Sunteți pe pagina 1din 4

Ionela Costica Suport de curs RMI - 1

REGIMURI VALUTARE SI ORGANIZAREA FINANCIARA


INTERNATIONALA
STRUCTURA:
1. SISTEMUL MONETAR INTERNATIONALE;
a. CONFERINTA MONETARA DE LA GENOVA
b. CONFERINTA DE LA BRETTON WOODS
c. ACORDUL DE LA WASHINGTON
d. CONFERINTA DE LA JAMAICA

2. FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI ROLUL ACESTUIA IN FUCNTIONAREA SMI


3. REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

1. SISTEMUL MONETAR INTERNATIONAL

1.1. CONFERINTA MONETARA INTERNATIONALA DE LA GENOVA (ITALIA, 1922)

Sub impulsul acestei dezvoltări, în anul 1922, la Genova (Italia), se organizează prima Conferinţă monetară
internaţională. Dezbaterile din cadrul acestei conferinţe au fost orientate in directia adoptarii unui nou etalon,
etalonului aur-devize (Gold Exchange Standard), etalon care sa reprezinte soluţia ieşirii din criza generată de
desfăşurarea primului război mondial care afectase sistemele monetare ale ţărilor implicate în această
conflagraţie. Aceasta recomandare a Conferintei de la Genova a vut ca efect accentuarea luptei dintre Marea
Britanie si SUA in ceea ce priveste detinerea suprematiei caetalon: aur – lira sterlina sau aur – dolar.

1.2. CONFERINTA MONETARA SI FINANCIARA A NATIUNILOR UNITE (BRETTON WOODS


-1944)
Problema constituirii unui sistem monetar internaţional a revenit în prim plan la Conferinţa monetara si
financiara a Naţiunilor Unite desfăşurată la Bretton Woods (între 1 şi 22 iulie 1944).

Principiile care au stat la baza funcţionării Sistemului Monetar Internaţional au fost:

1. ASIGURAREA STABILITATII ETALONULUI MONETAR


2. ASIGURAREA FUNCTIONARII UNUI REGIM VALUTAR PE CURSURI DE SCHIMB FIXE
3. STATUTUL MONEDELOR TARILOR PARTICIPANTE DIN PUNCT DE VEDERE AL CONVERTIBILITATII.
4. CONSTITUREA REZERVELOR MONETARE OFICIALE
5. ASIGURAREA ECHILIBRULUI EXTERN

Realizarea acestor principii era supervizata de institutia creata cu acest prilej Fondul Monetar International.

Mutaţiile structurale intervenite în anii ’50 şi ’60 în domeniile economic, politic sau social au determinat
schimbări cantitative şi calitative in planul activitatii financiar-monetare internationale, nenumarate fiind
articolele care au aratat de ce si cum a decazut Sistemul de la Bretton Wood
Smithsonian Agreement

Acordul
Acordulde
delalaWashington
Washington(SMITHSONIAN AGREEMENT))
(SMITHSONIANAGREEMENT

aastabilit
stabilitinstaurarea
instaurareaunui
unuisistem
sistemde deparităţi
parităţiajustabile
ajustabilesub
subforma
forma“tunelului
“tunelului
valutar”;
valutar”;
marjele
marjelede defluctuaţie
fluctuaţieaacursurilor
cursurilorvalutare
valutareau
aufost
foststabilite
stabilitelalanivelul
nivelulde
de+/-
+/-
2,25%
2,25%(coridorul
(coridoruldedefluctuaţie
fluctuaţiefiind
fiindastfel
astfelde
de4,5%).
4,5%).

