice - Casa Poporului din Bucure~ti, Canalul Dunare-Marea Neagra ~i Canalul

Dunare-B ueurqti.

I
4. Disidenta anticomunista

I ;,.

;,.
Acumularea fenomenelor de criza interna a dus ~i in Romania, cu multa intarziere fata de Polonia, Ungaria sau
Cehoslovacia - fenomenul de disidenta.

Protestul contra regimului s-a produs ~i prin:

I
;,.
• emigrarea intelectualilor (Paul Goma, Gh. Calciu-Dumitreasa, Vlad Georgescu etc.);

• mi~carea disidentilor (Ooina Cornea, Mircea Oinescu, Ana Blandiana, Gabriel Andreescu, Aurel Oragos
Munteanu etc.).
Fat[l de rezistenta ~i opozitia ani lor 1940-1950, disidenta prezinta deosebiri de taetica ~i obiectiv:

I • in anii 1940-1950 - membrii rezistentei nadajduiau in rastumarea comunismului, convin~i de:

• inevitabila interventie oceidentala ~i

• prabu~irea regimului impus de Moscova.

In anii destinderii ~i in conditiile semnarii acordl.llui de la Helsinki in 1975:

I
•
• sperante1e erau indreptate spre posibiltatea reformarii structurii existente.
• In 1977 grupul din jurul lui Paul Goma cerea:

alegeri Iibere,

I revendicari incompatibile cu regimul existent. .

• Acordurile de la Helsinki (1975) ~i 0 perioada de destindere - au stimu1at afirmarea disidentilor romani ;;i au
ingaduit:

I • statelor din Europa Occidentala sa intervina in apararea drepturilor omului ~i impotriva

manifestari10r cultului personalitatii In Romania.
• Disidenta romaneasca a actionat prin:
• scrisori deschise,

I
• texte ale disidentilor religio~i (predicile parintelui Gh. Calciu Oumitreasa din 1979).
• toate aceste scrieri erau critice:

la adresa cultului personalitatii,

I
la adresa socialismului dinastie,

~ solicitau respectarea drepturilor cetatene~ti

~ reforme de structura.

I 51
~ Disidenta in interiorul nomenclaturii: in 1989, ~ase fo~ti activi~ti ai PCR (Comeliu Maneseu, Alexandru Barladeanu,
Grigore Raceanu, Constantin Parvulescu, Silviu Brucan, Gheorghe Apostol) au redactat 0 scrisoare adresata lui
Nicolae Ceau~escu ("Scrisoarea celor ~ase"), prin care cereau:
• respectarea drepturilor omului ~i a Constitutiei,
• incetarea "sistematizarii" tentoriului ~i a exportului de alimente,
• restabilirea prestigiului international al Romaniei.
~ Actiuni de protest contra regimului:
• greva minerilor din Valea Jiului din 1977;
•
•
manifestatia studentilor ie~eni (1987);
demonstratia muncitorilor bra~oveni din 1987.
I
DICTIONAR
I
colectivizare desemneaza procesul de suprimare a proprietatii private in agricultura ~i inlocuirea sa eu cea

colectiva.

disident persoana ce manifesta pareri diferite fata de regimul comunist.

lovitura de stat actiune de forta, militara sau politica, ce urmare~te rastumarea regimului politic existent ~i
In10cuirea sa cu un altul.

nationalizare procesul de treeere a un or bunuri industriale, bancare in proprietateastatului.

totalitarism sistem politic autoritar, eare se caracterizeaza prin predominarea statului In raport cu individul ~i

se bazeaza pe primatul partidului unie ~i pe eultul personalitatii ~efului statului.

CRONOLOGIE

23 august 1944 ~ lovitura de stat de la Bucure~ti.

septembrie 1944
13 septembrie 1944
~

~
se constituie Frontul National Democrat:
se semneaza Convenfia de Armistifiu lntre Romania ~i Natiunile Unite.

I
6 martie 1945 ~ se formeaza guvemul comnunist condus de dr. Petru Groza.

iunie 1946
19 noiembrie 1946
1947
~

~
legea electorala.

falsificarea alegerilor parlamentare de eatre comuni~ti.

dizolvarea Partidului National Taranesc.

I
abdicarea regelui Mihai I. Se proclama Republica Populara Romana.

I
30 decembrie 1947 ~

februarie 1948 ~ congresul de eonstituire al Partidului Muncitoresc Roman (P.M.R.).

1948 ~ legea invatamantului, legea cultelor, nationalizarea.

1949-1962 ~ colectivizarea agrieulturii.

1964
1965
~

~
DeclarafiaP.M.R. in problemele mi!icarii comuniste!ii muncitore!iti internalionale.

Republica Socialista Romania.

I
1977 ~ greva minerilor din Valea Jiului.
1987
1989
~

~
greva muncitorilor din Bra~ov.
Scrisoarea celor !iase. I
TEMA8 I
SPA TIUL ROMAN ESC INTRE DIPLOMA TIE ~I CONFLICT
IN EVUL MEDIU ~I LA INCEPUTURILEMODERNITA.TII I
A. SPATIUL ROMANESC INTRE DIPLOMATIE ~I CONFLICT IN EVUL MEDIU ~I
LA INCEPUTURILE MODERNITA.TII I
1. Situatia internationalli Intre secolele XIV-XVII

> Polonia ~i Ungaria au atins un stadiu de cre~tere a fortei lor care le-a permis sa se angajeze 'intr-o aqiune militara de
durati:l vizfmd expansiunea spre ri:lsi:lrit ~i sud-est.
I
~ Lajumatatea seeo1ului al XIV-lea - declinul Hoardei de Aur - a inlesnit aseensiunea puterii:
• Po1oniei,
• Lituaniei,
I
• Ungariei,

~
• enezatului Moseovei.
In seeolul al XIV-lea a lneeput expansiunea otomanilor in Peninsula Baleaniea. I
~ Factorii eare au eontribuit la eonsolidarea pozitiei otomanilor:
52
I
•
 • divizarea ~aratelor bulgare,

I ~
•
•
luptele interne din Bizant,
descompunerea Taratului sarb.

In secolul al xv -lea, in sud-estul Europei, situatia intemationala a fost influentata de ascensiunea puterii otomane.

~ Secolul al XVI-lea a fost epoca de culminatie a puterii ~i expansiunii otomane:

I
• Ungaria a fost zdrobita in batalia de la Mohacs (1526) - transformata In pa~alac (1541), iar Transilvania a
devenit principat autonom sub suzeranitate turceasc~.
• Imperiul otoman a fost acceptat ca partener in Europa, nu mai era considerat du~man, datorita deosebirii de

I ~
religie.

• Franta a incheiat cu sultanul, un tratat decooperare impotriva Imperiului habsburgic, In martie 1536.

In a doua jumatate a secolului al XVI-lea relatiile intemationale se caracterizeaza prin constituirea ~i dezvoltarea unui

I
~
sistem politic european, in cadrul caruia, deciziile ~i actiunile tuturor state lor sunt Intr-o interdependenta permanenta.

Situatia intemationala a Tadlor Romane, In a doua jumatate a secolului al XVI-lea a fost influentata in mod direct de:

• lupta dintre Imperiul otoman ~i cel habsburgic pentru dominatiein Europa Centra Ia,
• atitudinea aparte a Poloniei:

I
• in general, ostila imperialilor,
• prudenta fata de turci,
• interesata In asigurarea unei influente proprii 'in Tarile Romane, in primul rand 'in Moldova.

I ~
~
~
Interventia imperiala In Transilvania a provocat nemultumiri In Polonia ~i mai ales, la Poarta.
Poarta a intensificat operatiunile militare impotriva imperialilor, a ocupat si transform at Banatulin pasalac (1552).

S-a format Liga crestina care alatura habsburgilor, Spania, papalitatea, ducatele de Mantua, Ferrara ~i Toscana.

~ In aceasta conjuctura intemationala complexa - in Tarile Romane - Mihai Viteazul conduce lupta pentru independenta

I
~i unire intre 1594-1601.

2. Tarile Romane ~i regatele eatolice veeine

I ~ Statele romane~ti ~i Regatul ungar, initial, s-au apropiat, cand au fost amenintate de expansiunea otomana. In cadrul
efortului antiotoman al Ungariei, un rolinsemnat a revenit factorului' militar romanesc din Transilvania ~i Banal.
~ In Tara Romaneasca,implicarea 'in lupta antiotomana a lui Mireea eel Batran (1386-1418):
I '.
•
In 1389 Mircea cel Batran incheie 0 alianta cu regele Poloniei, Vladislav JageIio,contra Ungariei.
In conditiile cre~terii pericolului otoman (In timpul sultanului Baiazid I) - Tara Romaneasca se orienteaza
spre 0 alianta cu Ungaria (condusa de regelh Sigismund de Luxemburg) -,- pe baza recunoa~terii stapanirii

I domnului Tarii Romane~ti in Alma~ ~i Fagara~, in sudul Transilvaniei, cu titlul de feud, ~i In Banatul de,
Severin,
• La 7 martie 1395 - tratat de aliantii cu regele Sigismund de Luxemburg, la Brasov si care este primul tratat
din S E Europei indreptat impotriva lmperiului otoman.

I ~ in Moldova, ~tefan eel Mare (1457-1504) avea ca obiective ale politicii exteme:

emanciparea Moldovei de sub tutela marilor puteri vecine;

lupta antiotomana.

I •

•
in prima parte a domniei, pe primul plan s-au aflat relatiile cu Ungaria ~i Polonia, puteri care rivalizau pentru
Moldova, gurile Dunarii ~i Chilia (rivalitate ce s-a manifestat ~i In a douajumatate a secolului al XVI-lea),
Orientarea spre Polonia, care ii asigura proteqie impotriva tendintelor de dominatie ale Regatului ungar - a
ram as direqia principala a politicii exteme a Moldovei; i-a permis sa-~i asigure stapanirea asupra Chiliei ~i
I drumului comercial pe care Ii controla.
• In aprilie 1459 - tratatul de la OvercheHiuti cu regele Cazimir al Poloniei, pe care I-a recunoscut ca suzeran.
• Consecinta: indepartarea <;Ie la hotarul Moldovei a lui Petru Aron, rivalul sau,

I •
• Restabilirea legaturilor cu Po Ionia a insemnat indepartarea de Ungaria ~i Tara Romaneasea.
In 1465 ~tefan cel Mare a reu~it sa aduca In stapanirea sa eetatea Chilia, subminand interesele comerciale ale
Ungariei ~i Tarii Romane~ti. Pentru a restabili situatia, Matei Corvin a intrat in eampanie In 1467, dar in drum

I •
spre Baia este infrant de armata lui ~tefan,
-7 Moldova ies'e de sub suzeranitatea Ungariei,
A dOlla etapa a domniei - Illpta antiotomani\,
• 10 ianuarie 1475 - batalia de la Vaslui - victorie categorica a lui Stefan impotriva otomanilor.

I
• Intelegand inevitabilitatea unei ofensive otomane:
• ianuarie 1475 - Stefan a adresat 0 scrisoare principilor cre~tini pentru a largi eoalitia
antiotomana;

I • iulie 1475 - ~tefan cel Mare incheie un tratat de alianta antiotomana eu Matei Corvin ­
punand astfel baze noi raporturilor dintre cele doua tari;
• 1484 - Imperiul otoman cucere~te Chilia, Cetatea Alba.
• incereari nereu~ite de recueerire a cetatilor pierdute eu ajutorul Poloniei. in acest sens,

I
•
$tefan presteaza omagiul vasalie regelui Cazimir in septembrie 1485, la Colomeea;

1487 - Stefan incheie pace cu Imperiul otoman;

I 5]

 - pliHe$te din nou tribut Poqii;

I
• 1489 - Stefan cel Mare 'incheie alianta cu Ungaria.
• 1492 - loan Albert devine rege al Poloniei $i incepe pregatirile militare pentru:
inlaturarea dominatiei otomane asupra Chiliei $i Cetatii Albe;
instaurarea contrcilului polon direct asupra Moldovei, prin inlaturarea lui Stefan.
• 1497 - confruntare cu polonezii la Codrii Cosminului - Stefaninvingator:
tratatul de la Hiirlau semnat'in 1499,intre Moldova $i Polonia, stabilea "pacea ve$nica"
'intre cele doua state $i emanciparea Moldovei de sub suzeranitatea Poloniei .
I
~ In lupta antiotomana, Mihai Viteazul (1593-160 I) se orienteaza spre alianta cu Habsburgii:
• 20 mai 1595 - incheie un tratat cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, prin care:
• Mihai Viteazul - devine membru in alianta antiotomana;

I
- devine loctiitor allui S igismund Bathory.

• In 1598 lncheie un nou tratat cu Habsburgii 'impotriva otomanilor:

• se elibereaza de sub tutela lui Sigismund Bathory;
• lncheie paee cu tureii obtiniind confirmarea domniei.
•

•
Prin campaniile din anii 1599-1600 Tarile Romiine si Transilvania sunt reunite intr-un sistem politic (uniune
politica) coordonat de Mihai Viteazul.
In 1599 - agravarea pozitiei Tarii Romiine$ti prin:
I
• alegerea lui Andrei Bathory ca principe al Transilvaniei:

era ostil luptei antiotomane;

'in bune relatii cu Polonia.

• Mihai Viteazul hotara$te sa actioneze:

• iulie 1599 - trimite 0 solie la Praga $i cere permisiunea sa intervina 'in Transilvania;
• 'in octombrie 1599 intra in Transilvania;
• 18 octombrie 1599 - eii$tiga batalia de la Selimbar
este recunoscut de Dieta Transilvaniei ca loqiitor al 'imparatului:
nu a modificat sistemul constitutional de stari; .
a dus 0 politica in favoarea nobilimii mici romiine$ti $i 'in special a: boieri lor din
Tara Fagara$ului.
•

•
Hotararea precipitata de invadare a Moldovei, Mihai Viteazul a luat-odatorita uneltirilor Impotriva sa de la
curtea lui leremia Movila, instigatdePolonia.
In mai 1600, interventia lui Mihai in Moldova pe care 0 cucere$te, invocand ca motiv - alianta lui leremia
I
Movila cu turcii $i tatarii.
• Consecinte:
• . Mihai Viteazul reface frontul antiotoman;
I
• infaptuie~te Unirea celor trei tari romiine (Mihai se intitula "domnal Tarii Romane$ti, al
Ardealului $i a toata tara Moldovei"):
unificarea era vazuta ca solidaritate cre$tina, nu ca unitate nationala;
in realitate, Principatele ramaneau administrativ $i politic separate.
I
-7 aceasta unire nu a durat, dar creaza un precedent, care cu timpul, devine un ideal.
• Marile Puteri erau ostile Unirii:
• Polonia nu accepta pierderea Moldovei.
I
• Nobilimea maghiara din Transilvania ostila unei suprematii romfme$ti.
• Rudolfal II-lea nU.avea incredere 'in Mihai.
• 18 septembrie 1600: Mihai este Infrant la Miraslau de nobilimea din Transilvania, care s-a alaturat
generalului imperial Gheorghe Basta

I
- pierde Transilvania.

• In Moldova, polonii au patruns $1 au restaurat dinastia Movila, cu intentia de a-I numi domn In Tara
Romaneasca pe Simion MoviIa.
I
• Mihai pleaca 'in exil $i cere sprijinullui Rudolf al II-lea.
• august 1601 - la Guruslau - Mihai ca$tiga batalia cu Sigismund Bathory.
• Habsburgii, care aveau obiective precise $i de durata In spatiul Principatel6r, II asasineaza pe Mihai
I
Viteazul pe Ciimpia Turzii (cu ajutorul mercenarilor valoni platiti de generalul Gheorghe Basta).

3. Reiatiile cu Imperiul otoman I

~

I
Tara Romaneasca $i Moldova, cu mijloacelediplomatiei $i rezistentei arm ate aveau ca obiective ale politicii exteme:
• lupta pentru mentinerea independentei politice $i a autonomiei;
• apararea teritoriului $i a hotarelor tarii;
• prin implicarea In lupta antiotomana Tarile Romane s-au integrat ca un factor important in cruciada tarzie;
• stoparea tendintelor expansioniste ale Ungariei $i Poloniei .
I
54

I
•
I
Tara Romaneasca
~ La finele secolului al XIV-lea otomanii se instalau la Dunare, prin cucerirea de catre Baiazid I a taratelor Tamovo (1n

I
~
~
1393) si Vidin (In 1396)
Tara Romaneasca se atla sub conducerea lui Mireea eel Batran (1386-1418).
Inceputul conflictului dintre Tara Romaneasca ~i puterea otomana a fost unnarea interventiei lui Mircea la sudul
Dunarii, In teritorii a caror stapanire 0 revendica ~i sultanul Baiaz,id 1.
I ~ Mircea a declan$at conflictul cu puterea otomana:
• preluand stapanirea Dobrogei (1388);
• intervenind In favoarea sarbilor In batalia de la Campia Mierlei (Kossovopolje) (1389) .

I ~ In 1394 sau 1395 - Baiazid I Intreprinde 0 expeditie In Tara Romaneasca.

Obiective: - 'indepartarea influentei maghiare 'in regiune;
- cucerirea Tarii Romane~ti.
~ LURta decisiva dintre Micea si Baiazid i s-a dat la Rovine (mai 1395); se Incheie cu victoria categorica a lui Mircea.
I • Consecinte:

- 'indepartarea pericolului otoman;

- organizarea primei mari coalitii continentale antiotomane initiata de regele Ungariei, cu participarea

I ~
cavalerilor occidentali ~i a lui Mircea cel Batran.

Opunand rezistenta cuceririi otomane, romanii s-au integrat ca factor de prim plan in cruciada tarzie.

• Mircea a participat In fruntea unui contingent romanesc la Cruciada de la Nicopole( 1396), care se 'incheie cu

I
~
'infrangerea fonelor cre~tine.

In secolul al XV-lea, apararea Dunarii dejos a fost asumata de Vlad Tepe~ (1448,1456-1462,1476).

• 'incheieo alianta cu Matei Corvin, regele Ungariei, 'in acest scop;

• Vlad Tepes refuza plata tributului ~i astfel deschide lupta cu Poarta Otomana;

I
• 1461 - 1462 - organizeaza 0 campanie In sudul Dunarii;
- devasteaza 0 'intinsa regiune.
• Consecinte:

I
• Imperiul otoman Intreprinde 0 campanie de pedepsire;

- cu forte net inferioare, Vlad Tepe$ aplica tactica "pamantului piirjolit".

• iunie 1462 - "atacul de noapte" In apropierede Tiirgovi$te;
- 'ii 'invinge pe turci $i astfel reu$e~te sa apere autonomia tarii .
I ~ Criza Imperiului otoman la sfarsitul secolului al XVI-lea s-a manifestat si In zona Tarilor Romane, contribuind la
agravarea dominatiei otomane, cu aspectele ei politice si economice.
~ Domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601) a coincis eu relansarea de catre papa Clement al VIIl-lea a uneialiante, Liga

I Sfiinta (condusa de 'imparatul Rudolf al II-lea) contra Imperiului otoman:

• Iariie Romane trebuiau sadetina un loc aRarte in planurile antiotomane, fiind interesate si ele, prin pozitia kit,
In actiunea Ligii Sfinte.
• Adeziunea Tarii Romanesti la Liga Sfanta s-a datoratinitiativei domnului, care avea acordulStarilor
I privilegiate.
• La 13 noiembrie 1594 izbucne~te la Bucuresti rascoala antiotomana initiata de Mihai Viteazul (care se
desta~oara In iama 1594-1595) prin:

I • uciderea creditorilor levantini;

• atacarea gamizoanei otomane.

• Cucerirea ceHitilor de granita de la Dunare - declan~eaza ostilita\ile cu Imperiul otoman.

I • In aceste conditii, tiind previzibila reaqia otomana, Mihai Viteazul Incheie la Alba iulia, prin delegaTia
SUirilor, la 20 mai 1595 - un tratat cu Sigismund Bathory, principe Ie Transilvaniei, prin care Starile:
• subordoneaza Tara Romaneasea principelui Ardealului, devenit autoritatea su'prema;
• subordoneaza domnul marilor boieri.

I
• Suzeranitatea lui Sigismund Bathory asupra Tarilor Romane semnifica si necesitatea alcatuirii unui organism
politic si militar In stare sa se 0Runa imperiului otoman.
• Dupa rascoala antiotomana, In istoria sfiir$itului de secol, s-a deschis 0 epoca de confruntari mil itare Intre

I Tarile Romane ~i Imperiul otoman.

• Confruntarea decisiva pregatita de turci a avut loc la 23 august 1595, In batalia de la Calugareni,
incheiata ell victoria lui Mihai Viteazul.
• Actiunea militara a lui Mihai a continuat In octombrie prin recucerirea Tiirgovi~tei ~i a cetatii
I Giurgiu.
Campania otomana la nordul Dunarii se Incheie cu un e$ec.

Mihai Viteazul deschidea negocierile cu turcii, pe care le-a Incheiat printr-o pace.

I ).>
Transilvania

~ In schimbul platii tributului, turciili recunosc domnia.

Incepand cu 1443, voievodul Transilvaniei Ianeu de Hunedoara (1441-1456) a adoptat tactica de lupHi ofens iva

I antiotomana;
• atrag,erea Tari.\or Romane In frontul antiotoman.

55

I
~ 1443-1444 - Ianeu de Hunedoara organizeaza "Campania eea lunga" - 0 putcrnica aqiul1c militarain Peninsula
aalcqnica,l~e!j.reparticip~~i Vladislav I, regele Ungariei siPoloniei:

I
. ~. fClftele cre~tine obtin victorii importante la S de Dunare;

e iulie 1444 - regele Vladislav li1cheie cU .turoii paceade la Seghedin, dar se lasa convins de legatul papal sa

,reia ol>,tihtatile contra Imperiului otoman.

I
• in acest context, statele cre~tine,..din up,us declan~eaza 0 nou3crl\ciada anti(}t6mana condusade regele

~
Vladislav I, care se incheie prin infningerea de 13 Varna( 10 noiembrie 1444).
in 1446 Iancu de Hunedoara este numit guvernator al Ungariei, atribu~ie ce-iraspl~tea lupta sa antiotolilalla .
• Din 1453-1ncepe 0 nouaetapa aexpansiunii olomane, dupa cucerirea ConstantinopolLtlui ;
.'
I
• :Vtahorned al II-lea ineea.ea sa .nicereasca Be!gradl1l, daresteopritdelancu de Ilurredoara sub
zidurile oP>.'il!:ui.
-> Iancu de Hunedoara obtine 0 victorie categorica la Belgrad in iul ie -f'456.
I
Moldovi!
'>

~
0 ':l!ta et:::1a a rezistentei romane$ti la Dunarea de jos a fost in timpul domniei lui Stefan eel. Mare (I45T·1504 ) in
Mokio,a.
?rcdecesorul sau, Petr\:! Aron, fusese silit sa se incline In fata ultimatumului sultanului Mehmed al II-lea ~i sa
I
~
recunoasca suzeranitatea otomana ~i implicit - plata tributului.
Mahomed al H-Iea a fost silit sa treacalaorganizarea unon campaniidescoatered1n lupta a Moldovei:
• la:ince:putul lui 1475 organizeaza 0 mare expeditie subcomanda lui Sohrrian :
I
?
• la 10 ianuarie 1475 are loc batalia de la Vaslui - vietorie categoric a alui ~tefan.
• vara 1476- MoJdova este atacatadetatarii din Crimeea, ~i de turei :
• iunie 1476 - Mahomed al II-lea aintrat In Moldova·in frunteaunei o~ti numeroase;
I
- 26 iulie 1476 -batalia . de la Razboieni (Valea Alba)~afinata moldoveana estelnfninta, dar In .
august sultanul da selllnalul de retragere.

- a doua mare eampanie Impotriva Moldovei se tneheia euun e~ec.

- Stefan cel Mare reu$e~te sa dejoace planul turcilor de transfonnare a tarii In pa~alae.
I I

I
- Lipsa de dinamism a coalitiei . antiotomane··I-adetemlinat pe$tefan sa Ineheie pace cu tureii $i sa
I
,
aecepte .pll:).t.a,tributului.
~ Marea capacitate de rezistenta a Principatelor Romane In fata otomanilor se poate constata,lllai ales in Moldova, In
timpullui Stefan eel Mare. ' . i
~. Otomanii .colldu$i.de sultanul Baiazidal II-lea, in 1484 - se multumesc sa eueereasca doar eetati k Chilia ~i Celatea
Alba.
;.- T1\ri I~ Romane allreu$it sa se atirme ea factori activi in~~\atii Ie i.nternationalepentru:
• a-$i salva existenta statal a;
;;': . · a·~i--asigura; continuitatea unei vielipolitice rolllar)e~li .autonome.

:B. DECEN:·AU CUCERIT OTOMANIITARILE ROMANE ?

,

II
L ;TariIeRomane'~iPoartaotomana

).> In secolele al XIV -lea - al XVI-lea statutul Tarilor Romane este determinatde:
• interesul marilor puteri vecine de a Ie mentine ca state tampon Intre ele ~i Imperiul otoman;
• marea rezistentaaTarilorRomane In fala atacurilor otomane.

~Faetorii care aucontribuit la men\inerea autonomiei TarilorRomane:

• in prima etapa ~ a mariloreonfruntari militate f- de la sfiit$itul secolului al XIV -lea pana. in prima jUlllatate a
secoluluiaJ XVI"lea:
• otomanii s-au temut de compliea!ii interne $i internalionale, datorita eapacitatii remareabile de
rezistejl\a romane~ti · in rata atacurilor;
• marile puteri cre$tine din zona (Polonia, Ungaria, imperiul hahsburgie) aveau interesul sa pastreze
Tarile Romane ea statetampoHlntret;!e ~i Imperiul otoman .
• In a doua etapa, incepand din a douajumatate a secolului al XVI-lea:
• . ratiunile economice au prevalat asupraGe'lorpolitieo-militare ·(un regim indin:CI de c!\)rnillape prin
intermediul administra\iei romanqti cramai. rentabil j:Jentru Imperiul otoman, in teresai de pr0v iziil e
pentru armata $i imperiu):
Imperiul otoman a relnnoit statutul de state tributare aceeptat:
In mod curent In Tara Romaneasea - dupa 1420 ~i aecentuat in 1462;
In Moldova - din l456, aecentuatdupa 1484;
In Transilvania - dupa 1541;
• In domeniul economic:
tributurile, > pe$'che~urile ating celt mai mari cote;

I
se adauga obligatii noi de apro.vizlOnare, transport ~i In mUncll.

S6
I
I
•

I 2. Statutul juridical Tarilor Romane faladePoarta

I >- . Dinpunct de vedere al dreptului islamic. tarile tributare Taceau parte din Casa Paoii, situatallJtre Casa Islamului ~i
Casa Razboiului.
• Tarile Romane: - au racut parte, confoml dreptului islamic, din Casa Pacii;

I >-
-. - se ajlalJJa :extre)'1litaleadirectiei strategic~de 111flintareispre ctlri1ntlEutbpei - Viena.
Modeluljuridic al statutului Tablor Romane I-a constituit acru/~ legamant.
• Existenta acestui act Insemna:
: ~ ',;; : .

I
• 0 pastrare neal terata a entitalii statale,

• 0 garantare a neamestecului in treburile interne ,

• 0 intangibilitate a teritoriului propriu SL(PUS autoconducerii, .1n sqhimbl.ilunor:

obligatiimateriale .(plata unui tribllt in natura),. . . .

I
obligatii militare (fumituri de razboi, cu titlu de 'impmmut,\ncartiruir~alirnitat.a a unor

trimi~i musulmani). .'

