Conc ep ţ ia lu i Sigmu nd Freu d a su p ra pers ona l it ăţ ii

Act ul de n a ş te re a l p siha na l ize i a fo s t „ în t ocmi t ” în a n ii ce le i de -a doua j um ă tă ţ i a

s e colului a l n ou ă sp re ze ce le a , c â n d me di cul vi en e z Si gmun d F re ud ş i - a î n dre p t a t
ce rce t ă ri le c ă t re a ce s t dome n i u. E ra o pe ri oa d ă de s fâ rş i t de s e col, î n ca re at â t în Europ a ,
câ t ş i în Ame ri ca , re forma a zi luri lor p en t ru p e r s oa ne le cu de fi cie n ţ e p s i hi ce cun o ş t e a un
ma re a v â n t , in t e re s ul p en t ru s t ă ri le ps i hologi ce a n orma le – cu p re c ă de re pe n t ru
a fe c ţ i un i le p si hi ce – î n re gi s t râ n d, de a s e men e a, cot e ri di ca t e . Î n t r- o a t a re a t mo s fe ră ,
ca ra ct e ri za t ă de o fe b ri l ă dori n ţ ă de a a fla c â t ma i mult p o si b i l de sp re h ă ţ i ş ul proce s e lor
p s i hi ce uma n e, F re ud ş i - a ori e n ta t p re ocup ă ri le c ă t re s t udi ul p s i han a li ze i , ci t in d – î n
p re a la bi l – a rt i cole le re fe ri t oa re la me t oda lui Cha rcot (un me di c fra n ce z) ca re s us ţ i n e a
că folo s i re a hi p n oze i a r p ute a duce la vi n de ca re a i s te ri e i. M a i mult, F re ud lucra s e cu un
a lt me di c, Bre ue r, ca re con s t at a s e că , fa p t ul de a le da p a ci e n ţ i lor s ă i po s i b i lit a t e a de a
vorb i de sp re prob le me le a vut e , e ra un lucru ca re le a li n a dure re a . Is t e ri a e s t e t ulb ura re
ca re p rovoa c ă pa ci en ţ i lor dure ri î n grozi t oa re , p ut â n du- s e a j un ge chia r la in fi rmi t a t e,
ca uză ca re n u a re în s ă o b a z ă orga n i c ă .
Con s t a t a re a lui F re ud a fo s t a cee a c ă p a ci e n ţ i i s ă i i st e ri ci a vea u a mi n ti ri ş i
a s oci a ţ i i p rofun d î n ră dă ci n at e ş i ma rca t e a fe ct i v, ş i c ă a duce re a a ce s t ora la s up ra fa ţ ă
p ă re a s ă -i a j ut e. Ela b or â n d o te hn i c ă de a s oci e re li b e r ă ş i de a n a li z ă a „gre ş e li lor de
e xp ri ma re ” ş i a vi s uri lor, ca re i -a pe rmi s s ă ce rce t e ze a ce st e a mi n ti ri a s cun s e , F re ud a
p us ba ze le me t o de i p sihan a l it ice . S cop ul ace s t e ia e st e p roce s ul ca ta r ct ic , p ri n ca re t oat e
t ra ume le e mo ţ i on a le as cun s e ie s la s up ra fa ţ ă , p e rmi ţ â n d p a ci e n t ului s ă s e e li b e re ze de
e le ş i s ă gă s ea s că moda li t ă ţ i con s t ruct i ve de a le s t ă pâ n i.
Con şt ien t şi su bcon şt ien t
Î n ca drul mode lului p e ca re l-a e la b ora t, mi nt e a uma n ă e s te vă zut ă a s e me n e a un ui
a i s be rg, ca re, î n cea ma i ma re m ă s ură , e s te a s cun s s ub s up ra fa ţ a a pe i . E s t e vorb a de a ce a
p a rt e a mi n ţ i i a c ă re i „p re ze n ţ ă ” o re a li z ă m, o con ş t i e n ti z ă m, ş i p e ca re e l a n umi t -o
co n şt ie nt . Omul a re î n s ă ş i a mi n ti ri , g â n duri pe ca re le ui t ă pe n t ru un an umi t in t e rva l de
t i mp, da r ca re p ot fi a duce în con ş ti e n t, at un ci c â n d es t e n e ce s a r, pr e con şt ien tu l . F re ud
vorb e ş t e de un s t ra t ma i p rofun d a l mi n ţ i i, în grop a t s ub t oa t e a ce s te a , ( s t ra t ) a le c ă rui
comp on e n te n u a j un g ni ci oda t ă la con ş t i in ţ ă , e s te vorb a de in con şt ien t . Con fli ct e le ş i
t ra ume le a cumula t e în p ri ma pa rt e a vi e ţ i i s un t a s cun s e în a ce a s t ă zon ă a ps i hi cului
uma n , ş i, de ş i n oi n u s un t e m con ş ti e n ţ i de p re ze n ţ a lui , in con ş t i e nt ul, n e in flue n ţ e a ză
e mo ţ i i le ş i modul î n ca re n e comp ort ă m, con duc â n d la a p a ri ţ i a un or t ulb ur ă ri gra ve , a ş a
cum e st e ca zul i s te ri e i.
Sin el e
P e rs on a li ta t e a uma n ă e st e st ruct ura t ă , î n con ce p ţ i a fre udi s t ă , pe t rei n i ve luri :
sin el e , eu l ş i su p ra e ul . P ri mul ni ve l ca re se de zvolt ă e s t e s in e le ; î n e l s un t con ţ i n ut e t oa te
p ul s i un i le, i n s ti n ct e le ba za le , i mb olduri le l ă un t ri ce, s i n e le ma n i fe s t â n du- s e e xclu s i v pe
b a za pr in cip iu l u i p lă ce r ii de sa t i s fa ce re i me di a t ă a ori c ă re i dori n ţ e . De re ţ i n ut ş i fa pt ul
că , pot ri vi t lui F re ud, s i n e le es t e ca ra ct e ri za t de ma n i fe s t ă ri an t a gon i s t e în p roduce re a
re a c ţ i i lor: fru s t ra re a de ge n e re a z ă a gre s i vi t a t e, ia r foa me a p oa te î mp i n ge la î n ş fă ca re a …
cu hot ă râ re a p ri mului p rodu s come s ti b i l i vi t.
Eu-l
Oda t ă cu de p ă ş i re a s ta di ului p ri me i cop i l ă ri i, at a re comp ort a me nt n u e s t e t ole ra t
de n orme le s ocia le , ca z î n ca re s e p une p rob le ma un ui p roce s de cri s t a li za re a s in e lui ;
a t a re fa pt s e ma n i fe s tă p e ba za pr in cip iu l u i re al it ăţ ii, î n în ce rca re a de a se fa ce fa ţ ă
ce ri n ţ e lor „ve n i t e” di n p a rt ea s i n e lui. E s te un lucru ca re n u se fa ce î n mod în t â mp l ă t or, ci
î n t r-un ul ca re t reb ui e , p e de o p a rt e s ă fi e compa t i b i l cu rea li t a t ea , i a r pe de a lt ă pa rt e,
s ă n u ge n e re ze di fi cult ă ţ i dup ă o pe ri oa d ă de t i mp. F re ud a n umi t a ce a s t ă comp on e nt ă a
p e rs on a lit ă ţ i i, ca re s e s ep a r ă re p e de de s i ne , eu .