SUSPENDAREA
SUSPENDAREA şocurile
şocurilepetroliere;
petroliere;
CONVERTIBILITĂŢII
CONVERTIBILITĂŢIIUSD
USDÎN
ÎN accentuarea
accentuareadeficitului
deficituluibalanţei
balanţeicomerciale
comerciale
AUR
AUR aaSUA.
SUA.
Ionela Costica Suport de curs RMI - 1

1.3. ABANDONAREA SISTEMULUI MONETAR DE LA BRETTON WOODS in 1976 prin conferinta de


la Kingston, Jamaica care prevedea:
- modificarea oficială a statutului aurului, prin aceasta abolindu-se fixitatea preţurilor pentru aur;
- legalizarea principiului schimburilor flotante, în sensul că:
- statele membre ale FMI erau obligate să adopte politici macroeconomice care să
conducă la asigurarea stabilităţii preţurilor;
- referinţa la aur, în ceea ce priveşte paritatea monetară, era eliminată, aranjamentele
monetare generale vizând fie ataşarea de DST, fie de o altă monedă;
- FMI era obligat să supravegheze politicile valutare ale ţărilor membre;
- se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile, dar ajustabile;
- marjele de fluctuaţie erau stabilite la +/- 4,5%, acestea putând fi modificate în funcţie
de evoluţiile economice, dar mai ales de dezechilibrele fundamentale din domeniul plăţilor.
- transformarea parţială a FMI în organism de asistenţă.

2. FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI POZITIA ACESTUIA IN RELATII MONETARE


INTERNATIONALE

Fondul Monetar Internaţional a luat nastere în urma Acordului de la Bretton Woods, mai precis la 29 decembrie
1945, cand 29 de tari au ratificat statutul acestuia.FMI si-a inceput efectiv sa functioneze din 1 martie 1947.

Formarea resurselor financiare ale Fondului are la bază, în principal, cota de participare aferentă fiecărei ţări
membre (185 de ţări membre), la aceasta adăugându-se plăţile efectuate de aceleaşi ţări. Toate aceste plăţi
sunt determinate de mărimea economică a ţării şi de puterea economică a acesteia (mergându-se pe principiul
că ţările mai puternice plătesc mai mult). Cotele de participare la constituirea resurselor FMI se determină ca
procent din PIB-ul fiecărei ţări membre.

Cota astfel stabilită este formată din:


- 25% -aur (până în 1979); de la această dată locul aurului a fost preluat de DST sau alte valute forte.
- 75% - moneda naţională.
Cota de participare a fiecărei ţări membre la constituirea resurselor FMI evidenţiază, mai departe relaţiile
financiare şi administrative ce se pot stabili între aceasta (ţara membră) şi Fond.

Astfel că, pe lângă subscrierea la constituirea resurselor FMI, orice ţară membră beneficiază de:
- atribuirea unui număr de voturi care-i vor asigura într-o proporţie mai mare sau mai mică dreptul de
decizie;
- acces la finanţare – nivelul anual al finanţării situându-se între 100% din nivelul cotei şi 300% cumulativ.
- alocări gratuite de DST, stabilite proporţional cu nivelul cotei de participare la constituirea resurselor
fondului.
Pornind de aici, se poate afirma că Fondul Monetar Internaţional – principala instituţie coordonatoare a SMI,
are drept obiective:

- stabilirea si mentinerea unui sistem de schimb monetar international bazat pe cursuri valutare stabile si,
implicit, promovarea cooperarii monetare internationale;
- asigurarea functionarii comertului internationale pe fondul eliminarii oricaror restrictii;
- apararea si promovarae expansiunii echilibrate a comertului si a productiei, avand in vedere, in acelasi
timp, si asigurarea unui grad ridicat de ocupare a fortei de munca;
- finanţarea deficitelor temporare ale balanţelor de plăţi ale ţărilor membre;
- coordonarea în plan guvernamental pentru adoptarea unei politici care să conducă la echilibrarea
balanţelor de plăţi;
- acordarea de asistenţă tehnică în plan valutar;
- acordarea de credite pentru susţinerea cursurilor valutare ale monedelor naţionale;
- realizarea unei supravegheri ferme a politicilor valutare ale ţărilor membre;
- stabilirea unui sistem multilateral de plăţi între ţările membre care să elimine, pe cât posibil, restricţiile
valutare care influenţează comerţul internaţional.
(conform statutului FMI: Article I of the Articles of Agreement sets out the IMF's main responsibilities:
• promoting international monetary cooperation;
• facilitating the expansion and balanced growth of international trade;
• promoting exchange stability;
• assisting in the establishment of a multilateral system of payments; and
Ionela Costica Suport de curs RMI - 1

• making its resources available (with adequate safeguards) to members experiencing balance of
payments difficulties.

