Antiseptice - Dezinfectante

Dezinfecţie - Sterilizare
16 august 200X – pacient investigat în Spitalul
“X” din Bucureşti … meningită

17-24 august 200X – alte 4 cazuri identificate,

RETROACTIV

20 august – 2 septembrie 200X, 4 din cele 5

cazuri decedează
Constatări
Diagnosticul privind infecţia celor 5 bolnavi a
fost pus anterior datei raportării şi înregistrării
deceselor.

În 4 dintre cazurile de meningită acută, INCDMI

a confirmat bacteriologic infecţia cu
Pseudomonas aeruginosa (bacil piocianic).

Cel de al 5-lea a fost diagnosticat drept

meningită pneumococică.
Dintre cele 4 decese înregistrate:
• 3 – Pseudomonas aeruginosa
• 1 – Streptococcus pneumoniae

3 dintre pacienţi au decedat în spitalul “X”, 1

pacient a decedat după transferul într-o secţie
de boli infecţioase.

Toţi pacienţii au fost supuşi unor manevre

invazive (ex. mielografie) în spitalul “X”.
Circulaţia tulpinilor de Pseudomonas
aeruginosa a fost înregistrată în spitalul “X” cu
câteva luni anterior acestui episod.

Verificarea registrului de laborator:

• iunie – septembrie 200X = 74 de infecţii
cu bacil piocianic cu localizări
extrameningeale (pulmonare, urinare, la
nivelul plăgilor sau peritoneal)
• dar şi Klebsiella, alte enterobacteriacee
şi Staphylococcus spp.
Factorii favorizanţi care au putut contribui la
răspândirea în întreaga unitate a germenilor:

- circuite neadecvate la unele

compartimente cu activitate de risc

- menţinerea unor instalaţii de ventilaţie

neutilizate (posibil rezervor de germeni)

- managementul defectuos în colectarea,

depozitarea temporară şi îndepărtarea
deşeurilor cu potenţial contaminant din
secţii
Factorii favorizanţi care au putut contribui la
răspândirea în întreaga unitate a germenilor (2):

- utilizarea incorectă a lifturilor

- nerespectarea precauţiunilor universale

de către personal

- deficienţe în circuitele din spaţiile de

sterilizare
Factorii favorizanţi care au putut contribui la
răspândirea în întreaga unitate a germenilor (3):

- transportului truselor sterilizate între

secţii în condiţii neadecvate

- mod defectuos de pregătire şi

decontaminare a instrumentarului utilizat
la nivelul secţiilor
- deficienţe în circuitele din spaţiile de
sterilizare
Factorii favorizanţi care au putut contribui la
răspândirea în întreaga unitate a germenilor (4):
- sala unde se efectuează mielografiile nu
corespunde ca spaţiu, circuit şi dotare
pentru asemenea tip de manevră invazivă

- în aceeaşi sală se efectueza şi alte

investigaţii radiologice la pacienţi cu diverse
afecţiuni, dintre care unele infecţioase

- Comitetul Director al Spitalului din 25

august discută existenţa unor infectii
cumulate cu b. piocianic şi recomandă
anumite măsuri, dar NU urmăreşte
îndeplinirea acestora şi NU anunţă DSP.
Septic = contaminat cu microbi patogeni sau
infectat (de ex. infecţia unei plăgi).

Aseptic = lipsit de microbi …

Sterilizare = distrugerea sau îndepărtarea

tuturor microorganismelor … patogene …
nepatogene … forme vegetative … spori …
Asepsie = ansamblul de metode prin care
evităm contaminarea mediului ambiant cu
germeni microbieni sau menţinem “sterilitatea”
ţesuturilor, mediilor de cultură, medicamentelor
injectabile etc.

Dezinfecţie = distrugerea formelor vegetative

microbiene (uneori şi a sporilor) din anumite
medii sau de pe suprafeţe.

Se realizează cu ajutorul unor agenţi fizici sau

cu ajutorul substanţelor dezinfectante.
Antisepsie = înlăturarea sau distrugerea
formelor vegetative microbiene de pe
tegumente, mucoase sau din plăgi.

Se realizează cu ajutorul substanţelor

antiseptice.
Înainte de sterilizare, materialele de laborator,
instrumentarul, materialele chirurgicale etc,
trebuie curăţate perfect, de ex. prin spălare.

