GHEORGHE BUZDUGAN ELENA MIHAILESCU MIRCEA

RADES•

EDITURA

ACADEMIEI

REPUBLICIl

SOCIALISTE

R.OMANIA

MASURAREA VIBRA TIILOR

de

-....

GHEORGHE BUZOUGAN,
membru corespondent 01 Academiei Republicii Socialiste Romania

ELENA MI HAILESCU MIRCEA RADE$

EDITURA

A CAD EM I E I REPUBLICIl 1979

SOC IALISTE

ROMANIA

TABLA

DE

MATERI)

PREFArA.,7
Cap. 1. INTRODUCERE. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 9 Definitii. 9 Scopul masuririlor de vibratil. 10 Componentele echipamentului de masuri, Marimi mecanlce masurate. 14 17

12

Cap. 2. ElEMENTE DE TEO RIA VIBRATlIlOR.

2.1. Clasificarea vibratiilor. 17 2.2. Marimi caracteristice ale vibratiilor. 17 2.3. Eroarea statistidi de estimare in cazul masuririi vibra~lIIor aleatoare, 28 2.4. Riispunsul sistemelor oscllante la diverse tipuri de excitatll, 31 2.S. Frecvente proprli, 44 2.6. Constante elastlce, 50 Cap. 3. EFECTElE VIBRATIILOR. 54 3.1. Efectele vibratiifor asupra omului, 54 3.2. Efectele vlbratlllor asupra cl1idirilor, 56 3.3. Efectele vlbratillor asupra funqionarii utilajelor, Cap. 4. TRADUCTORI ~I CAPTORI PENTRU

58

MASURAREA VIBRATlIlOR, 65 65

4.1. Traductori pentru masurarea electrlca a vlbratlilcr, 4.2. Captori pentru rnasurarea vibratiilor, 74 Cap. S. APARATE PENTRU MASURAREA VIBRATIlLOR, 95 5.1. 5.2. 5.3. SA. 5.5. 5.6.

Proprletatile generale ale aparatelor de masura, 95 Aparate mecanice pentru miisurarea vlbratiilor, 97 Aparate pentru prelucrarea semnalelor, 100 Aparate pentru analiza semnalelor, 119 Aparate pentru vizualizarea ~iinregistrarea vibratiilor, 140 Echipament periferic pentru lnmagazlnarea datelor numerice, 145

Cap. 6. VIBRATOARE. 147 6.1. Vibratoare 6.2. Vibratoare 6.3. Vibratoare 604. Vibratoare mecanlce, 147 electremagnectee, electrodinamice. hidraulice, 169

153 158

Cap. 7. MONTAjE$1PROCEDEE PENTRU MASURAREA VIBRATIILOR. 172 7.1. Alegerea componentelor sistemului de misuri, 172 7.2. Montaje de bua pentru misurarea formei de undii a semnalelor. 173 7.3. Procedee pentru misurarea vibra~jjlor aleateare, 177 7:4. Analiza spectrali. 180 7.5. Incerciri la vibra~ii. 188 7.6. Misurarea rispunsului in frecventa, 194
Cap. 8. ETALONAR.EACAPTOR.llOR ~I SISTEMElOR DE MASURA, 8.1. Etalonarea captorilor de vibrat:li. 217 217

8.2. Etalonarea elrculteler' auxiliare prln simulare, 228

Cap. 9. EXEMPLE DE MASURARI DE VIBRATII. 232

9.1. Identificarea,suf'$elor de vibrat:ii, 232 9.2. Misurari pe prototipuri, 240 9.3. Misuriiri pentru controlul ~i receptla produselcr, 249 9.4. Misurari in timpul functionarii utilaJelor. 255 9.5. Misuriiri de vibratij produse de deroari prin explozil, 261 9.6. Misurarea caracteristicilor dinamice ale materlaleler, 262

PREFATA

Oartea de fata apare la 15 ani de la pUblicareamonografiei "Masurarea vib'l'atiilor mecanice" de Gh, Buzdugan, primalucrare de aeeetfeZ in literatura teh:nica romdneasca. In aoest timp, dez'Voltareamasurarii eiectriee a marimilor mecanice si mai ales a calculatoarelor numeriee au dus la imbunatiitirea §i diver8~fiCarea metodelor de md.8urare a vibratiilor, astfelca acea8td luerere este considerabil d~feritiJ, ecea anterioara. d Practiea inginereasca ridica probleme tot mai complexe, unele dintre eZe neputind fi inca resoloate integral teoretic, altele- necesiUnd 0 tmbinare strinsa a cal<mZuluianalitic ou. miisurarile experimentale. Aproape cd nu exista domeniu al indu8triei, transporturilor 8au construc#ilor ~n care masurarea vibratiilor 8a nu fie indispensabila in realizarea de produse sau ma§ini cufiabilitate ridicata §i zgomot redus, vehicule sau cladiri cu grad marit de eonfort §i rezistenta la sarcini diuamice, dt ~i pentru sporirea sigurantei in eeptoatas» ~i obtinerea de parametri maximi de juncfionare. Lucrarea de .tala se adreseaza· in primul rind inginerilor de laborator ~i de 'llzina,.care prin 8pec~ficulpreocuparilor Bint interesati de problemelede vibratii ce apa» la proieetarea, .fabricajia, montajul, intre/inerea Bau tncerearea ma§inilor §i utilajelor. Carteo:este destinata aUt celor ce abia ee initiaza in tehnica mas'Urarii vibratiilor, cU ~i celor.familiariza# c'llmetodele de baza. o deseriere detaliata a aparat'llrii ~i metodelor de miisurare a vibra#ilor depii~e~te8copul acestei car#. Aparatura acunoscut 0 dezvoliare spectaculoosa, de la instrumentele pur meeanioe - .tolosite in urma cu 30 de ani, la aparatele eieetrice analogice, iar in prezent - laaparatele numerice, cu pe;rjormanic eaoeptionaleprioind precieia .~i viteza de Iucru, Tehnicile experimentale s-au, dezvoltat corespunziitor, £lela metodele de analiza grafica a unor »ibrograme sau eurbe de raspuns in f recventii - la analiza modernii ~n ntimp real", de la miis'llrarea §i analiza vibratiflw armonice sa'll periodice - la masurarea vibratiilor tranzitorii §i aleatoare. In lucra'l'ese prezintil in special aparaturapentr'll miisurarea electricd analogicii a vibratiilor, care in prezent este eea mai jolosita §i Ia preturi mai micica aparatura numerica. In eeea ee prive§te metodele experimentale *i in special exemplele de masurari de vibratii preeentate; ele sint evident limitate, Jiind legate direct de sfera de preoeupari a autorilor. In acest sen« trebuiementionat eii 'l)olumul de Jato, sintetizeazd 0 parte din experienta dobindita timp de peste 20 de ani de membrii catedrei de Bezwtenta materialelor de 1a Institutul politehnic B'llcure~ti, in cadrullucrdrilw ejeetuate in folos'lll pr.oductiei. De asemenea, el este 0 urmare Jireasca a carJii noastre "V ibratiilesisteinelor meeaniee" publicatd de Editura Academiei in 1975, tn care se trateaza baeele teoriei vibraliilor.

~i ,,00 ce se masoora",

.Autorii oomidera ca au realieat 0 carte mat mult despre "ce se masoara' ~ decit despre "cum se masoara". I ndeminarea practica in efect'tUIJrea'ttnei masurari se dobinde~te cu timpul, 00 etcperienia, metodica de lucru. imbunatatindu-se cu f iecare noua problema de rezoloat. Particularitatile lucrului cu [ieoare aparat 8int presentate in proepectele ~i fi~ele tehmice ale aeeetora sau in publiootiile tehnice ale [irmelor producatoore. In luorare se prezinta door principii qenerale # metode cu cimp larg de aplicare. De aici capitolele ce formeaza aceastii carte: unele elemente din teoria vibratiilor, e.fectele vibratiilor ~i limitele admisibile ale acestoro, captori ~i aparate folosite in tehnica masurarii vibratiilor, oibratoare pentru inoercari la vibratii, montaje ~i proeedee de masurare a vibratiilor, metode de eialonare a sistemeior de miisura, eaiemple de maS1trari de vibratii.

AUTORII

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1. Definitil
Vorbind despre vibratii meeaniee, se pnne, in mod firesc,intreba.. l'ea: care este definitia, aeestui gen de mi~ea.re? Raspnnsnl este diferit, dupa sfera. de euprindere anotinni]. . in sensnl eel mai restrins, vibratia armonicd a unui punet material san a unui rigid este miscarea in care deplasarea variaza. in mod continuu, tntr-un sens §i altul, de un numar nelimitat de ori, dnpa legea armoniea
{1J

= Xo

sin pt,

(1.1)

nnde x reprezinta pozi~ia. mobilului 130 un moment dat, fa~a de originea ale30sa in eentrul de oseilatii, Xo - amplitudinea misearii, p - pulsatfa vibratiei. Intr-o acceptiunem3oilal.ga.vibr3otiaesteomi~ca.reintl.-Ull sens ~i altul, care se reproduce periodic in timp, dupa 0 lege oarecare. Sfera notiunii se poate extinde mai departe, dind numele de vibratii ~i mi~earilor amortizate, 130 care amplitudinea seade mereu, ecuatia mi~carii putind avea, de exemplu, expresia (1.2) unde n este un eoefieient care masoara in tensitatea amortizarit. Tot vibratii sint ~i misearile instabile la care amplitudinea creste mereu eu timpul, exponentul din relatia (1.2) Iiind pozitiv. Toate miseartle de felul eelor citate , Ia care se poate scrie 0 expresie analities, a mi~carii, constituie grupa vibratiilor deierministe. tn opozitie eu acestea, miscarue la care deplasarea are 0 evolutie imprevizibila. in timp, deci nu poate fi exprimata analitic, poarta numele de Vibratii nedeterministe sau aleatoare. Acestea se pot studia numai pe baza unor Inregiatrari de durata finita, numite realizari ~i a preluerarii statistice a rezultatelor ; ele sint earacteristice in special vehiculelor rutiere ~i aeriene. Pen tru sisteme liniare cu mase concentrate, P.R. Stein [1] defineste vibratia printr-o "relatie liniara, speeifiea sistemului si elementelor sale, intre derivatele sau integralele de ordinul n ale deplasanlor, observate intr-un punet earaoteristic a.l structurli",

Be considera sistemul lmiar eu un singur grad de Iibertate, exeitat printr-o forta armonics. fJi avind amortizare viscoasa (fig. 1.1 a). Izolind masa m (fig. 1.lb), asupra ei actioneaza for~a exeitatoare F, forva de inertieE, = -m'iiJ, forta de amortizare Fe = - ow ~i forta elastica Fe = - kx, care i~i fac echilibrul dinamic aratat in figura 1.1,0. Vibra;t;ia, 0 variatie continua a deplasarti {f} ~i a derivatelor sale x, $, reprezinta un joc eonttnun 311 acestor forte, mereu in echilibru. Unghiul de faza 6, intre for~ excitatoare I}ideplasare, difera in functie de raportul 6l/p intre

mx
f)i rectir1 d~pla.ririi

II
Fig. 1.1

pulaatia excitatoare fJi cea proprie. Pentru cele trei situatii posibile - exeitatie sub rezonanta, deasupra ei ~i 131 rezonanta - diagram a veetoriala ia formele din figura 1.2. Problema esentiala in studiul vibratiilor este de a se cunoaste mi~cares unui sistem pentrn 0 anumita exeitatie. Se zice ca se studiaza ras.!!2<! p

~;., p
-m(')zXo

ic(')lo
0

I<Xu

J~x, ~b8 1
-mf.)2,lo

~:::,

ic~Xo

kXo

kXo

b
Fig. 1.2

punsul sistemului, adica marimea de iesire, corespunzatoare la 0 eceitatie (numita I}i marime de intrare) data. Atit excitatia cit ~i raspunsul pot fi date, dupa caz, prin marimi cinematice - deplasaei, viteze, accelerat;ii - sau prin forte.

1.2. Scopul rnasurartlor

de vlbratlt

In epoea moderns, studiile de vibratii devin tot mai frecvente, hotarttoare pentru numeroase masini, vehicule, eonstructii. Bealizarea 'de masini ~i vehicule tot mai usoare, de puteri tot mai mari, eu viteze tot mai mari, face ea speetrul freeventelor excitatoare sa.
10

se interpatrunda tot mai mult eu eel al freoventelor proprii, deci vibratiile cu caraeter da,unator sa, devina tot mai frecvente. Tehnica modems a imaginat ~i 0 serie de instalatii in care se pro due in mod voit vibratii, in scopuritehnologice: vibratoare de beton, masini de compaetat solul, vibro-percutoare, transportoare, site vibrante, masini de incercat la obosea1a etc. 8int msa putine sistemele oscilante la care studiul vibrapiilor poate fi facut integral pe cale teoretica : eorpuri masive ce prezinta anumite simetrii, sisteme cu mase concentrate, baredrepte, placi plane etc. Cind este yorba de 0 masina sau constructie de forma complexa, modelul matematie ales poate duce la rezultate mult departate de rea1itate. In asemenea cazuri, singura solutie este ma8urarea vibraJiilor. ill tehnica masurarii, problema se poate pune In trei feluri [2]: a. MasU'rarea nivelelor vibratiilor, saua marimilor de i~ire ~i eompararea lor cu anumite »alori standard. Astfel, daca se masoara vibrattile unui element elastic, se pot deduce tensiunile care se pro due ~i ea urmare se poate preciza daea exista. san nu pericol de rupere prin oboseala. l\:[asurarea vibratiilor unor masini §i instalatfi - pe Iundatii, pe laga.re, pe conducte - furnizeasa elemente eantitative ee se pot compara eu normele pentru valori admisibile, din punctul de vedere 311 confortului omului, 311 bunei funetionari a masiniloraau al sigurantei eonstructnlor. Tot in aceasta grupa intra masnrarile de trepidatii, produse de explozii in veeinatatea constructiilor, ca §i masurarile prospective facute pe terenurile sau in cHLdirileunde se vor Instala aparate sensibile la vibratii. b. Atunci cind eomportarea sistemului la 0 excitatle data. poate fi studiata prin ealcul, se recurge Ia masurari pentru determinarea jortelo'f' aplicate, deci a mari'fnilo'f' de intrare. Astfel, masurind foryele perturbatoare produse de 0 masina, se poate proiecta ieoiarea activa a acesteia ; masurind trepidatiile pardoselii unui atelier, se poate caleula sistemul de izolare pasiva al unui aparat. Tot astfel, masurind neregularitatile unui drum, se obtin indicatii pentru proiectarea eorecta a suspensiei vehiculelor. c. in fine, a treia categorie de masurari este cea facuta. in laborator, exeitind sistemul cu forte eunoscute, de obicei armoniee I}i asurind vibram ~iile produse. :In asemenea probleme, se CUllOSC - sau se masoara ~ marimile de intrare §i de iesire. Din compararea lor, rezulta caracteri8ticile ilina'fnice ale sistemului. Prin acest studiu se urmaresc : . - identificarea frecventelor proprii §i a formei modurilor proprii de vibratie ; - masurarea caracteristicilor dinamice ale sistemului: amortizari, rigiditati, mase echivalente; - compararea valorilor calculate ale raspunsului cu cele masurate, pentru a aprecia corectitudineamode1ului matematic folosit; - stabilirea unui model matematic al strueturii analizate, in scopul unei analize ulterioare prin simulare. tn ce priveste excitaziile, se folosesc forte armoniee, unde dreptunghiulare san semisinusoidale, soeuri de dnrata .foarte scurta, precum ~i exeitajii pe baza de program, deterministe san aleatoare. Este de subliniat ca in ce priveste masurarile de nivele de sub a) ~i b), se determina. marimi absolute, deci este necesara. etalonarea cit mai preeisa, Din contra, 131 masurarile de sub c), unde se determina earacteristici ale sistemului oscilant, se poate Iuera cu marimi relative, etalonarea nefiind intotdeauna necesara. .

