Hotel Traian

CAP 1 .
Prezentare societate
Înfiinţată in 1991, S.C TURISM MOLDOVA S.A IASI este o firmă cu tradiţie în domeniul turistic şi
deţine două hoteluri: HOTEL ASTORIA*** şi Grand HOTEL TRAIAN**** precum şi un centru de
conferinţe, TRAIAN Conference Center.
1879-aplecat asupra planşelor imense, nedespărţit de uneltele ce l-au consacrat drept „maestru in arta
ingineriei”, Gustave Eiffe, retuşa ultimele detalii ale unei veritabile bijuterii arhitectonice. Nu la Paris sau
Viena, ori Statele Unite ale Americii ci la Iaşi. În Piata Unirii, dupa planurile maestrului din Cote-d’or, un
edificiu cu influenţă neoclasică prindea viaţă: Marele Hotel Traian .
Cu o localizare de excepţie, în Piaţa Unirii din Iaşi, Grand Hotel TRAIAN este situat foarte aproape de
Gara Centrală, Aeroportul Internaţional şi staţiile mijloacelor de transport in comun.
• Forma juridică: Societate pe acţiuni

• Anul infiinţării: 1991
• Număr de înregistrare la Registrul Comerţului:J22/269/1991
• Cod fiscal: R1969001
• Domeniu de activitate: hoteluri ( cod CAEN 5510)
• Sediul firmei: Str. Anastasie Panu, Nr.29, Judeţ Iasi
• Telefon/Fax: 0232-266 666
• Capital social: 1 899 850 lei RON
• Numărul total de salariaţi: 123 persoane.
Evoluţia cifrei de afaceri (lei):
Anul 2002 2003 2004 2005
CA 1 150 000 1 390 000 1 920 000 2 600 000
Tabel-Evoluţia cifrei de afaceri
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
2002 2003 2004 2005
2
După 128 de ani, Hotel Traian**** este la fel de chipeş ca în prima zi: din orice direcţie ai îndrepta paşii
nu poţi să nu remarci, de la prima vedere, sobrietatea şi rafinamentul bătranului hotel, discret cosmetizat. Patina
timpului este pusă în evidenţă, cu eleganţă, de amenajările moderne, totul gândit cu atâta migală încat şi
Gustave Eiffel ar fi încântat.
Situat intr-o cladire cu valoare istorică ultracentral, Hotel Traian**** dispune de camere recent
renovate, foarte frumos mobilate, dotate pentru călatorii în interes de afaceri; dispune de o modernă sala de
conferinţe. Hotelul are 138 de camere dotate cu cablu T.V, minibar, climatizare, conexiune internet, telefon cu
linie internationala directa. Băile sunt şi ele foarte bine dotate cu jacuzzi (doar pentru apartamente), uscător de
păr, telefon, cântar.
Avantaje oferite :
• Localizare ultracentrală şi usor accesibilă;
• Renovare şi dotare integrală recentă;
• Existenţa centrului de conferinţe Traian Conference Center;
• Parcare subterană;
• Diversitatea şi complexitatea ofertei: cazare la comfort de 4 stele, servicii restaurant şi bar,
servicii transport şi servicii intermediere;
• Raport calitate/preţ competitiv;
• Diploma pentru locul I la faza judeteană a trofeului Cosumator-Competitie-Calitate, acordat de
ANPC in 2004.
• Grand Hotel Traian –monument istoric.
Piaţa target, funcţie de sezonalitate este reprezentată de

