REVISTA ECONOMICA. Apare odath pe septèmâna.

Revista Economia" se public& din Insircinarea i cu ajutorul institutelor de credit:

Albine, Ardeleana", Auraria", Beregsana", Berzovia", Bihoreana", Bistrifana", Bocsana", Bra'detul", Cassa de p?Istrare"
Miercurea, Cassa de pastrare" Sèl4le, Chioreana", Cordiana", Corvineana", Crisana", ,,Detunata", Doina", Economul",
Fdgefana", Fortuna", Furnica", Graniferul", Hafegana", Hondoleanctu, Hunedoara", Iulia", Lipovana", Lugosana", Lucea-
lerul", Mercur", ,,Mielul", Munteara", Muresana", Muresanul",NddlItcana", Nem", Olteana",,,Oraviceana", Patria", Plugarul",
Poporul", Racofana", Sdtmetreana", Sebesana", Selageana", Sentinela", ,,Silvania", Somesana", Steaua", Timisana", Ulpiana",
Unirea", Victoria", Vieldeasee, Zetrandeana" i ZI?Igneana".
Pr Oul de prenumerare: DIRECTOR Taxa pentru insertinni:
pe 1 an K 12., pe '4 an K 6.. Dr. CORNEL DIACONOVICH. de spatiul unui ein2 eke 10 fileri.

Anul VI. Sibiiu, 16 Ianuarie 1904. Nr. 3.

0 chestiune culturala.
Sa nu surprinda pe nimeni acest titlu
in fruntea unui organ financiar.
OH cat de divergente si de indepartate
se par chestiunile culturale de cele financiare,
in realitate nu numai ca nu exista nici o
contrarietate intre dénsele, ci in scopurile
lor finale se intalnesc chiar pe deplin. Si
tocmai pentru aceasta identitate a scopurilor
finale, este bine si folositor, ea institutiunile
culturale i economice ale unui popor sa tina in sine atat de frumos al Conferentei din
cont unele de altele in toate manifestatiunile 1901 pentru crearea unui mare fond cultural
activitatii lor i sa se sprijineasca reciproc
in realisarea problemelor lor.
Cu satisfactie putem constata, ca in
cercurile conduatoare ale poporului nostru
nici &and n'a lipsit priceperea pentru omo-
genitatea i solidaritatea intereselor lui cul-
turale si economice, i precum institutiunile
culturale in cercul lor de activitate, cu cu-
ventul viu i scHs, au cautat sa propage si
incurageze asociarea si organisarea econo-
mied-financiard, tot astfel si bancile noastre,
la rêndul lor, au dat concursul lor cu toata
munificenta tuturor intreprinderilor noastre
platonice, cat timp scim ca intre impreju-
raffle de astacli nu se pot realisa.
Este fapt, cá lipsurile noastre sunt prea
multe si prea diferite, i bancile noastre nici
daca si-ar distribui intreg profitul lor numai
pentru scopuri culturale, nu ar fi in stare
sa multanaeascä toate asteptarile si preten-
tiunile. Din aceasta causa, si mai ales in
urma faptului nealterabil, cä singuraticele
institute Mei . cu cea mai mare bunavointa
nu se pot emancipa de trebuintele si influ-
entele locale, nu s'a putut realisa nici planul
al bancilor, nici propunerea lansata tot la
1901 in adunarea generala a Astrei".
Singura solutiune a chestiunii, care per-
mite in catva o distribuire rationala a cuotei
culturale, 5i care are astädi sanse de reali-
sabilitate, ni-se pare hotarirea ultimei Con-
ferente din Octobre 1903, care a cautat sa
concentreze i sä Led utilisabila in mod
sistematic cel putin acea parte a sumei de-
stinate pentru scopuri culturale, care va ré-
mane disponibila dupa satisfacerea scopurilor
de interes local si particular. Incolo bancile
vor merge tot pe calea de pen' aci .

culturale. Nu va fi insa inutil a atrage atentiunea

Seim anume cä afara de ajutoarele ce cercurilor competente la unele momente cari
bancile noastre le dau in decursul anului, merita o consideratiune deosebita.
din cas in cas, in mod direct si indirect,
pentru scopuri culturale, mai voteaza pentru Un popor dornic de progres, cum e
aceste scopuri an de an anca i o cuotä con- al nostru, in nisuintele lui pentru inaintare
siderabila a profitului lor, cuota care in culturala, are sa lucreze pe nenumérate cal
timpul din urma, in suma rotunda, a atins cifra ei sä se ingrijasca, de cele mai diferite tre-
de anual K 80,000.. buinte. Insa afara de multele lipsuri mari
Asupra modalitatilor distribuirei acestei si mici de caracter mai mult particular, are
sume, multe s'au scris si vorbit deja, i Lica' sa urmareasca i scopuri mai ideale, cari
multe s'ar puté spune, caci e fapt ca in desi nu ating elementele singuratice ale massei
aceasta privinfa bancile noastre nu au putut poporului atat de aproape, ca i trebuintele
stabili ancà un procedeu sistematic si rati- ce acestea le resimt in fie-care di, totui nu
onal. Ar fi insä inutil a lansa noue propuneri sunt de importanta mai mica.
3

www.dacoromanica.ro
is REVISTA ECON OMICA.

Cultivarea i sprijinirea acestor scopuri acelea dintre institutele noastre de credit,

