Constructia si functionarea releelor de protectie

electromecanice

Definirea si clasificarea releelor de protectie

electromecanice (cu contacte)

1.Generalitati
 Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei instalatii de
protectie si comanda automata.
In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o
operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia.
In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea
de intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La
scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al
marimii de iesire.
Raportul intre valoarea de revenire si cea de actionare se numeste factor de revenire Krev.
 Marimile care caracterizeaza un anumit releu sunt urmatoarele:
-natura marimii de intrare (sau actionare )
-puterea ce trebuie absorbita la intrarea pentru ca releul sa actioneze (cu valori cuprinse intresub
1W si circa 40W);
-curentul (puterea) rezultat in circuitul de iesire, in conditile unei tensiuni admisibile date si in
functie de natura sarcinii (de exemplu, se spune ca un contact rupe 2A la 110V si sarcina rezistiva, sau
0,5A la 220V si sarcina inductive)
-numarul si pozitia contactelor releului : Un releu poate avea un numar de contacte normal deschise si
(sau) un numar de contacte normal inchise. Prin pozitia normala a unui contact se itelege pozitia
acestuia cand releul este neexcitat (sau pozitia in stare de magazie a releului );
-domeniul de actionare sau gama de reglaj pentru marimea de intrare ;
-timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurs intre momentul aplicarii marimii de
actionare, pana la inchiderea contactelor (de la valoari de circa 10-50ms, la relee instantanee, la valorii
de 0,1….10s si mai mult, in cazul releelor cu actionare temporizata prin constructia lor).

2.Clasificare
Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii.
 Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se
deosebesc:
-relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate)
-relee electrodinamice (fara fier sau cu fier)
-relee magnetoelectrice
-relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice)
-relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic)

 Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc:

-relee de curent (pt curent continu sau alternativ)
-relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa)
-relee de putere (activa, reactiva, aparenta)
-relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta)
-relee de frecventa (sau de alunecare)
-relee de defazaj (de succesiune a fazelor )

 Dupa felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se

deosebesc:
-relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita
valoare maxima, dinainte stabilita;
-relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita
valoare minima, dinainte satabilita;
-relee directionale, a caror actionare se produce numai la schimbarea sensului marimii de intrare (de
exemplu, schimbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale;
-relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi
aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita.

Relee electromagnetice
Releele construite pe principiul electromagnetic sunt cele mai raspandite relee electrice cu
contacte.Aceste relee sunt utilizate in curent continuu si alternativ; functionarea lor se bazeaza pe
atragerea unei armaturi de otel de catre o bobina cu miez de fier (electromagnet).

1.RELEE ELECTROMAGNETICE DE CURENT SI TENSIUNE

Releele electromagnetice de curent si tensiune sunt relee de curent maxim, si tensiune maxima si de
tensiune minima. Din aceasta categorie fac parte releele de tip RC (relee de curent) si de tip RT (relee
de tensiune ), fabricate in tara.

 Releul maximal de curent tip RC (fig. 1.1)

