ZIDARIE Plansee Si Infrastructura 2010-2011

ESTE INTERZISA PUBLICAREA DE ORICE FEL (INCLUSIV PE SITE-URI SI
GRUPURI) FARA ACORDUL AUTORULUI
PROIECTAREA PLANŞEELOR LA
CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ
PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ
De regulă, planşeele se proiectează ca diafragme rigide în planul lor care să

asigure conlucrarea elementelor verticale pentru preluarea forţelor
orizontale.
Rigiditatea planşeelor în planul lor depinde de:

– alcătuirea constructivă
– dimensiunile şi poziţiile golurilor mari
Conf. CR6-2006, utilizarea planşeelor cu rigiditate nesemnificativă în plan

orizontal (planşeele din lemn) este permisă numai în condiţii speciale
(stabilite de P100-1/2006)
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 1

PLANŞEE DE B.A. MONOLIT
min.13 cm
(cm) p (cm)
hplacă =
180
Grosimea minimă a plăcii de b.a. – 13 cm
Goluri de dimensiuni mari
DA!
NU!

Console din placa de b.a.
Consolele exterioare (balcoane, copertine) vor fi amplasate la nivelul

planşeului curent; se acceptă o denivelare ≤ 20 cm cu asigurarea
continuităţii structurale.
≤ 20 cm
Se acceptă console de b.a. în poziţii intermediare, încastrate în zidărie, cu

respectarea următoarelor condiţii:
- deschiderea consolei Lc ≤ 3t, unde t = grosimea peretelui (în caz
contrar se introduc elemente de b.a. în perete)
- accesul oamenilor pe consolă este ocazional (pentru întreţinere)
- rezemarea consolei se face pe toată lăţimea ei
Denivelări
Faţa superioară a planşeelor va avea de regulă aceeaşi cotă de nivel pe

toată suprafaţa construcţiei.
In mod excepţional, se acceptă decalări ale feţei superioare a planşeului
mai mici decât înălţimea curentă a centurilor (≤ 20 cm).
≤ 20 cm

PLANŞEE DIN LEMN
1 – Grindă curentă; 2 – Grindă de margine; 3 – Grindă de podest; 4 – Grindă-jug; 5 – Coş;

6 – Perete de neportant; 7 – Grinda ranforsată sub perete neportant; 8 – Perete portant
PLANŞEE DIN LEMN
Imbinări de continuitate la grinzi de lemn

a) Grinzi decalate, bulonate; b) Grinzi în continuare, tăiate drept + scoabă; perete (grindă) de rezemare
min. 20 cm lăţime; c) Grinzi în continuare, tăiate oblic + scoabă; d) Grinzi decalate, tăiate oblic + scoabă;
perete (grindă) de rezemare min.10 cm lăţime; e) Imbinare cu chertare în “fulgerul lui Jupiter” + buloane;
f) Scoabă: 20 – 30 cm lungime, 6 – 7 cm adâncime.

PLANŞEE DIN LEMN
1 – Grindă curentă; 2 – Grindă de margine; 3 – Grindă de podest; 4 – Grindă-jug; 5 – Coş;

6 – Perete de neportant; 7 – Grinda ranforsată sub perete neportant; 8 – Perete portant
PLANŞEE DIN LEMN
Rezemarea grinzilor de lemn pe zidărie
a) Incastrare în zidărie; b) Decroş în zid; lungime de rezemare cca 15 cm; eventual pe tălpi de lemn;
c) Consolă din zidărie; d) Consolă din piatră; e) Grindă în lungul zidului sau longrină de rezemare.

PLANŞEE DIN LEMN
Rezemarea grinzilor secundare

a) Cu cep şi scobitură; b) Cu chertare la jumătate-lemn; c) Cu sabot metalic; d) Cu piesă metalică
ascunsă; e) Pe longrină fixată cu cuie de grinda principală; f) Cu şurub de strângere.
PLANŞEE DIN LEMN
Ancorarea grinzilor de planşeu la pereţi din zidărie

PLANŞEE DIN LEMN
Ancorarea grinzilor de planşeu la pereţi din zidărie
RIGIDIZAREA PLANŞEELOR DIN LEMN
Rigidizarea planşeului în planul său cu scânduri în două straturi,

dispuse pe direcţii rotite la 900 şi fixate cu cuie

PLANŞEE DIN LEMN
Cu grindă-jug (3) Intre două grinzi, cu suprimarea Pe consolă, cu suprimarea

locală a pardoselii locală a pardoselii
Rezolvarea golurilor de scări
PLANŞEE DIN LEMN