Su pr a eu l
S i gmun d F re ud vorb e ş t e de o a t re i a comp on e n t ă a p e r s on a lit ă ţ i i, ca re s e de zvolt ă
oda t ă cu cre ş te re a cop i lului , comp on en t ă de s p re ca re a ut orul sp un e c ă s e ma ni fe s t ă ca un
fe l de „p ă ri n t e i n te ri or” . Rolul să u e s t e a ce la de a -i di ct a pe r s oa n e i ce „ s - a r cuve n i ” s a u
nu să fa c ă , în s up ra e u fi i n d con ţ i n ut e ş i i de i le , în da t ori ri le ş i re s p on s ab i li t ă ţ i le
i n di vi dului , ca pa rt e a at ri b u ţ i i lor s oci a le. F re ud con si de r ă că a ce a s t ă p a rt e a
p e rs on a lit ă ţ i i s e ca ra ct e ri ze a z ă p ri n a ce ea ş i doză de ne re a li s m ca ş i si n e le, în s en s ul c ă
e xi ge n ţ e le s up ra e ului s un t at â t de ri di ca t e , în c â t a r fi i mp o si b i l de t ra n s p us î n p ra ct i c ă .
In t e rvi n e di n n ou e u- l, fa ct orul de e chi li b ru, ca re s e in t e rp un e în t re re a li t at e ş i ce ri nţ e le
s up ra e ului .

Me ca n isme l e de ap ăr a re
Da t ori t ă fa pt ului c ă a ce s t t ip de ab orda re a pe r s on a li t ă ţ ii con ce pe e u- l ca
î n de p lin i n d fun c ţ i a de me n ţ i n e re a un ui echi li b ru di n a mi c î n t re ce le t rei ti p uri de
e xi ge n ţ e ca re -i s un t imp u s e – de la s i n e, de la s up ra e u ş i de la re a li t a te – e s t e de n umi t
(t i p ) de a b orda re p siho din a m ică . Si n e le ş i s up ra e ul a fl â n du- s e î n i n con ş ti e n t, de vi n e
e s e nţ i a l ca e u-l s ă le op re a s că s ă t re a c ă î n con ş ti e n t, î n ca z con t ra r, lucruri le p ut â n d
s că p a de s ub con t rol. De a ce e a, e u- l de zvolt ă o a n sa mb lu de m e can ism e de a pă ra r e , de
n a t ur ă a -l p rot e ja de p re s i un i le e xe rci ta t e de s i n e ş i de s up ra e u.
P ri n cip a le le me ca ni s me de ap ă ra re s un t :
- pr o ie cţ ia – de p i ld ă fa p t ul de a a t rib ui o s e n za ţ i e s a u o i de e „n e p l ă cut ă ” a lte i
p e rs oa ne ;
- re fu la r ea – t ă i n ui rea a t â t de bi n e a un e i a mi n t i ri, în c â t a ce a s t a s ă n u ma i p oa t ă
fi „a ct i va t ă ” (re a ct ua li za t ă ) de loc;
- for m aţ iu ne a r ea cţ ion a lă – s up ri ma re a at â t de p ut e rn i c ă a un ui lucru, î n câ t
a ce s t a să s e t ra n s forme în op u s ul să u;
- ra ţ io na l iza re a – gă s i re a un e i s cuze p la uzi b i le p e nt ru o a n umi t ă a c ţ i une , c â n d,
î n re a li ta t e, a c ţ i un e a a fo s t în t re p ri n să î n mod sp on t a n.
Libido u l
P e nt ru e xp li ca rea s urs e i di n ca re îş i t ra ge s e va î n t re gul si s t e m a l p e r s on a li t ă ţ ii
uma n e , S . F re ud a f ă cut ap e l la con ce pt ul de l ibido , în j urul a ce st ui con cep t cl ă di n du- s e,
de a lt fe l, î nt re a ga g â n di re fre udi s t ă . At ri b ui n du- i o en e rgi e vi t a l ă ge n e ra l ă , mot i va t ă ,
F re ud e ra de p ă re re că li b i doul e st e de n a t ur ă e s e n ţ i a lme n t e se xua l ă , de ş i mul ţ i di n t re
di s ci p oli i s ă i (Ca rl J un g, Alfe d Adle r) l-a u con s i de ra t ma i de gra b ă o e xp re s i e a vi eţ i i
î n s e ş i , de c â t a s e xua li t ă ţ ii . P ot ri vi t lui F re ud li b i doul s e con ce n t re a z ă as up ra di fe ri t e lor
p ă rţ i a le corp ului , în t i mp ul cop i l ă ri ei , i a r fe lul în ca re i n di vi dul pe rce p e p l ă ce rea p rin
li b i do i n flue n ţ e a ză de zvolt a re a pe r s on a li t ă ţ i i .

St ad iil e p s ih os ex u al e
Î n urma con s t a tă ri i c ă p ri mi i ci n ci a ni de vi a ţ ă a u un e fe ct con s t a n t a s up ra
de zvolt ă ri i p e r s on a lit ă ţ i i uma ne , e l a i den t i fi ca t cin ci fa ze de de zvolt a re , pe ca re le
p a rcurge in di vi dul uma n, p e dura t a cop i l ă ri ei , ş i a de n umi t ace s t e et a p e st a diil e
p siho se xu al e . P re fe ri n ţ a p en t ru a ce a s tă de n umi re de ri v ă di n con s i de re n t ul fre udi a n ,
domi n a n t pe n t ru în t re a ga g â n di re a de a t a re fa ct ur ă , an ume c ă se xua li t a t e a e s t e i mb oldul
lă un t ri c fun da me n t a l în de zvolt a re .
1 .Sta diu l or a l (0-1 an ). P e pa rcur s ul a ce s t ei p e ri oa de , cop i i i ob ţ i n p lă ce re a î n ti mp ul
a l ă p tă ri i ş i a l s up t ului , s urs a p ri n cip a l ă de p l ă ce re fi i n d gura . Ca s ub s t a di i se vorb e ş t e
de : a ) et a p a opt imis mu l u i ora l , în ca re p re domi n ă s upt ul ş i s orbi t ul; b) e ta p a s ad ic -
ora lă , ca ra ct e ri za t ă p ri n ap uca re cu gura ş i me s t e cat . Da c ă mi cu ţ ul a re o p lă ce re
a cce n t ua t ă p e nt ru mu ş ca t ş i me s te ca t , e s t e de p ă re re F re ud, a t un ci e l va de ve n i foa rt e
a gre s i v ve rb a l s a u fi zi c. O p rob le m ă a r put e a -o con st i t ui , î n a ce a st ă et a p ă , în ţ ă rca re a fie
p re a t i mp uri e, fie p rea t â rzi e a copi lului , a ce st a p ut â n d dob â n di o fi xa ţ i e p e nt ru gur ă , ca
s urs ă de p l ă ce re (va m â n ca e xce si v, va b e a mult s a u va fi un fum ă t or î n ră i t ).