este un aparat electromagnetic cu armatura
mobila rotitoare, alimentat cu curent alternativ
de 50Hz. –Releul se compune dintr-un miez de
fier 1, pe care sunt atasate bobinele 2.
In intrefierul electromagnetului se poate roti o armatura de otel 3 (paleta
mobila), solidara cu axul releului .Pe acelasi ax este fixat un capat al resortuli
4.celalalt capat al resortului 4 este solidar cu levierul indicatorului de regalaj 7,
care se poate deplasa intre limitele fixate pe scara de reglaj 8.O piesa izolata
poarta “calaretul” metallic 5 care asigura ichiderea contacelor fixe 6 se leaga
la cele doua borne ineterioare ale rleului.
Cand bobinele electromagnetuli sunt parcurse de curent, armatura 3 tinde sa se
roteasca in intrefier spre polii miezului 1. sub actiunea proportionala cu patratul
fluxului magnetic F, ocupand pozitia cea mai favorabila unui flux maxim.
Cuplul activ care produce deplasarea armaturii se poate exprima prin relatia;
Ma=KtF2=K2I2r
Ir fiind curentul prin bobina releului, iar K1 si K2 constante care depind de caractersticile constructive ale
releului .
Deplasarii armaturii 3 in sensul direct indicat de sageata in fig. 1.1 (sensul actionarii contactelor
mobile ale releului) I se opune cuplul antagonist dat de resortul 4 si cuplul antagonist produs de frecari
in lagare. Se poate scrie deci relatia cuplului antagonist rezultat;
Mr=Mro+K3(d-do)+Mfr,
In care, Mroeste cuplul antagonist initial, d-do deplasarea unghiulara a armaturii, M fr cuplul antagonist
produs de frecari (practi constant);
In cazul cresterii curentului in infasurarile releului pina la valoarea pentru care M a>Mr, pe tot parcursul
deplasarii armaturii mobile, in urma atragerii acestei armaturi spre polii electromagnetului , contactele 5
si 6 (normal deschise) se inchid si releul actioneaza . Valoarea minima a curentului I r la care releul
actioneaza, inchizandu-si contactele se numeste curent de actionare al releului Iar.
Raportul dintre curentul de revenire si curentul de actionare a releului reprezinta factorul de revenire
a releului :
I rev r
K rev 
I ar
Factorul de revenire este intodeauna subunitar pentru releele maximale si supraunitar penutru cele
minimale.
Releul de curent tip RC este un releu de maximal, actionand numai in cazul cresterii curentului I r,
peste valoarea reglata.Coeficientul de revenire a releului RC este : R rev=0,85. Releul are infasurari cu
spire putine, de sectiune mare, care sunt parcurse de curenti mari; Irn=0,2….200A.
Curenrul de actionare a releului maximal de curent RC poate fi reglat prin variatia tensiuni initiale a
resortului antagonist (reglare continua) si prin schimbarea conixiunii (serie sau paralel) la cele doua
sectii ale bobinei releului (reglare in trepte).
Alte relee electromagnetice de curent si de tensiune fabricate in tara sunt prevazute cu o singura
bobina, avand o priza mediana, pentru modificarea domeniului de reglaj de la simplu la dublu.
Tensiunea resortului se modifica, rotind indicatorul de reglaj 7.
Punerea la punct a releului se modifica (aducerea in scara) se poate face cu doua suruburi care
limiteaza pozitia de repaus (corespunzatoare curentului I r) si pozitia de actionare (corespunzatoare
curentului Irev r) a paletei mobile 3 in campul magnetic al electromagnetului 1.
Timpul propriu de actionare al releului RC este practic nul (de ordinul 0,05s).Releul poate fi folosit
atat in curent continuu cat si in curent alternativ , are o constructie simpla si prezinta mare stabilitate in
functionare.
 Releul de tensiune RV maximal sau minimal de tip electromagnetic.

Se deosebeste de releul de curent RC, numai prin faptul ca bobinele releului de

tensiune au spire multe si subtiri, fiind construite astfel incat sa reziste la o tensiune

nominala de alimentare. Releul maximal de tensiune actioneaza la cresterea tensiuni

peste valoarea reglata, inchizandu-si contactele normal deschise; cel de tensiune

minima (sau minimal) actioneaza la scaderea tensiunii sub valoarea reglata.

Tensiunea de actionare al releului se regleaza prin modificarea tensiunii iniţiale a resortului

antagonist si prin schimbarea (serie sau paralel) la cele doua sectii ale bobinelor de tensiune.
Factorul de revenire al releului maximal de tensiune este 0,85, iar minimal are valoarea :
1
 1,2
0,85

RELEE ELECTROMAGNETICE DE TIMP

Releele electromagnetice de timp se folosesc in schemele de protectie in scopul introducerii