mai indepartate, a acestor intreprinderi mai cari papa acum nu $i-au dat obolul pentru
idealiste, credem noi c. ar cadé in primul ridicarea Museului nostru national, nu vor
rend in competenta bancilor, cari ca corpo- lasa neconsiderat apelul ,,Astrei" $i la distri-
ratiuni, ca individualitäti colective stau mai buirea profitului lor in proxima adunare ge-
aproape de individualitatea totalitdtii popo- nerala vor face parte $i acestui frumos ase-
rului, si trebue sã aibe prin urmare $i un clarnent care trebue sä fie deopotrivä scump
simt $i o pricepere mai desvoltata pentru tuturor Romanilor, färä ori-ce deosebire.
interesele acestei totalitAti-
Ca A, fim mai bine intelesi, vom da un
ruic exemplu.
Daca in o localitate sau in un tinut
Legislatiunea comerciala, si de
oare-care, se va resimti. vre-o trebuinta cul- credit In anul 1903.
turald, s. ex. o qcoala de specialitate, o bi-
Obstructiunea nesfdrsitd din parlamentul ungar
blioteca, sau vr'o institutiune filantropicd, se si-a exerciat influinta stricAcioasd si pe terenul legis-
Tor gäsi in totdeuna oameni $i cercuri par- latiunii comerciale si de credit, cdci afar& de inarti-
ticulare, cari vor resimti personal aceasta cularea conventiunii de zahar din Bruxela intre legile
trebuinta cri vor fi de-adreptul interesati la ungare, altd lege de interes din punct de vedere co-
realisarea ei, si din aceasta causa se vor mercial $i industrial in anul 1903 nu s'a putut crea.
putC decide $i la o jertfa mai mica sau mai Reforrna proiectatd a legii comerciale inainteazd
in general foarte incet; reforrna societatilor de asi-
mare pentru ajungerea scopului urmarit. De gurare, relativ la care s'au lucrat deja si nouele pro-
altä parte insa un popor cu pretensiuni cul- iecte de legi, se and dna si acurn in stadiul de pre-
turale mai inalte, ca sa ocupe un loc demn paratiune. Resultate accesibile pentru publicitate se
intre natiunile culte $i ca sa-$i cultive inte- pot inregistra numai pe terenul apèrdrei intereselor
resele sale mai inalte, idealurile sale, va aye comerciale. Aa este de amintit in prima linie pro-
iectul de lege pentru sculirea creditorilor la transcrierea
trebuinta si de o serie de institutiuni, a caror frauduloasd a afacerilor, care contine mösuri intensive
lipsa e mai putin resimtità de diferitele cer- pentru apërarea intereselor creditorilor.
curi particulare $i de singuraticii indivi4i ai Sub influinta faimoaselor procese de usurd en
poporului, si pentru cari aceste cercuri se bucate, pertractate in anii din urmd, regimul a pre-
Tor simti mai putin angajate la sacrificii sentat parlamentului dna. in Maiu a. tr. un project
de lege pentru rnodificarea art. de lege XXV din 1883
personale. asupra usurei.
Aceste institutiuni insä, cu toate ca nu In stadiul cel mai inaintat se afla proiectul de
ating atat de aproape pe singuraticii individi, lege pentru reforma procedurei civile, care ins& cu toate
pentru acea nu sunt mai putin itnportante ; acestea in 1904 cu greu va ajunge a fl votat.
din contra ele formeaza o trebuinta reala, a Dintre proiectele de legi cari vor ajunge in timp
apropiat la desbatere in comisiuni, sunt de amintit
natiunii $i realisarea lor este o datorie de cele referitoare la dreptul minelor i la reforma legii
onoare a intreg poporului. industriale.
Aceste institutiuni de interes general, la Activitatea desvoltata de regirn pe terenul ordi-
cari nu sunt angajate in mod direct interese natiunilor ministeriale Mac& a fost rninimald. Mai im-
particulare, cu drept cuvent reclama con- portant& este dintre acestea ordinatiunea ministrului
cursul bancilor, ca al unor individualitati de cotnerciu, referitoare la repausul dunzinical in care
se insir& toate acele lucrdri, a canon indeplinire
colective, cari stau mai aproape de sfera in- este permisd si Dumineca, flind-ca intreruperea lor
tereselor generale ale poporului. este imposibild, pentru-cd o cere interesul publicului
Chiar acum este vorba, ca Românii din consuinent sau flind-cd sistarea lucrdrilor este contra
.aceastd tara sa-si creeze o asemenea insti- interesului public.
tutiune Museul lor nalional, care nu-i poate Dintre decisiunile curiale mai de importanta sunt
de amintit urmatoarele: a) ca valoarea nominal& a
lipsi nici unei natiuni culte, $i Astra", care actiunilor se poate amortisa total, resp. actiumle se
s'a angajat a realisa acest falnic asedement, pot nimicf prin stampilare, daca in local lor se emit
s'a adresat in primul rend bäncilor noastre actiuni de folosintd i posesorilor li-se dau drepturi
cu un calduros apel, de a o sprijini in aceastä de actionari; b) acuirarea resp. lombardarea (amane-
frumoasa intreprindere nationala. tarea) actiunilor proprii nu este nevalidd, desi § 161
a L. corn. interelice acuirarea si amanetarea; direc-
Un numèr mai insemnat dintre bancile tiunea societatii ins& este responsabila pentru even-
noastre si-a inteles datoria fata cu aceastä tuala darma; c) diferintele de burs& platite odat& nu
institutiune anca la prima lansare a proiec- se pot pretinde inapoi, desi diferintele acestea nu se
tului, $i s'a inscris dela inceput intre fun- pot incassa judecatoresce; d) dacd pe o cambie o re-
datorii ei. cerinta esentiald este redigiata in form& nevalida, po-
sesorul cambial nu este indreptatit a-i da forma va-
In vederea consideratiunilor ce le-am lida, d. ex. cambia in care scadenta este indicata cu
expus in acest articol, speram i dorim ca Sase luni" nu poate fi intregita cu a dato".

www.dacoromanica.ro
 REVISTA ECONOMICA. 19

Tab la reg. din Budapesta a enuntat: a, un ac- curat, si anume ca o contravaloare a serviciilor facute
tionar singuratic nu poate intenta proces directiunii societatii. Prin urmare singuraticii membri ai direc-
ori comitetului de supraveghiare al societatii, fiind-ca tiunii nu pot fi lipsiti de tantiema statutara nici prin-
aceste organe afirmative au pagubit societatea prin tr'un conchis al directiunii si nici prin o procedura
procedura lor tlegala ; b) insotirile pot primi deposite contrara statutelor, dacit directiunea din suma ce
i

