MINISTERUL MUNCII: "RECOMANDAM TELEMUNCA SAU MODIFICAREA

TEMPORARA A LOCULUI DE MUNCA LA DOMICILIUL SALARIATULUI"

Ministerul Muncii anunță că Telemunca sau Modificarea temporară a locului de muncă la

domiciliul salariatului sunt cele mai bune variante în aceste zile, dată fiind situația generată
de epidemia de coronavirus.

Comunicat de presa - Recomandările Ministerului Muncii și Protecției Sociale în scopul

prevenirii răspândirii infectării cu coronavirus

În contextul apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Muncii și Protecției

Sociale (MMPS) face o serie de recomandări care pot fi aplicate în scopul asigurării securității
și sănătății lucrătorilor, dar și pentru sprijinirea angajatorilor în derularea activităților curente.
Aceste măsuri sunt necesare în scop preventiv, dar și pentru clarificarea situațiilor noi în care
angajatorii și angajații se pot afla din punct de vedere al relațiilor de muncă, ca urmare a
măsurilor de urgență impuse de către Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență.

MMPS recomandă 3 măsuri de flexibilizare a raporturilor de muncă în contextul suspendării

cursurilor școlare în unitățile de învățământ, fapt care poate genera necesitatea ca unul dintre
părinți să rămână la domiciliu pentru supravegherea copilului minor, dar și în cazul în care se
consideră că prezența lucrătorilor la locul de muncă ar putea constitui un risc:

1. Stabilirea unor programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului

în cauză, în conformitate cu prevederile art. 118 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea duratei maxime legale a
timpului de muncă.

2. Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, în conformitate cu

prevederile art. 108-110 din Codul Muncii, unilateral, în conformitate cu prevederile art. 48
din același act normativ, sau prin acordul părților, cu precizarea în mod expres în decizia sau,
după caz, în actul adițional de modificare a locului de muncă, a următoarelor elemente:

- faptul că salariatul lucrează de la domiciliu;

- perioada în care se aplică această măsură;

- programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului

sau/și modalitatea concretă de realizare a controlului;

- obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al

materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor
finite pe care le realizează.

În această situație, angajatorul are obligația de a asigura instruirea lucrătorilor în domeniul

securității și sănătății în muncă.
3. Desfășurarea activității prin telemuncă, în urma încheierii unui act adițional la contractul
individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 81/ 2018 privind reglementarea
activității de telemuncă, atunci când îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției, ocupației sau
meseriei pe care o deține salariatul presupune folosirea tehnologiei informației și
comunicațiilor. Actul adițional va conține următoarele:

- precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de telemuncă;

- perioada și/sau zilele în care telesalariatul își desfașoară activitatea la un loc de muncă
organizat de angajator;

- locul/locurile desfășurării activității de telemuncă, convenite de părți;

- programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea telesalariatului și

modalitatea concretă de realizare a controlului;

- modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat;

- responsabilitățile părților convenite în funcție de locul/locurile desfășurării activității de

telemuncă, inclusiv responsabilitățile din domeniul securității și sănătății în muncă;

- obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la locul desfășurării activității de

telemuncă al materialelor pe care telesalariatul le utilizează în activitatea sa, după caz;

- obligația angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozițiile din reglementările

legale, din contractul colectiv de munca aplicabil și/sau regulamentul intern, în materia
protecției - datelor cu caracter personal, precum și obligația telesalariatului de a respecta
aceste prevederi;

- condițiile în care angajatorul suportă cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă.

În ceea ce privește personalul contractual din instituțiile publice, vor fi aplicabile prevederile
Codului Muncii, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din OUG 57/2019 privind Codul
administrative, conform cărora “Prezentul cod se completează cu Legea nr.287/2009 privind
Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu alte reglementări de drept
comun aplicabile în materie” și art. 538 alin. (2) din același act normativ.

În cazul instituirii, în condițiile legii, a stării de carantină sau în caz de forță majoră,
contractul individual de muncă se va suspenda de drept, în conformitate cu prevederile art. 50
lit.c) și f) din Codul Muncii.

MMPS solicită angajatorilor, dar și salariaților să dea dovadă de flexibilitate și de deschidere

în ceea ce privește stabilirea unor programe de lucru individualizate și în vederea menținerii
unor relații de muncă normale și corecte.
MMPS apreciază că, în măsura în care nu există un indiciu clar privind infectarea la
locul de muncă, activitatea trebuie să se desfășoare în condiții normale, cu asigurarea
tuturor condițiilor de igienă și de protecție a salariaților.