2 . Sta diu l an al (1-3 an i ). Î n a ce s t st a di u, p l ă ce re a es t e ob ţ i n ut ă î n ti mp ul de fe ca ţ i e i, c â t
ş i a t un ci c â n d a ce st a ct e s te a m â n a t. At a re mot i ve p ot ge n e ra s ta re a de ne mul ţ umi re a
p ă ri nţ i lor, a ce ş t i a î n ce rc â n d s ă -i cre e ze de p ri n de re a de a folo s i t oa le ta , ce e a ce
re p re zi n t ă p ri ma form ă de con t rol i mp u s de p ă ri nţ i , cop i lului . L ib i dou- ul (i mp ul s ul ş i
e n e rgi a s e xua l ă a le i n di vi dului ) con ce nt r â n du- s e as up ra a n u s ului , cop i lul va g ă s i p l ă ce re
î n a ct ul de fe c ă ri i . Da c ă p ă ri n ţ i i vor fi p re a i n fle xi b i li vi za vi de de p ri n de re cop i lului î n
folo s i re a oliţ e i, a ce s t a a r p ute a de ve n i a na l - re te nt iv , p re fe r â n d s ă re ţ i n ă ma t e ri i le fe ca le .
At a re a sp e ct va fi de n a t ur ă a de fi n i o p e r s on a li t a t e ca ra ct e ri za t ă de l ă comi e ,
î n c ă p ă ţ â n a re, e goi s m. Di mp ot ri v ă , cop i lul ca re va a fla p l ă ce re î n folo s i re a oli ţ ei a r p ut e a
fi un a na l - expu l ziv , re sp e ct i v o p e r s oa n ă foa rt e ge ne roa s ă .
3 . St a diul fal ic (3-5 a n i ). E s t e s t a di ul în ca re ob ţ i ne re a p lă ce ri i es t e a s oci a t ă cu
de s cop e ri re a orga n e lor ge n it a le , cop i lul în ce p â n d s ă ob se rve di fe re n ţ e le di nt re b ă rb aţ i ş i
fe me i, di re c ţ i on â n du- ş i i mp ul s uri le s e xua le c ă t re p ă ri nt e le de s e x op u s. Î n ca drul
s t a di ului fa li c, cop i lul s e con frun t ă cu – ce e a ce F re ud a n umi t – co mp l e xu l Oe dip . As t fe l,
î n j urul v â rs t e i de 5-6 a ni , i mp ul s uri le s e xua le a le b ă i e ţ i lor s un t în dre p t a t e c ă t re ma m ă ,
mot i v pe n t ru ca re t a t ă l es t e pe rce p ut ca un ri va l în ob ţ in e re a a fe c ţ i uni i ma me i. F re ud
de n ume ş t e a ce a st ă s i t ua ţ ie con fli ct oe di p i an , f ă câ n d t ri mi t e re la pi e s a lui S ofocle, î n ca re
re ge le Oe di p î ş i omoa r ă , di n gre ş e a l ă , t a t ă l ş i se c ă s ă t ore ş t e cu p rop ri a ma m ă .
F re ud e s t e de p ă re re c ă b ă i at ul s e te me de r ă zb un a re a t a t ă lui , ca re - l va ca s t ra .
Te a ma de ca s t ra re va ge ne ra an xi e t ă ţ i , p rovoca t e de dori n ţ e le i nt e rzi s e . M eca n i s mul de
a p ă ra re p ri n ca re b ă i a t ul în ce a rc ă de pă ş i re a te me ri i p rovoca t e de ca st ra re s e n ume ş t e
„i de n t i fi ca re cu a gre s orul” . Da c ă de zvolt a re a se pe t re ce în con di ţ i i n orma le, b ă i e ţ e lul va
re duce a ce a s t ă a n xi et a t e, în ce rc â n d s ă re zolve s a t i s fa ce rea s e nt i me n te lor fa ţ ă de ma m ă ,
p ri n i de nt i fi ca re a cu t a t ă l; cop i lul i n te rn a li ze a z ă o i ma gi ne i de a li za t ă a a ti t udi n i lor ş i a
va lori lor t a t ă lui (a dop t ă at i t udi n i le ş i comp ort a me nt e le a ce s t uia , a v â n d con vi n ge re a c ă ,
da c ă ta t ă l s ă u î l va con s i de ra e ga l, n u-l va ma i t rat a cu o st i li t a te ). Da c ă a ce st p roce s p ri n
ca re s e re a li ze a z ă i de nt i fi ca re a se xua l ă a bă i a t ului n u s -a r p roduce , s - a r cre a p re mi s e le
ca b ă ia t ul să de vi n ă homo s e xua l.
L a râ n dul lor, ş i fet e le pa rcurg a ce st p roce s, a vâ n d ca fi n a lit a t e i de n t i fi ca re a cu
ma ma , p roce s pe ca re l-a n umi t comp le xul Ele ct ra .
3 . Pe r io a da de la te nţ ă şi sta diu l de ge n it al (de la 5 an i p â n ă la pub e rt a te . Re zolva re a
comp le xului oe di p i an ma rche a z ă s fâ rş i t ul s t a di ului fa li c, urma t de o p e ri oa d ă de la t en ţ ă .
E s te o p e ri oa d ă ca lm ă di n p un ct ul de ve de re a l s e xua li t ă ţ i i , cop i lul fii n d ma i pu ţ i n
i n te re s a t de corp ul s ă u, orie n t a re a fi in d f ă cut ă – cu p re c ă de re - s p re dob â n di re a a ce lor
a p ti t udi n i ce rut e de re la ţ i on a re a cu me di ul.
Câ n d in di vi dul uma n aj un ge la p ub e rt a te , con cen t ra re a li b i do- ului s e fa ce as up ra
orga n e lor, ce e a ce de t e rmi n ă ca a te n ţ i a t â n ă rului (ei ) s ă fi e în dre p t a t ă c ă t re se xul op u s .
Ace s t s t a di u va dura pe t ot pa rcur s ul vie ţ i i a dult e .