spre fructificare si dela nemembri si le pot folosf i s'a asemnat spre distribuire, nu a predat citruiva
pentru satisfacerea trebuintelor de credit ale membrilor membru din directiune partea de tantiemil ee i se cu-
lor; c) imprumuturile hipotecare in anuitati ale insti- vine, si a distribuit aceasta eventual intre ceilalti membri
tutelor de bani se pot replati inainte de expirarea ai directiunii, atunci acel membru nu a prirnit tantierna
anuitatilor numai cu invoirea ori pe langa desdaunarea datorita dela societatea obligata fat& de densul si
institutului creditor. 6 astfel este indreptatit a pretinde dela aceea implinirea
obligamentului. Aceea dispositiune a statutelor con-
form careia membrilor din directiune le compete ca
Tantiema directiunii. remuneratiune un procent anumit al castigului, regu-
leaza relatia de drept dintre singuraticii membri ai
Cu privire la remuneratiunea membrilor din di- directiunii si societate. lndreptatiti si obligati vor fi
rectiune, statutele celor mai multe societitti pe actiuni pe basa acestor dispositiuni membrii directiunii si so-
contin dispositinnea, cä directiunii ii compete ca tan- cietatea. Directiunea ea corporatiune pe basa aceasta
tiema un procent anumit al profitului net realisat, fãrä nici drcpturi nu a castigat si nici obligamente nu a
ins& de a holari mai deaproape, clan tantiema sta- luat asuprasi. Drepturi a putut castiga si obligamente
tutara compete directiunii ca corporatiune ori singura- a putut lua directiunea asuprasi nurnai prin membri
ticilor membri ai directiumi in parte, si anume in ce sei. Parerea contrara ar duce acolo, ca in cas cand
proportiune. Din aceasta hpsa de precisiune a statu- unul dintre membrii directiunii nu si-ar indeplini obli-
telor s'a nascut apoi controversa, &tea prin asemnarea gamentele prescrise, ceilalti membri anca sEt nu poata
tantiemei statutare in o suma totala la mama directiunii, pretinde tantiema statutara. Iar' daca trebue constatat
societatea a satisfacut obligamentului ski statutar si ca dispositiunea citata a statutelor statoresce relatia
fata de singuraticil membri ai directiunii ori nu. Cei-ce de drept de o parte intre singuraticii membri ai di-
au sustinut ca societatea asemnand tantiema la mana rectiunii si de alta parte intre societate, atunci este
directiunii, si-a implinit obligamentul prescris in sta- natural, ca precurn pot pretinde tantiema dela socie-
tute, si-au motivat parerea cu aceea, ca singuraticii tate numai membrii singuratici ai directiunii fie in par-
membri ai directiunn, independent si fara consensul ticular, fie in totalitate, tot asemenea isi implinesce
celorlalti membri, nu pot ave drept asupra partii de societatea obligamentul cu valoare de drept numai,
tantiema ce ar compete din tantierna intreaga fie-caruia daca o face aceasta la rnana singuraticilor membri.
in parte, pentru-ca dela societate poate pretinde tan- Aceasta parere a ridicat'o la valoare si praxa mai
tiema statutara numai directiunea ca corporatiune. In Dona a Curiei, precum a enuntat-o aceasta deja in
sensul acesta a decis chestiunea si Curia reg. in o de- mai multe casuri, si cu deosebire in decisiunea sa
cisiune luata anat in 1892 sub Nr. 684/891, inotivarea Nr. 1141/1902.
careia contine i enunciatiunea, ca dupa-ce tantiema Aceasta parere corëspunde totodata si regulei
compete totalitatii membrilor directiunii, proportiunea generale de drept, cEt numai aceea implinire a unui
de participare a singuratieilor membri Ia tantiema sta- obligament libereaza, care s'a facut la mana celui in-
tutara au sa o hotarasca membrii directiunii nitre sine dreptatit sau in favorul aceluia.
ni anume chiar si din motivul acela, ca dup. natura Iar' despre o implinire a obligarnentului la mana
lucrului tantiema ce compete fie-carui membru din di- ori in favorul celui indreptatit ar pute fi vorba in astfel
rectiune in parte, se poate fixa si diferit, amesurat de cas numai, daca direetiunea ca corporatiune s'ar
sferei de activitate si activitatdi singuraticilor. In con- puté considera ea plenipotentiat al membrului din di-
formitate cu acestea Curia a enuntat, ca societatea a rectiune, ceea-ce insa s'ar pute stabili numai atunci,
satisfacut obligamentului seu, dacä a platit tantiema cand in cas concret se dovedesce relatia de plenipo-
statutara fixata pe basa unui bilant aprobat de adu- tentiat; fara aceasta dovada, faptul ca tantiema s'a
narea generala, in o alma la mana directiunii cit atare, asemnat directiunii spre distribuire, nu libereaza socie-'
de unde urmeaza ca singuraticii niembri ai directiunii tatea de responsabilitate fata de singuraticii membri
DU pot intenta societath proces pentru partea de tan- ai directiunii. (Dupa. Jogtudomdnyi Közlöny").
tierna, ce ar compete fie caruia dintre densii. De aci
ar mai urma si aceea, ca societatea nici in parte nu
ar satisface obligamentului set.' cand tantiema statutara
ar distribui-o intre membrii directiunii in proportiune
cu numerul lor, pentru-ca asupra sumei intregi a tan-
Banca Austro-Ungara.
tiemei are drept nurnai directiunea. Bilantul pro 1903 stabilit definitiv in sedinta ple-
Aceasta Were ins& este gresita si ar duce in nara dela 11. crt. a consiliului general al Bancii Austro-
consecuentele sale acolo, ca singuraticii membri ai Ungare, arata dupa detragerea tuturor speselor (regie,
directiunir ar puté pretinde tantiema ce le compete contributiuni, etc.) un cdctig curat de K 9.821,370..
pe basa statutelor, numai dela ceilalti membri din di- Din suma aceasta compete actionarilor, in con-
rectiune, cari au ridicat-o aceea dela societate. Dar' formitate cu § 102 al statutelor, inainte de toate 40/5
singuraticii membri din directiune au drept sa pre-
tinda impartasirea lor la tantiema statutara, nu dela
directiune, ci dela societate; pentru-ca dreptul la tan-
tiema nu se baseaza pe o intelegere reciproca a mein-
suma de ...... .
dupEt capitalul social de K 210 mil. intreg varsat