• Turiştii de business
• Turiştii de agrement (turişti străini, în lunile mai-septembrie).
Concurenţi:
1. Hotel Unirea***
2. Hotel Orizont**
3. Hotel Astoria***
4. Hotel Moldova***
5. Hotel Europa****
Obiectul principal de activitate îl reprezintă serviciile hoteliere, menite să satisfacă exigenţele clienţilor
prin pachetul complet de servicii, care cuprinde:
• Servicii de cazare in camere single, duble si apartamente;
• Servicii de alimentaţie publică – mic dejun servit bufet suedez, restaurant.
• Organizare de acţiuni – simpozioane, congrese, prezentări expozitii, receptii, mese festive, cocktail-uri,
3
• Organizare de excursii – de la turul Iaşului până la cele mai pitoresti şi inedite trasee din ţară şi din
străinătate, de către cel mai nou sector al unităţii, respectiv Agentia de Turism.
Hotel Traian Iaşi işi desfăşoară activitatea în domeniul prestărilor de servicii hoteliere şi de alimentaţie
publică. Activitatea turistiăa este axată pe turismul de afaceri si de tranzit spre zonele pitoresti din nordul
Moldovei, aşa incât piaţa tintă a serviciilor este formată din reprezentanţi ai firmelor care îşi extind afacerile in
zona de nord - est, organizatori si participanti la diverse evenimente sociale, culturale, educaţionale sau
caritabile, precum şi turisti autohtoni si străini care doresc să viziteze zona Moldovei.
Activitatea de alimentatie publica – a doua ca importanţa in totalul cifrei de afaceri, reprezintă o
completare a serviciilor oferite clienţilor din hotel şi din exterior, urmărindu-se creşterea veniturilor realizate
printr-o politică de preţuri avantajoasă sub raportul preţ - calitate, prin servicii profesionale şi o diversificare
continuă a acestora în funcţie de evoluţia standardelor în domeniu.
Toate acţiunile societăţii, prin personalul acesteea, au drept scop păstrarea si imbunătăţirea prestigiului
firmei, dezvoltarea tradiţiei deja existente, de importantă unitate hotelieră şi de alimentaţie publică in Iaşi şi in
zona de nord - est.
În cadrul se regăsesc doar 4 din funcţiile de bază ale întreprinderii, respectiv: funţia de producţie,
funcţia comercială, funcţia financiar- contabilă şi funcţia de personal.
Multe din activităţile ce se desfăşoară în cadrul firmei sunt cuprinse în una sau mai multe funcţii
neputând exista o delimitare clară între funcţii şi activităţile desfăşurate.
Funcţia de producţie (prestări de servicii) grupează toate activităţile care asigură realizarea obiectului
de activitate al firmei şi anume servicii cazare, servicii de alimentaţie publică, organizare de acţiuni, organizare
de excursii (lansarea, primirea şi realizarea rezervărilor la camere, la spaţiile de inchiriat, urmărirea desfăşurării
acţiunilor, controlul de calitate în timpul desfăşurării acţiunilor, întreţinerea şi refacerea locaţiilor după ce are
loc acţiunea, etc).
Obiectivele funcţiei sunt:
• Utilizarea eficientă a resurselor firmei;
• Asigurarea unei capacităţi optime de producţie;
• Obţinerea de produse hoteliere de calitate;
• Satisfacerea clienţilor prin oferirea de produse la timp şi la costuri cât mai mici;
• Respectarea graficului de rezervări şi programări;
4
La realizarea acestei funcţii concură mai multe sectoare, departamente şi anume:
1. Recepţia – care are rolul de a prelua rezervările de camere, prin fax, telefon sau email, direct de
la clienţi sau de la agenţiile de turism din toată ţara; de a realiza un grafic al acestora şi de a-l
respecta; de a primi clienţii şi de a le repartiza camerele conform graficului intocmit; de a ţine
permanent legătura cu clienţii ;
2. Houskeeping-este departamentul care are rolul de a întreţine spaţiile de cazare şi celelalte locaţii
care se închiriază;
3. Restaurantul- colaborează cu recepţia, sala de conferinţe, agenţia de turism pentru a oferi
serviciile de alimentaţie publică cerute de clienţi în cadrul unor acţiuni complexe (cazare, masă,
centru de conferinţe, tur al Iaşului), întâmpină clienţii veniţi din exterior şi le onorează
comenzile;
4. Sala de conferinţe – la fel ca şi recepţia realizează pe baza comenzilor primite un grafic al
acţiunilor din centrul de conferinţe, colaborează cu celelalte compartimente pentru a respecta
acel grafic;
5. Agenţia de turism- lansează oferte turistice şi duce la îndeplinire acţiunile contractate;
6. Spălătoria- este sectorul care contribuie la meţinerea spaţiilor de cazare şi a locaţiilor de
închiriat;
7. Atelierul de întreţinere- intervine în timp util pentru a remedia defecţiunile tehnice care
împiedică desfaşurarea în mod normal a acţiunilor.
Funcţia comercială implică activităţi complexe legate de aprovizionarea cu materii prime şi materiale
necesare bazei de producţie, dar şi pentru celelalte activităţi desfăşurate în cadrul unităţii, cercetarea pieţei şi a
concurenţilor, activitatea de promovare, publicitate şi reclamă, participarea la licitaţii, târguri şi expoziţii.
• Asigurarea ritmicităţii în aprovizionarea cu materii prime şi materiale;
• Găsirea celor mai bune oferte de aprovizionare, în ceea ce priveşte raportul preţ calitate;
• Creşterea segmentului de piaţă;
• Lansarea de noi produse turistice;
• Depistarea noilor cerinţe de pe piaţă;
• Păstrarea unor bune relaţii cu clienţii, furnizorii şi ceilalţi parteneri de afaceri;
5
Funcţia comercială este realizată în cadrul compartimentului aprovizionare care desfăşoară toate
activităţile necesare asigurării complete şi la timp a bazei de producţie cu resursele materiale necesare realizării
continue a activităţii.
Principalele activităţi sunt întocmirea planului de aprovizionare pe baza cererilor de la departamentele
productive şi asigurarea recepţionării materialelor primite de la furnizori.
De asemenea, la realizarea acestei funcţii contribuie şi asistentul manager al unităţii, care a preluat toate
atribuţiile biroului de marketing, şi ale cărei atribuţii principale sunt promovarea imaginii societăţii, promovarea
produselor hoteliere, prospectarea pieţei, sondarea opiniei clienţilor, informarea opiniei publice referitor la
transformările care au loc în cadrul societăţii.
Funcţia financiar- contabilă asigură elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli, evidenţa tranzacţiilor
economice, urmărirea modului de obţinere a rezultatelor financiare, inventarierea patrimoniului, calculul
indicatorilor economico- financiari, utilizarea fondurilor, repartizarea pe destinaţii a profitului, onorarea la plată
a datoriilor, urmărirea încasării creanţelor, elaborarea documentelor de sinteză, organizarea contabilităţii, a
fluxului informaţional, inventarierea mijloacelor fixe, calculul amortizărilor etc.
• Creşterea profitabilităţii;
• Utilizarea eficientă a resurselor financiare ale firmei;
• Asigurarea capacităţii de plată a firmei;
• Creşterea patrimoniului.
Această funcţie este realizată în cadrul compartimentului financiar- contabil şi a biroului aferent
acestuia. Aici se realizează următoarele activităţi: înregistrarea şi evidenţa elementelor patrimoniale ale firmei,
întocmirea lunară a Balanţei de verificare pentru conturile sintetice şi cele analitice, înregistrarea, evidenţa şi
urmărirea operaţiilor cu furnizorii.
Funcţia de personal urmăreşte determinarea necesarului de forţă de muncă , acoperirea locurilor de
muncă cu personal cu pregătire corespunzătoare posturilor, selecţia, angajarea personalului, stabilirea
responsabilităţilor specifice fiecărui post (fişa posturilor) stabilirea modului de salarizare şi cointeresare
materială, rezolvarea problemelor sociale ale salariaţilor etc.
• Crearea condiţiilor optime de muncă pentru toţi salariaţii;
• Prevenirea accidentelor de muncă;
• Asigurarea unui nivel superior de pregătire a personalului prin cursuri de instruire;
6
• Stimularea forţei de muncă prin sistemul de salarizare şi cointeresare materială;
• Sancţionarea drastică a celor care-şi însuşesc bunuri din gestiunea unităţii.
În cadrul societăţii, nu există un departament distinct de resurse umane, evidenţa salariaţilor şi a tuturor
documantaţiilor legate de personal fiind ţinută de juristul unităţii, iar calculul efectiv al drepturilor salariale este
făcut de o persoană din contabilitate, pe baza datelor primite de la jurist şi de la celelalte sectoare.
Forma de organizare a societăţii este structura organizatorică funcţională, având la bază o structură
ierarhică piramidală cu activitatea împărţită în compartimente distincte. Exercitarea conducerii se face in mod
descentralizat, iar sistemul de comunicare funcţionează atât pe verticală cât şi pe orizontală.
Conducerea societăţii este structurată pe următoarele niveluri ierarhice:
Nivelul I: Adunarea Generală a acţionarilor;
Nivelul II: Consiliul de Administraţie, Director General;
Nivelul III: Conducerea Executivă ( Director Economic, Director Executiv, Director
InvestiţiiTehnic);
Nivelul IV: şefi dedepartamente/ birouri
Societatea comerciala este organizată ca o societate pe acţiuni, condusă de Consiliul de Administraţie, a
cărui componenţă este stabilită de AGA, şi în subordinea căruia se află directorul general.
Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) este organul de conducere al societăţii care decide asupra
activităţii şi asigură politica economică şi comercială a acesteia. AGA aprobă structura organizatorică a
societăţii şi numărul de posturi precum şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de
producţie, alege membrii Comisiei de Cenzori şi le stabileşte remunerarea; numeşte directorul general şi
adjuncţii acestora şi le stabileşte salarizarea.
De asemenea, AGA hotărăşte mărirea sau micşorarea capitalului social, modificarea numărului de
acţiuni sau a valorii nominale a acestora, modificarea statutului precum şi transformarea formei juridice a
societăţii; hotărăşte cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societăţii.
Un rol important îi revine AGA în examinarea, aprobarea sau modificarea bilanţului şi a contului de
profit şi pierdere după analizarea raportului conducerii şi Comisiei de Cenzori precum şi în repartizarea
beneficiilor între acţionari.
În cazul unor pagube pricinuite societăţii de cenzori sau directori, AGA hotărăşte acţionarea în justiţie a
acestora şi recuperarea pagubelor.
7
AGA hotărăşte şi cu privire contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv cele externe
precum şi în orice alte probleme ce privesc societatea.
Comisia de Cenzori este aleasă de AGA pe o perioadă de 3 ani şi are următoarele atribuţii: în cursul
exerciţiului financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte,
casa şi registrele de evidenţă contabilă şi prezintă rapoarte de activitate; la încheierea exerciţiului financiar
controlează activitatea, exactitatea inventarului, a documentelor şi informaţiilor asupra conturilor societăţii, a
bilanţului şi a contului de profit şi pierderi, prezentând AGA un raport scris prin care se propune aprobarea sau
modificarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere; la lichidarea societăţii controlează operaţiile de
lichidare şi prezintă AGA punctul de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social sau de
modificare a statului şi a obiectului societăţii.
Directorul General este numit de AGA şi subordonat acestuia. Aceasta asigură conducerea curentă a
societăţii ducând la îndeplinire toate hotărârile AGA şi ale Comisiei de Cenzori.
.Directorul general coordonează activitatea directorilor pe funcţiuni precum şi a compartimentelor de
program director, delegând autoritatea sa cadrelor de conducere aflate pe nivelele ierarhice imediat inferioare
pentru decizii de rutină.
Trimestrial, directorul general răspunde prin rezultatele obţinute de societate în faţa AGA şi a Comisiei de
Cenzori, de activitatea managerială şi de marketing. Împreună cu toţi factorii decizionali răspunde asupra
derulării în bune condiţii a tuturor activităţilor, lucrărilor, operaţiilor pe nivelele ierarhice, funcţionale şi
operaţionale.
Directorul general primeşte informaţii pertinente asupra derulării programului director şi ia decizii
strategice şi tactice. De asemenea, asigură realizarea de produse fiabile, conform cerinţelor şi normelor
internaţionale, în funcţie de restricţiile contractuale; conlucrează ierarhic cu oficiul juridic pentru rezolvarea
problemelor şi lucrărilor curente din acest domeniu, luând deciziile care se impun; negociază cu sindicatele ori
de câte ori este nevoie şi semnează în numele societăţii contractul colectiv de muncă.
Tot în legătură cu personalul societăţii, directorul general acordă recompense şi stabileşte sancţiuni
disciplinare, după caz; face propuneri privind încadrarea şi eliberarea din funcţie a personalului de conducere;
urmăreşte derularea programului de asigurare, pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă corelat cu cerinţele.
Directorului general îi revine şi sarcina de a adopta măsuri corespunzătoare pentru derularea logică a
activităţilor de cercetare, producţie, personal – salarizare, comercial şi financiar – contabil prin directorii acestor
compartimente, asigurând condiţii corespunzătoare de muncă pentru prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor
profesionale precum şi de a îndeplini orice hotărâre luată de AGA şi Comisia de Cenzori.
8
Directorul Economic se subordonează directorului general al societăţii şi are rolul de a conduce
activităţile economice. Acesteia i se subordonează trei servicii: Serviciul Financiar-Contabil, Casieria şi
Serviciul Aprovizionare.
Directorul economic îi revine sarcina de a sigura, în conformitate cu dispoziţiile legale, întocmirea
lucrărilor de planificare financiară şi urmărirea beneficiului obţinut de societate, de a analiza evoluţia situaţiei
din contul curent, din conturile de împrumut, comparativ cu limitele de creditare stabilite; de a organiza analiza
lunară a utilizării mijloacelor circulante şi de a dispune măsuri pentru readucerea în circuitul economic a
stocurilor disponibile, fără mişcare sau cu mişcare lentă; de a organiza analiza periodică a utilizării şi stării
mijloacelor fixe.
De asemenea, directorul economic analizează şi ia măsuri pentru creşterea rentabilităţii atât pe total, cât
şi pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat; analizează cheltuielile de producţie şi ia măsuri concrete
pentru reducerea acestora; urmăreşte constituirea fondurilor şi utilizarea acestora cu respectarea dispoziţiilor
legale; asigură efectuarea inventarierii patrimoniului, participă la organizarea sistemului informaţional, solicită
băncii credite suplimentare şi decide asupra metodologiei de întocmire a lucrărilor contabile şi financiare.
Directorul Economic răspunde de întreaga activitate financiar-contabilă a societăţii; răspunde de
menţinerea în permanenţă a capacităţii de plată a societăţii şi de îndeplinirea la termen în conformitate cu
dispoziţiile legale a obligaţiilor faţă de bănci; răspunde de întocmirea anuală şi în mod corect a bilanţului
contabil; răspunde de modul de stabilire a preţurilor şi tarifelor.
Directorul Executiv este subordonat Directorului General şi are rolul de a conduce activităţile
productive ale societăţii comerciale. Acesta organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate de producţie
a societăţii; decide organizarea procesului de producţie în concordanţă cu contractele încheiate; stabileşte
măsuri pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale eşalonate trimestrial sau anual; răspunde de funcţionarea la
parametrii proiectaţi a capacităţilor de producţie şi de folosirea raţională a bazei tehnice şi materiale puse la
dispoziţie pentru procesul productiv. Are în subordine urmăroarele departamente şi răspunde pentru ele :
agenţie de turism, departament alimentaţie publică, recepţie, houskeeping, centru de conferinţe, serviciu pază,
spălătorie.
Directorul Tehnic-Investiţii este subordonat Directorului General şi coordonează activitatea de
mentenanţă (întreţinere, reparaţii, modernizări) la toate clădirile, instalaţiile tehnologice de tip mecanic, electric
şi de automatizări. Lui îi revine sarcina de a coordona şi răspunde prin delegarea de autoritate de întocmirea
planului de reparaţii, revizii şi realizarea lor în conformitate cu termenele stabilite precum şi de a răspunde de
9
alimentarea cu energie electrică, termică, apă, aer condiţionat, gaze etc., necesare desfăşurării normale a
proceselor de producţie.
10
Structura veniturilor bugetare si evolutia lor
CATEGORIA DE 2002 2003 2004

OBLIGATII
01.01.2001 31.12.2001 01.01.2002 01.12.2002 01.01.2003 31.12.2003

1.BUGETUL STATULUI 325.70 682.20 682.20 956.30 956.30 1351.50
- impozit pe profit - - - - - -
- impozit pe salarii 2 752.50 3 446 3 446 5 007.5 5 007.5 6 788.40
- TVA 1 563 2 860.5 2 860.5 4 723 4 723 5 460
- alte obligatii 52 61 61 63 63 70
- majorari intarzieri 890 1 530 1530 2 480 2 480 3 352
2.BUGETUL LOCAL 1 023 1 763 1 763 2 420 2 420 3 184
- impozit pe cladiri 512 583 583 691 691 750
- impozit pe teren 563 701 701 805 805 890

