Conformatia muschiilor

La jonctiunea dintre muschi si tendon

Acest loc unde fibra musculara se continua cu fibrele tendonului se produc rupturiile musculare sau
smulgerile cu dezinsectie

Muschii au raporturi intre ei sau o serie de structuri apronevroctice care constituie fascile

Sunt muschi profunzi care acopera structuriile de rezistenta si invelesc o serie de cavitati

Alaturi de struct musculare exista struct vasculonervoase care au rol in traversarea segmentelor
corpului in spatiile dintre corpurile musculare

Avant rol de a fi protejate si in mobilizarea si sustinerea in circulatia sist nervos

Axele muschiilorsunt dispuse in paralel cu axa princ a segmentului osos pe care il acopera si asupra
carora actioneaza inducand miscari in struct articulare

Mushii in au o serie de struct care permit sa isi indeplineasca fct.

Retinaculele

Bursele sinoviale

Troheele musculare

Este o struct mecanica care favor miscariile si fazele de scurtare si relax a fibrei musculare

Struct muschiilor si organizarea lor functionala

Tesut conjuctiv

Vase sangvine si limfatice, nervi si formatiuni receptoare care sunt reprez de receptorii periferici,
senzitivi care culeg informatii despre presiune , temperatura durere

Este portiunea cea mai reprezent si reprezinta muschiul propriuzis.

Apare sub forma unui mozaic

Acestea reprez sectiunea unei fibre musculare dispuse in fasciculefibre rosii – mioglobina si fibre albe
– bogate in miofibrila.

In struct lor fibrele musc sunt grupate in fascicule care in fct de nr de fibre – mai multe fasc primare
form fasc secundar si se asociaza si form fasciculele tertiale

Sunt unite in struct muschiului din fibre conjuctive care form o retea de tesut conjuctiv si reprez 15%
din greutatea musculara

Constituie PERIMSIU. Se imparte in perim intern care inveleste fascicule secundare si extern care
inveleste intreaga struct musc la exterior si delimiteaza muschiule
In struct muschiului se gaseste tendonul. Acesta este cu struct mult mai tendinoasa form din tesut
conjuct dispus in fascicule

Exista div moduri de fixare pe tendon

Continua corpul muscular dar poate patrunde intre fibrele musc in struct lor pe anum portiuni –
exista in strut lame aponevrotice

Fasc musculare form un unghi ascutit la insertia pe lamele aponevr – unghi de tenatie.- creste si la
relaxare revine la normal

Acest mecanism asigura funct muschiului posib prot lamelor aponevrotice

Intrebari:

1 care sunt rolurile indeplinite de muschii striati

2 criteriile de clasif a muschiilor

3 definiti notiunile de origine si insertie ale muschiilor

4 care sunt axele muschiilor somatici (muschi care sunt controlati voluntar)

5 care sunt anexele muschiilor

6 ce tipuri de fibre musculare sunt in muschiul striat

7 care este struct tendonului si modul de fixare a fibrelor musculare pe tendon

Vascularizatia muschiului este bogata – metabolismul acestuia este intens.

Este diferita in masa musculara in repaos fata de activ

1 srtera princ insotita de 2 vene si 1 nerv – pachet vasculonervos

Aceste vase se raspandesc in struct ...

Se divid in format tubulare mici aceste struct se insera si patrund intre fasciculele primare – sunt
paralele cu fibrele musculare -> arteriole care merg perpend pe fibra muscul. -> da nastere unei
retele capilare aplicata direct pe fibra musculara.

In repaos capilarele sunt inchise in fibra musc pt ca oxigenul este redus si se deschid la contractii
succesive si la contractii izometrice permanente

Venele se form din capilarele nervoase care conflueaza intre ele si form struct tubulare prin care se
reasigura reintoarcerea sangelui spre corp. Prezinta o serie de valuri pt ca peretele venelor nu are
tesut contractiv iar forta de reintoarcere a sangelui se face doar de contractia musculara

2 sisteme struct nervoase

Superficial si profind

Aceasta boala are diverse grade de manifestare

Vasele sunt rare si insotesc struct arteriovenoase. Este mult mai redisa la tendon decat la corpul
muscular

Inervatia muschiului.

1 muschi este controlat dpdv al ctrl nervos de 1 singura ramura care patrunde si se raspandeste in
jurul perinistului

Formeaza un plex intramuscular care asigura fct senzitivosenzoriale. Nervul este form din struct
mixte – contine fibre motorii denumite alfa gama delta...si fibre senzitive

Contactul se stabileste printrun organ specific

Se numeste placa motorie care este o sinapsa neuroefectoare adica transmite influxul de comanda
electrica care prod depolimerizarea musculara.

Fibra nerv se ramifica in mai multe fibre – se numeste unitate motorie

Nr de fibre musc care se gasesc in unit motorii determina coefic de inervatie a struct musculare
respective.

Acest coef este imp deoarece este invariabil intre muschii somatici de forta si extendori ai degetelor
mainii.

Fibrele motoare sunt a alfa si a gama.

Tonusul muscular asigura mentinerea unei minime contra a struct muscularein situatiile de repaos de
la care porneste unde de contractie la comanda nervoasa

Fibrele nervoase senzitive – se termina in organe recept speciale – cursuri neuromusculare sau
terminatii nervoase libere spiralate

Aceste formatiuni impreuna cu receptorii de sensibilitate asigura sensib proprioceptiva

La niv muschiuliu se gasesc fibre vegetative.

