1.

În materia răspunderii civile delictuale:

a. persoana răspunzătoare care a reparat prejudiciul victimei poate regresa împotriva
minorului în vârstă de 16 ani, autor al faptei ilicite
Persoana răspunzătoare, care a reparat prejudiciul se poate întoarce cu acțiune în regres
împotriva celui vinovat, cu dovada condițiilor pentru fapta proprie. Dacă a împlinit 14 ani,
minorul răspunde în materie delictuală, cu excepția cazului în care se dovedește că nu a
avut discernământ la data săvârșirii faptei.
b. prejudiciul cert este prejudiciul care, deşi încă nu s-a produs, este sigur că se va produce
Enunțul privește prejudiciul viitor.
c. raportul de prepuşenie se caracterizează prin subordonarea comitentului faţă de prepus
Una dintre condițiile speciale ale răspunderii pentru fapta prepusului este existența
raportului de prepușenie, caracterizat prin subordonarea prepusului față de comitent.

2. Bifați afirmația corectă:

a. în materia obligațiilor naturale este permisă repetițiunea
Repetițiunea este o problemă reglementată în materia obligațiilor naturale. Legea prevede că
repetițiunea nu este admisă, în privința obligațiilor naturale care au fost executate benevol. 
b. reprezentarea face parte din categoria efectelor specifice ale contractelor sinalagmatice 
Reprezentarea este o excepție aparentă de la principiul efectelor contractului civil. Efectele
specifice ale contractelor sinalagmatice sunt excepția de neexecutare, rezoluțiunea (respectiv,
rezilierea) și suportarea riscurilor contractuale.
c. acțiunile directe au aplicații reglementate în Codul civil
Legea oferă unor terţe persoane, străine de contract, posibilitatea de a exercita anumite drepturi
împotriva părţilor contractante, prin intermediul acțiunilor directe. Codul civil conține mai multe
aplicații ale acțiunilor directe; de exemplu, în cazul în care mandatarul şi-a substituit o terţă
persoană în aducerea la îndeplinire a mandatului, mandantul are acţiune directă împotriva
acesteia, în scopul de a obţine despăgubiri pentru eventualele pagube cauzate.

3. Bifați afirmația corectă

a. Obligațiile naturale sunt sinonime cu obligațiile reale
Obligațiile naturale fac parte din clasificarea obligații civile – obligații naturale și sunt acele
obligații care, fiind lipsite de acțiune în justiție, nu pot fi executate silit. Obligațiile reale fac parte
din clasificarea obligații obișnuite – obligații reale – obligații opozabile terților și sunt adevărate
sarcini reale ce revin titularului unui drept real, în raport cu un bun.
b. Excepția de neexecutare are ca efect încetarea contractului civil
Efectul excepției de neexecutare (între părți) este suspendarea forței obligatorii a contractului.
c. Contractul de depozit este unilateral, chiar dacă, pe parcursul executării se nasc obligații în
sarcina părții care, inițial, avea doar drepturi
În ipoteza menționată, contractul de depozit rămâne un contract unilateral, întrucât obligațiile sunt
reciproce, dar nu sunt interdependente (obligațiile părții care, inițial, avea doar drepturi, s-au
născut pe parcursul executării contractului, nu la momentul încheierii acestuia și au ca sursă
faptul juridic licit). Pentru ca un contract să fie calificat ca sinalagmatic, obligațiile trebuie să fie,
cumulativ, reciproce și interdependente.
4. În materia răspunderii civile:
a. Comitentul trebuie să fie păzitorul juridic, la momentul săvârșirii faptei ilicite
Răspunderea comitentului presupune întrunirea condițiilor generale și a celor două condiții
speciale: raportul de prepușenie; săvârșirea faptei în exercitarea atribuțiilor sau funcțiilor
încredințate. Paza juridică nu este o condiție a răspunderii comitentului pentru prepus.
b. Compensarea este o operațiune specifică prejudiciilor nepatrimoniale
Spre deosebire de prejudiciile patrimoniale, prejudiciile nepatrimoniale nu pot fi reparate, în
sensul propriu al termenului „reparare”. Datorită naturii prejudiciului, operațiunea specifică este
compensarea, care presupune două etape: mai întâi se evaluează, prejudiciul moral, sub toate
aspectele negative suferite de partea vătămată şi apoi, în raport cu acesta se stabileşte, prin
evaluare, indemnizaţia.
c. Prejudiciul de agrement este singura varietate a prejudiciului corporal reglementată în
Codul civil
Dintre varietățile prejudiciului corporal, prejudiciul de agrement este reglementat expres în Codul
civil. Alte varietăți (cum sunt prejudiciul estetetic, prejudiciul sexual, prejudiciul care constă în
pierderea speranței de realizare a unui proiect familial) nu sunt reglementate.

5. În materia răspunderii civile:

a. Răspunderea părinților este antrenată dacă minorul săvârșește fapta prejudiciabilă în timp ce se
afla la ora de matematică
Răspunderea părinților este o răspundere de drept comun, în raport cu răspunderea cadrului
didactic pentru minor. Dacă, la momentul săvârșirii faptei, obligația de supraveghere a minorului
revenea cadrului didactic, se antrenează răspunderea acestuia din urmă.
b. Răspunderea comitentului este antrenată dacă acesta săvârșește fapta prejudiciabilă în timpul
exercitării funcțiilor încredințate
Răspunderea comitentului privește fapta ilicită și prejudiciabilă săvârșită de prepus. Dacă fapta
ilicită este săvârșită de către comitent, se vor aplica regulile răspunderii pentru fapta proprie, nu
regulile răspunderii pentru fapta altuia.
c. Simulația este excepție de la opozabilitatea contractului civil
Simulația este o excepție de la opozabilitatea contractului civil și constă într-un complex de
operațiuni: încheierea actului public, ce exprimă voința aparentă și încheierea actului secret, care
dă expresie adevăratelor raporturi juridice dintre părți, anihilând sau modificând efectele produse
în aparenţă în temeiul contractului public.