2.2. ACTIVITATEA FONDULUI MONETAR INTERNATIONAL


A. OPERATIUNI CURENTE:
- TEHNICA TRAGERILOR
- TRANSA REZERVEI

B. ASITENTA FINANCIARA
În ceea ce priveşte asistenţa financiară propriu-zisă a Fondului, pentru a putea analiza componentele politicii
de asistenţă financiară, FMI face distincţie clară între natura deficitelor balanţei de plăţi:
- din punct de vedere al perioadei de manifestare: temporare sau durabile (reversibile sau ireversibile);
- din punct de vedere al caracterului acestora: structurale sau conjuncturale.

Se evidenţiază două cazuri importante de finanţare a deficitelor de balanţă de plăţi:


- deficitele conjuncturale ce impun utilizarea de programe de stabilizare;
- deficitele structurale şi programele de ajustare.

STRUCTURA ASISTENŢEI FINANCIARE A FMI


Fondul Monetar Internaţional realizează programe de finanţare /creditare pe termen scurt şi lung prin
intermediul unor:
- Mecanisme ordinare,
- Mecanisme speciale,
- Ajutor de urgenţă,
- Facilităţi în favoarea ţărilor cu probleme.

2: REGIMURI DE CURS DE SCHIMB

Evolutia istorica a sistemului monetar international a demonstrat ca alegerea regimului optim de rata de
schimb s-a dovedit a afi o problema care inca nu a fost rezolvata la nivelul economiei mondiale. Conform
aprecierilor FMI, evolutiile regimurilor valutare de dupa 1970 (vezi Bubula & Itker-Robe [2002]) s-au cantonat
in doua directii:
- tari ce au adoptat cursuri valutare flotante (in crestere incepand din 1970);
- tari care au adoptat un regim valutar bazat pe ancorarea monedei.
Aceasta era structurarea FMI dupa abandonarea SMI de la Bretton Woods.

FMI evidentiiaza, in prezent trei grupe mari de regimuri de curs de schimb:


A. Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (asa numitele: HARD PEGS REGIMES);
B. Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (FLOATING REGIMES);
C. Regimuri intermediare (INTERMEDIATE REGIMES) (ce reprezinta, in fapt o combinatie a primelor
doua).

A. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI FIXE


1. regimurile valutare ce nu dispun de un emitent de moneda
distinct, individual:
 regimuri valutare bazate pe moneda altui stat (dolarizarea,
spre exemplu);
 uniunile monetare.
2. aranjamentele de forma consiliului monetar.

B. REGIMURI VALUTARE BAZATE PE CURSURI VALUTARE FLOTANTE


– free floating
- managed free floating

C. REGIMURI VALUTARE INTERMEDIARE:


Ionela Costica Suport de curs RMI - 1

1) flotarea controlata stricta a cursului valutar (o valuta sau un cos de valute);


2) ancorarea valutara (soft peg);
a) ancorarea fixa conventionala (conventional fixed pets)
b) crawling pegs
c) banda orizontala de variatie (horizontal band)
d) crawling band

Avand in vedere cazul Romaniei, Fondul Monetar International, a evidentiat evolutia regimurilor valutare
adoptate de autoritatea monetara in perioada de tranzitie:
1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008
1 2 3 4 5 6 7

Unde:
- 1 – ancorare conventionala a cursului valutar fata de un cos de valute;
- 2 – flotare adminstrata strict (tightly managed floating);
- 3 – backward - looking crawling peg
- 4 - forward – looking crawling peg
- 5 - forward – loking crawling band
- 6 – flotare administrata
- 7 – flotare libera
Sursa: Bubula A, Otker-Robe, I. (2002) – The evolution of exchange rate regimes since 1990: Evidence from de facto policies, IMF, WP
155.