11

o prima problems, ee precede masurarea, este alegerea marimilor eele mai caracteristice ale vibraj.iilor, preeum fiii a Ioeurilor unde trebuie determinate. Apreciind limitele in care aceste marimi variaza - amplitudini, trecvente - ca ~i posibilitatile de amplasare a instrumentelor, se procede:1za la alegerea aparatelor de illasura: captori ~i aparate pentru amplificarea, vizualizarea, inregistrarea semnalelor obtinute. 1n functie de seopul urmarit, se procedeaza apoi 131 prelucrarea ~i analizarea rezultatelor masurarilor.
1.3. Componentele echipamentului de masura

Schematic, lantul de masurare a vibratiilor mecanice, prin aparate electrice analogice, corespunde figurii 1.3: de la str'lWtura in, 'V·ibratie, miscarea vibratorie (sau forta) este preluata de un captor de vibra#i, care produce un semnal electric; acest semnal este transmis unor aparate de

semnelelol'

fraducel'erJ

Preluarl!3 oJi
~
-...;;

fb
~
e,

<l>~

L-..--t_--t

Vizlluliz{Jre

J---.-.-- ....... ----t

Fig. 1.3

preiuerare §i analizii, care il amplifica pilla. la 0 valoare necesara pentru tnregistrare ~i care ex:trag din el marimile care prezinta interes pentru experimentator ; ulterior, semnalul emis de aceste aparate este fie miisurat cu ajutorul unor aparate cu citire directa, fie inregistrat - sub forma unui document, fie inmxgaz:-inat ~i apoi introdus in calculator pentru obtinerea unor date utile interpretiirii finale. Acelsta sokemxtizare a procesului de masurare, respectiv aceasta compartimentare a aparat~l,ri'i pe baza criteriului functional, permite 0 larga varietate de combinatu, ceea ce marest« mult eficienta echipamentului de masura, iu tehnica veche, iutreaga aparatura era concentrata intr-o singura unitate - aparat1l,l de mii8urat vibratii. Aeesta putea servi unui singur scop: pus in legatura ou obiectul de masurat, el furniza rezultatul, prin indicatia pe 0 scala. gradata san sub forma unci m·brograme. Extinderea metodelor de masuros» electrica a mari1wilor mecomice, realizare a ultimelor decenii, a permis 0 larga dezvoltare a metodelor de masurare a vibratiilor. 12

In ceea ce priveete captorul de masurat 'VibraJii, element de baza, in tehnica masurarii vibratiilor, seva face distinctie intre : - trailuctorul de masura - element component al captorului, in care se realizeaza procesul fizic de conversie a variatiei marimii mecanice (deplasare, viteza, acceleratte, forta) in variatie a unei marimi electrice; - captorul - ansamblu constructiv care, in afara de traductor, contine inca 0 serie de elemente, facmd posibila prelucrarea semnalului ~i transmiterea lui (v, cap. 4). Intelegind prin aparat de masura a vibratiiloT fie un aparat compact, fie un ansamblu format din cap tori ~i aparate electrice a decvate, se pot face diferite clasijicari: a. Dupa legatura mecanica intre obiectul de masurat ~i aparat: aparate cu contact ~i aparate fara contact. TABELA 1.1 b. Dupii modul de citire a rezultatului masuriirii: aparate cu Ieotura vizuaia Categorii de oibrometre §i aparate tnregistratoare. c. Dupii principiul jizic folosit in Amplitudinea masurata, masurare : aparate mecanice, optice, acus- Categoria mm tice, electriee. d. Dupa miirimea de masurat: free. sub 0,001 I ventmetre, vibrometre, vitezometre, aece0,001 0,01 II lerometre, torsiometre, tahometre, faz0,01 0,1 III .metre, dinamometre, manometre. Cind 0,1 .•. 1 IV aparatul este inregistrator, sufixul metru v 1 ... 5 se inlocuieste prin gra}: vibrometru i-VI 5 ... 25 vibrograf. peste 25 VII e. Dupa oaloarea wumene« a marimii masurate, sint mai multe categorii de aparate. Pentru vibrometre, exist a sapte categorii, aratate in tabela 1.l. f. Dupii principi'l('l constructiv,aparatele pot fi : cu masurare directa, seismiee, balistiee. g. Dupa tipul de date cu care lucreazii se disting: aparate analogies

I,

~i aparate numerice.

Denumirile de mai sus vor fi intilnite, eu diferite ocazii, in expunerea ee urmeaza. o functie principals a apa'1'atelor de prelucra'1'e a semnalelor este amplijicarea, folosita mai ales atunci eind inregistratoareleneeesita semnale de intrare de nivel mai mare decit cele furnizatedireet de eaptori. Multipleaorea se trtilizeaza cind nnmarul eanalelor inregistratorului este mai mie deeit numarul semnalelor ce trebuie inregistrate simultan. Daca informatia ce trebuie inregistrata este continuta in amplitudinea unui semnal electric de eurent alternativ, iar inregistratorul lucreaza doar cu semnale de intrare de curent continuu, este necesara rectijicarea. Cind traductorul produce un semnal de curent eontinuu proportional eu marimea fizica masurata ~i se dispune, de exemplu, de un inregistrator eu banda magnetics care nu poate inmagazina en fidelitate semnale de eurent continuu, este necesara moduiarea semnalului, Pentru a mari domeniul de Iunctionare liniara a aparaturii, in special la frecvente joase,

{13

dupa. eaptori cu traductori capacitivi sau piezoelectrici se monteasa precare realizea.za. ~i 0 adaptare de impedanta, transformind Impsdanta de iesire de valoare mare a captorului, tntr- una mat mica, deci convenabila pentru masurare !}i analiza. In afara acestora, aparatele de prelucrare a semnalelor mai executa integrare, multiplicare, filtrare, e~antionare, codijieare, mediere etc. (v, cap. 5). Informatia ob~inuta in urma transtormarii ~i analizei semnalelor poate fi vizualizata, folosind osciloseoape !}i aparate indicatoare eu scala. gradata san afi~aj numeric, poate fi Jinregiatrata pe htrtie, pe film san pe banda. magnetica, eventual tnmagazinata pe banda perforata sau disc, in vederea introducerii pe calculator (v. cap. 5). in eazul utilizarii unor analizoare de frecven~a. numerice, sau folosirii unui calculator numeric, in lantul de masurare se introduc conoertoare analog-numerice !}i numeric-analogice, filtre "anti-aliasing" a earor freeventa. de taiere este corelata eu freeventa de esantionare, memorii "ciclice" pentru realizarea translatiei in frecvenva.a datelor, circuite de pOndera1'6 de tip ferestre Hanning, circuite de mediere etc. In afara echipamentului de masura propriu-zis, se mai utilizeaza montaje §i inatalaf,ii pentru proilueerea vibrapiilor carecontin ca elemente de baza generatoare de semnal; amplificatoare de putere ~i 'Vibratoare eleotrodinamice san e~ectrohidraulice (v. cap. 6). . De asemenea, montajele uzuale mai eontin surse de alimentare, transformatoare de masura, stabilizatoare de tensiune, tabometre, frecventmetre, base de timp, eronometre etc.
amplijicatoare,

1.4. Marimi mecanice masurate

Mi~carea vibratorie (Iiniara sau unghiulara) a unui punet 311 unei structuri (ma~ina, eladire, fundat;ie)sau a unui element al acesteia poate:fi definitaprin.deplasare, viteza.aceeleratie, acceleratie de ordinul doi ("jerk") san deformatie specifica dinamiea. In afara acestora, pentru determinarea caracteristicilor de raspuns dinamic ale unei structuri se mai fac IDasurari de forte, cupluri ~i presiuni. La. mi~carile In regim armonie, Intre deplasarea x, viteza w ~i aeeeleratia iiJ, exista relafia simpla

unde eo este pulsatia mi~earii armonice. Prineipial, toate cele trei marimi contin aceeasi cantitate de informatie, deci s-ar parea ca este indiferent care dintre cele trei cantitafi se masoara, ele deducindu-se una din alta prin integrare sau derivare in timp. Totu~i, recents-a observat ea, vibratiile produse de multe masini au un spectru de rreevente en componente de viteza relativ constanta pe un domeniu larg de freovenje pma.la 1 kHz (fig. 1.4a), reeomandtndu-se deci

masurarea 'Vitezei.
14

M asurarea depla8iirii (fig. 1.4b) pune accent pe componentele de

freevente joase ale vibrat;iei, corespunzindin general tura;~iei de Iueru a masinilor. Componentele de frecventa inaltat care joaca un rol important in siguranta in funetionare ~i deci in tntretinerea preventiva. a ma~inii, fiind corelate cu zgomotul produs de ma~ma, I}i uzura aeesteia, nu s~t luate in eonsideratie, ceea ce poate duee 131 conelusii eronate ssupra ealitatii masinii. Invers, masurarea aooelera/iei (fig. 1.40) pune accent pe eomponentele de freevente inalte, subeatimindu-le pe celelalte [3 l· In figura 1.5 se aratadependenta de frecvenfa a amplitudinii deplasarii, vitezei ~i acceleratiei, pentru semnale sinusoidale (in coordonate logaritmice). In cazul unei viteze de 6mm/s, 1000Hz Frecvenf, 10Hz , Ia 1000 Hz, nivelul depla.sarii este de 1 tJ.m ~i semnalul dat de eaptorii de deplasari dispare in zgomotul de fond al majorita~ii sistemelorde masura exisb tente in comert, Intr-nn eaz extrem, viteza de 6 mm/s Ill.freeventa de 10 kHz 1000Hz 10Hz Frecvenf, , eorespunde unei acceleratii de 400 m/s2, deci 131 aproximativ 40g, ~i unei deplasari .de numai 0,1 (Lm. Sub 20 Hz, amplitudinea deplasarii necesara pentru a produce un semnal de aceeleratie 10Hz Frecvenl, 1000Hz , usor identificabil este atit de mare mcit Fig. 1.4 pericliteaza integritatea mecaniea a captorilor. Se reeomanda astfel masurarea eu eaptori de deplaaari in domeniul 0-1000 Hz, eu captori de viteze - de Ia 10 Ia 2500 Hz, ~i en eaptori de acceleratdi - de Ill. 20 Hz pina peste 20 kHz, stabiIindu-se limita inferioara a masurarii amplitudinii aeeeleratiilor 0,4 mjs2, iar cea adeplasarilor - 2 !J.ill I4]. In dezvoltarea reeenta a aparatelor de masma se observa tendinta extinderii masurarii aocelera/iei ~i in domeniul freeventelor joase. Aceasta este facilitata de dezvoltarea ampliticatoarelor de sarcina, care extind domeniul de mnctionare liniara a aparaturii la frecvente joase ~i de fabricarea unor noi tipuride aceelerometre de mare sensibilitate. In unele situatii, alegerea marunilor masurate este dictata de spatiul disponibil pentru montarea captorilor. Astfel, Ia studiul vibratiilor de rasucire ale unui arbore se poate opta intre montarea unor traductori tensometrici rezistivi pe arb ore, eu inelele colectoare respective, deci masurarea momentului de torsiune ~i montarea unui captor de deplassri unghiulare 131 capatul arborelui, daca acesta este accesibil. Alte considerente privind alegerea captorilor ~i deei, implicit, a marimii masurate, se fac in capitolul 4. .

!I~a
In

ao"JI!1·

15

m2r---------------------------------------------~
10

6mm/s
vifezi constanta

m~~ __ __ ~ ~~~
1

~~------~~------~~----~
~

fl'ecventa,

liz
•

Oomeniul demisurirea

riep/asiri/ol' •

\ I OomenJU! de masurare 8 vilele/or

Fig. 1.5 BIBLIOGRAFIE 1. 2.

STEIN,
HOLZWEISSIG,

LA CAP. 1

P. K., Measurement Engineering, Imperial Litho Phoenix, Arizona, 1965. F., MELTZER, G., Me{3technik tier Maschinendynamik, VEB Fachbuchverlag Leipzig, 1973. 3. * * * Introduction aux vibrations, Bruel & Kjaer Conference No. 80 (Nov. 1974). 4. BORHAUG, J.E., MITCHELL, J.S., Applications of spectrum analysis to onstream condition monttortnq and malfunction diagnosis of process machiner y, Proc. First Turbomachinery Symposium, Gas Turbine Laboratories, Texas, A &M University, College Station, Texas, 150-162 (1972).

16

CAPITOLUL 2

ELEMENTEDE TEORIA VIBRATlIlOR

2.1. C lasificarea vibratiilor

Vibra.~ii1emecanice pot fi elasificate dupa diferite criterii l}i anume : a. Dupacum excitatiile, ca ~i pa.ram.etrii cinematici ai m~carii - deplasari, viteze, a.ccelera~ii - pot fi, sau nu, exprimati prin anumite relatii matematiee, care sa. arate desfa~nrarea. lor in timp, vibrafiile sint : d~mi7tiste ~i aleatoare. b. Dupa f)ariatia tn timp a parametrilor cinematici, vibratiile deterministe potfi :periQdice ~i neperiodwe. Vibrafia armoniea este aeeea Ia care deplasarea, viteza ~i aeeeleratia se exprima prin 0 singura. functie .".. "sln sau "cos ". c. La rindul lor, dupa caracterul matematw al oouaJiilor diferenJiale care exprima misearea, vibratitle pot fi: liniare ~i neliniare. d. Dupa 'i~'U/niart(,l de mase, san de puncte materiale ale earor miscii.ri trebuie studiate in timpul vibratiei, se disting: eistem« cu numar finit de grade de Ubertate ~i sisteme en numar infinit, sau sisteme continue. Un caz particular, pe care se cladeste intreaga teorie a vibratiilor, este s istemul cu un ,singur grad de libertate. e. Dupa traiectoriile pe care se deplaseasa punctele sistemului oseilant, vibratiile pot fi de translaf,ie ~i de rotaiie. f. Dupa cauza care produce sau Intretine misearea vibratorie, se disting : vibratii libere, produse de un soc sau 0 deplasare ini~iala.; vibratii jor/ate, intretinute de 0 cauza. exterioara, periodica ; vibratii porametrioe, datorite variatiei, cauzata din exterior, a unui parametru al sistemului; vibratil autoe:ncita.te, provoeate de 0 eauza interioara, in prezenta: unei surse exterioare de energie furnizate sistemului in mod uniform. g. in fine, sistemele oscilante mai potfi impart;ite in conservative si di8ipative. La primele - caz ideal - vibratia declansata de un impuls continua. la infinit; la celelalte, au loc amortizari, caracterlzate prin transIormari ireversibile ale energiei.