6. Bifați afirmația corectă:

a. Dacă prin simulație se urmărește fraudarea legii, nu operează principiul neutralității
Principiul neutralității operează atâta timp cât, prin simulație, nu se urmărește fraudarea legii sau
fraudarea intereselor altor persoane. Altfel, simulația este ilicită.
b. Comunitatea de locuință este o condiție a răspunderii pentru faptele ilicite ale interzisului
Comunitatea de locuință nu este condiție specială pentru niciuna dintre formele răspunderii
pentru altul. Răspunderea comitentului presupune întrunirea condițiilor generale și a celor două
condiții speciale: raportul de prepușenie; săvârșirea faptei în exercitarea atribuțiilor sau funcțiilor
încredințate.
c. Prejudiciul nepatrimonial este reglementat expres în materia răspunderii contractuale
Codul civil conține prevederea potrivit căreia, creditorul are dreptul și la repararea prejudiciului
nepatrimonial.
 7. Pierderea șansei:
a. este posibilă, deopotrivă, în contract și în delict
Prejudiciul care constă în pierderea șansei poate fi generat atât în materie delictuală, cât și prin
neexecutarea obligațiilor contractuale. Codul civil reglementează ambele situații.
b. operează în materia prejudiciului corporal
Indiferent că are ca sursă delictul sau contractul, pierderea șansei operează în materia
prejudiciului corporal. De exemplu, ca urmare a unui accident, victima rămâne cu un handicap și
pierde speranța de realizare a unui proiect de viață normal (căsătorie, creșterea copiilor)
c. nu poate fi reparată prin indemnizare
Pierderea șansei este un prejudiciu, astfel că este indemnizabilă, având în vedere principiile
răspunderii civile.

8. Bifați afirmația corectă:

a. Prejudiciul nepatrimonial a fost întotdeauna indemnizabil, în dreptul român
Indemnizarea prejudiciului nepatrimonial a cunoscut mai multe etape în dreptul român. Prin
decizia din 1952 a Plenului fostului Tribunal Suprem s-a interzis repararea bănească a
prejudiciilor nepatrimonială. Începând cu 1990 s-a revenit la soluția indemnizării. 
b. Prejudiciul prin ricoșeu este prejudiciul rudelor de gradul I
Pentru prejudiciul material, cauzat prin decesul unei persoane, despăgubirea se cuvine celor
îndreptăţiţi, potrivit legii, la întreţinere din partea celui decedat sau celui căruia victima, fără a fi
obligată de lege, îi presta întreţinere în mod curent. Pentru prejudiciul nepatrimonial, instanţa
judecătorească va putea să acorde despăgubiri ascendenţilor, descendenţilor, fraţilor, surorilor şi
soţului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum şi oricărei alte persoane care, la
rândul ei, ar putea dovedi existenţa unui asemenea prejudiciu.
c. Stipulația pentru altul este o excepție veritabilă de la principiul relativității efectelor
contractului
Stipulația pentru altul este o excepție veritabilă de la principiul relativității efectelor contractului,
deoarece din contractul încheiat între două persoane iau naștere, în mod originar, drepturi în
favoarea unui terț, care nu a participat la contract.

9. Bifați afirmația corectă:

a. Pierderea șansei este sinonimă cu minimizarea prejudiciului
Pierderea șansei constă fie în pierderea posibilităţii de a beneficia de o împrejurare sau de un
element favorabil victimei, fie în pierderea posibilităţii de a evita un eveniment nefavorabil
pentru victimă, în timp ce minimizarea  prejudiciului dă expresie cheltuielilor efectuate de
victimă în vederea evitării sau diminuării prejudiciului.
b. Răspunderea pentru lucruri, în general, are două condiții speciale
Răspunderea pentru lucruri, în general, are o singură condiție specială: paza juridică a celui de la
care se pretinde reparaţia, până la proba contrară, operând prezumţia că paza aparţine proprietarului,
posesorului sau titularului altui drept real. 
c. Punerea în întârziere nu este o condiție a invocării excepției de neexecutare
Excepţia de neexecutare poate fi opusă în mod direct celeilalte părţi, fără punere în întârziere şi
fără intervenţia instanţei de judecată.
10. Bifați afirmația corectă:
a. în materie delictuală, operează punerea de drept în întârziere
Săvârșirea delictului semnifică punerea de drept în întârziere, împrejurare care este expres
reglementată în Codul civil.
b. rezoluțiunea convențională are drept condiție punerea de drept în întârziere
Nu orice pact comisoriu presupune punerea în întârziere. Unul dintre pactele comisorii are drept
condiție neexecutarea obligației, fapt care duce la desființarea contractului, fără punere în
întârziere, celălalt pact comisoriu necesită punerea în întârziere.
c. declarația unilaterală de rezoluțiune nu este în relație cu prescripția extinctivă
Declarația unilaterală de rezoluțiune este manifestarea unilaterală de voinţă a creditorului, în
sensul că înţelege să considere contractul rezolvit, pentru neexecutarea însemnată din partea
debitorului său, declarație care trebuie făcută în termenul de prescripţie prevăzut de lege pentru
acţiunea corespunzătoare acesteia.

1. În materia contractului civil:

a. Rezoluţiunea constă în suspendarea executării drepturilor şi obligaţiilor părţilor
Efectul principal al rezoluțiunii constă în desființarea retroactivă a contractului, cu
consecința repunerii părților în situația anterioară. Suspendarea drepturilor și obigațiilor
este specifică excepției de neexecutare a contractului.
b. Acordarea termenului suplimentar de executare este obligatorie în toate situaţiile de
neexecutare a obligaţiilor
Termenul suplimentar de executare nu este obligatoriu în toate situațiile de neexecutare.
De exemplu, în cazul rezoluțiunii convenționale, dacă părțile convin, contractul se
desființează de drept, fără punere în întârziere.
c. Nulitatea are ca efect desființarea retroactivă a contractului
Efectul nulității este desființarea retroactivă a contractului, pentru cauze anterioare sau
concomitente încheierii acestuia.