temporizatorilor necesare pentru functionarea selective a protectiei prin relee.
Releul electromagnetic de timp RT, cel mai frecvent intalnit, este compus dintr-un system
electromagnetic de tip solenoidal si un mecanism de ceasornic care este armat de sistemul
electromagnetic (fig. 1.2).
La trecerea curentului prin bobina electromagnetului 1, miezul acestuia este atras
si, prin intermediul surubului fara sfarsit 2 si al rotii dintate 3, determina rotatia piesei
intermediare 4. Aceasta produce tensionarea resortului 5, care antreneaza in rotetie
axul echipajului mobil 6 (de retinut ca axu rotii dintate 3 nu este cuplat mecanic cu
axul echipajului mobil). Roata dintata 7, fixata pe axul 6, se angreneaza cu roata
dintata de pe axul unui mecanism de ceasornic 8, care determina o anumita viteza de
rotatie a echipajului mobil al releului de timp. Tot pe axul 6 este fixat contactul mobil
9, care se roteste odata cu cu axul echipajului mobil, pana ajunge la contactul fix 10,
inchizand circuitul AB (releu actioneaza).
 Dupa intrerupere curentului din bobina electromagnetului 1, miezul acestuia este impins de
resortul de revenire 11 spre stanga .
Axul echipajului mobil impreuna cu toate elementele solidare cu axul revine brusc in pozitia
initiala (releu dezeexcitat). Un opritor 12 limiteaza cursa contactuluimobil 9 la revenire.
Timpus de actionare a releului RT se regleaza prin variatia distantei dintre pozitia initiala a
contactului mobil 9 si a contactului fix 10 care limiteaza cursa. Pentru fixarea unui anumit reglaj de timp
(timpul de actionare al releului Iar) contactul 10 se deplaseaza pe sacara de reglaj 13 pana la o anumita
diniziune a acestuia . Scara de reglaj a releului este etalonata in secunde si are o foarma semicirculara.
Bobina electromagnetului 1 este calculata pentru un curent de scurta durata (de maxim 20-30s) la
tensiunea nominala
Temporizarea releului RT este independente de valoarea tensiunii amplificate bobinei, cu conditia
asigurarii unei tensiuni de actionare Uar  0,7Unr.

RELEE ELECTROMAGNETICE INTERMEDIARE

In cazurile in care capacitatea de rupere a contactelor sau numarul de contacte de lucru ale releelor
principale electromagnetice (de exemplu de tensiune, de timp etc.) sunt insuficiente se folosesc relee
inermediare .
Releele inermediare de tip RI, se construiesc in
tara noastra. Sunt aparate electromagnetice cu armatura
basculanta, de curent continuu sau alternativ;in fig. 1.3
este reprezentat schematic un astfel de releu. Circuitul
magnetic este construit din tole magnetice. Cand
curentul circula prin infasurarea bobinei 1, miezul ei
atrage armatura basculanta 2, impruna cu puntea de
contacte mobile 3, care deschid contactele fixe , normal
inchise 5 si inched contactele, fixe, normal deschise 4
si, in consecinta, releul actioneaza. Dupa intreruperea
curentului din bobina 1, sub actiunea resortului 6,
armatura basculanta 2, revine imediat in pozitia initiala
si contactele releului revin la pozitia normala (releu
dezexcitat).
Timpul de actionare a releelor inermediareeste de numai
cateva sutimi de secunda si din aceasta cauza,
ele influientiaza putin aspra timpului de actionare
a protectiei
Releele
intermediare se
utilizeaza fie pentru a
“amplifica” un semnal
mai slab, de la un
traductor sau un alt
releu , fie pentru
multiplicarea
numarului de circuite.
Releele
intermediare se
executa pentru
tensiuni nominale de
24, 48, 110 si 220 V,
avand tensiunea
minima de actionare
0,5Un (la aceasta
tensiune este invinsa
forta antagonista a
resortului 6).
Contactele releului
suporta , fara sa se
deformeze, un curent
de 5A timp de 20 min.
In fig 1.4 este
reprezentat un astfel
de releu intermediar
RELEE ELECTROMAGNETICE DE SEMNALIZARE

Releul de semnalizare tip Rds, fabricat de asemenea in tara, este un releu electromagnetic care
semnalizeaza optic si isi inchide contactele, in functie de marimea de actionare (curentul continuu sau
tensiunea continua) ce se aplica bobinei.
In fig. 1.5 este reprezentata schema constructiva a unui asemenea releu .
In momentul in care infasurarea 2 a electromagnetului 1 este parcursa de current (bobina se
alimenteaza la bornele A, B), armatura mobila 3 este atrasa spre electromagnet. Cand armatura 3 se
deplaseaza , clapeta de semnalizare (steguletul) 6 nu mai este sustinuta si cade sub actiunea greutatii
proprii, efectuand o rotatie de 900pana in dreptul ferastruici 7 . Clapeta 6 este readusa manual in pozitia
normala (corespunzatoare starii dezexcitate a releului) cu ajutorul butonului 8. Intregul mecanism al
releului este inchis intr-o carcasa , avand o ferastruica in dreptul pozitie clapetei cazute .
Daca steguletul (clapeta ) este in dreptul vizorului , inseamna ca releul a lucrat . Readucerea clapetei
se face manual pentru ca personalul de serviciu sa fie obligat sa inregistreze protectia care a lucrat .