***
Nu t re b ui e t re cut e cu ve de re a cr it icil e ca re a u fo s t a du s e ab ord ă ri i fre udi s t e
a s up ra p e r s on a li t ă ţ ii ; p ri n ci p a le le p un ct e de ve de re cri t i ce a u fo s t :
- e st e i mp o si b i l de de mon s t ra t ş i t ot a s t fe l de i n fi rma t ve ri di ci t a te a , te me i n i ci a
a ce s t or te ori i : t e ori a p si ha n a li t i c ă p oat e fi ut i li za t ă p e nt ru a e xp li ca ap roa p e ori ce dup ă
con s uma re a e ve n i me n t ului, da r s e dove de ş t e p rob le ma t i c ă în p re zice r ea a ce e a ce s e
p oa te în t â mp la ; ori, o t e ori e ş t i i nţ i fi c ă poa t e fi con si de ra t ă core ct ă doa r da c ă pe rmi t e
formula re a de pre di c ţ i i ;
- cri t i ca t ă a fo s t ş i i de ea de a de văr p siho lo gic : da c ă un e i pe r s oa n e i s e pa re
a de vă ra t ce va (de e xe mp lu o dori n ţ ă s ub con ş t i e nt ă ca ci n e va s ă în ce t e ze a mai e xi s ta ),
a t un ci n u a re i mp ort a n ţ ă da c ă a ce l ce va e s t e ve ri di c, î nt ruc â t e fe ct ul p s i hologi c a s up ra
i n di vi dului e s t e la fe l de p ut e rn i c. Cum o con di ţ i e i mp ort a n t ă p en t ru t e ori a ş t i i nţ i fi c ă
e s t e po s i b i li t a t e a de a o te s t a, p ri n ra p ort a re a ei la re a li t a te , i de ea de a de v ă r p s i hologi c
ră mâ n e s ub s e mn ul n e ş ti i n ţ i fi cului ;
- o (a lt ă ) ţ i n tă pe n t ru cri t i ci le a dre s a t e lui F re ud a con s t i t ui t -o e ş a n ti on ul de
s ub i e c ţ i ut i li za t : di n e ş a n ti on a u f ă cut p a rte doa r fe me i de con di ţ i e me di e di n An gli a
vi ct ori a n ă ; p e r s oa n e le cu ca re a lucra t e ra u de j a fa mi li a ri za t e cu t e ori a sa , ş i, p ri n
urma re , e ra u con si de ra t e comp et e n t e î n i n te rp re t a re a ob s e rva ţ i i lor. De ai ci , p o s ib i li t a te a
ca ş i a lt e pe r s oa n e s ă an a li ze ze a ce e a ş i i n forma ţ i e ş i s ă o in t e rp re te ze di fe ri t e ra
e xclu s ă ;
- în fi ne , H .J . E y s e n ck, a l ă t uri de a lţ i sp e ci a li ş t i , e ra de p ă re re c ă p rop or ţ i a
p a cie n ţ i lor vi n de ca ţ i p ri n p s i ha n a li z ă e st e e ga l ă cu ce a a pa ci e n ţ i lor re f ă cuţ i p e ca le
n a t ura l ă .

Conc ep ţ ia l u i Ca rl Gu s ta v Ju ng a s up ra p ers ona l it ăţ ii

 Ca rl Gu s t a v J un g, p si hi a t ru de ori gi n e e lve ţ i a n ă , e s t e în t e mei e t orul p s i hologi e i
a n a li ti ce . J un g a f ă cut p ri mi i pa ş i î n dome n i ul p s i hi at ri e i î n mod in de p e n de n t, f ă ră a fi
i n flue n ţ a t de mun ca lui F re ud. J un g s - a f ă cut re ma rca t î n s curt t i mp ş i, con s t at â n d c ă
un e le ce rce t ă ri a le s a le vi n în sp ri j i n ul te ori i lor lui F re ud a s up ra i n con ş ti e n t ului , a a vut
i n iţ i a t i va de a -i t ri mi te a ce s t ui a un e xe mp la r di n ca rt ea s a "Ce rce t ă ri a s up ra a s oci e ri i de
cuvi n t e ". F re ud a fo s t în c â n t at de lucra re a lui J un g, a s t fe l c ă p e st e p uţ i n t i mp, în 1907,
ce i doi s -a u î nt â ln i t la Vi en a . Cu oca zi a a ce st e i p ri me î n t re ve de ri di re ct e, ce i doi a u fo s t
a t â t de dorn i ci s ă -ş i î mp ă rt ă ş e a s că i de i le , î n câ t a u s t a t de vorb ă , î n mod n e î nt re rup t ,
p e st e 13 ore .
Î n cont i n ua re , în t re ce i doi s -a le ga t o p ri et e n ie p ut e rn i c ă , b a za t ă ş i pe
cola b ora re a î n dome n i ul p s i ha na li ze i . Di fe re n ţ a de v â rs t ă (F re ud s -a nă s cut î n 1857, ia r
J un g î n 1875) a con du s t ot u ş i la o oa re ca re i e ra rhi e : pe n t ru F re ud, J un g e ra ca un fi u ş i
un con t i n ua t or a l p si ha n a li ze i dup ă moa rt e a s a, i a r J un g î l p ri ve a p e „ma e s t rul” s ă u ca p e
un t a t ă ca re îi li p si s e î n copi l ă ri e .
Di n a n ul 1912, î nt re F re ud ş i J un g ap a re o î n de p ă rt a re t rep t a t ă , a v â n d ca ori gi n e
un e le di ve rge n ţ e de op i n ie î n t re cei doi : J un g a i n t uit un e le li mi t ă ri a le t e ori e i
p s i han a li ze i , pe ca re F re ud, f ă câ n d dova da une i a t it udi n i dogma t i ce , n i ci n u le -a lua t în
con s i de ra re . Jun g a fo s t ce l ca re a provoca t rup t ura fi n a l ă di n t re cei doi , p ri n e xp un e re a
t e ori i lor s a le , di fe ri t e ş i î n un e le pun ct e î n op ozi ţ i e cu ce le a le lui F re ud, în volumul a l II-
le a a l lucr ă ri i "M e ta morfoze ş i s i mb oluri a le li b i doului ", p re cum ş i î nt r- o s e ri e de
con fe ri n ţ e. Î n t r- o s cri s oa re c ă t re F re ud, J un g a s urp ri n s re la ţ i a sa cu a ce s t a p ri nt r- un
ci t a t di n Za ra t hu s t ra : „ Î t i r ă s p lă te ş t i ră u da s c ă lul da ca r ă mâ i un s i mp lu î n vă ţ ă ce l". Î n
con t i n ua re, de s p ri n s de s ub t ut e la lui F re ud, J un g a t re cut la de zvolt a re a t e ori e i prop ri i,
ce va fi ult e ri or de n umi t ă P si hologi e an a li t i c ă sa u Ps i hologi e comp le x ă .