2.2. Marimi caracteristice

ale vlbratltlor

in studiul vibratiilor intervine un mare numar de marimi, orieare dintre ele pntind fi obiect al unei masurari, directe san indirecte. In tabela 2.1 se arata. unele ma.rimi ale caror simboluri Ban dimensiuni difera., dupa. cum miscarea este de transla~ie sau de rotatie.

17

in studiul vibratiilor sint : timpul, t, B; 1 pulsatta, p, s -1 ; frecventa, j, Hz ; perioada, T = s ;faza 6, rad. .Alte m~rimi care intervin

7'

TABELA

2.1 ~i rotaiie de rotatie ReIaUnitaSim- tia de tea de bolul defimasura nttte J k c M,C k'P kg.ms

Mifrimi Vibratil

analoge La :>isteme oseilante in. translait«

de translatie Relatia de Unitatea defi- de masura nitiekg

Vibratii

Denumlrea

marimii

Simbolul

Denumirea

marlmll

MasS. Constanta. elastica Coeficient de amortizare Forta Forta elastica Forta Forta rezistentli de inertie

m k c F k:c ex

N/m
N.s/til

Moment de Inertte Constanta elastica CoeHeient de amortizare

N.m
N.s.m N.m

N N
N N m m/s mIsS

Cuplu
Cuplul Iortelor elastice Cuplul fortelor rezistente Cuplul fortelor de Inertle Deplasare unghiulard Viteza unghlulara

N;m N.m

rnx
x
x,ll

ccp

Deplasare Viteza

J¥
cp cp
tp

N.m
rad
S-l

Aceeteratte

x.a

Acceleratte
unghlulara

. ..

s-!

2.2.1. Marimi care descriu forma de unda a semnalului Primele tehnici experimentale de masurare a vibratlilor au perm is visualizarea ~i inregistrarea desfa~urarii in timp a fenomenelor. S-au obtinut astfel "vibrogramele", care pentru 0 miseare determinist a armonica sau pentru 0 miscare periodiea, provenita din suprapunerea eitorva componente armoniee (maximum 4 ... ,5), dan Informatii complete despre misearea vibratorie. in figura 2.1 se redan vibrogramele pentru diferite tipuri de vibratii : figura 2.1 a --- miscare armonica intretinuta; Iigura 2.1 b - miscare armonica amortizata ; figura 2.1 c - miscare periodica ; figura 2.1 d - miscare aleatoare. Apare evident ca Ia primele trei tipuri de IDi~cari este suficienta precizarea marimilor care definesc forma de unda a semnalului: amplitudinea Xmax a marimii masurate, perioadami~carii T san pseudo-perioada Tu frecventa f. in ce priveste amortizarea miscari], exista mai multe moduri de a 0 exprima numeric, cum ar fi : Baport'ltl de osnortisore, .sau fractiunea din amortizarea critica, ~ = oloc, unde c este coeficie;ntul de amcrtizare viscoasa efectiv, iar Cc - coefi18

cientul de amortizare critica, pentru care misearea devine aperiodica. La sistemulliniar, cu un singur grad de libertate, acest coeficient are expresia
Cc

= V 4 km

= 2 P m,
x

(2.1)

marimile k, m, p fiind definite anterior. Decremeniul logaritmic al amortizarii este

Y1 -

2'1t~
~2

, (2.2)

unde n = c/2m, iar celelalte manmi sint cunoscute. La sisteme cu amortizare slaba, unde n este neglijabil in comparatie en p (~j< < 1) (2.3) globala asupra nivelului semnalului se obtine masurind: - valoarea medie absoluta, definita prin relatia
aim =-1 ~T

o informatie

Ixldt;

(2.4)

oaloorea ejicaoe, san radiieina medie patratica

Xej

VTt
1
aim

x dt.

(2.5)

d
Fig. 2.1

La vibra ~ia armoniea exista relatiile

=-

2 xma3: '1t

0,636

Xmax

0,9

xel·

La aceasta miscare este suficient sa fie masurata. oricare din aeeste marimi, indiferent. Nu aeelasi lucrn se intimpla Ia vibratiile periodiee, nnde nu mat exista rapoartele suscitate. 19

2.2.2. Functii de corelatie

Interpretarea praetica a vibrogramelor este dificiHL~i neconcludenta in cazul misearilor' periodiee complexe san in eazul miscarilor aleatoare. Din aeest motiv a fost neeesara perfectionarea tehnicilor experiment ale ~i implicit perfectionarea aparaturii de masura. S-a dezvoltat astfel metoda coreliirii semnolelor, adiea determinarea juneJiei de autocorelapie (a unui semnal en el insusl) ~i/sau a juncliei de intercorelatie a doua semnale. Definitia matematiea a acestor functii este data de urmatoarele expresii: functia de autocorelatie pentrn un semnal x(t)
R:nkr)

= lim

1 ~Tf2
-T/2

T-+oo

x(t) x(t-'t')

dt ;

(2.6)

functia de intercorelatie pentru semnalele a;(t) ~i y(t)

1 T/2 RXII('t') = lim- (
T-+oo

a;(t) y(t--r)

dt.

(2.7)

)-T/2

Reprezentarea grafiea a valorilor Rxx('t') ~i Rxll( 't') in functie de "t' formeaza corelograme ale proceselor vibratoare considerate. Functia de autoeorelatie este reala,para, avind un maxim pentru "t' = 0, egal en valoarea medie patranca a functiei x(t) Rzx(O) = lun T->co

1 ~T/2
-T/2

a;2(t) dt

__

X2(t).

Pentru valori mari ale lui "t', funetia de autocorelatie tinde catre patratul valorii medii a functiei x(t)
Rxx(oo)

[X(t)]2.

Functia de corelatie a 'unui semnal de tip zgomot alb (avind 0 densitate spectrala a valorii medii patratiee eonstanta pe toata gama frecventelor)este de forma unui impuls unitate, adicaeste nula pentru orice valoare diferita de zero a decalajului 't". ¥Uncyia de tntercorelatie a doua semnale independente este nula, In cazul determinarii experimentale a functiilor de corelatie, durata T (din relatiile 2.6 ~i 2.7) devine 0 marime finita, care, in tunetie de natura semnalelor, trebuie sa indeplineaeca urmatoarele eonditii : - la corelarea unui semnaI periodic, este egala cu perioada aoestuia sau cn un numar intreg de perioade, pentru a nu introduce erori de estimare; - in cazul corelarii semnalelor aleatoare, durata realizarilor considerate este impusa de eroarea de estimare aceeptata (v. § 2.3). Funetia de autocorelatie a semnalelor tranzitorii
(2.9)

20

se obtine fara a mai efectua llnpaIiirea 131 durata de integrare, intrueit media in timp ar tinde eatre zero daca timpul de observatie ar creste. Prin definitie, Iunetia de intercorelatie a dona semnale tranzitorii este
RzlI(')

L
T

x(t) y(t -

.) dt.

(2.10)

Functiile de corelatie ale semnalelor periodiee pastroaza periodicitatea semnalelor corelate, Daca doua semnale x(t) ~i y(t) sint periodice, de perioade diferite, functia de intercorelatie este de asemenea periodica, avind 0 perioada egala cu cea a "bati1ilor" obtinute prin compunerea celor dona semnale. Proprietatile aratate mal SW:l sint deosebit de utile in eazul masurarii semnalelor periodice sau al masurarii semnalelor aleatoare l1amestecate" en semnale periodice.

2.2.3. Reprezentarea
so poate determina

semnalelor

in domeniul

frecventelor

A~a cum rezulta din figura 2.1,a, frecventa unui semnal armonic pornind de la vibrograma inregistrata(

= ~).

Pentru semnale obtinutc prin suprapunerea unui numar mare de vibratii armonice, acest lueru nu mai este posibil, De aici a aparut necesitatea de a se introduce Iunctii care sa exprime direct continutul in frecvente al unui semnal ; astfel s-a, dezvoltat tehnica experimentala de analiza in jrecventa (analiza spectrala) §i aparatele adecvate, numite sintetic "analizoare de frccventa". 2.2.3.1. Analiza in frecventii a semnalelor periodice. Mi~carile periodice, daca satisfac oondijia lui Dirichlet, .pot fi reprezentate printr-o BUrna finita sau infinita de armonice, rezultate prin dezvoltarea in serie Fourier a funetiei respective. Dezvoltarea in serie Fourier a unei functii periodice x( t) se scrie sub forma
+co

x(t) =

n~-oo

:E

(2.11)

Ooeficientdi en sint dati de relatia

To Cn

. .td (lCl)n) -1~2 x(t)e-l6ln = To _!I!.

2

t,

(2.12)

unde . To este perioada fundamentala. Graficul Ic,,(iCl),,)se numeste spectrul de freovente al functiei x(t); I pentru Iunctii periodice acesta este un spectru de linii, discret (fig. 2.2). Egalitatea (2.13)

21

exprims, matematie teorema lui Parseval [1]. Integrals din expresia de mai sus este 0 masura a energiei acnmulate de sistem lntr-o perioada To.
f{t)

o
Puterea medie pe

t
Fig. 2.2
0

() r.J

JCJo 5"'0 7lA1a

$GJg

HtJQ

CJn

a funetiei x(t)

perioada este egaHi. uvaloarea medie patratiea c (2.14) Reprezentarea marimilor len]2 in fnnetie de pulsatiile <.On = ncuo da. specExpresia (2.14) se mai poate aerie sub forma
trul puterii functiei x(t) (fig. 2.3).

(2.14,a)
Fig. 2.3

unde S( <.011) este aensitatea apetJtrala a mediei patratice san aensitatea epeetraM de putere a functiei a:(t). 2.2.3.2. Analiza ~njrec'Venla a semnalelor neperiodice. Pentru 0 functie neperiodica se poate eonsidera la limita. ca To-+oo iar diferenta intre doua armoniee consecutive <'on+l - <.0 = d<.O ~ 0, ceea ce face ca integral a din expresia (2.12) sa devina.
11

X(ioo) = )-00 x(t) e-

r+

oo

I "w

dt.

(2.15)

Marimea definita de relatia, (2.15)este tranaformat(1. Fourier complexa. a functlei x(t). Reprezentarea grafiea a modululuiacesteia IX(iw) I in functie de eo (fig. 2.4) dil. apectrul densitaJii amplitudinilor. In eazul vibratiilor neperiodiee, aeesta devine 0 linie continua. Urmind acela~i rationament ca In eaznl functiilor periodiee, se pot defini spectrul de energie al functlei x(t) f}i densitatea speetra74 de energie
21t'
1 IX(ioo) 12.

22

In eazul functiilor neperiodiee, integrala definita. de teorema lui Parseval devine

+oo ~ -()O

W2(t) dt

=-

1 ~+oo
--00

27t

I X(i(i) 12dru = ( IX(iw)I

+00

J-oo

IX(ij) [2 d/.

(2.16)

b
Fig. 2.4

2.2.3.3. Analiza £n frecvenJa a semnalelor akaware. Teoretic, densitatea spectrala a mediei patratice a unui semnal aleator se defineste ea transformata Fourier a funetiei de antocorelatie'")
(2.17)

Prin inversarea transformarii

(2.17)

se obtine
(2.18)

Proeesul aleator se poate reprezenta ea 0 suprapunere a unui numar infinit de componente armonice, eu pulsatii variind intre -00 §i + 00, de amplitudini infinit mici dc(ru), astfelincit
(2.19)

Pentru

= 0,

din relatiile (2.13) §i (2.16) se obtine

(2.20)

Semnificatia fizica a marimilor ~i functiilor legate prin sirul de egalitati (2.20) se poate deduce prin analogie cu marimile corespunzatoare, definite pentru functiile armonice : integrala ~ : m2(t) dt este
-2"
*) In unele Iucrarf

+-

masura a energiei pentru intervalul

= Sz:rlCil).

se considers

If [R~.z('t')]

23

( - ~ , + ~);

raportlnd-o

la durata T a intervalului, se obtine puterea

medie pentrn intervaluI respectiv; - media patraticax2(t) reprezinta puterea medie peintreaga durata a realizarii x( t) ; - functia Szz(w) arata cum este repartizata media patratiea (~i deei puterea medie) pe unitatea de pulsatie ; ea indica. deci densitatea spectral)j a mediei piitratice (a puterii medii). In apIica~iile practice se utilizea.za de multe orifreeventa. Densitatea speetrala avind ca variabila. freeventa se exprima prin fnnctia
W<I'x(f)

= 4:'1tS<l'x(2nJ),
~oo

(2.21)

astfe} incit med ia pa.tratica

X2(t)

devine
W n(f)df. (2.22)

lim -l~T x2(t)dt =

T .... fJ O

Too

Analog

Be

defineste densitatea

interspeetrala

a mediei patrati.w~

.Aceasta este

funcfie eomplexa care se poate serie sub forma

unde O<l:lI(W) este functia densita,tii eo-epeetrale (spectrul in faza) iar QZlI(W)
este functia densitdtii Marimea reala ouad-spectraZe (spectrul in euadratura).

se numeste funcjiede coe'rent;;' a proceselor aleatoare x(t) !}i y(t). Daea x(t) ~i y(t) .stnt statistic independente, atunei 'YZll(w) = 0; daca cele doua procese sint complet coerente, 'Ya;y( w) = 1. Exista mai multe modalitati practice de determinare a densita-yii speetrale a mediei patratice pentru vibratiile aleatoare, Procedeul de determinare a densitatii spectrale a mediei patratice cu ajutorul filtrarii selective este eel mai raspindit. Bemnalul x(t) este introdus Intr-un filtru "tl'ece~banda." (v. § 5.4.2) de Ia~ime B, centrat pe frecventa f. Be obtine astfeI semnalul xB(f, t), avtnd freeventa
(2.22) se serie

cuprinsa intre
B

(1- : ) (1
§i
=

+:}
+2"
2 T

pentru

care relatia

10
24

( WICIl(f)df

00

1+2' =( Wu(f)df

Jf_!.
2

lim - ( aii(f,t) T ... oo T J_T

dt,

(2.23)

unde (

00

W~~(f)df

este puterea totala a semnalulni x(t), iar (

1+2

este puterea
~i

(I - !) (f + !)
Pentru
0

componentelor semnalului avind Ireeventa cuprinsa intre variatie B sufieient de mica, se poate considera lV~:r;(f) :'

~_~ 2

Wzz(f)df

constant in banda de Irecventa (f -

+ :)

~i deci

Treeind la Iimita, cind B-+O, W:r;Af) lim lim _(

B_o T...oo

1 +"2

T
T

BT)

~ (j,t) dt.

