Dumbrava minunata – capitole

Cap 1
“Dumbrava minunata” este descrierea peripetiilor prin care a trecut o fetita Lizuca si
cainele ei Patrocle pe parcursul drumului pe care l-au strabatut de la casa fetitei pana la
casa bunicilor fetitei.

Lizuca este fiica familiei Vasilian.O fetiţă de 5 -6 ani,căreia ii murise mama,iar tatăl
său,se recăsători cu doamnă Mia,mama vitregă,a fetiţei.Lizuca crescuse mai mult pe la
bunici.Doamna Mia n-o iubea pe
fetiţă,o certa mereu, mai ales că tatăl ei domnul Vasilian,lipsea adesea de acasă

Dupa moartea mamei Lizucai , tatal acesteia, domnul Vasilian s-a recasatorit cu o
doamna pe care o chema Maria Papazoglu, si care nu o agrea deloc pe fetita.

Lizuca fusese crescuta de bunicii ei din partea mamei,insa dupa casatorie tatal sau a
luat-o acasa si nu i-a mai dat voie sa-si vada bunicii, deoarece mama vitrega spunea ca a
fost porost crescuta de bunici si nu a primit o educatie corespunzatoare cu pozitia lor
sociala.

Intr-o zi in timp ce tatal fetitei era plecat la Bucuresti, mama vitrega a primit vizita a
doua doamne si mai tarziu a unui domn locotenent Micus. Lizuca in timpul acestor
vizite a intrat in salon si si-a bagat degetul in chiseaua cu dulceata.A fost certata de
mama vitrega si apoi batuta foarte rau de servitoare pentru acest gest.

Cap 2
Pentru ca nu era prima oara cand manca bataie ci acest lucru se intampala in fiacre zi,
Lizuca a considerat ca este deajuns tot ce a patimit de la moartea mamei ei si a rugat
cainele sa o insoteasca la bunicii ei.

S-au furisat din casa si au plecat in marea aventura care consta in traversarea dumbravei
Buciumenei. Fetita stia din povestile pe care i le spunea bunica ca trebuie sa lasi un
semn pe unde treci, asa ca si-a umplut buzunarul cu cenusa pe care a lasat-a sa curga
pana s-a terminat

De aici inainte tot ce se intampla in povestire pare ireal deoarece,ca intr-o poveste
,florile vorbesc, animalele vorbesc si tot ce se intampla in dumbrava pare a fi dintr-o
poveste.

Cap 3
In drumul lor pana sa ajunga in Dumbrava intalnesc o floare mare pe care Lizuca din
povestile pe care i le spunea bunica a numit-o Sora-Soarelui si pe care a intrebat-o ce
mai face,si i-a spus unde merge ea si Patrocle. Floarea i-a raspuns ca face foarte bine si
le-a spus ca drumul pe unde au luat-o spre casa bunicii este bun.Au coborat printre
livezi unde au intalnit multe ganganii marunte si rosii, punctate cu negru pe care Lizuca
le-a numit vacile Domnului.

Cap 4
Au ajuns in Dumbrava unde au intalnit o batrana. Si despre aceasta batrana Lizuca i-a
spus lui Patrocle ca este Sfanta Miercuri,si au vorbit cu ea .In dumbrava si-au continuat
drumul vorbind cu toate pasarelele pana s-a intunecat si nu au mai vazut drumul.

Lizuca a considerat ca este mai bine sa-si caute un adapost pana se face ziua si l-a rugat
pe Patrocle sa caute un loc unde s-a doarma.

Cap 5
Parocle a gasit o scorbura intr-o rachita, iar Lizuca a cerut gazduire rachitei.In timpul
noptii au aparut stelele, iar Lizuca a crezut ca in cer Dumnezeu a aprins lumanarile.Pana
sa adoarma in scorbura Lizuca i-a spus lui Patrocle ca singurul de care se teme in
padure este bursucul, deoarece ea stie din povestile bunicii ca este foarte rau. Chiar in
clipa aceea in fata scorburii a aparut o umbra neagra de care Lizuca s-a speriat, insa
Patrocle i-a spus sa nu se teama deoarece rezolva el si a inceput sa fugareasca umbra.
Cand s-a intors la scorbura i-a spus Lizucai ca nu era decat un iepure care se speriase si
el de ei.

Cap 6
In lumina lunii Lizuca a vazut cum apar dintr-o scorbura niste omusori mititei sapte la
numar. In fruntea lor se afla un batranel si o batranica, iar Lizuca le-a spus ca-i
recunoaste deoarece i-a vazut la bunica intr-o carte.Omusorii i-au spus ca ei stiau ca o
sa vina la ei deoarece au pus la panda la marginea padurii pe tancul pamantului care le-a
dat de stire cand au intrat cei doi in padure.Ei au povestit Lizucai ca ei ies de multe ori
noaptea si petrec cu vietatile care fug de om.

