M1 – Repere normative

(M1_A_GC)
Teorie (60 minute):

1. Analiză asupra legislaţiei în vigoare, conform căreia se realizează evaluările

din cadrul examenelor şi concursurilor naţonale;
2. Studiul Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar;
3. Analiză asupra principiilor şi practicilor evaluative din cadrul examenelor şi
concursurilor naţionale.

Aplicaţie practică (60 minute):

Instrucţiuni/Sarcini de lucru: Sunteţi preşedinte în cadrul comisiei care-şi

desfăşoară activitatea într-un centru zonal de evaluare.

În raport cu art. 67 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de

bacalaureat – 2011 şi art. 12 din OMEC nr. 5453/2020 privind organizarea i
desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat – 2021, prezentaţi următoarele
aspecte:

1. Trebuie să asiguraţi, pentru fiecare disciplină la care se organizează

evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori. Care este scopul acestei
instruiri? Ce elemente trebuie să punctaţi în cadrul instruirii, pentru ca
aceasta să-şi atingă scopul? Argumentaţi răspunsul.
2. Cum se procedează în cazul în care, la finalul evaluării, la o disciplină de
examen, diferenţa dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori
este mai mare de 1 punct? Ce obligaţii are preşedintele de comisie?
3. Care dintre caracteristicile procesului de evaluare (obiectivitate,
echivalenţă, echitate, transparenţă) credeţi că înregistrează o creştere prin
aplicarea prevederilor art.12 (2) din OMEC nr. 5453/2020 privind organizarea
şi desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat – 2021? Argumentaţi
răspunsul.
4. Precizaţi două valori etice intrinseci procesului de evaluare aplicate în
selectarea profesorilor evaluatori.
REZOLVARE

Teorie (60 minute):

1. Analiză asupra legislaţiei în vigoare, conform căreia se realizează evaluările din

cadrul examenelor şi concursurilor naţionale;

RASPUNS

a. OMECTS. nr. 4801/31.08.2010, cu privire la organizarea si desfăşurarea Evaluării

Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011
b. OMEC nr. 5455/2020 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru
absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2020-2021
c. OMECTS nr. 4799/2010 - Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de
bacalaureat – 2011
d. OMEC nr. 5453/2020 privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de
bacalaureat – 2021
e. OMEC nr. 5434/2020 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi
desfăşurare a examenului naţional pentru definitivare în învăţământul preuniversitar
f. OMEC nr. 5991/2020 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea
personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2021-
2022

2. Studiul Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar;

RASPUNS

Profesorul evaluator aderă la valorile, principiile şi normele de conduită ale Codului de

etică pentru învăţământul preuniversitar, care sunt:
a) imparţialitate şi obiectivitate;
b) independenţă şi libertate profesională;
c) responsabilitate morală, socială şi profesională;
d) integritate morală şi profesională;
e) confidenţialitate şi respectul pentru sfera privată;
f) primatul interesului public;
g) respectarea şi promovarea interesului superior al educabilului;
h) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
i) respectarea autonomiei personale;
j) onestitate şi corectitudine intelectuală;
k) atitudine decentă şi echilibrată;
l) toleranţă şi încurajarea diversităţii;
m) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
n) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în creşterea calităţii
activităţii didactice şi a prestigiului unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum
şi a specialităţii/domeniului în care îşi desfăşoară activitatea;
o) implicare în democratizarea societăţii.

Valori etice intrinseci procesului de evaluare:

- Valori etice în administrarea şi logistica procesului de evaluare
- Valori etice în gestionarea documentelor implicate în procesul de evaluare
- Valori etice în relaţiile cu responsabilii cu diferite roluri în procesul de evaluare
- Valori etice în comunicarea internă dintre profesorii-evaluatori
- Valori etice în selectarea profesorilor-evaluatori
- Valori etice în prevenirea şi rezolvarea conflictelor de interese

Valori etice în administrarea şi logistica procesului de evaluare

Reflectarea, la nivel de metodologie, proceduri, instrucţiuni etc. a preocupării de evitare a:

omisiunilor, lipsei de precizie/claritate a instrucţiunilor, erorilor în lectura sau aplicarea
documentelor sau a instrucţiunilor.

Valori etice în gestionarea documentelor implicate în procesul de evaluare

– garantarea confidenţialităţii tuturor categoriilor de informaţii şi de date produse, activate

sau utilizate în procesul de evaluare;
– raportarea cu acurateţe a rezultatelor evaluării, implementând forme de control al calităţii
pentru evitarea/eliminarea erorilor, a modificărilor neautorizate, a omisiunilor etc.;
– prezentarea la timp şi cu respectarea procedurilor, a datelor rezultate din evaluare, cu
furnizarea dovezilor-suport necesare.