MMPS analizează și posibilitatea de a acorda zile libere sau concedii, în situația în care
lucrurile vor evolua în sens negativ.

 Masuri preventive de securitate și sănătate în muncă pentru angajatori:

- Efectuarea unei analize la nivelul fiecărui angajator în vederea prioritizării serviciilor

esențiale sau relevante de cele neesențiale, cu respectarea drepturilor la securitate și sănătate
în muncă a lucrătorilor;

- Asigurarea de către angajator a securității și sănătății lucrătorilor în toate aspectele legate de

muncă în condițiile Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă și dispunerea
măsurilor necesare pentru:

- asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;

- prevenirea riscurilor profesionale;

- informarea și instruirea lucrătorilor;

- acordarea echipamentului de protecție (măști, mănuși de protecție etc.).

 Determinarea naturii și nivelului de risc pentru orice activitate susceptibilă să

prezinte un risc de expunere la COVID-19 și stabilirea următoarelor măsuri:

- limitarea expunerii;

- elaborarea unui plan de măsuri, întocmit în baza recomandărilor medicului de medicina

muncii cu care are contract;

- anunțarea imediată a Direcției de Sănătate Publică competentă teritorial.

- Utilizarea e-mailului și a teleconferințelor pentru a reduce contactele fizice și deplasările în

interes de serviciu dacă acestea nu sunt necesare în mod imperativ;

- Întocmirea unui plan de asigurare a continuității activității în situația în care un număr

semnificativ de lucrători nu ar putea să își desfășoare activitatea la locul de muncă organizat
de către angajator. Următoarele măsuri ar putea fi luate: identificarea acelor locuri de muncă
pentru care trebuie asigurată continuitatea, identificarea acelor lucrători cu
calificări/competențe care le dau posibilitatea sa fie mutați de la un loc de muncă la altul astfel
încât să se asigure continuitatea activității, identificarea lucrătorilor care au infrastructura IT
necesară de a lucra de acasă;

- Aplicarea procedurilor stabilite la nivel național de către Ministerul Sănătății în cazul în care
lucrătorul prezintă simptome asociate infecțiilor respiratorii la locul de muncă;

- Suspendarea programului de audiențe la nivelul instituțiilor publice și introducerea de

măsuri alternative, de tipul transmiterii solicitărilor prin telefon și email (numerele de telefon
și adresele de email vor fi afișate pe pagina de internet și la sediul fiecărei instituții);

- Diminuarea pe cat posibil a timpului de așteptare în cadrul programului de lucru cu

publicul, prin transmiterea, acolo unde este posibil, a solicitărilor prin email;

- În situațiile în care este necesară prezența fizică a solicitantului la sediul instituției, se va

avea în vedere menținerea distanței de cel puțin 1 metru față de celelalte persoane din incinta;

- În cazul unui lucrător confirmat cu COVID – 19, angajatorul are obligația să informeze
Direcția de Sănătate Publică pe raza căreia își desfășoară activitatea, în vederea demarării
procedurilor pentru efectuarea anchetei epidemiologice. De asemenea, angajatorul are
obligația să informeze lucrătorii cu privire la procedura de acordare a concediului medical în
caz de carantină și izolare la domiciliu.
SE POATE SUSPENDA CONTRACTUL DE MUNCA
IN CAZ DE CARANTINA? RASPUNSUL ESTE DA,
INSA IN ANUMITE CONDITII!
Coronavirus si relatiile de munca
 
Odata cu amplificarea riscului de pandemie cauzata de virusul COVID-19, raporturile de munca
pot fi la randul lor afectate. Legislatia muncii cuprinde putine dispozitii privitoare la masurile care
trebuie luate in astfel de cazuri, astfel incat angajatorii se pot gasi in situatia de a nu sti exact cum
anume ar trebui sa actioneze.
 
Exista o serie de obligatii ale acestora, o serie de masuri preventive recomandabile si o serie de
interdictii. Sa le analizam pe rand.
 