U n mome n t foa rt e i mp ort a n t ş i in t e re s a n t di n vi a ţ a lui Jun g a fo s t pe ri oa da
cup ri n s ă î n t re a n i i 1913 - 1918. Î n t re a ce ş t i a n i e l a a vut o oca zi e n e mai î n t â lni t ă , a cee a
de a s t udi a în mod ne mi j loci t o p si hoză , chi a r p ro p r ia p s i hoză . As t fe l, în t re a ce ş ti a n i,
J un g î n s uş i a s ufe ri t t ulb ur ă ri le p e ca re le t ra te a z ă de obi ce i un p si hi a t ru. E l a vea
p e ri oa de de r ă t ă ci re, de pa r ţ i a l ă de s p ri n de re de re a li t a t e, în ca re vorb e a cu pe r s on a j e
i ma gi n a re, da r de o ui mi t oa re con s i s t en t ă a re a lului , a v â n d o „p e r s on a li ta t e ” ş i un mod
de a g â n di p rop ri u, un a sp e ct fi zi c b in e con t ura t, ş i de s i gur, un n ume. Î n mome n t e le s a le
de ră tă ci re , J un g „a s ta t ” de vorb ă cu un b ă t râ n î n ţ e le p t, p e n ume Eli j a h, ş i cu o t â n ă ră
foa rt e frumoa s ă , pe n ume Sa lome e a . Î n mome n te le de luci di t a te , J un g s e ocup a cu a n a li za
p rop ri i lor t r ă i ri , a fla te la li mi t a pa t ologi cului , în ce rc â n d să re a li ze ze a st fe l o forma de
a ut o-t e ra p ie ş i s ă p rofi te de ş an s a s t udi e ri i p rop ri ei p s i hoze . E p o s ib i l ca a ce s ta s ă fi fo s t
un ul di n fa ct ori i ca re a f ă cut p o si b i l ă re ve n i re a la norma li t a t e a lui J un g, dup ă ap roa p e
ci n ci a n i de r ă t ă ci re. Da r t re b ui e a cce n t ua t fa p t ul ca a ce a st ă pe ri oa d ă , n umi t ă
„con frun t a re a cu in con ş t i e nt ul” , n u a fo s t con s i de ra t ă de J un g ce va p a t ologi c, ci un
p roce s cva s i n orma l, ca re ap a re la t o ţ i oa me ni i , da r ca re a fo s t mult e xa ge ra t, a mp li fi ca t
î n ca zul lui. De a lt fe l, s e pa re c ă a cea s t ă p e ri oa d ă a a vut e fe cte b e ne fi ce , dup ă 1918, J un g
fun da me n t â n d mode lul s ă u a s up ra ps i hi cului , ş i dâ n d dova da , î n cont i n ua re de o
e fe rve s ce n ţ ă ş i p rofun zi me i n te le ct ua l ă de o s e b i te .
 S e cuvi n e men ţ i on a t c ă Jun g n u a con si de ra t mode lul s ă u ca fii n d pe rfe ct , comp le t,
fi n a li za t , s a u m ă ca r fe ri t de gre ş e a l ă . El a fo s t t ot t i mp ul de s chi s un or a ct ua li z ă ri ,
de zvolt ă ri ş i core c ţ i i a le te ori e i s a le.
Î n ca drul p s i hologi e i a n a lit i ce , un rol de o s e b i t de i mp ort a n t î l a re in co n şt ie nt ul ,
a ş a cum a m v ă zut c ă s t a u lucruri le ş i î n con ce p ţ ia fre udi s t ă . Ace s t a a p a re st ruct ura t p e
ma i mult e n i ve le. Ni ve lul s up e ri or a l i n con ş t i e n t ului , a fla t ce l ma i a p roap e de i n s t a nţ a
con ş t i en t ului , re p re zi n t ă in con şt ien tu l pe r son a l ; a ce s t a cup ri n de , în p ri n cip a l,
con ţ i n ut uri ce a u fo s t c â n dva con ş t i en t e da r ca re, di n di fe ri t e moti ve , a u fo s t e xp ulza t e
di n con ş ti e n t. De oa re ce con ţ i n ut ul in con ş t ie n t ului p e r s ona l p rovi n e di n e xpe ri e n ţ a
i n di vi dua l ă , fi in d, de ci , p rop ri u ce lui c ă rui a îi ap a r ţ i ne , a ce a s tă zon ă a fo s t n umi tă
i n con ş ti e n t in t e rp e r s on a l.
Nout a t e a mode lului lui Jun g e s t e da t ă de in co n şt ie nt ul co le ct iv , a ce s t a cup ri n z â n d
n i ve le le ab i s a le, de ma re p rofun zi me a le p si hi cului . Dup ă cum o in di c ă ş i n ume le , a ce s t
n i ve l n u ma i e s te p e r s on a l, ci e s t e comun t ut uror me mb ri lor un e i s pe ci i. Ce vre a s ă
î n s e mne a ce st a ? Ei bi n e, în opi n i a lui J un g, t o ţ i oa me ni i a u a ce la ş i i n con ş ti e n t cole ct i v
s a u, a lt fe l sp us , a ce s t a (i n con ş t i en t ul cole ct i v) a re un ul ş i a ce la ş i conţ i n ut la t o ţ i
oa me n ii . In con ş t i en t ul cole cti v a s ufe ri t t ra n s form ă ri , s -a s t ruct ura t ş i s -a de zvolt a t î n
p a ra le l cu e volu ţ i a fi loge n e ti c ă uma n ă . In con ş t ie n t ul cole ct i v con ţ i n e un mode l a l omului ,
un p rogra m p e rfe ct, un om ge ne ri c, comp le t si i de a l. Ace s t mode l, ca re a re me ni re a de a
n e a r ă t a tot t i mp ul ce e st e s a u cum e st e cu a de v ă ra t Omu l , e s t e n umit Sin e .
G â n di re a j un gi a n ă es t e orga n i za t ă î n j urul con ce p t ului de a r he t ip, in con ş t i e nt ul
cole ct i v fi i n d a lc ă t ui t di n ar het ip ur i . U n e le me n t s e mn i fi cat i v p en t ru s p e ci e (i mp ort a n t
p en t ru t o ţ i me mb ri i sp e cie i ş i î n t oa te ti mp uri le ) s e va s e di me n t a ş i va forma un a rhe ti p .
De re ţ i n ut c ă a ce s t a rhe t ip n u poa t e s ă fi e e le me n t ul ca re l- a ge n e ra t, în s in e ( ş i ca re se
p oa te ma n i fe s t a con cre t în t r- o mult i t udi n e de forme ), ci va con ţ i ne s t ruct ura , i dee a ,
e s e nţ a a ce lui e le me nt s e mn i fi ca ti v; î n s ă a rhet i p uri le s un t n i ş t e s t ruct uri goli t e de
s ub s t a n ţ ă . Pe n t ru o ma i b un ă î n ţ e le ge re a n o ţ i un ii de a rhe ti p, s ă dă m un e xe mp lu: p en t ru
t o ţ i oa men i i, di n toa t e ti mp uri le , un e le men t de o i mp ort a n ţ ă vi t a l ă a fo s t ( ş i î l va
con s t i t ui ) ma ma. M a ma e st e ce a ca re ofe r ă p rot e c ţ i e ş i hra n ă di n p ri me le mome n t e a le
vi e ţ i i, a di c ă e i î i da t or ă m î n s ă ş i ş an s a de a s up ra vi e ţ ui, ş i , de b un ă s e a mă c ă rolul e i n u
s e li mi t e a z ă la a ce a st a . P ri n urma re , la t o ţ i oa me n i i e xi s t ă a rhe t i p ul Ma me i . Da r es t e oa re
a ce s t a rhe ti p i ma gi n ea vre un e i ma me a n ume ? Cu s i gura n ţ ă , n u; î n sp e ci a uma n ă e xi s t ă
foa rt e mult e ma me , t oa te di fe ri t e . Cu t oa t e ace s t e a, a rhe t ip ul ma mei va con ţ i n e e le me n t e
e s e nţ i a le a le ori c ă re i ma me ; va fi s t ruct ura ca re în se a mn ă ma ma , da r goli t ă de s ub s ta n ţ a
ce a r re p re ze n t a o ma m ă re a l ă (a ta , a me a, a lui /e i /lor e t c. ).