Valori etice în relaţiile cu responsabilii cu diferite roluri în procesul de evaluare

– transparenţă;
– colaborare consultativă;
– cooperare în bază procedurală şi în spirit constructiv;
– reducerea / diminuarea / raportarea oricăror intervenţii sau presiuni neconforme, directe
sau indirecte, venite din partea unor instituţii, a unor persoane private, a unor oficiali,
responsabili, manageri etc. (e.g.: tratamente preferenţiale; intervenţii care afectează
judecata de valoare a rezultatelor măsurabile obiectiv ale candidaţilor etc.);
– contribuţii la dezvoltarea de studii şi cercetări specifice în domeniu, cu respectarea
metodologei cercetării educaţionale;
– contribuţii la pretestarea şi aplicarea unor strategii de prevenţie şi / sau rezolvare a
conflictelor (de interese, de comunicare, de interpretare tendenţioasă etc.).

Valori etice în comunicarea internă dintre profesorii-evaluatori

– diseminarea, clarificarea şi împărtăşirea valorilor şi a principiilor care guvernează o

evaluare de calitate (inclusiv cu dovezile privind asigurarea calităţii procesului);
– consolidarea conduitei eticeprivind participarea la întregul proces de evaluare;
– promovarea şi protejarea profesorilor-evaluatori prin asigurarea unui climat stimulativ de
organizare a fluxurilor comunicării, prin valorizarea interacţiunilor funcţionale, construite
pe încredere, pe integritatea îndeplinirii fiecărui rol cu eficacitate şi în limitele competenţelor
şi ale responsabilităţilor definite procedural.

Valori etice în selectarea profesorilor-evaluatori

- demonstrarea specializării necesare exercitării rolului de evaluator pentru

disciplina/disciplinele/modulele pentru care face opţiunea;
- obiectivitate ştiinţifică şi conduită transparentă probate în timp dublate de lipsa unor acte
sau conduite discriminative în materie de caracteristici ale personalităţii candidaţilor sau ale
colegilor evaluatori, de statut – roluri, de gen, rasă, religie, apartenenţă la vreun grup/vreo
comunitate specifică etc.;
- demonstrarea îndeplinirii unor standarde calitative ce definesc explicit competenţa
ştiinţifică în domeniul evaluat;
- probarea conştiinţei apartenenţei la comunitatea evaluatorilor apreciaţi ca fiind „buni
evaluatori” sau reflectând practic rezultate ale evaluării obiective.

Valori etice în prevenirea şi rezolvarea conflictelor de interese

– conştientizarea şi asumarea implicaţiilor privind completarea diferitelor tipuri de
Declaraţii de evitare a conflictului de interese, în care se precizează expres că sunt înţelese
cerinţele cu privire la conflictul de interese, înţeles drept „situaţia în care imparţialitatea şi
obiectivitatea îndeplinirii funcţiei de membru sau participant în comisia de evaluare sunt
compromise din raţiuni familiale, emoţionale, politice, etnice, interese economice sau orice
alte interese împărtăşite cu un candidat”;
– prevenirea situaţiilor care ar putea fi clasificate drept „conflict de interese” se poate
realiza prin acţiuni precum: neimplicarea în procesul de evaluare a unor persoane interesate
sau aflate în sfera competitorilor pentru un anumit post (de ex., în cazul concursului);
neacceptarea oferirii de avantaje, promisiuni, bani, poziţii, favoruri, daruri etc., venite din
partea celor aflaţi în contextul procesului de evaluare (inclusiv intenţii deschise sau
netransparente de promovare profesională, managerială, politică etc.); raportarea utilizării
poziţiilor asociate statutului/rolului de profesor-evaluator pentru a tranzacţiona şi/sau a
obţine avantaje profesionale proprii ca profesor, director, inspector, manager etc.
3.
4. Analiză asupra principiilor şi practicilor evaluative din cadrul examenelor şi
concursurilor naţionale.

RASPUNS

Calitatea procesului de evaluare administrat în contextul evaluărilor, examenelor şi

concursurilor naţionale este un deziderat care poate fi atins prin:

a. monitorizarea sistematică a respectării normelor, principiilor, valorilor asumate

şi prin
b. dezvoltarea de practici evaluative optimizate pentru fiecare dintre componentele
procesului.

În acest context specific, principalele componente vizate în monitorizarea asigurării

calităţii sunt:
- proiectarea instrumentelor de evaluare (probe de examen);
- administrarea instrumentelor de evaluare la nivel de sistem;
 - coordonarea, la nivel sistemic, a evaluării şi a notării probelor de examen
administrate;
- raportarea rezultatelor evaluării;
- feedback-ul şi asumarea „lecţiilor învăţate” pentru proiectarea următorului ciclu de
evaluare.