Deoarece actionarea unor tipuri de protectii este insotita de o semnalizare luminoasa s-a prevazut o lama
de contact 4, care, la rotirea clapetei , inchide contactele 5 ale circuitului de semnalizare .
Releele de semnalizare din seria Rds se construiesc in doua variante ;
-releu tensiune, avand bobina cu un numar mai mare de spire (se conecteaza in derivatie cu infasurarea
releului de timp, sau cu infasurarea releului intermediary.
-releu de current, avand bobina cu spire mai groase si mai putine (se leaga in serie cu bobina de
declansare a dispozitivului de actionare a intreruptorului, sau infasurarea releului intermediar).
 Relee magnetoelectrice

Functioanare releelor magnetoelectrice se bazeaza pe cuplul care se exercita aspura unei bobine
parcurse de curent continuu de catre campul magnetic al unui magnet permanet.
In figura 1.6 este prezentat schematic un releu magnetoelectric.In intrefierul magnetului permanet 1
se gaseste un miez cilindric 2, de fier moale, in jurul caruia se poate roti un cadru mobil 3, care poarta
bobina 4 a releului.Curentul continuu I este adus la bobina releului prin intermediul unor antagoniste. O
data cu rotirea intr-un sens sau altul a cadrului mobil se deplaseaza contactul fix 6, solidar cu cadrul, ceea
ce provoaca inchiderea sau deschiderea contactelor fixe 7.
Cuplul aplicat bobinei releului este proportional cu, curentul care o parcurge conform relatiei :
M=KI
Releele magnetoelectrice sunt foarte sensibile, putand fi construite pentru puteri de actionare de
ordinul 10-10 W. Ele prezinta insa dezavantajul ca nu pot funciona in curent alternativ, deoarece atunci
cuplul midiu de actionare este nul.

Relee de inductie

Releele de iductie sunt relee electrice cu contacte a caror functionare se bazeaza pe cuplurile si
fortile electromagnetice care se exercita asupra unor conductoare masive sau filiforme (situate intr-un
camp magnetic variabil in timp), in care se induc curenti prin inducti electromagnetica.
Relee de inductie sunt de mai multe feluri : de curent, directionale, de impedanta,diferentiale si
releele-balanta (ele lucreaza numai in curent alternativ).
 Releu de inductie directional de putere
In cele ce urmeaza se prezinta, spre exemplificarea, releul de inductie directional de putere.
Releul de putere directional (tip IMB 171/1), cu doua bobine cu rotor cilindric, actionand la schimbarea
sensului puterii electrice este reprezentat schematic in figura 1.7.

In principiu, releul este format dintr-un circuit magnetic m cu poli aparenti, un rotor cilindric de aluminiu
r, infasurarile de curent si tensiune plasate pe jugul m, un contact normal deschis c si un contact mobil
actionat de paleta p, fixata pe axul rotorului cilindric. Cilindrul de otel f, plasat in interiorul cilindrului de
aluminiu r, serveste la reducerea reluctantei circuitului magnetic total. In intrefierul electromagnetului M
se roteste cilindrul de aluminiu ( polii sunt notati cu M in figura 1.8.), avand rolul de a amortiza
oscilatiile rotorului, si un resort antagonist RA, care mentine contactele releului dezexcitat in pozitia
„normal deschis”.
Infasurarea este formata de doua bobine legate in serie, aşezate pe doi poli, iar Infasurarea de
tensiune din patru bobine legate in serie, aşezate pe toate laturile circuitului magnetic exterior.
In figura 1.9 este reprezentata diagrama fazoriala a tensiunilor si a curenţilor.
Funcţionarea releului de putere se bazează pe acţiunea reciproca dintre fluxurile magnetice
variabile in timp si curenţii indus de acestea in elementul mobil al releului ( rotorul cilindric r ).
Cuplul de rotaţie al releului este dat de relaţia :