Din rest capata

. . K 8.400,000.
brilor din directiune, ci ii are basa in statutele so- Fondul de reserva 100/s 142,137.
cietatii, conform carora remuneratiunea membrilor din Fondul de pensiune 2°/0 . . . , 28.427.40
directiune consist& din un procent anumit al venitului remanend un plus de . 1.250,805.60
8*

www.dacoromanica.ro
20 REVISTA ECONOMICA.
Plusul acesta, dupa-ce dividenda total& nu este Intreprinderea are depusa la cassa centrala a
mai mare de 60/0 a capitalului social varsat, se va statului o cautiune de 2.750,000 coroane; iar' arenda
clistribuf in WO egale intre actionari i cele douO gu- ce se platesce erariului pentru concesiune, este de
verne dualiste in proportiunea normata in § 102 a 2.640,000 coroane anual.
statutelor. Va primi administratia de stat austriaca, o Cu vinderea losurilor sunt incredintati colectori
cuota de circa 71-240/0, adeca K 445,528-29 ei admi- ei din partea acestora subcolectori.
nistratia de stat ungara o cuota de circa 28.760/0, adeca Directiunea loteriei de &rise, a carei activitate
K 179,874.51. Actionarii vor primi aeadara: sta sub controlul statului, e responsabila pentru co-
ca dividenda de 4°/o . . . . . . K 8.400,000-- lectori atftt fat& de stat cat si fat& de public intre mar-
jumetate din plusul de K 1.250,805-60 ginile legii si a statutelor intreprinderei.
In surna de ..... . . . 625,402-80 Trin introducerea loteriei de clase incurg la erar
.caetigul nedistribuit din 1902 de . 8.950-36 afara de arenda de '2.640,000 coroane anual circa
total deci K 9.034,353-16 1.400,000 coroane prin n.arcile postale ce se folosesc
Dividenda anului 1903 va fi deci de K 60.20 de in scopurile loteriei numai din partea colectorilor, afara
actiune sau 4-3°/0 ale capitalului social varsat de K 210 de consumul subcolectorilor ei a publicului. La aceasta
mil. (fata de K 56. sau 4°4 pro 1902). Asupra cu- se mai adauga apoi i sumele ce incurg din vinderea
ponului pentru semestrul II 1903 se va plati, dupa de asemnate postale, cecuri, etc.
aprobarea bilantului din partea adunarii generale con- Se incaseaza deci prin loteria de clase pe sama
vocate pe 3 Faur a. c., ca dividenda restanta K 32-20. statului multe milioane de coroane anual, mai mult
Venitul anului 1903 a fost cu K 1-43 mil. mai mare ca prin loteria de numeri, dar in report cu inmultirea
decdt in anul 1902, care plus de venit a resultat venitelor castigate in modul acesta, cresce ei reul
cu deosebire din afacerile de devise, cari au adus in pentru teara.
urma etalonului mai urcat din strainatate, cu K 1-72 Delaturarea acestui rOu din partea statului nu
mil. mai mult decat in anul 1902. Escomptul a produs poate aye loc decat atunci, cand statul va aye dile
numai cu K 0-7 mil. mai mult decdt in anul precedent mai bune ei nu va mai fi avisat sa incaseze aceasta
ei participarea Bancei de emisiune la conversiunea rentei dare pe prostie", cum a nurnit un deputat venitul
de stat de 4-2°/, i-a adus un caetig de 0-2 mil. coroane. statului din loterie.
8 Daca inteun stat exista loteria", dice Bergius In
studiile sale financiare, si nu se delatura, este dovada
Loteria de clase. cea mai eclatanta ca regimul nu e in stare sa gaseasca
alte isvoare de venituri si nu are vointa de a reduce
Nu exista metod mai stricacios pentru urcarea cheltuelile Ia suma cea mai minimala posibila".
veniturilor statului, zice economistul Rau, decal CA exist& anca preste tot loterie, bunaoara in
o institutiune, care retine dela economisire ei indeamna Austro-Ungaria ei Italia, se esplica prin starea precara
la lenevie prin mania caetigului, preocupa fantasia a finantelor i prin tandalitul practicat de regimuri si
prin chipuri ineelatoare a unei imbogatiri lesnicioase, parlamente inteun an ca intraltul. m.
seduce mai cu seama pe mercenari i aduce mii de
familii la saph de lemn, la necinste i mina moralaa.
0 astfel de institutiune este jocul la loteria cu JURISDICTIUNE.
numeri, inventat de Benedetto Geatile din Genua, si
Wit apoi aproape in tote statele europene. Dreptul de pird al actionarilor. Dreptul
de pira
Cunoscênd desavantagille impreunate cu acest este normat al actionarului singuratic contra directiunii nu
joc pentru teara in care se practica, ei-au ridicat multi expressis verbis in legea noastra corner-
barbati glasul intru combaterea i
ciala. Din causa aceasta a fost o chestiune de con-
delaturarea lui,
ceea-ce a ei succes in unele tori, iar' in altele, cum troversa, dacä sub pagubitii amintiti in §. 129 al L. C.,
e d. ex. Austro-Ungaria, nu. carora legea le da dreptul de Ora contra directiunii,
pentru actele sale contrare legii ori statutelor, ei anume
In Ungaria s'a delaturat, ce e drept, in anu11897
loteria de numeri, ale carei urmari triste se pot vedechiar i in casul acela, and actul respectiv se ba-
.
din cuvintele cdntate pe la finea seclului XVIII pe seseaza pe o decisiune a adunarii generale sunt a
stradele Vienei: intelege i actionarii singuratici ori nu. In anul
1895 Curia a enuntat din incidentul unui cas concret,
Die Pest gab die Natur dem Oriente, unbillig ist sie nie,
ca in sensul §. 174 al L. C. actionarul are numai
Daftir gab sie dem Occidente die Zahlenlotterie". dreptul de a ataca decisiunea respectiva a adunarii
§i s'a inlocuit prin loteria de clase, pe basa art. de generale, iar directiunea poate fi trasa la respundere
lege VII din acel an, care e insa ei mai stricacioasa numai pe basa unui conclus al adunarii generale,
decdt cea de mai 'nainte. pentru-ca actionarul ii poate exercia drepturile in
Spre scopul acesta s'a constituit o societate pe aceasta calitate a sa numai pe calea adunarii ge-
actii, care a emis 6000 de actii a. 500 coroane, ob- nerale. Prin urmare singuraticii actionari nu au dreptul
tinend astfel capitalul de 3 milioane coroane, iar' ace- de a trage directiunea ori pe membrii aceleia la res-
sta s'a urcat apoi in anul 1898 prin emiterea altor pundere pe basa §. 189 al L. C.
1200 actii la suma de 3.600,000 coroane. Intr'un proces pertractat de curend la Curie,
Numerul losurilor, care era la inceput de 100.000 proces intentat de mai multi actionari contra directi-
(dintre cari 50,000 trebuiau trase la caetig), s'a urcat, unii unei societati pe actiuni, parerea supremului no-
Incepend cu loteria a XI, la 110,000 i cu aceasta stru for judecatoresc s'a schimbat in parte, intru-cat de
proportionat i nun-16ml caetigurilor. astadata a contestat dreptul de pica al respectivilor
In cele 6 clase ale flecarei loterii se platesc cã- actionari cu motivarea, Ca afirmativele acte punibile
$iguri in sum& de 14.459,000 coroane. In fie-care an ale directiunii pirite se baseaza pe decisiuni de ale
se tin 2 loterii si cam in fiecare luna cate 0 tragere. adunarilor generale, iar' In astfel de casuri actionarii