Funcţionarea optimă a tuturor componentelor conduce la atingerea scopului

fundamental: decizia evaluativă în cazul fiecărui candidat să fie cea adecvată nivelului,
caracteristicilor, performanţelor individuale demonstrate în situaţia de
evaluare/examinare/concurs.

Funcţionarea optimă a tuturor componentelor documentează şi faptul că procesul de

evaluare demonstrează următoarele caracteristici:
a. Obiectivitate
b. Echivalenţă
c. Echitate
d. Transparenţă

Caracteristici ale procesului de evaluare

- Obiectivitate – urmărită prin parametri precum: calităţile instrumentului de evaluare;

concordanţa dintre deciziile evaluative a doi sau mai mulţi evaluatori privind rezultatele
aceluiaşi candidat; diminuarea sau controlul subiectivităţii evaluatorului în raport cu
decizia evaluativă etc.
- Echivalenţă – urmărită prin parametri precum: concordanţa dintre diferitele forme ale
instrumentelor de evaluare administrate în diferite sesiuni/ani în cazul aceleiaşi
discipline etc.
- Echitate – urmărită prin parametri precum: caracterul nepărtinitor al sarcinilor de
evaluare / itemi / probe; imparţialitatea faţă de toţi candidaţii etc.
- Transparenţă – urmărită prin parametri precum: respectarea termenelor stabilite pentru
comunicarea publică a rezultatelor la nivel de sistem; protejarea dreptului la intimitate şi
date personale; respectarea normelor privind accesul la date şi comunicarea publică;
documentarea fiecărei etape a procesului de evaluare; argumentarea deciziei evaluative
etc.
 Asigurarea calităţii procesului de evaluare

Pentru asigurarea calităţii procesului de evaluare, în care deciziile evaluative pot avea
un impact decisiv asupra parcursului educaţional ulterior sau asupra carierei fiecăruia
dintre candidaţi, practicile evaluative actuale la nivel mondial evidenţiază câteva
tendinţe:

a. necesitatea raportării la standarde comune care să orienteze procesul de evaluare - The

Association of Educational Assessment – Europe propune un cadru european al
standardelor comune pentru evaluarea educaţională, acesta fiind un demers unificator şi
de consolidare atât a valorilor comune, cât ţi a practicilor din domeniu;
b. identificarea de modalităţi, strategii, tehnici, proceduri de diminuare a subiectivităţii
factorului uman în evaluare şi notare cu scopul creşterii calităţii deciziei evaluative, în
beneficiul candidaţilor. O direcţie clară de acţiune este investiţia în formarea
evaluatorilor.

Asigurarea calităţii procesului de evaluare

Cercetările întreprinse de AQA – Centre for Education Research and Practice
evidenţiază aceste demersuri:
„Caracteristicile unui bun evaluator nu pot fi distilate într-o simplă listă de dorinţe
şi multe dintre cercetări confirmă faptul că acurateţea evaluării nu este dependentă de
caracteristicile uşor de măsurat ale background-ului unui evaluator.
Unele studii arată că evaluatorii cu experienţă evaluează cu fidelitate mai ridicată,
dar, pentru unele tipuri de evaluări, expertiza specifică disciplinei nu este întotdeauna o
cerinţă necesară. Pe de altă parte, cercetările noastre arată că formarea şi
standardizarea joacă un rol-cheie în îmbunătăţirea fidelităţii evaluării.”
Aplicaţie practică (60 minute):

Instrucţiuni/Sarcini de lucru: Sunteţi președinte în cadrul comisiei care-și

desfăşoară activitatea într-un centru zonal de evaluare.

În raport cu art. 67 dinMetodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de

bacalaureat – 2011 şi art. 12 din OMEC nr. 5453/2020 privind organizarea şi
desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat – 2021, prezentaţi următoarele
aspecte:

1. Trebuie să asiguraţi, pentru fiecare disciplină la care se organizează

evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori. Care este scopul
acestei instruiri? Ce elemente trebuie să punctaţi în cadrul instruirii,
pentru ca aceasta să-şi atingă scopul? Argumentaţi răspunsul.

RASPUNS

Art. 67 dinMetodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011

şi art. 12 din OMEC nr. 5453/2020 privind organizarea şi desfăşurarea examenului
naţional de bacalaureat – 2021

Art.67 - (1) Preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de
proces-verbal, lucrările scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi
evaluate.