• S tatutlli Tari lor Romane fata de Poarta era fixatprin Capitula/ii ("cani de juramant", acte d~ pace) :

I • acte sub forma de. articole, prin care prevedeau: respectarea autonomi.ei · acestora (pastrarea
institutiilor); ' .
• stabilite prin firmane $i pontnci , car,e repetau prin~ipiilejslami~e,jn qare,chiar juraminte le verbale
aveau valoare legala. . . .. .

I >-
• Principele era domn pamante~ ales de boieri , .' .
Hegemonia otomanas-a instauratln TariLe Romane,efectiv si pe termen lung. dupa anii 1538~154l: "
• dupa prabu~irea Regatului ullgar, ' .

I
>-
• dupa Incheierea pacii otomano-polone din 1533,
• dupa campania sultanului Soliman Magnificul In Moldova din l5} 8. .' .'

In plan economic s-a constatat 0 cre:;;tere a obligatiilor Tarilar Romane fata de poarta.

I 3. Regimul economic al dominatiei otomane

>- Regimul economic al dominlltiei ot0 1l1 ane a constat IntT-un sistem de obligatii :

I •
•
obligatii oficiale (singurele pana la mijlocul secolul.ui al XVI-lea),

sistemul darurilor neoficiale (cu anumite ocazii :;;i unui cerc din ceoInce mai larg de demnitari otomani).
- Se observa 0 cre:;;tere treptata aponderi i sarcinilor neoficiale fata de cele oticiale.

>-
I Obligaliile oficiale fata de Poarta erau:

• materiale: - haraciul (considerat obliga\iade vasalitat e ); . . 1 . 1 cu caracter relativ fix

-pe~che~urile anuale ldarurj pentru reconfinnareadomf.liei); I ' ~i periodic . . '
- de aprovizionare cu produse (cereale, turine de oi, lellln), vanzari preferen(iale;

I >-
• militare: ~ sprijinirea Por~iicu soldati ~1 salahori In ps:ripad;a campaniilormilitare

Pentru romani, haraciul a'insemnat:

• initial un pre~ al pacii sau neagresiunii otomane,

I
•
.. •
ulterior - simbolul suzeranitatii otomane,

simplu impozit- dupa instaurarea dominatiei otom<)ne.

4. Teritorii romane~tisubadministratieotomana

I >- Instaurarea efectiva a suzeranitatii otOillane asupra Tarilor Romane a fost pregatita . si asigu,rata printr-o serie de
posesiuni otomane cu terito]'ii rupte din aceste tari, care avea.u misiunea:

I
• de a supraveghea mai 'indeaproape mi~c~J;jledomniIor munteni $i moldoveni, ~. principilorardeleni; ~

• de a control a mai direct punctele strategice ~ieconomice de mare Insemnatate pentru m~ntinerea dpmina~iei
otomane In aceasta zona .
>- Teritoriile romane:;;ti sub administra(i.eoto·li13cna aufost:

I .• Dobrogea:

• cucerita in mare parte in urma,campaniilor din 14 [9$i 14:?-0, '.:

etapa care se incheie in 1484 - cu luarea .in stapanire a gurilor p unarii , In urma cuceririi

I importantelor centre strategice ~i cOlllerciale Chilia :;;iCetatea Alba. .

• transformarea Marii Negre in "lac otoman" - instaurarea deplina $i efectiva a administra~iei otolllane
·in Dobrogea.
• Cetatea Tighina - cucerita dupa campania lui Soliman In Moldova In 1538 ~i tranSf011l1ata Intr-un compl ex
I lllilitar subdomina1ie otornana ,
• Cetatea Brailei - ocupata intre 1538-1541.
• Cetatea Giurgiu - ocupata In 1546.

I • Cetatea Timisoarei - cucerita in 1552,deschizand astfel drulllulspre Transilvania. -f

57
I
I
~ 0 situatie speciala 0 avea pentru principatul Transilvaniei prezenra pasalacurilor de Timisoara, de Buda si apoi Oradea,
I
In vecinatatea hotarelor sale.
~ Din punct de vedere administrativ, teritoriile ocupate au fost "incadrate "in sistemul teritorial-administrativ otoman (de
ex.: raiale, pasalacuri). I
c. PRINCIP ATELE ROMANE / ROMANIA CA MIZA A PROBLEMEI

ORIENTALE
I
1. Context

~ Secolele al XVIII-lea $i al XIX-lea aduc schimbari "in spatiul Tarilor Romane:

I
• raporturile dintre Imperiul otoman, Rusia $i puterile Europei occidentale, Franta $i Marea Britanie sunt
profund modificate de:
• Revolutie ~i razboaiele napoleoniene,
• de razboaiele ruso-turce, care au sfiir~it odata cu caderea Imperiului otoman.
I
Tarile Romane, Moldova ~i Valahia sunt transfonnate in teatru de confruntari militare "intre imperiile vecine .
'.
,. Exista 0 distorsiune "intre:
• factorii geopolitici care apasa asupra Principatelor $i
' I
• putereainfluentelor ideologice.
• Forta este a Rusiei, care vrea $i detine mijloacele unei expansiuni in Balcani.
• Influenta Revolutiei franceze se simte 'in Principate, ca $i "in toate mi$carile nationalitatilor din spatiul
I
balcanic, dar Franta nu are 0 interventie directa in Principate 'intre 1815-1848.

2.Principate'le inproblemaorientali'i: un camp de lupti'i I

~ Situatia intemationala (secolul al XVIII-lea - prima jumarate a secolului al XIX-lea):
• declinul Imperiului otoman;
• ascensiunea in forta a Imperiului rus in Balcani;
• Austria, Rusia, Prusia -"i$idisputa dominatia asupra spatiului balcanic, Tarilol' Romane $i Poloniei;
• Franta "i~i protejeaza interesele "in Orient, Marea Britanie - drumul lndiei, iar Austria vrea sa limiteze
hegemonia rusa 'in estul Europei.
• Imperiul rus - profita tot mai mult de criza Imperiului otoman, care TIU a reu~it sa se adapteze politic,
I
~

~
militar, economic.
pretext: protejarea cre~tinilor din Balcani.
ConjuchJrile exteme, prin prism a intereselor balcanice $i europene apasa direct asupra Principatelor ~i sunt dirijate de
. I
diverse grupuri ~i partide, care l~i revendica proteqia din exterior (a Rusiei, a Frantei $ia Marii Britanii).
~ Relansarea razboiului antihabsburgic se soldeaza cu infriingerea turcjlor, "in asediul Vienei din 1683, decatre 0 coalitie
la care participa ~i principii celor trei tari romiine~ti.
'. Victoria coalitiei adetenninat:
• mutatii politice In planul Europei Centrale ~i Rasaritene;
• semnificativa evolutie 'in viata politica intema a Tarilor Romane, confruntate cu competitia celor trei
mari puteri: Imperiul habsburgic, Polonia ~i Rusia.
I
~ La sfiir~itul secolului al XVIII-lea ~i Inceputul secolului al XIX-lea s-au desfa~urat aproape continuu razboaie ruso­

~
~
turce.
La sfiir~itul secolului al XVUI-lea, cre~te ciimpul de influenta al Rusiei in detrimentul Imperiului otoman.
1774 - tratatul incheiat "intreRusia $i Imperiul otomanla Kuciuc-Kainargi:
I
• Rusia "i~i extindea teritoriul ·prin ocuparea hanatului Crimeei ~i a teritoriuluidintre Bug ~i Nistru;

• obtinea dreptul de navigatie pe Marea Neagra ~i Stramtori;

• diferendele intemationale nu sunt rezolvate;

I
• "problemaorientala" s-a complicat "in functie de node desIa$urari mifitare.

~ Interferenta expansiunii puterii teritoriale, comerciale ~i spirituale ruse, CLl efectele razboaielor napoleoniene din

Mediterana ~i Intinderea lor spre Balcani ~i Marea Neagra, obligaConstantinopolul la retrageri.

I
~ Imperiul rus ~i monarhia austriaca manifestau in continuare tendinte expansioniste, iar Franta ~i Anglia deveneau tot

mai active In aria stapiinirilor otomane .

3. lncercllri externe de organizare a PrincipateJor'in timpul crizei orientale din secolul al XVIII-lea
I
}.> In contextul razboaielor rLlso-austro-otomane din secolul al XVIII-lea, tarina Ecaterina a II-a propunea:
• Crearea unui stat tampon intre cele trei mari imperii sub numele de Dacia - fonnat din Moldova ~i Tara
Romiineasca - condus de un suveran de religie cre~tin-ortodoxa .
• StatuI unna sa fie independent, fiira a putea fi Incorporat de Rusia sau Austria, ori sa cada sub 0 alta
dependenta.
I
58
I
•
I

» Atat acest proiect, cat ~i proiectul grec al Ecaterinei a II-a s-au lovit de "problema Orienldla", ceea ce face ca "regatul
dacic" sa ramana doar 0 recunoa~tere a destinului comun al Tarilor Romane.
I » DesIa~urarea evenimentelor nu valideaza proiectele elaborate pe parcursul evolutiei "problemei orientale", nici nu
confirma a~teptarile Principatelor:
• In 1775 - Austria anexa Bucovina;

I »
• In urma pacilor Incheiate dupa confruntarile dintre marile puteri, la 28 mai 1812 - Rusia Incorporeaza

teritoriul dintre Nistru ~i Prut.

Pentru Pricipate aceasta etapa din istoria "problemei orientale" reprezinta totu~i un progres:

I
• soarta lor politica a ajuns In dezbaterile intemationale,ln actele pacilor Incheiate;

• Intre 1774 ~i 1802 seria de firmane ~i hati~erifuri pe care Poartaa fost obligata sa Ie acorde Principatelor - a
modificat statutul juridic al acestora;
• puterea suzerana a fost constransa sa garanteze privilegiile Principatelor ~i sa tina seama In exercitarea
I »
drepturilor sale de elauzele tratatelor Incheiate eu puterile straine.
In urma unei eonfruntari ruso-otomane, s·a semnat tratatul de la Adrianopol, In 1829; prevederile Conventiei de la
.

Akkerman erau eonfirmate - ru~ii obtinand eonsolidarea protectoratului, In eonditiile in care Tarile Romane erau sub

I suzeranitatea Portii.
• In urma acestui tratat:
• Rusia negoeiaza avantaje comerciale ~i economice, libertatea traversarii stramtorilor cu nave de
marfuri;

I
• otomanii ~i-au retras garnizoanele de la Tumu, Giurgiu ~i Braila;

• ru~ii se ocupa ~i de reorganizarea celor doua Principate ' - prin regulamente administrative, dupa
consultarea adunarii boierilor, prezidata de contele rus Kisseleff, care au intrat In vigoare:

I »
In iulie 1831 -In Tara Romaneasca,
In ianuarie 1832 -In Moldova.
Dependenta Tarilor Romane fata de ru~i ~i ponderea suzeranitatii otomane, dependenta Transilvaniei fata de Austria - se
aflau In centrul revolu\iilor de la 1848. Revolutionarii din Ia~i, Bueure~ti ~i din Transilvania afirmau:
I • suveranitatea poporului,
• drepturile ceta\enilor.
» Dupa Infrangerea Revolutiei de la 1848-1849, Poarta a semnat Conventia de la Balta-Liman, prin care:

I »
•
•
domnii din Principate sunt alqi de Rusia ~i de Poarta, pe 0 perioada de ~apte ani;
Adunarile au fost Inloeuite cu divane, ai caror membri erau numiti de domni ~i de guvemul otoman.

Trupele ruse raman In Principate pana In 1851.

»
I
»
Sfiir~itul revolutiilor deschidea calea exilului, nu ~i abandonarea luptei.

Timpul exilului - timpul perfeqionarii discursului romanesc asupra dreptului, care a~eaza vechile capitulatii Incheiate -c,u
Poarta In cadrul conceptual al dreptului international contemporan. .

I 4. Principatele intre diplomatie ~i razboi

» Razboiul Crimeei Intre Rusia ~i Imperiul otoman - 0 noua faza a problemei orientale.
» In 1856 - Congresul de la Paris - a pus capat razboiului:

I
• coaJitia formata din Franta, Marea Britanie, Austria ~i Sardinia - a intervenit pe langa turci,lmpotriva ru~ilor
- a blocat expansionismul ru~ilor In BaJcani;
• se Incheie protectoratul rus asupra Principatelor;

I
• Tratatul de la Paris favoriza Principatele ~i aducea modificari statutului politico-juridic;
• reprezentantul Fran!ei - contele Walewski - a ridicat problema Unirii Principatelor sub un print strain;
• Congresul s-a Impartit In doua tabere:

I »
•
•
prounionista (Franta, Rusia, Sardinia ~i Prusia) ~i
antiunionista (Austria ~i Turcia, la care s-a adaugat ~i Anglia).

Problema esentiala a romanilor In relatiile internationale In acest moment - Unirea.

» Deci, tratatul de la Paris a favorizat lupta romanilor pentru unire.

I
» Aplicarea clauzelor Tratatului de la Paris privind reorganizarea Principatelor se realizeaza 'in trei ani de lupte ~i

negocieri cu Marile Puteri:

• In primul rand, se aleg adunarile, In 1857, In cele doua tari romane;

I • alegerile sunt falsificate de catre Constantinopol.

• In iulie 1857, Napoleon al III-lea ameninta cu ruperea rela\iilor cu Poarta.

• Poarta a refuzat sa accepte revendicarea Unirii, pe care 0 considera contrara elauzelor tratatului de la Paris.

I • august 1858 - Marea Britanie ~i Rusia se pun de acord cu pozitiile Frantei pentru a preveni tulburari grave In
Moldo- VJahia - acord ratificat \'n cadrul tratatului de Ja Londra:
• Principatele raman sub suzeranitatea Portii ~i sub garantia puterilor semnatare ale Tratatului de la
Paris.
I ~ Infiiptuirea Unirii la 24 ianuarie 1859, prin dubJa alegere a domnitorului Alexandru loan Cuza ~ punea puterile
garante In fata faptuJui Implinit.

59

I
I

 I
>Cuza ·a fost constrans sllabdice In 1866, printr-uii complotorgat1izatdeconservatori~i liberali.

) C!iderea lui Cuza ~i ascensiunea la tronul Principatelor a prin~ului Carol de Hohenzoll etn - candidat1.l1f'ranfei ~i Prusiei

- aseundea miza geopolitiefl major!\. '- ln care RLisla devine puterea din Balcaniin ascensiunefaf~ de PoarUI.
I
DICTIONAR

capitulalii termen care descmneaz1'I diplomele de privilegii acordate decatre sultanii omman!, 111 EvLlI
Mediu, domnilor din MQ,ldova~i Tara Romaneascfl,prin care se l'ecut1(l$tea; c!i 111 schimbulunor ·
I
obligafii, T!rile Romanc l~i pastreaza autonomia.
cruciadll. ,.. aCiiuni militare ale feudalilor din EllTopaApllseana, sLib egida papalitll.tii, din secol ele XI-XV!I,

l11dreptate l111potriva musllimanilor - arabilor, turcilor selgiucizi~i otomani. ·

Hoarda de Aur . formaliul1epolitica stfibilitll de dtre tlitero-mongoli, lanordul M!\rii Negre, dupa mareainvBzie

pa~al~c
raia
=:
din 1241-1242.
. unitateadministrativa In Imperiul otoman, condusll de un pa~a.

= unitate administrativ!!, carecllprindea llnnllmar de sate, de cele mai multe .ori, 111 jU1'ul uneiceHlii,
I

tribut
In zonele de margine ale lmperiul otmnan.
SU111!! de bani v5rsata de lin stat altuia, la date tixe, in Sel11l1 de re(;ul1oa~tere a depencit:nlel palitier::.
. . ~ .'
I

CRONOLOGIE

secolul XIV
1386-1418
.

~ ..incepe expansiuneaotomanilorin Peninsula Balc~niea.

~ Mircea cel Batnln-domna!Tarii ROl11ane~tj.

. ' .
I

7 martie 1395 ~ tratatul de la Bra$ov, dintre Ungaria ~j Tara Rom,aneasdi.

1395 ~ batalia de la Rovine.

1396 ~ cruciada de la Nicopole.

1448; 1456-1462; ~ .Vlad Tepe$, domn al Tarii Romane$ti ..

1467

1441-1456 ~ Iancu de Hunedoara - voievodul Transilvaniei .

1456 ~ victoria cre~tinilor la Belgrad.

1457-1504 ~ ~tefancelMare -domn alMoldovei.

1475 ~. batalia de la Vaslui . .

1476 ~ batalia de la Razboieni.

1593-1601
20mai1595
1599
~
.~
~
Mihai Viteazul - domn al Tarii Romane$ti.

tratat intreTransilvania $i Tara Romaneasea.

Mihai Viteazul este invingator in batalia de la ~elimbar.

1600 ~ Mihai Viteazul este infrant in batalia de la Miraslau de nobilimea din Transilvania.

1601 ~ batalia de la GurusJau.

1601
asasinarea lui Mihai ViteazuJ pe Campia Turzii .

1775
lmperiul Habsburgicanexeaza Bucovina. . '.

1812

1829

1856

Rusia anexeaza teritoriul dintre Prut $i Nistru.

tratatul de lit Adrianopol incheiat in unlla une! confruntari ruso-otomane .

Congresul de la Paris, care pune capat razboiului Crimeei dintre Rusia ;;i lmperiul otoman.

24 ianuarie 1859

1866
inraptuirea unirii Tarii Romane$ti eLi Moldovaprin dubla alegere ea domn a lui AI. 1. Cuza.

~Cl!za este obligat sa abctiee. .

I

TEMA9

ROMANIA .SI CONCERTUL.EUROPEAN;

DE LA "CRIZA ORIENTAL'\" LA MARILEALIANTE ALE SECOLULUI XX

A. ROMANIA DEVINE STAT INDEPENDENT

I

~
1. 0 noua etapa a "Chestiunii Orientale"

In anul ·1875a Inceput 0 nouaetapa a "Problemei Orientale" - ca urmare a tulburarilor din Balcani:
I

);c
• doua mi$cari insureqionale1'n Bosnia"Heqegovina ~i Bulgaria, reprimate de turei - fapt ce a provocat In Rusia
dorinta de a interveni in calitate deprotectoare aere~tinilor din Balcani.
. TmperiuLoioman s-a.maiconfruntat:
I

• in 1876 - rascoala antiotomana in Bulgaria;

• razboiuJ sarbo"muntenegreano-otorn:an;
• revolutia junilor turei.

60
I

Atirmarea nationalit!l.tilor In Balcani a faCLlt impractlc'1bil11 oriee reformavenita de 18 Constlmtiilopoi.

I In Rusin, ntltionalisl11ul panslav a ca~tigat ~i a imp us dlzboiul ea solutie a crizei.

Anii 1875-1877 - contacte lntre Cur~ile de la Vienu$i Sankt-Petersburg:
- neutralitatea Yienei,era indispensabila Rusiei in conditiile i11 earesehotf\ra~te s1\ abandoneze politica de
l1on-interven\ie.
I Decizia Romaniei de a folosi aces! prilej pentru a dobandi independentaa fost grflbita de ffOua cOl1stit([tie otOii1anll din
1876 - care calitica ROI11~nia drept "provincil! privile'tiald", .

I Actiu ni .d.iploll}lltice

pi'incipalulobiectiv al rOl11anilor dup!l.realizarea unirii ~ obtinerea indeL1~ndentei,

. • PrintulCarc! ~i conseryatoriial~elabort\t o stratI:! BIt! pentrll ac~~tigtlsprijin imcrna\iun,1l in vederea obtinerii
I independentei - incheierea unoI' tratale qomerciale tnr.ii aprobarea preetlabila a guvemull.li otoman:
• tralatul comercial dintre Austria~i Romania din 1875:

a nvut indeosebi 8vantaje politice, ~

I
a eontribltlt la apropierea de Austro-Ungaria ' .
-7 fapt care a clliminatcu aderarea Romaniei la Tripla Alian\il., in 1883.
• Carol I -In 1873 - ridica deschis problema ind,eptmdentejil,lfa\a guyernului;
.

• Clasa politica din Romania dorearealizarea acestui l)bie~ti~. .. ... '. . .

I
• Dar ~ p~reri diferite asupra cail6r ~i metodelor pril1 care Rornania I~i putea schimbtl statutLll politicorjur(dic:
• Lib,eralii -:-1.C.Bratianu,M"Kog[llnieeanu,V.,t3.oerescLl, . ... . .' . .. . .

doar alianta eu Rusia ar fi permis Romdniei 0 uqiune deschisalll1potr:iva lmpcrriului oloman

I
(Rusia era inrcresala In de?lramarCi:\Imperiului olDman ~ic01itroJul stramtorilor),

• ConserYatofii - vedeau 1n Rusia (Ihpericol ("pericoJuL slav"), '. . ' . ' .. , .

obtinerea independenlei deplndya d,e relaliile ,dipJo,m,atice cU{;ynnania $i Austro-Ungaria.

I
Romania:

• alege tactica expectativei ~i a neutnditalii pentru a ,e vita transfO!mar.~a te:ritoriplui sau In teren de operatiuni;
• activitate diplomatica intensa: .
• ianuarie 1876 - nota diplomatica a lui Lascar'Catargiu - sustine neutralitatea Romaniei;

I • iunie 1876 - memoriu al gllyernului roman catre Poarti1.~i Pllterile garante

• recunoa~terea individllalitalii statuilli roman ~ra nume'l uide Romania;
recunoa$terea pa~apoartelor romane~ti. . .. . , .
Rusia se pregatestede razboi -.- In condiliile In care Imperiul otomap refuza orice mediere a Mari lor Puteriln criza di~

I
B~cani. . . . . .. .. . .. . .

• Yam 1876 ~ Reichstadt - 'intalnirea dintre

- com prom is intre cele doua puteri :
imparatul " Austro-Ungariei~i
.. .' ... .
tarul Alexandru al II-lea
. . .

I • Al\stro-Ungariaprimea Bos!lia ~i Heqygovina~i se d(:clara neutraln cazul unuiqmtlict

ruso-otoman;
parafat prin Conyentia secreta de la Budapesta (ianuarie 1877).
Guyemul prezidat de I.e. Bratianu
I .' .' .: . . .
• tratative directe cu Rusia ~ la Livadia (Crimeea) pentruareglementaprohkma trecerii trupelor rusepe
'.

L teritoriul romanesc (octombrie 1876); . '. .

- finalizate ~ .. 4 aprilie '1877 -:- Conventia de la Bucuresti, ce reglementa tranzituJ
'.

I trupelor ruse prin ROnlania.

Prevederi:
- Rusia se obliga 'sa tespecte ~isa menlinaintegritatea teritoriala a ' Romaniei ~i

I "drepturiie politite" aiestatLlllliron1an; ' .

- se obliga sa sup0l1e cheltuielile ce rezultau prin trecerea trupelor ruse prin tara noastra
- traselll trupelorruse ~ fix at In detalilL
- Romania - mas uri de organizare militara a apararii ;

I 12 aprilie 181'7- Rusia declara razboiPdrtii.

- mdbilizareaarmatel~ 100.000 oameni (foqa operatiYa 58 .000);
- unitali Ie mihtare sunt dispusell1 suduitilriipenrru aparare:

I
• Consecinte :- Armata otomana bombardeaza localiralile de pe l1lal'Lli stang aHjunarii.

_ Artileria romana riposteaza ~ bombardeaza Yidinul (26 aprilie).

_ 27aprilie- Poarla declarasuspendarea legaturilor diplomatice eli ' Romania.
- In fapt ~ se ereaza 0 stare de razboi lntre Romania ;;i Poarta.

I _ 9 mai 1877 ~· M.Kogalniceanu a adoptat 0 tezalutle cate contlmla "independenta absoluta a tarli".

2. Participarea Romaniei la razboiul din Peninsula Balcanica

I lunie 1877 - armata rusa ajunge laDunare $i lnainteaza pe trei directli :

• Sud ~ Tamoyo - $ipka - Stara Zagora peste Balcani;

I 61
 • Vest ~ Nicopole;
• Est ~ Biala - Rusciuc .
jnaintare~prita la Plevna - constituia cheia operatiunilor din Balcani;
era formata dintr-un complex de fortificatii (14 redute);
pozitie strategica importanta.

Primele asalturi ale ru~ilor - respinse - cu mari pierderi .

• Consecinte : I
• Marele duee Nieolae - comandantul frontului rus din Balcani Ii cere lui Carol I sprijinul.
• Nu se Incheie 0 conventie militara de colaborare, ci doar 0 Intelegere verbala.

30 august 1877 - armatele romano-ruse sub comanda prineipelui Carol au deelan~at un atae general asupra Plevnei. Cu

mari pierderi a fost cucerita reduta Grivita 1. Au murit aproximativ 1000 de osta~i romani. A urmat un nou atac prin

Incercuirea Plevnei, iar fonele romane pentru a Intari blocada au cucerit reduta Rahova la 9 noiembrie 1877.

La 28 noiembrie 1877 - Osman Pa~a este nevoit sa se predea - dupa aproape trei Iuni de asediu.

Dupa capitularea Plevnei: I

• ru~ii au Inaintat In directia Sofia-Adrianopol,
•
•
iar armata romana a continuat Inaintarea In directia Vidin-Belogradcik .

otomanii au fost Infranti pe toate fronturile - conflictul ia sfiir~it.

Contributia armatei romane ~ esentiala la obtinerea victoriei .

I
Februarie 1878 ~ armistitiul ruso-otoman urmat de tratatul de la San Stefano:
• reprezentantii Romaniei nu sunt invitati la negocieri;
• nemultume~te Romania - careia nu i se recunoa~te contributia la victorie - era obligata sa accepte schimbul
I
teritorial propus de Rusia:
• teritoriul Dobrogei, al Deltei ~i al Insulei $erpilor revine Romaniel;
• Romania ceda Rusiei sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail).
I
~ deci, Rusia nu a respectat conventia din aprilie 1877, prin care garanta integritatea teritoriala a
Romaniei .
- Anglia -lngrijorata de consolidarea pozitiilor Rusiei In Balcani;
- Austro·Ungaria - nu primea Bosnia ~i Hertegovina.

I
Tratatul recuno$tea:

• independenta Romanei ~i Serbiei,

• autonomia Bosniei ~i Hertegovinei,
I
• organizarea Marelui Principat al Bulgariei . . ;)

La initiativa Germaniei ~ reluarea negClcierilor In cadrul Congresului de pace de la Berlin (iunie - iulie 1878).

