Constituțiile autoritare

Constituția din 1938

Context și cauze Structura Statul român Drepturi fundamentale Principii generale Dreptul de vot Semnificația

-este elaborată în -8 titluri și 100 -România este „stat -justiția avea posibilitatea de -consacra principiul -se introduce -a urmărit să
timpul domniei de articole; național, unitar și a controla scrisori, supremației regelui; votul universal, consolideze
lui Carol al II-lea; indivizibil, teritoriul telegrame etc. de la vârsta de puterea
-a fost în este inalienabil și nu -suprima separația 30 de ani, instituției
-legitimează vigoare din -dreptul de întrunire și puterilor în stat;
poate fi „colonizat inclusiv pentru regale și
schimbarea de 1938 până în cu populațiuni de manifestare era controlat de femei și doar autoritatea
regim, de la unul 1940 poliție; -încălca anumite
seminție străină”; drepturi și libertăți; pentru știutorii personală a
democratic la de carte monarhului;
unul autoritar; -erau interzise -s-a înființat Consiliul de
Coroană, numit de rege și -principiul
propaganda privind pluripartidismului -să
-este aprobată în schimbarea formei compus din miniștri de stat reconcilieze
februarie 1938 și și au fost dizolvate toate este înlocuit cu
de guvernământ și monopartidismul, națiunea;
impusă țării în lupta de clasă; grupările și partidele
mod politice; prin crearea -să salveze
Frontului Renașterii
neconstituțional; -tinerii erau țara de
înregimentați politic -Carol al II-lea desființează Naționale, numit din revizionism,
-textul sindicatele, care aveau peste 1940 Partidul
în Straja Țării. de pierderi
Constituției 80 000 de membri și le Națiunii; teritoriale
reprezenta un înlocuiește cu breslele de
- separația puterilor
abuz. lucrători;
în stat era suprimată,
-erau prevăzute, formal, în puterile fiind
Constituție libertatea organizate astfel:
conștiinței, învățământului,
1.puterea executivă
presei, muncii etc.
era exercitată de
rege prin guvern,
-dreptul de asociere era numit și revocat de
anulat. el însuși; guvernul nu
mai răspundea
politic în fața
Parlamentului, ci
direct față de rege.
Deși beneficia de
drepturi foarte largi,
Carol al II-lea a
menținut principiul
conform căruia
persoana lui este
inviolabilă, miniștrii
săi sunt
răspunzători, iar
actele de stat ale
regelui trebuiau
contrasemnate de
un ministru.

2.puterea legislativă
este exercitată de
rege prin intermediul
Parlamentului
bicameral, limitat
numai la legiferare.
Parlamentul se
transforma într-un
organism politic lipsit
de principalele sale
atribuții. Deputații și
senatorii, care
trebuia să depună
jurământ de credință
față de Carol al II-lea,
aveau dreptul de a
interpela miniștri,
dar nu de a da vot de
blam. Regele numea
jumătate din
membrii Senatului. El
mai putea să refuze
fără motivesanțiunea
legilor adoptate; în
intervalul dintre
sesiunile
parlamentare, regele
putea să elaboreze
decrete cu putere de
lege; semnarea
tratatelor politice și
militare cu statele
străine nu mai avea
nevoie de acordul
Parlamentului;

3.puterea
judecătorească
aparținea Curții de
Justiție și Casație;
-se desființează
juriile (totalitatea
juraților care intră în
componența curțiloe
cu juri);

-hotărârile
judecătorești se
executau în numele
regelui.