(2) Toate lucrările primite în centrul zonal de evaluare la aceeaşi disciplină, din cadrul
aceleiaşi probe de examen, având acelaşi tip de subiect, sunt amestecate de către
preşedintele şi vicepreşedintele comisiei, apoi sunt grupate în pachete şi numerotate de la 1
la n. De regulă, pachetele cuprind câte 100 de lucrări. Pachetele de lucrări se introduc în
dosare/plicuri, după ce pe fiecare lucrare s-a scris şi numărul de ordine al dosarului/plicului.
(3) Dosarele cu lucrările numerotate sunt predate de preşedinte sau de vicepreşedinte, cu
proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori desemnaţi de preşedinte. Procesul-
verbal conţine data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrări, disciplina de
examen, numărul lucrărilor predate/preluate şi numerele de ordine ale acestora.

(4) Înainte de începerea corectării, preşedintele şi vicepreşedintele din centrul zonal de

evaluare au obligaţia de a asigura, pentru fiecare disciplină la care se organizează
evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori. Scopul acestei instruiri este de a diminua
diferenţele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare.
 (5) Evaluarea lucrărilor scrise din fiecare pachet se efectuează, pe baza baremului de
evaluare şi notare, în cadrul centrului zonal de evaluare, de doi profesori evaluatori, care
lucrează, în mod obligatoriu, în săli separate, stabilite de preşedintele comisiei. În fiecare
sală se află cel puţin trei profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de la primul evaluator
la al doilea şi invers se va face în prezenţa preşedintelui sau a vicepreşedintelui comisiei,
menţionându-se datele de identificare ale evaluatorului: numele şi numerele lucrărilor
corectate.

(6) Pe perioada evaluării au voie să intre în săli, în afara evaluatorilor înşişi, doar
preşedintele şi vicepreşedintele comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de bacalaureat,
preşedintele şi vicepreşedintele centrului zonal de evaluare, reprezentanţii Comisiei
Naţionale de Bacalaureat, persoane delegate de către comisia de bacalaureat judeţeană/a
municipiului Bucureşti , pentru a controla desfăşurarea bacalaureatului.

(7) Toate borderourile, însoţite de listele cu numerele lucrărilor şi cu distribuţia acestora pe

evaluatori se arhivează de către vicepreşedintele comisiei şi vor fi puse la dispoziţia Comisiei
Naţionale de Bacalaureat pentru sondaje şi analize post-examen. Anexa 2 la ordinul MECTS
nr. 4799/31.08.2010, privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat -2011

(8) Lucrările se evaluează şi se apreciază de fiecare evaluator, separat, respectându-se

baremele de evaluare şi notare elaborate în cadrul Centrului Naţional de Evaluare și
Examinare. La evaluarea lucrărilor scrise, profesorii evaluatori nu vor face sublinieri sau
menţiuni pe acestea. Evaluarea pe baza baremului se înregistrează în borderourile de
evaluare, separat pentru fiecare evaluator.

(9) Zilnic, după terminarea programului de evaluare şi de notare, pachetele de lucrări şi

borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau, cu proces-verbal
asemănător celui de la alin.

(3), Preşedintelui sau vicepreşedintelui, pentru a fi păstrate în dulapuri metalice, închise şi

sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen şi se păstrează în acelaşi
regim cu lucrările scrise. Cheile şi sigiliul de la fişetele în care sunt depozitate lucrările
scrise şi celelalte documente de bacalaureat vor fi păstrate separat de către
preşedinte/vicepreşedinte şi de unul dintre membrii comisiei.
Art. 12. -

(1) În procesul de evaluare iniţială a lucrărilor scrise şi de rezolvare a contestaţiilor, după

validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferenţa
dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, este calculată nota finală, ca
medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind
înregistrată în catalogul de bacalaureat.

(2) În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai
mare de 1 punct, acestea nu se transcriu pe lucrare şi se procedează astfel:

a) preşedintele comisiei nominalizează alţi doi profesori evaluatori pentru recorectarea

lucrării;

b) după finalizarea recorectării lucrării, notele acordate de fiecare din cei patru evaluatori
se trec pe lucrare şi se semnează de către evaluatori;

c)  preşedintele comisiei calculează nota finală din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor
două note - valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a celor două
note - valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală pe care o trece pe lucrare şi
semnează.

(3) În cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, nota
finală se calculează cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2). În situaţia în care, după
desecretizarea lucrării, se constată o diferenţă de notare mai mare de 1,5 puncte, în plus sau
în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, lucrarea se resecretizează
şi este transmisă spre a fi reevaluată altor doi profesori evaluatori. Nota finală, ca urmare a
reevaluării în etapa de soluţionare a contestaţiei, este calculată cu respectarea
prevederilor alin. (1)  şi (2).