www.dacoromanica.ro
 REVISTA. ECONOMICA. 21

singuratici au numai dreptul de a ataca conclusele Loteria. de lasd reg. u»g. privilegiatd,
respective ale adunarii generale. Prin aceasta este soc. pe actii, in Budapesta. La alt loc al Re-
indirect recunoscuta posibilitatea cä exista. si casuri de vistei noastre ne ocupam in general cu loteria de clasa
acelea in cari singuraticii actionari :Inca au dreptul aratand ca aceasta institutiune desi statului ii aduce
de a pretinde prin proces desdaunare dela rnembrii venituri considerabile, numai salutara nu se poate
.directiunii. numi pentru poporatiunea törilor in care ea este in-
trodusa. Aceasta asertiune a noastra nimic nu o do-
vedesce mai bine decat bilantul loteriei de clasa reg.
REVISTA FINANCIARA. ung. pro 1903 din care se vede ca in adevër afara de
stat, numai actionarii societatii mai profit& din institu-
Situatiunea tiunea si aceasta pe contul celor condusi de speranta
unei imbogatiri repedi si usoare.
Sibiiu, 16 Ianuarie 1904
In pi.* internO de bani cererea continua a fi
Societatea pe actii pentru loteria de clasa reg.
minimala, cu toate acestea in unele dile ale s6ptö- ung. a realisat in anul de gestiune 1903 la un capital
manei ultime s'a putut simtf o incordare oare-care a social de K 3.600,000 un profit net de K 1.535,856
situatiei, provacata de o parte de scirile alarrnante cu K 86,008 niai mare decat in anul precedent,
referitoare la erumperea rësboiului in Asia ostica, iar' ceea-ce cor6spunde unei rentabilitati de 422/3%. Ve-
nitul brut, care in 1902 a crescut cu K 39,021 la
de alt& parte de angajamentele rnai insemnate ale K 4,681,845 a aratat in 1903 o crescere mutt mai in-
burselor mai mari. Discontul privat a fost in Viena semnata, anume de K 363,932 cifrandu-se in total cu
-de 25/8-2300, iar' cambii de ale morilor s'au dis- K 5.045,777. Anume a resultat din detragerile de 200/,
contat dela 31/4% in sus. la ca.stiguri un venit de K 5.783,600 din care se
detrage provisiunea de 31120/0 a colectorilor principali
In pietele internationale de bani dupa ultimo si- in suma de K 1.012,130 a rémas deci din detragerile
tuatiunea s'a ameliorat i etalonul s'a redus pretu- de 20°/, suma de K 4.771.470. (+ fata de 1902 de
tindenea. K 428,670) Din chirii s'au incassat K 40,366; interese
In Berlin discontul s'a redus in mod extraordinar, K 207,126; profit de curs K 23,300 si s'a transpus
din 1902 K 3516. Cheltuelile s'au urcat in total la
anume discontul privat la 23/°/, iar' banii de oi la K 3.509,912 (+ fata de 1902 de K 277.916) anuine
21120/0; in Londra in urma emisiunilor pornite discontul s'au spesat: pentru salare K 208,498; spese diverse
s'a redus mai putin ; discontul privat variaza intre K 487,288; arOnda statului K 2.662,000 (+ fat& de
31/2-3500; in Paris oferta de bani este abundanta, 1902 de K 222.000) si contributiuni K 252,186).
din care causa discontul privat a scadut la 23/40/0; in Profitul net de K 1.535,856 se distribue cum
fine in New-York unde la ultimo pretul banilor era urmeaza: 50/0 interese dupa actii K 180,000; fondu-
8-90/0, discontul privat s'a redus la 21/20/0. lui de reserva general K 150,000; fundatorilor K
300,585 ; fondului special de reserva K 180,351; divi-
dendd K. 720,000 si transport pro 1904 K. 4920.
SOCIETATI FINANCIARE I COMERCIALE. Astfel dividenda anului 1903 va fi de 25°/, sau
K 125 de actie (a K 500) fat& de 23.6°/, sau K 118
Rugdm onoratele directiuni ale institutelor noastre in 1902.
.de bani sd binevoiascd a pune la dispositiunea redactiunii Bilantul presinta urmatoarele positii: active: bani
noastre indatd dupd incheiere, cdte doug exemplare ale gata K 43,684; Cautiuni in efecte K 2.709,267; Imo-
bilantului §i raportului anului de gestiune 1903, pentru-ca bilii K 1.508,536; Deposite la institute de bani K
informatiunile noastre asupra mersului i desvoltdrii tn- 2.440,999; Debitori K 9986; Positii transitorii K
.stitutiunilor noastre financiare sci fie cdt se poate de exacte 91,482 si Inventar K 46,934. Totalul activelor este
§i autentice.
de K 6.850,898. Pasive: Capital social 720 actii a K
500 = K 3.600,000; Reserve K 1.617,098. Creditori
diversi K 97,933. Profit net K 1.535,856.
Cassa de peistrare" soc. pe actiuni in Sasca-
*tont. Institutul acesta si-a incheiat al VIII-lea an de
-gestiune, la un capital de actiuni de K 150,000 deplin
varsat, cu un profit net de K 18.863 fat& de K 16,386
in 1902. Activele totale fac K 503,220 si au crescut AFACERI FINANCIARE.
fata de 1902 cu K 70.828, anume Escomptul cu circa
K 28,000 la K 278,001; Creditele hipotecare cu circa Exagerarea prineipiulutpublieitdrii. In-
K 12,000 (starea K 157,294) si Cred. camb. cu acop. tr'un numër recent al diarului Deutsche Juristen-
hipot. cu circa K 21,000 la K 56,597. Dintre pasive Zeitunr, profesorul Rehm, din Strassburg public& sub
au crescut Depositele spre fructificare la K 217,808 titlul de sus un interesant articol, in care se nisuesce
cu circa K 15,000 si Reescomptul dela K 47,694 la a dovedi, ca pana la un grad anumit mascarea si fal-
K 92,007; in fine Reservele cu circa K 6000 la K 20,205. sificarea rapoartelor anuale ale bancilor este admisa.
Interesele transitoare anticipate, desi interesele incassate In expunerile sale Rehm pornesce dintr'un cas
.de K 38,916 sunt cu circa K 10.000 mai mari decat comunicat de cunoscutul jurist german, consilierul ju-
in 1902, s'au redus cu circa K 1500 la K 2306. Efecte stitiar Simon Veit, in o scriere ocasionala asupra bilan-
n'are institutul acesta de loc. Venitul brut se cifreaza turilor i rapoartelor anuale ale societatilor pe actiuni.
cu K 43 656 (in 1902 K 36,265). Adunarea general& In aceasta scriere Simon Veit arata ca nu de mult
-este convocata pe 15 Faur a. c. o societate pe actiuni ei.a sacrificat fanatismului pu-
blicitatii jumatate din capitalul s6u social. Anume