3. Consecintele "Crizei Orientale"

I
» Congresul de la Berlin din
Rusiei \'n Europa de SE.
I iunie -I iulie 1878 - a revizuit tratatul de la San Stefano - pentru a miqora irifluenta I
» Tratatul final - 1 iulie 1878 - stabilea :
• recunoa~terea independentei Serbiei ~i Muntenegrului;
• Bosnia ~i Hertegovina intrau In "administrarea" Austro- Ungariei;
• principatul Bulgariei era redus teritorial pana la Muntii Balcani;
I
);>
• la sud de acesta este organizata Rumelia Oriental a (zona tampon);
• Anglia primea insula Cipru.
Acest (ratat recunostea independenta Romanei, dar punea doua conditii:
I
• eliminarea restricliilor religioase In exercitarea drepturilor politice ~i civile cuprinse In articolul 7 al

•
Constitutiei din 1866;
acceptarea retrocedarii sudului Basarabiei catre Rusia, \'n compensatie, Romania unna sa primeasca Delta
I
Dunarii, Insula $erpilor ~i Dobrogea.
» Pentru Romania importanta acestui tratat consta In recunoa~terea independentei.
• pe plan intern - a creat conditiile Intaririi regimului politic ~i accelerarii modernizarii;
• pe plan extern - Romania devine 0 tara suverana, cu drepturi depline In relatiile internationale.
I
» Romania a reusit sa rupa legatura juridica cu Imperiul atoman (care a durat timp de peste patru secole).
• Consecinte:
• Politicienii ~i intelectualii romani acum pot sa - ~i indrepte atentia asupra desavaqirii natiunii.
I
• Proclamarea Romanei ca regat ~i a lui Carol ca rege la 14 martie 1881.
);> Cucerirea independentei de stat a deschis perspective de dezvoltare a economiei romanesti:
• Institutionalizarea mecanismelor economice, administrative ~i juridice specifice modelului de dezvoltare
capitalist occidental ~ 0 integrare rapida $i definitiva a economiei romane~ti In circuitul economic european.
I
» Independenta Romaniei ~i proc1amarea regatului, la 10 mai 1881, a influentat lupta romanilor din teritoriile romane~ti
aflate sub ocupatie straina, mai ales mi~carea nationalaa romanilor din Transilvania. I
62
I
•
I

B. ROMANIA DE LA OBTINEREA INDEPENDENTEI LA MARILE ALIANTE

I 1.
ALE SECOLULUI XX
Pozi!ia Romaniei ca stat independent in rela!iile interna!ionale. Sisteme de alianta
'

I Evenimentele din timpul razboiului de independen\a ~i de la Congresul de la Berlin au atras atentia Romaniei asupra:
• necesitatii incheierii unor alian\e cu marile puteri pentru a-~i promova interesele de politica extema.
Aderarea Romaniei la Tripla Alianta - a luat fonna unui tratat bilateral cu Austro-Ungaria - 'incheiat la 18 octombrie

I 1883. Regele Carol I ~i I.e. Bratianu au insistat ca acordul sa fie \inut secret, cunoscand ca politicienii ~i opinia publica
erau In majoritate profrancezi.

Romanii au urmarit $i evolu\ia aliantei franco-ruse dupa 1891 $i apropierea dintre Marea Britanie $i Franta, semnalata

de Antanta Cordiala din 1904.

I
In primavara anului 1914, apropierea dintre Romania ~i Antanta era un fapt real.

In conditiile izbucnirii Primului Razboi Mondial, 'in 1914, Consiliul de Coroana hotaril.~te starea de neutralitate cu

expectativa annata.

I
I
In perioada neutralita\ii - opinia publica
- principalele partide
pozitia fata de razboi (1914 - 1916):

- preocupate de intrarea Romaniei 'in razboi;

- de problema intregirii nationale.

I - intrarea in razboi alaturi de Puterile Centrale - Carol I

-conservatorii fil~ermani (P.P.Carp)
- expectativa armata pentru pregatirea razboiului ~i - guvemulliberal

I realizarea unitatii nationale

- intrarea 'in razboi alaturi de Antanta - majoritatea opiniei publice
- opozitia nationalista
- neutral itatea definitiva - mi$carea socialista
I ~ I.e. Bratianu - tratat!ve cu Antanta cu scopul de a gas!
- 1914 - 'intelegere fonnala cu Italia;
- cea mal buna- solut!e pentru RomanIa.
-
- conventie cu Rusia - prin care, 'in schimbul "neutralitatii binevoitoare" se recuno~tea

I ~
dreptul Romaniei asupra Transilvaniei, Banatului, Bucovinei.
4 august 1916 - sunt semnate la Bucure$ti conventiile politice $i militare 'intre Romania $i Franta, Marea Britanie,
Rusia :;;i Italia.
- stabilesc conditiile intrarii Romaniei 'in razboi.
I • politic Romania se obliga sa declare razboi $i sa atace Austro-Ungaria.
Antanta garanta integritatea teritoriala a Romaniei.

Antanta recunoa$te Romaniei dreptul de a anexa teritoriile romane$ti din Austro-Ungaria.

I
• militar
Romania urma sa aiba acelea$i drepturi ca ~i aliatii sai, la Conferinta de pace.

Romania se obJiga sa atace Austro-Ungaria -:- 14 august 1916.

Rusia 'i~i asuma obligatia:

de a ataca pe frontul austriac;

I
Aliatii :
• de atrimite In Dobrogea trupe pentru a sprijini armata romana;

se obligau sa declan$eze 0 ofens iva la Salonic;

I
~
~
• sa fumizeze Romaniei munitie $i annament.

14 august 1916 - Consiliu1 de Coroana aprobaoficial tratatele $i dec lara razboi Austro - Ungariei .
La Conferinta de pace de la Paris (1919-1970):
• obiectivul principal urmarit de I.C. Bratianu a fost - obtinerea recunoa$terii internationale a noilor granite ale
I ~
tarii .
Tratatul cu Austria $i cel al minoritatilor a fost semnat la 9 decembrie 1919.
~ Tratatul de la Neuilly - 27 noiembrie 1919 - a lasat intacta frontiera din Dobrogea intre Romania $i Bulgaria, stabilita

I ~
prin tratatul de la Bucure$ti din 1913.
Tratatul cu Ungaria a fost semnat la Trianon la 4 iunie 1920:
• recuno!?tea unirea Transilvaniei cu Romania.

~ Tratatul de la Paris - 28 octombrie 1920:

I ~
• recunoa$te actul unirii Basarabiei cu Romania.
Obiectivul principal al politicii exteme a Romaniei in perioada interbelica - mentinerea frontierelor trasate la sfiirsitul
Primului Razboi Mondial.

I ~

~
In 1919 - Romania a aderat la Societatea Natiunilor - unica organiza\ie la nivel mondial 'in acel moment, care milita
pentru mentinerea securitatii intemationale _
In 1921 - s-a creat prima alianta regionala in Europa, in spiritul Societatii Natiunilor: Mica Intelegere sau Mica
Antanta (Romania, Cehoslovacia, Regatul Sarbo-Croato-Sloven).
I - In anii '30 alianta este Intarita prin crearea unor organisme de colaborare: - Consili ul Perm anent,
- Consiliul Economic.

63

I
~ In urma negocierilor diplomatiei de la Bucure~ti eu Italia - Romania obtinea sprijinul Romei pentru ratificarea
I
Tratatului de la Paris (28 octombrie 1920), prin care:
• era recunoscuta apartenenta Basarabiei la Romania,
• intilrirea sistemului de garantii.

in 1921 - Romania a semnat Conventia internationala privind statulul definitiv al Dunarii

.,. Guvernele Romaniei au umli1rit pastrarea sistemului de la Versailles. In acest sens:

• au sustinut securitatea colectiva,
• au sprijiniteforturile de a transforma Liga Natiunilor in aparator al pacii ~i stabiliti1\ii in Europa.
I
In 1924 - Prctocolul de la Geneva - care preciza legatura dintre sec uri tate ~i dezannare.
• au prom0vat ~iante regionale (cum a fost Mica Intelegere ~i Intelegerea Balcanica).
• Mica jntpl~gcre s-a fonnat ca reactie la nevoia Romaniei, Cehoslovaciei ~i Jugoslaviei de a-~i asigura
prorri(l securitate, pe masura ce au inceput sa se indoiasca de eficienta garanliilor cuprinse in
tratatele de la Trianon ~i Neuilly.

,
• Romania a jucat un rol activ in realizarea Intelegerii Balcanice - care a prezentat extinderea in
Europa de SE a principiilor securitatii regionale, intruchipate de Mica In\elegere. Tratatul prin care s­
a creat alian\a, semnat de reprezentantii Romaniei, lugoslaviei, Greciei ~i Turciei - la 9 februarie
1934 - s-a declarat a ti defensiv .
.,. Romanii au ufl11arit 5i incheierea unui sistem de aliante europene:
• semnarea unei aliante cu Franta - 10 iunie 1926 :
• romanii au propus garantarea statu-quo-ului teritorial ~i promisiunea din parte a tiecarei parli de a
veni in ajutorul celeilalte in cazul unui atac neprovocat. I
,
• nu angaja Franta sa vina in ajutorul Romanei.
• conducatorii Romaniei 11 considerau un tratat cu 0 valoare politica deosebita .
.,. Toate eforturile depuse de guvemele Romaniei - care s-au succedat intre anii 1920-1930 - pentru asigurarea
inviolabilitatii noilor frontiere ale statului, nu au putut atenua diferentele dintre Romania 5i cele doua state revizioniste
Ungaria 5i Uniunea Sovietica 5i s-au soldat cu esec .
.,. In 1926 - s-a semnat Tratatul de alianta cu Polonia:
• inlocuia cele doua conventii;
• acorda garantii generale impotriva oricarui tip de agresiune .
.,. 16 septembrie 1926 - s-a incheiat - dupa indelungi negocieri, Tratatul de amicitie 5i colaborare cordiala cu [talia:
• tratatul trebuia prelungit din ~ase in ~ase luni pana in 1934;
• partile aveau obligalia sa-~i acorde sprij in;
• nu a cuprins clauze cu caracter militar, fiind considerat inferior celui cu Franla.
:.- Romania, Intre cele doua razboaie mondiale a fost semnatara a numeroase tratate multilaterale - luand parte la deciziile
concertului european .
.in 1928 - Pactul Briand-Kellogg - de reglementare a relatii10r internationale (interzicerea razboiului ca instrument al'
politicii intemationale) .
.,. La 9 februarie 1929 - Ia Moscova, Romania ~i ceilalti vecini ai URStsemnau un protocol- Protocolul de la Moscova
- care propunea:
• eliminarea razboiului in relatiile dintre ele;
• nu se men\iona explicit inviolabilitatea granitelor - problema dezbatuta $i in cadrul negocierilor din 1932 de
la Riga, tara sa se obtina vreun rezultat - datorita cramponarii Moscovei de problema Basarabiei.
• convorbirile din 1934, dintre mini~trii de exteme ai Romaniei $i URSS (pe atunci , Titulescu $i Litvinov) - In
II

vederea semnarii unui tratat prin care URSS sa recunoasca grani\e1e Romaniei, cu toate ca s-au restabilit
raporturile diplomatice - au e$uat;
• In 1936 - negocierea unui tratat de asistenta mutuala romano-sovietica; ~i aceasta aqiune a e$uat (Nicolae
Titulescu a fost demis 'in 1936) .

.,. Cel mai cunoscut diplomiJt roman In perioada interbelica - Nicolae Titulescu:

• sus\inator al politicii de securitate colectiva;

• a fost ales de doua ori, 'in 1930 $i 1931 - presedinte al Adunarii Generale a Societalii Natiunilor.
.,. In 1934 -Ia initiativa lui Nicolae Titulescu -> se formeaza 0 alian(a politico-rnilitara regionala balcanica:

~ Intelegerea Balcanica (Grecia, Jugoslavia, Romania, Turcia):

• I$i garantau securitatea frontierelor,

I

• i$i propunea sa previna reactiile revizioniste ce ar fi putut sa apara In spa(iul Sf eurvpean.

~ Septembrie 1938 - Acordul de la Munchen - prin care Germania ocupa regiunea sudela din Cehosl ovad~i -- a ~ns<'mnal
pentru Romania:
I

• In general, sfar~itul sistemului sau de alian\e,

~
• in particular, destramarea Micii In\elegeri.
Sistemul de alian\e al Romaniei s-a dovedit ineticient in condi\iile in care tarile garante ale "Sistemului Versailles" nu
actionau pentru reprimarea revizionismului.

~ Romania nu poate interveni in favoarea Cehoslovaciei => prabu$irea Micii In\elegeri.

64
I
I
I
• Consecinte:

I • Incercarea Romaniei de a se reorienta pe plan extern ~ apropiere de Gennania (tratatul economic

dintre Germania ~i Romania - martie, 1939); . . .
• mentinerea aliantelor traditionale cu Franta~i Marea Britanie ~ aprilie 1939 - cele doua puteri
promit sa ajute Romania In cazulunei agresiuni.· .

I ~ 23 martie 1939 - acord economic Intre Romania~ermania, In termenii impu~i de Berlin:

• Romania a- beneficiat de atentia sporita a Frantei ~i Angliei, care nu dorea sa-~i piarda intluenta In SE Europei
(cele doua puteri au Incheiat acorduri economice cu Romania, urmarind 0 contrabalansare a tratatului cu

I Germania). .
~ 23 august 1939 - semnarea pactului Ribbentrop ..:.. Molotov prin care Germania ~i U.R.S.S. I~i imparteau sferele de
influenta.
~ 1 septembrie 1939 ~ izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondla! - a gasit:
I • Romania Intr-o total a izolare pe plan extem;
• Intregul sistem de securitate al Romailiei este anulat;
• Romania se atla intre state potential inamice (U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria).

I ~ Datorita evolu(iei operatiilor militare In vestul Europei - Romania a fost nevoitiisa semneze cu Germania "Pactul .

petrolului", prin care Bucure~tii livra Berlinului mari cantitati de titei, iar acesta Bucure~tilor, amle.
~ In unna notelor ultimative din )6-27 iunie 1940 , adresate de Moscova guvemului roman - acesta a fost nevoit sa
-­

I cedeze:
•
•
Basarabia,
partea de nord a Bucovinei,
• tinutul Heqa.
I • In cateva zile Romania a cedat 50 762 km", Cll 0 populatie de 3 776 309 locuitori, care au suferit 0
tragica experien\a:

ocupatia sovietica,

I comunizarea,

prigoana Kremlinului,
deportari 1n zone Indepartate din URSS.
~ La 30 august 1940 - Romaniei i s-a impus seinnarea Dictatului de la Yiena - un dictat ~i un act de fOf\a In relatiile
I intemationale, prin care:
• s-a cedat Ungariei partea de NY a Transilvaniei - reprezentand 42 243 km 2 , cu 0 popula\ie de 2 628 238
.

locuitori.

I ~ La 7 septembrie 1940 - parafat Tratatul de la Craiova:

• Romania ceda Bulgariei sudul Dobrogei (Cadrilaterul, cu judetele Durostor ~i Caliacra) - ell 0 suprafata de 6.
921 km 2 ~i 0 populalie de circa 425 000 locuitori. .

~ Consecintele cedarilor din 1940 au fost numeroase ~i pe teflnen lung:

I •
•
0 lovitura morala - s-a prabu~it Intregul sistempolitico-diplomatic realizat In 1918;
urm~ri imediate In toate domeniile de activitate: politic, economic, social, Invatamant, cultural etc.
• mi~cari de strada In Bucure~ti ~i In provincie Impotriva politicii de cedare teritoriala;

I ~
• regele Carol alII-lea a abdicat, In favoarea fiului sau Mihai, la 6 septembrie 1940.
La 23 noiembrie 1940 - Romania a aderat la Pactul Tripartit - intrand a5tfel In sistemul de alian\e al Axei Berlin­
Roma-Tokio.
~ Alianta romano-gennana, a durat 4 ani si a reprezentat singura altemativa . pentru "diplomatia de razboi" a
I ~
Bucurestiului de a recastiga teritoriile pierdute In vara anului 1940.
In toata perioada colaborarii romano-gemlane (23 noiembri e 1940 - 23 august 1944), problema statutului Romaniei s-a
aflat In centrul atentiei diplomatiei de la Bucure~ti.

I ~

~
La 22 iunie 1941 - Romania intra In razboi alaturi de Germania si aliatii sai, Impotriva URSS, avand drept scop
recuperarea teritoriilor pierdute.
Continuarea razboiului antisovietic dupa eliberarea proviI1ciilor - a adus numeroase eritici mare~alului Ion Antonescu,
mai ales odata eu Infrangerile suferite de armata romana la Cotul Donului ~i Stalingrad,
I ~ Dupa 1943 , cand situalia pe front devenise critica 'pentru alia\ii Gennaniei, diplomatia de la Bueuresti a Inceput
tratative In vederea scoaterii Romaniei din razboiullmpotriva Natiunilor Unite. Un rol major I-a avut In aceste tratative
secrete I-a avut ministrul de exteme Mihai Antonescu.

I ~ Continuarea razboiului In rasarit s-a dovedit a avea consecinte dureroase pentru Romania , deoarece amlata romana a .
pierdut circa 625 000 de militari.
~ In aeeste conditii , regele Mihai, sprijinit de prineipalele forte politice a decis arestarea maresalului Ion Antonescu la23
august 1944 $i alaturarea tarii la coalitia Natiunilor Unite. Acest act a marcat:
I • 0 cotitura evidenta In evolulia militara pe Frontul de Est,

• armata ~i-a adus 0 contribu\ie l11semnata:

• la eliberarea Transilvaniei,

I • la Infrangerea Wehrmachtului,

• In luptele purtate III Ungaria, Cehoslovacia ~i Austria.

I 65
 •

}> La sfarsitul celui de-at Doilea Razboi Mondial - Romania se afla In sfera de influenta sovietica, ca urn1are a ocuparii
tarii de catre Armata Rosie.
> In cadrul Conferintei de pace de la Paris, dupa al Doilea Razboi Mondial, delegatia romana condusa de ministrul de
exteme Gheorghe Tatarescu nu a ridicat problema Basarabiei - semn de interdictie clar al Kremlinului.
> La 10 februarie 1947 - Romania a semnat Tratatul de pace cu Natiunile Unite, In urma caruia:
•
•
nu i se recunoa~te cobeligeranta alaturi de Natiunile Unite,
are de platit 0 enorma despagubire de razboi URSS.
I
DICTIONAR
I
Consiliu de Coroana rcuniune a principalilor lideri po1itici din Romania, sub conducerea rege1ui, care dezbate

diktat (dictat)
probleme importante de politica interna ~i externa,

ansamblu de constrangeri in plan international asupra unui stat, prin presiuni, pentru

a-I detennina sa accepte anumite conditii, contrar vointei ~i intereselor sale.

I
neutralitate statut politico-juridical unui stat, care nu se implica intr-un conflict militar.

Wehrmacht armata germana de uscat in al Doilea Razboi Mondial.

I
CRONOLOGIE
I
4 aprilie 1877 conventia romano-rusa.
I
~

februarie 1878 ~ tratatul de la San Stefano.

iulie 1878 ~ tratatul de la Berlin; este recunoscuta conditionat independenta de stat a Romaniei.
1883 ~ Romania ad era, in secret, la Tripla Alianta.
1912
1913
~

~
primul razboi balcanic .
al doilea razboi balcanic.
conventia politica, ~i respectiv, cea militara, dintre Romania ~i Antanta.
I
august 1916 ~

1914-1918
1919
1919-1920
~

~
Primul Razboi Mondial.
Romania adera la Liga Natiunilor.
Conferinta de Pace de la Paris.
I
1921 conventie politica ~i militara Intre Romania ~i Polonia.
I
~

1921 ~ Mica Intelegere

10 iunie 1926 ~ tratat de alianta Intre Romania ~i Franta.
1926 ~ tratat de alianta intre Romania ~i Polonia.
1926
1928
~

~
tratat de amicitie ~i colaborare intre Romania ~i ltalia.
Pactul Briand-Kellogg.
I
1929
~ Protocolul de la Moscova.

1934
~ Intelegerea Balcanica.

septembrie 1938
~ diktatul de la Munchen.

23 martie 1939
~ tratat economic intre Romania ~i Germania.

1939-1945
~ Al Doilea Razboi Mondial.

1 iulie 1940
~ Romania renunta la garantiile anglo-franceze.

26-28 iunie 1940

~ Romania este silita sa cedeze U.R.S.S.-ului teritoriile Basarabiei, nordului Bucovinei ~i
tinutului Hertei.
30 august 1940 ~ Diktatul de la Yiena. Romania este silita sa cedeze Ungariei NY Transilvaniei.
7 septembrie 1940 ~ Romania este silita sa cedeze Bulgariei teritoriul Cadrilaterului.

22 iunie 1941 ~ Romania intra in razboiul antisovietic, aIaturi de Germania nazista.

23 august 1944 ~ lovitura de stat de la Bucure~ti. Romania se alatura Natiunilor Unite.

1947 ~ tratatul de pace de la Paris, dupa al Doilea Razboi Mondial.

66

•
I
TEMA 10

I ROMANIA iN PERIOADA "RA.ZBOIULUI RECE"

1. Rllzboiul Rece

I ~ Rt!.zboiul reee (1947-1991) - 0 eonfruntare desehisa dupa al Doilea Razboi Mondiallntre:

• dout!. grupuri de state cu ideologii ~i sisteme politice diametral opuse:

• lntr-un grup se aflau: URSS ~i aliaiii ei;

I
• In eelt!.lalt grup - SUA ~i aliaiii lor.
• la nivel politico-militar, lntre:
• NATO ~i
I ~
~
• Paetul de la Var$ovia.
Rltzboiul Reee a dominat politiea externlt a SUA si URSS din 1947 si panlt 13 cltderea Uniunii Sovietice In 1991.
Rt!.zboiul Reee - 0 cauzt!. In remodel area politieii exteme a marilor puteri.

I 2. Relatiile cu URSS ~i blocul statelor comuniste

~ Perioada subordont!.rii neeonditionate fatt!. de V.R.S.S. (1948 - 1953)

I ~
• se earaeterizeazt!. printr-o docilitate servila faia de U.R .S.S. a tuturor ~arilor din SE Europei.
1948 februarie - Romania semneaza la Moscova - Tratatul de prietenie si asistenta mutuala eu Uniunea Sovietica
(valabilitate pe 20 de ani):

I
• permite V.R.S.S. sa se amestece 1n problemele care priveau securitatea statului roman.

• 1n Llrma discuiiilor dintre Nikita S. Hru~ciov ~i Petru Groza ~ U.R.S.S. anexeaza Insula Serpilor din
Marea Neagra.
~ Tratate de prietenie asemanatoare sunt semnate ~i eu Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia ~i Ungaria. Trataul 1ncheiat cu
I Iugoslavia a fost denuniat dupa exduderea acesteia din Com intern. Poziiia Romaniei faia de acest eveniment rezulta
din poziiia lui Gheorghe Gheorghiu Dej, care critica atitudinea liderului iugoslav Tito.
~ Revolta anticomunist1i din Ungaria (octombrie-noiembrie 1956) - a pus 1n evidenia opoziiia lui Gheorghe Gheorghiu

I ~
Dej fata de destalinizare. Comuni~tii romani ~i-au arata.t ostilitatea filia de fmre Nagy ~i au sustinut represiunea
sovietiea. Astfel, 'i~i demonstreaz1i loialitatea fata de U.R.S .S.
Dup1i 1110artea lui LV. Stalin (1953) ~ relatiile romano-sovietice ~ ne1ntelegeri ~i chiar contradiqii :
• Cauze ale contradiciiilor:

I
• politica dusa de Gheorghe Gheorghiu Dej :
- duplicitara - pe plan extern dorea sa para un aliat fidel al U.R.S.S .;
- pe plan intern - a neutralizat pe adversarii sai politici supu~i sovieticilor.

I ~

~
In decembrie 1956 se vorbe~te pentru prima data de calea romaneasca de "construire a socialismului" $i cereau ajutor
economic sporit din partea Moscovei.
Indepartarea de Moscova dupa 1958, cand s-au retras trupele sovieti(;e din Romania, a fost vizibila ~i 1n planul
relatiilor cu statele vecine.
I ~
~
In 1963 Dej a vizitat Iugoslavia ~i 1ncheie acordul pentru construirea complexului hidroenergetic de la Portile de Fier.
Reorientarea politicii externe a Romaniei se produce 'in 1964, odata cu aparitia planului Valev .

=> aprilie 1964 este publicata Dec/aratia cu privire la paziliu Partidului Muncilaresc Raman in

I
prablemele miscarii camuniste si muncitoresti internalianale:

• a afirmat dreptulla independenta liniei politice a partidelor comuniste;

• dreptul la neamestecul1n afacerile lor interne ~i la egalitatea 1n drepturi ;
• neutralitatea comuni~tilor romani 'in conflictul ideologic sovieto-chinez.

I
~ Din 1965 -Ia conducerea Romaniei se afl a Nicolae Ceau~escu - continu1i politica extern a initiata de Gheorghiu Dej:

• promoveaza 0 linie de detasare 1n raport cu Vniunea Sovietica;

• recurge la acte de opozitie:
I • 1967 - Romania este singura tara comunista care refuza sa rupa rela\iil e diplomatice cu Israelul;

- recunoa~t e Republica Federala Germania.

• stabjl e ~te conta(;te la nivelln alt cu S. U.A.

• august 1968 - a criticat interventia condusa de U.R.S.S. Il11potriva regimului comunist-refonni st din
Cehoslovacia.
Consecinte: - simpatie ~i 1ncredere din partea state lor occidentale;

- 1969 - vizita la Bucure~ti a pre~edintelui american Richard Nixon;

I - In 1975 - vizita pre~edintelui Gerald Ford;

- Romania prime~te importante credite financiare din partea Fondului Monetar

International ~i a Bancii Mondiale;

I - diplomatia romaneasca joaca un rol important 1n relatiile internationale:

~ medierea conflictului din Orientul Mijlociu;
~ restabilirea relatiilor diplomatice dintre S.U.A. ~i China.

I 67

•
);> Legaturile dintre Nicolae Ceau$escu ~i lideul sovietic, Leonid Brejnev - all cunoscut 0 oarecarc Imbunatafire dupa
1974. eu toate acestea, apropierea romano-sovietica nu a fost de durata, existiind nelnwlegeri In problemc CLlm ar fi:
I
• integrarea militara incadrul Tratatului de la Var~ovia,
• integrarea $i cooperarea economica In cadrul CAER
);> Izolarea lui Ceausescu 11 va face vulnerabil In lumina glasnost-uilli 5i perestroikai. ElltH condllcatllare a Romaniei a
condamnat restrllcturarea. Comunistii romani resging ideeH cresterii groprietatii private >i a pietei.