Izolarea acustică
a) Cu plafon suspendat (45 dB); b) Cu pardoseală flotantă (45 dB); c) Cu plafon suspendat (45 dB); d)
Cu pardoseală flotantă pe plăci de beton (50 dB); e) Cu pardoseală flotantă şi plafon suspendat (50 dB);
f) Cu şapă ciment şi plafon între grinzi (50 dB).
1 – Grindă lemn; 2 – Şapă ciment; 3 – Izolaţie (material elastic cu densitate mare); 4 – Plăci din derivate de lemn; 5 – Gol; 6 – Vată
minerală; 7 – Plăci beton; 8 – Scânduri sau plăci gips-carton; 9 – Şipci

PLANŞEE DIN LEMN

Izolarea acustică
g) Cu şapă ciment şi plafon suspendat (50 dB); h) Cu şapă ciment şi plafon suspendat (50 dB);
i) Cu dale de beton şi plafon între grinzi (50 dB); j) Cu dale de beton şi plafon suspendat (55 dB);
k) Cu dale de beton şi plafon suspendat (55 dB); l) Alcătuire istorică, cu moloz (55 dB).
1 – Grindă lemn; 2 – Şapă ciment; 3 – Izolaţie (material elastic cu densitate mare); 4 – Plăci din derivate de lemn; 5 – Gol;
6 – Vată minerală; 7 – Plăci beton; 8 – Scânduri sau plăci gips-carton; 9 – Şipci
RELAŢIA CLĂDIRII CU TERENUL
infrastructura, protecţia hidrofugă, protecţia termică

PROIECTAREA PRELIMINARĂ A INFRASTRUCTURII
La clădirile FĂRĂ SUBSOL infrastructura este constituită din:
– fundaţii
– socluri
– placa suport a pardoselii parterului
La clădirile CU SUBSOL infrastructura este constituită din:
– fundaţii
– pereţi de subsol
– placa suport a pardoselii subsolului
– planşeul peste subsol
FUNDAŢII LA PEREŢI STRUCTURALI
Pereţii structurali au FUNDAŢII CONTINUI (urmează traseul zidurilor

portante).

FUNDAŢII LA PEREŢI STRUCTURALI

(Conf. CR6-2006)
Funcţie de încărcări, natura terenului şi adâncimea cotei de fundare,

fundaţiile pot fi realizate într-una din următoarele variante constructive:
blocuri din beton simplu blocuri de beton simplu tălpi din beton armat
+ cuzineţi din b.a.
B≤1m
Fundaţii continue rigide (a, b, c) şi elastice (d, e)

a) fundaţii din zidărie de cărămidă sau piatră; b) blocuri de beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
c) bloc de beton simplu + cuzinet de beton armat; d) – e) fundaţii cu tălpi din beton armat

DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR DIN BETON SIMPLU
Lăţimea fundaţiilor (B)

b
INCĂRCAREA (pe 1 ml)

LĂŢIMEA FUNDAŢIEI (B) =
PRESIUNEA
ADMISIBILĂ A
TERENULUI
Alte condiţii care determină lăţimea tălpii de fundare:

– Lăţimea peretelui B ≥ b (+ 2 x 5 cm)
– La fundaţiile pereţilor de subsol - atenţie la rezemarea zidului de protecţie a h.i.!
– Lăţimea minimă constructivă (săpătură posibil de executat):

30 cm (≤ 40 cm adâncime) ... 50 cm (>1.20 m adâncime)
Lăţimea B = modul de 5 cm!
DIMENSIONAREA FUNDAŢIILOR DIN BETON SIMPLU
Adâncimea fundaţiilor (H)

b
Este determinată de:

– Adâncimea terenului bun de fundare 20 cm SUB cotă
– Adâncimea de îngheţ (numai la pereţii EXTERIORI!)