M rot = K Ф I Ф U cos ( φ r + α ). ( 1. 5. )

Pana la saturaţia miezului magnetic, fluxurile sunt proporţionale cu curenţii, adică :

Ur
Z
Ф I = K1 I r ; Ф U = K 2 I t = K 3 U = K 4 U r ( 1. 6. )

Unde Z U este impendanta bobinei de tensiune a releului, iar K 1, K 2, K 3, K 4 sunt coeficienţii de

proporţionalitate. La funcţionarea in regim nesaturat, in relaţia 1. 5. devine :

M rot = K’ U r I r cos ( φ r + α ). ( 1. 7. )
 Expresia U r I r cos ( φ r + α ) are aspectul unei puteri. După cum aceasta expresie este
pozitiva sau negativa, releul acţionează sau nu acţionează ( rotorul se roteşte intr-un sens sau altul ). De
aceea, releele de putere se mai numesc si relee direcţionale.
Pentru α = 0, cuplul de rotaţie maxim se obţine la valoarea : φ r = 0. In acest caz, releul are o
caracteristica de acţionare cosinusoidala si se numeşte releu Wattmetrie ( acţionează numai pentru U r Ir
cos φ r > 0 ).
Daca in serie cu bobina de tensiune se leagă un condensator de capacitate C, care defazează
curentul I t, compensând complet reactanţa inductiva a bobinei ( ceea ce echivalează cu α = 90 0 ),
expresia cuplului M rot devine ( in modul ) : M rot = K’ U r I r sin φ r, iar condiţia de acţionare al releului
este : U r I r sin φ r > 0. Un asemenea releu are o caracteristica sinusoidala si poarta numele de releu
varmetrie.
Valorile uzuale pentru unghiul α sunt cuprinse intre 30 0 si 45 0. Releul direcţional intra in
funcţiune atunci când cuplul de rotaţie M rot întrece cuplul antagonist, dat de resortul RA ( fig. 1. 8. ) .

Funcţionarea releului direcţional poate fi studiata pe caracteristica unghiulara al releului, care reda
dependenta dintre tensiunea de acţionare U act si defazajul φ r pentru I r = ct ( fig. 1. 9. ). Pe aceasta curba,
pentru fiecare curent I r dat se poate citi care este valoarea tensiunii de acţionare
U r = U act corespunzătoare unui anumit defazaj φ r  0 . Pentru diferite valori ale lui I r se obţine o
familie de astfel de caracteristici cu Ir = ct . Cu ajutorul curbelor U act = f ( φ r )
pentru I r = ct, se poate determina unghiul φ r la care releul direcţional are cea mai mare sensibilitate
numit si unghiul sensibilităţii maxime ( fig. 1. 10. )
 Construcţia si funcţionarea releelor statice

Avantajele introducerii releelor statice (electronice)

in schemele de protecţie

Din punct de vedere al rapidităţii de acţionare, releele electronice statice (fara contacte) sunt
superioare celor electromecanice, datorita eliminării inerţiei elementelor in mişcare. In plus, timpul
propriu de acţionare a releelor electronice este foarte redus (aproape nul), iar revenirea se produce mai
rapid. Protecţiile realizate cu relee electronice permit obţinerea unor caracteristici de acţionare
complicate, necesare in cazul protecţiilor complexe (de exemplu, protecţia de distanta), ceea ce conduce
la o buna selectivitate si sensibilitate a protecţiei prin relee. In comparaţie cu releele electromecanice,
functioanrea releelor electronice este mai puţin influenţata de şocuri mecanice, vibraţii, sau de prezenta
prafului in atmosfera. Durata mare de viata, independenta de conditile exploatării, consumul redus de
putere si numărul mare de acţionari sigure (practic nelimitat) conferă, de asemenea, însemnate avantaje
releelor electronice de protecţii.
O data cu apariţia semiconductoarelor si a circuitelor integrate (de data mai recenta), protecţiile cu
relee electronice fara contacte au capatat o utilizare din ce in ce mai larga. Sa extins, tot o data , utilizarea
releelor cu contacte in gaz (relee „reed” sau relee „fara armatura”). Schemele de protecţie cu relee statice
au permis aplicarea unora dintre principiile moderne ale automatici in tehnica protecţiei prin relee (ca de
exemplu, principiul adaptrii si cel al optimalităţii).