E le men t e le p rove n i te di n e xt e ri or se vor s t ruct ura me nt a l î n ma t ca ofe ri t ă de
a rhe t i p uri ; i ma gi n i le ş i con ţ i n ut uri le p si hi ce vor a ve a te n di n ţ a de a s e a ta ş a la di ve r s e
a rhe t i p uri, de a s e orga n i za con form st ruct uri i de fi ni t e de a ce s te a . Î n a ce s t mod i a u
n a ş t e re co mp l e xe l e , ca re rep re zi n t ă con ţ i n ut uri le p si hi ce a s oci a te un ui a rhe t i p. De
re ţ i n ut c ă , la J un g, n o ţ i un e a de comp le x n u e s t e ca ra ct e ri za t ă de vre o con ota ţ i e ne ga t i v ă ,
ci e s te forma fun da me n t a l ă de orga n i za re a con ţ in ut uri lor p s i hi ce , un s oi de ce lul ă ce
a lc ă t ui e ş te p s i hi cul. Comp le xe le s un t pre ze n t e la ori ce pe r s oa n ă . De a lt fe l, ori ce comp le x
a re a s oci a t un a rhe ti p ş i, de a s e me n ea , ori ce a rhe t ip va ge n e ra un comp le x. De oa re ce t o ţ i
p o s e dă m a ce le a ş i a rhe t i p uri, un an umi t comp le x s e va ma n i fe s t a la fie ca re di n n oi , a v â n d
chi a r a ce e a ş i s t ruct ur ă (da t ă de a rhe ti p ul comun ), da r di fe ri n d de la o p e r s oan a la a lt a î n
p ri vi n ţ a mat e ri a lului con cre t di n ca re e st e forma t .
U n comp le x cu un rol ap a rt e e s t e co mp l e xu l e u- l u i , n umi t ş i e go s a u comp le x a l
i de n t i tă ţ i i. Î n con ce p ţ i a lui J un g, e u-l re p re zi n t ă i ma gi ne a cu ca re n oi n e i de n ti fi c ă m,
fe lul î n ca re n oi n e ve de m p e n oi î n ş in e . E u-l a re a s oci a t un se n t i me nt de re la ti v ă
con s t a n ţ ă , fa pt core la t cu s en za ţ i a c ă n oi s un te m, p e p a rcur s ul e xi s t e nţ e i in di vi dua le ,
a ce e a ş i p e r s oa n ă . L ocul de o s e b i t a l comp le xului e u-lui e s t e da t de p ozi ţ i a lui ce nt ra l ă în
ca drul con ş t i i nţ e i. De a lt fe l, con ş ti e n t ul e s t e forma t î n p ri n ci pa l di n comp le xul e u-lui ,
p re cum ş i di n re la ţ i i le pe ca re a ce st a le s t a bi le ş t e cu a lt e comp le xe.
S in t e t i z â n d, s ă sp un e m c ă p en t ru J un g, i n con ş t ie n t ul n u e s t e, a ş a da r, un t op o s
p s i hi c, aş a cum e st e pe n t ru F re ud, ci un a dj e cti v ce de s e mne a z ă o mul ţ i me de „comp le xe ”
s a u grup uri de re p re ze n t ă ri cu t on a li t a t e a fe ct i v ă foa rt e ri di ca t ă , pe ca re e u-l o poa t e s a u
n u con t rola . L a in con ş t i en t s e aj un ge p ri n a b ord ă ri me t a fori ce s a u i ma gi n i, cum s un t
a nim a , ca re re p re zi n t ă pa rt e a fe mi ni n ă î n ca drul ma s culi n ului , re s pe ct i v p ri n a nim u s ,
ca re rep re zi n t ă pa rt e a ma s culi n ă în ca drul fe min i n ului . P ut e m ve de a an ima ca p e o
re fle ct a re în ogli n da a e u- lui, da r o ogli n d ă ci uda t ă , ce t ra n s form ă ori ce î n comp le me n t ul
s ă u. As t fe l, a ce le e le me n te ca re , di n di ve r s e mot i ve , n u- ş i gă s e s c locul în e goul
s ub i e ct ului , de obi ce i se re fugi a z ă î n an ima a ce s t ui a . Ce e a ce de s cri e J un g p rin con cep t ul
de n umi t „umb ra ” re p re zi n t ă pa rt e a n e ga ti v ă , ob s cură , i n fe ri oa r ă a pe r s on a li t ă ţ i i ş i pe
ca re s ub ie ct ul e s te t en t a t a o a s cun de , ia r pe r son a s a u ma s ca e s t e ce e a ce e u- l a dop t ă î n
re la ţ i i le s a le s oci a le , cu ca re a j un ge să s e i de n t i fi ce , a t un ci c â n d n u ma i e s te s i gur de
s i n e. U mb ra e s te pe r s on a li t a te a a s cun s ă ş i re fula t ă , pa rt e a a p roa pe an i ma li c ă , p er so na
e s t e si s t e mul de con ta ct , de a da p t a re la lume.

Conc ep ţ ia l u i Al f red Adl er as u p ra p ers ona l ită ţ ii

N ă s cut î n cap i t a la Au s t ri e i, Vi e n a, Alfre d Adle r a fo s t a l doi le a di n t re cei ş a s e
cop i i a i fa mi li e i s a le. Ori e n ta re a c ă t re ca ri e ra pe ca re a ve a s -o urme ze a fo s t s e mn i fi ca ti v
i n flue n ţ a tă de e xp e ri e n ţ e le t r ă i t e pe pa rcur s ul copi l ă ri e i, î n s pe ci a l de un i n ci de n t
s ufe ri t la v â rs t a de ci n ci a n i. F i in d b oln a v de p ne umon i e , Alfre d Adle r l-a a uzi t p e me di c
s p un â n du- i t a t ă lui s ă u c ă , foa rt e p rob a bi l, mi cu ţ ul n u va p ute a s up ra vi e ţ ui. De ş i s e a fla la
o vâ rs t ă foa rt e fra ge d ă a lua t de ci zi a ca , î n ca zul în ca re s p us e le me di cului n u s e vor
a de ve ri , re u ş i n d să s up ra vi e ţ uia s că , va de ve n i doct or ş i s e va ocup a de comb a t e re a
b oli lor mort a le . O de ci zi e de la ca re n u s -a ab ă t ut ; a ş a s e fa ce că , î n an ul 1895 a ob ţ i n ut
di p loma de me di c la U ni ve r s i t a t e a di n Vi en a .