Dacă aceste materiale au fost contaminate cu

sânge, înainte de spălare se vor dezinfecta.
Sticlăria de laborator este colectată în recipiente
speciale şi se sterilizează prin autoclavare;
pipetele vor fi menţinute în amestec
dezinfectant (ex. hipoclorit) până a doua zi.

Instrumentarul metalic (este obligatorie

utilizarea seringilor şi acelor de unică
întrebuinţare) contaminat se va introduce în
baie de amoniac 1% timp de 15-30 minute, se va
peria în soluţie de 1-2% detergent cationic şi se
va spăla cu jet de apă pentru îndepărtarea
substanţelor chimice.
- Efectele antimicrobiene ale factorilor fizici
- Influenţa temperaturii scăzute asupra microorganismelor
- Ultrasunetele
- Radiaţiile neionizante sau ionizante
- Presiunea osmotică
- Filtrarea
- Efectele antimicrobiene ale factorilor chimici

- Efectele antimicrobiene ale factorilor biologici

Influenţa temperaturii ridicate asupra
microorganismelor

Bacteriile pot fi:

• mezofile (temperatură optimă 30-37º C),
• psichrofile (~20º C) şi
• termofile (temperatură optimă 50-60º C).
Sterilizarea prin căldură:

Sterilizarea prin căldură uscată = oxidarea sau

carbonizarea structurilor bacteriene
• ansa bacteriologică
• etuva (pupinel, cuptor Pasteur).

Sterilizarea prin căldură umedă = coagularea

proteinelor şi degradarea enzimelor.
• autoclavare
• tindalizare

• fierbere
• pasteurizare.
Influenţa temperaturii scăzute asupra
microorganismelor:

• congelare lentă

• congelare bruscă

• liofilizare.
Substanţele chimice
Produsele antiseptice şi dezinfectante chimice
sunt utilizate pe scară largă în spitale şi alte
domenii medicale.

Reprezintă o parte esenţială a practicilor de control

al infecţiei şi ajută la prevenirea infecţiior
nosocomiale.

● ANTISEPTIC - se utilizează pentru dezinfecţia

tegumentelor şi mucoaselor şi/sau a mâinilor
● DEZINFECTANT - se utilizează pentru dezinfecţia
suprafeţelor inerte şi a instrumentarului
 NU există încă
“dezinfectantul IDEAL” !!!
Mecanismul de acţiune al antisepticelor şi
dezinfectantelor chimice este numai parţial
cunoscut şi de aceea nu se poate formula o teorie
unitară.

Cercetările efectuate pentru a cunoaşte modul lor

de acţiune au dus numai la o explicaţie general
valabilă.
Ceea ce se cunoaşte este că produsele antiseptice
şi dezinfectante chimice sunt capabile să:

• inhibe creşterea microorganismelor (acţiune

bacteriostatică, fungistatică, virustatică),

• aibă o acţiune letală (bactericidă, fungicidă,

virucidă, sporicidă).
Cele două moduri de acţiune sunt
condiţionate (şi) de concentraţia
produsului.
Remanenţa indică efectul antimicrobian al
antisepticului persistent asupra pielii, sau a
dezinfectantului persistent pe o suprafaţă.

Mecanismul de acţiune variază de la o familie

chimică la alta.
În funcţie de natura substanţei chimice active
şi concentraţie, antisepticele şi dezinfectantele
au una sau mai multe ţinte în interiorul celulei
microbiene, traversând membrana celulară
pentru a-şi exercita acţiunea.
Substanţe care denaturează proteinele (au în
general efect bactericid):

- acizii

- bazele

- alcoolii
Substanţe care oxidează grupările chimice
libere ale enzimelor (de exemplu, SH):

- hipermanganatul de potasiu 1 ‰

- peroxidul de hidrogen

- halogenii (Cl2, I2, Br2) şi derivaţii lor

(hipocloriţi, cloramine, soluţii iodurate etc)
Substanţe care blochează grupările chimice
libere ale enzimelor (de exemplu, SH):

1. metale grele:
- sărurile de mercur (ex. merthiolat de sodiu)
- sărurile de argint, compuşi de argint
coloidal (exemplu colargol, protargol) cu
efecte bactericide.