Exemple de relee statice

 In fig. 2.1 este reprezentata schema unui releu static electrionic, realizat cu tranzistore.
Doua tranzistore identice T1 si T2 sunt conectate, in fig. 2.1 in montaj simetric.
 Intrucat rezistentele R1=R2 si R’1=R’2 au valori relativ mari (de ordinul zecilor de kiloohmi), iar
rezistentele Rc1=Rc2 sunt rezistente de sarcina (de circa 1…2kΩ), rezulta ca valorile curentilor de
circulatie I1 si I2, ca si ale curentilor din baza I B, sunt neglijabile in raport cu curentii de emitor I E sau de
colector IC.
Sa presupunem ca numai tranzistorul T 1 se afla in regim de conductie, adica rezistenta de sarcina
(de colector R ct) este strabatuta de un curent mare I ct (plus I 2 neglijabil), in timp ce prin rezistenta de
sarcina Rc2 curentul este practic zero (I 1 este neglijabil).
Fata de o stare „initiala” in care T 1 este blocat, potentialul colectorului C 1 creste (devine „ mai
pozitiv”). Acest lucru are ca efect scaderea curentului I 2, adica o „pozitivare” a bazei B 2, paralel cu o
„negativare” a punctului E2, datorita curentului IE1, ceea ce face ca tensiunea baza-emitor a lui T 2 sa
devina pozitiva, adica T2 sa fie blocat. Pe de alta parte, starea de blocare a tranzistorului T 2, deci
negativarea colectorului C2, creează o tensiune negativa baza-emitor a tranzistorului E 1 si asigura astfel
regimul de conductie al acestuia.
Daca se aplica brusc o tensiune pozitive de intrare U 1 pe jonctiunea baza-emitor a lui T 1, suficienta
pentru ca, pentru moment, UEB1 > 0, tranzistorul T1 se blocheaza, colectorul C1 se negativeaza, I2 creste,
deci B2 se negativeaza, ceea ce are ca efect UBE2 < 0, adica T2 incepe sa conduca. Sistemul „basculeaza” ,
adica acelasi proces descris la inceput are loc invers (T 2 conduce, iar T1 este blocat) si curentul prin Rc2
creste brusc de la zero (deoarece IB1 + I1 sunt neglijabile) la o valoare relativ mare Ic2 (curentul de colector
a lui T), ceea ce reprezinta o functionare de tip releu.
Conditia de functionare a releului static prezentat este: plus U 1  - UBE1, unde UBE1 reprezinta
tensiunea baza-emitor a tranzistorului T1 in regim de conductie.
Releul prezentat se mai numeste si bistabil (deoarece, in stare deschisa, este stabil in ambele
pozitii) sau trigger.
 Alte relee statice (fara contacte) sunt realizate cu punti redresoare si amplificatoare cu
reactie pozitiva sau cu relee „reed” (cu contacte in gaz).

Comparatie intre releele electromecanice si releele

electronice
1. Avantajele releelor electronice
Printe avantajele mai importante a releelor electronice se numara urmatoarele:
 Releele electronice permit obtinerea unei rapiditati superioare celei atinse de
releele electromecanice.
 Releele electronice perimt obtinerea unor caracteristici de actionare cu
performante superioare celor asigurate de releele electromecanice.
 Folosirea componetelor electronice in constructiea releelor a condus la elabolarea
unor noi principii de realizare a protectiilor.
 Prin utilizarea releelor electronice se asigura o reducere importanta a consumului
de la transformatoarele de curent, ceea ce permite evitarea functionarii in saturatie
a circuitelor magnetice ale acestor transfoamatoare, deci miscarea erorilor care pot
interveni in functionarea protectiileor.
 Releele si protectiile electronice au gabarite mai mici de cat cele electromecanice,
conducand la reducerea dimensiunilor panourilor si a camerelor in care sunt
instalate.