2. Acţiunea în simulaţie:
a. Este imprescriptibilă, întrucât este o acţiune în realizarea dreptului
Acțiunea în simulație este imprescriptibilă, dar este în prezență o acțiune în constatare
și nu o acțiune în realizarea dreptului. 
b. Este o acţiune în nulitatea contractului secret
Acțiunea în simulație și acțiunea în nulitate sunt distincte. Acțiunea în nulitate poate
dubla acțiunea în simulație, dar obiectul celor două acțiuni este diferit.
c. Este o acţiune în constatare, care poate fi exercitată oricând, pe cale principală
sau pe cale de excepţie
Acțiunea în simulație poate fi exercitată oricând, pe cale principală (proces civil care
are ca obiect constatarea existenței actului secret) sau pe cale de excepție (în cadrul
unui proces pendinte). 

3. În materia răspunderii civile delictuale:

a. Prejudiciul victimelor indirecte este indirect
 Chiar dacă victimele sunt indirecte (victime prin ricoșeu), prejudiciul suferit de
acestea are caracter direct, în sensul că există legătură de cauzalitate între fapta
ilicită și prejudiciu.
b. prejudiciul actual este prejudiciul care, deşi încă nu s-a produs, este sigur că se va
produce
Enunțul are în vedere prejudiciul viitor, nu prejudiciul actual.
c. Lipsa discernământului nu îl scuteşte pe minorul, autor al prejudiciului, de
plata unei indemnizaţii, în condiţiile legii
Codul civil permite indemnizarea victimei, chiar dacă minorul, autor al faptei, nu
are discernământ și nici o persoană care să răspundă pentru el. Indemnizația va fi
achitată într-un cuantum rezonabil, în funcție de situația patrimonială a părților, pe
terenul echității.

4. Bifați răspunsul corect:

a. Comitentul răspunde chiar dacă se dovedeşte că victima cunoştea sau, după
împrejurări, putea să cunoască, la data săvârşirii faptei prejudiciabile, că prepusul a
acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile sau scopul funcţiilor încredinţate
Răspunderea comitentului nu este angajată dacă acesta dovedeşte că victima cunoştea
sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârşirii faptei, că prepusul a acţionat
fără nicio legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.
b. Principiul reparării integrale este aplicabil atunci când prejudiciul este urmarea
încălcării unui interes
Repararea integrală intervine, deopotrivă, dacă a fost lezat un drept sau un interes. În
cazul interesului, se cere ca acesta să întrunească cerințele legale pentru a fi reparabil.
c. Răspunderea părinţilor pentru prejudiciile cauzate de minori nu poate fi înlăturată prin
dovada cauzei străine
Părinții sunt exonerați de răspundere, ori de câte ori fac dovada cauzei străine (de
exemplu, o altă persoană avea obligația de supraveghere a minorului la momentul
săvârșirii faptei prejudiciabile).

5. În materia răspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri, în general:

a. Calitatea de păzitor juridic încetează automat prin neuz, chiar dacă o altă persoană nu a
dobândit puterea de a exercita independent şi în interesul său direct, direcţia, controlul şi
supravegherea lucrului
În favoarea proprietarului operează prezumţia că este păzitorul juridic al lucrului, întrucât
dreptul de proprietate reuneşte toate cele trei atribute – posesie, folosinţă şi dispoziţie.
Calitatea de paznic nu încetează prin neuz, prin pierderea ori prin abandonarea lucrului,
atâta timp cât o altă persoană nu a dobândit puterea de a exercita independent direcţia,
controlul şi supravegherea acestuia.
b. Pentru angajarea răspunderii păzitorului juridic, acesta trebuie să se găsească într-un
contact material, direct şi nemijlocit cu lucrul în cauză
Pentru angajarea răspunderii este suficient ca păzitorul juridic să aibă direcţiunea
intelectuală a lucrului, chiar dacă nu se găseşte într-un contact material, nemijlocit cu
lucrul. Fundamentul pazei juridice este criteriul direcţiunii intelectuale, adică puterea de
 direcţie, control şi supraveghere pe care o persoană o poate exercita, în mod independent,
asupra lucrului.
c. Paza juridică poate fi transmisă prin acte juridice
Paza juridică a lucrului poate fi transmisă prin acte juridice (comodat, locațiune etc.), iar
detentorul precar dobândește controlul, direcţia şi supravegherea lucrului, sub autoritatea
paznicului juridic. Paza juridică a structurii bunului revine proprietarului sau posesorului,
iar paza utilizării revine detentorului precar. 

6. Bifați afirmația corectă:

a. În materia stipulației pentru altul, distingem fictivitatea, deghizarea şi interpunerea de
persoane
Cele trei forme vizează simulația, excepție de la opozabilitatea contractului civil și nu
aparțin materiei stipulației pentru altul – excepție de la relativitate.
b. Condiţia substanţială a rezoluţiunii judiciare este neexecutarea însemnată a
obligaţiei de către una dintre părţi
Neexecutarea însemnată a obligației este condiția rezoluțiunii judiciare și se raportează la
cauza (scopul) contractului. Neexecutare însemnată înseamnă neexecutare gravă a
obligațiilor contractuale, prin prisma așteptărilor contractuale ale creditorului.
c. Sistemul legal de publicitate imobiliară înlătură caracterul secret al
contraînscrisului
Acest sistem este destinat aducerii actului juridic la cunoștința terților, astfel că, dacă prin
natura sa, actul este supus înregistrării într-un sistem de publicitate imobiliară, caracterul
secret al actului este înlăturat.

7. Excepţia de neexecutare:
a. Este o formă de neexecutare ilicită a contractului 
Excepția de neexecutare este o formă de neexecutare licită a contractului, care intervine
atunci când sunt îndeplinite anumite condiții. Per a contrario, neexecutarea ilicită
plasează discuția pe terenul răspunderii civile.
b. Presupune regula simultaneităţii executării prestaţiilor
Excepția de neexecutare poate fi invocată, în principiu, în contractele care presupun
regula executării simultane a prestațiilor. Doar partea care şi-a executat obligaţia sau este
gata să o execute poate ridica excepţia de neexecutare.
c. Implică neexecutarea totală a obligaţiei contractuale
Excepția poate fi invocată, chiar dacă neexecutarea este importantă, dar parțială.