Taxa asupra mijl de 25 32 32 39 39 47
reclama si pub
- taxa mijloace de 17 23 23 28 28 40
transport
-majorari intarzieri 26 39 39 48 48 503
11
2.Relaţii interne Hotel Traian
FLUX INFORMAŢIONAL
Agenţie turism Alimentaţie publică Cazare
Departament Finanţe Sală conferinţe

Contabilitate
Sală conferinţe
Întreţinere
Întreţinere
12
În ceea ce priveşte fluxul informaţional cu privire la relaţiile interne care se realizează în
cadrul societăţii avem urmatoarele:
Departamentul finanţe contabilitate emite note de plată compartimentului care se ocupă cu alimentaţia publică
în urma aprovizionării cu alimente de către acesta.
Compartimentul de Alimentaţie publică face aprovizionarea în funcţie de câţi oameni sunt cazaţi la acel
moment în hotel.
Banii proveniţi în urma închirierii camerelor de hotel ajung la caserie.
Toate cheltuielile realizate în urma şedinţelor, conferinţelor în interes de serviciu sunt suportate din bugetul
propriu ele fiind înregistrate la Departamentul finanţe contabilitate.
Cheltuielile privind întreţinerea hotelului sunt înregistrate la Departamentul finanţe contabilitate.
Facturile primite de la furnizori în urma aprovizionării cu diverse materii prime sunt înregistrate la
Departamentul finanţe contabilitate.
În urma vânzării pachetului de servicii diverşilor clienţi prin intermediul Agenţiei de turism, se emit facturi
care se înregistrează la Departamentul finanţe contabilitate.
13
3.Relaţii externe ale societăţii
FLUX INFORMAŢIONAL
BĂNCI C.A.S.S
FURNIZORI
PRIMARIA
MIROSLAVA
C.F.S
CASA DE PENSII
CLIENŢI
D.G.F.P
TREZORERIE
14
În ceea ce priveşte fluxul informaţional cu privire la relaţiile externe care se
realizează avem urmatoarele:
Societatea comercială plateste toate datoriile către bugetul de stat prin intermediul Trezoreriei(C.A.S.S, C.A.S,
C.F.S)
Băncile unde S.C Turism Moldova S.A. are deschise conturi acordă credite acestuia după care la o perioadă
scadentă rambursează împrumuturile împreună cu dobânzile aferente.
Clienţii plătesc pentru toate serviciile de care beneficiază,în urma carora li se emit note de plată de
compartimentul specializat.
Furnizorii de servicii către S.C Hotel Traian emit facturi si primesc contravaloarea acestora.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice verifică legalitatea plaţilor către bugetul de stat realizate prin intermediul
Trezoreriei.
15
Cap ll. Fundamentarea şi realizarea veniturilor bugetare la S.C Hotel Traian S.A.
1. Impozitul pe profit
1.1.Baza legala:
 Legea 571/2003 privind Codul fiscal;

 Ordonanţa Guvernului 92/2003 privind Codul de procedură fiscală;
 Ordonanţa de Urgentă 24/ 24 martie 2005 privind modificarea Codului Fiscal publicată în
Monitorul Oficial nr.263/ 30/03/2005;
 Ordinul ministrului finanţelor publice 281/2004 privind aprobarea modelului si conţinutului
formularului 100”Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat”;
 Hotărârea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
codului fiscal.
1.2.Baza de impozitare. Determinarea profitului impozabil
Profitul impozabil se calculează ca diferenţa între veniturile din livrarea bunurilor mobile şi imobile, a
serviciilor prestate, lucrărilor executate şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora într-un an fiscal, la
care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Veniturile neimpozabile sunt:
• Dividendele primite de o persoana juridică română de la o altă persoană juridică, română sau străină;
• Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporării
rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune precum şi diferenţele de evaluarea investiţiilor
financiare pe termen lung;
• Venituri din anularea obligatiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se anulează în schimbul
obligaţiilor de participare la respectiva persoană juridică.
• Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din anulare şi
reducerea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea
cheltuielilor nedeductibile;
16
• Veniturile neimpozabile, prevazute în mod expres în acorduri şi memorandunuri aprobate prin acte
normative.
Se consideră cheltuieli deductibile precizate expres prin lege:

• cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau
riscuri profesionale;
• cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau
serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare
pentru difuzarea mesajelor publicitare.
• cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către salariaţi şi administratori,
în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi;
• contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
• Contributiile pentru constituirea de fonduri cu destinaţie specială, conform legii;
• Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea creanţelor, după
caz, ca urmare a transferului de acţiuni sau parţi sociale de la F.P.S.,;
• Chiria sau amortizările şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar
• Cheltuieli de delegare, detaşare şi de deplasare în ţară şi în străinatate, constatate prin documentele
justificative;
• Cheltuieli cu diurna;
• Cheltuieli cu tichetele de masa;
• Cheltuieli de asigurare care privesc activele corporale fixe şi circulante şi cheltuielile de asigurare
pentru personal împotriva accidentelor de muncă,
• Valoarea ramasă neamortizată în urma casarilor de mijloace fixe uzate fizic si moral pe o perioada
de 18 luni;
• Cheltuielile de consolidare ale cladirilor cu risc seismic de grad l
• Cheltuielile de reclamă si publicitate;
• Pierderea fiscală din anii anteriori.
17
Se consideră cheltuieli nedeductibile:
• cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând
diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în
străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor
fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
• amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile
române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi
străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau
autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror regim este
reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri.
• amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor
prevăzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autorităţile, nu intră sub incidenţa
prevederilor prezentei litere;
• cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din
gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum
şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI;
• cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor
avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;
• Impozitul pe profit, precum şi impozitul pe venitul realizat din strainătate;
• Cheltuieli pentru bunuri de natura stocurilor constatate lipsa în gestiune sau degradate neimputabile,
TVA aferentă acestora, TVA colectată aferentă bunurilor, altele decat cele din producţie proprie,
acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, precum şi TVA nedeductibilă aferentă
cheltuielilor de protocol ce depăşesc cota prevazută de lege;
• Valoarea ramăsă nerecuperată în urma valorificării mijloacelor fixe sau a casării acestora (dacă legi
speciale nu prevăd astfel);
• Orice cheltuieli făcute in favoarea acţionarilor si asociatilor;
• Cheltuieli cu perisabilităţile peste limitele legale;
• Sumele angajate in favoarea partenerului contractual, altele decat cele rezultate pe baza decontului
intocmit la nivelul contractului de asociere in participatiune;
18
• Cheltuieli de conducere si administrare inregistrate de un sediu permanent apartinand unei persoane
fizice sau juridice straine , indiferent de faptul ca s-au efectuat in statul in care se afla sediul
permanent sau in alta parte, care depasesc 10% din salariile impozabile ale sediului permanent in
romania;
• Cheltuieli inregistrate in contabilitate pe baza unor documente nelegale;
• Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe aferente gradului de neutilizare;
1.3.Contribuabilii
Persoanele juridice romane – pentru profitul impozabil realizat din orice surse, atat in romania, cat si
din strainatate. Din aceasta categorie fac parte regiile autonome, indiferent de subordonare, companiile
nationale, societatile nationale, societatile comerciale, indiferent de forma de organizare si forma de proprietate,
inclusiv de cele cu participare de capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alta forme de
asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare de credit, fundatiile,
asociatiile, organizatiile, trusturile, precum si orice entitate care are statutul legal de persoana juridica romana;
Persoane juridice straine – care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru
profitul impozabil aferent acelui sediu;
Persoanele juridice si fizice straine – care desfasoara activitati in Romania ca partener intr-o asociere
ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfasurata in Romania.
Institutiile publice – pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile
legii. Din aceasta categorie fac parte institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare, care nu
sunt obligate sa le verse la integral sau partial la bugetul de stat sau la bugetele locale si ale caror solduri anuale
rezulta din executia bugetara raman la dispozitia acestora.
Exceptari de la plata impozitului pe profit

• trezoreria statului;
• instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilităţile
realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare,
şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, dacă legea nu
prevede altfel;
19
• persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV;
• fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
• cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru
susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
• instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate,
în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Invatamantului.
• asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca
asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate
pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii
comune;
• Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
• Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata

impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
• cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
• contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
• taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
• veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi
demonstraţii sportive;
• donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
• dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obţinute
din plasarea veniturilor scutite;
• veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
• resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a
20
15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe
profit.
1.4.Cotele impozitului pe profit
• Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%;
• Daca castigurile rezultate din vanzare/concesionare proprietatilor imobiliare situate in România şi a
titlurilor imobiliare deţinute la o persoană juridică română depăşesc pierderile rezultate dintr-o astfel
de vânzare/concesionare, atunci impozitul pe profit se stabileşte prin aplicarea unei cote de 10% la
diferenţa rezultată.Aceasta cotă redusă se aplică în cazul proprietaţilor imobiliare sau titlurilor de
participare numai dacă sunt indeplinite urmatoarele condiţii:
1.5.Termene de plată
Contribuabilii au obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial până la data de 25 inclusiv a primei
luni urmatoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.
Banca Natională Romană, societăţile comerciale bancare, persoanele juridice române şi sucursalele din
România ale băncilor, persoane juridice străine au obligaţia de plata a impozitului pe profit lunar, până pe data
de 25 a lunii urmatoarele celei pentru care se calculeaza impozitul.
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia să depună declaraţia de impunere până la termenul de plată al
impozitului inclusiv, urmând ca după definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil
anual să depună declaraţia de impunere pentru anul fiscal expirat până la termenul prevazut pentru depunerea
bilantului contabil.
Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează majorari de intarziere .
Nedepunerea la termen a declaraţiilor se sanctionează cu amenda de la 500 lei la 10000 lei
1.6.Facilitaţi fiscale
În cazuri bine justificate, Ministerul Finanţelor poate acorda amânări şi eşalonări la plata, precum şi
stabilirea altor termene de plată a impozitului pe profit în cursul anului. Ministerul Finanţelor poate aproba, de
asemenea, reducerea sau scutirea la plată a majorarilor de întarziere.
21
Întalnim facilitaţi fiscale într-o serie de legi privind zonele defavorizate, zonele libere, precum şi legi
care cuprind activitaţi de cumpărări de acţiuni, părti sociale de la F.P.S. în cadrul procesului de privatizare a
societatilor strategice.
1.7.Termenul de prescripţie
Dreptul organelor fiscale de a stabili diferenţe de impozite şi majorări de intârziere, precum şi

penalitati pentru faptele ce sunt, potrivit legii, de competenta organelor fiscale, se prescrie dupa cum urmeaza:
• In termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaratiei pentru perioada
respectiva;
• In termen de 5 ani de la data ultimului termen legal de plata a impozitului, in cazul in care legea nu
prevede obligatia depunerii declaratiei;
• In termen de 5 ani de la data comunicarii, catre contribuabil, a impozitului stabilit de organele
fiscale,in conditiile prevazute de lege.
Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitelor si a diferentelor de impozit este de 10 ani, in
cazul de evaziune fiscala.
1.8.Exemplu de calcul la impozitul pe profit
Presupunem urmatoarea situatie:

Venituri totale cumulate de la inceputul anului= 65 000 RON
Cheltuieli totale cumulate de la inceputul anului= 28 000 RON
Cheltuieli de protocol peste limita legala= 1500 RON
Alte cheltuieli nedeductibile= 3 000 RON
Cheltuieli cu impozitul pe profit= 4 500 RON
Profit impozabil=Venituri totale-Cheltuieli totale-Venit neimpozabile+Cheltuieli nedeductibile
Profit impozabil= 65 000-28 000 -(1 500+3 000+4 500)+3 000=31 000 RON
Impozit pe profit=Profit impozabil*16%
Impozit pe profit=31 000*16%= 4 960 RON
Profit brut=Venituri totale-Cheltuieli totale
Profit brut=65 000-28 000= 37 000 RON
Profit net=Profit brut-Impozit pe profit
22
Profit net=37 000-4 960= 32 040 RON
1.9.Fluxul informational la impozitul pe profit
Serviciu financiar - Note contabile

contabil
Registrul Cartea Mare
Balanta de verificare
sintetica
Cont de Profit si
pierdere
Ordin de plata
Declaratie pentru
stabilirea impozittului
pe profit
B.C.R.
Trezorerie / Bugetul de
stat Directia Judeteana a
Finantelor Publice IASI
23
2. IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII
2.1.Baza legala
 Legea 571/2003 privind Codul fiscal

 Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala;
 Ordinul ministrului finantelor publice 1847/2003 privind stabilirea Nomenclatorului
activitatilor independente pentru care venitul net se determina pe baza normelor anuale pe
venit,pentru contribuabilii care isi desfasoara activitatea individual potrivit prevederilor
Legii 571/2003.
 Ordinul ministrului finantelor publice 1848/2003 privind stabilirea baremului lunar pentru
impunerea veniturulor din salarii si pensii pentru anul fiscal 2004 potrivit prevederilor
Legii 571/2003;
 Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Codului fiscal’
 Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea modelului si
continutului formularului”Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general
consolidat”.
2.2.Baza de impozitare
• Veniturile din salarii reprezinta toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica
care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care
se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile
pentru incapacitatea temporara de munca.
• Baza impozabila a impozitului pe salariu o reprezinta suma veniturilor realizate de salariat la fiecare
loc de realizare a venitului.
• Salarii de orice fel;
• Indemnizatii de conducere si orice alte indemnizatii;
• Sporuri, prime, premii;
• Sumele platite pentru concediul legal de odihna, pentru incapacitate temporara de munca, de
maternitate si de ingrijirea copilului;
24
• Orice alta castiguri in bani, primite ca plata a muncii lor de la persoanele fizice si juridice, dupa caz,
la care sunt angajati permanenti;
• Sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;
• Veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari
servicii;
• Sumele primite de reprezentantiiin adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in
comisia de cenzori;
• Sumele primite de reprezentantii in organismele tripartite, conform legii;
• Toate drepturile salariale platite in natura angajatilor sub forma de produse sau prestari de servicii,
de catre persoanele fizice sau juridice care au sediul in Romania. Evaluarea produselor acordate cu
plat in natura se face al preturi diferite in functie de sursa de provenienta a acestora
• Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.
Castigurile ce nu se cuprind in venitul lunar si nu se impun sunt:

• Ajutoarele platite din fondul de asigurari sociale, fondul de asistenta sociala, din bugetul de stat, etc;
• Sumele pentru acoperirea cheltuielilor generate de delegari detasari;
• Sumele din asigurari de bunuri, accidente, etc, primite drept compensatii pentru pagubele suportate;
• Sumele primite cu titlu de donatie, mostenire, etc.
2.3.Determinarea venitului impozabil
Venitul brut din salarii – reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a
venitului;
Venitul net din salarii – de determina scazand din venitul brut, contributiile retinute, potrivit legii
(pentru asigurarile sociale de stat 9,5%; pentru fondul de somaj 1%, 6,5% fond asigurari sociale de sanatate).
Venitul impozabil (venitul baza de calcul) se calculeaza ca diferenta intre venitul net si deducerile personale.
Deducerea personala
Persoanele platitoare de impozit pe salarii au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salriu a unei
sume sub forma de deducere personal pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din
salarii la locul unde se afle functie de baza
25
Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice in functie de venitul brul lunar si numarul de
personae aflate in intretinere astfel, potrivit legislatiei in vigoare.
Pentru contribuabilii care au un venit brut lunar pana la 1000 deducerile personale sunt urmatoarele:
• pentru cei care nu au personae in intretinere, deducerea personala este de 250 lei
• pentru cei care au in intretinere 1 persoana, deducerea personala este de 350 lei
• pentru cei cu 2 persoane in intretinere deducerea personala este de 450 lei
• pentru cei cu 3 persoane in intretinere, deducerea este personalde 550 lei
• pentru cei cu 4 persoane in intretinere, deducerea personala este de 650 lei
In cazul in care venitul brut lunar este intre 1000 si 3000 lei se aplica o formula pentru fiecare situatie in
parte in functie de numarul de personae aflate in intretinere si anume:
• fara personae in intretinere : Ded. pers = 250*[1-(VBL- 1000)/2000]
• singura persoana in intretinere: Ded. pers = 350*[1-(VBL- 1000)/2000]
• cu 2 persoane in intretinere: Ded. pers = 450*[1-(VBL- 1000)/2000]
Iar in cazul in care venitul brut lunar este de peste 3000 lei nu se mai acorda deducerea personala.
Determinarea impozitului pe salarii
Impozitul pe salarii se calculeaza lunar, pe fiecare loc de munca, asupra totalitatii veniturilor realizate
in luna expirata de catre fiecare salariat, venituri denumite generic venit impozabil.
Impunerea se realizeaza pe transe de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote de 16%.
2.4.Cota de impozitare este stabilita de 16%, aceasta cota se aplica asupra bazei de calcul
obtinandu-se astfel impozitul pe salarii.
2.5.Exemplu de calcul la impozitul pe veniturile din salarii
26
Salar tarifar = 500
Fara persoane in intretinere ===== Deducerea personala = 250
Retineri din salariu:

Contibutia asigurarilor sociale de stat = 9.5% 500*9.5% = 47.50
Contibutia asigurarilor sociale de sanatate = 6.5% 500*6.5% = 32.50
Contributia la fondul de somaj = 1% 500* 1% = 5
Total retineri = 85
Venitul net = venitul brut – contributiile obligatorii = 500-85 = 415

Venitul impozabil = venitul net - deduceri personale = 415 – 250 = 165
Impozitul pe salariu = 165*16% = 26.40
Salariu net = salariul brut – contributii – impozitul pe salariu = 500 – 85 – 26.40 = 388.60
Salariul net = venitul brut – impozitul pe salariu
2.5.Termenele de plata
Platitorii de salarii au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la
data efectuarii platii acestor venituri precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare
celei pentru care se platesc aceste venituri.
Calculul impozitului pe salarii se face pe baza de fisa fiscala.
Platitorul are obligatia de a trimite fisa fiscala de venituri cu datele personale ale contribuabilului, si de a
o pastra pe intreaga durata a angajarii si de a trimite o copie organului fiscal competent si una salariatului.
Prescrierea dreptului de a cere executarea silita
27
• Impozitul pe salarii neretinut la timp sau in cuantumul legal se retine de platitorul venitului, de la
salariatii respectivi, pe o perioada de 3 ani in urma de la data constatarii. Retinerea se poate face, in
rate egala, in cel mult 12 luni de la data constatarii neretinerilor;
• In cazul in care impozitul pe salarii nu mai poate fi recuperat de la salariatul in cauza, acesta se
suporta de catre angajator, suma respectiva nefiind deductibila fiscal.
Dreptul de a cere executarea silita a creantelor bugetare se prescrie astfel:
• In termen de 5 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita pentru creantele bugetara
provenind din impozite, taxe, alte contributii stabilite potrivit legii,precum si din majorarile aferente;
• In termen de 3 ani de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita pentru creantele bugetare
provenind din amenzi ori reprezentand alte creante bugetare decat cele prevazute.
Facilitati
Ministerul Finantelor si Directiile generale ale finantelor publice si controlulfinanciar de stat pot
acorda, in cazuri temeinic justificate, esalonari sau amanari la plata impozitului pe salarii si esalonari, amanari,
reduceri sau scutiri la plata majorarilor de intarziere.
28
2.6.Fluxul informational al impozitului pe venituri din salarii
Sectia de
productie
Fisa de pontaj
Departament
financiar-
contabil
Oficiu de calcul
Stat de plata
Departament
financiar-
contabil
Ordin de plata Declaratie privid stabilirea

impozitului pe veniturile din
salarii
B.N.R
Directia Judeteana a
Trezorerie Finantelor Publice
Buget de stat
29
3. Contributiile unitatii la fondurile speciale
3.1.Contributia unitatii la fondul pentru asigurari sociale de sanatate
3.1.1.Baza legala
 Ordonanta de Urgenta a Guvernului 150/2002 privind organizarea si functionarea

