ENIGMA OTILIEI-G.

CALINESCU| 1938 | ROMAN : are dimensiune mare, actiune complexa desfasurata pe mai multe planuri, prezenta mai mulor personaje ce traiesc conflicte puternice. Roman BALZACIAN deoarece apare tema familiei si motivul mosternirii si al
paternitatii, relatarea personajelor se face la persoana a III- a din perspectiva unui narrator omniscient omniprezent si obiectiv. 1. Romanul contine elemente ce tine de modernitate, precum ambiguitatea personajelor ( aici descrii 2-3 personaje). Tehnica detaliului
semnificativ ( descrierea minutioasa a strazii, a casei lui Mos Costache ). 2. Prin Tema, romanul este unul balzacian si citadin. Fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul sec XX, prezinta formarea tanarului Felix. Viziunea despre lume se reflecta in roman prin
tema, realizarea personajelor fiind prezentata detaliat societatea urmarindu-se mediul familial. Doua secvente pt ilustarea temei: sosirea lui Felix in casa lui Costache si moartea batranului avar ce duce la destramarea clanului . 3. Titlul, initial “Parintii Otiliei reflecta
idea balzaciana a paternitatii, fiind schimbat din motivul realist al paternitatii spre misterul protagonistei

ION-L.REBREANU| 1920 |INTERBELIC | ROMAN: actiune ampla, desf. pe mai multe planuri, conflict complex, nr mare de personaje, relatarea la persoana a 3-a, autor obiectiv, omniscient, omniprezent, construirea persoanelor in relatie cu mediul de viata . In primul
rand, caracterul realist al oprerei reiese din intentia autorului de a mima viata satului transilvanean de la inceputul secolului al XX-lea. In al doilea rand, se remarca modul de constructie al personajelor care intruchipeaza tipologii umane representative in universal
rural, Ion fiind tipul taranului sarac care doreste sa-si imbunatateasca statutul social cu orice pret. 2. Tema romanului o reprezinta pamantul care este catalogat ca fiind problema vietii romanesti. La aceasta se mai adauga si Tema iubirii si tema destinului. Doua scene
semnificative pentru ilustrarea temei sunt : capitolul “Zvarcolirea” din Glasul Pamantului care il prezinta pe Ion contempland fostele pamanturi detinute de parintii acestuia si exprimandu-si regretele ca nu mai detine aceste meleaguri ( “locul nostru, saracul”). A
doua scena apartine capitolului “ Sarutarea” din Glasul iubirii. Dupa casatoria cu Ana si obtinerea pamantului, Ion constata ca Ana nu-I mai ofera multumirea dorita. 3. Titlu sugereaza in centru romanului eroul eponim, dandu-I statut social de protagonist taranului
cu nume specific pt comunitatea satului romanesc. Actiunea poate fi desfasurata pe momentele subiectului, perspectiva narativa, conflictul, , personajele, concluzia.

PLUMB- G.BACOVIA| 1916 |SIMBOLISM : este un curent literar de circulatie universala aparut in Franta in a doua jumatate a secolului al XIX lea ca reactie impotriva romantismului promovand emotia si muzicalitatea. Simbolismul, asupra poeziei exprima arta de a
simti, cu imagini artistice si figuri de stil si corespondentele intre elementele universului prin sugestie. 1. In primul rand, Bacovia surprinde corespondentele dintre elementele ce compun universul. Surprinde imaginea unei naturi aflate sub puterea plumbului ( flori
de plumb, sicrie de plumb etc.), in cea de-a doua strofa fiind dezvaluite sentimentele autorului aflate sub greutatea apasatoare a metalului tanatic (amor de plumb). In al doilea rand, simbolistii incearca o apropiere a poeziei de muzica, in poezia Plumb prin repetitia
simbolului central plumb si al conjuctiei „si” autorul confera o muzicalitate trista, apasatoare, asemena unui mars funebru. 2. Tema poeziei o constituie creatorul aflat intr-o societate care il desconsidera, generand o stare de angoasa in raport cu experientele
esentiale ale omenirii: iubirea si moartea. Viziunea despre lume. Versul incipit „ dormeau adanc sicriele de plumb” infatiseaza lumea ca si un imens cimitir prin cele doua simboluri: sicrie, plumb. Personificarea „dormeau sicriele” si epitetul „dormeau adanc”
sugereaza idee mortii ca un somn profund. Strofa intai prezinta lumea exteriorara prin elementele ale cadrului spatial si temporal. Cuvintele folosite se inscriu in campul lexico semantic al mortii: sicriu, cavou, coroane. In strofa a doua se prezinta lumea interioara
dominata de moartea iubirii („ dormea intors amorul meu de plumb”). 3. Titlul este un simbol recurent care apare de 6 ori simetric, ceea ce confera muzicalitate textului. Lirism subiectiv (peroana I, verbe „stam”). La nivel lexical apar cuvinte din campul lexical al
mortii: cavou, sicriu, mort. Elemente de prozodie: doua catrene cu rima imbratisata, masura de 10 silabe si ritm variabil).