(4) Nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menţionată la alin. (1) - (3), nu

mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.

2. Cum se procedează în cazul în care, la finalul evaluării, la o disciplină de

examen, diferenţa dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori
este mai mare de 1 punct? Ce obligaţii are preşedintele de comisie?
 RASPUNS

Art. 12. -

(1) În procesul de evaluare iniţială a lucrărilor scrise şi de rezolvare a contestaţiilor, după

validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferenţa
dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult un punct, este calculată nota finală, ca
medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind
înregistrată în catalogul de bacalaureat.

(2) În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai
mare de 1 punct, acestea nu se transcriu pe lucrare şi se procedează astfel:

a) preşedintele comisiei nominalizează alţi doi profesori evaluatori pentru recorectarea

lucrării;

b) după finalizarea recorectării lucrării, notele acordate de fiecare din cei patru evaluatori
se trec pe lucrare şi se semnează de către evaluatori;

c)  preşedintele comisiei calculează nota finală din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor
două note - valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a celor două
note - valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală pe care o trece pe lucrare şi
semnează.

3. Care dintre caracteristicile procesului de evaluare (obiectivitate,

echivalenţă, echitate, transparenţă) credeţi că înregistrează o creştere
prin aplicarea prevederilor art.12 (2) din OMEC nr. 5453/2020 privind
organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat – 2021?
Argumentaţi răspunsul.

RASPUNS

Respectând toate caracteristicile procesului de evaluare (obiectivitate, echivalenţă,

echitate, transparenţă) se poate înregistra o creştere prin aplicarea prevederilor art.12
(2) din OMEC nr. 5453/2020 privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de
bacalaureat – 2021

(2) În cazul în care diferenţa dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai
mare de 1 punct, acestea nu se transcriu pe lucrare şi se procedează astfel:

a) preşedintele comisiei nominalizează alţi doi profesori evaluatori pentru recorectarea

lucrării;
b) după finalizarea recorectării lucrării, notele acordate de fiecare din cei patru evaluatori
se trec pe lucrare şi se semnează de către evaluatori;

c)  preşedintele comisiei calculează nota finală din cele 4 (patru) note, după eliminarea celor
două note - valori extreme, ca medie aritmetică cu două zecimale fără rotunjire, a celor două
note - valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală pe care o trece pe lucrare şi
semnează.

4. Precizaţi două valori etice intrinseci procesului de evaluare aplicate în

selectarea profesorilor evaluatori.

RASPUNS

În timpul examenelor/lucrărilor scrise, profesorul are obligaţia:

- să aprecieze cu grijă şi corespunzător răspunsurile elevului şi acordarea de note

-  să nu vândă informaţii cu privire la examene /lucrări scrise elevilor/părinţilor
-  să nu colecteze sume ilegale de la elevi pentru examene (de exemplu: pentru plată
sau taxe substanţiale, candidaţii au acces la cel puţin o parte din conţinutul
examenului)
- să nu accepte/solicite foloase materiale/băneşti, în scopul facilitării obţinerii unei
note mai bune (de exemplu: acceptarea notiţelor scrise şi a manualelor ascunse;
oferirea de soluţii de rezolvare a subiectelor, utilizarea telefoanelor celulare, etc.)
- să nu manifeste presiune asupra părinţilor ca aceştia să-şi trimită copiii la meditatii,
pentru a susţine un examen
- să nu ofere pregătire contra-plată (nu se au în vedere consultaţiile gratuite înainte de
examen stabilite conform unui grafic de către conducerea şcolii)

Evaluarea elevilor:

- Evaluarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor elevilor se va face periodic,

ritmic şi printr-o varietate de mijloace, folosite cu obiectivitate şi corectitudine,
pentru a oferi elevilor posibilităţi de afirmare a tuturor laturilor personalităţii
acestora (inteligenţa, imaginaţie, spirit critic, sensibilitate).
- Profesorii trebuie să:
a. informeze elevii despre modalităţile şi criteriile de evaluare pe care le va aplica.
b. nu se accepte cadouri şi favoruri din partea părinţilor şi elevilor, pentru a obţine
o notă mai mare
c. nu falsifice lucrările si/sau rezulatele lucrărilor

Procesul de evaluare aplicat în selectarea profesorilor evaluatori trebuie să se ţină cont de։
a. au gradul didactic I/II sau titlul ştiinţific de doctor;
b. au experienţă de organizare şi participare la evaluări, în cadrul examenelor şi
concursurilor naţionale/internaţionale.