(2.24)

-2

Relatia de mai sus sta la baza proeedeelor de determinare a dens itatii speetrale cu ajutorul filtrarii semnalelor. . La determinarea experimentala a densitatii interspectrale a semnalelor x(t) ~i y(t) se folosesc doua relatii similare eu (2.24), astfel densitatea eo-spectrala
C:r;y(f}

= lim lim B-+O T-.oo

BT

J -2 T

+2

XB (I,t) YB(j,t)

dt;

(2.25, a)

densitatea cuad-spectrala
T

Q:r;1I(f) = lim lim _!_ (2 x~Oo (j,t) YB(j,t) B_O T-oo BT) T

dt,

(2.25, b)

in care XB(I,t) este semnalul de iesire al unui filtru treee-banda, eu banda de trecere B, eentrat pe freeventa j, la a carui intrare se aplica semnalul YB(f,t)
x~O°(f,t)

este semnalul de iesire al unui filtru similar, la a earui intrare se

aplica y( t) ;

x(t) ;

este semnalul XB(j,t) defazat ell 90°. alta modalitate de determinate a densitatii spectrale a mediei patratice a sernnalelor aleatoare este utilizarea transformatei Fourier, aplicata semnalului tmpartit in segmente de scurta durata, Realizarea de dm'ata T, se imparte in n portiuni de durata TI ~i se determine transformata Fourier a semnalului x(t) pe fiecare interval de timp T'.

25

transformata

Daca fDk(t, T')este

Xk{ij,

semnalul corespunzator Fourier a acestuia este

T/) = RA,s(t,T/)

intervalului

k, atunci

+ ilk,,,(t,T/),
0

(2.26) durata

unde s-an pus in evidenta partea reala §i partea imaginara, Conform teoremei lui Parseval (2.16), puterea medie pe de timp pi se scrie 1 1 -, ~+oo xi(t, T')dt =-, ~+oo IXk(if, T/)]2 T ~oo T
-00

df.

Prin definitie ~ (+00 xi(t, T') dt - (+00 SXk:l:k T )-00 )-00 unde 8"k skU,T') reprezinta densitatea spectrala tru portiunea de semnal x~(t, T/). Din cele doua relatii de mai sus reznlta (j, T') df, a mediei patratice pen-

Densitatea spectrala a semnalului x(t), pentru intreaga durata se obtine ea mediepe ansamblul celor n valori [2]:

T,

(2.27) Introducind (2.26) in (2.27) se scrie, in final (2.28) Pornind de Ia energia de interaotiune a doua semnale, parcurgind un rationament similar eelui de mai sus, se determina densltateainterspeetrala. a semnalelor Xk(t) ~i y~(t), pentru un interval oarecare k, de lungime T'

S-anotat

prin Yk(ij, .T') transformata Y k(ij, T')

Fourier a semnalului Yk (t,T')

Rk,y (t, T')

+ Uk,y(t,

PI).

26

Densitateafnterspectrala
S#:fI (if) = ~

a celor doua semnale, pe durata

T, este
(2.29)

nT

k=1

[Rk•s (t,T')

+ ilk,%(t,T')]
co-spectrala .Rk,y(t, T')

[.Rk,y(t,T') - Uk,y (t,T')]

de unde rezulta O;y{f)

densitatea

=~

nT

k=1

[Rk.%(t,T')

+ Ik,%(t,T')Ik,y(t,T')]

(2.30)

~i densitatea

cuad-spectrala

.Acest procedeu prezinta. avantajul de a putea fi tratatin intregime pe calculatoare numerice, ceea ce permite 0 viteza mare de ealeul. In aeest sens trebuie mentionat ca exista programe de ealeul pentru transformata Fourier discrete (T.F.D.). Mai mult, algoritmul de calcul al transformatei 'Fourier rapide (T.F.R.) asigura marirea vitezei de lucru. Odataobtinute transtormatole Fourier, pentru ealculul spectrelor smt necesare operatii simple: inmultiri, adunari, impartiri eu eonstante, eeea ce se realizeasa tot cu ajutorul unor programe de ealeul numeric.

2.2.4. Densitatea de probabilitate

Oonsiderind 0 realizare w(t), de "durata T, a unei vibratii (fig. 2.5), se poate determina cit timp din durata totala a inregistrarii marimea
J;

x(t},

Fig. 2.5

:v(t) r3.Il1ineeuprinsa intre doua. valori apropiate w §i a; intervalele ~tb dta. . . indicate pe figura. Baportul
P(x,a;

A:JJ, insumind

+ L\.x) =

~ at,
fJ

t=lT

(2.32)

27

masoara. proba.bilitatea realizarii aeestui eveniment.Cu cit durata inregistrarii Teste mai mare, en atit probabilitatea este mai apropiata de eea eorespunzatoare desfal}urarii intregului fenomen studiat. Marimea probabilitatii variaza fune~ie de x §i Ax. Se defineste densitatea de proba6iU-

tate

_ P (X ) - lim P(x) - Pi»

A~_'()

ax

+ ax)

_ Iim I' 1 '""L.l ,. At 1m~-LJ

A¥-+O T "'00

TAx

(2.33)

i= 1

Funetia p(x) a fost reprezentata in partea stinga a figurii 2.5. Densitatea de probabilitate este 0 Iunetie care se determina mai ales in eazul vibratiilor aleatoare. Oaracteristicile numerice ale oariabiletor aleatoare pot da 0 serie de Indicatit privind repertttta aeestora, exprimind sub 0 forma compacta citeva proprietati de baza, In tabela 2.2 sint redate prineipalele caraeteristiei numeriee ale variahilelor aleatoare ~i relatiile lor de definitie.
TABELA.2.2

Caraderisiiet

ale uariobilelor Relatie

aleaioare de deftnitie utilfzind

Denumire

Simbol

densitatea
probahilitate, 1

de p (x)

I
x
-

evolutla in timp a unei realizari, x (t) 1 lim T-+oo

Valoare medie Speranta

= ~oo
-00

xp(x)dx

T ~ x (l)dt

Valoare me die

patratlca

x2

00
l

x2 = ~
-00

x2p(x)dx

x2 =

Jim - 1 T-oo T 1
lim
T-+oo

r
0 0 T 0

x2 (t) dt

Vartanta
Dispersie Abatere patrattca medie Devlatie standard

00

all

0'2 = ~ -00

(x-x)2p(x)dx

O"~

--

T
cr

~ [x(t)-x]2dt

0'

= y-;;;-

V-;;a

I
de estimare in cazul masurarii aleatoare vibratiilor •

Relatia a2 = ;2- [it]2 este evidenta.

2.3. Eroarea

statistidi

Pentru diverse realizari ale unui fenomen oscilant aleator, desfasurat in conditii identice, parametrul masurat difera de Ia 0 inregistrare la alta, caracterul aleator al procesnlui reflecttndu-se in distributia stohastica a rezultatelor masurarilor. Din punct de vedere teoretic, marimile ~i funetiile statistice au fost definite in paragrafnl 2.2, pentru un timp de analiza T tinzind catre infi.

28

nit. Faptul cit in praetiea se lucreaza en reaJizari de durata finita implica apari~ia erorilor de estimare. In aeeste eonditii, in eaeul determinarilor experiment ale nu este sufieienta. gasirea unei valori numeriee pentru parametrul cautat, san a unui sir de valori numerice pentru functia statistica., ci trebuie estimata. precisia masurarii.

2.3.1. Probabilitatea de incredere.

Intervalul de incredere

Se noteaza : <Il - valoarea adevarata (necunoscuta) a parametrului '" luat in studiu; <Il - valoarea estimata a parametmlui cI>, obtinuta. pe cale

experimentala,

Probabilitatea ca modulul diferentei intre valoarea adevarata <Il ~i '" eea estimata cI> sa fie mai mic decit 0 marime data. Ea se numeste probabilitate de f,ncredere ~i se noteaza eu ~. Deei valoarea reala, necunoscuta, a parametrului 4> se va afla, eu 0 probabilitate ~, in intervalul la

'" = (<I>

'" Ea, <I>

+ e~)

ca rezultatele masurarilor au 0 lege normala de distributie, eroarea EI3 se exprima ca produs tntre abaterea medie patratica a valorii estimate cra, ~i 0 functie ,,(, tabelata pentru diverse valori ale probabilitatii de ineredere ~ (tabela 2.3)
e~

numit interval de incredere.

Presupunind

a~ • y
2.3 de tneredere y

(2.34)

TABELA

Yaloriie

lui y [unciie de probabilitatea

f3
y 0,97 0,98 0,99 0.9973 0,999

y
0,80 0,81 0,82 0,83 0,84 0,85 1,282 1,310 1,340 1,371 1,404 1.439

II

~
0,86 0,87 0,88 0,89 0,90 0,91

y
1,475 1,513 1,554 1,597 1.643 1.6<J4

II
0,92 0,93 0,94 0,95 0,96

II

1,750 1,810 1,880 1,£)60 2,053

2,1.69 2,325 2,576 3,000 3,29

Un rezultat

eomplet se da sub forma

(2.35)

Rela~ia de mai sus se citeste astfel : valoarea reala. a parametrului '" cIl este data. de valoarea estimata <I> eu 0 eroare maxima. de ± z13' in limitele unei probabilitati ~.

29

2.3.2. Eroarea standard

tn mod obisnuit se Iucreaza en notmnea de eroere standard a estimarii, notata e ~i definita prin re1a~ia
e;

= "'"100
'I'

O'~

[01] /0

(2.36)

Din relatiile

(2.34) - (2.36) rezulta

--=±-y=±e:y. <I» <I>

<I»-~ "

O'~

(2.37)

Produsul e;y reprezinta abaterea procentuala maxima intre valoarea reala (neeunoseuta) ~i cea estimata. a. parametrului masurat, Impunind 0 anumita precizie a masurarilor (probabilitate de mcredere, abatoramastma intre valoarea reala ~i cea masurata) se poate ealeula eroarea standard. In mnctie de marimea esttmata, se cunosc expresiile erorilor standard [1] inscrise in tabela 2.4. .Aceste expresii au fost determinate pentrn semnaJe aleatoare tip "zgomot-alb", de banda de frecvente B, pentru 0 durata T a rea.lizarii considerate.
TABELA

2.4
$1. tunctH

Erorile standard pentru mdrimi

Maiimea Valoarea medle
x'.l

slatislice
Densitatea spectral! a mediei

sall
tunctla statistic

Radacina medle

patratica, patrattca, ~

Densitatea de probabttltate, p (x)

Functla de autocorelatle,
RQ;:Jj('t)

Funetia de Intercorelatte,

Expresla erorii standard, e:

li..!t -

1+~ 11'.,(0)
2BT

VBT

2VBT

V BTp(x)b.x

R.z.z( -e)

Rzll('t)

patratlce
W11(/)

1+

Ru(O) •R.,(O)
2 R:Jj~,(-r)

2BT
valoruor instantanee;

'

V BeT

T - durata de anallz! a semnalului;

B - banda de frecvente a semnalului; intervalul de analizi al semnaluhri, folosit Ia determinarea distribupei filtrului tolosit Ia. analiza in frecventa a semnalului.

B6 - li!imea de balldi a

Eroarea standard a densita,~ii spectrale a mediei patratice se ealeuleaza funetie de latimea de banda. Be a. filtrului folosit la analiza semnalului. ' Precizia densita~ii de probabilitate si a funetiilor' deeorelatie masurate scade odata en valoarea funetiilor statistiee respective. Eroarea standard a densita~ii de probabilitate este minima, pentrn valoareacea mai probabila a variabilei aleatoare, ob~inuta pentru pew) maxim. Intervalul aw, din relatia de definitie (2.33) a densitatii deprobabilitate, apare ca marime finita la numitorul expresiei erorii standard.

30

Aceasta. eroare ereste pe masura. ee intervalul de analiza a semnalului !J.x seade, adica. in easul realizarfi unei analise fine a. distributiei valorilor semnalului. Examinind expresiile erorilor standard din tabela 2.4, rezulta ca acestea sint eu atit mai mici eu cit durata T de observatie a semnalului este mai mare. Prootic, aceste relatii folosesc fie Ia caleulul erorii de masurare, pentru 0 realizare de lungime P data, fie la determinarea duratei T de analiza a semnalului, pentru 0 eroare standard aeeeptata. Exemplu. Se cere durata minima. T, neeesara pentru masurarea valorii medii patratiee a unui semnal, eu 0 abatere maxima de ± 8%, in limitele unei probabilitati de incredere de 90 'Yo. Se presupune ca semnaluI are freevente cup rinse intre 30 §i 80Hz. Besoloare. Din tabela2.3, pentru ~ = 90 %, se eiteste y = 1,6. Cunoscind e.y = 8%, rezulta eroarea standard e. = 5%. In eazul masurarii valorii medii patratice,din tabela 2.4 se obtine e. -

V;T .
tipuri

Banda de freevente a semnalului

este B = 80 -30 = 50 Hz, deci

____!_
e. 2B

0,052 x 50

8 s.

2.4. Raspunsul sistemelor

oscilante

la diverse

de excltatll

Dupa cum s-a aratat anterior, un sistem oscilant poate fi excitat prin : forte armonice san periodiee, impulsuri de anumite durate sau forte aleatoare. Pentru fiecare din aceste exeitatii, sistemul oscilant vibreaza intr-un anumit fel, misearea putind fi earaeterlzata printr-un numar dat de parametri. A determina valorile acestor parametri tnseamna a afIa 1'a8pUn8ul si8temului 131 exeitatia, data. Raspunsul depinde atit de parametrii excitatiei, cit ~i de earacteristicile sistemulni oseilant. Se eonsidera un sistem Iiniar (fig. 2.6), supus unei excitatii san m,arimi de intrare x(t). Aceasta marime poate fi 0 for~a, 0 deplasare, viteza sau acceleratie. M arimea de ie!Jire y(t} este, de obieei, 0 deplasare variabilacu timpul. Slslem IlnIar Definind transformatele Fourier ale celor doua funepii ; (f) ... J/j_(l_'' ' _~ __

l__

Fig. 2.6

(2.38) Y(iCs»

)-00

(00 y(t) e-iCf)'dt,

Be poate serie rela~ia.

Y(iw) = H(icu) . X(iCs>}

(2.39)

unde H(iCs» este juncjia de raspu'n8 in jrec'Venta a sistemului oseilant.

31

Dimensiunile functiei H(iw) depind de natura marimilor x(t) ~i y(t). La un sistem liniar cu amortizare, excitat de 0 forta oareeare F{t), ecuatia miscarii este

my
On notatiile uzuale

+ oil + ky = F(t).
=

(2040)

oc
ecua tia mi~ear ii devin e y
'" F(t) + 2p~y + p2y = .-- =

2mp,

x(t).

(2.41)

In acest caz, funetia de raspuna in freeventaeste

H(iw) = .
p2

-w2

+ i2~(.tlp,

(2.42)

avind dimensiunea 82• Daea se seoate in factor p2

se obtine marimea adimensionala

A=

(2.43)

numita factor de amplificare complex.

2.4.1. Excitatie ar rnonica. •

La sistemul liniar eu un singur grad de libertate, corespunzind schemei din figura 1.1 (revenind la notatia uzuala x pentru deplasarea in sistemul oscilant), ecuatia mi~earii intretinute de 0 fortii armonioii apli-

cata masei este

respectiv

ma: + ox + k» = F 0 sin
x 32
•• y' + 2p~:.v + p
2
{J}

(.tlt,

(2.44)

=-

Po·

sm ost,

(2.45)

Solutia stat;ionara. a acestei ecuatii este deplasarea armonioa

avind amplitudinea (2.46 ) (2.47)

At

40~~~~'-~3r'--'--~-'--r-,
¥,J~~~~4-~~~-T--+--+~+-~

45~~-+--r-~~--~

~-=
1J=~

OL_-L~4o~~~I,Q~~~~~~~~O~~~~S

o~~~~~~~u.~~S~~4D 7=~
'Fig. 2.~

Fig. 2.7

~o
AJ 0,..9

IJJ(

ix

"\ 25'=-1- ~ 45 _1II f\ " qs I \-2J"'I$, 1 IJ '1,'1

~7
~3

4B

11

l'l 1\ b-l 1\.20 I'..

q?
0,1

JI
~

1.