2. Dezavantajele releelor electronice

 Releele electronice sunt influentate de factori perturbatori (in special de variatiile temperaturii
mediului ambiant) in masura mult mai mare decat releele elctromecanice. Trecerea de la tranzistoarele
cu germaniu la tranzistoarele cu siliciu a micsorat acest dezavantaj.
Vecinatatea dintre instalatiile electromagnetice protejate, prin care circula curentii de ordinul
kiloamperilor, si schemele electronice de protectie, prin care circula curenti de ordinul microamperilor,
constituie o dificultate in utilizarea releelor electronice. Dificultatea este determinata de faptul ca supra
tensiunile induse in circuitele electronice (din cauza variiatiei curentilor din instalatiile protejate, in
special la efectuarea unor comutari in circuitele primare, de inalata tensiune) pot conduce in deterioararea
tranzistoarelor.
 Pentru micsiorarea valorilor supratensinilor induse este necesar ca echipamentele electronice de
protectiie sa fie judicios amplasate in raport cu circuitele primare protejate, sa fie folosite cabluri
ecranate, sa se realizeze in bune conditii legaturile la pamant.
De asemenea, influenta comutarilor din circuitele operative de curent continuu ale statilor
electrice asupra functinarii releelor electronic constituie un dezavantaj al acestei categorii de releele.

2. Perspective

Una dintre solutiile care se contureaza in prezent consta in folosirea in paralel a noilor protectii
electronice cu protectiile clasice, cu relee electromecanice. In acest mod, marea responsabilitate a
protectiei unor importante instalatii electroenergetice este impartita intre protectiile electronice si
echipamentele indelung verificate cu relee electromecanice, care le dubleaza pe cele electronice.
Aceasta dublare este justificata economic, intrucat pentru instalatiile electro energetice importante
linia actuala consta nu numai in dublarea protectiilor de baza prin protectii de rezerva, ci chiar in
dublarea protectiilor de baza, pentru crestere sigurantei in functioanare.
Folosirea circyuitelor integrate permite extinderea utilizarii protectiilor electonice, datorita
avantajelor acestor circuite din punct de vedre al fiabilitatii, performantelor si miniatirizarii.
Releele directionale IMB 171/1 sunt relee rapide, cu timp de actionare foarte scurt, de cateva
sutimi de secunda. Coeficientul de revenire este : Krev=0,7.

Semne conventionale pentru relee si sisteme de

protectie prin relee
Semnele conventionale pentru reprezentarea releelor de protectie, precum si a sistemelor de
protectie prin relee sunt stabilite de STAS 1590/8-71.
 In schemele de principiu ale protectiilor, releele se reprezinta printr-un patrat, avand
deasupra un semicerc (fig. 3. 1.). Patratul simbolizeaza elementul sensibil al releului; in partea
inferioara a acestuia se reprezinta legaturile la circuitele care alimenteaza bobina releului
respectiv. Semicercul simbolizeaza elementul mobil al releului, cu contactele acestuia. De aceea,
in interiorul semicercului se reprezinta toate contactele releului.
Contactele se reprezinta in pozitie de repaus, adica in situatia cand bobina (sau bobinele)
releului nu sunt alimentate. Astfel spus, pozitia normala a contactelor este pozitia pe care ocupa acestea
atunci cand releul se afla in magazin de aparate.
In fig. 3. 2. este reprezentat simbolul unui releu intermediar, avand doua contacte normal
deschise (contactele 1 si 2) si doua contacte normal inchise (contactele 3 si 4).
In tabela 3.1. se prezinta semnele conventionale ale releelor de protectie (conform STAS
1590/8-71), iar in tabela 3.2. sunt grupate semnele conventionale pentru contactele si bobinele releelor de
protectie (conform STAS 1590/6-71 si 1590/8-71).
La reprezentarea in schemele detaliate, bornele se deseneaza sub forma unor cercuri in
care se noteaza cifrele de numerotate (sau marcarea) a acestora.
 Reprezentarea conectarii in circuit a contactelor se face astfel incat parcurgerea circuitului de la
comanda la executie se face de la stanga la dreapta (sau de sus in jos)
 In tabela 3. 3. sunt prezentate cateva din semnele conventionale pentru sisteme de
protectie prin relee, mai des folosite. Prin sistem de protectie se intelege combinatie de relee
care au scopul de a asigura protectia completa in potriva unor anumite defecte sau regimuri
anormale de functionare.