www.dacoromanica.ro
22 RE-VISTA ECONOMICA.

directorul intreprinderei din chestiune a defraudat dollari capital social si 727 trusturi cari anca se ocuprt-
mai multe sute de mil de marce. Comitetul de su- cu afaceri de bancii. Capital social de Ole 10 mi-
praveghiare lucru rar $i in Germania nu numai lioane dollari au trei brtnci, iar capitalul de actiuni al
la noi a descoperit defraudatiunea, dup& care un institutului National City Bank este de 25 milioane-
frate al defraudantului s'a oferit a depune suma de- dohlari.
fraudatil din al s6u, daca comitetul de supraveghiare
se obliga a nu face amintire despre defraudare in ra- Cong resat international al asociatlunilor..
porlul anual at societatii. Membrii comitetului de supra-
veghiare au respins propunerea, de teama c& in cas de In Septembre a. c. se va tine in Budapesta un con-
primire ar puté fi acusati de o fapta punibila. In urma gres international al asociatiunilor. Congresul va tine
acesteia directorul defraudant a disparut far& urma si 3 dile si va ajunge la ordinea çIilei chestiunea asocia-
societatea a perdut jumétate din capitalul ei social. gunilor de consum i ingerinta statului, al careia ra-
Profesorul Rehm ajunge in articolul seu la conclusiunea, portor va fi probabil Heiligenstadt, directorul asoci-
ca dreptul si datorinta de a observa cea mai mare atiunii centrale din Berlin. In numele asociatiunilor
discretiune sta si atunci. cand comunicarea unui fapt din Ungaria, va raporta asupra organisatiunii si acti-
poate causa societatii dauna mai mare, decal ar causa vitatii Asociatiunii centrale de credit, directorul ace-
retacerea lui acelora, cari nu au cunoscinta de el. steia A. Seidl. Separat se vor mai tracta si motivele,
Conclusiunea aceasta este neconditionat corectA, in- cari impedeca desvoltarea asociatiunilor in Europa
tr'altele ins& totusi trebue sa se pretinda, ca in ra- estica. Congresul va fi impreunat cu o interesantrt
poartele anuale ale societatilor pe actium sa se vali- expositie de tablouri grafice representand desvoltarea
diteze in o mésura si mai mare ea in trecut principiul asociatiunilor din diferitele teri. 8
celei mai extinse publicitaU, pentru-ca in general tot
este adeverata axioma, ca in privinta aceasta putinul
a stricat si poate strica mai mult, decal multul. SUMA R.
o chestiune culturalft. Legislatiunea comercialh,
de credit In anul 1903. Tantiema directiunii. Banca
Bilantul Ungariei. Conform socotelilor de Austro-Ungari. Loteria de clase. Jurisdictiune: Dreptul
incheiere pro 1902, averea statului ungar se compune de pirgt al actionarilor. Revista financiarel: Situatiunea. So-
cum urmeaza : active: imobilii K 3,794.115,212 ; privi- cietdri financiare i comerciale: Cassa de phstrare" societate pe
legii productive K 335,764; naturalii, materialii etc. Sethi din Sasca-montangt. Loteria de clash reg. ung. privilegiatgt,
K 381.358,060; numerar in casse K 154.765,529; efecte ace. pe actii in B.-Pesta. Afaceri financiare: Exagerarea prin-
K 104.142,592 ; pretensium K 1,130 273,514; restante cipiului pub1icitii, Bilantul Ungariei, Asociatiunea regnicolarh
K 1,093.958,191; total deci K 6.658.948,874. Pasivele a institutelor de bani ungare soc. pe actiuni, Bancile americane,
sunt urmatoare: Datorii de stat K 17.424,292; restante Congresul international al asociatiunilor.
pasive K 515.879,221; totalul pasivelor K 5,144.797,612.
Detragend pasivele din active resulta o avere efectiva.
de K 1,514.797,261, aratandu-se fat& de 1901 o crescere
de K 57.616,287.
Bursa de martini din BUdapesta.
Asocia(ionea regnieolara a institatelor Cursul din 13 Ianuarie 1904.
de bani, "aware, soc. pe ae(iuni. Aceasta asocia- Gram de Bimat per 50 kg. vinde . . 7.70 8-15-
tiune, care de mult timp n'a mai dat semne de viata t7 Tisa11 11 17 11 )1
7.80 8.40'
$i despre care s'a sells deja cà in lipsa spriginului Pesta . . 7.70 8.25
nu se va puté constitui, 5i-a convocat adunarea ge- 71 11