L a 28 de a n i s cri e pri ma s a ca rt e, de s p re s t a re a de s ă n ă t a t e a croi t ori lor. Î n
a ce a s tă lucra re , e l vorb e ş t e de sp re ce e a ce a ve a să de vi n ă un a di n t re ce le ma i i mp ort a n t e
doct ri n e a le g â n di ri i s a le : n e ce s it a t e a de a p ri vi omul ca p e un în t re g, ca pe o e n t it a t e
fun c ţ i on a l ă , rea c ţ i on â n d la me di ul s ă ş i la î n ze s t ra re a s a p si hi c ă . Î n 1902, fii n d un ul
di n t re p uţ i n i i s pe ci a li ş t i ca re a re a c ţ i on a t fa vora b i l la lucra re a lui F re ud de s p re
i n te rp re t a re a vi s e lor, a p ri mi t o s cri s oa re de la a ce s t a p ri n ca re i s e s uge ra s ă se a l ă t ure
grup ului ca re s e în t run e a s ă p t ă mâ n a l în ca s a lui F re ud, ş i un de s e di s cut a u ce le ma i n oi
a s pe ct e di n dome n i ul p s i hop a t ologi e i. A a cce p ta t i n vi t a ţ i a , da r cur â n d a re a li za t c ă
vi zi un e a s a a s up ra na t uri i uma ne e ra un a di fe ri t ă de te ori a fre udi s t ă a i mp ul s uri lor
s e xua le .
Î n an ul 1907, Adle r îş i p ub li că lucra re a re fe ri t oa re la i n fe ri ori t at e a orga n i c ă ş i
n e voi a de comp e n s a re a a ce s t ei a , î n s e n s ul e xa ltă ri i se n t i me nt ului p e r s on a li tă ţ i i . Di n
a ce l mome nt , di fe re n ţ a di n t re p un ct e le s a le de ve de re ş i ce le a le lui F re ud a de ve n i t t ot
ma i a cce nt ua t ă . Adle r n u a a cce p t a t ni ci c â n d t e ori i le ori gi n a le a le lui F re ud, p ot ri vi t
că rora di fi cult ă ţ i le men t a le e ra u p rovoca t e e xclu s i v de t ra ume le s e xua le , op un â n du- s e
t ot oda t ă ş i ge n e ra li z ă ri lor pot ri vi t c ă rora vi s e le e ra u in t e rp re t at e , în fi e ca re s i t ua ţ i e ,
dre p t î mp li ni re a dori n ţ e i s e xua le . De ş i a e xa mi n at p e r s on a li ta t e a ca m î n ace e a ş i pe ri oa d ă
cu Ca rl J un g ş i S i gmun d F re ud, lucr â n d î mp re un ă la un e le te ori i , Adle r ş i -a i mp u s p un ct ul
de ve de re p ot ri vi t c ă rui a di fi cult ă ţ i le le ga te de pe r s on a li t at e î ş i a u r ă dă ci n a în t r- un
s e n ti me n t de i n fe ri ori t a te , de ri v â n d di n re s t ri c ţ ii le i n di vi dua le a le n e voi i de a ut o-
a fi rma re . Î n fi n e, dup ă în ce rc ă ri s t ă rui t oa re a le ce lor doi (F re ud ş i Adle r) de a - ş i i mp un e
modul de g â n di re , in e vi t a bi lul s -a p rodu s : Adle r s -a de s p ri n s de „ca drul fre udi a n ” , dup ă
ca re cei doi n u s -a u ma i î n t â lni t ni ci oda t ă . P ă ră s in d grup ul î n 1911, î mp re un ă cu a l ţ i op t
cole gi , Adle r ş i -a forma t p rop ri a ş coa l ă de p si hologi e .
Ce a ma i cun o s cut ă lucra re a s a se i n ti t ule a z ă Teo r ia şi P ra ct ica Psiho l o gie i
in dividu a le ş i a fo s t p ub li ca t ă î n an ul 1923. De ş i a a vut t e n di n ţ a de a - ş i s chi mba t e ori a
a s up ra pe r s on a li t ă ţ i i, pe pa rcur s ul vi e ţ ii s a le, Alfre d Adle r a a j un s, în ce le di n urm ă , la
con cluzi a c ă oa men i i s e con cen t re a z ă , de fa p t, pe me n ţ i ne re a con t rolului a s up ra vie ţ i i
lor. E l a cre zut în e xi s t en ţ a un e i si n gure for ţ e mot i va ţ i on a le sa u de „con duce re ” , ca re
a c ţ i one a z ă di n colo de comp ort a me n t ul n o s t ru, s us ţ i n â n d c ă dori n ţ a n oa s t ră de a n e
va lori fi ca po s i b i lit ă ţ i le de vi n e di n ce în ce ma i ap rop i a t ă de i de a luri le p e ca re le a ve m.
Adle r ş i -a i n ti t ula t te ori a P sihol o gie in dividu a lă , de oa re ce a s i mţ i t c ă fi e ca re
p e rs oa n ă e s te un i c ă , da r ş i p en t ru c ă a con s t at a t că n i ci un a di n t re te ori i le e la b ora t e
p â nă la a ce a da t ă n u fu s e s e ap li ca t ă t ut uror oa men i lor. Te ori a lui Adle r in clude a
urm ă t oa re le pa t ru a s p e cte : de zvolt a re a pe r s on a li t ă ţ i i, lup t a p en t ru s upe ri ori t a t e,
s ă n ă ta t e a p s i hologi c ă ş i un i t at e a p e r s on a li tă ţ i i. Î n st udi e re a p e r s ona li t ă ţ ii , Adle r a
formula t con cep t ul de co m p le x de in fer io r ita te , pe ca re l-a de s cri s dre p t s e n ti me n t ul
li p s ei de va loa re. E l s cri a : „Cu t o ţ i i nă zui m sp re un s cop , a c ă rui î n de p li n i re ne fa ce s ă n e
s i mţ i m p ut e rn i ci, s up e ri ori , î mp li ni ţ i . Adle r a i nt rodu s ş i con ce p t ul de comp le xul
s up e ri ori t ă ţ i i , de sp re ca re con si de ra c ă se de zvolt ă a t un ci c â n d o p e r s oa n ă în ce a rc ă s ă -ş i
î n vi n gă comp le xul de i n fe ri ori ta t e , pri n s up ri ma re a s en t i me n te lor e xi s te n t e. E l s i mţ e a c ă
oa me n ii î n ce rca u, în mod con s t a n t, s ă -ş i de pă ş e a s că s e nt i me n te le de in fe ri ori t a t e, p en t ru
a a t in ge s up e ri ori t a t ea .