Propr fizice ale muschiului

Contractivitatea, elasticitatea si tonicitatea

Dimens muschiului in repaos fata de activitate se modifica fie activ la efect miscarilor fie pasiv la
miscari comandate pe cale multisinaptica de mentinere a echilibrului, tonulului,

Acest tonus pastreaza o echilibru de contractie intre muschii antagonisti d asa maniere incat fosta
gravit nu produce modif de postura decat in mod voit

Contractivitatea este proprietatea esentiala a muschiului.

Stimulii – electrici, termici, fizico-chimici...

2 tipuri de contractii

Izotomnica – produce o scurtare a muschiului in care forta musc depaseste forta externa care action
si determina contractia

Izometrica – forta ext este mai mare decat forta dezvolt prin contr musculara si nu se produce
scurtarea musc – se manifeste prin cresterea tensiunii intramusculare

Aceste forme de contr se succed in fct de ce raport au anum grupe musculare.

Contractia auxotonica – caracteriz de o combinare - un anum tip de stimul determina contractie cu

scurtarea struct musculare cat si cresterea tens intramusculare

In analiza aceasta - activitate dinamica si statica pr div grupe musculare – sa se interpreteze rezult
contractiei

Activ statica – rezultatul contractiei izometrice.

Intre aceste 2 forme de activ este o dinamica perm in fct de conditiile struct musc in cont unor activ

In fct de raportul si efic echilibrului

Elasticitatea – muschiul se intinde si revine la forma initiala

Are ca suport tesutul conjuctiv cat si cel muscular cand aceasta caracteristica este depasita se poduce
disfluctia struct musculare

Tonicitatea – propr fundamentale a tituror muschiilor care au inervatia pastrata – stare de contractie
permanenta in rapaos si se manifesta cu un mic grad de presiune – mecanismul este nervos tonusul
musc are rol in termoreglare, expresia fetei, mentinerea posturii

Tonusul postural – contarctactia izometrica antigravitationala

Intrebari:

1 care este vascularizatia arteriala a muschiului striat

2 precizati tipul de fibre nervoase car e intra in alcatuirea nervului muschiului

3 tipuri de contractie musculara

4 definiti: activitate musculara dinamica si statica

5 tonusul muscular si postural definitie si mecanism de producere.I

in cadrul organelor in care tesutul dominant este reprez de tesutul muscular – inima, uterul, si
anumite segmente ale tubului digestiv.

Structura musculara a cordului

Se suprapune peste principiile si proprietatiile muschiilor

Este situata in torace dispusa mediatin mijlociu intre plamani pe suprafata superiaoar a diafragmei

In cutia toracica – mai multe struct organice: plamani, inima, vasele mari, esofagul, organul limfatic
care dispare dupa pubertate ca functiune si devine o masa grasa (sinusul)

Diferenta intre cavitatea toracica si abdominala se face printro struct aponevrotica numita diafragma
– imparte trunchiul in 2 cavitati cu protectia organelor si rol in respiratie – produce trecerea
pachetelor vasculonervoase mari si locul de trecere al esofagului unde se produc herniile.

Forma si orientarea inimii – forma unei piramide triunghiulare si are margini, baza si varf. Partea
anterioara este situata anterior si in sus

Are raporturi cu recesurile preurale si marginile plamanilor

Plastronul sternocostal muschiul pectoral mare, glanda mamara si pielea

Fata pulmonara orientata spre stanga in raport cu plamanul stang

Marginea dreapta separa partea anterioara de inferioara

Varful orientat in stanga si proiecteaza spre torace – se percepe socul apexian.

Important pt ca se efectueaza palparea contr cardiace sau mecanograme aspectele date de

inregistrarea socului apexian

Inreg o serie de activ mecanice ale ventriculelor.

Aspectele de inregistrare utile in etapele de pregatire a persoanelor de performanta.

Baza inimii orientata spre dpreapta si in sus

Structura inimii – epicardul, miocardul si endocardul

Endocardul este struct care tapeteaza cavitatiile cordului.

Miocardul form peretii cavitatiilor inimii – o serie de structuri care se insera pe niste inele fibroase
asezate la niv atrioventricular si formeaza scheletul fibros al inimii

Struct musculara a inimii nu este format din acelasi tip de fibre musculare

Acst tesut are o serie de structuri – o forma de dispunere in retea – tesuturi nodalecentrele care
comanda ritmicitatea de contractie asigura automatismul cardiac.

Nodul sinusal si atrioventricular

Cavitatiile inimii – 4 cavitati 2 atrii 2 ventricole

In atrii patrunde sangele prin venecardiace

Ventriculele sunt inferior si sangele este expulzat prin artere.

Arterele – reprezentate de artera aorta

Cavit din dreapta nu comunica cu inima stanga

Atriile au pereti mai subtiri pentru ca se contracta mai putin. Acestea au rol important in expulzia
sangelui.

La fiecare cavitate sunt pereti numiti urechiuse exiale

In struct interioara a ventriculelor exista cavitate interioara cu suprafata neregulata

Vascularizatia inimii – arteriala –data de arterele coronare – de tip terminal – apare infarctul

Nervul care asigura inervatia se numeste nervul vag

1 care este pozitia inimii

2 enumerati fetele si raporturile acestora

3 din ce cavitati este formata baza inimii

4 care sunt vasele mari de la acest nivel

5 care sunt componentele care intra in structura inimii

6 precizati structura peretilor atriari si caracteristicile anatomice a acestora

7 conformatia interioara a ventriculelor

8 care sunt portiunile septului inimii

9 rolurile tesutului nodal

10 care sunt componentle tesutului nodal

11 care sunt caracteristicile vascularizatiei arteriala a inimii

12 plexul cardiac – origine si rol functional a nervilor cardiaci