Domnita prichindeilor a invitat toate vietatile sa petreaca cu ei.I-au povestit fetitei ca

traiau si ei demult in lumina zilei,dar cand au inceput oamenii sa se inmulteasca un
batran al lor a vrut sa traiasca cu ei in pace.El avea o moara si cand oamenii veneau sa
macine il necajeau pe batranel care se numea Statu-Palma si de atunci lui nu i-au mai
fost dragi oamenii si a fugit departe de ei.Deasemenea i-a mai povestit domnita si
despre zmeii din povesti si despre Stramba-Lemne,Sfarma-Piatra si alti uriasi din
stravechi timpuri. I-a mai spus domnita lui Lizuca ca desi viata lor e lunga si isi numara
anii cu miile o sa le vina si lor sfarsitul. Toate acestea se intampla i-a spus domnita
pentru ca oamenii iubesc tot mai putin povestile si-si uita usor prietenii.

Batranelul i-a mai spus fetitei ca in primavara trecuta dumbrava lor a fost in primejdie
deoarece tatal ei a venit la bunic indemnat de mama vitrega si a cerut sa vanda
dumbrava, pentru ca avea nevoie de bani. Bunicul s-a opus pentru ca padurea a spus el
este a lui Lizuca.Batranelul a spus ca ei au in aceasta padure pesteri tainice in care se
inchid cand incep sa cada frunzele pana trece iarna.

Cap 7
Si domnita le-a spus o poveste petrecuta demult in aceasta dumbrava.Cu multi ani in
urma s-a zvonit ca in padure se afla o zana frumoasa cu parul de aur si auzind lumea
despre ea multi feciori de crai au cautat-o insa nici unul nu a gasit-o nici pe ea nici
palatul.S-a gasit totusi un Fat-Frumos care a auzit de zana si care credea in existenta ei.
In fata lui pentru ca el credea in ea, zana i s-a aratat si l-a invitat pe Fat-Frumos sa vina
si a doua seara.El a venit in mai multe seri, insa curtenii si vracii l-au urmarit , dar ei nu
vedeau nimic in afara de Fat-Frumos langa un izvor.Ca sa il creada ei i-au cerut acestuia
sa aduca inelul zanei.A cerut baiatul inelul zanei, dar ea i-a spus ca inelul este un lucru
pamantesc si ea nu porta podoabe desarte.Venind cu acest raspuns vracii i-au dat o
foarfeca si i-au cerut lui Fat-Frumos sa le aduca o suvita din parul ei de aur.Flacaul i-a
taiat zanei o suvita de par pe care a bagat-o in san, insa cand a vrut sa o scoata pentru a
o arata, in san nu mai era nimic. Atunci toti vracii, curtenii si carturarii l-au convins pe
Fat-Frumos ca zana nu exista cu adevarat, ci era numai o inchipuire. Flacaul s-a intors
la imparatia lui si a fost mahnit multa vreme murind cu sufletul uscat si batran.

Batranica care era cu domnita a inceput sa planga pentru ca povestea a fost foarte
frumoasa si ea o uitase .

Duduia Lizuca s-a intors catre batranel si l-a intrebat de ce omusorii mici si barbosi nu
spun nici o poveste , insa acesta i-a raspuns ca ei nu au timp sa se gandeasca la povesti
deoarece sunt mesteri fauri si ei lucreaza si ziua si noaptea.

Cap 8
Batranica si-a adus aminte ca si ea stie o poveste.Ea le povesteste ca langa dumbrava
este o casuta de razesi pe care o vizita foarte des si intr-o zi a vazut o femeie tanara si
frumoasa care mangaia o fetita careia ii spunea ca tatal fetitei o uita si o lasa sinu mai
are mult de trait, insa cand ea o sa moara fetita sa nu planga si sa nu-si uite jocurile, iar
atunci cand va dori sa o vada fetita sa fie singura si sa se gandeasca la ea si ea o sa fie
doar o umbra dar va veni si o va mangaia si imbratisa.

Lizuca a adormit gandindu-se ca ea era acea fetita, iar cea care ii vorbea era mama ei.

Batranelul dupa ce copila a adormit se intreba ce sa faca cu ea pentru ca nu o pot lasa in

padure dar nu o pot duce nici la ei in pestera.Batranica a propus sa o duca la casuta de
langa dumbrava, iar domnita a fost de acord.

Cap 9
Cand Lizuca s-a trezit a descoperit ca se afla in patutul ei din casa bunicilor si langa ea
pe jos dormea Patrocle catelu ei. De afara se auzeau glasuri si fetita a inteles ca era
mama vitrega care venise sa o i-a inapoi.Mama vitrega il certa pe bunicul lui Lizuca
pentru ca seara cand au cautat-o batranul a spus ca nu era acolo si dimineata a gasit-o
acolo.Bunicul i-a spus ca a cautat-o si a gasit-o in padure si fetita nu o sa mai plece de
la ei chiar de ar fi sa ajunga la judecata.

Vorbind cu bunicul fetitei pe mama vitrega si pe servitoarea acesteia Elena care o batu-
se pe fetita le-au muscat albinele de ochi si au plecat tipand.

Lizuca i-a spus bunicii ca se bucura si ea si Patrocle ca au fost muscate de albine, iar
atunci cand tatal ei o sa vina o sa-i spuna ca mai bine moare decat sa mai plece de la
bunici si deasemeni o sa-I spuna tatalui sau ca ea a auzit-o pe mama vitrega cum radea
in salon cu domnul Micus.