Oda t ă cu i de e a de a în ce rca de p ă ş i re a in fe ri ori t ă ţ ii , Adle r con s i de ra c ă fi e ca re
p e rs oa n ă a re o i de e de s p re cum a r t re b ui să fi e î n „va ri a n t a ( s a ) p e rfe ct ă ” , ş i a de n umi t
a ce a s tă i ma gi ne fin al ism fun cţ ion a l . Fi n a li s mul fun c ţ i on a l a p li c ă o di re c ţ ie ma i cla r ă
a s up ra de ci zi i lor pe ca re le ia pe r s oa n a, cu p ri vi re la si n e ; de ş i i n di vi zi i pot a ve a o i dee
de s p re p rop ri a i ma gi n e , e i a b ia da c ă o î n ţ e le g vre oda t ă . Adle r n ot a : „… î n fi e ca re fe n ome n
me n t a l de s cop e ri m o ca ra ct e ri s t i c ă n ou ă de că ut a re a un ui s cop, ş i a t un ci t oa te p ut e ri le ,
fa cult ă ţ i le , e xp e ri e n ţ e le , dori n ţ e le ş i t e me ri le n oa st re , t oa te de fe ct e le ş i cap a ci t ă ţ i le p e
ca re le a ve m e ş ue a ză la me n t ab i l, pe li n i a ace s t e i ca ra ct e ri s t i ci.
S p re de o s eb i re de F re ud, Adle r e ra de p ă re re c ă i n con ş ti e n t ul ş i con ş t ie n t ul
lucre a z ă la un i s on, s cop ul fi i n d fin a li s mul fun c ţ i ona l. De ş i Adle r n u a gre a i de e a de a p un e
la ola lt ă grup uri de oa me ni ş i de a -i i n clude în ca te gori i ge n e ra le , a a p e lat la a t a re
formul ă p e nt ru a de s cri e s t i luri le de vi a ţ ă . As t fe l, s t udi i n d ti p uri di fe ri t e de oa me n i e l a
a j un s la con cluzi a c ă e xi s t ă pa t ru cat e gori i de oa men i , t rei di n a ce s t ea p a t ru, fi in d
n e ga t i ve :
 t ip ul l ider î n ce a rc ă s ă -i cont role ze pe ce i la l ţ i ;
 t ip ul op o rt un ist ti n de s ă fi e foa rt e p a si v, a de r ă cu u ş uri n ţ ă la i de i le
ce lorla l ţ i , e s te ra re ori in ve n t i v;
 t ip ul evit an t în ce a rc ă s ă s e i zole ze de ce i la l ţ i pe n t ru a e vi t a î n frâ n ge re a,
e s t e – în ge n e ra l – o fi re foa rt e re ce ;
 t ip ul u til so cia l e st e ce l ca re ap re ci a z ă va loa re a, a v â n d con t rol a s up ra
p rop ri ei s a le vi e ţ i ş i s t ră dui n du- se s ă fa c ă lucruri b un e p en t ru si n e ş i pe n t ru s oci e t at e .

Pa ra l elă înt re conc ep ţ ia l u i Freu d ş i c ea a l u i Ad l er a su p ra p ers ona l it ăţ ii

1) Da c ă di n con ce p ţ i a fre udi s t ă as up ra p e r s on a li tă ţ i i de s p ri n de m un p e s i mi s m
fi lo s ofi c, a n ume de t e rmi n i s mul, în gâ n di re a a dle ri a n ă i de n t i fi c ă m un op ti mi s m fi lo s ofi c,
a n ume lib e rul a rb i t ru. A s t fe l, omul urm ă re ş t e un s cop a fla t în fa ţ a lui , a re po s i b i lit a t e a
a le ge ri i ş i e st e re s p on s ab i l de ce e a ce fa ce.
2) L a F re ud, in di vi dul e s t e di vi za t î n i n s ta n ţ e a n t a gon i s te – s i n e, e u, s up rae u – pe
câ n d la Adle r in di vi dul con st i t ui e o un it a t e in di vi zi b i l ă , e s en ţ i a l ă .
3) Ori e n t a re a pe r s on a li t ă ţ i i la F re ud e s t e ca uza l ă (e s t e de t e rmi n a t ă ), la Adle r
ori e n t a re a e s t e t e le ologi c ă (s p re un s cop ).
4) E u-l la F re ud e st e op ri ma t de s up ra e u, la Adle r in di vi dul e s t e ori e nt a t î n a
p roduce a cte a gre s i ve , î mp ot ri va comun i t ă ţ i i .
5) F re ud vorb e ş t e de ap ă ra re a e ului p ri n me ca ni s me de ap ă ra re a e ului , Adle r
vorb e ş t e de s p re s t i lul de a gre s i une a l i n di vi dului î mp ot ri va a lt ui a. C â n d a gre s i un ea
a ct i v ă e ş ue a ză , i n di vi dul s e re t ra ge î n s pa t e le ba ri ca de lor.
6) L a F re ud cop i lul a re un s en t i me n t de p ute re ca re î n s oţ e ş t e dori n ţ a, pe c â n d la
Adle r cop i lul a re un s e n t i men t de i n fe ri ori t a t e.
7) Î n e xp li ca rea comp ort a me n t ului ş i a p e r s ona li t ă ţ ii , F re ud i n s i s tă a s up ra
i mp ort a n ţ e i fun da me n t a le p e ca re o a re li b i do- ul, p re cum ş i fi xa ţ ii le ş i re gre s i i le sa le . L a
Adle r, o b un ă pa rt e a comp ort a me nt ului s e xua l a l omului a re o s e mni fi ca ţ i e si mb oli c ă î n
ra p ort cu te n di n ţ a sp re s up e ri ori t a t e, ce ea ce de t e rmi n ă p rot e st a ţ i a vi ri l ă .
8) F re ud in s i s t ă a s up ra lib i do- ului ş i a s en t i me n te lor a gre s i ve , Adle r in s i s t ă a s up ra
a n t a gon i s me lor.
9) F re ud in s i s t ă pe re la ţ i a cu t at a ş i cu ma ma (comp le xul lui Oe di p ), ia r Adle r in s i s t ă
p e re la ţ i i le di n t re s oră ş i fra t e, î n ordi n e a n a ş te ri i .
10) La F re ud, fe me i a s ufe ră un se n t i me nt de in fe ri ori t a t e, pe n t ru c ă n u de ţ in e orga n ul
s e xua l ma s culi n , la Adle r b ă rb a t ul es t e ce l ca re s ufe ră un s en t i me n t de in fe ri ori t a t e,
de oa re ce p ut e re a s a se xua l ă es t e ma i li mit a t ă de c â t a fe mei i , cee a ce de t e rmi n ă
p rot e s t aţ i a vi ri l ă
11) L a F re ud, ne vroza e s t e o con s e ci n ţ ă a ci vi li za ţ ie i ş i a con di ţ i e i uma n e, p e c â t ă vre me
la Adle r n e vroza e s te o în ce rca re a i n di vi dului de a s e e lib e ra de ob li ga ţ i i le ce -i re vi n di n
s e n ti me n t ul de comun i t at e , di n pa rt e a comun i t ă ţ i i ( s e rup e e chi lib rul di nt re s cop ul
urm ă ri t ş i se n t i men t ul comun i un ii )
12) După P ri mul R ă zb oi M on di a l, F re ud a de zvolt a t con cep t ul de in s t i n ct a l mor ţ i i ; î n
a ce e a ş i p e ri oa d ă , Adle r a de zvolt a t con ce p t ul de s e n ti me n t a l comun i un i i.
13) Te ra p ia p s i ha na li t i c ă a lui F re ud – p s i hot e rap i a in di vi dua l ă a lui Adle r.