111
v

'\

o IJ,zs q5U 475!

Fig. 2.8

<,

!??-u,UJ ~ r-.J.

""

J,?5 ~5D 1,757J=p

Fig. 2.10

unde jactorul de amplificare Al este (en notatia ~ =

p

1)

(2.48)
;1 ...

1986

33

iar faza
(2.49) Raspunsul in frecven~a. este dat de graficele Al(CU) §i 6(cu), respeetiv Ak'l) ~i 6('YJ), ultimele fiind reprezentate in figuriIe 2.7 ~i 2.8. Daca. forta armonica aplieata masei m este 0 folia de inertie, de amplitudine proportionala cu cu2 (2.50) misearea masei m este deserisa de solutia (2.46) avind amplitudinea X
A

O=..L1.2

---.

moro

m+mo

(2.51)

unde factorul de amplifieare A2, reprezentat in figura 2.9, este (2.52) Pentru diferite moduri de aplicare a excitatiei armonice, produsa de o fort a sau 0 deplasare eunoscuta, amplitudinea vibratiei este aratata in tabela 2.5. Faetorul de amplificare Aa, intilnit la sistemele excitate prin amortiZOl', are expresia (2.53) reprezentarea lui, funetie de w/p, fiind data in figura 2.10. La sistemul cu amortieere histeretioa, scriind modulele de elastieitate ca marimi complexe

unde El ~i G1 se numese module de elasticitate dinam ice, iar E2 ~i G2 module de pierderi (deoarece ma.soara pierderile prin frecare intern§,)se defineste JaotoTul de pierderi .

Analog se define~te 0 "constanta elastica" complexa

k* = k

+ ill, = k (1 + i ~)= k(l + ig)

(2.54)

34

TABELA

2.5
exeitaiii armonice

Riispunsui
Nr.

sisietnutui

liniar

cu un grad de libertat«, La diferile Schema ststemulul oscilant 3

crt.

Excltatta

Amptttudlnea de raspuns a ststemulul 4

Forta armonica de amplitudine con-

stanta, aplicatii masei

Deplasare

armonica, aplicatii prln

arcului secundar kl

intermedlul

Deplasare apllcata prln Intermedful

amortlzorului viscos secundar c1

Xo

= __1_ U A3 c
C

C1

Deplasare aplicata prln mtermedmt arnortlzorulul

, usin fA)t
5 Deplasare aplieata prin lntermediul

arcului

m
: (/s;n C41t

35

T.A.BELA 2.5 (continuare) Nr.

crt.
1

Exeitatia 2 Deplasare aplicata prm Intermedlul arculul ~i amortizorulut (Xo este amplitudinea deplasarlt relative a masei m, tn raport en punctul supus mi~carii U sin 6lt)

Schema sistemului oscilant

3

Am plitudinea de rispuns a ststemului 4

Forta centrlluga,

produsa de masa

secundara J1Io

mro Xo= ---A2

m+~

Forta centrltuga, produsa de masa prfncipala

Cu ~ceptia

cazu1ui

6, dep~e

Xo sfnt m1isurate in raport eu un reper imobil.

unde k este eonstana« ela8tica, dinamica, iar h - coeficientul de amortieas» Introducind in ecuatda mi~carii (2.44) un coeficient de amortizare echivalent al freearii histeretice
k

biste» etiaa.

(2.55) eazul

functie de pulsatda eo,se dotermina factorul de amplificare, pentru excita~iei F(t) = Fo sin cut

(2.56)

36

pre cum ~i ungbiul de faza. 6 = arctg g

1-"1)2

(2.57)

Beprezentarea grafica a relatiilor (2.56) ~i (2.57) este data in figurile 2.11 ~i 2.12. Raspunsul sistemului po ate fi .masurat ~i prin raportul lntre forJa la iesire ~i [orta la intrare: in aeestcaz, raportul ia numele de transmisibilitate. Pentru sistemul osciIant din figura 2.13, excitat prin for~a armonica de amplitudine constanta, transmisibilitatea Iortei este (2.58)

A,

5,0

~o
3,5 ~

"_9~O

3,0

I --- tf~/J/i
/J /
2:8 :::::-V
\

~v
~ ~

-[/=9,8

A~

-g:48
~~O

<,

I'--3,0
Fig. 2.12

2,0 7j;~
Fig. 2.11

nante.

din tabela 2.5, are aeeeasi expresie (2.58) .. La sistemele -. u mai multe grade de libertate, graficele .analoge celui c dinfigura 2.7 prezinta. mai multe virluri, corespunzinddiferitelor rezo-

iar reprezentarea

Transmisibilitatea mi~carii, in cazul6

grafica este redata in figura 2.14.

37

2,5

r-I(
~j
;.

-k
0
l~

r--

I--"J.

.,..

..II'.~

\'\\
'\

........ ~ .......
!.."'-

I v'Z 2
Fig. 2.13

IIF 0

"" ~
3

--...

"

--

11'.:7.

05 6

Fig. 2.14

2.4.2. Excitatie period idi

se face dezvoltarea in serie Fourier. Bxaminind raspunsul 8i8temului la
din relatia

vibratie

periodica

poate fi studiata

analog celei armonice,

daca.

de amplificare

0 excita~ie periodiea, (2.47) se poate scrie

factorul

(2.59)

unde peste. pulsatia proprie a sistemului (considerat cu un singur grad de Iibertate), iar N ruo- pulsatia armonicei de ordinul N a excitatiei. Dacii. f(t) este funetia ce reprezinta exeitatia, spectrul ei de frecvente IF(iru) I se po ate reprezenta ea in figura 2.15a. Pentru fiecare pulsatie N (0)o, elatia (2.59) da valoarea faetorului de amplificare pentru armonica r

IX (iCJ)j

Fig. 2.15

respectiva, Se poate construi astfel spectrul de freevente IX(iCl}) al raspun\ sului sistemului, ea in figura 2.15b. In general, cele doua. spectre nu se aseaman.a, datorita diferitelor valori ale rapoartelor N 6)o/p. Daca sistemul osetlant este un aparat de masurat vibrapii, semnalul de intrare este

38

marimea vibratorie ee se masoara, iar eel de iesire este vibrograma inregistraM,. Deosebirea dintre cele doua spectre se datoreste distofsiunii aparatului.

2.4.3. Excitatie

prin

soc

~ocul este 0 exeitatie de durata seurta, in care are loe 0 transmitere de energie de la 0 BUrSa- causa socului - la sistemul studiat. Ca mod de reprezentare in timp, socul poate fi redat prin forte, deplasari, viteze sau aeceleratit, exprimate prin 0 funcfie de timp f(t) neperiodica, definind forma de 'Undii a socului. Pentru trei tipuri de socuri intilnite curent f(l} in tehnica experimental a - unda dreptunghiulara, nnda trmnghiulara si unda fg ~-------------semisinusoidala - speetrele de pulsatii IF(i6)) I sint date in tabela 2.6. N ota- a liile respective reprezinta . A - ampliO~-------------~t tudinea impulsului, T - durata total a x(t} a Impulsuhri. Se eonsidera un sistem oscilant eu un singur grad de libertate, caruia i se aplica. 0 excitalie treapta, adica 0 fort;a 1J' 0 ce ramine apoi constanta pe timp t nedefinit (fig. 2.16a). Raspunsul sistemului este deplasarea x(t}
x(t)

:0[

1- e~P",t(cosPIt+ ~; sin

PIt)

reprezentata ta 'relatie

(2.60) in figura 2.16 h. In aceasPI

t
Fig. 2.16

=P

V1 -

~2

(2.61)

fro
10

este pulsatia proprie a sistemului cu amortizare, iar p = Vk/m-puIsaliaproprie a sistemului fara amortizare. Deplasarea maxima are Ioe pentru to = nlpl' valoarea sa fiind
x(to)
= Xo

1 (

+ e~

y l~~

11:

t
)

(2.62)

Fig. 2.17

nnde
Xo

= Fo = Ii x(t). - . 1m k t"'«1

(2.63)

Daea sistemul nu are amortizare, el executa 0 miseare oseilanta, de amplitudine xo, deci eu .deplasarea maxima 2xo, de ecuatie
x(t) = xo(l - cospt},

(2.64)

39

~---,
....

~ ..,
.!::
::!

...

~IN ~I~
.5
til

..,

.!::

<C

......
<::l
I:l.,

.~ .~

s
I:l.,

...-<

'-'

"<

£,..

C'Ii

-< ~
r<l

'" ::;
'l::I

";;t

'"

... ~
....
!:;::

'" ~

"'" '<::l
'l::I ::! 'l::I
<::S

~l"
~I~

~It~I~

'"
E: ...

.~"

~1""

40

reprezentata in fignra 2.16 c. Fie cazul unui sistem Iiniar fara amortizare, ell un singur grad de Iibertate, excitat printr-un ~oc C'U forma de unaa triungkiitlara, de amplitudine F 0 ~i durata totala T (fig. 2.17). Se disting doua faze ale .mi~cfu.'ii: prima, care se desfa~oara pe durata de actiune a fortei de soc f(t), numita raspun8 ini.tial san ~oc initial ~i a dona - dupa ineetarea actmnli Impnlsului, numtta riiBpun8 rezidual sau ~oc rezidual. On notatda (2.63), eeua~ia deplasarii in eele doua faze este: raspunsul ini~ial
x(t) = 2xo

pT

(pt -- sin pt),

O~

p t~-,
2

(2.65)

x(t)

= :;

[PT

sinpt - pt

+ 2 sinp

(t -!)} ~< t~.T;

pt]'
t';;b

(2.66)

- raspunsul rezidual
x(t)
= ;~ [ 2sinp

(t - !) -sin

p(t- T)-sin

T.

(2.67)

Raspunsul sistemului

Ia soc depinde de marimea .zt'tl

J:(J

perioadei proprii a vibra~iilor

_ 2n T 0p

Z
1

ca §i de factorul
pT

adimensional T 27t-, To

deci de raportul intre durata socului T ~i perioadapropriea sistemului, To. in figura 2.18 Sea reprezentat, sub forma adimensionala, raspunsul la soeul triunghiular pentrn trei ra- 1J poarte..!_

I-z Tq-

executa oseilatii cind duratasocului este un multiplu par al perioadei proprii (fig. 2.18b). c Pe figura 2.18 se observa ca, fnnctie de raportul T / To, variaza atit 1. amplitudinea maxima a socului iniT ~ial (padurata O~t~ T) cit ~i a celui Fig. 2.18 rezidual, 1n Iigura 2.19 s-an reprezentat, in coordonate adimensionale, spectrul iniJial ~i spectrul rezidual, adica varia~ia eelor doua amplitudini, in funetie de TIPo•

To

pT='IJr

1, 2 ~i 5. Sistemul

nu

41

~m:Jx
.:Jig

2,0

Fig. 2.19

0---z;~

f(t)~ ~~ ~.

Iff)

@--_.-

ftq --

T
T

0-.
J(f

~bh
112

t
t

f"siRy
t

@-

H.~!o.

,1

~. T

2r-----~ __~------~----~~~----_,

Fig. 2.20

In Iigura 2.20 s-au reprezentat spectrele de raspuns reziduale pentru patru forme de unde de soc, echivalente din punctul de vedere al cantitatii de miscare transmise sistemului oscilant
T

~o j(t)dt

const.

Spectrele de soc se utilizeaza la eompararea "severitatii" diferitelor socuri care actioneaza asupra unui slstem dat, sau a raspunsului unor sisteme diferite, la aeelasi ~oc.

42

2.4.4. Excitatia aleatoare statlonara • •

Se eonsidera un sistem oseilant Iiniar, eu un singur grad de Iibertate, pentru care se eunoaste funcf,ia de t'aspuns in jrecvenJa
H(icu) = 1
6)2

p2_

+ i2?;;«up

precum ~i j'U'lWjia de raspuns la un impuls unitate (functia pondere)

(2.68)

dica f(t). Raspunsul 1a un moment dat

.A.supra sistemului se aplica

sistemului x(t), de asemenea aleator, Be poate serie,

x(t)

excitatie aleatoare, sta-ponal'a ~i ergo-

= ~-co

f( -r)h(t-'T)d-T

(2.69)

unde -r este

considerat

variabiIa

de timp, intermediara este

H(O) . f(t)

intre zero ~i momentul

VaZQarea medie a raspunsulnl x(t)

t,

(2.70) de raspuns

nnde j(t) este valoarea medie a exeitatiei, iar H(O) - funetia in frecven1A, la eo = O. Deneiuue« speclrala a mediei patratice are expresia

(2.71) nnde H*(j(1l)este conjugata eomplexa a funetiei de transfer H(i6», iar S,A('» este densitatea speetralaa mediei patratiee a marimii de intrare j(t). Belatia (2.71) se mai serie (2.72) Media patratica a raspunsufut este

Daca se ennosc graficele SIf(w) ~i IH(i6}) 12(fig. 2.21), se obtine diagrama SCff);( (U) inmulttnd eele dona grafic.e, ordonata cu ordonata, Daea se masoara 8,,(w) ~i B:m(<U), din (2.72)8e deduce modulul fnnctiei de raspuns in frecvent;a,.

43

Densitatea lnterspectrala de putere intre ex.citatie~i raspuns S~/(i6) este ega,la. eu produsul intre functia de raspuns in frecventa H(iw) ~i densitatea spectrala de putere a marimii de intrare SZJ;{ 6)) .
S.t:/(il!)