    I. Ce trebuie sa faca angajatorul?
 
Activitatea in unitatile de productie se va desfasura in continuare normal. insa, potrivit art. 6 alin
(1) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial nr. 646
din 26 iulie 2006, angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in
toate aspectele legate de munca. in lumina obligatiei acestuia de evitare a riscurilor, angajatorul
va lua masurile simple recomandate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii, adica va asigura
accesul salariatilor, in orice moment, la surse de apa si sapun si va proceda la dezinfectarea
frecventa a suprafetelor cu care salariatii vin in contact (cu substante pe baza de alcool sau clor).
Angajatorul va evita de asemenea trimiterea salariatilor in delegatii externe, consultind in fiecare
caz site-ul Ministerului Afacerilor externe privind zonele de risc (http://www.mae.ro/). O deosebita
atentie va fi acordata salariatilor varstnici si salariatelor gravide, in cazul acestora deplasarile fiind
contraindicate.

 
Este de asemenea recomandabila actualizarea bazei de date de contact ale salariatilor. 
 
Atentie insa: angajatorul nu poate dispune suspendarea contractelor de munca. in caz de
carantina, ca si de concediu medical, suspendarea intervine de drept, iar nu la initiativa
angajatorului. 
 
Cu privire la salariatii care isi desfasoara activitatea folosind tehnologia informatiei si
comunicatiilor, angajatorul ar putea negocia si include in contractual individual de munca o clauza
de telemunca, in conditiile Legii nr. 81/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 2 aprilie
2018. O astfel de clauza este utila pentru a evita calatoria salariatilor prin mijloacele de transport
in comun spre firma. Dar ea nu poate fi inserata in contract fara acordul salariatului. O astfel de
clauza se va inregistra in Revisal, cu mentionarea zilelor in care salariatul are totusi obligatia de a
veni in firma si a zilelor in care isi va putea desfasura activitatea dintr-un alt loc de munca (de
exemplu, de la domiciliu).
in cazul concediilor de odihna, angajatorul nu are posibilitatea de a monitoriza destinatiile de
vacanta ale salariatilor, si nici nu poate interzice deplasarea acestora in anumite tari, dar va
putea realiza un instructaj privind zonele de risc.
 
    II. In ce situatii se suspenda contractele de munca? 
 
Codul muncii prevede suspendarea de drept a contractelor de munca in caz de carantina (art. 50
lit. c).
 
Carantina nu constituie o decizie a angajatorului. Directia de sanatate publica este cea
competenta sa emita certificate de carantina pentru salariatii carora li se interzice continuarea
activitatii din cauza unei boli contagioase. Astfel, potrivit art. 18 lit. c) si 20 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 158/2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 1074 din 29 noiembrie 2005,
in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia de
concediu si indemnizatie pentru carantina. Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina
reprezinta 75% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se
constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza
carora se calculeaza contributia asiguratorie pentru munca.
 
Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat de
medicul curant, aflat in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate. Medicii curanti pot
completa certificatele de concediu de carantina atat pe suport hartie, cat si electronic si le pot
transmite pe suport hartie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanta
angajatorilor/persoanelor in drept.
 
Prin exceptie, pe baza unor Ordine special ale ministrului sanatatii, este posibil ca salariatii
expusi la riscul de contaminare sa intre in concediu de carantina fara emiterea certificatului
medical, pentru a se evita deplasarea persoanei la medicul curant. Certificatul medical se va
elibera in acest caz retroactiv. Desi art. 145 alin. (4) din Codul muncii nu prevede expres,
perioada concediului de carantina se considera perioada de activitate prestata, in vederea
stabilirii concediului de odihna anual. intr-adevar, desi acesta nu este propriu-zis o incapacitate
de munca, deoarece in cazul certificatului de carantina nu este vorba despre salariati bolnavi, ci
doar expusi la riscul de contaminare, concediul pentru carantina se acorda in baza unui certificat
medical si va avea regimul unei unei perioade de incapacitate temporara de munca.
 
La data de 26 febriarie 2020, Directia de sanatate publica a emis un Ordin privind Instructiunile
pentru eliberarea concediilor medicale in caz de carantina (accesibil AICI). Potrivit acestuia: 
    • in scopul prevenirii imbolnavirilor asiguratii pot beneficia de concediu si indemnizatie pentru
carantina.
 