3. Romania in cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER) I

)i>
);>
Din punct de vedere economic, Romania era inclusa in sfera de interese sovil;!tice din mai 1945.
CAER' a luat nastere ca riposta la aplicarea "Planului Marshall"si ca alternativa la Organizatia pentru Cooperare
I
Economica Europeana.
);> Avea scopul de a stabili niste legaturi permanente de coordonare a politicii economice a tarilor de democratie populara

~
5i URSS 'in legaturile cOrflerciale cu alte state. Ea urmarea sa ajute la constrllirea cu succes a socialismuilli in tarile de
democratie populara.
La propunerea Moscovei, tarile fondatoare urmau sa tie: Polonia, Romania, Cehoslovacia, Ungaria ~i Bulgaria.
I
Aceasta organizatie includea doar statele subordonate t'ata de U RSS.
);> Obiectivele stabilite de CAER vizau:
• largirea schimbului de marfuri Intre tarile membre ale CAER In anii 1949-1950;
I
• comertul cu tarile capitaliste, .
• Indeplinirea planurilor ~i masurilor de colaborare economica preconizate,
• politica de preturi. I
);> Colaborarea tehnico-~tiintifica trebuia intensificata prin intermediul schimbului reciproc de documentatie tehnica.
);> In cadrul CAER se discutau proiectele de amploare:
• construqia marilor hidrocentrale,
• constructia sistemelor de irigatii ~i canalelor de transport,
.
I
• constructia liniilor de cale ferata ~i a ~oselelor, a porturilor maritime ~i fluviale,

);>
• a constructiei maritor combinate ~i uzine.
In 1950 Molotov propune construirea unui pod peste Dunare Intre Romania ~i Bulgaria, la care sa contribuie toate
I
tarile "Iagarului socialist". Podul Giurgiu-Ruse este rezultatulactivitatii CAER.
)i> Bata]ia pentru 0 mai mare autonomie economica a Romaniei rata de URSS a culminat Cll Dec/aratia din aprilie 1964,
a Partidului Muncitoresc Roman -: moment care a marc at aRogeul ORozitiei romanesti fat a de tentativele conducerii de
la Kremlin In direqia relnnoirii unui control strans aSllpra economiilor tarilor satelite.
I
• Pozitia aparte a Romaniei a avut la origine refuzul cercurilor conducatoare de 1a Bucure$ti de a accepta pozi\ia
. URSS-ului referitoare la "diviziunea socialista a muncii".Romania a respins propunerea Moscovei de a dezy-olta
In principal industria petroliera ~i agricultur'a. ­
I
);> Schimbarea In politica externa a Romanei s-a produs III 1964, odata cu Planul Valev. Potrivit acestui plan se avea In
vedere constituirea pe teritoriul Romaniei, Bulgariei $i sudul URSS a unui complex economic interstataL Planul a fost
respins de catre guvernul de la Bucure~ti, pe motiv ca va duce la dezmembrarea economiilor nationale ~i a teritoriului
national.
I
~ Relatiile cu Moscova s-au agravat In Rrimul rand din cauza insistentei cu care rusii urmareau sa transfomle CAER Intr­
un organism economic supra~ational; In cadrulcaruia:
• nordul urma sa produca produse industriale,
I
• sudul sa furnizeze materii prime $i agricole.
);> Romania se opunea integrationalismului ~ispecializarii cerute de CAER, Incapatanandu-se sa continue linia rapida de
industrializare, mai ales cu ajutorul Occidentului. I
4. Romania ~i Pactul de la Var~ovia

);> Pactul de la Var$ovia - creat la 14 mai 1955 - este raspunsul comuni$tilor la Pactului Atlanticului de Nord (NATO).
);> NATO:

);>
• ofereaautoaparare colectiva lrnpotriva agresiunii sovietice;
• a sporit mult intluenta americana In Europa.
Pactul de la Varsovia :
I
• a fost un instrument de aparare;'
• avea ca misiune intema a bloclilui sovietic ·- apararea cuceririlor socialismului.
>- Din punct de- vedere Inilitar, dominatia sovietica s-a Inanifestat prin':
• ocuparea militara a tarii , care a durat pana In 1958,
• Incadrarea Romaniei In Pactul de la Var$ovia.
Retragerea trupelor sovietice trebuie Inteleasa ~i In contextul intemational al acelui moment: va loarea strategica a

);>
Romaniei scazuse dupa semnarea tratatului de pace cu Austria. Hru$ciov a socotit ca se poate dispensa de ocuparea

I
unei tari Inconjurate $i a$a de sateliti .

> Romania a fost singura membra a pactului de la Varsovia care nu a participat la invadarea Cehoslovaciei in 1968.
Comunistii romani au refuzat, In acea' perioada, sa participe la manevrele militare al e Pactului de la Varsovia sau sa

I
68

 Ingaduie astkl de J11al1~vre pI:: teritoriul tarii, sLlstinanej ideea desfiintarii sil11ultanc a blocurilur militare.
,.. Pactul de la Var~ovia a fost fe'il1noit In 1985 pentru II,,"] 20 de nni, dar transformarik puhlice din EurupCl Centrnla ~i de
Est de la Sfl1r~itul anilor '80 aLi detem1inat dispari(ia <Ilian(ei, I.:<lre s-u dizulvat otieial'in 1991.

5. Relatiile Romaniei cu Europa Occidentali'i

I Romania s-a preoeLipat de promovarea relatiilur eu statele din afara bloeului eomunist:

• In 1955 - a deveni! membra a Organizatiei Na(iunilor Unite;

• In 1959 - a fast aleasa vicepre~edinte a celei de-a Xl V-a sesiuni a Adunarii Genera1e a ONU.

I Dupa 1958, comer\ul roman esc a fost reorientat treptat spre Europa Occidentala; p'trile apusene - dispuse sa aeorde

eredite Romanei.

Dupa 1960 _. reorientarea politieii externe romfmesti:

I • a Incheiat acUfut..;·: de compensare pentru bUllurile nationalizateill 1948-inl~Hunlnd 0 piedica .iuridica In

caka unor legaturi ~conomice normale.
In planul relatiilor diplomatice - legatiile Angliei $i Fralltei la Bueuresti- ridicate In rang de ambasada.

In 1963 Rom811ia a votat la ONU altfel dedit UniLinea Suvletica ~i aliatii ei.

I
Perioada 1965-1974- initiative diplomatice r0111iil1e~ti care all sporit prestigiul tarii pe scena internationala:

• Pre~edinlele Frantei - Charles de Gaulle - a vizitat Romania In 1%8;

• S-au stabilit I.:ontacte 121 nivellnalt CLI SUA, carc au culminat cu vizita In Bucure~ti a pre~edin\ilor americani­

I
Richard Nixon-in 1969 ~i Gerald Ford -111 1975.

• Stabilirea de relatii diplomatice cu R.F. Germania in 1967 .- eand nici 0 tara socialista nu ave a astfel de
legaturi;
• Mentinerea relatiilor diplomatice cu Israelul dupa razboiul de sase zile din 1967.

I
Orientarea diplomatica spre Apus a fost dublata de 0 restructurare a legaturilor comerciale extern~:

• Primele acorduri economice cu Germania - semnate In 1966;

• Alte acorduri eu principalele [11ri eapitaliste dezvoltate;

I • Tratativele pentl"Ll aderare la GATT - au ineeput In 1968 $i s-au Incheiat In 1971.

• Discu\ii la Washington, din 1968, privind aderarea la Fondul Monetar Intema\ional ~i In Banca Mondiala ­
Romania devenind membra a celor dona brganiza\ii In 1972.
• In 1973, Piata COllluna - acorda un regim comercial preferential Romaniei;

I
• Acordurile de la Helsinki din 1975 - preocL1par~a cOlllunitatii internationak de a exam ina evenimentek din
Romania in ceea ce prive$te respectarea drepturilor omului $i, prin extensie,a drepturilor minoritatilor.

Aceasta respect are a drepturilor omului a conditional aeordarea creditelor $i comequl de performantele unei

I tari In acest domeniu.

DURa 1971, re1aliile CLl SUA s-au facit datorita:

• impunerii eultului personalitatii $i "revolu\iei cLllturale",

I
•
•
nerespectarii acordLlrilor de la Helsinki,

Incalearii drepturilor omului.

Impunerea taxei de cmigrare - au rjeit legaturile eLi Bonnul, lerusalimul si WashirHltllllul.
In preajma anilor '80 - relatiile Cll Occidentul all deveni! mult mai re<;.i:
I • SUA a votat pentru sllspendarea clalilei natlunii ceklmai l~lvllri/ate in rapllrturilecllmerci~k Cll Romania.
• Rurminii all picrdut statuwl prefcrenlial in 1988.

Deteriorarea sitllatiei interne ~i atncllrilc din parte a gllvernelor oceidcntnle impOlriv<i politlcil lui Nicolae Ceausescu de

I
Il~respectare a dn.:ptllrilor omului - a dLlS la izolarea interna\ionala a Rom(lniei dupa 1985, concrelizata in:

• inrautaprea rela\iilor eu statele occidentale,

• diminuarea sehimburi lor comerciale.
DICTIONAR

I
clauza natiunii celei
mai favorizate
ansamblu d~ faeilitati vamale $i comerciale aeordate Romfmiei de S.U.A., conditionate de
indeplinirea un or criterii. Pentru 0 perioada de timp, c1auza a fost reinnoita amla\.
tenllen ce desemneaza starea de Incordare In relaliilc internationale, Illtre supraputeri ­
I "razboiul rece"
U.R.S.S. ~i S.U.A., tara a lua insa forma unei conthmturi militare directe ~i !otaIe.

CRONOLOGIE

I 1948
1956
~

~
trata! de prit:tellit: ~i asiSkn\a Illlltliaia intrc Romania ~i L;. RS.S

revolulia anlico1l1unista din Ungana.

trupt:le sovietice se retrag din Romflllia.

I
1958 - }

1967 ~ slabilirea de relatii diplonl<1tice intre Rom,tni~ ~i R.I-'. Germania.

1968 ~ Pre~edintelc Fran\ei, Charles de Gaulle, vizitt:aza Romania.

1968 ~
Romania critiea invazia statelor mcmbre ale Pactului de la Var$ovia in Cehoslovacia.

I 1969

1975
~

~
Pre:;;edintelc S.U.A., Richard Nixon, vizilea13 Romiinia.
Prqedintele S.U.A., Gerald ~'ord , vizilea/a Romflllia.

I 69
 ,
Subiectul I (30 puncte)

Cititi eu atentie textele de mai jos:

TESTE
Testul Qr. 1
,,
A. "Numele eel mai adevllrat, autentic, de la primul desealecat prin Traian este rllman sau roman US, care nume acest ,I
popor I-a pllstrat tntotdeauna pentru sine ~i Indatll dupa desealeeat ~i dupa pllstiire, cum s-a spus, ~i dupa al doilea
desellleeat, pana astllzi, aeela~i nume este dat Indeob~te ~i muntenilor ~i moldovenilor ~i celor care locuiesc In tara
Transilvaniei. Ruman este un nume schimbat In curgerea ani lor din roman"."
I I
(Miron Costin despn.: denul11irea I'omanilor) I

B. "Limba lor ~i a altor valahi a fost odata romana, ca unii care sunt eoloni romani; In timplilnostl'Ll difera mull de ea, Il1sll
multe din vorbele lor pot fi tntelese de latini"." .

(Nicolaus Olahus despre originea ~i trasaturile COl11l1ne ale locuitorilor din Tarile Romane)

C. "Rol11anizare - proces istoric tndellingat, organizat ~i sustinut de statuI roman, prin care populatiile nerOl11ane au
preluat ~i asimilat lil11ba latina, institutiile, 1110dul de viatll, cultura ~i traditiile romane".
(Dictional' de termeni istorici)
Pomind de la aceste texte, rllspundeti urmatoarelor eerinte:

I. Numiti doua comunitati etnice la care se refera sursele A ~i B. 2 puncte

2. Selectati, din sursa A, 0 informatie istoricll care se referll la numele de roman. 2 puncte
3. .Pomind de la C, precizati un element com un, la care se refera sursele A ~i B. 3 puncte
4. Precizati 0 asemllnare tntre limba romanll, a~a cum apare 'in sursa A ~i 'in sursa B. 3 puncte
5. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzlltoare sursei care sustin'e punctul de vedere conform caruia lil11ba

romanll este 0 limba latinll. 5 puncte

6. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei , care se refera la preluarea civilizatiei latine de carre

M~tina~i. 5 puncte

7. Prezentali doua documente istorice care se refera la caracterullatin allimbii romane. 6 puncte ,
8. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia pastrarea Iimbii romane a constltUlt 0

componentll importanta a politicilor culturale ale statului roman. (Se noteaza coerenta ~i pertinenta argumentarii

elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia).

4 punc!e.
Subiectul al II-lea (30 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. "Dupa moartea lui Traianus a fost Tacut 'imparat Aelius Hadrianus ... ; el a rechemat annatele din Assyria .. .A lncercat sa
faca acela~i lucru ~i 'in Dacia, dar I-au oprit de la acesta prietenii sai, ca nu cumva sa fie dati pe mana barbarilor 0
multime de cetateni romani, deoarece Traianus, dupa cucerirea Daciei, a adus 0 multime foarte mare de oameni din
toate colturile lumii romane, pentru popularea ora~e1or ~i cultivarea ogoarelor; caci Dacia fusese secatuita de barbati 'in
urma lungului razboi cu Decibalis..." (Eutropius despre situatia Daciei)

B. "De acolo am calatorit pe un drum neted ... ~i am trecut mai multe rauri ... Pe aces tea Ie-am trecut In barci monoxile, de
care se foloseau locuitorii, care erau multi, pe malurile raurilor. Prin sate ni se aducea de mancare....Dupa ce am
strabatut un drum lung ... ne-am a~ezat cortul langa un lac la care veneau locuitorii din satul vecin ...Cand am ajuns la
colibele din sat, ne-am lntalnit 'ntr-un loc ~i am 'inceput sa-i chemam prin strigate pe cei care ramasesera In urma .. ."
(Priscus din Panion despre locuitorii de la Nordul Dunarii)

Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinre;

I. Precizati secolul la care se refera sursele dt mai sus. 2 puncte

2. Selectati, pe baza sursei A, motivul pentru care Hadrian nu a retras trupele din Dacia. 2 puncte
3. Men\ionati, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, dite 0 informatie referitoare la locuitorii din zonele Dunarii.

6 puncte

4. Mentionati punctul de vedere al autorului sursei A cu privire la colonizarea Daciei, sllstinandu-I CLl 0 explicatie din

text. 10 puncte

5. Prezentati un aspect al istoriei teritoriului danubiano-pontic In perioadu mentionata, sus\inut de sursa B.

6 puncte
6. Prezentati 0 urmare a retragerii stapanirii romane din Dacia, prec izand $iun istoric care face referire la acest
eveniment. 4 puncte
I
70
I
I
 SubiectuJ al III-lea (30 puncte)

I Elaborati In aproximativ doua pagini, un eseu despre procesul de romanizare In Dacia, avand In vedere:
numirea unui Imparat roman, In a carui perioada de domnie s-a intensificat romanizarea;

precizaI:ea perioadei istorice, In care se Incadreaza procesul de romanizare;

I
prezentarea a doi factori ai romanizarii ~i a unei caracteristici pentru fiecare;

men\ionarea a doua consecin\e al e procesului de romanizare In Da:cia;

formularea unui punct de vedere referitor la consecin\ele romanizarii 1n Dacia ~i sus\inerea acestuia printr-un

I
argument istoric .

Nota! Se puncteaza ~i utilizarea Iimbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, eviden\ierea relatiei cauza­

efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice, respectarea succesiunii 'cronologice/logice a faptelor istorice

~i incadrarea eseului 1n limita de spatiu precizata.

I
• Toate subiecteJe sunt obJigatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

I
Subiectul I (30 puncte)
Testul nr. 2

I
Citi\i cu aten\ie textele de mai jos:

A. "Prusia trebuie sa I~i adune forte Ie ~i sa Ie men\ina In vederea unui moment favorabil, care a fost iasat sa treaca de
cateva ori ... Marile chestiuni ale epocii noastre nu se vor rezolva prin discursuri sau decizii ale majorita\ii, cum gre~it s­

I a facut In 1848-1849, ci se va decide prin fier ~i sange.. .O unificare mai putemica a majorita\ii gemlanilor, nu se poate
realiza decat prin violenta sau In ... cazul In care ar exista 0 primejdie comuna...printr-un razboi national 1mpotriva
poporului vecin, care este secularul nostru agresor.. .Nu m-am 1ndoit niciodata ca restabilirea Imperiului German

I trebuie precedata de 0 victorie 1mpotriva Frantei ..."

B. "Dupa Conferinta de la Messina din 1 ~i 2 iunie 1955, acolo unde mini~trii de externe ai celor ~ ase State Membre ~i-au '
afirmat vointa de a crea 0 Europa unita, Tratatele de la Roma au fost semnate 1n Capitoliu, la Roma, In ziua de 25

I martie 1957, instituind Comunitatea E conomica Europeana ~i Euratom. Familia europeana a luat na~tere prin semnarea
Tratatului de la Roma. Cindzeci de ani maitarziu, legaturile In interiorul acestei familii sunt din ce In ce mai stranse.
Cincizeci de ani mai tarziu, avem atiitea lucruri demne de a fi sarbatorite..." ­
(Despre aniversarea a 50 de ani de la fondarea UniuniiEuropene)
I . Pomind de la aceste texte, raspunde\i unnatoarelor cerinte:

I. Numiti doua realita\i istorice la care se refera sursele A ~i B. 2 puncte

I 2. Selectati din sursa A, 0 informatie istorica care se refera la modalitatea de realizare a unificarii Gemlaniei . .
2 puncte
3. Pomind de la sursa B, precizati un element comun la care se refera sursele A ~i B. 3 puncte

I 4. Precizati 0 asemanare Intre procesele din istoria Europei, a~a ,cum apare In sursa A ~i In Sllrsa B.
5. Scrie\i pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedere conform caruia exista 0
familie europe ana.
3 puncte

5 puncte
6. Scrieti pe foaia de ex,amen, litera corespunzatoare sursei care se refera la inamicitia dintre Franta ~i Germania.
I \
7. Prezentati doua practici politice, care se refera la raportul dintre identitatea na\ionala ~i cea europeana.
5 puncte
6 puncte
8. Argumentati printr-un fapt istoric ' relevant, aiirmatia conform careia formarea statului national a constituit un

I obiectiv important In cadrul revblutiei de la 1848. (Se noteaza coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia). 4 puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)

I
Cititi cu atentie textele de mai jos:
A. "Romantismul este 0 mi~care artistica ~i filozofica aparuta 1n ultimele decenii ale secolului XVIII-lea 1n Europa, care a
I durat mare parte din secolul XIX-lea. A fost 0 mi~care contra rationaJismului care marcase perioadaneoclasica, ce se
va pierde la aparitia spiritului romantic. Initial, doar 0 atitudine, 0 stare de spirit, romanti smul va lua mai tarziu forma
unei mi~cari. Autorii romantici au scris din ce 1n ce mai mult despre propriile lor sentimente, subliniind drama umana,

I iubirea tragica, ideile utopice. Dacasecolulal XVIII-lea a fost marcat de obiectivitate ~i ratiune, 1nceputul secolului al
XIX-lea va ti marcat de subiectivitate, de emotie ~i de eul interior. Anumi\i autori neocJasici alimentasera deja un
sentiment a~a-zis romantic 1nainte de raspandirea sa efectiva, fiind numi\i de aceea pre-romantici. Printre acqtia se a11a
Francisco Goya ~i Bocage. Romantismul apare initial In zona care va fi mai tarziu Germania (mi~carea a avut ~i ea 0
I importan\a fundamentala 'in unificarea germana prin mi~carea "Sturm und Drang" ~i In Anglia. Romantismul s-a
manifestat In forme diferite In diferitele arte ~i a marcat In specialliteratura ~i muzica (de~i romantismul se manifesta In
71
I
•

 I
aceste arte mai tarziu decat In altele). Cand curentul a ajuns In $coli, au aparut critiei Impotriva idealizarii de catre
acesta a realitatii. Datorita acestor critici a aparut mi~carea care va da na$tere Realismului."
(Cu privire la istoria romantismului)

B. "Romantismul se afirma limpede, In literatura romana, In preajma anului 1830 $i domina mi$carea literara pana
aproximativ In al optulea deceniu al veaeului trecut, cand, pune realismul, acesta disputandu-$i Intaietatea In viata
literara cu romantismul care, prin Eminescu indeosebi, prin Macedonski, In parte Delavrancea, Vlahuta, Duiliu
Zamfirescu (prin nuvele, romane de la Inceput $i, In parte, poezia sa), prin unii scriitori de la "Contemporanul" sau In
I
descendenta "Col1temporanului" (Paun-Pincio, Traian Demetrescu $.a.), continua a se mentine foarte putemic,
prelungindu-se 7i in veacul al XX-Jea. 0 conceptie noua $i 0 sensibilitate diferita se resimt spre 1830, In mi$carea
literara, In poezie In pri11lul rand, odata cu aparitia noilor generatii de scriitori, formati, cum se exprima Alecu Ruso,
"in larma ideilor noi" Dealtfel, noua directie in mi$carea Iiterara e preocupata nu de a rastuma ni$te dogme teoretice ­
precum la romanticii francezi, de pilda - proclamand Iibertatea de creatie, de$i astfel de tendinte n-au lipsit $i asupra
lor. Na '/ uinta principala a romancierilor romani, In epoca pre $i pa$optista, e de a crea 0 Iiteratura originala,
ror:1aneasca, expresie a vietii poporului roman, cu obiceiurile $i cu traditiile acestuia, cu aspiratiile sale vitale spre
I
lillitatea $i independenta national a, spre progres $i civilizatie. Spre 1830 romantismuJ se afirma deschis In literatura
romana din Principate. EI e marcat de elegii, In nota lamartiniana, scrise de Carlova (lnserare), Grigore Alexandrescu
(Adio fa TirgoVi$fe , Meditarie), Heliade Radulescu (Dragefe mete umbre, 0 noapfe pe ruinile Tirgovi$fei), de meditatii
I l
influentate de Young (Bolliac), ori Volney (Carlova, Alexandrescu, Hel iade). Spre 1835 necesitatea orientarii mi$carii
Iiterare in directia marilor idealuri de libertate $i unitate nationala Incepe de fi rostita ca un deziderat fundamental. In
prefata unei traduceri Treizeci de ani sau viara unui judi/or de ci:irti, C.Negruzzi exprima dorin\a de a vedea
reprezentate pe scene Ie tarii, In locul lui Polcinel $i Arlechin, "virtutile $i eroice$tele fapte ale ~tefanilor $i
Alexandrilor". " (Cu privire la romantismul romanesc)

Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerin\e:

I. Precizati secolul la care se refera sursele de mai sus. 2 puncte

2. Selectati pe baza sursei A, 0 infomla\ie care se refera la 0 trasatura a eurentului romantic. 2 puncte
3. Mentionati, pe baza sursei A, respectiv, a sursei B, cate 0 informatie referitoare la temele predilecte ale
romantismului. 6 puncte
4. Mentionati punctul de vedere al autorului sursei A cu privire la influentele exteme exercitate asupra Iiteraturii
romantice in Principatele Romane. 10 puncte
5. Prezentati un aspect al concep\iei romantice sus\inut de sursa B. 6 puncte
6. Prezenta\i 0 atitudine politica marcata de spiritul romantismului, $i precizati un autor care sus\ine aceasta orientare
culturala. 4 pu~cte

Subiectul al III-lea (30 puncte)

Elaborati in aproximativ doua pagini, un eseu despre politicile culturale In ~uropa secolelo; XIX-XX, avand In
vedere:
numirea a doi reprezentanti ai politicilor culturale In Europa sau $i In Romania secolelor XIX-XX;
precizarea a doua masuri adoptate In cadrul politicilor culturale In Europa secolelor XIX-XX;
prezentarea a doua idei importante suqinute de catre politicile culturale In Europa secolelor XIX-XX;
men\ionarea a unei consecinte a politicilor culturale In Europa secolelor XIX-XX;
formularea unui punet de vedere referitor la necesitatea studierii politicilor culturale $i sus\inerea acestuia printr­
un argument istoric.
Nota! Se puncteaza $i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea reJa\iei cauza­
efect, sus\inerea unui punct de vedere cu argumente istorice, respectarea succesiunii cronologice/Jogice a faptelor istorice
$i incadrarea eseului In limita de spa\iu precizata.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Testul nr. 3

Subiectul I (30 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. "Principal a, aproape exclusiva preocupare a candidatului erau vizitele, caCl 111 colegiile restranse fiecare a\egator
trebuia sa fie vizitat $i convins . Toamna $i primavara vizitele electorale mai mergeau, ... vara pe dilduri'i, ... lama mai
ales pe ger, era un supliciu ... Ce sa mai splli de cafelele negre, de paharul de pelin amar, de diferitele <~e rbeturi > , ce
Urmau Tara nici 0 ordine, pe care nu Ie puteai refuza sub pedeapsa de pierdere a votului. 0 campanie electorala iama,
sub regim cenzitar, era un examen de sanatate ~i de rezistenra pe care foarte putini puteau sa-I treaca nevatamati ..."
(Consrantin Argefoianu des pre sistemul electoral In Romania interbelica)

72

·iI

 B. "A fost 0 urgie absurda $i barbara, dezlantuita de sus pana jos, peste 0 populatie pa$nica $i lini~tita. S-au arestat
delegatii ~i candidatii, s-au furat umele ~i cartile de alegator, s-au batut mai ales, s-au schingiuit ~i snopit sub lovituri de
ciomege sute ~i mii de alegatori ..." (Grigore Galencu despre alegerile din 1931)

Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Numiti doua fapte istorice la care se refera sursele A $i B. 2 puncte

2. Selectati din sursa A 0 informatie istorica care se refera la campania electorala. 2 puncte
3. Pomind de la B, precizati un element comun la care se refera sursele A $i B. 3 puncte
4. Precizati 0 asemanare Intre practicile din cadrul sistemului electoral, a~a cum apare In sursa A $i sursa B. 3 puncte
5. Scrie!i pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedere conform caruia alegerile
erau 'insotite de violenta In Romania interbelica. 5 puncte
6. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care se refera la contactul direct eu electoratul. 5 puncte
7. Prezentati doua masuri legislative, care se refera la sistemul de vot In Romania interbelica. . 6 puncte
8. Argumentati printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia sistemul electoral din Romania interbelica a
avut un caracter cenzitar. (Se noteaza coerenta $i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric
relevant, respectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatea $i concluzia). 4 puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Citi!i cu atentie textele de mai jos:

A. " ... Fundamente

Fascismul se constituie ca partid politic pentru a-~i Intari disciplina ~i a-$i preciza credo-ul. Natiunea nu edoar simpla
'insumare a indivizilor In viata, nici instrumentul partidelor, ci este un organism ce contine 0 serie a generatiilor ... ; este
sinteza suprema a tuturor valorilor materiale ~i spirituale ale rasei umane.

I
Statui

Statui trebuie red us la funqiunile sale originale, adica de a coordona domeniul politic ~i pe celjuridic .

.. . Puterile $i funqiunile atribuite actualmente Parlamentului trebuie sa tie limitate.

Statui este suveran; $i aceasta suveranitate nu poate ~i nu trebuie sa tie 'ingradita sau diminuata de Biserica.

I Principii de politica intema:

Partidul National Fascist (PNF) 'intelege sa confere 0 demnitate absoluta moravurilor politice, cu conditia ca morala
politica $i cea privata sa Inceteze sa fie In contradiqie cu viata natiunii. P.N .F. aspira la onoarea suprema de a fi la

guvemarea tarii. Prestigiul statului national trebuie sa fie restaurat ...