= H(iw)S

,,(6)) este proportionala

(2.73) cu Iunetia (2.74)

Functia de intercorelatie Rxi't') pondere h( 't') a sistemulni elastic

Factorul de proportionalitate intrare pen tru 't' = O.

este funetia de eorelatie a marimi! de

=jl[i)I({~~ 2~
~~~ ~~~~~~

....

~ '" .

Fig. 2.21

Belatiile (2.72}-(2.74) stan la baza metodelor de identificare sistemelor elastics folosind semnale de proba aleatoare (v. § 7.5).

2.5. Frecvente proprii

Pentru sistemele carora li se poate asocia un model matematic ~i se poate scrie eeuatia mi~carii vibratorii, expresiile freeventelor proprii smt cunoscute. La sistemul au un singur grad de libm-tate (fig. 2.22), in miscare de translatde, pulaapia proprie este

p=Vk=V9.
m

88

(2.75)

unde k este constanta elastica. a areului elicoidal, sau a firului intins, m - masa eareoscileaza, 9 - acceleratiagravitatfonala, ~8 deformatda sta.tica a areului solicitat prin forta mg. Rela1iia ramine valabila ~i oind elementul elastic este 0 bar a. solicitata 131 incovoiere. Pentru 8i8temul oscilant de torsiune (fig. 2.23), pulsatia proprie este
p

V~,

(2.76)

44

k fiind eonstanta elastica.a arborelui solicitat la rasncire, iar J - momentnl de inertie masic 311 volantului, fa~ de axa de rotatie. La 8i8temul cu doua grade de libertate (fig. 2.240,), / pulsatiile proprii smt eele dona radacini ale ecuaVieibipatratice

k1kz

+ kl~Z + kzklZ = 0
m1m2

(2.77)
Fig. 2.22

iar pentru 8i8temul cu n mase (fig. 2.24b)7 stnt ra,.. daeinile ecuatiei ee se obtine prin dezvoltarea determinantului
k12-mlP2
k12

-k12 k12+k23-m.zP2.....

.0 0

0 0 =0 (2.78)

11=

in general, sistemul cu n mase are n grade de Iibertate, deci npulsatii proprii; exceptie fac sistemele de tipul celui din figura .2.24 b, lipsite de legaturi exterioare, 131 care numarul de pulsatii proprii se reduce 131 (n-1). Astfel, pentru sistemele cu doi ~i cu trei volanti, fara legatur! exterioare, aflate in vibratii torsionale, pulsatdile proprii sint aratate in
tabela 2.7 [3].

mf

mz

m3

mil

::r,
Xz
a Fig. 2.23 Fig. 2.24 It

..•.........~
XII

mn~1

mn

Xz

I3
b

Xn-l

:en

La bo,rele prismatice, in vibratie transversala, exista 0 infinitatede pulsatii proprii. In tabela 2.8 s-an redat modurile de vibratie sipulsatiil« proprii, pentru primele cinei armonice, la einci feluri de grinzi, ell eapete Iibere, rezemate sau ineastrate. La placi plane piitro,te, unele valori ale pulsatiilor proprii sint aratate in tabela 2.9. (4]. in tabela 2.10 se dau pulsatiile proprii ale pliicilor dreptunghiulare, i ncastrate pe 0 latura; notatiile stnt aeeleasi ca 131 tabela 2.9, simbolul a 45

TABBLA

2.7
§i ell

Pulsaiit

proprii la oibraiii

torsionale, in sisieme eu dol

irei volanti

Sohlta slstemulul oscllant

Pulsatille proprii

p=

uade

repreaentind Iunglmea lanurii perpendieulare pe reazemul incastrat. In tabela 2.11 se dau pulsatiile proprii fundamentale 130 pldei drept'Unghi'UlaTIt en diferite moduri de rezemare. Pentrn membrana drep,tunghi'Ulara, incastrata. pe contur, pulsatiile proprii se ealculeazd eu relatia (2.79)

unde a ~i b sint laturile dreptunghiului,

£12

=.!!_
p

este raportul intre tensi-

unea pe unitatea de lungimeS(Njm) si maaa unitatti de suprafatap(kgjm2) iar m ~i 11- sint numere intregi, corespunzind diferitelor armoniee (pentru armonica fundamentala m = n = 1). La membrana circularii inca strata pe eontur, pulsatiile proprii se obtin din rela~ia (2.80) unde B esteraza membranei, e are semnificatia aratata dreptunghlulara, iar IXki sint; r3.dacinile ecuatiei rezultate func~iei Bessel Ia membrana prin anularea (2.81) ale ca.ror valori, pentru i = 1 ... 2.12. 9 §i k = 0 ... 5, stnt da.te in tabela.

'" S
.~'

~.
'" '" ;; ~
(J

.,

.~
-8
]
c .,

....

i z
"ij
OJ

g
" '" >:: ~
;:"

.,... s
gj Ol

... '"

'" ';
'" IS
0

..
I

'3

.!::::

-..,

.~
~

..c:.

·s

..

~ -< o-l
Il=l
jI:1

00

s
'0 E

l
.51

" ~
.~ ....

-e
It}

E--t

-e

.~ ., "' <>
+>

.."

... c ... " ~

0...

i
(J

" ~

._ ._ ,..,
~
.!:
:::!

... R.
R.

~ Lri ~

c:::.~

<;:::'''

--

_..
e-,

~ 0
:l

=i
.a
01

e
or

11

'oq;

~ '" ~ ~ 0:
I

.§
.E

.,

""
c

c..

IF
.... 'a.'<:; ttl .: ':::=. 0' :l: ~ .~
II
-Q.,

::<

'"

.sg

,'" s· :l '" -a ~
01

1l :§_ 00 ~ .>I

-:0'

II)

..
<I.l

~
OJ <I.l

-0

.,

'k

'" ~ "" 2' ~

Co
01 01

01

:;:::..
.!!l

~
I
Q,

p..

"

47

nl

't:l

't:l

!3

:5

.~
Q..

....

._ .;:::

p..

'3 S ·c

~ ----- ---~----------~--~.----------+----~----------

o Do

m m

48

TABELA

2.10 tncasirate pe
0

Pulsaiii

proprii ~i linii nodale la pliici dreplunghiulare.

[aiura

uI

1/2 e

t~~UfJ~t
t=J
Altrei/ee

3,508

3,494

3,472

3,450

r~~~~~
5,372 8,547 21,96 21,44 10,26 27,46

14,93

34,73

21,61

21,52

t~~=:~j
f~ci:Z~
Pentru placa
24,85

94,49

563,9

31,17

48,71

105,9

circular;;' Incastrata

pe eontur, pulsatiile proprii sint (2.82)

unde D este rigiditatea 131 mcovoiere (v. tabela 2.9), h - grosimea placii, p - masa unita~ii de velum. OoeficientulA~m rezulta din relatia (2.83) unde Beste raza placii, iar valorile lui [3~1M pentru m = 1, 2, 3 f}i k = 0,1, 2, .sint date in tabela 2.13.
, - c. 1983

49

TABELA

2.11
(dupa

Pulsaiii

proprii

[nndameniale bla A

ale unor pUici dreptunghiulare 1,0 19,74

1,

R.F. S. Heormon) 2,5 11,45 3,0 10.97

00

18 18
$-

1,5 14,26

2.0 12.34

9,8 7

1t!3
k 1 2 3 4 5
6

1m

-bla A 1,0 23,65

alb
A

I,D
23,65

1,5 18,90 1,5 15,57

2,0 17.33 2,0 12,92

2,5 15,63 2,5 11,75

3,0 16,26 3,0

11,14

00

15,4 3
00

9,8 7

-bla
A

alb A
bJa

1,0 28,95 1,0 28.95 1,0 35,98

1,5 25,05 1,5 17.37 1,5 27,00

2,0 23,82 2.0 13,69 2,0 24,57

2,5 23,27
2,5

12,13 2,5 23,77

3,0 22,99 3,0 11,36 3,0 23,19

00

22,3 7
00

9,8 7
00

22,3 7

margine simplu rezemata ; c - margine tncastrata. Pulsajia proprie se calculeaza eu formula de 1a tabela 2.9
TABELA

2.12
0

Radaeinile

ecuaiiei J 1c(r:J.ki)=

= ()

k= 1 3,832 7,016 10,113 13,323 16,470 19,616 22,760 25,903 29,047 2.13 (2.8<~)

k=2 5,135 8,417 11,620 14,796 17,960 21,117 24,270 27,421 30,571

k=3 &,379 9,760 13,017 16,224 19,410 22,583 25,749 28,909 32,050

k= 4 7,58l) 11,064 14,373 17,616 20,827 24,018 27,200 30,371 33,512

k =5

7 8 9

2,405 5,520 8,654 11,792 14,931 18,071 21,212 24,353 27,494

TABELA

8,780 12,339 15,700 18,982 22,280 25,431 28,628 31,813 34,983

Coejteientul
In

~i;m din reiatia

(3tm

2.6. Constante elastice

In ecuatia diferentiali1 a mil}ca.rii sistcmului Iiniar cu un grad de liberta.te

k= 0 1,015 2,007
3,000

k=l 1,468 2,483 2,992

k= 2 1,879 2,992 4,000

1 2

mx + ex + ko: =F(t)
intervin trei caracteristici. ale sistemului : m - mas3rt c - eoefieientul de amorti-

50

presiune

Z3Ire,k -consta.nta elastica, Ele se regasese intr--o forma san alta,practie in orice eeuatie a. unei mi~cari vibratorii. Pentru corpuri de forma geometriea simpla, eonstantele elastiee se pot determina prin ealeul [6]: - la un fir elastic, san 0 bara,solicita.ta. la intindere san comE.A k=--·, l

[:]
2.14

(2.84) aria seetiunii barei

unde E este modulul de elasbieitate dinamie, .A. ~i l - lungimea ;

TABELA

Constanie elasiice penirti bare cu doua reazeme, solieilaie la ineaooiere, Incdrcate CU Q masd coRcenirailt
Nr.

crt.

Schema barei

Constanta k

elastica

i;

--

loJ
:tbj
~

3 (a El--

+ b)

2b2

--

t t
l-

El

(a

+ b)3

a3b3

!~
!b 1
i:b~
EI

3 El-

a3

.. -5

12 (a

+ b)3
+ 4b)

a3b2 (Sa

-6

t t

El

12
b2 (3a

+ 4b)

!Dj

£1
(a

+ b)b2 51

la

bara cilindrics, solicitata 131 rasucire k = GIp,

Z

[N.m]

(2.85)

unde G este modulul de elasticitate transversal, 1p- momentul de inertie polar 311 seetiunii, l - lungimea barei ; 131 un arc elicoidal, solieitat in lungul axei sale

[:]

(2.86)

unde d este diametrnl firului, R - raza de infal}urare, 11, - numarul de spire ale areului, Pentru bare en dona reaseme.aolieltatela incovoiere, valorile eonstantelor elastice sint date in tabela 2.14. Aici 1este momentul de inertie axial 311 seetiunii barei. Compunerea eonstantelor elastice pentru mai muite elemente se poa.te farce cum se arata in tabela 2.15.
TABELA

montajului

FeIul

Computierea

2.15 eonstamelor

elastice

Schema montajului

Constanta elastica rezultanta

In serie

1
kz m

-=-+k kl

1 ks

in paralel

kz

MiKt

-=-+-k

kl

k2 +k3

52

In ee priveste amortizarile, modelele matematice intllnite in teoria. vibra.t;iilor folosesc diferite legi : - amortiearea viscoasa, la care fOlia. de freeare este proporjionals, en viteza relativa intre doua eorpuri, deei eeuati» mi~ea.rii lib ere amortizate se scrie mit cx + ko: =0;

amortizarea u8caUi, sau eoulombiana, en forta. de frecare constanta

mm + R

sign

x + ko:

=0 ;

- amortizarea structural a, datorita frecarilor.in interiorul materialului ~i intre diferite elemente ale unei structuri
m» model valabil doar pentru
0

+ Lgx + kx-F(t),
U)

excitavie F(t) armonica.

BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3. 4. 5. 6.
BEND AT,

LA CAP. 2

J.S., PIERSOL, A.G., Measurement and Analysis of Random Data, John Wiley, New York, 1966. MAX, J., Methodes et techniques de traiiemeni du signal et applications aux mesures physiques, Masson, Paris, 1972. KER WILSON, W., Practical Solution of Torsional Vibration Problems, Chapman & Hall Ltd., London, 1956. * * * Socuri si. uibraiii, sub red. Harris, C.M., ~i Crede, C.E. (trad. din 1. englezd). Edltura telmlca, Bucurestl, 1968. BUZDUGAN, GR., FaTCU, L., RADE~, M., Vibraliile sistemelor mecaniee, Editura Academiei R. S. Romania, Bucuresti, 1975. BUZDUGAN, GH., Rezisienta maierialelor, Editura tehnlca, Bucurestl, 1974.

5.3

CAPITOLUL 3

EFECTELE VI BRA TIILO R

Bezultatele masurarilor de vibratii se interpreteaza prin prisma noeivita.~ii lor. Peste anumite limite, ele sint daunatoare oamenilor, pot produce degradari ale eladirilor san pot deranja buna funetionare a. masinilor, Numeroasele studii facute in acest scopau drept subiect pe om, eladirile, masinile, Dintre toate aeestea, omul este eel mai sensibil la pereeperea, vibratiilor. Se redan, in eele ee urmeaza, citeva din prineipalele preseriptii din Iiteratura de speeialltate.

3.1. Efectele vlbratltlor asupra omului

studiilor lui Dieckmann s-a etabilit un coeficient de percepere a 'Dihratiilor K, folosit ca. indiciu 311 efeetelor vibratiilor asupra omnlui. Dupa VDI-Richtlinien 2057, treptele de percepere a, vibratiilor sint aratate in tabela 3.1. Valorile coeficientului adimensional K se iau din: figura 3.1TABELA

In basa

3.1 de eatre om

Trepte

de pereepere

a uibratiilor

Coeficientul de percepere K

I
Treapta
Modul de pereepere

I
.A

--0,1--.

--0,25--0,63--1,4~--4,0---10,0

B
C

Imperceptibil Pragul perceperii-Abia perceptibil Perceptibil Bine perceptib il Puternie perceptibil

D E F
G

--25 --63

H 1

Perceptibil foarte

puternle

54

in functie de aeceleratie ~i frecvent~; fignra. 3.2 - in funetie de vitez'; figura 3.3 - in funetie de deplasare. La. toate cele trei grafiee, s-au dart in ordonata, atit amplitudini cit ~ivalori efieaee.
TJIIT
/

10
f-

K=/iJ
25

Treopfa I " ... '"

H
(}

' '8

III I'bJr\~-+--I--+--+-1---l 5 2