Alba-reg.
11 71 71 /1

. 7.80 8.25
neral& constituanta pe 12 Ianuare a. c. la Budapesta 11 11 77 )7 /1 /7

cu urmatoarea ordine de di: 1. alegerea presidentului 7/ 17

Bacica 71 11 )1 17
. 7.80 8.10
adunarii generale, a unui notar si a doi verificatori Secarit 71 )7 71 11
. . 6.30 6.55
ai procesului verbal 2. constatarea faptului ca capi- Orz 11 17 11 11
. 5.45 5.75
talul social este asigurat prin subscrieri i platiri su- .0v6s . 5.45 5.70-
ficiente $i eh subserntorn au fost convocati la timp la /1 77 71 )1

adimarea generala constituanta. 3. Statorirea statu- Porumb 11 71 71 /7

. 4.85-- 5.
telor. 4. Decisiune in privinta constituirei societatii. Rapith /1 71 71 11
. . 10.75-11.25-
5. Raportul fundatorilor cu privire La numirea primei Untura de pore B.-Pesta 71 71 11 71
65.50,
directiuni pe 3 ani. 6. Alegerea comitetului de supra- Släningi (dish.) /1 71 71 11
. 57.--59.
veghiare pe un an. 7. Decisiune in privinta respon-
sabilitätii fundatorilor, prevOduta in § 152 al art. de
lege XXXVII din 1875, i asupra speselor de fundare Bursa de Bueuresei.
$i 8. Decisiune cu privire la inregistrarea firmei. Cursul din 12 Ianuarie 1904.
Renta amort. 1881 de 50/, vinde Lei 1008/,
Battelle americana. Conform unei statistice z 1892 5°/, z z 991/,
recente in Statele unite nordamericane au existat in , 274 mil. 4°/, /1 /1 90
anul 1902 in total 14.913 institute de bani. Dintre , 1898 40/, 898/,
z
acestea au fost: 4601 banci nationale, cari trebue sa 11

aibri cel putin cate 25,000 dolari*) capital social; 5397 Fonciare rurale 5% 1 100'4_
banci de stat ; 4188 banci private in mediu cu 10-15,000 z , 40/0 // /1
911/,
Seris. fone. urb. Bueuresei 50/, z 908/8.
*) Un dollar = circa K 4.35. 11 17
Iasi 71 11
8584.

www.dacoromanica.ro
 REVISTA ECONOMICA. 23

Bursa de efecte din Viena §i Budapesta.

Cursul din i3 Ianuarie 1904. ALI3INA-
institut de credit §i de economii in Sibiiu.
Olo V ALORI Viena Epesta
vinde vinde

6
Datoria public& comunit.
Renta unit. in hartie, Mai, Nov., 16% dare
v coy p. 100 It
100.75 101.- Publicatiuno.
5 arg. Ian , lulie. 16% 100.73 101.-
4 Losuri d. a. 1854 it 11. 250.- v. c. 200/0 190-- 190-- in sensul art. de lege XXXVI din anul 1876 § 29.
5 1860 a fi. 500.- 200/0 /1 156-10 157.-
1. Suma scrisurilor fonciare in
5 1860 a fl. 100- 200/ 186'60 187.50
11 71 /1
100-- 20%1864 a fl. 261.- 262.- circulatjune cu cjiva de 3 L Decembre
Datoria public& austriaci. 1903 face . . . . . . . . . K 5 053,000--
4 Rents austr. aur., scut. de dare 120-65 121.- 2. Pretensiunile institutului de
4 11 71
Cor 100.80 101.- imprumuturi hipotecare, cari servesc de
31/3 11 11
de invest. 93-35 acoperirea acestor scrisuri fonciare
Datoria public& ungark. sunt de , 5.055,486.87
4 Renta ung. aur, . . . . scut. de dare 119-10 119.50 3. Valoarea hipotecelor luate de
4 Cor 99 30 99.45
)1
91.25
/7
91-75 basa la susuumitele imprumuturi hipo-
31/0 n
Impr. ung. cu premii h 100 fl
n /1
.
71

. 208.
1/
207.- tecare este de . . . . . . . . , 20.541,229-52
4 p. regul. Tisei . . . sc. de dare 164.30 165.- 4. In sensul §. 97 din statute
41/, Oblig. de regalii croat-slav. . 102.- 102.- jondul special" pentru asigurarea seri-
Impr. p. regul. Portilor de fier
)1
87.-
3
4 Oblig. rurale croato-slavone .
ungare
)1
-.-
86-90

99-50
99 50
99.50
surilor fonciare e de . . . . . . 400,000--
acesta e indus in cont separat si plasat in urmatoa-
4 . . . 11

Alte datorii publice. rele efecte publice:

5 Los. p. regularea Ounarii, h 100 fi. . 284.-- Nom. K 1,000--, Sorti de stat din 1854 cu 3-2%,
4 Obl. Soc. Temes-Bega . . . . 98.70 99.- 7,400---, Sorti de stat din 1860 cu 4%,
5 Imp. cu prem. Ea orasului Viena . . . 106.40 5,200.-, Obligatiuni cu premii ale bancii
.2 , serbesci i 100 fr. . . . .
Oblig. ' cu premii a C. fer. turc. h 400 fr. . 135-- ung. hipot. cu 4%,
Impr. bulgar 1889 . . . . 106.50 108.- 4,200- -, Sorti de ale imprumut. pt. regul.
Tisei cu 40/s,
4
3 11
Scrisuri fonciare kii a. a.
Instit. de Cred. fonc. austr. .
/1 11
en premii, 1880 297.
... . 100.40 -.-
-.-
2,800--, Sorti de ale imprumut. pt. regul.
Dunarei din 1870 cu 50/0,
4 Banca austro-ungarrt 401/, ani 101.80 101.80 6,000--, Obligat. cu premii de ale institu-
4 7/
50 ani 11
. 101.80 tului austriac priv. de credit fonc.
41/, Banca comere. ung. Pesta . . . 101-- 101-- cu
pis Obl. corn. ale Bancii com. ung., Pesta, repl
1100/0 in 11. 107.70 108.- 71
, 200,000--, Scrisuri fonciare Ungar. Landes-
4 Obl. com. ale Blincii com. ung., Pests, 501/, ani 100.50 101.- Central-Sparcassa cu 41/40/0.
4 I Casse de pastr. patriot., Pesta 99.50 100.- 134,000--, Scrisuri fonciare Pester ungar Co-
4 Inst. de credit fonciar ungar 100 10 100-50
mercial-Bank cu_ 41/20/0,
31/, n 100.- 92.-
41/,
If
Banca hipotecara ungarrt
71 )1 11