FLOARE ALBASTRA|1872-1873|TEMA:iubirea si natura, conditia omului d geniu>>>absolut| TITLUL: simbol central, motiv romantic european(fericire prin iubire) | SECV1 I-III: monologul fetei, SECV2 IV: meditatia barbatului asupra spuselor iubitei, SECV3 V-XII:
continuare a monologului fetei cu o chemare la implinirii iubirii in lumea ei, SECV4 XIII-XIV: continuare a meditatiei barbatului asupra iubirii trecute| CARACTERISTICILE LIMBAJ POETIC: expresivitate| MUZICALITATE: elemente de prozodie- 8 silabe, rima imbratisata,
ritm trohaic| POEZIA reprezinta o capodopera a creatiei eminesciene din tinerete care anticipeaza „Luceafarul”

MOARA CU NOROC-I.SLAVICI|1881|NUVELA REALISTA PSIHOLOGICA|PSIHOLOGICA: framantarile personajului principal,conflict interior|REALISTA: tema familiei,dorinta de inavutire, obiectivitate, personaje tipice| 1. In primul rand este o nuvela realista prin
perspectiva narativa obiectiva, naratiunea la persoana a 3-a, oglindirea vietii sociale si importanta acordata banului, personaje tipice . In al doilea rand, este o nuvela psihologica prin tematica, prin conflictul interior, prin modalitatea de caracterizare a personajului. 2.
Tema nuvelei este degradarea umana generata de dorinta de inavutire si tema fascinatiei raului prin prezenta sa. Doua episoade care ilustreaza tema sunt :prima intalnire dintre Ghita si Lica si secventa de la finalul textului . In primul rand (secventa in care apare
Lica si il obliga pe Ghita sa fie in cardasie cu acesta). In finalul nuvelei, Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care isi arunca sotia in bratele lui Lica si o omoara pe aceasta din cauza ca l-a parasit. Viziunea despre lume ( omul sa fie
multumit cu saracia sa…). 3. Titlul nuvelei este de natura ironica, Perspectiva narativa obiectiva, actiunea care poate fi expirmata pe momentele subiectului, persoanejele.

POVESTEA LUI HARAP-ALB|1877|BASM: naratiune ampla in proza in care personajele supranaturale si reale trec prin intamplari fabuloare pentru a ilustra izbanda binelui. Basmul cult este o specie narativa pluriepisodica implicand fabulosul cu numeroase personaje
cu valori simbolice, intruchipand binele si raul, indeplinind o serie de functii ( antagonist, donatori, ajutoare) unele avand puteri supranaturale. 1. In primul rand, conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui iar persoanele indeplinesc o serie de
functii ( ajutoare, donatori, antagonist). In al doilea rand, elementele de originalitate tin de arta de basmuitor a lui Creanga : impletirea naratiunii cu dialogul si descrierea, arta construirii personajului, planul real-fabulos. 2. Tema basmului este lupta impotriva raului,
incheiata prin triumful binelui. Tema este dublata de tema initierii si a maturizarii treptate a eroului. Doua episoade care evidentiaza tema sunt : coborarea in fantana si decapitarea lui Harap Alb. 3. Titlul, perspectiva narativa la persoana a 3-a, simetria incipit –final
cu formule tipice care marcheaza intrarea si iesirea din lumea basmului, repere spatio temporale, personajele basmului. Concluzia.