sistemului de asigurari sociale de sanatate;
 Ordinul ministrului finantelor publice 1644/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
de alicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap I din Ordonanta Guvernului 86/2002;
 Ordonanta Guvernului 92/2003 privind Codul de procedura fiscala;
 Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea modelului si continutului
formularului 100”Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat”;
 Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003.
3.1.2.Contribuabilii
• Persoanele fizice sau juridice sau orice alta entitate in beneficiul careia una sau mai multe persoane
fizice presteaza munca in baza unui contract individual de munca sau a unei conventii civile de
prestari servicii (angajatori);
• Salariatii sau cei care presteaza o activitate pe baza de conventie civila de prestari servicii (asigurati)
• Liber profesionistii;
• Alte persoane fizice, pensionari, someri;
• Angajati aflati in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lehuzie sau in concediu medical
pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani.
3.1.3.Baza de calcul
Pentru angajator
Fondul de salarii si urmatoarele drepturi salariale : indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a
unei functii de demnitate publica; drepturile de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi
ale cadrelor militare; indemnizatia lunara bruta cuvenita administratorilor la companii/societati nationale,
societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum
30
si la regiile autonome; sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de
administratie si in comisia de cenzori; sumele primite de reprezentantii in organismele tripartite; alte drepturi si
indemnizatii de natura salariala, acordate in bani si in natura de catre angajator.
Pentru asigurati
Veniturile salariale brute, acestora fiindu-le asimilate si urmatoarele : indemnizatiile din activitati
desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica; drepturile de solda lunara, indemnizatii, prime,
premii, sporuri si alte drepturi salariale ale cadrelor militare; indemnizatia lunara bruta, precum si suma din
profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul nostru
sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; sumele
primite de reprezentantii in AGA, in CA si in comisia de cenzori; sumele primite de reprezentantii in
organismele tripartite; venitul sub forma de salarii din strainatate, obtinute de persoanele fizice romane cu
domiciliul in Romania si de persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania angajate ale misiunilor
diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania; alte drepturi si indemnizatii de natura salariala,
primite de asigurati, in bani si in natura.
3.1.4.Cotele de impunere
Contributia angajatorului consta intr-o cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii, inclusiv
veniturile obtinute pentru munca prestata in baza unei conventii civile de prestari servicii.
Contributia asiguratului consta intr-o cota de 6.5% asupra veniturilor salariale brute in cazul
salariatiilor angajati cu contract individual de munca sau pe baza de conventie
3.1.5.Temene de plata
Termenul stabilit pentru virarea impozitului pe veniturile din salarii, in cazul angajatorului si al
angajatului (care plateste prin stopaj la sursa).
Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin, cat si pentru
persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia la asigurarile de sanatate se retine odata cu
plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care realizeaza plata acestor drepturi.
31
3.1.6.Exemplu de calcul
angajator
Fond de salarii = 45 000 RON
CASS = 7% * 45 000 = 3 150 RON
angajat
Venitul salarial = 400 RON
Indemnizatie ingrijire copil = 100 RON
CASS = 6.5% * 500= 32.5 RON
32
3.1.7.Fluxul informational al contributiei unitatii la asigurari sociale de sanatate
Birou Financiar-
Contabil
Stat de plata Ordin de plata
Declaratie lunara Banca
C.A.S.S. Trezorerie
C.A.S.S.
33
3.2.Contributia la asigurari sociale
3.2.1.Baza legala
 Legea bugetului asigurarilor sociale de stat , nr. 519/2003;

 Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003;
 Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea modelului si continutului
formularului 100”Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat”.
 Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii.
• Asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

• Angajatorii;
• Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care administreaza bugetul Fondului pentru
plata ajutorului de somaj;
• Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea membrii cooperatori si persoanele care isi
desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatilor
executive,legislative ori judecatoresti pe durata mandatului asimilate angajatilor;
• Persoanele care nu sunt asigurate in sistemul public de pensii prin efectul legii cele care nu se afla in
plata unor prestatii de asigurari sociale in sistem public,cele care nu sunt asigurate in alte sisteme de
asigurari sociale,neintegrate in sistemul public,care incheie contracte de asigurari sociale.
• Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de conditiile de munca normale,
deosebite sau speciale;
• Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de
stat
34
Contributia de asigurari sociale datorata de angajatori se stabileste ca diferenta intre cotele de
contributie si contributia datorata de angajat, stabilita la nivelul de 9.5% aplicata asupra salariilor individuale
brute realizate lunar de salariati.
Cotele de contributie de asigurari sociale datorate de angajatori pentru anul 2004 sunt urmatoarele :
• 31.5% pentru conditii normale de munca;
• 36.5% pentru conditii deosebite de munca;
• 41.5% pentru conditii speciale de munca.
3.2.4.Baza de calcul
• Salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile, adaosurile, reglementate de lege sau
prin contractul colectiv de munca.
• Venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de
o patrime din salariul brut lunar pe economie.
• Baza de calcul nu poate depasi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut lunar pe economie.
• Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie
fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati;
• Baza lunara de calcul, la care persoana juridica din Romania datoreaza contributia de asigurari
sociale pentru personalul roman trimis in misiune permanenta in strainatate, o constituie fondul total
de salarii rezultat din insumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat contributia de
asigurari sociale.
• Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru someri o constituie cuantumul
ajutorului de somaj, ajutorului de integrare profesionala.
3.2.5.Scutiri de la plata contributiei de asigurari sociale

• Prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile
angajatorului si care se platesc direct de aceasta ;
• Drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii contractelor individuale de munca
sau al incetarii calitatii de membru cooperator;
• Diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transfer, drepturile de autor;
35
• Sumele obtinute in baza unei conventii civile de prestari servicii sau executari de lucrari de catre
persoane care au incheiate contracte individuale de munca
• Sumele reprezentand participarea personalului la profit
• Premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale
3.2.6.Termen de plata
Angajatorul are obligaţia calculării, reţinerii şi virării lunare integrale a contribuţiei datorate de către
persoana asigurată în contul deschis pe seama Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la unităţile teritoriale
ale Trezoreriei Statului în a căror rază angajatorii sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite şi taxe.
Termenul stabilit pentru virarea impozitului pe veniturile din salarii, in cazul angajatorului si al
angajatului (care plateste prin stopaj la sursa).
Incepand cu 1 ianuarie 2004 termenul de plata al contributiilor este de pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturilor de natura drepturilor salariale.
In cazul contributiilor datorate de catre asociati unici, asociati, membri ai asociatiei familiale, persoane
autorizate sa desfasoare activitati independente etc. termenul de plata a contributiei este pana la sfarsitul lunii
pentru luna in curs.
Neplata contributiei de asigurari sociale la termenele prevazute genereaza plata unor majorari calculate
pentru fiecare zi de intarziere, pana la data achitarii sumei inclusiv
1. Pentru angajati :
Salariu de baza = 800 RON
Sporuri = 70 RON
Venit brut (Vb) = salariu de baza + sporuri = 870 RON
CAS = 9.5% * Vb = 82.65 RON
2. Pentru angajator :
Salarii brute :
Grupa l de munca= 1 500 RON
Grupa ll de munca = 900 RON
36
Grupa lll de munca = 4 300 RON
Obligatia initiala :
I. 1 500 * 41.5% = 622.5 RON
II. 900* 36.5% = 328.5 RON
III. 4 300* 31.5% = 1 354.5 RON
TOTAL = 2 305.5 RON
Indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca = 800 RON
Suma de virat = 2 305.5- 800 = 1505.5 RON
37
3.2.8.Fluxul informational al contributiei la asigurari sociale
38
Departament
financiar-contabil
Oficiu de calcul
Stat de plata
Departament
financiar-contabil
Ordin de plata
Declaratia privind asistenta
nominala a asiguratilor si a
obligatiilor de plata catre bugetul
asigurarilor sociale de stat
B.N.R
C.N.P.A.S
Trezorerie
Buget de stat
39
3.3.Contributia unitatii si a salariatilor la fondul pentru plata ajutorului de somaj
3.3.1.Baza legala
 Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca;
 Hotararea Guvernului 174/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii 76/2002;
 Hotararea Guvernului 1089/2002 pentru modificarea si completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii 76/2002;
 Ordinanta de Urgenta a Guvernului 124/2002 pentru modificarea si completarea Legii
76/2002;
 Legea 4/2002 privind Aprobarea de Urgenta a Guvernului 124/2002;
 Legea 232/2002 pentru Aprobarea Ordonantei Guvernului 36/2003 privind corelarea unor
dispozitii din legislatii financiar-fiscala;
 Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 nr.519/2003;
 Codul de procedura fiscala aprobat prin Ordonanta Guvernului 92/2003.
Subiectul impunerii
Pentru persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal
roman,subiectul impunerii il realizeaza fondul de salarii realizat lunar.
Pentru angajati subiectul impunerii il reprezinta salariul de baza lunar de incadrare brut inscris in
cartea de munca.
• Persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman;
• Persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si asociatiile familiale care isi
desfasoara activitatea conform prevederilor legale;
• Salariatii persoanelor fizice si juridice romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza
personal roman;
• Membrii cooperatori.
40
3.3.3.Baza impozabila
Baza impozabila pentru angajatori este reprezentata de fondul de salarii realizat lunar :
• Salariile de baza;
• Sporurile si indemnizatiile la salriul de baza;
• Salariul de merit;
• Salariile de baza pentru persoanele incadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii care cumuleaza
pensia cu salariul;
• Sumele realizate prin plata cu ora, garzi, indemnizatii clinice;
• Drepturile ce se acorda personalului de specialitate trimis in strainatate (in deplasare pentru actiuni
stiintifice, culturale artistice, sportive);
• Stimulentele si premiile de orice fel care se platesc din fondurile de salarii;
• Indemnizatii pentru concediul de odihna;
• Indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca suportate de unitati;
• Platile facute salariatilor zilieri sau temporari;
• Salariile fixe sau indemnizatiile platite administratorilor, cenzorilor sau imputernicitilor statului;
• Alte sume;
Pentru angajati baza impozabila este reprezentata de salariul de baza lunar de incadrare brut inscris in
cartea de munca, inclusiv :
La unitatile la care salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale : sporurile si
indemnizatiile pentru care in contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca s-a facut
precizarea ca fac parte din salariul de baza;
La unitatile bugetare: indemnizatia de conducere, spor profesor-diriginte din invatamantul gimnazial,
profesional, liceal si de maistri, spor farmacist-dirigintespor asistent medical sef, spor pentru responsabilitatea
actului medical, indemnizatia de zbor, alte sporuri si indemnizatii care, potrivit dispozitiile legale, fac parte din
salariul de baza.
41
Persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman
platesc o cota de 3% din fondul de salarii realizat lunar Salariatii persoanelor fizice si juridice romane si straine,
cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman platesc o cota de 1% din salariul de baza lunar de
incadrare brut inscris in cartea de munca.
Termenul de plata
Contributia la fondul de somaj se vireaza odata cu lichidarea drepturilor salariale pentru luna expirata,
dar nu mai tarziu de 20 a lunii in curs.
Angajator:
Fond salarii= 60 000 RON
Contributia angajatorului la fondul de somaj = 3% * 60 000 = 1 800 RON
Angajat :
Fond de salarii = 800
Contributia angajatului la fondul de somaj = 1% * 800 = 8 RON
42
3.3.6Fluxul informational al contributiei la fondul de somaj
Fise de pontaj
Birou
Financiar/Contabil
Declaratie lunara Ordin de plata
Agentia Judeteana de Banca