8. Bifați afirmația corectă:

a. Acțiunea pauliană este o acțiune personală
Acțiunea pauliană  este personală, întrucât urmărește valorificarea unui drept de
creanță. Efectele acțiunii pauliene se produc doar față de creditorul chirografar care a
exercitat-o, nu și față de ceilalți creditori chirografari ai aceluiași debitor.
b. Gajul general aparține creditorului gajist
 Dreptul de gaj general este o garanție generală și aparține proporțional creditorilor
chirografari. Creditorul gajist este creditorul care a constituit garanția reală numită
gaj.
c. Dacă destinatarul ofertei decedează înainte ca oferta să ajungă la el, oferta este nulă
Sancțiunea care intervine este caducitatea ofertei. Nulitatea ofertei intervine pentru
alte cauze decât decesul destinatarului ofertei.

9. Bifați afirmația corectă:

a. Angajarea răspunderii pentru lucruri, în general, necesită, alături de condiţiile generale,
întrunirea cumulativă a două condiţii speciale: lucrul care a cauzat prejudiciul să se afle
în paza juridică a unei persoane; culpa păzitorului juridic
Culpa păzitorului juridic nu este o condiție generală a răspunderii pentru lucruri. Este în
discuție o răspundere obiectivă, independentă de vinovăție.
b. Operează prezumţia relativă că păzitorul juridic este proprietarul lucrului
Prezumția este relativă, întrucât se poate face dovada că, în momentul producerii
prejudiciului, lucrul se afla în paza juridică, legitimă sau nelegitimă, a altei persoane.
c. Orice şansă pierdută, indiferent de gradul său de probabilitate, duce la repararea
prejudiciului
Nu orice șansă pierdută justifică indemnizarea, ci doar o șansă serioasă şi licită, în condițiile
în care remedierea situaţiei nu stă în puterea victimei.

10. Bifați afirmația corectă:

a. Pentru prejudiciul cauzat în timp ce paza materială se exercita de o altă persoană
decât păzitorul juridic al lucrului, acesta din urmă are acţiune în regres împotriva
păzitorului material al bunului, dacă a reparat prejudiciul victimei
Păzitorul juridic care a reparat prejudiciul victimei poate exercita regresul, întrucât el
răspunde pe temei obiectiv, fără vinovăție. 
b. Condiţiile speciale ale răspunderii comitentului pentru prejudiciul cauzat de prepusul său,
sunt: fapta ilicită săvârşită de prepus să aibă legătură cu atribuţiile sau scopul funcţiilor
încredinţate; raportul de prepuşenie; vinovăţia prepusului
Răspunderea comitentului este obiectivă și, în consecință, este independentă de vinovăția
prepusului.
c. Raportul de prepuşenie este o condiţie pentru ca tutorele să răspundă pentru interzisul
judecătoresc
Existența prepușeniei este o condiție specială a răspunderii comitent-prepus; raportul de
prepușenie nu are legătură cu răspunderea pentru interzis.

Tema 1
Raporturile de drept fiscal
1. Sunt categorii de raporturi juridice fiscale:

a) Raporturi de drept material fiscal;

b) Raporturi de drept procedural fiscal;
c) Raporturi de iau naştere în legătură cu cheltuirea banului public;
d) Raporturile juridice de control.

2. Elementele raportului de drept fiscal sunt:

a) Subiecţii;
b) Conţinutul,
c) Obiectul;
d) Răspunderea juridică.

3. Sunt subiecţi ai raportului juridic fiscal:

a) Contribuabilul;
b) ANAF;
c) Organul fiscal local;
d) Curtea de Conturi;
e) Organul de inspecţie fiscală.

4. Înregistrarea fiscală reprezintă:

a) de depunere a declarației de înregistrare fiscală.

b) activitatea de atribuire a codului de identificare fiscală,
c) de organizare a registrului contribuabililor/plătitorilor;
d) de eliberare a certificatului de înregistrare fiscală,

Tema 2
Procedura fiscală şi principiile sale.

1. Ca urmare a analizei de risc efectuate de organul fiscal, contribuabilii pot fi încadraţi în: a) Supra
clase de risc fiscal;

b) Clase de risc fiscal

c) Sub clase de risc fiscal

2. Legea reglementează excepţii de la regula secretului fiscal în favoarea următoarelor categorii de

sibiecţi:

a) autorităţilor publice, în scopul stabilirii şi încasării unor creanţe de natură bugetară publică;
b) autorităţilor fiscale ale altor ţări, în condiţii de reciprocitate stabilite prin convenţii;
c) autorităţilor judiciare competente;
d) oricărui solicitant, cu acordul scris al contribuabilului despre care au fost solicitate informații.
e) oricărei persoane solicitante, dacă din informaţii nu reiese identitatea unei persoane fizice sau
juridice.

3. Contribuabilului trebuie să i se asigure posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu

împrejurări ce sunt relevante în luarea deciziei de către organul fiscal. Acest enunţ este:

a) Un drept al contribuabilului;
b) O obligaţie a organului fiscal;
c) Un instrument procedural de protecţie în faţa abuzurilor organului fiscal.

4. Buna-credinţă în relaţiile dintre contribuabil şi organul fiscal reprezintă:

a) un principiu fundamental al procedurii fiscale;

b) regulă aplicabilă numai contribuabilului
c) regulă aplicabilă numai organului fiscal.

Tema 3
Competenţa organelor administrativ fiscale
1.Conflictul de competenţă poate fi:

a) Pozitiv.
b) Negativ.
c) Neutru.

2.Competenţa materială şi cea teritorială se stabileşte prin:

a) Prin lege.
b) Prin hotărâri judecătoreşti.
c) Prin hotărâri ale consiliilor locale şi judetene.

3.Competenţa materială a organelor fiscale se referă la:

a) Atribuţiile organelor fiscale.

b) Drepturile şi obligaţiile legale ale organelor fiscale.
c) Ierarhizarea pe linie verticală a organelor fiscale.