t- ., 10 ~~ ~.~ 'I !\ill ~ 1,8 1

Pf
rtf'"

..' V V ......
.... 17 / _'" " 1/
,
/

}/

VV
./

'?:.~ (90 ~ 120 ~

,.

~,,..
I--

r
[

.... ~~~f\..I" '" "0 ~ ~e ~~ . ~

~ 2o!l!~~n~ ..: 100 ~ .... J;! 5 ~

10~ r..,I-I\..,,"'a..lI\..~~,,~t-t... ~~f--~ 5 1'\ 'r'JT " ....

~i'\~'}'apfa 2~1,\;;"

"
-""

!- 0.63

to

,21-

rj

l{l.Z5

c
B A

_'"

0.1 2

_. , V

,V

,,
V

~,q~
80, 60

'Elf)

-~I~" {" ....

M'''
I ~"

~,~

..... ~

'

-II .

~ 2 ItD~1'\

~,1
I 2

f\.."

C'

D....

-I-

..-;;-~
...

'tl' ~
A ....... 5
10 10 50 !DO

10-1

IM'

rvl--l---I---4-...p'" ""4......b~

.;

4345 I

f"ccvehta~ Hz
Fig. 3.1

.7 10 20 50 lOP

~lq5!

rrecventa,Hz
Fig. 3.2

Dupa Koch, vibratiile pot fi elasifieate in funejie de nivelul de percepere, masurat in pal, conform tabelei 3.2. Definind intensitatea 'Oibraliei,dupa Zeller
2. ~ 10
of

~I

10

cea asdeplasarii, intr-o vibratie armoniea, iar f - frecventavse poate defini nivelul oibratiei

unde

0,0

~i Xo-

este

amplitudinea

aceelerattei

.~ z
~ ~
~ .... ~D

...

t1k"'" l\ N1\
ll: .,_
~ J.i.9\

"\ i\ Treapfa ~ i\\ I ~\

~~

tt:,...

P=10 unde Zl
=

Z 19-

Zl

(3.2)

"<t

Z~ .fO-1 /0-'
'Io~

..;.f ~.~E:~

" " 1\\ tV' \ \ ~,

1\ '
" '\

l\ ,}.
1\
~\

5
2 fljZ

1\ I\l.\
~~'

, r,'~
~
-,

'02 ru-J

A\

1\"

0,5 cm2/s3• Inlocuind peZu rezulta P = 10 19 2Z [pal]. (3.3) ~i

S
2 10-3 I

""" I" ,\ ~"- ~

" , ,~,
r..

IX , .....
~

l'

"'-....... "~

" K.
\

Nivelul vibratiei poate fi caleulat in funetie de viteza sau de deplasare

5
2
'{[II

"'"\
.....

I'

P P

20 19 22,4

'00,

~3 Of 1 2

= 20

19 140 a;of.

(3.4)

Frecvent8,Hz

S 10 1f1 58 100

Fig. 3.3

55

Nivelul Nivelul vibratiei. pal

TABELA 3.2 de percepete a irepidaiiilor

Efeetul asupra omului Cauza trepldatltlor

o ..•
10 20 30 40 50 60 .•. ... •.• •.• ••• •••

10 20 30 40 50 60 80

Pragul de percepere, functle de pozltia corpulul

Percepere general a
Trepidatii Trepidatii Trepldatll Trepidatil Trepidatii datorite vehleulelor, inadmisibile in cladirl In vehlcnle eu mers llnlstlt in vehlcule l?i ascensoare puternlce in vetncule, suportablle pe un interval ce cauzeaza deranjamente : rau de mare, dureri

seurt

Efootul vibr3t~iilor a.SUpra. mului depinde ~i de durata de aplieare o a aeestora. Gmficul din figura 3.4, stabilit de ISO, 3tl'ati valorile eficace

'10 63 100
Fig. 3.4

ale acceleratiel care produc un efect de oboseala asupra omului stind in pieioare san sezind. Se vede ca nivelele tolerabile sint en atit mai ridieate, eu cit durata de actiune a vibratiilor este mai scurta,

3.2. Efecte·le vlbratlllor asupra cladlrllor

:tn tabela 3.3. [1] se indica posibilitatile de deteriorare a cladirilor, in funetie de amplitudinea vitezei vibratiilor. TABELA. 3.3 Diagramcle din figurile 3.5 ~i 3.6 Deterioriiri la clildiri, [uneiie arata efeetele vibratiilor de diferite viteze de amplttudinea tnbraiiilor san deplasari, asupra eladirilor, pentru gama de freevente ptna 131 100 Hz. Viteza limita admisibile ale vibratdilor eladirtlor, produse de. explozii care au loc in apropiere.Orandell stabtleste drept limita marimea a2/J2= 0,28 (m/s)2, unde a este aceelerayia in m/s2 ~if- freeventa in Hz. Dupa Bdwards §i N orthwood, limit a. se atinge

De multe ori Intcreaeaza valorile

vfbratiet,

Deteriorarea

cliidirii

---....:--------0,5 1,0 5,0 10,0 foarte puttn probebila improbablla probabllji foarte proba,bila

emls

56

eind viteza este de 11,5 em/so Valorile obtinute dupa cele doua criterii, pentru diferite freevente, sint redate in tabele 3.4.

:ii;... 20 --i:;:
"IS
Ib~

I,';
."':

:'--

~ ~

fb

~ ~ ...... ..... -...

.~

'"

"'C

F r e o ven]», Hz
Fig. 3.5
TABELA

Fig 3.6 3.4

Amplllndiui

limilii ale trepidaiiilor admisibile produse de explozii Frecventa, Hz

Crlterlul

10

Crandell
2

--= a

t2

0,28

-.m
S

Amplitudinea, [.lm

20

30

40

50

~670

1350

660

460

330

280

Edwards-Northwood em v = 11,5 -s

3650 1820 910 610

-460 350

Efectul vibratiilor asupra cladirilor se poate interpreta. ~i da,ca. se caleuleaza intensitatea lor, pe baea masurarilor, folosind apoi tabela 3.5. Intensttatea vibratiei, masurata in oibrar, are definivia 8=10 Ig-,
Z

Z.

[vibra.r]
0

(3.5) valoare de referinta.

unde Z se calculeaaa eu relatia. (3.1), iar Z. este Z. = 0,1 cmZ/s3•

57

TABELA

3.5
eieetui lor asupra cliidirilor

Clasificarea

trepidatiilor

dupii

Intensitatea trepidattel; vibrar 10 ..• 20

20 .•• 30 30 ... 40 40 ••• 50

Clasa trepidatlilor

Efectul asupra cbidirilor

50 ..• 60

Usoare Mijlocii Putemice Dure Foarte dure

Nu este peri col Nu este pericol Deterlorart usoare, fisnri in zfduri Ftsuri tn ztdurlle de sustinere Distrugerea cladirllor

3.3. Efectele vlbratlllcr

asupra functionarii utilajelor

In figura 3.7 se farce 0 olasificare a vibratiilor produse de masini, funetie de freeventa ~ide amplitudinea deplasarii. Figura 3.8 da., dupa Rathbone, in eoordonate deplesare-freoventa, aprecieri asupra mersului masinilor grele, en fnndatii individuele. Analog, d11Jl3. eereetari facute 131 Schenek-Darmstadt., in figura 3.9 se dau criterii asupra mersului electromotoarelor.

2l----+--p

1~~--+-~~+--+--+--~ ~~~~~~~~~~

7vra!la /!I$linil;
Fig. 3.7

ppi

JOlin

18 20

50 JOO200 5UO

Frecventa, Hz
Fig. 3.8

Studiile intreprinse de ca.tre VDl au dUB la stabilirea unor Becomandari, denumite "VDI-Richtlinien 2056", din care se redan nnele amanunte ~i grafice, in eele ee urmeasa, Obiectul reeomandarilor il constitute : sursele active devibratii (ma§ini de diferite feluri) ~i aparatele care trebuie izolate pas-iv. M arimile care se masoara sint : deplasari, viteze, aeeeleratdi, intensitati de vibratii, forte ; amplitndini, amplitudini dubIe, v-aJori efieaee ; marimi absolute ~i marimi relative.

58

energia se transrmte de 131 ma~ina 131 fundatie ; - eonditii de lucru ale masinit : pe baneul de proba, in gol, in sarcina. ; - seopul masurarii: receptie in uzina R3tU dupa montaj, conetatarea uo~~--+-~--+-~~--~ defectelor §i detectarea oauzelor ; ~mo~-r-+-+--+-~~~ - produeerea vibratiilor : libere, ....... excitate prin soeuri, exeitate prin vibra50t---+~ toare, produse de masina. s, Drept marime caracteristiea se ia ~ 28f,--+-~ 'Viteza eficaoe, eeea ee permite a se 31precia atit vibratii armonice cit ~i nearmoniee, in baza relatiei (2.5) serisa pentru viteze. Pornind de 131 eonstetarea ea. 0 erestere de 1,6 ori a vitezei duce 131 un grad diferit de percepere, se atabilesc trepte ale 'VibraJiilvr, definite prin valori ale vitezei eficace. In figura 3.10 sint trasate .Iiniile de egala valoare a vitezei eficace, definind treptele de 131 0,071 la 71 txuu]«. Be eonaidera ca de-a lungul unei linii 'Ve! = const., efeetul vibratiei este nesehimbat, Pe aceeasi diagmma s-au reprezentat pe ordonata ~i amplitudinile xo, eorespunzatoare abseiselor, pe care se dan turatiile n sau freeventele j.tntrueit studiile s-au facut numai pina. 131 Iimita inferioara de 10 Hz, sub aceaeta, liniile de egala viteza efieace (inelinate) se inloeuiese prin linii orizontale, de egala amplitu ... dine. B-31ureprodus graficele referitoare 131 urmatoarele grupe de ma~ini: - Iigura 3.11, grupa, K: par~ile de actionare a. masinilor de lucru ~i de forta, in special eleetromotoare pina 131 15 kW; - figura 3.12, grupa M: masini mijloeii (motoare electriee de 15-75 kW) far a fundatii speciale, ca §i masini rotative pina la300 kW, a~ezat.e pe fundatii ; - figura 3.13, grupa G: masini de lueru ~i de forta rotative, ar~eza,te pe fundati! rigide GU freevente ridicate; - figura 3~14,grupa T: masini de for~a ~ide lucru cu mase rotative, a~ezate pe fundatii eu freovente joase. :tn literatura se intilnese ~i diferite valori admisibile ale vibratiilor masinilor, date sub forma de tabele. Astfel: a. Dupa Sarvinov [2], limitele superioare ale vibratiilor fundatiilor de masini sint redate in tabela 3.6. h. Pentru deplasarile lagarelor unui turbogenerator cu turatia ,~= 3000 rot/min, dupa Rathbone, amplitudinile deplasarilor largarelor caraeterizeaza mersul masinii, cum se aratil. in tabela 3.7. c. Normele stabilite de TeplQelektroproekt prescriu urmatoarele valori admisibile pentru Iundatiile turboalternatoarelor :

In ee priveste eeeeutore« ma.8UTdTii, reoomandarile prevsd l - locul masurarii : largare,. carease, fnndatie, .in general aeolo unde

;€

pentru n ;?; 3000 rot/min pentrun ~ 1500 rot/min pentru n;?; 750 rot/min

0,02.•.. 0,03 rom; 0,04 0,06 rom; 0,08 0112 mm.

59

'IDD
200

315 210 l-

160 ~' ~ 125

100 1-. 80 63 I-

H 20

'10 f- r.~ 31,5 ~25 1-17B f-I-

50

.~

'" 12/ .... If)

t::

~ 8 :::. -. 6,3
.:.:::: 5 ~ if
"'" ~1;

~,; 2
1,6 1

~2J

463

~8

O,J1& 0,25
7

W'

0,5

712

,, 'I ,_ "-, ", ~~..,. i .-, " ~ ~""* " -, - - ",, -, "- "\ti.~ -, ",," -, -, , '", , -, -, -, "-, "-" " -, " '" " -, -, " -,"-, " """ '" -, -, -, -, - -, , ," -," -,-," -, " -, -, -, " ,_ -, "- "- "_ ... " 0'''-, ,_ ,- ~, " -, "&>~, ~/" "? " " "- " '. ~~" -, r-, "- " """,,~ ,,, "~., " " -, "- 0_" "-, -, "-,
\. \. \. r\.
I

-,

\.

I':

M,..:r' '\.

.~
III

\.

rl ';,

~ ....

'\.

i'\
~

" r-, r-, I\: i'\ ........ I\. f.\ \. I\.

r-, ~

f'\..

:'\

f',.~ I'\,~-.;;:

f',.

.,

r-, i\. f',. r-, i\. -, ~ ~ r.... r\. I'\, '\ I'\, \. \. I'\, r\ ,;;- i\, ~ f'\ I\.. r-, r-, I\. r-, :'\, :"-., I\... '\. r-, I\.. r-, '\. '\. I'- .» r-, I'\.: I'r-, i\. '\. '\. -, -, -, i'\. -?"-.,
\.I \.

['-.,.

I\.

:'\

I\. r-, I\. <,

'\. ~

'\.

I'-

"-

-, '\.

"-

'\.

'\.

I\. I\.. i\. i\. r\ '\. i\. -, ~ I\. I\. \. i\. I\.. I'- I'- '\ 1"\ ~"'" "- f\:I&>_l'\. ~ r-, I\. 1'\ I\. r-, \.

~~.i\. <"-

"

~~""S~I'\, ~~

r-, r-, 1'\ 1'\ r-,

I\.. K.
I'\. '\.

I\.

\.

I'\.

5,9 8

to 12,516 2Q 25 J~f

-, '\.

-,

'\.

Fret

If0 50 63 60 If/} 125Ii{/2D02Jf1 J/5 '100.f{JOIiJDS/lQ lQUO

r e a fa f, Hz

S 6 8 TO 15 2025 JO '1050 50 60 100 150200300 '100 600 WD/000 ),',',','1',''1'1','''1,11,,11,' ',' 1,',',',' 1',''1'['(',01,11''''1'',' l'i'tLI 300'100 OOQ8QO lOUD lIDO JUoO JQfJO IJOOQ 6080 8ODQ1O 15 lD 10 If0 iD 60'103

t,'

Turatia, rot/mill

Fig, 3,10

de 1,0 ... 1,2mm. Pentru ~abota, amplitudinile admisibile stnt tunetde de greutatea berbecului: la berbec de 1 t : amplitudinea 1 mm ; - l3J berbec de 2 t: amplitudinea 2 mm ; - 131 .berbec peste 3 t: amplitudinea 3 .. . 4 mm. Liubimov recomanda amplitudini admisibile ale bloeulni de fundatie pina.Ia 2,5 mm. Normele DIN 4025 reeomanda sa nu se depa~e3rSCa viteza. de 3,8 rom/s pentru vibrattile verticale ale fnndatiei. . e,Pentru ma~ini-unelte, eiteva valori admisibile ale deplasarilor pc vertica.la sint date in tabela 3.8. f. Pentru laboratoare metrologice, dupa ISA - Journal, seprescriu urmatoarele valori limita ale aeeeleratiilor in vibratia pardoselii : 0,001 g - in laboratoare pentru metrologie, fizica ~i masurari 0,002g - in Iaboratoare tehnologice pentru masurare» dimensiunilor ; 0,003 9 - in laboratoare tehnologice pentru masuritri fiziee f}i electrice.

d. Pentru ciacane de farja, 131 fundatii a.mplitudinile admisibile smt

electriee ;

60

~ ~ % ....

~ "" ~ .... ~ ~ '<s ~ ~ ~ ~.~ ~ .._ ~~

l;:>

~ ~ ~ ~ !::>~~ ~
~<\)~

~~s:.

....