Adâncimea de îngheţ = 70 cm...1.15 m de la cota terenului
decapat, funcţie de zona climatică; pentru Bucureşti: 90 cm
20 cm SUB cotă 1.10 m
– Condiţia de unghi (α) de transmitere a eforturilor în
blocuri de BETON SIMPLU (funcţie de marca betonului)
a 2
≤
– Relaţia cu fundaţiile învecinate paralele b 3
Adâncimea H = modul de 10 cm! b

FUNDAŢII IN TREPTE
la construcţii pe teren în pantă
FUNDAŢII IN TREPTE
la construcţii cu subsol parţial
≥ 90 cm
≥ 60 cm
a ≤ 50 (70) cm
a
≥ 40 cm
a 2
≤
b 3

FUNDAŢII LA PEREŢI NESTRUCTURALI DIN ZIDĂRIE

(Conf. CR6-2006)
In funcţie de dimensiunile şi greutatea pereţilor, se poate alege una din

următoarele soluţii de fundare:
– rezemarea pe placă (dacă are rezistenţa şi rigiditatea necesară

pentru a prelua încărcările respective)
– îngroşarea locală a plăcii (pentru obţinerea rezistenţei şi rigidităţii)
– fundarea directă
SOCLURI LA CLĂDIRI FĂRĂ SUBSOL

(Conf. CR6-2006)
Soclul şi fundaţiile vor fi de regulă axate faţă de pereţii structurali.
Lăţimea soclului va fi cel puţin egală cu grosimea peretelui de la

parter; se admite o retragere de max. 5 cm a feţei exterioare a soclului
în raport cu planul zidăriei de la parter.
Soclul se va executa de regulă din beton armat.
Dacă soclul se execută din beton simplu, la nivelul plăcii parterului se

prevede un sistem de centuri din b.a. cu contur închis. Dacă înălţimea
soclului este ≥ 1.50 m, se prevede o centură de b.a şi la baza lui.

SOCLURI LA CLĂDIRI FĂRĂ SUBSOL

(Conf. CR6-2006)
Soclu b.a. Centură b.a. Centură b.a.

CTD
Soclu din Soclu din
≥ 1.50 m
beton simplu beton simplu
CTD
Centură b.a.
CTD
Bloc fundaţie
beton simplu
Soclu şi fundaţii axate faţă de

pereţii structurali.
Lăţimea soclului cel puţin egală cu Dacă soclul este din beton Dacă înălţimea soclului este
grosimea peretelui de la parter simplu, la nivelul plăcii parterului ≥ 1.50 m, se prevede şi o
(max.5 cm retragere). se prevăd centuri de b.a. centură la baza soclului.
PEREŢI DE SUBSOL
(Conf. CR6-2006)
Se dispun de regulă axat faţă de pereţii structurali din parter.
Se realizează de regulă din beton armat.
Dacă se execută din beton simplu, se prevăd două centuri de b.a. - la

baza peretelui şi la nivelul planşeului peste subsol.
Grosimea se stabileşte prin calcul, funcţie de încărcările verticale, din

acţiunea seismică şi – în cazul pereţilor de pe conturul subsolului – din
împingerile pământului.

PEREŢI DE SUBSOL
(Conf. CR6-2006)
In cazul clădirilor cu pereţi rari (în sistem ‘celular’), se recomandă

sporirea rigidităţii subsolului prin introducerea unor pereţi suplimentari.
Plan etaj curent Plan subsol
PLANŞEE DE INFRASTRUCTURĂ
(Conf. CR6-2006)
La clădirile FĂRĂ SUBSOL, placa suport a pardoselii de la parter se

execută din beton armat (chiar dacă restul planşeelor sunt din lemn!) şi
legată monolit cu soclul clădirii.
La clădirile CU SUBSOL:
– placa planşeului peste subsol va avea cel puţin aceeaşi grosime ca şi
plăcile etajelor supraterane (min.13 cm!)
– placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat şi
legată de tălpile de fundaţie, dacă:
− teren de fundare dificil
− placa susţine pereţi nestructurali din zidărie
− în zone cu seismicitate mare – ex. Bucureşti – recomandabil

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA APEI DIN SOL
Zonă convenţional uscată
Zonă capilaritate discontinuă
Zonă capilaritate continuă
Zonă apă freatică

cu presiune hidrostatică
PARDOSELI PE PĂMÂNT
protecţia hidrofugă şi protecţia termică
CLĂDIRI FĂRĂ SUBSOL

PROTECŢIA ÎMPOTRIVA APEI DIN SOL

FĂRĂ PRESIUNE HIDROSTATICĂ
PARDOSELI PE PĂMÂNT
protejate contra u.a.c.
a) Cu strat de pietriş b) Cu strat de aer
PROTECŢIA HIDROFUGĂ ŞI PROTECŢIA TERMICĂ
Profil de solclu din

aluminiu, cu
lăcrimar (Baumit)
Hidroizolaţie orizontală (rigidă)
între soclu de beton şi zidărie
Termoizolaţie polistiren expandat Termoizolaţie XPS
(EPS)
Termoizolaţie polistiren extrudat