4. Competenţa teritorială a organelor fiscale se referă la:

a) Teritoriul pe care îşi exercită atribuţiile;

b) Bunurile şi sumele de bani asupra cărora îşi exercită atribuţiile;
c) Persoanele asupra cărora îşi exercită atribuţiile.

5. Conflictul de ineterese se soluţionează prin:

a) Hotărâre judecătorească;
b) Act de abţinere;
c) Cerere de recuzare.

Tema 4
Teoria probelor în dreptul fiscal
1. Costurile expertizelor sunt suportate de către:

a) partea care le solicită;

b) organul fisca, în toate cazurile;
c) contribuabil, în toate cazurile.

2. Organul fiscal poate să reţină documente originale:

a) Da, ori de câte ori apreciază că este necesar;

b) Nu, va reţine doar copii ale documentelor originale;
c) Da, dar numai în anumite condiţii.

3. Constatarea la faţa locului poate fi dovedită cu:

a) Proces-verbal de constatare;
b) Înregistrare audio-video;
c) Martori.

4. Sunte exceptaţi de la obligaţia de a furniza probe:

a) soţii contribuabililor;
b) rudele contribuabililor până la gradul al treilea inclusiv;
c) prietenii sau duşmanii contribuabilului;
d) preoţii;
e) avocaţii;
f) contabilii şi consultanţii fiscali;
g) medicii.

5.Sarcina probei, în procedura fiscală poate să revină:

a) Contribuabilului;
b) Organului fiscal;
c) Organului de urmărire penală.

Tema 5
Actele administrativ-fiscale. Stabilirea obligaţiilor fiscale prin titlul de creanţă fiscală
1. Actul administrativ fiscal emis pe suport electronic nu va cuprinde (prin comparaţie cu cel emis pe
suport de hârtie) următoarele elemente:

a) antetul;

b) semnăturile;
c) data şi ora la care a fost emis.

2. Comunicarea actelor administrativ fiscale este obligatorie, deoarece:

a) îşi produce efectele de la data comunicării.

b) faptul necomunicării actului este socotit de lege drept contravenţie;
c) nu este obligatorie.

3. Actul administrativ fiscal emis în formă electronică se comunică:

a) prin publicitate;
b) prin mijloace electronice de transmitere la distanță;
c) prin remitere la sediul organului fiscal.

4.Sunt titluri de creanţă fiscală explicite:

a) decizia de impunere
b) declaraţia fiscală.
c) Procesul verbal de constatare şi sancţionare contravenţională..

5. Decizia de impunere se întocmeşte de către:

a) Contribuabil sau împuternicitul acestuia;

b) Organul fiscal al statului;
c) Organul fiscal local.

Tema 6
Inspecţia fiscală: noţiune, procedură, forme

1. După criteriul sferei de cuprindere, inspecţia fiscală poate fi:

a) Inspecţie fiscală generală,

b) Inspecţie fiscală partială;
c) Inspecţie fiscală sectorială.

2. Perioada supusă inspecţiei fiscale este:

a) 5 ani în urmă, conform termenului de prescripţie;

b) 3 ani, în anumite împrejurări;
c) 10 ani, în anumite împrejurări.

3. Avizul de inspecţie fiscală trebuie:

a) emis în formă scrisă şi comunicat contribuabilului înainte de începerea inspecţiei fiscale cu 30 de

zile pentru marii contribuabili şi 15 zile pentru ceilalţi contribuabili.
b) comunicat contribuabilului prin orice mijloc legal de comunicare înainte de începerea inspecţiei
fiscale cu 30 de zile pentru marii contribuabili şi 15 zile pentru ceilalţi contribuabili.
c) nu trebuie emis şi comunicat contribuabilului.

4. După obiectul controlului, distingem:

a) Control fiscal prin sondaj;

b) Control fiscal inopinat;
c) Control fiscal încrucişat
d) Control fiscal îmbrăţişat,

5. Inspecţia fiscală este o formă de control:

a) financiar.
b) fiscal.
c) şi financiar şi fiscal.

6. Primăriile au atributii de inspectie fiscala?

a) da.
b) nu.

7. Organele fiscale au atributii sub aspectul constatării şi sancţionării infracţiunilor de natura fiscală?

a) Da.

b) Nu.
c) Numai sub aspectul constatării nu şi al sancţionării.

Tema 7
Modificarea creanţelor fiscale. Contenciosul fiscal

1. Decizia organului administrativ fiscal de soluţionare a contestaţiei trebuie să cuprindă:

a) Preambulul;

b) Considerentele;
c) Dispozitivul,
d) Sancţiunile.
2. Soluţiile asupra contestaţiei ce pot fi adoptate prin deciziile pronunţate de către organele
administrativ fiscale sunt:

a) de admitere în totalitate;
b) de admitere în parte;
c) de respingere.

3. Suspendarea soluţionării cauzei prin decizie motivată poate să intervină: a) de

drept;

b) când există indiciile săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar avea o influenţă hotărâtoare
asupra soluţiei ce se reclamă să fie dată;
c) când soluţionarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care
face obiectul altei judecăţi.

4. Introducerea contestaţiei pe calea administrativă:

a) nu suspendă de drept executarea actului administrativ fiscal;

b) suspendă de drept executarea actului administrativ fiscal;
c) se poate suspenda executarea actului administrativ fiscal de către organul fiscal la cererea expresă
a contestatorului şi dacă se face dovada existenţei unor motive întemeiate.

5. Analiza contestaţiei se face în raport de:

a) susţinerile părţilor;
b) de dispoziţiile legale invocate de acestea;
c) de dispoziţiile legale aplicabile în cauză;
d) de probele existente la dosarul cauzei.

Tema 8
Stingerea obligaţiilor fiscale prin plată şi compensare

1. Pentru neplata la termen a creanţelor fiscale datorate bugetelor statului, debitorii fiscali datorează.

a) dobânzi;
b) penalităţilor de întârziere;
c) majorărilor de întârziere.