Ocupare a Fortei de
Munca
Trezorerie
Agentia Judeteana de
Ocupare a Fortei de
Munca
43
4.Taxa pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, un impozit general pe consum, care se stabileste
asupra operatiunilor privind transferul de bunuri si prestarilor de servicii cu plata.
Taxa pe valoarea adaugata se aplica numai in tara in care produsul se produce si/sau se consuma.
Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre incasarile obtinute din vanzarea bunurilor sau prestarea
de servicii si platile efectuate pentru bunuri si servicii aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic.
Sistemul de functionare al taxei pe valoarea adaugata are la baza un principiu fundamental care consta
in aceea ca din taxa facturata pentru bunurile livrate si serviciile prestate se scade taxa aferenta bunurilor sau
serviciilor achizitionate sau executate in unitati proprii destinate realizarii de operatii impozabile.
4.1.Baza legala
 Codul fiscal(art 125-160);

 Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata, aprobata si modificata
prin Legea nr. 130/1992;
 Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata
4.2.Contribuabilii
• Contribuabilii inregistrati la organele fiscale competente ca platitori de taxa pe valoare adaugata,
pentru livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobiliare si prestarile de servicii
supuse taxei pe valoarea adugata;
• titularii operatiunilor de import de bunuri, efectuat direct, prin comisionari in vama sau terte
persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularilor operatiunilor de import;
• persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;
• persoanele fizice sau juridice cu sediul sau domiciliul stabil in Romania, pentru bunurile de imnport
inchiriate, precum si pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliulin strainatate,
referitoare la : operatiuni de leasing, cesiuni si/sau concesiuniale dreptului de autor, de brevete, de
marci de fabrica si de comert sau alte drepturi similare, servicii de publicitate, serviciile
consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocatilor, expertilor contabili, prelucrarea de date si
44
furnizarea de date si furnizarea de informatii, operatiuni bancare si financiare, punerea la dispozitie
de personal;
4.3.Sfera de aplicare
TVA se aplica asupra urmatoarelor tipuri de operatiuni :
• livrari de bunuri mobile care constau in transferul dreptului de proprietate prin vanzare, schimb,
aport in natura la capitalul social al societatii comerciale, predarea de catre agentii economici a unor
bunuri cu tilu gratuit;
• operatiuni asimilate livrarilor : vanzarea cu plata in rate cu clauza trecerii proprietatii asupra
bunurilor respective dupa plata ultimei rate sau la o anumita data stabilita prin contract; preluarea de
catre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societatii comerciale pentru a fi utilizate
in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la
dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si prestarilor de
servicii; trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, in schimbul unei
despagubiri, in conditiile legii; transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii
silite.
• Prestarile de servicii : lucrari de constructii-montaj, transport de persoane si/sau marfuri,servicii de
posta si telecomunicatii, de transmisiuni radiosi de televiziune, inchirieri de bunuri mobile sau
imobile, operatiuni de leasing, locatia de gestiune, operatiuni de intermediere sau de comision,
reparatii de orice natura, cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, operatiuni de
publicitate, consulting, studii, cercetari si expertize, operatiuni bancare, financiare si de asigurare sau
reasigurare, organizarea de licitatii, orice alta munca fizica sau intelectuala;
• Transferul proprietatii bunurilor imobile : constructii imobile prin natura lor, locuinte, vile,
constructii industriale, constructii comerciale, constructii agricole, constructii destinate altor
activitati, terenuri pentru constructii si cele situate intravilan, bunuri mobile care nu se pot detasa de
constructiile propriu-zise fara a antrena deteriorarea acestora;
• Importul de bunuri si servicii
• Serviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se
considera a fi Romaniain conformitate cu criteriile deteritorialitate stabilite prin lege.
45
4.4.Scutiri
• unitatile sanitare, veterinare, de asistenta sociala,
• unitatile si institutiile de invatamant cuprinse in sistemul national de invatamant;
• unitatile care desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare;
• gospodariile agricole individuale;
• cantinele organizate pe langa asociatiile, organizatiile si institutiile publice care, potrivit legii nu se
cuprind in sfera de aplicare a TVA;
• casele de economii, fondurile de plasament, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit, casele
de schimb valutar;
• societatile de investitii financiare, de intermediere financiara si de valori mobiliare;
• BNR pentru unele operatiuni specifice;
• Societatile de asigurare/reasigurare, inclusiv intermediarii in aceste operatiuni;
• Compania Nationala Loteria Romana SA si agentii economici autorizati de Comisia de coordonare,
avizare si atestare a jocurilor de noroc, pentru activitatile de organizare si exploatare a jocurilor de
noroc;
• Urmatoarele produse si servicii : combustibil pentru consum casnic lem de foc, carbuni si gaze
naturale, energie electrica si termica pentru consum casnic, apa si canalizare;
• Bunurile si serviciile acordate in mod gratuit conform legii.
Operatiunile de import
• Bunurile din import, potrivit Tarifului vamal de import al Romaniei;
• Marfurile importate si comercializate in regimul Duty Free;
• Bunurile introduse in tara fara plata taxelor vamale(persoane fizice);
• Bunurile si serviciile din import similare bunurilor si serviciilor din tara, scutite de taxa pe valoarea
adaugata potrivit legii;
• Importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlul de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu
caracter religios,de aparare a sanatatii,de aparare a tarii si sigurantei nationale,artistic,sportiv de
protectie si ameliorare a mediului,de protectie si conservare a monumentelor istorice si de
arhitectura.
Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire,pe baza documentelor din care rezulta
ca bunurile au fost primite fara obligatii de plata a unei declaratii pe propria raspundere semnate de
46
reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de aceasta,prin care se confirma ca bunurile
sunt destinate scopurilor prevazute la art.142 lit. h) din Legea 571/2003, ca nu vor face obiectul unor
comercializari ulterioare cel putin 5 ani de la data importului si ca vor fi folosite numai in scopurile pentru care
au fost importate.Declaratia pe propria raspundere se intocmeste in trei exemplare originale,din care un
exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamala de import,un exemplar se depune la
organul fiscal teritorial,iar al treillea exemplar se pastreaza la documentele financiar-contabile ale
beneficiarului.La schimbarea destinatiei bunurilor,inainte de expirarea termenului de 5 ani,importatorii sunt
obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxa pe valoarea adaugata
aferenta importului;
• Licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele
de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune.
4.5.Baza de impozitare si cotele de impunere
Obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugataia nastere la data efectuarii livrarii de bunuri mobile,
transmiterii proprietatii bunurilor mobile si/sau prestarii serviciilor.
Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii cu plata in rate, obligatia de plata a taxei pe
valoarea adaugata intervine la data prevazuta pentru plata ratelor. Cotele aplicateoperatiunilor impozabile sunt
cele in vigoare la data la care ia nastere obligatia de plata a TVA.
Baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate si serviciilor prestate.
Baza de impozitare este determinata in functie de :
• Preturile negociate intre vanzator si cumparator, cuprinzand si accizelestabilite de lege, precum si
alte cheltuieli datorate de cumparator pentru livrari de bunuri, si care nu au fost cuprinse in pret;
• Tarifele negociate pentru prestarile de servicii;
• Suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita intre parteneri pentru operatiunile
intermediare;
• Preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile de productie ale bunurilor preluate din activele
societatii de catre contribuabili pentru a fi utilizate in alte scopuri care nu au legatura cu activitatea
economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice
in mod gratuit;
47
• Valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele
datorate pentru bunurile importate;
• Preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate de contribuabili in
scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasuratade acestia sau pentru alte persoane
fizice sau juridice in mod gratuit;
• Preturile vanzarilor efectuate din depozitele vamii sau stabilte prin licitatie.
Elementele care nu sunt incluse in baza de impozitare :

• Remizele si alte reduceri de pret acordate de catre furnizor direct beneficiarului, inclusiv cele
acordate dupa facturarea bunurilor sau serviciilor. De asemenea, nu se includ in baza de impozitare
bunurile acordate de catre furnizor clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute
in contracte. Pentru a putea fi excluse de la baza de impozitare, remizele si celelalte reduceri de pret
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :sa fie efective si in sume exacte in beneficiul
clientului, sa nu constituie remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie oarecare,
sa fie reflectata in facturi sau in alte documente legale;
• Penalizarile pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contrctuale;
• Dobanzile percepute pentru platile cu intarziere;
• Ambalajele de circulatie;
• Sumele incasatede la bugetul de stat sau de la bugetule locale de catre contribuabilii inregistrati la
organele fiscale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata si care sunt destinate finantarii investitiilor,
acoperirii diferentelor de pret, finantarii stocurilor de produse cu destinatie speciala;
• Sumele achitate de furnizori sau prestatori in contul clientului (beneficiarului) si care ulterior se
deconteaza acestuia.
Cotele de impunere
Cota de 19% pentru operatiile privind livrarile de bunuri, transferurile imobiliare si prestarile de
servicii, din tara si din strainatate, cu exceptia celor prezentate anterior;
Rambursarea TVA
48
Rambursarea diferentei de taxa pe valoarea adaugata se efectueza in termen de 30 zile de la data
depunerii cererii de rambursare, pe baza documentatiei stabilite de reglementarile legale in vigoare.
Rambursarea se face pentru contribuabilii din ale caror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial
rezulta TVA de rambursat timp de trei luni consecutive.
TVA de dedus
Contribuabilii inregistrati ca platitori de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si

serviciilor achizitionate, destinate realizarii de :
• Operatiuni care nu intra in sfera de aplicare a TVA;
• Bunuri si servicii scutite de taxa pentru care prin lege se prevede in mod expres exercitarea dreptului
de deducere;
• Actiuni de sponsorizare, reclama si publicitate, precum si alte actiuni prevazute de legi, cu
respectarea plafoanelor si destinatiilor prevazute de acestea.
• Pentru efectuarea dreptului de deducere a TVA aferenta intrarilor contribuabilii sunt obligati;
• Sa justifice suma taxei prin documente intocmite conform legii de catre contribuabilii inregistrati ca
platitori de TVA;
• Sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si sunt proprietatea acestora:
Gradul de participare a bunurilor si serviciilor la realizarea operatiunilor cu drept de deducere se

determina pe baza de pro rata, rezultata ca raport intre contravaloarea operatiunilor realizate, indiferent de sursa
de finantare. Suma inscrisa la numitor va cuprinde suma inscrisa la numarator si contravaloarea operatiunilor
realizate care nu genereaza drept de deducere.
La finele anului se efectueaza regularizarea TVA de dedus, determinata pe baza de pro rata efectiv
realizata, iar diferenta se inscrie in decontul de TVA intocmit pe luna decembrie.
4.6.Termenul de plata a TVA
Contribuabilii au obligatia sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a

lunii urmatoare decontul de TVA.
49
Au deasemenea obligatia de a furniza organelor fiscale toate reperele necesare in vederea stabilirii
operatiunilor impozabile executate atat la sediul principal cat si la subunitati.
Diferentele in minus constatate de organele fiscale la verificarea TVA se platesc in termen de 15 zile
de la data incheierii actuluide control, impreuna cu majorarile de intarziere aferente.
Pentru neplata integrala sau abaterea de la termenul stabilit, contribuabilii datoreaza majorari de
intarziere.
4.7.Exemplu de calcul
Intrari (cumparari)=100 000 RON