(XPS)
Placă beton armat
Strat rupere capilaritate

pietriş şi piatră spată 10 -15 cm

Hidroizolaţie orizontală continuă
Termoizolaţie polistiren expandat Termoizolaţie

(EPS)

(XPS)
Placă beton armat

Hidroizolaţie orizontală continuă

Termoizolaţie polistiren expandat
(EPS)

(XPS)
Placă beton armat
Termoizolaţie XPS


Protecţie hidrofugă la soclu

(strat impermeabilizant elastic 2mm + Membrană impermeabilă continuă
tencuială ciment pentru soclu) racordată cu hidroizolaţia orizontală a peretelui
Soclu din blocuri ceramice Placă beton slab armat
cu impermeabilizant aplicat turnată pe folie de polietilenă
pe ambele feţe Strat pietriş min.15 cm
Fundaţie beton simplu

turnată în săpătură Teren stabil
(teren coeziv)
După: Hugues,T., Greilich, K., Peter, C., Building with

large clay blocks, Birkhäuser/Edition Detail, Münich, 2006
Armare cu rabiţ Membrană impermeabilă continuă
Placă b.a. (sau armare în zona de rezemare)

Protecţie hidrofugă la soclu turnată pe folie de polietilenă
(impermeabilizant +tencuială ciment)
Strat pietriş min.15 cm
Soclu înalt din blocuri ceramice

cu impermeabilizant elastic aplicat
pe ambele feţe; protecţie mecanică
cu plăci bituminoase ondulate sau
membrană profilată HDPE

turnată în cofraj Teren cu risc de tasări diferenţiate
(teren necoeziv)


Hidroizolaţie orizontală la perete,

pânză bitumată cu armătură metalică Fâşie polistiren expandat sau vată minerală, 5 cm
Tencuială cu terminaţie unghiulară
protejată cu profil din oţel galvanizat
sau inoxidabil (15x15 mm) + rost Membrană impermeabilă continuă
tencuială-beton închis cu mastic elastic Placă b.a.
Beton de egalizare 5 cm
Soclu de beton armat
Strat pietriş min.15 cm

turnată în săpătură
(teren coeziv)

Protecţia contra u.a.c. cu strat de aer ventilat

sub placa suport a pardoselii
Guttadrytek / Gutta Werke S.p.A.

Protecţia contra u.a.c. cu strat de aer ventilat

sub placa suport a pardoselii
Module cu rol de cofraj pierdut + barieră contra u.a.c. şi radon

Polietilenă de înaltă densitate (HDPE) din materiale reciclate

CLĂDIRI CU SUBSOL
+ +
_ +
Subsol neîncălzit Subsol încălzit
Termoizolaţie

min. 50 cm
Termoizolaţie
Hidroizolaţie verticală protejată cu

perete din cărămidă
Perete protecţie (I) Perete protecţie (II)

Hidroizolaţie Hidroizolaţie
verticală (II) verticală (I)
Hidroizolaţie bituminoasă aplicată pe Hidroizolaţie bituminoasă aplicată pe

peretele de protecţie peretele de închidere a subsolului

Termoizolaţie
Membrană din polietilenă de

înaltă densitate (HDPE)

min. 50 cm
Termoizolaţie
Membrană din polietilenă de

înaltă densitate (HDPE)

Termoizolaţie
Placă b.a.
Pietriş + piatră spartă
Umplutură pamânt
Termoizolaţie
Placă beton slab armat
Hidroizolaţie + şapă protecţie
Beton de egalizare

Placă b.a.
Termoizolaţie
Pietriş + piatră spartă
Umplutură pamânt
Placă b.a.
Termoizolaţie
Hidroizolaţie + şapă protecţie
Beton de egalizare

Sistem termoizolant Baumit EPS



Zidărie din blocuri ceramice
Termoizolaţie
Soclu b.a. turnat
Izolaţie acustică
Hidroizolaţie verticală – cu alcătuire Subsol neîncălzit

funcţie de gradul de umiditate şi tipul
de teren
Perete b.a.
In terenuri coezive şi/sau la
construcţii pe teren în pantă este
necesar şi un sistem de drenare a Şapă ciment 3 cm
apelor
Fundaţie b.a. Placă b.a.


Termoizolaţie
Tencuială hidrofugă
+ membrană HDPE
Subsol neîncălzit
Hidroizolaţie bituminoasă sau Membrană impermeabilă

membrană impermeabilă
Placă b.a.