2. Compensarea operează de drept la data la care ambele creanțe există şi sunt reciproce, fiind
deopotrivă şi în acelaşi timp:

a) Certe;
b) Lichide;
c) Exigibile;
d) Plătibile.

3.Care este nivelul dobânzilor:

a) 1%;
b) 0,1%;
c) 0,01%;
d) 0,02%.

4.Care este nivelul penalităţilor de întârziere:

a) 1%;
b) 0,1%;
c) 0,01%;
d) 0,02%.

5.Care este nivelul majorarilor de intarziere:

a) 1%;
b) 0,1%;
c) 0,01%;
d) 0,02%.

Tema 9
Înlesnirile la plata creanţelor fiscale

1. Categoriile de înlesniri la plată sunt:

a) amânări la plata creanţelor fiscale;

b) eşalonări la plata;
c) amnistieri la plată.

2. Organele fiscale ale unităţilor administrativ-teritoriale au posibilitatea de a acorda înlesnirilor la

plată, astfel:

a) eșalonări la plata obligațiilor fiscale și bugetare;

b) amânări la plata obligațiilor fiscale și bugetare;
c) scutiri de majorări de întârziere;
d) reduceri de majorări de întârziere.
3. Pentru debitorii care nu constituie niciun fel de garanție, înlesnirea se poate acorda pentru o
perioadă de cel mult:

a) 6 luni;

b) 1 an;
c) 5 ani.

4. Nu este necesară constituirea de garanții:

a) pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată;

b) pentru obligațiile fiscale cele care fac obiectul amânării la plată de până la 5.000 lei în cazul
persoanelor fizice;
c) pentru obligațiile fiscale cele care fac obiectul amânării la plată de până la 20.000 lei în cazul
persoanelor juridice.

5. În cazul pierderii valabilității eșalonării la plată se datorează o penalitate de:

a) 1%.

b) 2%.
c) 5%.

Tema 10
Restructurarea creanţelor fiscale

1. În cazul adoptării măsurii înlesnirii la plată, planul de restructurare a obligaţiilor bugetare trebuie să
prevadă:

a) posibilitatea anulării creanţelor fiscale;

b) perioada necesară pentru înlesnirea la plată, precum și cuantumul și termenele de plată a ratelor
stabilite printr-un grafic de plată;
c) modalitatea de plată a obligațiilor bugetare.

2. Persoanele care efectuează supravegherea debitorului fiscal au următoarele drepturi:

a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și

alte asemenea ședințe privind managementul debitorului, în calitate de observator;
b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea debitorul, în condițiile prevăzute în
C.pr.fisc.;
c) să aibă acces la toate documentele primite de debitor sau care emană de la debitor, inclusiv
contracte, oferte sau alte acte, în condițiile procedurale reglementate în C.pr.fisc.;
d) să declanşeze executarea silită, în caz de nerespectare a planului de restructurare.

3. Persoanele care efectuează supravegherea debitorului fiscal au următoarele obligaţii:

a) să analizeze raportul privind stadiul implementării măsurilor incluse în planul de restructurare

întocmit de expertul independent;
b) să semneze pentru luare la cunoștință toate cererile, declarațiile și orice alte documente depuse
de debitor la organul fiscal competent;
c) să discute cu expertul independent și să propună măsurile și soluțiile permise de lege, în cazul în
care se constată abateri în implementarea planului de restructurare. În funcție de elementele de
risc identificate, ele vor putea propune şi instituirea de măsuri asigurătorii, în condiţiile C.pr.fisc;
d) să efectueze plata creanţelor fiscale pentru care s-a deschis procedura restructurării.

4. Pe parcursul desfăşurării procedurii de restructurare a obligaţiilor bugetare, debitorul fiscal are

următoarele obligații:

a) să informeze și să comunice, în timp util, persoanelor care efectuează supravegherea data, ora și
locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de
administrație și alte asemenea ședințe privind managementul debitorului, precum și documentele
ce urmează a fi supuse dezbaterii;
b) să permită accesul persoanelor care efectuează supravegherea în toate locațiile în care își
desfășoară activitatea, la solicitarea expresă a acestora, în condițiile C.pr.fisc.;
c) să permită accesul persoanelor care efectuează supravegherea la toate documentele primite de
debitor sau care emană de la debitor, inclusiv contracte, oferte sau alte acte, precum și de a
efectua copii de pe documentele solicitate, tot în condițiile reglementate prin C.pr.fisc.;
d) să informeze expertul independent și persoanele care efectuează supravegherea despre
întârzierile în implementarea măsurilor stabilite în planul de restructurare, cauzele acestora,
precum și soluțiile ce urmează a fi luate.

5. Măsura de anulare a unor obligații bugetare principale:

a) poate avea loc pentru maximum 50% din totalul obligațiilor bugetare principale;
b) nu poate avea ca obiect obligații bugetare principale și accesorii reprezentând ajutor de stat de
recuperat;
c) poate avea loc pentru minim 50% din totalul obligațiilor bugetare principale.

Tema 11
Stingerea obligaţiilor fiscale prin prescripţie, insolvabilitate, declanşarea procedurii insolvenţei, darea
în plată şi amnistia fiscală.

1. Darea în plată are ca efect:

a) stingerea creanţelor fiscale, fără realizarea sumelor de bani la bugetele publice, dar cu extinderea
patrimoniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
b) transferul proprietăţii asupra bunurilor imobile indicate de către debitorul fiscal;
c) evitarea cheltuielilor de executare silită inutile.

2. Insolvabilitatea debitorului fiscal are ca efect:

a) scăderea creanţelor fiscale din evidenţele organelor fiscale;
b) radierea creanţelor fiscale după împlinirea termenului de prescripţie;
c) declanşarea executării silite a creanţelor fiscale

3. Creanțele fiscale restante se anulează în următoarele situații:

a) dacă sunt în cuantum total de până la 40 de lei;

b) dacă sunt în cuantum total de peste 40 de lei;
c) ulterior închiderii procedurii insolvenței, în situația în care creanțele nu sunt admise la masa
credală, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă
ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase;
d) ulterior închiderii procedurii de reorganizare judiciară, în situația în care creanțele fiscale nu sunt
acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, sub rezerva ca debitorii să se
conformeze planului de reorganizare aprobat.