RIGA CRYPTO – |1924, 1930 in „Joc Secund”| Subintitulata Balada| Curent: Modernism interbelic, interpretata ca fiind un „Luceafar intors”| TEMA: iubirea ca modalitate de cunoastere a lumii|TITLU: Membrii cuplului, Riga = cel tainuit, Enigel = inger”| Prologul: 2
parti (2 nunti: implinita si visata)| PROLOG : in primele 4 strofe e dialogul menestrelului cu „nuntasul fruntas” = rama | PARTEA A DOUA: iubirea dintre enigel si riga crypto”, expozitiunea= aniteza portretelor, intriga = deosebirile dintre ei”, finalul e trist… riga se
transforma intr-o ciuperca otravitoare| FIGURI DE STIL: epitete si antiteza| CONCLUZIE: antagonist slab – puternic, drama compatibilitatii si legea nemiloasa a iubirii

BALTAGUL - | 1930|Realism: Este un curent literar care se manifestă în secolul XIX, începând din Franța și având ca principiu de bază reflectarea credibilă, verosimilă a realității în datele ei esențiale, obiective. 1. Doua trasaturi care fac incradarea textului in realism
sunt : reflecarea veridica a realitatii si personajele tipologice. In primul rand, prezentarea tipului de personaje, vitoria lipan. in al doilea rand viata munteneasca din moldova la inceputul secolului al XX-lea. 2 . Tema romanului o reprezinta conditia umana, dar si cea
a vietii si a mortii, a cautarii adevarului intemeiat pe motivul calatoriei. O primă scenă semnificativă cuprinde pregătirea spirituală a eroinei pentru călătorie: postul, rugăciunile, discuțiile cu vrăjitoarea, interpretarea viselor,  povețele morale date copiilor pentru a
asigura gândirea patriarhală a lumii de sus. Deși este speriată de gândul plecării din mijlocul universului patriarhal, unde se obișnuise, dar se adaptează curând noilor condiții, fiind conștientă de  necesitatea plecării. O altă scenă semnificativă prin intermediul căreia
se reflectă tema este reprezentată în finalul operei. Vitoria reconstituie cu fidelitate scena crimei, uimindu-i pe Calistrat Bogza și Ilie Cuțui. Gestul de înfăptuire a dreptății realizat de către Ghoerghiță cu baltagul lui Nechifor readuce echilibrul. Bogza îți recunoaște
vina, iar Vitoria se reîntoarce acasa cu Gheorghiță, reluându-și cursul firesc al vieții. 3. Titlul reprezinta simbolul dualitatii, baltagul fiind un topor ascutit cu 2 taisuri care in acelasti timp este si o arma, figurand simbolic viata si moartea. Perspectiva narativa obiectiva,
personajele, concluzia, indici spatiali- temporali.

TESTAMENT – 1927 | Modernism este un curent literar manifestat in perioada interbelica, cu trasaturi teoretizate de catre Eugen Lovinescu. Promoveaza o innoire a literaturii, prin desprinderea de trecut si crearea unei noi modalitati de exprimare. In poezie, sunt
formulate creare unui lirism subiectiv, ca expresie a profunzimii sufletesti. Particularitatile modernismului in aceasta poezie sunt : arta poetica, estetica uratului, limbajul socant cu asocieri lexicale si semantice. 1. In primul rand, modernismul se evidentiaza prin
caracterul sau de arta poetica, autorul expirmandu-si propriile convingeri despre arta literara, menirea literaturii si rolul artistului in societate. In al doilea rand, autorul opteaza pentru estetica uratului, cautand valente estetice in in aspectele urate ale realului. 2.
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug, urmand sa fie lasata mostenire unui fiu spiritual. Motivul central: cartea este vazuta ca un bun spiritual care asigura legatura dintre generatii si ofera cititorului o identitate fiind „ hrisovul vostru cel
dintai”. Arta poetica ilustreaza viziunea lui Arghezi asupra lumii, atitudinea lui de poet responsabil in fata urmasilor, in fata mesajului si valoarea estetica a operei sale. Textul structurat in cinci strofe grupat in 3 secvente ( 1. Legatura dintre generatii. 2. Dezvaluirea
procesului de creatie. 3. Contopirea dintre har si truda in poezie.) Incipitul consta in andresarea directa catre un fiu spiritual si evidentiaza sensul titlului „un nume adunat pe o carte”. In prima strofa autorul sugereaza drumul dificil al cunoasterii. In a 2-a cartea este
numita „hrisovul vostru cel dintai. Ultima strofa sugereaza rezultatul inspiratiei al harului divin „slova de foc” cat si rezultatul mestesugarului „slova faurita”. 3 . Titlul are 2 sensuri: desemneaza un act juridic prin care o persoana isi expirma dorintele ce urmeaza a-i fi
implinite si sugereaza creatia argheziana, cartea fiind mostenire catre un fiu spiritual lasata de poet urmasilor. Lirism subiectiv ( cartea mea), Elemente de prozodie (9-11 silabe, ritm variabil) Concluzie.