Principii de politica extema:

Halia trebuie sa-$i reafirme dreptul sau de a se unifica din punct de vedere istoric $i geografic; ea trebuie Sa-$1
'indeplineasca funqia de bastion al civilizatiei latine In Marea Mediterana; ea trebuie sa-~i impuna legile asupra

I popoarelor de alta nationalitate ata~ate ei; ea trebuie sa protejeze cu fermi tate italienii din strainatate care trebuie sa
beneficieze de dreptul reprezentarii politice ...
Principii de politica sociala:
Fascismul recunoa$te funqiunea sociala a proprietatii private care e atat un drept cat $i 0 datorie ... P.N.F. aqioneaza
I pentru a pune ordine in lupta de interese intre categoriile $i clasele sociale pentru a sanqiona ~i a face sa tie respectata
peste tot ~i permanent interdiqia grevelor In serviciile publice.
Apararea nationala:

I P.N.F. preconizeaza organizarea imediata a unei armate, apararea tarii, avand in vedere numarul mare de mijloace $i
resurse pe care natiunea $tie sa Ie foloseasca, 1n momentele de primejdie ~i glorie .... "
(Programul Partidului Fascist din !talia, 1921)

I B. "... Chiar daca tata a unit tot ceea ce era legat de nazi$ti, mi-a pIacut In cadrul organizatiei Hitler Jugend. Credeam ca
uniforma era impresiOlianta, mai ales culorile mara Inchis $i negru, svastica, pielaria stralucitoare. Daca pana atunci am
jucat un fotbal decent, tineretul nazist ne-a oferit echipament de sport necesar. Niciodata 'in viata mea, nu am avut 0

I vacanta adevarata; acum, datorita lui Hitler, puteam merge In tabere minunate la munte. Mi-a placut caramaderia,
maqurile, jocurile de-a razboiul. Am fost crescuti sa 11 iubim pe FUhrerul nostru, care pentru mine era un al doilea
Dumnezeu. Nu a existat nici 0 regula de urmat pentru a deveni membru al Hitler Jugend, dar doar un baiat din clasa

I mea a izbutit sa se eschiveze de la a deveni membru. Atunei eand am decis sa devin ucenie, prima intrebare care mi s-a
pus a fost "Cand ai aderat la Hitler Jugend?". fntr-o zi un vecin de al nostru a fost ridicat de catre SS ~i de catre politie
cu ma~ina. Sotia sa nu a putut afla ee s-a Intamplat eu el. Mama era prea speriata ca sa vorbeasca eu ea $i tata a devenit
foarte tacut. M-a implorat sa nu mai spun nimanui ceea ce el spusese In casa despre regimul nazist. Cand a izbuenit

I razboiul ~i cand aproape era sa tie chemat pentru servieiul militar, tata a cazut bolnav ;;i niciodata nu s-a mai
'insanato~it. Cu putin timp Inainte de a muri, a mai facut un efort de a ma trezi la realitate. Acum ca viata sa aproape se
terminase, nu ii mai era frica de "ciuma bruna". Fusese soldat In ultimul razboi ;;i ca multi muncitori ai generatiei sale
de la Hamburg, Ii ura pe nazi~ti, ea pe 0 otrava ... " (Despre viata copiilor 'in Germania nazista)
I Pomind de la aeeste texte, raspundeti unnatoarelor cerinte:

I 73
 I
I. Precizati perioada istorica la care se refera sursele A ~i B. 2 puncte
2. Selectati pe baza sursei A, un motiv care sta la baza politicii promovate de catre Partidul Fascist Italian. 2 puncte
3. Mentionati, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, cate 0 informatie referitoare la politica intema a partidelor
totalitare. 6 puncte
I
4. Mentionati punctul de vedere al sursei A cu privire la fascism, sllstinandu-I cu 0 explicatie din text. 10 puncte
5. Prezentati un aspect al politicii regimurilor totalitare in Romania, sustinandu-I cu LIn exemplu din sursa B.

6 puncte

6. Prezentati 0 consecinta a politicii regimurilor totalitare, precizand ~i un conducator politic, care illlstreaza aceasta

ideologie. 4 puncte

Subiectul al III-lea (30 puncte)

Elaborati in aproximativ doua pagini, un eseu despre politica regimurilor totalitare din Romania, in secolul XX,
ilvand in vedere:
;mmirea a doi reprezentantiai regimurilor totalitare din Romania in secolul al XX-lea;
I
precizarea unei asemanari intre regimurile totalitare din Romania in secolul al XX-lea;
prezentarea a doua instrumente ale regimurilor totalitare din Romania ~i a unei caracteristici pentru fiecare;
mentionarea a doua acte legislative adoptate de catre regimurile totalitare din Romania;

I
formularea unui punct de vedere referitor la consecin\ele politicii regimurilor dictatoriale in istoria Romaniei ~i

sus\inerea acestuia printr-un argument istoric.

NoHi! Se puncteaza ~i utilizarea Iimbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii , evidentierea relatiei cauza­
efect, sus\inerea unui punct de vedere cu argumente istorice, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
$i 'incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordli 10 puncte din ofieiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

Testul nr. 4

Subiectull (30 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. " ... Art 5

Romanii, Tara deosebire de originea etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea con~tiintei, de libertatea

invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie $i de toate libertarile ~i drepturile _"

stabilite prin legi... ,­

Art. 7

Deosebirea de credinle religioase ~i confesiuni, de origine etnica ~i de limba, nu constituie in Romania 0 piedica spre a

dobandi drepturile civile ~i politice $i a Ie exercita. Numai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul pentru

exercitarea drepturilor politice.

Art.8

Nu se admite in Stat nici 0 deosebire de na~tere saude clase sociale. To\i Romanii, Tara deosebire de origine etnica, de

limba sau de religie, sunt egali inaintea legii ~i datori a contribui Tara deosebire la darile ~i sarcinile publice. Numai ei

sunt admisibili in funqiunile $i demnitatile pub Iice, civile $i militare."

Art. II

Libertatea individual a este garantata. Nimeni nu poate fi urmarit sau perchizitionat, decat in cazurile $i dupa fonnele

prevazute in legi. Nimeni nu poate fi detinut sau ares tat, decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat, care

trebuie sa-i fie comunicat in momentul arestarii sau cel mai tarziu in 24 ore dupa detinere sau arestare".

(Constitu\ia din 19 23 )

B. "Constitu\ia din 1938 incerca sa limiteze individualismul$i sa dea intaietate socialului, voind sa lransform e statui

individualist in stat comunitar corporatist. in acela~i timp, ea admitea proprietatea ~i capitalul ca drepluri invio/a /J ile ,

indepartandu-se de la principii Ie Constitutiei din 1923, care recuno~tea proprietatea ca funqie sociala ~i revenind astfel

la principiile Constitutiei din 1866. Constitutia de la 1938 concentreaza puterile politice in mana regelui, care

dobande~te prerogative deosebit de mario Aceasta Constitutie a fost suspendata in vara anului 1940, ca unnare a

evenimentelor care au dus la abdicarea regelui Carol al II-lea." (Cu privire la Constitutia din ; 93 8)

Pomind de la aceste texte, raspundeti unnatoarelor cerinte:

1. Numiti doua drepturi politice la care se refera sursele A ~ i B. 2 puncte

2. Selectati din sursa A 0 infonnatie istorica care se refera la instaurarea egaliUi\ii sociale. 2 piIncte
3. Pomind de la B, precizati un element comun la care se refera sursele A $i B. 3 puncte
4. Precizati 0 asemanare intre actele fundamentale , a~a cum apare in sursa A ~i sursa B. 3 puncte
5. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedere confonn caruia Romania
unna sa devina un stat de tip corporatist. 5 puncte
74

•
I

6. Scrieti pe [oaia de examen, litera corespunzatoare sursei care se refera la libertatatea individuala. 5 puncte

I
7. Prezentati doua fapte istorice, care se refera la adoptarea actelor fundamentale mentionate In sursele A ~i B.

8. Argumentati, printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia actul fundamental a exprimat caracterul
6 puncte

sistemuluipolitic dintr-o perioadaistorica. (Se noteaza coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea
I unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia).

Subieetul al II-lea (30 punete)

4 puncte

I Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. "Libertatea civila ~i l>c)itica, fiind cele doua principii pe care se reazema societatea moderna, liberul lor exercitiu

I trebuie asigurat prin Constitutie. Un stat democratic nu se poate concepe tara 0 desavar~ita libertate politica ~i mai
multe partide politice ... Libertatea politica este compusa ... din libertatea electorala, care trebuie garantata in mod serios.
Libertatile individuale ... au fost garantate teoretic ~i de Constitutia din 1866, Tara ca totu~i 0 garantie reala sa fi
existat ... " (Grigore [unian eu privire la libertatile cetatene~ti In Romania)

I B. "Art.1
Statui roman devine stat national-Iegionar.
Art. 2
I Mi~carea legionara este singura mi~care recunoscuta In noul stat avand ca tel ridicarea morala ~i materiala a poporului
roman.

Art. 3

I 01 general Ion Antonescu este conducatorul statului legionar ~i ~eful regimului legionar.

Art. 4

Domnul Horia Sima este conducatorul mi~carii legionare ... " (Decret regal din 14 septembrie 1940)

I I.
Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:

Precizati perioada istorica la care se refera sursele A ~i B. 2 punete

2. Selectati pe baza sursei A conditia principala pentru existenta unui stat democratic. 2 puncte
I 3. Mentionati, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, cate 0 informatie referitoare la viata politica din Romania
interbelica. · 6 punete
4. Mentionati punctul de vedere al autorului sursei A cu privire la constitutie, sustinandu-l cu 0 explicatie din text.

I 5.
6.
Prezentati un aspect al istoriei Romaniei In perioada mentionata, sustinut de sursa B.
10 puncte
6 puncte
Prezentati 0 consecinta a e~ecului democratiei romane~ti interbel ice, precizand ~i un conducator pol itic , care este
implicat In acest eveniment. 4 puncte
I Subiectul al III-lea (30 puncte)

Elaborati In aproximativ doua pagini, un eseu despre principiile care stau la baza constitutiilor din Romania
I modema, avand In vedere:
numirea a doi condudltori ai statu lui roman modern, care. au promulgat constitutii din Romania;
precizarea a doua principii, care stau la baza constitutiilor din Romania modema;

I prezentarea unui fapt istoric favorizat de adoptarea uneia dintre constitutiile din Romania modema;
mentionarea unei deosebiri 'intre constitu\iile din Romania moderna;
formularea unui punct de vedere referitor la necesitatea adoptarii constitutiilor din Romania moderna ~i sustinerea

I acestuia printr-un argument istoric

Nota! Se puncteaza ~i utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, evidentierea relatiei cauza­
efect, sustinerea unui punet de vedere cu argumente istorice, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelo'r istorice
~i 'incadrarea eseului In limita de spatiu preeizata.

I •
•
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordii 10 punete din oneiu.
Timpul efectiv de lueru este de 3 ore.

I
Subiectul I (30 puncte)
Testul nr. 5

I
Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. " .. I s-a lasat domnului 'intreaga libertate ;;i aproape aeeia~i putere, pe eare 0 avusese alta data de a face legi, de a
pedepsi pe locuitori ... $i aceasta putere a domnului se extinde ~i ... asupra negustorilor turei ~i asupra altor oameni de

I orice stare, atata timp eat se gasesc pe teritoriul lui, viata $i moartea acestora sunt In mainile sale ... "
(Dimifrie Canfemir despre puterea domnului Moldovei)
.

75
I
B. "Tennenii de "voievod" ~i "voievodat" se constata In toate Tarile Romane ca forma de organizare politica romaneasca.
?
In Transilvania, voievodul ~i-a exercitat, la Inceput, autoritate !eritoriala. Un rol important I-a avut vicevoievodul,
care, adeseori, In lipsa voievodului, conducea trebunle pUblice. In Tara Romaneasdl ~i Moldovainstitutia centrala,
domnia, se exercita de cdtre un mare voievod ~i domn. Domnul era ~eful o~tirii, judedl.toru\ suprem, numea ~i destituia
pe dregatori, strangea birurile de pe tot ln~insul tarii sale prin functionarii sai. Dar puterea lui era marginita de sfatul
domnesc ~i de legea nescrisl\. (obiceiurile). Insa orice comparare sau stl\.panire de pamant trebuia Intarita prin privilegiul
domnesc, cl\.ci domnul era considerat 111 teorie ca stapanul Intregii tari",,"
(Despre domnia In Evul Mediu In Tarile Romane)

Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Numiti doua atributii ale domniei la care se refera sursele A ~i B. 2 puncte

2. Selectati din sursa B 0 informatie istbrica care se rerera la limitele d011lniei. 2 puncte
3. Pomind de la B, precizati un element C011lun, la care se refera sursele A ~i B. 3 puncte
4. Precizati 0 asemanare In ceea ce prive~te institutia domniei, a~a cum apare in sursa A ~i In sursa B. 3 puncte
5. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedere confoml caruia privilegiul

domnesc avea un rol foarte important. 5 puncte

6. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care se refera la dreptul domnului asupra vietii ~i mortii

supu~ilor. 5 puncte

7. Prezentati doua fapte istorice care se refer a la atributiile institutiei domniei. 6 puncte
8. Argumentati printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia institutia domniei a jucat un rol central In

model area politicii interne ~i ext erne a Tarilor Romane In Evul Mediu. (Se noteaza coerenta ~i pertinenta

argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i

concluzia). 4puncte

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. "oo .Le-am daruit iara~i libertatea cea de mai Inainte. Insa a~a ca tot poporul... sa tIe un popor... ~i sa se socoteasca sub
un jude. lara comitele Sibiului, oricine va fi, sa nu cuteze a pune dregator in ".comitate dedit numai dintre cei ce
locuiesc intre dan~ii. $i nimeni in comitatul Sibiului sa nu cuteze a cum para loc nobiliar cu bani. Vrem ca nici un
proprietar nobil sau orice alt locuitor, care se atla 'intre dan~ii sa nu tIe scutit de aceasta dare",,"
(Diploma din 1224 a regelui Andrei al II-lea al Ungariei)

B. ,Jntarim credincioaselor stari ale Ungariei". toate daniile, privilegiile, diplomele, titlurile, slujbele, demnitatile,
dijmele." In toate cele trebuincioase, fie 'intr-ale politicii, fie ale justitiei, fie 'intr-ale economiei ne yom folosi de
localnici transilvaneni, adica unguri, sa$i ~i secui, rara nici 0 legatura cu religia lor. .."
(Diploma leopoldina din 1691)

C. "Autonomie - regim politic caracterizat prin dreptul recunoscut de autoconducere $i autoadministrare al unui teritoriu,
rara nici un amestec din afara". (Dictionar de tenneni istorici)

Pornind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Precizati secolele la care se refera sursele de mai sus. . 2 puncte
2. Selectati pe baza sursei A, motivul pentru care regele Andrei al II-lea daruie$te Iibertatea. 2 punde
3. Mentionati pe baza sursei A, respectiv a sursei B, cate 0 infonnatie referitoare la locuitorii din Transilvania.

6 puncte

4. Mentionati punctul de vedere al autorului sursei A cu privire la "Iocalnicii transilvaneni", sustinandu-I cu 0

explicatie din text.

5. Prezentati un aspect al istoriei Transilvaniei 'in perioadamentionata, sustinut de sursa B.
10 puncte

6 puncte
6. Prezentati 0 unnare a constituirii statelor medievale roman~~ti, precizand $i un document istoric care face referire la

I
acest eveniment. 4 puncte

Subiectul al III-lea (30 puncte)

Elaborati 'in aproximativ doua pagini, un eseu despre constituirea state Ior medievale rol11ane$ti, avand in vedere:
numirea a doi conducatori politici care au aqionat pentru con stituirea statelor l11edievale romane$ti;
precizarea · perfoadei istorice, in care s-a desra$urat procesul de constituire a statelor l11edievale romane$ti;
I
prezentarea a doi factori al procesului de constituire a state Ior l11edievale romane$ti $i a unei caracteristici pentru
fiecare;
mentionarea a doua izvoare istorice, care fac referire la acest proces istoric;

I
fonnularea unui punct de vedere referitor la il11portanta constituirii statelor medievale romane$ti ~i sus\inerea

acestuia printr-un argument istoric.

76

I
--~ I

I
Nota! Se puneteaza ~i utilizarea Iimbajului istoric adeevat, strueturarea prezenU'irii, evidell\ierea relatiei eauzi'i­
efeet, sus~inerea unui punet de vedere eu argumente istoriee, respectarea suceesiunii cronologiee/logiee a faptelor istorice
I ~i incadrarea eseului in limita de spatiu preeizata.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oneiu.
• Timpul efeetiv de lucru este de 3 ore.

I Testul nr. 6

Subiectul I (30 puncte)

I Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. " ... Revolutia de la 1848 a vrut ca romallul sa fie nu numai liber, dar ~i proprietar, Tara care libertatea ~i egalitatea e 0
I minciuna. Pentru aceea adauga la devisa euvantul fratie, aceasta condi\ie de ci:ipetenie a programului social. Ea fu 0
revolutie soeiala ... " (Nicolae Balce.l·eLl despre revolu\ia din 1848)

I B. "Generatia de la 1848 se distingea de Inainta~ii sai prin cunoa~terea directa a Europei Occidentale ... Pa~opti~tii se
sim\eau ei In~i~i 0 parte din Europa. Au recunoseut Apusul drept model politic ~i cultural pentru partea lor de Europa ~i
nu avea cine ~tie ce Indoieli ca modelul de dezvoltare al acesteia era aplicabil ~i la Tarile Romane .. .Nu este In nici un
fel Intamplator ca ~i-au Indreptat privirea spre solu\ii Iiberale. Orice tip de conducere autoritara chiar daca ~i luminata,

I prezenta doar 0 mica atractie pentru oamenii domicisa I~i elibereze poporul.. .. ~i ... sa largeasca participarea ceta\enilor
la treburile publice ... " (Keith Hitchens despre proiectul pa~opti~tilor)

Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I I. Numiti doua principii prom ovate de catre pa~opti~ti lacare se refera sursele A ~i B. 2 punete
2. Selectatidin sur sa B, 0 informatie istorica care se refera la pozitia pa~opti~tiIor fata de Europa Occidentala.

I 3. Pomind de la A, precizati un element comun, la care se refera sursele A ~i B.

4. Preciza\i 0 asemanare Intre idealurile pa~opti~tiIor, a~a cum apare In sursa A ~i cea din sursa B.
2 puncte
3 puncte
3 puncte
5. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedere conform careia revolutia de

I la 1848 a avut 0 importanta componenta sociala. 5 puncte

6. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care se refera la conceptiile liberale prom ovate de catre
pa~opti~ti. 5 puncte

I 7. Prezenta\i doua documente istorice din perioada revolu\iei de la 1848.

8. Argumentati printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform careia pa~optismul a fost partea integranta din .
proiectul liberal de modemizare a societatii romane~ti. (Se noteaza coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate
6 puncte

prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia).

I Subiectul al II-lea (30 puncte)

4 puncte

Cititi cu atentie textele de mai jos:

I A. "in numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii dec lara:
Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), in hotarele dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra ~i vechile
granite cu Austria, rupta acum 0 suta ~i mai bine de ani din trupul vechei Moldove.
I · In puterea dreptului istoric ~i a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-~i hotarasca soarta
lor, de azi Inainte ~i pentru totdeauna se une~te cu mama sa Romania.
Aceasta unire se face pe urmatoarele baze:

I 1. Sfatul Tarii actual ramane mai departe pentru rezolvarea ~i realizarea reformei agrare dupa nevoile ~i cererile
norodului; aceste hotarari se vor recunoa~te de Guvemul Roman;
2. Basarabia I~i pastreaza autonomia provinciala, avand- un Sfat al Tarii (DieHl), ales pe viitor prin vot universal, egal,
direct ~i secret, ca un organ Implinitor ~i administratia proprie;
I 3. Competenta Sfatului Tarii este: a) Votarea bugetelor locale; b) Controlul tuturor organelor zemstvelor ~i ora~e1or; c)
Numirea tuturor funqionarilor administratiei locale, prin Organul sau implinitor, iar functionarii lna\\i sunt 'intariti de
Guvem;

I 4. Recrutarea Armatei se va face in principiu pe baze teritoriale;

5. Legile in vigoare ~i organizatia locala (zemstve ~i ora~e·) raman in putere ~i vor putea fi schimbate de Parlamentul
Roman, numai dupa ce vor lua parte la lucrarile minoritatilor din Basarabia;
6. Respectul drepturilor minoritatilor din Basarabia;
I 7. Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra In Consiliul de Mini~tri Roman, acum desemnati de actualul Sfat al Tarii, iar
pe viitor luati din sanul reprezentantilor Basarabiei din Parlamentul Roman;
8. Basarabia va trimite In Parlamentul Roman un numar de reprezentanti proportional cu populatia, ale~i pe baza votului

I universal, egal, secret ~i direct;

77

I
 I
9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste ~i sate, ora~e, zemstve ~i Pari ament, se vor face pe baza votului
universal, egal, secret ~i direct;
10. Libertatea personala, Iibertatea tiparului, a cuvantului, a credintei, a adunarilor ~i to ate libertatile ob ~tei vor ti
garantate prin Constitutie ... " (Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania, la 27 martie/9 aprilie 1918)
I
B. "Congresul General al Bucovinei Intrunit azi, joi In 15/28 noiembrie 1918 In sala sinodala din Cemauti, considera ca:
de la fundarea Principatelor Romane, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei ~i Cemau\ilor, a facut
pururea parte din Moldova, care In jurul ei s-a Inchegat ca stat; ca In cuprinsul hotarelor acestei tari se gase~te vechiul
scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domne~ti de la Radauti, Putna ~i Sucevita, precum ~i multe alte urme ~i
amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca fiii acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova ~i sub conducerea
acelora$i domnitori au aparat de-a lungul secolelor fiinta neamului lor Impotriva tuturor Incalcarilor din afara ~i a
cotropirei pagane; ca In 1774 prin vicle~ug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei ~i cu de-a sila alipita coroanei
Habsburgilor; ca 144 de ani poporul bucovinean a Indurat suferintele unei ocammiri straine, care Ii nesocotea drepturile
nationale $i care prin stramb:'Hati ~i persecutii cauta sa-~i Instraineze firea ~i sa-I Invrajbeasca cu celelalte neamuri cu
cari el voie~te sa traiasca ca frate; ca In scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca ni~te mucenici pe toate
campurile de bataie din Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava ~i marirea asupritorilor lor ~i ca ei drept
rasplata aveau sa Indure miqorarea drepturilor mo~tenite, isgonirea Iimbei lor din viata publica, din ~coalil ~i chiar din
biserica; ca In acela~i timp poporul ba~tina~ a fost Impiedicatsistematicde a se folosi de bogatiile $i izvoarele de ca~tig
ale acestei tari, ~i despoiat In mare parte de vechea sa mo~tenire; dara ca cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut
nadejdea ca ceasul mantuirii, a~teptat cu atata dor ~i suferinta va sosi, ~i ca mo~tenirea lor strabuna, taiata prin granite
nelegiuite, se va relntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Stefan, ~i ca au nutrit vecinic credin\a ca marele vis
al neamului se va Intaptui prin unirea tuturor tarilor romane dintre Nistru ~i Tisa intr-un stat na\ional unitar; constata ca
ceasul acesta mare a sunat !
Astazi, cand dupa sfortari ~ijertfe uria~e din partea Romaniei ~i a putemicilor $i nobililor ei aliali s-a intronat In
lume principii Ie' de drept $i umanitate pentru toate neamurile~i cand In urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro­
ungara s-a zguduit din temeliile ei ~i s-a prabu~it, $i toate neamurile incatu~ate in cuprinsul ei $i-au ca$tigat dreptul de
libera hotarare de sine, cel dintaiu gand al Bucovinei desrobite se Indreapta catre regatul Romaniei, de care intotdeauna
am legat nadejdea desrobirii noastre .
Drept aceea

Noi,

Congresul general al Bucovinei,

intrupand suprema put ere a tarii ~i fiind investit singur cu puterile legiuitoare,

In numele Suveranitatii nationale, .

Hotaram:
Unirea neconditionata ~i pentru vecie a Bucovinei In vechile ei hotare pana la Ceremu$, Colacin $i Nistru, cu reg ~tul
Romaniei". (Declaratia de Unire a Bucovinei cu Romania, la 15 /28 noiembrie 1918)

Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerin\e:

I. Precizati anul in care au fost redactate sursele de mai SLiS. 2 punete I
2. Selectati pe baza sursei A, motivul pentru care Basarabia se une~te cu Romania. 2 punete r
3. Mentionali, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, cate 0 infom1a\ie referitoare la situatia provinciilor romane$ti sub ,
dominatie stnlina. 6 punete
4. Menlionati punctul de vedere al sursei A cu privire la mentinerea autonomiei locale In Basarabia dupa Unire,
sustinandu-l cu 0 explicatie din text. 10 punete
5. Prezentati un aspect al istoriei Bucovinei in perioada secolelor XIX-XX, sustinut de sursa 8. 6 punete ,
6. Prezentati 0 consecin\a a unirii Transilvaniei cu Romfmia, precizand ~i un document istoric care face referire la
acest eveniment. 4 punete

Subieetul al III-lea (30 puncte)

Elaborati in aproximativ doua pagini, un eseu despre proiectele politi~e privind P,rincipatele Romar,e, din secolele
XVIII-XIX, avand in vedere: .-~
numirea a doua personalitati istorice, care au participat la realizarea proiectelor politice privind Principatele
Romane, din secolele XVIII-XIX;
precizarea unei deosebiri intre prevederile proiectelor;
prezentarea a doua proiecte politice ~i a cate unei caracteristici, care Ie individualizeaza;

men~ionarea a unei asemanari Iptre prevederile proiectelor;

formularea unui punct de vedere referitor la importan\a elaborarii proiectelor politice privind Principatele Romane

~i sustinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notii! Se puncteaza ~i utilizarea limbajului istoric adeevat, strueturarea prezentarii, evidenti erea relatiei eauza­
I
efeet, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istoriee, respectarea sueeesiunii eronologiee/logiee a faptel or istori ce
~i ineadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
• Toate subieetele sunt obligatorii. Se aeorda 10 punete din ofieiu.
• Timpul efeetiv de lueru este de 3 ore.
78
I
Testul nr. 7

I Subiectul I (30 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

I A. " ... Lichidarea tuturor' bancilor prin atacuri Impotriva Partidului National Liberal, ai carui membri sunt proprietarii
celor mai multe dintre ele.
d. Micile gospodarii tarane~ti trebuie desfiintate spre a-i lipsi pe taranii mici propietari de pamant, de ma~ini, de vite .
Acesta va deschide calea spre absorbirea lor in sistemul colectivist.
I e. Abdicarea Regelui ~i exilul Familiei Regale.

g. Suprimarea partidelor istorice, prin arestarea, uciderea ~i rapirea membrilor lor. .."

I (Planul de comunizare al Romaniei)

B. " ... A~a cum s-a prezentat..., in dimineata zilei de 14 iulie a.c., au fost arestati pe islazul comunei Tamadau, judetul
Ilfov, in timp ce incercau sa se urce in doua avioane, pentru a fugi In strainatate: Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Ilie

I Lazar, Nicolae Carandino... Acest grup de conspiratori urma sa realizeze In strainatate hotararile ~i directivele
conducerii P.N.T., in frunte cu luliu Maniu, care cons tau in organizarea de actiuni menite sa ~tirbeasca suveranitatea
n"ationala... ~i sa declan~eze razboiul civil. .." (Despre evenimentele de la Tamadau)

I c. "." 4 martie 1948: la Londra, Regele M ihai a tinut 0 prima conferinta de presa dupa abdicarea fanata, explicand
motivele ~i Imprejurarile In care a fost oQligat sa paraseasca Romania . <Acest act mi-a fast impus cu forta de un guvern
instal at ~i mentinut la putere de 0 tara straina, un guvern total nereprezentativ pentru poporul roman>. CLondon

I · Times").

Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:

(eu privire la abdicarea regelui Mihai I)

1, Numiti douapartide politice la care se refera sursele A ~i B. 2 puncte

I 2.
3.
Selectati din sursa A, 0 informatie istorica care se refera la partidele istorice.
Pomind de la C, precizati un element comun la care se refera sursele A ~i B.
2 puncte
3 puncte
4. Precizati 0 asemanare Intre masurile preconizatepentru comunizarea Romaniei, a~a cum apare In sursa A ~i In sursa

I · 5.
B. 3 puncte
Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedere conform caruia abdicarea
regelui Mihai a fost un act cu caracter fortat. 5 puncte
6. Scrieti pe foaia de examen, litera corespul1zatoare sursei care se refera la distrugerea vietii politice democratice din
I 7.
Romania. 5 puncte
Prezentati doua fapte istorice, care se refera la preluarea puterii de catre comuni~ti In Romania, In afara celor
mentionate 111 sursele A ~i B. . 6puncte

I · 8: Argumentati printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform direiapreluarea puterii de catre comuni~ti a dlls la
distrugerea dembcratiei · ron1ane~ti. (Se noteaza coerenta ~i pertinentaargumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt
istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia). ' 4 puncte

I Subiectul al II-lea (30 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. "Profitand de prezenta trupelor de ocupatie sovietica In Romania, comuni~tii reu~escsa patrunda In aparatul de

I conducere al tarii. De asemenea, 111 timpul guvernului condus de generalul N.Radescu (6 decembrie 1944-28 februarie
1945) comuni~tii romani, fiind ajutati de catre sovietici trec direct la amenintari. La 6 martie 1945 Moscova impune la
Bucure~ti, cu forta,un guverl1 cOll1unist condus de Petru Groza, care va trece la sovietizarea tarii . Acest guvem a

I marcat instaurarea la putere a regimului .comunist ~i lichidarea democratiei. Au lnceput astfel epurari ~i deportari,
intemari In lagare de detinuti politici, se instituia cenzura. Regele Mihai cere In aceasta situatie sa demisioneze
guvemul. Deoarece Groza refuza, s-a ajuns la <greva regala> cand suveranul nu a vrul sa mai semneze decretele
guvemului. Regelea sperat ca prin actul sau sa provo ace demisialui Groza, dar acesta sea dispensat de semnatura

I regelui. La 8 noiembrie 1945, de ziua onomastica a regelui, a avut lac la Bucure~ti, in Piata Palatului, prima mare
demonstrat ie anticomunista, care s-a temlinat insa cu numeroase victime: arestati, ll10rti ;;i raniti .
(Despre instaurarea regill1ului comunist In Romania)

I B. "La fel ca In tarile vecine, In anul 1989 majoritatea populatiei din Romania nu era mulrumita de regimul comunist.
Politica economica ~i de dezvoltare a lui Ceau~escu (inclusiv proiecte de constructii grandomane ~i un regim de
austeritate menit sa permita Romaniei sa-~i plateasca Intreaga datorie externa) era considerata responsabila pentru

I penuria extinsa din tara; In paralel cu cre~terea dificultati10r economice, pOlitia secreta, Securitatea, era omniprezenta,
tacand din Romania un stat politienesc. Spre deosebire de cQnducatorii Pactului de la Var~ovia, Ceau~escu nu a
sprijinit irtteresele Uniunii Sovietice, ci a urmarit 0 politica extema proprie. In timpul cand liderul sovietic Mihai 1
Gorbaciov vorbea despre reforma, activitatea lui Ceau~escu semana. cu megalomania ~i culturile personalitatii ale
I liderilor comuni;;tii est-asiatici precumnord-coreeanul Kim Ir-Sen"., . ..
(Despre politica lui Nicolae Ceau~escu)
79
I
I

c. ".. .In martie 1989,0 serie de activi~ti de frunte ili P.c'R, au protestat printr-o serisoare lmpotrjva politicii economice a
I
lui Nicolae Ceau~escu, dar la scurta vreme, Nicolae Ceau~escll obline 0 victorie politicfl irnportanta: Republica
Socialista Romania reu~e~te achitarea datoriei e;.:;terne de circa II miliarde dolari. cu cateva luni inainte de termenul pe
care chiar dictatorul rOman II preconizas(:J. EI este re(lles 1(1 data de 14 noiembrie 1989, la Congresul al XIV-lea in

I
funqia de secretar general al p,c,R., partidwl unie (eomunist) din R.S.R. caderea Zidului Berlinului sau inlocuirea in

noiembrie 1989 a liderului bulgar Todor Jivkov sUnt semne ale unui c1imat revolutionarin Europa de Est. In noiembrie

1989, la al XIVclea Congres al PCR, Cea\.l~eSCu (ltinge problema P(lctului Mo!otov-Ribbentrop ~i cere anularea

consecintelor acestuia, in speta retrocedare(l de clUre Uniunea Sovietica a Basarabiei ~i Bucovinei de Nord, anexate In

I I

virtutea acestui pact. In 2-3 decembrie 1989 Ceau~escu I~a vizitat pe Mihail Gorbaciov la Moseova, eu prilejul

intrunirii tarilor participante la Tratatul de la Yar~ovia. Liderul soyietic a tinut 0 infonnare cu priYire la rezultatele

intalnirii pe care 0 avusese cu George H. W. B\.Ish in Malta, .. ". (Cu privire la anu11989)

Pomind de la aceste texte, raspundeti lIrmiito(lrelor cerinte:

I. Preeizati perioada istorica la c(lre se referii s~lrsek d\lmai ~us.
2. Selectati pe baza sursei A, motivul pentru care are loc greva regala.
2 puncte
2 puncte
I
3. Mentionati pe baza sursei A, respectiv a sursei B, cate 0 informatie referitoare la politica regimului eomunist In

Romania. 6 puncte

I
4. MeIitionati punctul de vedere (ll ilutorului sursd A eu privire la prelilarea puterii de catre coi11uni~ti in Romania,
suslinandu-I cu 0 e~plicatie din text. 10 puncte
5. Prezentati un aspect al politicii lui Nicolae Ceall~escu In ultimii ani ai regimului comunist, sustinut de sursa B.

6 puocte

6. Prezentati un eveniment din anul 1989 in Europa, precizand ~i un fapt istorie din Romania care face referite la

perioada istorica mentionatii. 4 puncte

,
,

I
Subiectul al III-lea (30 puncfe)

Elaborati In aproximativ doua pagini, un eSeu despre politica Partidului Comunist Roman de preluare a puterii in

Romania 1944-1947, avand In vedere: .

numirea a doi conducatori ai Partidului Comunist Roman, 'intre 1944 - ·1947;

precizarea unui fapt istoric care a favori;>:at actiunile Partiduiui Comllnist Roman;

prezentarea a doua actiuni politice, prin care Partidul Comunist Roman a actionat pentru cllcerirea p~lterii politice

,
$i mentionarea a cate uneiunnari a acestori:\;

-mentionarea unei asemanari Intre (lctiuni\e IntfI:Jprinse de catre Panidul Com~lI\ist Rornan, pentrLI eucerirea puterii
1
politiee; · .

formularea unui punct de vecterI:J referitor la conse9inte\e cllceririi puterii politice de catre PartiduIComul}i~t

Roman $i sustinerea acestuia printr-un argument istoric. . ;

I
Not~! Se puncteaza ~i utilizarea \imb~j\lhlj i!!torie ad!!cvat, structurarell pre?enlarii, \lvidentierea relaliei cauzi'i­

erect, sustinerea unui punet de vedere Cll argumente istoriee, respectarea succesiunii cronologice/logicea faptelor istorice

~iincadrarea eseului in limita de spatiu preci;wta,

• • Toate subiectele sunt obligatorH, SeacQnHi 10 pUl1cte din ofidu.

• Timpul erectlv Qt; lucru est!! de 3 ore,

Testul or. 8

Subiectul I (30 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A. ".. .Inainte dar de toate, rnoldovenii prot(;lsta despre l1\Jt;tramllHtta l\.lr hotariir(;l de a nu lovi driturile cuivu; Insa vroiesc

asemene ca ~i altii sa nu Ie jigneasca dreptatil(;l ce Ie ay lnfijntate ~i Inchiza~luite de sute de ani, pe care stramo~ii no~tri

pururea ~i cu crude jertfe au ~tiut a Ie pastra, ~i pe can:qi nol vroim a Ie lasa Intre~i stranepotiJor nO$tri. eel mai srant

din aceste drituri este neatarnarea noastra dinlallntrll ~i prin unnare alltonomia, Aceasta neatarnare a fost intaia conditie

a urmatorului tratat din 1512,prin care Moldova in domnii:l Illi Bogdan, fiul lui $tefan eel Mare, a cunoscut

suzeranitatea Tureiei, $i anume: I) Poarta recunOa~te pe Molelova ele pamant slabod ~i nesupus, 2) Legea cre$tineasca,

care se line in Moldova, nu va fi nici odi11ioara caleata SqU tulbllrata, ci inca norodul va avea s.lobode bisericil-e sale ca

. ~i inainte. J) Poarta se Indatore~te de a apara pe Moldova de toti eel ce ar putea sa 0 calee, pazind-o in starea intru care
a fast mai inainte tara a i se face vreo nelegiuire, sau sa sufere ca Sa i se faca vreodinioara ct!a mai mica dezbinare sau
I
despartire. 4) Moldova va fi stapanita ~i carmuita dupa pravilele ~i eanoanele sale, tara sa se amestece Poarta eat ue
putin. 5) Domnii vor fi ale$i de norod $i intariti de la Poarta, ca sa stapaneasca in cat vor trai. 6) Domnii vor fi
carmuitori a tot pamantu] Moldovei $i vor putea sa aiba Intru stapanirea lor osta~i cu plata dela sine, pana la 20 000
I1
pamanteni sau oameni straini. 7) Moldovenii vor putea ~ine $i cumpara 0 casa la Tarigrad pentru ~ederea
capichihaelilor lor, unde vor putea face $i 0 biserica. 8) Turcii nu vor putea cumpara pamanturi in Moldova, ad a avea
case sau a se a$eza, nici a avea sau a face geamii nici Intr-un chip. 9) Dorrmul impreuna cu tot norodul, pentru semn de 1
I
supunere, va avea purtare de grija a trimite pe tot anul prin doi boieri ai Moldovei la PoarU\, $1 4 000 bani rO$ii, 40
$oimi ~i 40 iepe tatatoare. Aceste toate se numesc pe$che$, adica dar; 10) In vreme de o~tire, domnul Moldovei,
asemene dupa cum i s-ar porunci de la Poarta, va ti ajutor eu o$tile sale la slujba imparateasca. Acela$i tratat s-a mai
80
 \.

'inUirit ~i la. 1530 de catr~Soliman cel Mare ~itoate hati~erifurile $i fimlanurile Portii In urma slobozite s-aulntemeiat
pe acestea ~i capitulatii; acestea asemene s-au cunoscut ~i de toate tratatele Incheiate Intre Turcia ~i Rusia, care,
declarandu-se ocrotitoarea drituriLor noastre, s-a Indf\torit prin umlare ane apara ~i eel mai srant drit,' ce este
neatamar,ea noastra dinl~untru,.,. " (Mihail Kogalniceanu, Dorinlell:3 Purlidl:3i Nalionale in Moldova)

B. "Domnitorii Tarilor Romane, dupa 0 serie de victorii de ·rasunetlmpotriva otomanilof, s-au vazLlt nevoiti sa accepte
suzeranitatea otomana care, initial nu Ie ~tirbea aproape deloc independentainterna$l externa. La mijlo<.:nu a fost
la$itatea, ci faptul ca fortele flU fost pre a inegale. De celemai .dese ori, Sfantul Scaun $i tarile apusene, 'raspundeau la
apelurile de ajutor din partea acestora eU fervente sl)stineri ..." (Despre relatiile romano-otomane In Evul Mediu)

Pornind de la aceste texte, raspundeti unnatoarelor cerinte:

I.. Numitidoua atribute ale domnilor romani, In raporturile cu Poarta Otomana,lacare serefera sursele A $i B.
2 puncte
2. Selectatidin sursa A, 0 informatie istorica care se refer a la supunerea dOll1nului $i boieriJor fata de otomani.
2 puncte
3. ' Pomind de la B, precizati un element comun la care se refera sursele A $i B. 3 puncte
4. Precjzati 0 asemanare in cee'! ce prive$te suzeranitatea otomana asupra Tarilor ROll1ane, a$a cum apare In sursa A $i
cea din sursf\ S , 3 puncte
5. Scrieti pe fOaia deexarnen, litera corespunzato<lre surseicare se tefera la cauza acceptarii suzeranitatii otomane de
. catredomnii romanL . S puncte
6. Scrieti pe foaia de C;;xamen, litera corespunz~to.are sursei care se refera la c a p i t u l a t i i . S puncte
7.. Prezentatidoua fapte istorice care Se refer~ la inciilcarea autonomiei Tarilor Romane dePoarta. 6 puncte
8. Argumentatiprintr-un fapt istoriq f~levant, afimlatia conforrncareia statutul special al Tarilor Romane In
raporturde eu Imperiul Otoman ·a contribuit la supravie\uirea state Ior romane$ti ~i sustineti-I ell un fapt istoric
relevant (Se noteaza coerema ~i pertinenta argumenHirii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatlla$i concluzia). . 4 pu:n cte

Subiectul al 1I.lea (30 pllncH~)

Cititi cu atentie textele de nl'!i jos;

A. . "Vor fi considerate ca taclino parte integmnti'\ din acest teritoriu (al Moldovei ~i Hrii Romane$ti) toate insulele
. aUHurate maluluj stling al Dunarii, jar canalul a~estui fluviu va alcatui limita celor doua principate ... Ora~ele turce~ti
a$ezate pe malul stang al Dunarii, Cl:j ~i teritoriile lor,vor fi'inapoiate Valachiei, pentrua .se uni de acum Inainte cu
acest principat ..,Valahia ~i Moldova VOl' n dispensate pentru totdeauna de a furnizagranele $1 altemarfuri de
con5um" ." (TratatuJde la Adrianopol- 1829)

B. "Tarile romane se VOl' bucura $1 pe viltor, sub suzeranitatea lnalt~i Porti $i sub cheza$ia . puterilor toemitoare de
drepturile ~i scuteljle ce Ie au", L-t,'!gjle $1 jnt09mirile de astazi se vor sehimba ... Sultanul tagapuie$teea va chema
1ndata, 0 adunare Intradins. pentru acesta aJca.hlita din Inrati$atorii tuturor intereselor $1 tuturor starilor de oameni ale

I neamului ... Aceste adlmari VOl' fi 9hema1e." cle a da pe 1'ata dorintele poporului asupra chipului de lntoemire
hotaratoare amrilor JOc,,'"
". - - .. .- . . I ._ .
. (Tratatul de la Paris - 1856)

Pomind de la aceste texte. raspunde.\i \.lfIna!oarelor cerinte :

I I. Precizati secoJul la care Se refera sursele de nlai sus.

. . .
2 puncte
2. Selectati pe baz(l flursetA, 0 informa\ie istoriei'\~u privire la 0 eonsecinla economica pentruPrincipatele ROll1ane.
2 puncte

I 3. Mentionalj pc baZa sursei A, reSpeqtiv a sursei B, cate 0 infonnatie referitoare la istoria Prineipatelor Romane, In
a
. primajumatate~ s~collrlui al XIX-lea. " . 6puncte
4. Mentionati punctul de vedere al sursei A cu privire la regiunea Dunarii, sus\inandu-I eu 0 expliea\ie din text.
to puncte

I 5. Prezenta\i un aspect al istoriei Tarii Romane~ti ~i Moldovei, ill perioada mentionata, sustinut de sursa B. 6 puncte
.6" prezentati 0 eonsecinta a tratatului de pace de la Paris, precizand ~i un conducator politic, care este implicat in
aceste evenimente. 4 puncte

I Subjectul al IIJ-Iell (;30puncte)

I;;laborati in aproximativ doua pagini, un eseu despre Tarile Romane ~i statele vecine (secolele XIV-XVIII), avand

I In vedere:
numirea a doi conducatori politici, care s-auremarcat In relatii 1e dintre.Tariie Romane $i state Ie vecine;
precizarea a doua acte diplomatice, lncheiate Intre Tarile Romane ~i statele vecine;
prezentarea unui eveniment istoric, care a favorizat relatiile dintre Tarile Romane $i statele vecine;
I mentionarea unui element de continuitate In relatiile dintre Tarile Romane ~i statele vecine;

I 81

I
 formularea unui punct de vedere referitor la importanta, din perspectiva istorica, a raporturilor dintre Tarile
Romane ~i statele vecine ~i sustinerea acestuia printr-un fapt istoric relevant.
Nota! Se puncteaza ~i utilizarea Iimbajului istoric adecvat, structurarea prezenHirii, evidentierea relatiei cauza­
efect, sustinerea unui punct de vedere cu argumente istorice, respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
~i 'incadrarea eseului in limita de spatiu precizata.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
Testul nr. 9

Subiectul I (30 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

I
A. ,,<Problema orientala>, aparuta de mai multe veacuri, cuprindea doua aspecte majore, complementare ~i ca atare
interconditionandu-se tot timpul. Pe de 0 parte, <problema orientala> insemna calea ~i modalitatile de Implinire ale
unor aspiratii ~i apoi ale unor programe nationale, obiective legitime, juste ale mozaicului de popoare ce alcatuiau

aceasta zona ~i-~i doreau, actionand totodatii, eliberare, independenta ~i unitate nationala, conditie ~i premisa a

I
I
progresului lor In consens cu dezvoltarea restului continentului. Pe de alta parte, aceasta Insemna aqiunea Marilor

Puteri. Imperiul otoman, anacronic, un mozaic multinational, a racut multa vreme eforturi de a-~i mentine, pe cat

posibil, existenta ~i integritatea, Intimp ce Marile Puteri din concertul european s-au interesat de ceea ce considerau a

fi mo~tenirea otomana, militand pentru obiective proprii, constand in fapt in dorinta de a trece sub controlul lor, in

diverse forme, aceasta zona. Aspectele teritorial politice, ca ~i cele nationale erau strans Impletite eu altele, de natura

socio-economica. In buna masura, declinul ~i apoi prabu~irea lmperiului otoman s-a datorat unei politici de perpetuare

a v'e chilor raporturi de natura feudal a, medievala, incapacitatii de a face 0 trecere necesara, coerenta ~i ampJa spre noile

I
~
forme de viata, tinand de stadiul capitalist a unei economii de piata generalizate in cea mai mare parte a Europei. In

acest mod, dincolo de implicatiile procesului deformare al unitatilor nalionale ce racuse ca secolul al XIX-lea sa fie

denumit ~i "secolul nationalitatilor", In sud-estul european lichidarea a ceea ce mai ramasese ,din stapanirea otomana,

inraptuita, in principal, intre anii 1877-1913 pe calea armata, s-a impus ~i ca 0 lichidare a vechilor raporturi sociale, cu

to ate formele ce impiedecau alinierea la realitatile de viata specifice veacului XX."

(Cu privire la Problema Oriental a) 'I

B. "In vara anului 1875, insureqiile din Bosnia ~i Hertegovina readuceau problema orientala la ordinea zilei, Romania a
adoptat initial 0 pozitie neutra, dar, Intrucat guvernul otoman refuzase propunerile guvernului roman referitoare la 0
solutie deintelegere privind problema independentei, Romania a initiat negocieri cu Rusia. Pe data de 4/16 aprilie
1877, Romania a tncheiat 0 conventie cu Rusia, prin care se pennitea trecerea armatei ruse In caz de razboi cu Imperiul
Otoman, Rusia garantand integritatea teritoriului romanesc. Razboiul ruso-turc a Inceput pe 12/24 aprilie 1877.
Diviziile romane au fost alihiate de-allingul Dunarii, peTitru a apara tara de 0 invazie otomana. Acestea au pemlis
trecerea ~i regruparea armatei ruse, ceea ce a durat aproximativ doua luni. Pe 29 aprilie/ lO mai, Parlamentul roman a j
declarat starea de razboi ~i pe 9/21 mai a fost proc1amata independenta tarii. In iulie, dupa Infrangerile suferite de
armata rusa la Plevna, cornandamentul rus a solicitat eu insistenta colaborarea militara romana, iar printul Carol a
primit comandamentul diviziilor romane ~i ruse care operau infata Plevnei. Abia la Inceputul iernii, armata otomana
asediata a Incercat sa sparga Incercuirearuso-romana ~i, nereu~ind,a trebuit sa se predea. Razboiul a luat sfar~it, caci
~ I

inaintarea armatelor ruse spre Constantinopol a determinat Imperiul Otoman sa solicite Incheierea armistitiului."
(Cu privire la razboiul pentru independenta al Romaniei) I
C. " ... Art. 43, Inaltele Parti Contractante recunosc independenta Romaniei, legand-o de conditiunile expuse In 1
urmatoarele doua articole.
Art.44. In Romania deosebirea credintelor religioase ~i a confesiunilor nu va putea fi pusa nimanui ca un motiv de
excludere sau de incapacitate In ceea ce prive~te bucurarea de drepturi civile ~i politice".

I
I
Art.45 Principatul Romaniei retrocedeaza Majestatii Sale Imparatului Rusiei poytiunea teritoriuluiBasarabiei despartita

de Rusia in urma tratatului de la Paris din 1856"." (Tratatul de la Berlin-I 878)

Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Numi!i doua fapte istorice la care se refera sursele A ~i B.

2. Selectati din sursa A,
2 puncte
0 informatie istorica care se refera la cauzele trecerii Dunarii in Peninsula Balcanica. de cMre
I I
armata romana. 2 puncte
3, Pomind de la C, precizati un element comun privind independenta Romaniei, la care se n:.fera sursele A ~i B.

4. Precizati 0 asemanare'in ceea ce prive~te Problema Orientala, a~a cum apare In sursa A ~i In sursa B.
3 puncte
3 puncte
I
5. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedere conform caruia
independenta Romaniei a fost conditionata de Marile Puteri.
6. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunzatoare sursei care se refera la consecintele "Problemei Orientale".
5 puncte I
5 puncte
7. Prezent~ doua documente istorice care se refera la razboiul din 1877-1878, In afara celor mentionate in sursele A
~i B. 6 puncte I
82
I
I
I
8. Argumentati printr-un fapt istoric relevant, afirmatia conform carela "Problema Orientala" a constituit cadrul
intemational propice pentru afirmarea "Problemei romane~ti" 'in plan intemational ~i sustineti-I cu un fapt istoric
I
relevant. (Se noteaza coerenta ~i pertinenta argumentarii elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respectiv, a conectorilor care exprima cauzalitatea ~i concluzia). 4 puncte

I
Subiectul al II-lea (30 puncte)

Cititi cu atentie textele de mai jos:

A.• "In anul 1918, Romania, folosindu-se de slabiciunea militaraa Rusiei, a destacut de la Uniunea Sovietica (Rusia) 0

I
parte din teritoriul ei,Basarabia, calcand prin aceasta unitatea seculara a Basarabiei, populata 'in principal cu ucraineni,
cu Republica Sovietica Ucraineana.
Uniunea Sovietica nu s-a 'impacat niciodata. cu faptul luarii cu forta a Basarabiei, ceea ceguvemul sovietic a
declarat nu 0 data ~i deschis 'in fata Intregii lumi . Acum, cand slabiciunea militara a U.R.S.S. atrecut In domeniul
I
trecutului, iar situatia intemationala care s-a creat cere rezolvarea rapida a chestiunilor mo~tenite din trecut pentru a
pune 'in fine bazele unei paci solide Intre tari, U.R.S.S. considera necesar ~i oportun ca In interesele restabilirii
adevarului sa pa~easca Impreuna cu Romania la rezolvarea imediata a chestiunii 'inapoierii Basarabiei Uniunii

I
Sovietice.
Guvemul sovietic considerll cll chestiJ.mea Intoarcerii Basarabiei este legati!! 'in mod organic de chestiunea
transmiterii catre U.R.S.S. a acelei pi!!rti a Bucovinei a cllrei populatiune .este legata 'in marea sa majoritate de Ucraina
Sovietica prin comunitatea soartei istorice, cat ~i prin comunitatea de limba ~i compozitiune nationala. Un astfel de act
I
ar fi cu atat mai just cu cat transmiterea partii de nord a Bucovinei catre U .R.S .S. ar reprezenta, este drept ca numai
Intr-o masura ne'insemnata, un mijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuita U.R.S.S. ~i populatiei
Basarabiei prin dominatia de 22 de ani a Romaniei 'in Basarabia.

I
Guvemul U.R.S.S. propune guvemului regal al Romaniei:
1. Sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia;
2. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele sale potrivit cu harta alaturata.

I Guvemul sovietic 'i~i exprima speranta ca guvemul roman va primi propunerile de fata ale U.R.S.S . ~i ca aceasta va da
posibilitatea de a se rezolva pe cale pa~nica conflictul prelungit dintre U.R.S.S . ~i Romania.
Guvemul sovietic a~teapta rllspunsul guvemului regal al Romaniei Tn decursul zilei de 27 iunie curent.
I (Nota ultimativa a guvemului sovietic, 26 iunie 1940)

B. . ,,1. Traseul definitiv al liniei de frontiera, care desparte Romania de Ungaria, va corespunde aceluia marcat de harta

I geografica aici anexata. 0 comisie romano-ungara va detemlina detaliile traseului la fata locului .

2. Teritoriul roman atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele romane~ti 'intr-un term en de 15 zile ~i remis 'in buna ordine ­
acesteia. Diferitele faze ale evacuarii ~i ale ocuparii, precum ~i modalitatile lOr vor fi tixate 'in termen de 0 comisie
romano-ungara. Guvemeleungar ~i roman vOfveghea ca evaCLlarea ~i ocuparea sa se desta~oare 'in ordine completa.

I 3. Toti supu~ii romani, stabiliti 'in aceasta zi pe teritoriul ce urmeaza 'a ti cedat de Romania, dobandesc tara alte
. formalitat i nationalitatea ungara. Ei vor fi autorizati sa opteze In favoareanationalitatii romane 'intrcun term en de ~ase
luni. Acele persoane care vor face uz de acest drept vor parasi teritoriul ungar 'intr-un temlen aditional de un an ~i vor fi

I primiti de Romania. Ei vor putea sa ia, tara nici 0 impiedicare, bunurile lor mobile, sa lichideze proprietatea lor
imobila, pana In momentul plecarii lor, sa ia cu ei produsul rezultat. Daca lichidarea nu reu~e~te, aceste persoane vor fi
despagubite de Ungaria. Ungaria va rezolva 'intr-un mod laig ~i acomodant toate chestiunile relative la transplantarea
optanti lor. .
I 4. Supu~ii romani de rasa ungara, stabilitiin teritoriul cedat 'in 1919, de catre Ungaria Romaniei ~i care ramane sub
suveranitatea acesteia, primesc dreptul de a opta pentru nationalitatea ungara, intr-un termen de ~ase luni. Principii Ie
enuntate 'in paragraful trei vor fi valabile pentru persoanele care vor face uz de acest drept.
5. Guvemul ungar se angajeaza solemn sa asimileze 'in totul cu ceilalti supu~i unguri pe persoanele de rasa romana,
I care, pe baza arbitrajului de mai sus, vor dobandi nationalitatea ungara. Pe de alta parte, guvemul roman ia acela~i
angajament solemn in ceea ce prive~te pe supu~ii de rasa ungara, care vor ramane pe teritoriul roman.
6. Detaliile rezultand din transferul de suveranitate vor fi reglementate prin conventie directa intre guvemele roman ~i

I un~ar.
7. In cazul 'in care dificultati sau 'indoieli s-ar ivi 'in cursul aplicarii acestui arbitraj, guvemele roman ~ i ungar se vor
Inlelege pe cale directa. Daca Intr-o chestiune sail alta Intelegerea nu se realizeaza, litigiul va fi supus guvemelor
Reich-ului ~i Italiei, care vor adopta 0 solutie definitiva. (Dictatul de la Viena, 1940)
I Pomind de la aceste texte, raspundeti urmatoarelor cerinte:
1. Precizati perioada istorica la care se refera sursele de mai sus. 2 puncte

I 2. Selectati pe baza sursei A, motivul pentru care guvemul sovietic se considera 'indreptatit sa solicite Basarabia.
. 2 puncte
3. Mentionati pe baza sursei A, respectiv a sursei B, cate 0 infonnatie referitoare la istoria Romaniei 'in perioada
istorica mentionata. 6 puncte
I 4. Mentionati punctul de vedere al sursei A eu privire la 0 parte a Blicovinei , sustinandu-I Cll 0 explicarie di n tex t.
10 puncte
83 .