    • Certificatul de concediu medical pentru carantina se elibereaza de medicul curant
asiguratilor, carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase, pe durata
stabilita in certificatul eliberat de organele de specialitate ale directiilor de sanatate publica.
    • Directiile de sanatate publica elibereaza certificate in care vor mentiona durata perioadei de
carantina, tinand cont de recomandarile Ministerului Sanatatii si de contextul epidemiologic
intern/international.
    • Certificatele de concediu medical in caz de carantina se pot elibera si la o data ulterioara,
numai pentru luna in curs sau luna anterioara.
    • Durata concediilor pentru carantina nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical
acordate unui asigurat pentru celelalte afectiuni.
    • Daca durata perioadei de carantina stabilita de organele de specialitate ale directiilor de
sanatate publica depaseste 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurarilor
sociale.
    • Indemnizatiile pentru carantina se suporta integral din bugetul Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate.
    • Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina reprezinta 75% din baza de calcul.

In situatia concediului pentru carantina, nu se aplica restrictia privind durata maxima de 10 zile
calendaristice a concediului medical pe care il poate elibera medicul de familie.   
 
Procedura pentru eliberarea concediilor medicale in caz de carantina este urmatoarea:
 
    1. Stabilirea carantinei de catre personalul directiilor de sanatate publica la nivelul punctelor de
frontiera pentru persoanele care au calatorit in cel putin una dintre zonele afectate sau in care
autoritatile au impus restrictii de calatorie si luarea in evidenta pentru realizarea monitorizarii
zilnice.
    2. Dupa stabilirea carantinei, la domiciliu sau in spatiile special amenajate, pentru persoanele
carora li se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase, directiile de sanatate
publica elibereaza certificate in care vor mentiona durata perioadei de carantina, tinand cont de
recomandarile Ministerului Sanatatii si de contextul epidemiologic intern/international.
    3. Certificatul eliberat de directiile de sanatate publica poate fi ridicat de apartinatorii persoanei
aflate in carantina.
    4. in baza certificatului eliberat de directiile de sanatate publica, medicul de familie elibereaza
certificate de concediu medical in caz de carantina: 
        ◦ in cadrul certificatului medical in caz de carantina, se mentioneaza codul de indemnizatie
"07” si codul de diagnostic "994” – persoane susceptibile de a se fi contaminat cu boli
transmisibile.
        ◦ Certificatul de concediu medical in caz de carantina se poate elibera si la o data ulterioara,
numai pentru luna in curs sau luna anterioara.
        ◦ Durata concediilor pentru carantina nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical
acordate unui asigurat pentru celelalte afectiuni.
        ◦ Medicul de familie va mentiona in certificatul medical perioada de carantina stabilita de
directiile de sanatate publica.

    5. Certificatul de concediu medical eliberat de catre medicul de familie se depune la platitor.

 
    III. Relatiile cu partnerii externi
 
Daca firma se gaseste in relatii contractuale cu parteneri externi din zonele de risc de
contaminare, este posibil ca angajatorul sa nu isi poata indeplini obligatiile contractuale, pentru a
nu-si expune propriii salariati unei eventuale contaminari. in acest caz, se va putea solicita de la
Camera de Comert si Industrie a Romaniei un certificat de forta majora (https://ccir.ro/).
 
Solicitarea va cuprinde prezentarea faptica şi detaliata a evenimentului, a consecintelor acestora
in relaţia cu partenerul contractual şi argumente juridice ca evenimentul invocat reprezinta forţa
majora. Avizul de existenţa a cazului de forţa majora se emite in baza documentelor doveditoare
depuse exclusiv de solicitant. Dosarul va cuprinde cel putin:
 
    • cererea de emitere a avizului, semnata de reprezentantul legal;
    • o copie a contractului afectat din evenimentul de forţa majora, cuprinzand clauza de forta
majora;
    • atestari de la organele, autoritatile si institutiile abilitate, (spre exemplu, Directia de sanatate
publica) privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul
inceperii si incetarii evenimentului;
 
    • notificari adresate partenerului contractual in legatura cu aparitia evenimentului invocat si
efectele sale asupra derularii operaţiunilor contractuale.
 
Documentele se prezinta in original sau in copie certificata de solicitant. Solicitantul isi asuma
intreaga raspundere, inclusiv penala, pentru veridicitatea datelor si a documentelor prezentate
odata cu solicitarea adresata Camerei de Comert si Industrie a Romaniei de avizare a
evenimentului de forta majora.
de LegislatiaMuncii.ro