4. Prin obligații bugetare principale restante la 31 decembrie 2018 inclusiv se înțelege:

a) obligații bugetare pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată până la 31 decembrie
2018 inclusiv;
b) diferențele de obligații bugetare principale stabilite prin decizie de impunere comunicate până la
data de 31 decembrie 2018 inclusiv, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată
stabilit conform C.pr.fisc;
c) alte obligații de plată individualizate în titluri executorii emise potrivit legii și existente în evidența
organului fiscal în vederea recuperării la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

Tema 12
Executarea silită a creanţelor fiscale

1. Cand se considera infiintata poprirea?

a) In momentul in care tertului poprit ii este comunicata adresa de infiintare a popririi.

b) In momentul in care organul fiscal trimite adresa de infiintare a popriri.
c) In momentul in care tertul poprit confirma organului fiscal ca are o datorie patrimoniala catre
debitorul fiscal.

2. Sunt exceptate de la executarea silita mobiliara:

a) alimentele necesate timp de 2 luni.

b) combustibilul necesar incalzirii si prepararii hranei timp de 3 luni de iarna.
c) bunurile de uz personal sau casnic.
d) obiectele personale cu valoare sentimentala.
3. Sunt exceptate de la executarea silita imobiliara:

a) bunurile imobile ale debitorului.

b) spatiul minim de locuit necesar debitorului si familiei sale.
c) bunurile imobile nu se excepteaza.

4. Cine participa la distribuirea sumelor?

a) toti creditorii debitorului.

b) numai creditorii fiscali.
c) toate persoanele implicate in executarea silita, inclusiv debitorul fiscal.

5. Ce valoare are procesul-verbal de adjudecare?

a) de somatie de plata.
b) de titlu de proprietate.
c) de incheiere a licitatiei publice.

Tema 13
Răspunedrea juridică în dreptul fiscal

1. Poate avea evaziunea fiscala caracter legal? Comentati.

a) Da.
b) Nu.
c) Da, in anumite imprejurari.

2. Ce efecte produce fiscalitatea excesiva a unui stat?

a) asigura venituri suplimentare in bugetele publice.

b) impinge contribuabilul la fapte de evaziune fiscala.
c) niciunul.

3. Statele membre ale UE. isi pot trimite agentii fiscali sa actioneze pe teritoriul altor state membre?
a) Da.
b) Nu, pentru ca este o incalcare a principiului suveranitatii statelor.
c) Da, in anumite imprejurari.

4. In ce consta asistenţa administrativă intervenită între două state in cadrul cooperarii bilaterale:

a) schimbul de informaţie.
b) asistenţa de încasare.
c) schimbul de agenti fiscali.

5. Este necesara definirea evaziunii fiscale? Comentati.

a) Da.
b) Nu.

1.Obligația civilă constituie obiect de studiu:

În dreptul persoanelor

În dreptul obligațiilor

În dreptul contractelor

2. Obligațiile naturale :

Sunt obligații civile

Sunt obligații perfecte

Sunt contracte civile

3. Obligațiile de a da:

Sunt obligații negative

Sunt obligații pecuniare

Sunt obligații pozitive

4. Obligațiile determinate:

Sunt obligații de a da

Sunt obligații de rezultat

Sunt obligații de mijloace

5. Excepția de neexecutare:

Este un principiu al contractului civil

Este sinonimă cu simulația

Este sinonimă cu reprezentarea

6. Contractul civil :

Cunoaște principiul relativității

Cunoaște principiul forței obligatorii

Este un act bilateral

7. Rezoluțiunea :

Este un principiu al contractului civil

Este o excepție de la relativitate

Este o excepție de la opozabilitate

8. Opozabilitatea

Este un principiu al contractului civil

Este o excepție de la relativitate

Este o excepție de la opozabilitate

9. Actul juridic unilateral:

Este un contract unilateral

Este un contract bilatera

10. Testamentul:

Este un act unilateral-cadru

Poate contine recunoaterea de filiație

Poate conține legate

11. Actul unilateral :

Are regim juridic diferit de contract

Este reglementat în Codul civil

Este reglementat în Codul penal

12. Actul juridic unilateral :

Este un fapt juridic licit

Este un fapt juridic ilicit

Este o excepție de la relativitate

13. Actio de in rem verso

Are ca obiect desființarea contractului

Are ca obiect revocarea contractului

Este supusă prescripției extinctive

14. Îmbogățirea fără justă cauză:

Este un fapt ilicit

Este un act juridic

Este un fapt juridic licit

15. Imbogățirea fără justă cauză :

Este un principiu al dreptului civil

Fundamentează acțiunea în rezoluțiune

Fundamentează rezilierea contractului civil

16. Faptele juridice licite :

Sunt reglementate în Codul civil

Nu sunt reglementate în dreptul pozitiv

Sunt surse de obligații

17. Răspunderea civilă:

Este o formă a răspunderii juridice

Este o formă a răspunderii penale

Este o formă a răspunderii administrative

18. Interesul lezat :

Aparține autorului atingerii

Este sinonim cu dreptul subiectiv lezat

Este temeiul reparării prejudiciului

19. Răspunderea civilă :

Presupune săvârșirea faptei ilicite

Presupune prejudiciul

Poate interveni și în absența prejudiciului

20. Răspunderea civilă :

Este parte integrantă a răspunderii juridice

Obligă autorul prejudiciului la indemnizare

Implică obligația de reparare a prejudiciului

21. Fapta ilicită:

Este o condiție a răspunderii delictuale

Este o condiție a răspunderii contractuale

Este o formă a abuzului de drept

22. Prejudiciul :

Poate fi patrimonial sau nepatrimonial

Presupune lezarea unui drept sau a unui interes legitim și serios

Este o condiție a răspunderii civile

23. Bifați afirmația corectă :

Abuzul de drept este o formă a ilicitului civil

Prejudiciul nu vizează bunurile, ci doar persoanele

Raportul de cauzalitate este o formă a ilicitului civil

24. Bifați afirmația corectă :

Prejudiciul și raportul de cauzalitate sunt sinonime

Vinovăția echivalează cu culpa

Vinovația echivalează cu intenția

25. Bifația afirmația corectă:

Minoritatea este o condiție generală a răspunderii părinților

Minoritatea este o condiție specială a răspunderii părinților

Comunitatea de locuință este o condiție specială a răspunderii părinților

26. Răspunderea comitentului

Este condiționată de minoritatea prepusului

Este condiționată de comunitatea de locuință cu prepusul

Este reglementată în Codul civil

27. Răspunderea pentru lucruri, în general :

Este reglementată în legi speciale

Este reglementată în Codul civil

Este condiționată de natura bunului

28. Ruina edificiului :

Este o condiție a răspunderii pentru lucruri, în general

Este o condiție a ipotezelor speciale de răspundere pentru lucruri

Este o formă de răspundere delictuală

29. Bifația afirmația corectă:

Daunele-interese caracterizează răspunderea delictuală

Daunele moratorii sunt o categorie a daunelor-interese

Daunele compensatorii sunt o categorie a daunelor-interese

30. Daunele compensatorii:

Sunt o categorie de daune cominatorii

Sunt o condiție a răspunderii contractuale

Sunt o condiție a răspunderii comitentului

31. Punerea în întârziere:

Este o instituție specifică garanțiilor

Este o formă de răspundere contractuală

Este o formă de răspundere delictuală

32. Prejudiciul:

Este o condiție a răspunderii delictuale

Este o condiție a răspunderii contractuale

Este sinonim cu culpa

33. Bifația afirmația corectă:

Prejudiciul de agrement este sinonim cu prejudiciul estetic

Repararea prejudiciului este guvernată de anumite principii

Prejudiciul nepatrimonial este prejudiciul pecuniar

34. Repararea prejudiciului nepatrimonial :

Permite acordarea daunelor morale

Este subordonată unui sistem mixt de reparare (mijloace patrimoniale și mijloace nepatrimoniale)

Presupune exclusiv măsuri nepatrimoniale

35. Prejudiciul cauzat integrității corporale :

Este un prejudiciu exclusiv material

Este un prejudiciu exclusiv moral

Este suferit de către persoana juridică

36. Bifați afirmația corectă :

Codul civil reglementează minimizarea prejudiciului

Codul civil reglementează prejudiciul de agrement

Legile speciale reglementează prejudiciul de agrement

37. Legitima apărare :

Este o cauză exoneratoare de răspundere civilă

Este o cauză justificativă în dreptul penal

Este o condiție a prejudiciului

38. Starea de necesitate :

Este sinonimă cu cazul fortuit

Este sinonimă cu legitima apărare

Este o condiție a răspunderii delictuale

39. Divulgarea secretului comercial:

Este o formă a divulgării secretului profesional

Este o condiție specială a răspunderii pentru lucruri

Este reglementată de Codul civil

40. Bifați afirmația corectă :

Cazul fortuit și forța majoră sunt cauze care exonerează de răspundere

Cazul fortuit provind exclusiv din câmpul de acțiune al autorului

Forța majoră nu poate fi prevăzută de nicio persoană

41. Bifația afirmația corectă

Termenul este o condiție a răspunderii civile delictuale

Termenul este o condiție a răspunderii civile contractuale

Termenul este un efect al contractului civil

42. Bifați afirmația corectă :

Condiția este o modalitate a obligației

Condiția este sinonimă cu sarcina

Condiția este sinonimă cu termenul

43. Condiția :

Poate fi pozitivă sau negativă

Poate fi posibilă sau imposibilă

Poate fi suspensivă sau rezolutorie

44. Termenul :

Poate fi suspensiv sau extinctiv

Poate fi legal, convențional sau judiciar

Poate fi stabilit de părți, de instanță sau prevăzut de lege

45. Acțiunea oblică:

Este o acțiune subrogatorie

Este o acțiune revocatorie

Este o acțiune în rezoluțiune

46. Acțiunea oblică:

Este sinonimă cu acțiunea în nulitate

Este sinonimă cu acțiunea în simulație

Are efecte față de toți chirografarii (în cazul admiterii)

47. Acțiunea pauliană:

Este o acțiune subrogatorie

Are ca efect inopozabilitatea actului juridic față de cel care a introdus acțiunea

Este o acțiune personală

48. Garanțiile generale:

Sunt garanții reale ale creditorului chirografar

Sunt garanții personale ale creditorului chirografar

Sunt reglementate în Codul civil

49. Dreptul de retenție:

d. Este reglementat în Codul civil

e. Este o formă a dreptului de gaj

f. Este o modalitate a obligației

50. Ipoteca :

d. Se constituie pe bunuri imobile sau mobile

e. Se constituie exclusiv pe mobile

f. Are ca obiect exclusiv imobile

51. Gajul :

d. Este un contract civil

e. Este un drept reala accesoriu

f. Este o formă a ipotecilor

52. Bifați afirmația corectă :

d. Ipoteca și gajul sunt garanții personale

e. Ipoteca și gajul sunt garanții reale

f. Dreptul de retenție este o creație a jurisprudenței și a doctrinei

53. Plata

a. Este un act juridic

b. Este indivizibilă, în principiu

c. Este echivalentă cu darea în plată

54. Bifați afirmația corectă:

a. Plata stinge obligația

b. Locul plăţii se stabileşte potrivit naturii prestaţiei, în temeiul contractului ori conform practicilor
dintre părţi sau uzanţelor

c. Darea în plată este expres reglementată

55. Bifați afirmația corectă :

a. Obligaţiile care constau în predarea unui bun cert sunt, în principiu, obligaţii determinate

b. Obligaţiile care constau în predarea unui bun cert sunt, în principiu, obligaţii determinate

c. Temeiul plății este datoria

56. Bifați afirmația corectă:

a. Indivizibilitatea este reglementată prin norme supletive

b. Compensația este sinonimă cu plata

c. Novația este sinonimă cu plata