I
•

 5. Prezentati un aspect al relariilor dintrc Romania ~i Ungaria i In perioadCl men\ionata, sus\inlll de ,ursa 8 . 6 puncte
I
6. Prezentati 0 consecinta a ccdarilor tcrilOnak din perioada tegimlilui n:gelui Carol al Ii-\e'l, prcl'dind~i Lin al
document istorIccare a determinl1l accs\(: c\enllncntc.

Subiectul al Ill-lea (30 puncte)

4 punctt~
I
Elabora\i in aproximativ doua pagini, lin eseLl despre implicatiile "Chestiunii Orienta\!;:" aSLIpra spa\luilli romiinesc
( 1856-1914), avand in vedere:
nLlmirea a doua Mari Puteri implicate In "Chestiunea Orientala";
I
precizareaunui element de continuitate apoliticii Marilor Puteri fata de spariulromiinesc incontextul "Chestiunii
Orientale";
prezentarea a doua aqiunldiplomatice, care atl afect8t spatiul romanesc, 'in contextul "ChestiuniiOrientale" ~i a
cate unei caracteristiei pentru tiecare;
l11entionareaunei deosebiri dintrc actiunile din cadrlil "Chestitmii Orientale", ClHCS-lIU reperclltal aSlipra spatililui
romc'inesc;
formularea unn! punct de vedere refcrilor In 1I1Tnarile "Chestiunii Orientale" asupra spatililui rOlllanesc ~i
I
sLislinerea acestuia printr-un argument i,toric .
Nota! Se puneteaza ~i utilizlIfea limbajullii istoric adecyat, strllctllrarea pre/elltarii, evidenlierea relatici cauzii­
efect, slistiJ1erea ullui PUllct de vedere cu lIrgumcnte istodce, respectarea succesiuniicronologicc/logice a hlptelor islorice
~i il1cadrnrea esclilui in limita de spatiu precizata,
. • Tonte subiectele sunt obligntorii. Se ilcorda 10 rHllll'te' din oneiu,
• . Timpul erectiv de lucru este de 3 ore. I
Testul nr. 10
Subiectull (30 pUllcte)

Citi\i cu aten\ie textele de mai jos:

A. "Nu po ate exista un partid <parinte> ~i un partid <fiu>, p~\ltide <superiOal'l'> ~i pllrlide <SLlburdonllte>, darexista
marea familie a partide]or comuniste ~i 11111m:itore~ti egale In drepturi .. , NiciullUi panid nu-i c:ste lngauuit atrect: peste
capul conducerii de partid dintr-o lara sau alta ~i CLI atat mai mult 1111-i csk ingaduit a l'dCi.' apeluri la Inli'lturar<:u
conducerii", unui paJ,tid .. ," (Declara~ia Partidului Muncitol'l':sl: Roman Cll privirl: la problemele
mi~carii COi11Ul11ste :;;i ll1L1ncitore~ti illterna\ionale-IlJ64)

B. In uncle lari prietene, sunt emise l:ll insistenta pareri potrivit carora adflilcirea colaborariieconomice dintre statele
socialiste .. , ar trebui sa depa~easca barien:le na(ionale .. ;Romaniaa respins Cll fermi tate aceste propimeri, deoarece--;- ,a~a
cLim preeizeaza Deciaralia Partidului Muncitoresc Roman Cll privire la problemele m.i~ei'lrii comuniste ~i mUl1l:itore~ti
intcmationale, din aprilie 1964, asemenea f0n11C ~i masuri contravin principiilor care stall III baza rda\iilor dintre
statele soeialiste, respectarea stricta aindependentci ~i suveraniUiiii nationa1e, egalitatealll c1repturi, avantajul reciproe,
lntrajutorarea tovara~easca, neamestecul in treburile interne" ,"
(Desprerespingcre<1 de catre Romania a I)lanului Valev)

Pornind de la aceste texte, raspundeti Ufillatoarelor l.:-:ri11(";:

I. Nlirniii dOLla realiti'lti istoriee la can:.: se refera sllrseic A ~i B, 2 puncte
2, Selectati din sllrsa A, 0 informalie istorica care se rcfera Lt egalitatea in drcpturi a panidelor c01l1unisle. 2 pUllcte
3, Pornind de la B, precizati un element comun la care se rcfera slIrsele A ~i B, 3 puncte
4, Preeizi\ti 0 asemanare privind colaborarea intrc stale Ie socialisle, a:;;a cum nparc insurs<l i\ ~i in sursa B. . 3 puncte
5, Serie!i pe foaia de examen, litera corespunz:Hoare sursei care suslille puncrul de vedere conform caruia exista
principii care guverneaza relatiile lntre statele socialiste, 5 punch~
6, Serieti pc 1'oaia de examen, litera cOI'espunzatoare sursei eare se rcfera la critic" hegemonici U,R,S,S , 5 puncte
7, Prezenta\i doua hlpte istorice care se n;ferala pozi(ia Rom.lniei fa13 de starcle comunislc. 0 puncte
8, ArgLll11e;lta\i printr-un fapt iSloric rel evant, atirl11a\ia contorm careia Romania COl11LllllSlli '1.1 Lk'at lIll rol aparte in
eadruisisiemuilli comunist interna\ional ~i sus\ine\i-I printr-llll faptisloric 1't1evan1. (S.: nolt:azil cocrenp ~ i
I

I
pertinen\u argumentarii elaborate prin utilizarca Lll1ui hlpt istoric rele vant, rt:spccti v, a coneclOriior care l:xprim a 1
cauzalitatea;;i cOl1cluzia), 4 punde

Subiectul alII-lea (30 puncte)

Citi\i Cll aten\ie textele de mai jos:

A. ""Ajlln~i la Moscova, am anal desprt: ceca ce s-a numit criza rachetelor din Cuba " . Ni s-a SPliS ca toata presa strllin3",
e plina de seandalul provocat de aeele rachelc plasate de ditre sovietici in !11\elegerc Cll Fidel Castro, Faceum parte din
Tratatul de la Var~ovia, prill lll'mare am ti Yost oblignli , conform tratatului sa intral11 In razboi alaturi de sovietici, daca
ar fi Inceput, ial" noi nll ;;tiusem nimic"," (Corneliu McineSCli despre criza rachttelor din Cuna, 19(2 )

X4
I
B. " ...Patruncierea trupelorcelor cinci \ari s()cialiste In Cehsolovacla cOl1stituieo mare.gre:;;calii ~i oprimejdie grava pentrLl
pacea din Europa, pel1tru soarta socialismului In lume. Este de necollceput in IUlIleCl de astiizi, cand popoarele se ridica
I la lupta pentru a-~i apara independellW nCllionala, peillru egalitatea In drepturi, .. , cn stale sUl'ialiste sa Inca Ice libertatea
~i independen{a altui stat. NLI exisla nici u .iLlstiiicare, IlU pllRte fi ac(;(;ptat niL·i lin motiv de a udmite... ideea inkrVell\iei
militare 111 treburile ul1ui stat socialist li·aTesl'. ,. "
(Despre pozi(ia Rom,iniei rata de invazia Cehoslovacieiln 19(8)
I Pornind de la aeeste texte, r[lspundeJi Ll11ntltoan;lur (;erin{e:

I I.
2.
Precizati perioada istorica la care se refera sursele de mai stlS.
Selectati pe baza sLli"sei A, motivul pentru care Romania ar tiplltLil ti implicata in ,piza rachetelor".
2 puncte
2 pUllcte
3. Mentionati pe baza sursei. A, respectiv a sUl'sei B, cate 0 inl'ormatie referitoare la pol ilicaextern~ a Rumaniei In
6 puncte
I perioada regimului comunist. .
4. Mentionati punctul de vedere al autoruLui. sursei B cu. privire la sit~llltia Cehosloval:iei, sLlslinandu-1 C~I 0 explicalie
din text. IO. punctt~
5. Pn:zentati un aspect al politicii proll1ovatt! de . Romania 111 cadrul sistemuilli cOlllunisl,in perioada men{iollat[l,

I sus\inut de sursa B. 6 puncte

6. Prezenta{i 0 consecin\a a relatiilor dintre Romania cUlTIUnist[1 ~i Simek din Europa Ol'cidentala, precizf\l1d $i LIn
evenilllent, care reliefeaza relatiik men(i0I111te. 4 pUl1ch~

I Subiectul al IJI-Iea (30 pUllcte)

Elaborali In aproximativ douapagini, un eseu dL-spn:politica Romani!;;i faffl de statele soci,diste( 1945-1969), aVlnd

I 111 ve'cfere:
IlLlmirea a doi conducatori ai Rumfllliei cOl11uniste, care au luat pozi\ie l"a(1\ ele stmek· so(;ialiste;
precizarea unLii dement de continuilate III rela\iile Romaniei Cll state Ie socialiste;
prezentareaa dUlla actiuni dipi.omatict:, Incarc ROImlllia ~i-aatirmat p()/.itia fatfl de statelc socialist<:;

I ITlellliunarea unLli fapt iSioric,cart:- a delenninat politic" Romuniei t~l\rl de Slateic socialistc;
formularea lInui pllnct de vedere referilor la neccsitatea cunoa~krii l·l'Iufii1or dintre ROI1Hlnia ~i stare Ie soci,i1iste ~i
sustinel'ea acestuia printr-unargurnent istoric.

I Nota! Se puncteaz1\ ~i utilizarea Iimbajului istoric adccvat, strm:turllre,l prezenlflrii, e\ILkntierea relatiei cauza­
erect, sustinerea L1nui punet de vederecLlargumente istorice; respectarea suceesiuilii cronologice/logicc a l~lptel()r istorice
~i 'incadrarea eseului III limita de spa\iu precizata.
• Toatesubiectele sunt obligatorii. Seacorda 10 puncte din oneiu.
I • Timpul efectiv de lucru este de 3 orc.

I
L
I
I
I
I
I
I 85

I
•

 BAREME DE CORECTARE SI DE NOTARE A TESTELOR

II
Subieetull
Testul nr. 1
I
~
I. CMe 1 pUllet pentru numirea oricaror doua comunitati etnice.
2. 2 pUllete pentru selectarea din sursa A, a oricarei informatii care se refera la numele de roman,
3. 3 punete pentru precizarea, pomind de la sursa C, a unui element comun la care serefera sursele A ~i B.
4, 3 pUllete pentru precizarea oricarei asemanari Intre limba romana, a~a cum apare In sursele A ~i B.
5, 1 pUllet pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care sustiile punctul de vedere
conform caruia limba romana este 0 limba latina,
Cate 2 pUllete pentru selectarea, din sursa A, aoricaror informatii care sustin punctul devedere conform caruia
limba romana este 0 limba latina,
6, 1 pUllet pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care se refera la preluarea civilizatie
latine de catre ba~tina~i ,
Cate 2 pUllete pentru precizarea, pe baza si.lrsei B, a oricaror doua informatii aflate In relatie cauza-efect. I
7. Cate 1 pUllet pentru mentionarea oricaror doua documente,
Cate 2 punete pentru prezentarea fiecaruidocument.
8, 1 pUllet pentru coerenta argumentarii afirmatiei;
I
1 pUllet pentru pertinenta argumentarii afim1atiei date;
1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afinnatia data;
Ipunet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respect iv, concluzia,
Total 30 de pUllete
Subieetul al II-lea

I , 2 punete pentru precizarea secolului la care se refera sursele istorice,

2. 2 punete pentru s.electarea, pe baza sursei A, a motivului pentru care Hadrian nu a retras trupele din Dacia,
3 , Cate 3 punete pentru mentionarea, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, a oricarei informatii referitoare la
locuitorii din zonele Dunarii,
4, 7 pUllete pentru mentionarea punctului de vedere al autorului sursei A cu privire la colonizarea Daciei.
3punete pentru sustinerea punctului de vedere formulat cu orieare explicatie din text.
5. 3 pUllete pentru mentionareaoricarui aspect al istoriei teritoriului danubiano-pontic In perioada mentionata
promovat de sursa B.
I punet pentru precizarea oricarui aspect al istoriei teritoriului danubiano-pontic In perioada mentionata.
2 punete pentru prezentarea aspectului precizat.
6, 1 punet pentru mentionarea oricarei urmari a retragerii stapanirii romane din Dacia,
2 pUllete pentru prezentarea urmarii mentionate.
I pUllet pentru precizarea istoricului care face referire la eveniment.
Total 30 de punete
Subieetul al III-lea

Informatia istorieii - 24 de punete distribuite astfel:

• 1 pUllet pentru numirea oricarui lmparat roman;
• 2 punete pentru precizarea perioadei istorice, In care se lncadreaza procesul de romanizare;
• eate 2 punete pentru mentionarea a doi factori ai procesului de romanizare;
• eate 2 pUllete pentru prezentarea coerenta a factorilor mentionati;
• cate 1 pUllet pentru mentionarea unei caracteristici a celor doi factori ai procesului de romanizare prezentati;
• cate 3 punete pentru mentionarea oricaror doua consecinte ale procesului de romanizare;
• 1 punet pentru precizarea punctului de vedere referitor la consecintele romanizarii in Dacia;
• 1 punet pentru coerenta argumentarii punctului de vedere formulat; .
• 1 punet pentru pertinenta argumentarii;
• 1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia data;
• I punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv, concluzia.

Ordonarea ~i exprimarea ideilor mentiollate - 6 punete distribuite astfel:

• 2 punete pentru utilizarea limbajului istorie adecvat;

1 punet pentru utilizarea paqiala a limbajului istoric adecvat;

o punete pentru lipsa limbajului istoric;

• 1 pUllet pentru strueturarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
o punete pentru text nestructurat;
• 2 punete pentru respeetarea sueeesiunii eronologiee/ logice a faptelor istorice;

1 pUllet pentru respectarea paqiala a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

o pUllcte pentru nerespettarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

86
I
• 1 punet pentru respeetarea limitei de spatiu;

I opunete pentru nerespectarea limitei de spatiu. Total 30 de punete

Total test 90 de punete
Se aeorda 10 punetedinoficiu
Testul nr. 2
I I.
Subieetul I

Clite 1 jJUnet pentru numirea oridiror doua realitati istorice.

a
I
2.
3.
4.
2 punete pentru selectarea din sursa A oricarei informa\ii care se refera la modalitatea de unificare a Germaniei.

3 punete pentru precizarea unui element comun la care se refera sursele A ~i B.

3 punete pentru precizarea oricarei asemanari Intreprocesele din istoria Europei,a~a cum apare III sursa A ~i In
sursa B.

I 5. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a lit~rei corespunzatoare sursei, care sustine punctul de vedere,
conform careia exista 0 familie europeana.
Clite 2 punete pentru selectarea din sursa A, a oricaror informatii care sustin punctul de vedere mentionat.
.

I . 6. 1 punet pen tru scriereape foaia de examen, a literei corespunzatoare surseicare se refera la inamicitiadintre
Franta ~i Germania.
Clite 2punete pentru precizarea, pe baza sursei B, a oricaror doua informatii atlate inrelatie cauza-efect. '
7. Clite 1 punet pentru mentionarea oricaror doua practici politice, care se refera la raportul dintre identitatea

I national a ~i cea european a.

Cate 2 punete pentru prezentarea fiecarei practici mentionate.
8. 1 punet pentru coerenta argumentarii afirmatiei conform careia formarea statu lui national a constituit un obiectiv
.important 1n cadrul revolutiei de la 1848;

I 1 punet pentru pertinenta argumentarii afirmatiei date ;

1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant caresustine afirmatia data;

I punet pentru utilizareaconectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.

I Subieetul al II-lea
Total 30 de punete

I. 2 punete pentru precizarea secolului la care se refera sursele istorice.

I
2. 2. punete pentru selectarea, pe baza sursei A, a unei informatii istorice care se refera la 0 trasatura a curentului
romantic.
3. Cate 3 punete pentru mentionarea, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, a oricarei informatii referitoare la temele

I predilecte ale romantismului .

. 4. 4 punete pentru menrionarea punctului de vedere alautorului sursei A,. Cll privire la intluentele exteme exercitate.
6 punete pentru sustinerea punctului de vedere formulat, cu oricare explicatie din text.
5. 3 punete pentru mentionarea oricaruiaspect al conceptiei romantice, promovat de sursc;t B.

I
3 punete pentru prezentarea coerenta a aspectului precizat.

6. 1 punet pentru mentionarea oricarei atitudini politice, marcata de spiritulromantismului.

2 punete pentru prezentarea atitudinii mentionate.

I 1 punet pentru precizarea oricarui autor care sustine orientarea culturala.

Subieetul al III-lea
Total 30 de punete

I
•
Informatia istorica - 24 de punete distribuite astfel:

cate 1 punet pentru numirea a doi reprezentanti ai politicilor culturale 'in Europa sau~i In Romania secolelor
XIX-XX;

I
• elite 2 punete pentru precizarea oricaror doua masuri adoptate 1n cadrul politicilor mentionate 'in perioada
mentionata;
• cate 1 punet pentru mentionarea a doua idei importante sustinutede catre politiciie culturale In Europa ;
• cate 2 punete pentr'll prezentarea coerenta a ideilor mentionate, prin evidentierea rela\iei decauzalitate;

I •
•
7 punete pentru mention area unei consecinte a politicilor culturale;

1 punet pentru precizarea punctului de vedere referitor la necesitateastlldierii politicilor culturale;

• 1 punct pentru coerenta argumentarii punctului de vedere formulat;

I
•
•
•
1 punet pentru pertinen\a argumentarii;

1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia data;
1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv, conclllzia.

I •
Ordonarea ~i exprimarea ideilor mention ate - 6 punetedistribuite astfel:
2 punete pentru utilizarea limbajului istoric adecvat;

1 punet pentru utilizarea partialaalilJ1bajului istoricadecvat;

o punete pentru lipsa limbajului istoric; .

I
• 1 punet pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
o punete pentru text nestructurat;
87
I
•
 • ·2 punete pentru respeetarea sueeesiunii eronologieei logiee a faptt::!or istorice;

1 punet pentru respectarea par~iala a succesiunii cronologicei logice a faptelor istorice;

o punete pentru nerespectarea succesiunii cronologicei logice a faptelor istorice;

• 1 punet pentru respeetarea Iimitei de spatiu;
o punete pentru nerespectarea limitei de spa~iu. Total 30 de punete
Total test 90 de punete
Se aeorda 10 punete din ofieiu.
Testul nr. 3

Subieetul I

I. Cate 1 punet pentru numirea oricaror doua fapte istorice la care se refera sursele A $i B.
2. 2 punete pentru selectarea din sursa A, a oricarei informalii care se refera la campania electorala.
3.. 3 punete pentru precizarea, pomind de la sursa B, a unui elementcomun in sursele A $i B.
4. 3 punC'te pentru precizarea oricarei asemanari Intre practicile din cadrul sistemului electoral, a$a cum apare in sursa
A $i sursa B. 1
5. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care susline punctul de vedere conform ,
careia alegerile erau insotite de violenta In Romania interbelica.
Clite 2 punete pentru selectarea, din sursa B, a oricaror infomla\ii care sus\in punctul de vedere conform caruia
alegerile erau inso\ite de violen\a in Romania interbelica.
6. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a Iiterei corespunzatoare sursei care se refera la contactul direct cu
electoratul.
Clite 2 punete pentru precizarea, pe baza sursei A, a oricaror doua informa\ii aflate In rela\ie cauza-efect.
7. Clite 1 punet pentru men~ionarea oricaror doua masuri legislative, care se refera la sistemul de vot In Romania
interbelica.
Cate 2 punete pentru prezentarea coerenta a fiecarei masuri legislative.
8. 1 punet pentru coeren~a argumentarii afirmatiei conform careia sistemul electoral din Romania interbelica a avut
un caracter cenzitar;
1 punet pentru pertinen\a argumentarii afirma\iei date;
1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sus\ine afirma~ia data;
1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.
Total 30 de punete

Subieetul al II-lea

1. 2 punete pentru precizarea perioadei istorice la care se refera sursele A $i B.

2. 2 punete pentru selectarea pe baza sursei A, a unui motiv care sta la baza politicii prom ovate de catre Partidul
Fascist Italian.
3. Clite 3 punete pentru men\ionarea, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, aoricarei informa\ii referitoare la
politica intema a partidelor totalitare.
4. 4 punete pentru men\ionarea unu! punctde vedere al sursei A, cu privire ·la fascism .
6 punete pentru sus\inerea punctului de vedere formulat cu oricare explica\ie din text.
5. 3 punete pentru men\ionarea oricarui aspect al politicii regimurilor totalitare din Romania:
1 punet pentru precizarea oricarei explica\ii din text.
2 punete pentru prezentarea aspectului men\ionat.
6. 1 punet pentru men\ionarea oricarei consecin\e a politicii regimurilor totalitare.

2 punete pentru prezentarea consecin~ei men\ionate.

1 punet pentru precizarea conducatorului politic, care ilusfreaza aceasta ideologie.

Total 30 de punete
Subiectul al III-lea

Informatia istorica - 24 de punete distribuite astfel:

• Cate 2 puncte pentru numirea oricaror doi reprezentanti ai regimurilor totalitare din Romania;
• 1 punet pentru precizarea oricarei asemanari intre regimurile totalitare din Romania;
• cate 2 punete pentru men~ionarea oricaror doua instrumente ale regimurilor totali.t are din Romania;
• cate 2 puncte pentru prezentarea coerenta a instrumentelor men\ionate prin eviden~ierea relaliei de cauzalitate;
• cate 1 punet pentru prezentarea dite unei caracteristici a instrumentelor men\ionate;
• cate 3 punete pentru men\ionarea a doua acte legislative adoptate de catre regimurile totalitare din Romania;
• 1 punet pentru precizarea punctului de vedere referitor la consecintele poJiticii regimurilor dictatoriale in istoria

Romaniei;

• 1 punet pentru coeren\a argumentarii punctului de vedere formulat;

• 1 punet pentru pertinen\a argumentarii;
• 1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sus\ine afirmatia data;
• 1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.

88
I
Ordonarea ~i exprimarea ideilor menlionate - 6 punete distribuite astfel:

I
• 2 punete pentru utilizarea Iimbajului istorie adecvat;
1 punet pentru utilizarea partiala a limbajului istoric adecvat;
o punete pentru lipsa limbajului istoric;
I
•

•
1 punet pentru strueturarea textului (introducere - cuprins - concluzii);

o punete pentru text nestructurat;

2 punete pentru respeetarea sueeesiunii eronologiee/ logiee a faptelor istorice;

1 p,unet pentru respectarea partiala a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

I
•
o punete pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punet pentru respeetarea Iimitei de spatiu;
o punete pentru nerespectarea limitei despatiu. Total 30 de punete

I Testul nr. 4
Total test 90 depunete
Se aeorda 10 punetedin ofieiu

Subieetul I '
I 1.
2.
Cate Ipunet pentru numirea oricaror doua drepturi politice la care se refera sursele A ~i B.
2 punete pentru selectarea din sursa A, a oricarei informatii care se refera la instaurarea egalitarii sociale,

I
3.
4.
3 punete pentru precizarea, pomind de la sursa B, a unui element comun la care se refera sursele A ~iB,

3 punete pentru precizarea oricarei asemanari intre actele fundamentale, a~a cum apare in sursa A ~i cea din sursa
B.
5. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a Jiterei corespunzatoare sursei, care sustine punctulde vedere

I conform caruia, Romania urma sa devina un stat corporatist.

Cate 2 punete pentru selectarea din sursa A, aoricaror informatii care sustin punctul de vedere mentionat.

6. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a Iiterei corespunzatoare sursei care se refera la Jibertatea individuala.

I
Cate 2 punete pentru precizarea, pe baza sursei B, a oricaror doua informatii aflate In relatie cauza-efect.

7. Cate 1 punet pentru mentionarea oricaror doua fapte istorice, care se refera la adoptarea actelor fundamentale
mentionate In sursele A ~i B.

Cate 2 punete pentru prezentarea fiecarui fapt istoric.

I 8. 1 punet pentru coerenta argumenHirii afirmatiei conform careia actul fundamental a exprimat caracterul sistemului
politic dintr-o perioada istorica; ,

1 punet pentru pertinenta argumenUirii afirmatiei date;

1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia data;

1 punet pentru utilizarea conectorilor care ex prima cauzalitatea, respectiv concluzia.

Total 30 de punde
Subieetul al II-lea

I I. ' 2 punete peiltru precizarea perioadei istorice la care se refera sursele A ~i B..
2. 2 punete pentru selectarea pe baza sursei A, a conditiei principale pentru existenta unui stat democratic.
3. Cate 3 punete pentru mentionarea, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, a oricarei informatii referitoare la viata
I politica din Romania interbeJica. ,
4. ' 4 punete pentru menlionarea punctului de vedere al autorului sursei A, cu privire la constitutie.
6 punete pentru sustinerea pimctului de vedere formulat cu oricare expJicatiedin text.

I 5. 3 punete pentru mentionarea oricarui aspect al istoriei Romaniei, promovat de sursa B.

3 punete pentru prezentarea coerenta a aspectului precizat.

6. 1 punet pentru mentionarea oricarti consecinte a e~ecului democratiei romane~ti interbelice.

2 punete pentruprezentarea consecintei mentionate.

I 1 punet pentru precizarea: oricarui conducator politic, care a fost impJicat In evenimentul mentionat.

Subieetul al III-lea
Total 30 de punete

I Informalia istoricii - 24 de punete distribuiteastfel:

• cate 2 punete pentru numirea oricaror doi conducatori ai statului roman modem. care au promulgat constitutii;
• dte 2 puncte penrru precizarea oricaror doua principii. care stau la baza constitu\iilor din Romania modema;

I • 3 punete pentru mentionarea oricarui fapt istoric, care a fost favorizat de adoptarea uneia dintre constitutiile din
Romania modema;
• 4 punete pentru prezentarea coerenta a a faptului precizat. prin eviden\ierea relatiei de cauzalitate;

I
• 4 punete pentru mentionarea oricarei deosebiri intre constitu\iile din Romania moderna;

• 1 punet pentru precizarea punctului de vedere referitor la necesitatea adopUirii constitutiilor din Romania
moderna;
• 1 punet pentru coerenta argumentarii punctului de vedere formulat;

I
• 1 punet pentru pertinenta argumentarii;
• 1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia data;

I 89
• 1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea (deoarece, pentru c£1), respectiv concluzia
I T
(a~adar, ca urmare).

Ordonarea ~i exprimarea ideilor mentionate - 6 punete distribuite astfel:

• 2 punete pentru utilizarea limbajului istorie adecvat;

1 punet pentru utilizarea parTiala a limbajului istoric adecvat;

o punete pentru lipsa limbajului istoric;

• 1 punet pentru strueturarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
o punete pentru text nestructurat;
• 2 punete pentn! respeetarea sueeesiunii eronologiee/ logice a faptelor istorice;

1 punet pentru respectarea paI1iala a succesiunii cronologicel logice a faptelor istorice;

I
o punete pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
• 1 punet pentru respeetarea limitei de spatiu;
opunrte pentru nerespectarea limitei de spatiu.
Total 30 de punete
I I
I
Total test 90 de punete
Se aeorda 10 punete din ofieiu.
Testul nr. 5

Subieetul I

I . Cllte 1 punet pentru numirea oricaror doua atributii ale domniei, la care se refera sursele A ~i B.
2. 2 punete pentru selectarea dinsursa A, a oricarei informatii care serefera la lirnitele dornniei.
I,
I

~
3. 3 punete pentru precizarea, pomind de la sursa B, a unuielernent cornun utilizat In sursele A ~i B.
4. 3 punete pentru precizarea oricarei asemanari In ceea ce prive~te institutia domniei, a~a cum apare In sursa A ~i B .
5. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care sustinepunctul de vedere conform
caruia privilegiul domnesc avea un rol foarte important.
4 punete pentru selectarea din sursa A, a oricaror informatii care sus tin punctul de vedere rnentionat.
6. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care se refera la dreptul dornnului
asupra vietii ~i rnortii supu~ilor.