2. grupările alchil ale formaldehidei,

glutaraldehidei, oxidului de etilen etc.
Substanţe care lezează membranele celulare:

1. fenolii:
- acidul fenic - utilizări limitate
- crezolii
- hexaclorofenul
- clorhexidina etc.

2. detergenţii:
- anionici (săpunuri, perlan etc)
- cationici (SCA)
- amfolitici
- neionici (ex. propilenglicolul).
Substanţe care alterează acizii nucleici:

- coloranţii bazici (violet de genţiană, albastru

de metilen, fucsină bazică etc);

- derivaţii de acridină, de exemplu rivanolul

- etc
EN 14348

“Antiseptice şi dezinfectante chimice.

Testul cantitativ al suspensiei pentru

evaluarea activităţii micobactericide a
dezinfectantelor chimice din domeniul
medical, inclusiv dezinfectante pentru
instrumentar. Metoda de testare şi
cerinţe (Fază 2/etapa1)”
• Termenii utilizaţi şi definiţiile:
- produs: agent chimic sau preparat utilizat ca atiseptic sau dezinfectant
chimic
- micobactericid: un produs care distruge micobacteriile, in conditii definite
- activitate micobactericida: capacitatea unui produs de a realiza o reducere
a numarului de particule ale micobacteriilor, in conditii definite
- tuberculocid: un produs care distruge M. tuberculosis, in conditii definite
- activitate tuberculocida: capacitatea unui produs de a realiza o reducere a
numarului de particule ale M. tuberculosis, in conditii definite
- conditii de curatenie: conditii reprezentative pentru instrumentarul si/sau
suprafetele care au primit un program de curatare satisfacator si/sau sunt
susceptibile de a prezenta un nivel minim de materii organice sau
anorganice. Substanta interferenta (proteina interferenta) in acest caz este
0,3g/l albumina bovina.
- conditii de murdarie: conditii reprezentative pentru instrumentarul si/sau
suprafetele care prezinta sau ar putea sa prezinte materii organice sau
anorganice. Substanta interferenta (proteina interferenta) in acest caz este
3,0g/l albumina bovina + 3,0ml/l eritrocite de oaie.
• Tulpini de colecţie utilizate pentru testare:

- activitatea micobactericida se evalueaza utilizand doua sau mai multe

tulpini, obligatorii sunt Mycobacterium avium ATCC 15769 si
Mycobacterium terrae ATCC 15755

- activitatea tuberculocida se evalueaza utilizand una sau mai multe tulpini,

obligatorie Mycobacterium terrae ATCC 15755
• Cerinţele testului:

- pentru conditii de curatenie, substanta interferenta este 0,3g/l albumina;

- pentru conditii de murdarie, substanta interferenta este 3g/l albumina +
3ml/l eritrocite de oaie;
- timpul de contact: obligatoriu 60 min; suplimentar: 5 min; 15 min; 30 min;
Daca rezultatele testelor indica o reducere logaritmica de 5, sau mai mare
(Factorul de Reducere logaritmica ≥ 5) pe ambele tulpini, produsul are
activitate micobactericida.
Daca rezultatele testelor indica o reducere logaritmica de 5, sau mai mare
(Factorul de Reducere logaritmica ≥ 5) numai pe Mycobacterium terrae,
produsul are activitate tuberculocida.
Etape obligatorii prevăzute de
procedeul standardizat pentru
spălarea şi frecarea mâinilor
 Rata de acceptare a spălatului
pe mâini în spital
Anul studiului Rata Aria din spital
1994 (1) 29% General şi ATI
1995 (2) 41% General
1996 (3) 41% ATI
1998 (4) 30% General
2000 (5) 48% General

1. Gould D, J Hosp Infect 1994;28:15-30. 2. Larson E, J Hosp Infect 1995;30:88-

106. 3. Slaughter S, Ann Intern Med 1996;3:360-365. 4. Watanakunakorn C,
Infect Control Hosp Epidemiol 1998;19:858-860. 5. Pittet D, Lancet
2000:356;1307-1312.
www.cdc.gov
"Tot ce întrece dreapta măsură e vătămător:
atât întinderea peste măsura a postului, cât
și săturarea; atât privegherea peste măsură,
cât și somnul prea mult."

Avva Moise