Zidărie din blocuri ceramice
Soclu b.a. prefabricat sau Izolaţie acustică

piatră naturală
Folie polietilenă
Perete subsol din beton

armat impermeabil; grosime
min.25 cm
Termoizolaţie (polistiren
Subsol încălzit
extrudat, sticlă spongioasă)
fixată cu mortar adeziv
Termoizolaţie
Protecţie termoizolaţie cu
membrană amprentată
HDPE
Radier b.a.


Tencuială impermeabilă de soclu

armată cu rabiţ (eventual pe reţea) Hidroizolaţie orizontală
Termoizolaţie (XPS, sticlă

spongioasă) Subsol încălzit
Strat impermeabilizant elastic
Strat separator (folie polietilenă, hârtie kraft)

Strat impermeabilizant mineral
(mortar hidrofug) Termoizolaţie
(XPS, sticlă spongioasă)

Termoizolaţie la tavan, pentru

reducerea efectului de punte termică
Blocuri de beton drenante
Strat impermeabilizant
In terenuri coezive şi/sau la

construcţii pe teren în pantă este Subsol încălzit
necesar un sistem de drenare a
apelor
Geotextil Termoizolaţie
min. 20 cm
Material drenant (pietriş şi Beton de egalizare

piatră spartă) Strat pietriş
Tub de dren Ø min.100 mm,

pantă 0.5 – 1%


Strat impermeabilizant elastic
Hidroizolaţie elastică
Subsol încălzit
Plăci ondulate HDPE sau plăci
drenante geocompozite
Termoizolaţie
PROTECŢIE VERTICALĂ DIN MEMBRANE IMPERMEABILE PROFILATE HDPE

(POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE) _ Fondaline







DRENURI PERIMETRALE

(POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE)_Platon


(POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE)_Platon
PROTECŢIE VERTICALĂ DIN PLĂCI ONDULATE (HDPE)_Fondaline

1- Placă Fondaline; 2 – Hidroizolaţie

1 – Placă Fondaline; 2 – Geotextil; 3 – Dren; (eventual); 3 – Bandă acoperire; 4 – Placă
4 – Bandă acoperire; 5 – Perete subsol rigidă de acoperire; 5 – Perete subsol


ZIDARIE Plansee Si Infrastructura 2010-2011

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ZIDARIE Plansee Si Infrastructura 2010-2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ESTE INTERZISA PUBLICAREA DE ORICE FEL (INCLUSIV PE SITE-URI SI

GRUPURI) FARA ACORDUL AUTORULUI

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

De regulă, planşeele se proiectează ca diafragme rigide în planul lor care să

Rigiditatea planşeelor în planul lor depinde de:

Conf. CR6-2006, utilizarea planşeelor cu rigiditate nesemnificativă în plan

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 1

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DE B.A. MONOLIT

Grosimea minimă a plăcii de b.a. – 13 cm

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DE B.A. MONOLIT

Goluri de dimensiuni mari

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 2

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DE B.A. MONOLIT

Console din placa de b.a.

Consolele exterioare (balcoane, copertine) vor fi amplasate la nivelul

Se acceptă console de b.a. în poziţii intermediare, încastrate în zidărie, cu

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DE B.A. MONOLIT

Faţa superioară a planşeelor va avea de regulă aceeaşi cotă de nivel pe

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 3

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

1 – Grindă curentă; 2 – Grindă de margine; 3 – Grindă de podest; 4 – Grindă-jug; 5 – Coş;

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

Imbinări de continuitate la grinzi de lemn

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 4

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

1 – Grindă curentă; 2 – Grindă de margine; 3 – Grindă de podest; 4 – Grindă-jug; 5 – Coş;

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

Rezemarea grinzilor de lemn pe zidărie

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 5

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

Rezemarea grinzilor secundare

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

Ancorarea grinzilor de planşeu la pereţi din zidărie

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 6

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

Ancorarea grinzilor de planşeu la pereţi din zidărie

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

RIGIDIZAREA PLANŞEELOR DIN LEMN

Rigidizarea planşeului în planul său cu scânduri în două straturi,

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 7

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

Cu grindă-jug (3) Intre două grinzi, cu suprimarea Pe consolă, cu suprimarea

Rezolvarea golurilor de scări

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 8

PLANŞEE LA CONSTRUCŢII DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ

PLANŞEE DIN LEMN

RELAŢIA CLĂDIRII CU TERENUL

infrastructura, protecţia hidrofugă, protecţia termică

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton armat 2010-2011 9