101.- 101.25 31,000--, Scrieri fonciare Pester ungar. Co-

4 /1 11
99.75 mercial-Bank cu 40/
,
71

4 11
cu premii 77 269.50 135.- 14,000--, Rentã comunä Maiu -Novembre
.5% Banca hip. ung. eu premii 113.25
Albina, Sibiiu . . 102 50 cu 4%.
4
5
4 Cassa de pastrare Sibiiu, em. IV.
Inst. de credit fonciar Sibiiu, em. VI.
. . -.-
-.- 102-50
102.25
4,000--, Actiuni de ale reuniunei generale
de credit fonciar pentru proprietarii
Losuri. mici din Ungaria cu 50/a.
Basilica, it fl. 5. - 2010 21-50 Sibiiu, 10 Ianuarie 1904.
Credit, h fl. 100.- 473.- 475--
Clary, it fl. 40.- v c 180.- Directiunea.
Buda, it fl. 40.- 178.- 180.-
Pilffy, a fl. 40-- 176- - 175.-
Crucea rosie austriacit, a fl. 10.- 54.- 56.-
ungara, it ft. 5-- 27-75 29 -
Rt7dolf, a fl. 10.-
Salm. a fl. 40-- v e
H.- -.-
238.-
-.- TTP114,1"1,11".1.rt
Salzburg, it fl. 20.- 82.- Drepturile, datorintele
St. Genois k fl. 40-- v. c. .
Impr. cu prem. al oral. Viena, 1874 .
.
516.--.-
280.-
____
-- Si responsabilitatea membrilor din directiune
Triest, it fl. 50.- de
JO sziv", it K. 4.- 10.40
Alfred. Kormos,
Valute. tradueere autorisata de
Galbini austr. sau ung. 1137 11-43
, C. reg.
Napoleond'or (20 frci sau 8 fl v a )
11.36 11.36
1909 19-09
Constantin Popp,
functionar la Centrala inst. de credit si de econ. Albina".
20 Marce germ. aur . . . . 23-52 23-52
Ruble rusesci de hartie per bucatii, 2.5314 Pretul 3 cor.
117-37 117.42
Bilete germ. 100 M.
franc. 100 Fr. -.- 95.52 or Se poate comanda la traducötor in Sibiiu
" ital. 100 Lire
Ruble, bilete, 100
Lei românesci, 100
95-65
253.75 -.-
95.50

94-95
sau la Librtiria archidiecesanri. din Sibiiu.
1

www.dacoromanica.ro
24 REVISTA ECONOMICA.
CASSA DE PAST R AR E" soc. pe actii din Sasca-mont,
11114+++++-44-444+++++.4111 CONVOCARE.
In editura Delegatiunii Bancilor Románe P. T. domnii actionari ai Cassei de pdstrare"
au aparut: societate pe actii din Sasca-montanti se convoacA la
Froblemele Reformei Bancilor, a VIII-a a danare general:I, ordinarfi,.
care se va tine in Susca-montunft Luni in 15 Februarie
de Dr. C. Diaconovich. 1904 st. n. la 2 oare d. a. in localul institutului.
Pretul: bros. K 1., leg. K 1.50. Obiectele de pertractare:
1. Raportul direcfiunei i subfternerea bilanfului.
: I : 2. Raportul inspecftunei.

I finuarul Bäncilor Române

Pe anii
1
3. Stubatrea bilanfului, impdrfirea profitului curat, votarea
absolutoriului pentru direrfiune i nspeefiune.
4. Alegerea inspectiunei (§ 41 din statute).
5. Deridere asupra salarisdrii funclionarilor.
6. Esmiterea a 2 aclionari pentru verificarea procesului
I (1900). II (1901). III (1902). IV (1903). V (1904). verbal.
Pretul: ale K 3.. Se atrage atentiunea domnilor actionari, mile&
bilantul censurat si aprobat de catra. inspectiune, este
pus spre vedere publica din partea directiunei in can-
.7' visteiSW Se comand6. la Administratia Re-
Economice" in Sibiiu (Nagyszeben). celaria institutului (§. 47 alinea 3 din statute.)
Din sedinta consiliului comun tinuta. in 16 Ia-
+4++++++++++++++ +411 nuarie 1904.
Directiunea.
Nr. 2. [1-11

CASSA DE PASTRARE" societate pe acVii din Sasca-montanä.

ACTIVA. (Coroane) Bilant-tal en 31 Deeembre 1903. (Coroane) PASIVA.

Cassa in nuraërar 3,290-74 Capital de actii 150,000.

Escompt de cambii 278,001. Fond de reserv§. 17,121.61
Imprumut hipotecar 157,29,1. Fond de garantrt 3,084-66
Credite cambiale cu acoperire bipotecarA
Mobiliar
dupb. amortisare . . ..
. . .

2,007.
207.--
. 56,597--

1800
Reescompt
Cautiune
....
Depuneri spre fructificare 217,808.45
92,007.
2,000
Casa institutului Nr. 360 6,350. Dividendit neridicat5. 27-83
dup. amortisare
Spese de protest . . .
Diverse conturi debitoare
. . ........ 350. 6,000.
20 39
216.98
Interese transitoare
Profit curat
2,306.71
18,863.82

503,220 11 503,220.11

DEBIT. (Coroane) Contnl Profit .0 Perdere. (Coroane) CREDIT.

Interese: duprt dep. spre fruct. capitalisate 10,174-36 Interese: dela escompt 24,359 90
duprt depuneri ridicate 828.95 dela imprumuturi hipotecare . .. . 10,072 30
de reescompt 4,990.97 16,291.28 dela credite cambiale cu acop. hip.. . 3,886.26
Contributiune: du0 interese la dep. capit. 1,047.45 de intârcliere 597.68 38,916.11
dup iuterese la, deptmeri ridicate . 82.87 Provisiune 4,275.52
erariaI i comunalit 2,661.48 3,791-80 Tau& de inscriere 148-40
Competintrt de timbru . . 125.09 Chirie 93 24
Amortisare dela mobiliar . . 207. TipArituri 215.78
dela casa institutului 350-- 557. Porto 7-60
Spese de manipulare . . . 274 14
Salare 3,04 05
TipArituri 56.50
Profit curat 18,863.82
43,656-68 43,656.68
Sasca-rnontanit, la 31 Decembre 1903
Dr. Alexandru Coca rn. p., director executiv. Emanuel R. Barabaiu m. p., contabil.
Directiunea:
I. Chiri11 tn. p. S. Vitian m. p. Sofronie Avramescu m. p. N. Mimeo, rn p. M. Iucu m. p.
Conturile presente confrontdndu-se cu registrele principals i auxiliare, s'au afiat exacte.
Inspectiunea:
Pavel Brinzei m. p. Pavel Vitian rn. p. Pavel Corcan in. p. Teodor Beana m. p. Antonie Zaharie in. p. Ioan Gropqan m.

Proprietor ei editor: Dr. Cornel Diaconovich. Tiparul Tipografiei archidiecesane in Sibiiu.

www.dacoromanica.ro