•
4 punete pentru precizarea, pe baza sursei B, a oricaror doua informatii aflate In relatie cauza-efect.
7. Cite 1 punet pentru mentionarea oricaror doua fapte istorice, care se refera la atributiile dornniei.
Cllte 2 punete pentru prezentarea fiecarui fapt istoric mentionat.
8. 1 punet pentru coerenta argumentarii afirmatiei conform careia institutia domniei a jucat un rol central In

•
modelarea politicii interne ~i exteme a Tarilor Romane In Evul Mediu;
1 punetpentru pertinenta argumentarii afirmatiei date;
1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia data;

•I

1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.

Total 30 de punete
Subieetul al II"lea I

I. 2 punete pentru precizarea secolelor la care se refera cele trei surse istorice.
2. 2 punete pentru selectarea pe baza sursei A, a motivului pentru care regele Andrei al II-lea daruie~te libertatea.
3. Cate 3 punete pentru rnentionarea, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, a oricarei informatii referitoare la
locuitorii din Transilvania.
4. 4 punete pentru mention area punctului de vedere al autorului sursei A cu privire la localnicii transilvaneni. .
6 punete pentru sustinerea punctului de vedere formulat cu oricare explica\ie, din fiecare text.
5. 3 puncte pentru mentionarea oricarui aspect al istoriei Transilvaniei In perioada rnentionata, sustinut de sursa B.
1 punet pentru precizarea oricarei practici din dorneniul politic care ilustreaza aspectul rnentionat.
2 punete pentru prezentarea aspectului precizat.
6. 1 punet pentru mentionarea oricarei urmari a constituirii statelor rnedievale rornane~ti .

. 2 punete pentru prezentarea urmarii mentionate.

1 punet pentru precizarea documentlui istoric, care face refer ire la evenimentul mentionat.
Total 30 de puoete

Subiectul al III-lea

Informatia istoriea - 24 de punete distribuite astfel:

• cate 2 punete pentru precizarea oricaror doi conducatori politici care au aqionat pentru constituirea statelor
rnedievale romane~ti;
• 1 punet pentru precizarea perioadei istorice In care s-a desta~urat procesul de constituire a statetelor medievale

•
romane~ti;
cate 2 punete pentru
romane~ti;
mentionarea a oricaror doi factori ai procesului de constituire a state lor medievale I
90

I
• elite 3 punete pentru prezentarea coerenta a oricaror doi factori ai procesului de constituire a statelor medievale
I •
romane~ti ;
elite 3 punete pentru mentionarea a oricaror doua izvoare istorice;
• 1 punet pentru precizarea punctului de vedere referitor la importanta constituirii statelor medievale romane~ti;

I
•
•
•
1 punet pentru coerenta argumentarii punctului de vedere fonnulat;

1 punet pentru pertinenta argumentarii;

1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia data;

• 1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv conciuzia.

Ordonarea ~i exprimarea ideilor mentionate - 6 punete distribuite astfel:

• 2 punete pentru utilizarea limbajului istorie adecvat;

I •
1 punet pentru utilizarea paqiala a Iimbajului istoric adecvat;

opunete pentru lipsa limbajuluiistoric;

1 punet pentru strueturarea textului (introducere - cuprins - conciuzii);
o punete pentru text nestructurat;

I
• 2 punete pentru respeetarea sueeesiunii eronologiee/ logice a faptelor istorice;
1 punet pentru respectarea partiala a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
o punete pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
I • 1 punet pentru respeetarea limitet de spatiu;
o punete pentru nerespectarea Iimitej de spatiu. Total 30 de punete
Total test 90 depunete

I SubieetulI
Testul nr. 6
Se aeordli 10 punete din ofieiu.

I
I. Cate 1 punet pentru numirea oricaror doua principii promovate de carre pa~opti~ti, la care se refera sursele A ~i B.

2. 2 punete pentru selectarea din sursa A, a oricarei informatii care se refera la pozitia pa~opti~tilor fata de Europa
Occidentala.
3. 3 punete pentru precizarea, pomind de la sursa S, a unui element comun la care se refera sursele A ~i B.

I
4. 3 punete pentru precizarea oricarei asemanari intre idealurile pa~opti~tilor, a~a cum apare in sursa A~i in sursa B.
5 . . 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedereconfonn
caruia, revolutia de la 1848 a avut 0 importanta componenta sociala.

I
4 punete pentru selectarea din sursa B, a oricaror infonnatii care sustin punetul de vedere mentionat.

6. 1 punet pentru scrierea pe foaia de exam en, a literei corespunzatoare sursei care se refera la conct<ptiile liberale
prom ovate de catre pa~opti~ti. . .

Cate 2 punete pentru precizarea, pe baza sursei B, a oricaror doua infonnatii aflate Inrelatie cauza-efect.

I
7. CMe 1 punet pentru mentionarea oricarordoua documenteistorice din perioada revolutiei de la 1848.
Cate 2 punete pentru prezentarea fiecarui document mentionat.
8. 1 punet pentru coerenta argumentarii afirmatiei conform careia pa~optismul a fost parte integranta din proiectul

I
liberal de modemizare a societatii romane~ti;

1 punet pentru pertinenta argumentarii afirmatiei date;

1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia data;
1 punet pentru utilizarea conectorilor careexprima cauzalitatea, respectiv concluzia.

I Subiectul al II-lea
Total 30 de puncte

1. 2 puncte pentru precizareaanului in care au fost redactate sui-sele.

I
2. 2 puncte pentru selectarea, pe baza sursei A, a motivului pentru care Basarabia se une~te cu Romania.
3. Cate 3 punete pentru mentionarea, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, a oricarei infonnatii referitoare la situatia
provinciilor romane~ti sub dominatie straina.

I 4. 4 puncte pentru mentionarea unui punct de vedere al sursei A, cu privire la mentinerea autonomiei locale in
Basarabia dupa Unire.

6 puncte pentru sustinerea punctului de vedere formulat cu orieare exp1ica~ie, din fiecare text.

5. 4 punete pentru mentionarea oricarui aspect al istoriei Bucovinei in perioada secolelor XIX-XX, sustinut de sursa
I B.
2 puncte pentru prezentarea practicii mentionate.
6. 1 punct pentru mentionarea oricarei consecinte a unirii Transilvaniei cu Romania.

I 2 punete pentru prezentarea consecintei mentionate.

1 punct pentru precizarea documentului istoric care face referire la evenimentul mentionat.
Total 30 de puncte
Subiectul al III-lea
I Informatia istorka - 24 de punete distribuite astfel:
• cate 1 punet pentru numirea oricaror doua personalitati istorice;

I 91

•
 I
•
•
•
1 punct pentru precizarea oricarei deosebiri Intre prevederile proiectelor;
dite 2 puncte pentru mentionarea oricaror doua proiecte politice;
cate 3 puncte pentru prezentarea coerenta a proiectelor mentionate;
I
i

• cate 2 puncte pentru prezentarea a cate unei caracteristici a proiectelor mentionate; I

•
•
2 puncte pentru mentionarea oricarei asemanari Intre prevederile proiectelor;
1 punct pentru precizarea punctului de vedere referitor la importanta elaborarii proiectelor politice privind
Principatele Romane;
I
• 1 punct pentru coerenta argumentarii punctului de vedere formulat;
• 1 punct pentru pertinenta argumentarii;
• 1 punct pentru selectarea faptului istoric relevant c'aresustine afirmalia data;
I
I

• 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.. , I

Ordonarea ~i exprimarea ideilor men!ionate - 6 puncte distribuite astfel:
• 2 puncte pentru utilizarea Iimbajului istoric adecvat;

1 punct pentru utilizarea partiala a limbajului istoric adecvat;

opuncte pentru lipsa Iimbajului istoric;

• 1 punct pentru structurarea textului (introducere ~ , cuprins - concluzii);
opuncte pentru text nestructurat;
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologicel logice a faptelor istorice;

1 punct pentni respectarea partiala a succesiunii cronologice/logice a fapte!or istorice;

opuncte.pentru nerespectarea succesiunii cronologicel logice a faptelor istorice;

• Ipunctpentru respectarea Iimitei de spa!iu;
o puncte pentru nerespectarea limitei de spatiu. Total 30 de puncte

Total test 90 de puncte

Se acordll 10 puncte din ofieiu.

Testulnr.7

Subiectul I

1. Cate 1 punct pentru numirea oricarordoua partidepolitice la care se refera sursele A ~i B,

2. 2 puncte pentru selectarea din sursa A, a oricarei informatii care se refera la partidele istorice.
3. 3 punckpentru precizarea unui element comun la care se refera sursele A ~i B.
4. 3 puncte pentru precizarea oricarei asemanari Intre masurile preconizate pentru comunizarea Romaniei, a~a cum
apare In sursa A ~i sursa B.
5. 1 punct pentru scrierea pe foaia de examen,aliterei corespunzatoare surseicare sustine punctul de vedere conform
caruia, abdicarea regelui Mihai a fost un act cu caracter fortat,
4 puncte pentru selectarea din sursa C, a oricaror informatii care sustin punetul de vedere mentionat.
6. 1 punct pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care se refera lao distrugerea vietii
politice democratice din Romania.
4 puncte pentru precizarea, pe baza sursei C, a oricarordoua informatii aflate In relatie cauza-efect.
7. Cite 1 punct pentru mentionarea oricaror doua fapte istorice,care se refera la preluarea puterii de catre comuni~ti
In Romania, In afara celor mentionate Insursele A ~i B.
Cate 2 puncte pentru prezentarea fiecarui fapt istoric 111entionat.
8. 1 punct pentru coerenta argumentarii afirmatiei conform careia; preluarea puterii de catre comuni~ti a dus la
distrugerea democratiei romane~ti;
1 punct pentru pertinenta argumenUirii afirmatiei date;
1 punct pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia;
1 punct pentru utilizarea conectorilor care 'exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.
Total 30 de puncte

Subiectul al II-lea

1. 2 puncte pentru precizarea perioadei istorice la care se refera sursele istoriee.

2. 2 puncte pentru selectarea pe baza sursei A, a motivului pentru care are loc greva regala.
3. Cate 3 puncte pentru mentionarea, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, a cate unei informatii referitoare la
politica regimului comunist In Romania.
4. 4 puncte pentru mentionarea punctului de vedere al autorului sursei A cu privire la preluarea puterii de catre
comuni$ti In Romania.
6 puncte pentru sustinerea punctului de vedere formula! eu oricare explicarie din text.
5. 3 puncte pentru mentionarea oricarui aspect al politicii lui Nic(jlaeCeau~escu In ultimii ani ai regimului comunist,
a~a cum apare In sursa B.
1 punct pentru precizarea oridirei practici din domeniul politic prin care este promovat aspectul mentionat.
2 puncte pentru prezentarea aspectului precizat.
6. 1 punct pentru mentionarea evenimentului din anul 1989 In Europa.
2 puncte pentru prezentarea evenimentului mentionat.

92
I
1 punet pentru precizarea oricarui fapt istoric care face referire la perioada istorica mentionata.

I Subieetul al III-lea

Total 30 de punete

I Informatia istoriea - 24 de punete distribuite astfel:

• cate 1 punet pentru numirea oridlror doi conducatori ai Partidului Comunist Roman, intre 1944 - 1947;

I •
•
1 punet pentru precizarea oricarui fapt istoric care a favorizat aqiunile Partidului Comunist Roman;
eate 2punete pentru precizarea doua aqiuni politice, prin care Partidul Comunist Roman a actionat pentru
cucerirea puterii politice;
• cate 3 punete pentru prezentarea coerenta a actiunilor mentionate;

I
•
•
cate 2 punete pentru mentionarea cate unei urmari a actiunilor mentionate;
2 punete pentru mentionarea oricarei asemanari intre actiunile intreprinse de Partidul Comunist Roman pentru
cucerirea puterii politice;

I •

•
1 punet pentru precizarea punctului de vedere referitor la conseciritele cuceririi puterii politice de catre Partidul

Comunist Roman;

1 punet pentru coerenta argumenUirii punctului de vedere formulat;

I
•
•
•
1 punet pentru pertinenta argumentarii;

1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care se refera la perioada istorica data;
1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.

I •
Ordonarea ~i exprimarea ideilor menlionate - 6 punete distribuite astfel:
2 punete pentru utilizarea limbajului istoric adecvat;

1 punet pentru utilizarea partiala a limbajului istoric adecvat;

o punete pentru lipsa limbajului istoric;

I
• 1 punet pentru strueturarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
o punete pentru text nestructurat;
• 2 punete pentru respeetarea sueeesiunii eronologieei logice a faptelor istorice;

I
1 punet pentru respectarea partial a a succesiuniicronologicei logice a faptelor istorice;

o punete pentru nerespectarea succesiunii cronologicei logice a faptelor istorice;

• 1 punet pentru respeetarea Iimitei de spatiu;
o punete pentru nerespectarea limitei de spatiu.
I
Total 30 de punete

Total test 90 de punete

Se aeordli 10 punete din oficiu.
Testul nr. 8

I Subieetul I

I. Clite 1 punet .pentru numirea oricaror doua atribute ale domnilor romani.
2. 2 punete pentru selectarea din sursa A, a oricarei informatii care se refera la supunerea domnului ~i boierilor fata
I de otomani.
3. 3 punete pentru precizarea unuielement comun care apare In sursele A ~i B.
4. 3 punete pentru precizarea oricarei asemanari in ceea ce prive~te suzeranitatea otomana, a~a cum apare In sursa A

I ~i sursa B.

5 . . 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care se refera la cauza acceptarii

suzeranitatii otomane de catre domnii romani.

4 punete pentru selectarea din sursa A, aoricaror informatii care sustin punctul de vedere mentionat. .

I
6. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care se refera la capitulatii.
4 punete pentru precizarea, pe baza sursei B, a oricarei informatii aflate In relatie cauza-efect.
7. Cate 1 punet pentru mentionarea oricaror doua fapte istorice care se refera la Incalcarea autonomiei Tarilor

I Romiine de catre Poarta.

Cate 2 punete pentru prezentarea fiecarui fapt istoric mentionat.
8. 1 punet pentru coerenta argumentarii afirmatiei conform careia statutul special al Tarilor Romane in raporturile cu
Imperiul otoman a contribuit la supravietuirea statelor romane~ti;

I 1 punet pentru pertinenta argumentarii afirmatiei date;

1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia mentionata;
1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv conc1uzia.

I Subieetul al II-lea
Total 30 de punete

I. 2 punete pentru precizarea secolului la care se refera sursele istorice.

I 2. 2 punete pentru selectarea pe baza sursei A, a oricarei informatii cu privire la

Principate\e Romane.
0 consecinta economica pentru

93
I
•
3. Cate 3 punete pentru mentionarea, pe baza sursei A,respectiv a sursei B, a oricarei informatii referitoare la istoria
Principatelor Romane 'in prima jumatate a secolului al XIX-lea.
4. 4 punete pentru mentionarea unui punct de vedere al autorilor sursei A, cu privire la regiunea Dunarii.
6 punete pentru sustinerea punctului de vedere formulat cu oricare explicatie, din fiecare text.
5. 4 punete pentru mentionarea oricarui aspect al istoriei Tarii Romane~ti ~i Moldovei, sustinut de sursa B.
2 punete pentru prezentarea aspectului precizat. .
6. 1 punet pentru mentionarea oricarei consecinte a tratatului de pace de la Paris.
2 punete pentru prezentarea consecintei mentionate.
1 punet pentru precizarea oricarui conducator politic, care este implicat'in evenimentul prezentat.
Total 30 de punete
Subieetul al III-lea

Informalia istorica - 24 de punete distribuiteastfel:

• cate 2 punete pentru numirea oricaror doi conducatori politici care s-au remarcat 'in relatiile dint;e Tarile Romane;
• eate 2 punete pentru precizarea oricaror doua acte diplomatice Incheiate 'intre Tarile Romane ~i statele vecine;
• 4 punete pentru mentionarea oricarui eveniment istoric, care a favorizat relatiile dintre Tarile Romane ~i statele
vecine;
• 3 punete pentru prezentarea coerenta a evenimentului precizat, prin evidentierea relatiei de cauzalitate;
• 4 punete pentru mentionarea oricarui element de continuitate 'in relatiiledintre Tarile Romane ~i statele vecin~;
• 1 punet pentru precizarea punctului de vedere referitor la importanta, din perspectiva istorica, a raporturilor dintre
Tarile Romane ~i statele vecine; .
• 1 punet pentru coerenta argumentarii punctului de vedere formulat;
• 1 punet pentru pertinenta argumentarii;
• 1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia data;
• 1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.

Ordonarea ~i exprimarea ideilor mentionate - 6 punete distribuite astfel:

• 2 punete pentru utilizarea Iimbajului istoricadecvat;

1 punet pentru utilizarea partiaJa a limbajului istoric adecvat;

opunete pentru Jipsa limbajului istoric;

• 1 punet pentru strueturarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
o punetepentru text nestructurat;
• 2 punete pentru respeetarea sueeesiunii eronologice/logiee a faptelor istorice;

1 punet pentru respectarea partiala a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice;

o punete pentru nerespectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice;

• 1 punet pentru respeetarea Iimitei de spatiu;
o punete pentru nerespectarea limitei de spatiu. Total 30 de punete
. Totaltest90 de jmnete
Se aeordii 10 punete dinoficiu.
Testul nr. 9

Subieetul I

I. Cate 1 punet pentru numirea oricaror doua fapte istorice la care se refera sursele A ~i B.
2. 2 punete pentru selectarea din sursa A, a oricarei informatiicare se refera la cauzele trecer-ii Dunarii 'in Peninsula
Balcanica, de catre armata rom ana.
3. 3 punete pentru precizarea, pomind de la sursa C, a unui element coroun privind independenta Romaniei, la care
se refera sursele A ~i B.
4. 3 punete pentru precizarea oricarei asemanari 'inceea ce prive~te Problema Oriental a, a~a cum apare 'insursa A ~i
sursa B.
5. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care sustine punctul de vedere conform
caruia independenta Romaniei a fost conditionata de Marile Puteri.
4 punete pentru selectarea din sursa C, a oricaror informatii care sus-tin punctul de vedere mentionat.
6. 1 punet pentru scrierea pe foaia de examen, a literei corespunzatoare surseicare se refera la consecintele Problemei
Orientale.
4 puncte pentru precizarea, pe baza sursei A, a oricaror. doua informatii aflate In relatie cauza-efect.
7. Cate 1 punet pentru mentionarea oricaror doua documente istorice,care se refera la razboiul din 1877 -'1878 , 1n
afara celor mentionate 'in sursele A ~i B.
Cate 2 punete pentru prezentarea fiecarui document mentionat.
8. 1 punet pentru coerenta argumentarii afirmatiei conform careia "Problema Orientala" a constituit cadrul
international propice pentru afirmarea "Problemei romane~ti" 'in planintetnational;
1 punet pentru pertinenta argumentarii afirmatiei date;
1 punet pentru selectarea faptului istoric relevant care sustine afirmatia data;

94
I
1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.

I Subieetul al II-lea
Total 30 de punete

1. 2 punete pentru precizarea perioadei istorice la care se refera sursele de mai sus.

I 2. 2 punete pentru selectarea, pe baza sursei A, a motivul pentru care guvernul sovietic se considera 'indrepUitit sa
solicite Basarabia.
3. Cate 3 punete pentru mentionarea, pe baza sursei A, respectiv a sursei B, a oricarei informatii referitoare la istoria

I Romaniei In perioada istorica mentionata.

4. 4 punete pentru men\ionarea unui punct de vedere al sursei A, cu privire la 0 parte a Bucovinei.
Clite 3 punete pentru sus\inerea fiecarui punct de vedere fonnulat Cll oricare explicatie, din tiecare text.
5. 3 punete pentru mentionarea oricarui aspect al relatiilor dintre Romania ~i Ungaria, In perioada menlionata.

I 3 punete pentru prezentarea aspectului precizat.

6. 1 punet pentrll mentionarea oricarei consecinte a cedarilor teritoriale din perioada regimului regelui Carol al II-lea.

2 punete pentru prezentarea consecintei mentionate.

1 punet pentru precizarea documentului istoric care a detemlinat aceste evenimente.

I
Subieetul al III-lea
Total 30 de punete

I
Informa!ia istorieii - 24 de punete distribuite astfel:

• cate 2 punete pentru numirea oricaror doua Mari Puteri implicate In "Chestiunea Oriental a";
• 1 punet pentru precizarea oricarui element de continllitate a politicii Marilor Puteri fata de spatiul romanesc, In
contextul "Chestiunii Orientale";

I • cate 2 punete pentru mentionarea oricaror doua actiuni diplomatice care au afectat spatiul romanesc, In contextul
"Chestiunii Orientale";
• cate 3 punete pentru prezentarea aqiunilor mentionate;

I • cate 1 punet pentru menlionarea a cate unei caracteristici pentru fiecare dintre aqiunile mentionate;
• 2 punete pentru mention area oricarei deosebiri dintre aqiunile din cadrul "Chestiunii Orientale", care s-au
repercutat asupra spatiului romanesc;

I • 1 punet pentru precizarea punctului de vedere referitor la urmarile "Chestiunii Orientale" asupra spatiului
romanesc;
• Ipunet pentru coerenta argumentarii punctului de vedere fonnulat;
• 1 punet pentru pertinen(a argumentarii;

I •
•
1 punet pentru selectarea argumentului relevant care sustine afirmatia data;
1 punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalltatea, respectiv concluzia.

Ordonarea ~i exprimarea ideilor men lion ate - 6 punete distribuite astfel:

I
• 2 punete pentru utilizarea Iimbaj ului istorie adecvat;
1 punet pentru utilizarea partiala a limbajului istoric adecvat;
o punete pentru lipsa limbajului istoric;
• 1 punet pentru strueturarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
o puoete pentru text nestructurat;
• 2 punete pentru respeetarea sueeesiunii eronologiee/ logiee a faptelor istorice;

a
I
•
1 punet pentru respectarea par\iala succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

o punete pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

1 punet pentru respeetarea Iimitei de spatiu;
o punete pentru nerespectarea limitei de spa(iu. Total 30 de punete

I Testul or. 10
Total test 90 de pu nete.
Se aeordi'i 10 punete din ofieiu.

Subieetul I
I 1. Clite 1 punet pentru numirea oricaror realitati istorice, la care se refera sursele A $i B.
2. 2 puncte pentru seJectarea din sursa A, a oricarei informarii care se refera la egalitatea 'in drepturi a partidelor

I comuniste.
3. 3 puncte pentru precizarea, pomind de la sursa B, a unui element comun la care se refera sursele A ~i B.
4. 3 puncte pentru precizarea oricarei asemanari privindcolaborarea Intre statele socialiste i a~a cum apare 'in sursa A
~i 'in sursa B.

I 5. 1 punet pentru scrierea pe toaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care sListine punctul de vedere conform
caruia, exista principii care guvemeaza rela{iile Intre statele socialiste.

4 punete pentru selectarea din sursa mel1{ionata , a oricaror intorma{ii care sus{in punc!ul de vedere mentionat.

I 6. 1 punet pentru scrierea pe toaia de examen, a literei corespunzatoare sursei care se refera la critil.:a hegemoniei
U.R.S.S.

95

I
t
 4 punete pentru preeizarea, pe baza surselor A ~i B, a oricarei infomlatii atlate 'in relatie cauza-efect.
I
7. Cite 1 punet pentru mentionarea oricaror doua fapte istorice care se refera la pozitia Romaniei fata de statele
eomuniste;
Cate 2 punete pentru prezentarea fieearui fapt istoric mentionat;
8. 1 punet pentru eoerenta argumeritarii afinnatiei eonfonn eareia, Romania eomunista a jueat un rol aparte 'in eadrul
sistemului eomunist international;
1 punet pentru pertinenta argumenUirii afinnatiei date;
1 punet pentru seleetarea faptului istorie relevant care sustine afinnatia data;
1 punet pentru utilizarea eonectorilor care exprima eauzalitatea, respectiv concluzia.
Total 30 de punete
Subieetul al II-lea

1. 2 punete pentru precizarea perioadei istorice, la care se refera sursele istorice.

2. 2 punete pentru seleetarea pe baza sursei A, a motivului pentru care Romania ar fi plltut ti implicata 'in "criza
rachete lor".
3. Cate 3 punete pentru mentionarca, pc baza slirsei A, respectiv a sursei B, a oricarei informatii referitoare la
politica extema a Romaniei 'in perioada regimului comunist;
4. 4 punete pentru meniionarea Llnui punct de vedere al autonilui sursei B, eu privire la situatia Cehoslovaeiei;
6 punete pentru sustinerea punetului de vedere fonnulat cu oricare explicatie, din text.
5. 3 puncte pentru mentionarea oriearui aspect al politicii promovate de Romania in cadrul sistemului comunist.
3 punete pentru prezentarea aspectului precizat.
6. I punet pentru mentionarea oricarei consecinte a relatiilor dintre Romania comunista ~i statele din Europa
Oeeidentala.
2 punete pentru prezentarea consecintei mentionate.
1 punet pentru precizarea evenimentului care reliefeaza rela\iile mentionate.
Total 30 de punete
Subieetul al III-lea

Informatia istoricii - 24 de punete distribuite astfel:

• Cate 1 punet pentru numirea a doi conducatori ai Romaniei comuniste, care au luat pozitie fata de statele
socialiste;
• 3 punete pentru precizarea oricarui element de continuitate in relatiile Romaniei cu statele socialiste;
• eate 2 punete pentru mentionarea oricaror doua actiuni diplomatice, 'in care Romania ~i-a afinnat pozitia fata de
statele socialiste;
• cate 3 punete pentru prezentarea coerenta a actiunilor mentionate;
• 4 punete pentru men\ionarea oricarui fapt istoric, care a detenninat politica Romaniei fata de statele socialiste;
• 1 punet pentru preeizarea punctului de vedere referitor la necesitatea cunoa~terii relatii10r dintre Romania ~ i
statele soeialiste; .
• 1 punet pentrll coerenta argumentarii punctului de vedere formulat;
• 1 punet pentru pertinenp argumentarii;
• 1 punet pentru seleetarea argumentului istoric relevant care sustine atil111alia data;
• I punet pentru utilizarea conectorilor care exprima cauzalitatea, respectiv concluzia.
~.

Ordonarea ~i exprimarea ideilor mentionate - 6 punde distribuite astfel:

• 2 punete pentru utilizarea limbajului istorie adecvat;

1 punet pentru utilizarea partiala a Iimbajului istoric adecvat;

o punete pentru lipsa limbajului istoric;

• I punet pentru strueturarea textului (introdueere - cLiprins - concluzii);
o puncte pentru text n-estructurat~ *"'
• 2 punete pentru respeetarea sueeesiunii eronologiee/ logiee a faptelor istorice;

1 punet pentru respectarea partiala a succesiunii cronologicellogicea faptelor istorice ;

opunete pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;

• 1 punet pentru respeetarea.limitei de spatiu;
opunete pentru nerespectarealimitei de spatiu. Total 30 de punete
Total test 90 de punete
Se aeordii 10 punete din otieiu.

Nota finalii se ealculeaza prin 'impiirtirea la 10 a punctajului obfinut.

96

•
I