Iesiri (vanzari)= 200 000 RON
Regularizare de T.V.A se realizeaza astfel:
a)TVAc>TVAd=TVA de plata
b)TVAc<TVAd=TVA de recuperat
TVAc=total vanzari*19%
TVAd=total cumparari*19%
TVAc=200 000*19%=3 800 RON
TVAd=100 000*19%=1 900 RON
TVAc>TVAd=> TVA de plata
TVAc-TVAd=3 800-1 900= 1 900 RON
TVA de plata=TVAc-(TVAd*pr/100)
TVA de dedus=TVAd*pr/100
Operatiuni cu drept de deducere=12%*Total vanzari=12%*200 000 = 2 400 RON
Pr=(operatiuni totale-operatiuni cu drept de deducere)/operatiuni totale
Pr=(200 000-2 400)/200 000= 0.98%
TVA de plata=3 800- (1 900*98%)
TVA de plata=1 938 RON
50
4.8.Fluxul informational al taxei pe valoarea adaugata
51
Furnizori Clienti
Note contabile
Note contabile
Jurnal de Jurnal de vanzari

cumparari
Centralizator de
Centralizator de vanzari
cumparari
TVAc
TVAd
Decont TVA
TVAd > TVAc TVAd < TVAc
Cerere de Ordin de plata

rambursare (TVAp)
(TVAr)
Directia finantelor
Administratia publice
financiara
52
5.Impozitul pe dividende
Dividendul reprezinta cota parte din beneficiile reale ce se achita fiecarui asociat. Dividendele se
platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat.
Termenul de dividend include orice distribuire, in bani sau in natura in favoarea asociatilor sau
actionarilor,din profitul stabilit pe baza bilantului contabil anual si a contului de profit si pierderi, proportional
cu cota de participare la capitalul social.
5.1.Baza legala
 Legea 571/2003 privind Codul fiscal;

 Hotararea Guvernului 1569/2002 pentru aprobarea Normelor privind limitele legale de
perisabilitati la marfuri in procesul de comercializare;
 Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
Codului fiscal.
Suiectul impunerii
Subiectul impunerii este reprezentat de sumele primite sub forma de dividende de catre actionarii unei
societati comerciale.
Obiectul impunerii
Obiectul impozitului il reprezinta beneficiile nete realizate de unitate si impartite intre actionari sub
forma de dividende.
Beneficiul net al intreprinderii se determina prin deducerea din beneficiul brut a cheltuielilor utile
societatii si a cotei destinate fondului de rezerva.
Dividendele pot lua forma unei plati in numerar, a unei parti in natura sau a alocarii de noi actiuni ale
societatii, caz in care are loc o crestere a capitalului social al societatii comerciale.
53
Cota
Cuantumul impozitului pe dividende se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale proportionale
de 10% din marimea valorica a dividendului.
In cazul persoanelor fizice, veniturile sub forma de dividende distribuite se impun cu o cota de 5% din
suma acestora, cota de impozit nu se aplica la suma neta a dividendelor ci la suma totala.
Potrivit reglementarilor in vigoare, obligativitatea calcularii, retinerii si varsarii impozitului pe
dividende revine unitatii. Cu alte cuvinte este utilizata metoda stopajului la sursa, actionarilor fiindu-le
distribuite dividendele in cuantum net.
5.2.Termenul de plata
In ceea ce priveste termenul de plata, legea nu prevede un termen fix sau o perioada, ci faptul ca plata
impozitului se va face odata cu plata dividendelor catre actionari.
In cazul in care dividendele au fost doar distribuite, fara a fi platite efectiv actionarilor,impozitul pe
dividende se poate plati pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat bilantul contabil, deci pana la 31 decembrie a
anului respectiv
5.3.Exemplu de calcul
Dividende cuvenite unor societati = 20 000

Dividende cuvenite SIF = 60 000
Dividende cuvenite actionarilor persoane fizice = 8 000
Impozitul pentru persoane fizice = 5% * 8 000= 400

Impozitul pentru persoane juridice = 10%(20000+60 000)=8 000
Total impozite = 400+8 000= 8 400
54
5.4.Fluxul informational impozitului pe dividende
Compartiment
financiar-contabil
Rezultat brut
Profit
Pierdere
Impozit pe profit
Profit net
Dividende de plata
Repartizarea
profitului
AGA
Declaratie de Impozit pe
impunere dividende
Administratia
Financiara
Ordin de plata Banca Trezorerie
55
6.IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE
Trasaturi
Impozitele si taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale.
Cadrul juridic:
 Legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal ;
 Ordonanta G.R nr 83/19.08.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr
571/2003.
Contribuabilii:
• persoane fizice si juridice;

• asociatii familiale , asociatii agricole;
• unitatile economice ale unor persoane juridice precum si cele ale organizatiilor politice si obstesti;
• institutiile publice;
• fundatiile, unitatile de cult;
• filialele, sucursalele si reprezentatele autorizate sa functioneze pe teritoriul României, apartinând
persoanelor fizice si juridice straine si altele similare.
6.1.Impozitul pe cladiri
Subiectiul impunerii
Impozitul pe cladiri este anual si se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in
proprietatea acestora, indiferent de locul unde acestea sunt situate si de destinatia acestora. In cazul cladirilor
proprietate de stat, aflate in proprietatea sau in folosinta, dupa caz, a contribuabililor, impozitul pe cladiri se
datoreaza de catre cei care le au in administrare sau in folosinta. In cazul cladirilorcare constituie fondul locativ
de stat, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre unitatile care le administreaza.
56
6.1.1.Obiectul impunerii
Obiectul impunerii este reprezentat de cladirile aflate in proprietatea persoanelor fizice si juridice
Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta,care nu sunt
inchiriate unei alte persoane,impozitul pe cladiri se majoreza astfel:
a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladira in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.
Pentru persoanele juridice-se calculeaza prin alicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi
cuprinsa intre 0,5-1,0%, asupra valorii de inventar a cladirii acestora conform prevederilor legale.
6.1.3.Exonerari si reduceri
• Contribuabilii (persoane fizice si juridice) proprietare de cladiri si constructii pentru terenul de sub
acestea beneficiaza de scutire de impozit;
• Agentii economici sunt scutiti de impozitul pe cladiri pentru cladirile folosite in sectorul productiei
de aparare. Agentii economici, precum si celelalte persoane juridice care au in administrare sau
folosinta terenuriproprietate a statului utilizate pentru sectorul productiei de aparare, inclusiv
depozitele destinate produselor militare;
• Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de la plata impozitului pe cladire timp de 10
ani de la data dobandirii locuintei;
• Persoanele care domiciliaza in unele localitati din Muntii Apuseni si rezervatia Biosferei ,,Delta
Dunarii;; beneficiaza de reducerea cu 50% a impozitelor si taxelor locale.
57
Facilitati
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri,datorat pentru intregul an de catre persoanele

fizice,pana la data de 15 martie a anului respectiv,se acorda o bonificatie de pana la 10% stabilita prin hotararea
Consiliului local.
Termene de plata
• Declaratia privind impozitul pe cladiri se intocmeste pe formulare tipizate care se depun la serviciile
specializate ale consiliilor locale in 30 de zile de la dobandirea sau de la modificarea impozitului
datorat;
• Plata se face trimestrial in rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Sanctiuni
• Majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;

• Contraventie cu amenda pentru nedepunerea in termen a declaratiei de impunere si pentru
nedepunere.
valoare de inventar = 7 500 000

Cota stabilita de consiliul local = 2%
Impozit datorat = valoarea de inventar * cota stabilita = 2% * 7 500 000=150 000 RON
58
6.1.5.Fluxul informational al impozitului pe cladiri
Department financiar – contabil
Ordin de plata
Declaratie privind stabilirea Banca

impozitului pe cladiri comerciala
Trezorerie
Serviciul de specialitate al Consiliuliului

Local Iasi
59
6.2.Taxa asupra mijloacelor de transport
Taxa asupra mijloacelor de transport face parte din categoria impozitelor si taxelor locale si constituie
venituri proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale.
6.2.1.Obiectul impozitului
Il reprezinta mijloacele de transport aflate in posesia prersoanelor fizice si juridice.