O scrisoare pierduta – 1884 | Genul dramatic curpinde operele literare destinate repezentarii scenice, fiind divizate in acte, fiind la randul lor alacatuite din scene care marcheaza intrarea sau iesirea unui personaj sau schimbarea locului actiunii. Autorul isi exprima
indirect sentimentele prin intermediul personajelor. Interventia autorului este evidenta prin didascalii. Comedia este specie a genului dramatic care starneste rasul spectatorilor prin surpinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, dar
cu final fericit. 1. In primul rand, se remarca intentia dramaturgului de a starni rasul in randul spectatorilor. Asa se explica numeroasele tipuri de comic prezentate: comicul de moravuri. Comicul de intentie (atitudinea autorului fata de personaje). Comicul de
situatie ( intamplari neprevazute, pierderea si gasirea scrisorii). Comicul de caracter (reliefand defecte general umane sanctionate prin ras de ex prostia lui Farfuridi). Comicul de nume. Comicul de limbaj. In al doilea rand, autorul manifesta interes pentru tipologiile
de personaje. Aduce o lume de antieroi. 2. Tema comediei este degradarea vietii publice si private se particularizeaza printr-o batalie electorala in capitala unui judet de munte. Teme secundare : coruptia vietii politice, lupta pt putere. Scena I prezinta personajele
Stefan Tipatescu si Pristanda. Venirea Pristandei cu detinerea scrisorii de amor. Actul II prezinta numararea voturilorr inaintea ca si alegerile sa fii avut loc. 3. Titlul pun in evidenta constrastul comic dintre aparenta si esenta. Titlul denota intamplarea banala, adica
pierderea succesiva a scrisorii de mai multe ori). Notatiile autorului caracterizeaza personajele indirect prin gesturi si mimica. Limbajul personajelor . Concluzie.

Ultima noapte – 1930| Definitie roman | Modernism| 1 . In primul rand, romanul subiectiv are drept caracteristici perspectiva narativa subiectiva si autenticitatea trairii. In al doilea rand romanul psihologic se caracterizeaza prin tema, conflic interior. 2. Tema
romanului prezinta experientele fundamentale de cunoastere traite de protagonist: dragostea si iubirea. Prima parte prezinta povestea de dragoste dintre Stefan si Ela, studenta frumoasa de la litere. Iubirea se naste din admiratie si din orgoliu deoarece Ela era cea
mai populara studenta de la Universitate. Dupa casatorie, cei doi traiesc fericiti pana cand Stefan o suspecteaza pe Ela ca il inseala cu domnul G, un vag avocat. Relatia dintre cei doi se incheie, Ela il convinge pe Stefan sa-i lase o suma de bani pentru a asigura
funerarul lui Stefan in caz ca acesta este rapus pe front. A doua parte surpinde experienta razboiului care pune in umbra experienta iubirii. Frontul inseamna haos, mizerie, dezordine, moarte etc. 3. Titlul cartii precizeaza temele dar poate fi considerat o metafora a
timpului psihologic. Substantivul noapte reprezinta trecerea de la 2 lumi in care nu exista nici un fel de asemanare. Perspectiva narativa subiectiva. Conflictul exterior, conflictul interior. Concluzie