Subiectii impozitului :
• persoane fizice si juridice;

• asociatii familiale , asociatii agricole;
• unitatile economice ale unor persoane juridice precum si cele ale organizatiilor politice si
obstesti;
• institutiile publice;
• fundatiile, unitatile de cult;
• filialele, sucursalele si reprezentatele autorizate sa functioneze pe teritoriul României,
apartinând persoanelor fizice si juridice straine si altele similare.
6.2.2.Baza impozabila :
Pentru mijloacele de transport cu tractiune mecanica, marimea impozitului se stabileste in sume fixe,
in functie de capacitatea cilindrica a motorului, de fiecare 500 cmc., dupa cum urmeaza:
• autoturisme:
• autobuze, autocare, microbuze:
• autocamioane de orice fel:
• tractoare inmatriculate in evidentele organelor de politie:
• motociclete, motorete si scutere:
• biciclete si tricicluri cu motor:
Pentru mijloacele de transport pe apa:
• luntre, barci fara motor, folosite pentru uz si agrement personal:
• barci fara motor:
60
• barci cu motor:
• bacuri, poduri plutitoare:
• salupe:
• iahturi:
• remorci si impingatoare:
• vapoare:
• ceamuri, slepuri, barje fluviale:
6.2.3.Scutiri:
Taxa asupra mijloacelor de transport se aplica pentru:
• autoturisme,motociclete cu atas si motociclete cere apartin persoanelor cu handicap locomotor si
care sunt adaptate handicapului acestora;
• navele fluviale de pasageri,barcile si luntrele folosiete pentru transportul persoanelor fizice cu
domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei;
• mijloace de transport ale institutiilor publice;
• mijloace de transport ale persoanelor juridice,care sunt utilizate pentru servicii de transport public de
pasageri in regim urban si suburban,inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati,daca
tariful de transport este stabilit in conditiile de transport public.
Termene:
• declaratia privind taxa asupra mijloacelor de transport se face pe formulare tipizate, tiparite, care se
depune la serviciile de specialitate ale consiilor locale in termen de 30 de zile de la data dobandirii si
in cazul in care au intervenit schimbari care conduc la modificarea impozitului sau taxei datorate;
• plata se face trimestrial in rate egale pana la a15-a zi a ultimei luni din fiecare trimestru;
• pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa datorata se repartizeaza in sume egale
la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului.
Sanctiuni:
• majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;
• contraventie pentru nedepunerea in termen a declaratiei de impunere
61
6.2.4. Flux informational al impozitului pe mijloacele de transport
Ordin de plata
Declaratie privind stabilirea taxei Banca

asupra mijloacelor de transport comerciala
Trezorerie

Local iasi
62
6.2.5. Exemplu de calcul:
Presupunem ca trebuie sa calculam impozitul datorat pentru un autoturism cu o capacitate de 2000

cmc.
• Cmc = 2.000
• Taxa datorata / 500cmc
(sau fractiune peste) = 20 RON
• Total taxa = 80 RON
63
6.3.Impozitul pe teren
Persoanele fizice sau juridice care detin in proprietate suprafete de teren, situate in municipii, orase si
comune, datoreaza impozitul pe teren conform dispozitiilor legii.
Subiectii impunerii
Subiectul impozitului pe teren este reprezentat de persoanele fizice sau juridice detinatoare de
suprafete de teren in municipii, orase si comune.
6.3.1.Obiectul impunerii
Obiectul impunerii este reprezentat de suprafetele de teren pe care persoanele fizice si juridice le au in
proprietate
Impozitul pe teren se stabileste anual, pe metru patrat de teren, diferentiat pe categorii de localitati, iar
in cadrul localitatilor pe zone.
Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre consiliile locale.
• Pentru terenurile neocupate de cladiri si de alte constructii, in suprafata de pana la 1000 m2 inclusiv
se datoreaza impozit pe teren, iar pentru suprafata care depaseste 1000 m2 se datoreaza impozit pe
venitul agricol, conform prevederilor legale;
• Persoanele juridice, care detin in proprietate terenuri altele decat cele necesare desfasurarii activitatii
pentru care sunt autorizati conform legii, datoreaza impozit pe teren;
• Contribuabilii care dobandesc dreptul de proprietate pentru unele terenuri proprietate de stat, avute
anterior in administrare sau in folosinta, datoreaza impozit pe teren incepand cu data de intai a lunii
urmatoare celei in care a survenit aceasta modificare;
• Pentru suprafetele de teren situate in extravilanul localitatilor se datoreaza impozit pe venitul agricol,
conform prevederilor legale;
• Terenurile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la intai a
lunii urmatoare in care acestea au fost dobandite.
64
6.3.3.Scutiri
• Pentru terenurile ocupate de cladiri si alte constructii, proprietatea contribuabililor definiti conform
legii, pentru terenurile apartinand manastirilor, schiturilor manastiresti, perimetrul cimitirelor,
lacasurilor de cult recunoscute de lege, precum si pentru terenurile proprietatea persoanelor
jurdice,folosite in scop agricol, nu se datoreaza impozit pe teren;
• Orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigatie,terenurile aferente infrastructurii
portuare,canalelor navigabile,inclusiv ecluzele sispatiile de pompare aferente acestora precum si
terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare;
• Terenurile ocupate de autostrazi,drumuri europene,drumuri nationale,drumuri principale
administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania-S.A,zonele de
siguranta ale acestora,precum si terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta;
• Terenurile pacurilor industriale,stiintifice si tehnologice;
• Terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritorialein lipsa de
mostenitori legali sau testamentari;
• Terenurile aferente cladirilor aflate in domeniul public si privat al statului si in administrarea Regiei
Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”.
Facilitati
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren,datorat pentru intreg an de catre persoanele fizice,pana
la data de 15 martie a anului respectiv,se acorda o bonificatie de pana la 10%,stabilita prin Hotararea
Consiliului Local.
Termen de plata
• Declaratia de impunere in vederea stabilirii valorii impozabile se depune la serviciile de specialitate

ale consiliilor locale in 30 de zile de la dobandirea terenului sau modificarea impozitului datorat;
• Plata se face trimestrial in rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Sanctiuni
• Majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului;
65
• Contraventie cu amenda pentru nedepunerea intermen a declaratiei de impunere si pentru
nedepunerea declaratiei.
Calculul impozitului
• Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în
care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute
de consiliul local.
• În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului
de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare.
Terenuri situate in municipiu zona A= 10.000 m.p.

Impozit pe m.p. = 0.70lei/m.p.
Impozitul datorat = 0.70*10 000= 7000 RON
66
6.3.5.Fluxul informational al impozitului pe teren
Ordin de plata
Declaratie privind stabilirea

Banca
impozitului pe terenuri
comerciala
neconstruite
Trezorerie

Local Iasi
67
7.BIBLIOGRAFIE:
a) Saguna Drosu Dan-Procedura fiscala,Ed.Oscar Print,Bucuresti,1996

b) Filip Gheorghe-Finante,Ed.Junimea,Iasi,2002
c) Mosteanu Tatiana-Buget si trezorerie publica,Ed.Du.Style,Bucuresti,2000
d) Mosteanu Tatiana-Reforma sistemului fiscal in Romania,Ed.Didactica si
pedagogica,Bucuresti,1999
e) Vacarel Iulian-Finante publice,Ed.Didactica si pedagogica,Bucuresti,2003
f) Voinea Gheorghe-Impozite,taxe si contributii,Ed.Junimea,Iasi,2002
g) Ordonanta de urgenta nr.45 din 5 iunie 2003 privind finantele publice locale
h) Legea nr.571 privind Codul Fiscal in M.of nr. 92/23.12.2003
68

Hotel Traian

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotel Traian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAP 1 .

• Forma juridică: Societate pe acţiuni

Piaţa target, funcţie de sezonalitate este reprezentată de

CATEGORIA DE 2002 2003 2004

01.01.2001 31.12.2001 01.01.2002 01.12.2002 01.01.2003 31.12.2003

- impozit pe cladiri 512 583 583 691 691 750

- impozit pe teren 563 701 701 805 805 890

-majorari intarzieri 26 39 39 48 48 503

Agenţie turism Alimentaţie publică Cazare

Departament Finanţe Sală conferinţe

Banii proveniţi în urma închirierii camerelor de hotel ajung la caserie.

Cheltuielile privind întreţinerea hotelului sunt înregistrate la Departamentul finanţe contabilitate.

 Legea 571/2003 privind Codul fiscal;

1.2.Baza de impozitare. Determinarea profitului impozabil

Se consideră cheltuieli deductibile precizate expres prin lege:

Exceptari de la plata impozitului pe profit

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata

1.4.Cotele impozitului pe profit

Dreptul organelor fiscale de a stabili diferenţe de impozite şi majorări de intârziere, precum şi

1.8.Exemplu de calcul la impozitul pe profit

Presupunem urmatoarea situatie:

1.9.Fluxul informational la impozitul pe profit

Serviciu financiar - Note contabile

Registrul Cartea Mare

 Legea 571/2003 privind Codul fiscal

Castigurile ce nu se cuprind in venitul lunar si nu se impun sunt:

2.3.Determinarea venitului impozabil

• singura persoana in intretinere: Ded. pers = 350*[1-(VBL- 1000)/2000]

• cu 2 persoane in intretinere: Ded. pers = 450*[1-(VBL- 1000)/2000]

• cu 3 persoane in intretinere: Ded. pers = 550*[1-(VBL- 1000)/2000]

• cu 4 persoane in intretinere: Ded. pers = 650*[1-(VBL- 1000)/2000]

Determinarea impozitului pe salarii

2.5.Exemplu de calcul la impozitul pe veniturile din salarii

Retineri din salariu:

Venitul net = venitul brut – contributiile obligatorii = 500-85 = 415

Salariul net = venitul brut – impozitul pe salariu

Prescrierea dreptului de a cere executarea silita

Ordin de plata Declaratie privid stabilirea

3.1.Contributia unitatii la fondul pentru asigurari sociale de sanatate

 Ordonanta de Urgenta a Guvernului 150/2002 privind organizarea si functionarea

Stat de plata Ordin de plata

Declaratie lunara Banca

 Legea bugetului asigurarilor sociale de stat , nr. 519/2003;

• Asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

3.2.5.Scutiri de la plata contributiei de asigurari sociale

Declaratie lunara Ordin de plata

Agentia Judeteana de Banca

 Codul fiscal(art 125-160);

TVA se aplica asupra urmatoarelor tipuri de operatiuni :

4.5.Baza de impozitare si cotele de impunere

Elementele care nu sunt incluse in baza de impozitare :

Contribuabilii inregistrati ca platitori de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si

Gradul de participare a bunurilor si serviciilor la realizarea operatiunilor cu drept de deducere se

4.6.Termenul de plata a TVA

Contribuabilii au obligatia sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a

Intrari (cumparari)=100 000 RON

Jurnal de Jurnal de vanzari

TVAd > TVAc TVAd < TVAc

Cerere de Ordin de plata

 Legea 571/2003 privind Codul fiscal;

Dividende cuvenite unor societati = 20 000

Impozitul pentru persoane fizice = 5% * 8 000= 400

Ordin de plata Banca Trezorerie

• persoane fizice si juridice;