~~~
~::"

~,~ ~ .... ~~~ '""=e.,.

<'.,)t;:,

~-.
tQ-

~I.I....~

~ ~ ~

~ ~

a..... ~
~.

!'Oil\> ~t:..

..-4

fi:

cil

..,.
~ ~

;:;''''

~ ~

61

Ire.ue.r~;o

if
1/
/

j~~\/
\~*
J

..~f-Lt'T .~~
t.'G

~~'l.o/
l.~ [/

.~ t\~

,,~Z ." 1/ lL

\\~

;p
1/

[/

V
'\/ /

/ /

lL

l/ L /

1/' ~~~ /

[/

It:

'tV V

I I
~

I·~ I~

....
~~

I~
.....
",

V l.I

lL

V ~._~ V 1/ / t. / V 'O\~

\~(p1/ ~~\~ V

~~'6

l/

I~
-.jI

lL

I-~ .P ~ i:~~Y
~\\
l-

..... ~ ~ ~

~tJ

.!l
~ ~ ~ to:i

~ ....

~~1 J

~~~JI

62

TA:OELA

3.6 otbratttier

Limite superioare ale oalorilor admisibile penlru ampliiudinile

la ma$ini eu mi~care cireulara unitorma

Turatla, 500 rot/min

Direcfia vlbratillor

<500

750

I 1000 I 1500 I 3000 I 5000 ilOOO(}

vibratillor, mm
I

Amplitudinea 0,15 0,12 ~-- --0,20 0,16 0,09 --0,13

Verticale Orlzontale

0,075 0,06 ----0,11 0,09

0,03 ~-0,05

0,015 0,005 ----0,020 0,0075

TABELA

3.7
turbine,

AmpUtudinile Amplitudinea J.!m

oibratiilor

/agt'irelor

unei

eu n = 3000 rot/min

10 bun

20 acceptabil

30
u1;l0r

60

peste 80

Mersul ma~iniil

nellnlstrt

nelinistrt

foarte

nelinisttt

TABELA

3.8
pentru uibraiiile

Ampliiudirii

litniiii

admisibile

ma$inilor un elie

Felul masinll

Amplltudlnea admisibiHi,
mm

Raboteze Strunguri, de gaunt masinl de frezat, ~i mastnl maslni

0,35 0,03 de 0,03 0,05 0,09

Mar;;ini de rectilicat fabricat rulmentl

Ma~ini de r;;lefult interior Frese

63

g. Pentru inoaperi en diferite destina,~ii, valorile admialbile deplasarilor se dan in tabela 3.9.
TABELA

ale

3.9 tn di/eriie

Amplitudini

admisibile ale lJibra{iilof

tneiiperi Amplitudinea admisibila,

Destlnatta

incaperIi

11m
Laboratoare en aparate de precizie
10 ••• 30

AteIiere en mastnl de preclzle ~i standnri de tneercare Centrale electrlcecu turbine eu aburi Turnatorll, Birouri ~i locutnte

20 '"

40

20
30 ••. 50 50 '" 70·

BIBLIOGRAFIE

LA CAP. 3

1. Boaaaar, G., DIECKMANN, D., FEDERN. K., LfiBCKE, E.; Beurteilungsma{jsfabe fUr methanische Schwingungen. Forschungsbertehte des Landes Nordrhem-Westralen, Westdeutseher Verlag, Kom und Opladen, 1967. 2. SAVINOV, O.A., Fundamentu pod machtn, Leningrad, GILSA, 1955.

64

CAPITOLUL 4

TRADUCTQ RI ~I CAPTO RI PENTRU MASURAREA VIBRATlllOR

4.1. Traductori

pentru

masurarea

electrtea

a vibra~ii1or

Din punct de vedere fizic, traduetorul este un dispozitiv in care are loc eonversia uneiforme de energie in alta forma. de energie.Nu se poate vorbi despre transformarea unei dcplaeari tntr-o marime electriea, dar se produce nransformarea energiei meeanice in energie electriea. Resulta de aiei ca. marimea meeaniea ce trebuie masurarta, de If,fral"...1 -.,riJaucfor /e#re exemplu 0 deplasare, se asociasa Enerie v'- 1 .. ___' ElJergil' eu 3Jlta marime meeanica - in easul meCiln/ce electrici eitat 0 forta - a~a.ca produsul lor sa reprezinte 0 energie. Se poate face 0 olasificare ar Infratte Irsductor b traductorilor in doua grupe mari E~~~w~ __-T ~ fnergie

Infrare {nergie - traduetori energetici san gesecuntlari e/ecfrici neratori, care tra.nsforma energia de Fig. 4.1 intrare meeanica in energie electrica (fig. 4.1a) ; - traductori parametrici, care sint alimentati, printr-o intrare secundara, cu energie electriea, iar varia\iia energiei mecaniee ar sistemului de masurat produce va.ria\iii ale energiei electrice (fig. 4.1h). Cind traduetorul transforma energia meeanica de Intrare direct in energie eleetrica, el se numeste cu transformare directa; daca in aceat proces intervine 0 a.lta marime - acustiea, optica, etc. - traduetorul este cu transJormare indirecta. 0 clasifieare mai detaliata a traductorilor estedata in .. tabela 4.1. Nu toti traductorii arata.ti in tabela sint indieati pentru masp.ra.rea vibratiilor, fie din cauza neliniaritatii, fie din cauza ca reacttoneasa foarte lent Ia semnalul meeanie de intrare. De aceea, in eele ce urmeaea, se va face 0 prezentare a principiului de functionare ~i a earaeteristicilor numai pentru traduetorii folositi curent in masurarea vibratiilor [1].

(fig. 4.1) :

meC8fl1C8

e/eerriel

4.1.1. Traductori

parametrici

Din aeeasta eategorie, se vor descrie tra.ductorii rezistivi, capacitivi ~i inductivi. 4.1.1.1. Traductori rezistivi. La. traduetorul rezistiv, misearea mecanica produce variatia unei rezistenJe ohmioe ~i, car urmare, varia.t;ia
5-c. 1936.

65

curentului care 0 strabate. Reaistenta se afla,intr-un circuit alimentat din exterior. Conform tabelei 4.1, rezistenta poate fi constituita din un reostot, un semiconductor, un fir metalio san un eleotrolit.
TABELA

4.1

Tt-s duc lori penfru miisurere» elec/rica a marimilor neelecirlce

Enerpeilc!
J

I
1

J
j_

Psremetrici

I
indirecfi

Cufransformare direcf.i

Cu frtlPsform91'e indil'ecfi

Cd trenstormsre direct!

CuIransform~re

r-L r-L ,..L

~ ~
Q.)

...... e,
l:;: <I.>

-t:b

"1:5

~ .1::: ~ ~

.~ .

1
-.f:: ~
~ ~ ~
Q.) ()

.;..

......
~ ~ til ~ .tIl ~ .__
Q

.~

.~

......

r-L
~ ~
'''_
'''_

..._

~ I.l.j

--).
~ t.;, ~
'--

-Ir-L r:!..,
<l)

._ ._ ._ ...._
t..l

::..

._
~

l.'::t..
ttl

fD

....

:t:
<.> t::

::.

~ ~ ~
.<:;)

.~
I:::>

..._

r-L
~ ...... ....... .....
;::,

,L ,L
......
~
-e-,

._ ._ ~ '.~
'l;)

Cb 'tl

....

..:::
<.> I::l ....... 'b

~ .......

t:t:

et::)

=c
.__

t.J

.......

.......

Q:::.

~
i.oo-

.__

.....
I:;)

Cb

t:..

...._

~ 1:; ~ ~ .~ ~ .....

e,

e, ..,_
0;.,
QJ

~ ~
LJ..J

..... .',.. ._.

c:..> ,__

::;)

I,_.

a. Traductorul potentiometric. 0 solutie de masurare a deplasarilor relativ mari 0 constituie traductorul cu reostat, montat In circuit potentiometric. in figura 4.2, reziatenta Ex variaza proportional cu deplasarea masurata x, B, este rezistenta interioara a aparatului electric de masura, E - tensiunea sursei de eurent, I - curentul in circuit, U1- tenR' l siunea masurata de aparat. La schema din. figura 4.2a, R-I?x U =E -Tr ,jar cnrentul
~-C:::;::!:::l-"':';

Rx

E b

(4.1)

Fig. 4.2

variaza hiperbolie eu Ez, deei scala aparatului itrebuie gradata.

66

in eonsecinta. tului este

La montajul

din figura 4.2 b, tenstunea 131 bornele apora(4.2)

unde R este rezistente totaIa 3r reostatului. relathb (4.2) se simplifica ~i devine

Oind R ~ R" deoi ~i R; ~ B"

(4.3)

deci tensiunea UI este proportionala cu R;c (~i cu x), ceea ee face ca scala. sa fie divizata Iiniar. Traductorii potentiometrici se folosesc pentru 3r masura deplasari mari (de ordinul centimetrilor) ~i eu freevenva joa.sa. b. Traductorul iensometric reeisti», Acest traductor este format dintr- un fir rezistent, de diametru foarte mic, Iipit in serpentina pe un import izolant (hirtie, bachelita). Pe schema din figura 4.3 s-au notat: firul resistenf 1, conductorii de legatura 2, suportu1 izolant 3. Supus nnei deformatii mecanice - lungire san scurtare - traductorul tensometric i~i modifiea rezistenta, Fie rezistenta firului R

p-,
8

(4.4)

unde peste rezistivitatea materialului, 1 - lungimea ~i 8 - seotiunea firului. La 0 variatie ill a lungimii, corespunde 0 varia1iie ~ R a rezistentei
I1R Ii: = (

1+2v

I1p + -p-'

fl.l

l)

-1

si

(4.5)

unde 6. peste variatia rezistivitatii, v - coeficientul de contraetie transversala, tn constructia traductorilor tensometrici se folosese materiale 131 care p este practie constant, fiind independent de deformatie, ca ~i de varia~ia temperaturii. Luind ilp = 0 §i folosind notatia pentru alungire
e=

Dal/l,

..
Fig. 4.3

relatia

(4.5) devine
-

I1R

(1

+ 2v)e;.
=
ilR/R
e:
=

(4.6)

Raportul k 1

+ 2v

(4.7)

67

poarta numele deeonstanta traduetorului tensometric, Ounoseind pe k (determinat experimental) ~i masurind dR, se poate afla alungirea ~. Pe acest principiu se bazeaza tensometria electricd rezi8tiva, metoda cu vaste aplieatii in masurarea electrica a marimilor neelectrice. Lipind traductorul T pe elementul elastic E a1 unui sistem oscilant, se realizeaza cel mai simplu captor de masurat vibratii (fig. 4.4) : sageyile barei E, deci alungirile ei, sint in general proportionate cu deplasarea de masurat x(t). Traductorii tensometrici cu fir de constantan sau nicrom au k = = 1,9 ... 2,6; cei cu semiconductori, mult mai sensibili, au valori It pina Ia 150. Rezistenta firului metalic este R = 100 ... 600 ohmi iar puterea disipata, de 1 wattjcm>, Masurarea variatiei de resistenta dR se face legind traductorul intr-un circuit potentiometric sau intr-o punte Wheatstone. Traductorul tensometric este liniar pina 1a deformatii care depasese Iimita sa de proporjionalitate. In luerari de specialitate asupra tensometriei electrice se dau detalii referitoare 1a 'tipurile de traductori tensemetrici, proprietatile lor, tehnologia Iipirii, determinarea constantei etc. [2]. Calitatile sale fac ca traductorul tensometric rezistiv sa. fie folosit cu succes in constructia captorilor de vibratii, Trebuie luate msa masuri de proteetie impotriva agentilor care i-ar putea modifica comportarea (umezeala, coroziune etc.). 4.1.1.2. Traductori eapacitivi. Capaeitatea electrica a unui densator cu doua placi paralele (fig. 4.5) este con-

c=

[pF]

(4.8)

Fig. 4.4

Fig. 4.5

unde
~r -

~o= 0,0885 pF . cm -1 este constants dielectrica a vidului, eonstanta dielectric a a altui mediu in raport cu vidul (v. tabela 4.2), S - suprafata unei plaei, em 2, 8 - dlstanta, intre plaei, cm. Variind, sub efectul unei actiuni mecan ice, una din marimile din relatia (4.8), variaza capacitatea condensatorului.
TABELA

4.2

Constanie dielecirice relative

Medinl
fl'

I
1

Vid Aer
1

Hirtle 1,8 ... 2,6

Ulei

I
2,51

Mase Plasticel 4 ... 6

Portelan
Cuart

Stic1a

Apa

12,2...

4,5 ... 5

5 .. 10

80

68

La traductorii capacitivi uzuali pentru masurarea deplasarilor, variaza distanta 8 intre placi : relatia intre 0 ~i 0 este hiperboliea. Varia~ia. capacitatii poate fi transformata intr-un semnal electric, fie folosind un circuit de polarizare in curent continuu, fie un circuit de amplificare cu reactie, ca cel din figura 4.6. Se cauta sa se obtina 0 relatie liniara intre tensiunea de iesire U e ~i deplasarea placilor ai, 'I'raductorul capacitiv O2 este introdus in bucla de Cz reactie a unui amplificator operaI,BiCJt tional (A ~ 1). Tensiunea purtaI N r:, toare, de curent alternativ, Il, se I : 1/3::0 aplica la intrarea ampliflcatorului, 50k!lz t prin condensatorul C1• AmplifieaIS T torul se alege in a~afel ca in punctul --:;~ M sa se realizeze 0 "masa virFig. 4.6 tuala". Pentru portiunea de circuit PMS se poate scrie Il; = XIII'

unde Xl
X2

_._1_. Pentru portiunea

icuGI •

TNMS

se scrie

U. =

XJ2'

eu

1 = -.- . In
l(.o,}C2

punctul M, 11 + 12 = O. Avtnd in vedere ca O2 este invers

proportional cu x, rezulta
(4.9)

unde s-a notat 01 U, = k. Semnalul U. este 0 unda sinusoidala, modulata in amplitudine, avind variatia fata de valoarea medie, proportionala cu amplitudinea vibratiei, Se eonstruiesc si traductori capacitivi la care variaz:l. suprafata S eu care placile condensatorilor stau fata. in fata. In acest caz, plaeile sint suprafete cilindrice care se deplaseaza relativ in directie axiala, sau suprafete dintate (fig. 4.7) avind mlscare relativa circulara. 4.1.1.3. Traductori inductivi. La aeestia, miscarea care se studiaza produce 0 variatte a inductantei L a unui circuit alimentat in curent alternativ. Traductorii inductivi se impart in mai multe grupe, funetie de piesa aflata sub efectul mi~carii vibratorii ~i de circuitele continute. Traductorii cu circuit magnetic inchis ~i 1,ntrefier »ariabil, corespund schemei din figura 4.8. Inductanta eircuitului are in acest eaz expresia N2
L = 1,25' 10-8

J:.L + ~
«s,

(4.10)

Fig. 4.7

B.

unde Neste numarul de spire ale bobinei; l, - lungimea cireuitului magnetic in fier, em; l. - lungimea intrefierului, cm; p. - permeabilitatea magnetiea a fierului, la fluxul en densitate maxima; S, - seottunea

69

fierului, cm2; S(J- aectiunea tntrenerulutcms. De obicei reluctanta fieru-" lui este mult mai mica decit a aerului, ceea ce reduce expresia inductantei 130 (4.11) Dat fiind ca la traductorul Impedanta inductiv rezistenta ' ohmica este neglijabila,

Z = V(L (U)2

+ R2

devine, practic, Z = L6l. Intrucit sectiunea Sa este constanta, Impedanta Z ~i inductanta L variaza hiperbolic cu grosimea la a intrefierului. Se obtine 0 variatie cvasiliniara cind intrefierul este mic §i variatia lui - de asemenea mica. Oind circuitul magnetic estedeschis (fig. 4.9), de forma bobinei 1, in care se deplaseaza miezul de fier 2, Inductanta este direct proporttonala cu adincimea de patrundere 1 : deei acest traductor O'lt mie» mobil este indicat ~i pentru deplasari de valori mari.

Fig. 4.8

Fig. 4.9

Traductorul cu circuit magnetic tnchis ~i l,ntrefier variabil poate fi imbunatatit eind este constrnit sub forma de traductor compensator (fig, 4,10)'; de data aceasta sint dona circuite - in unul Inductanta create, iar in celalalt scade, sub efectul miscarii. Cele trei variante din figura4.10

~B~ twJ
s

,c;
b

cwJ

~82F
C
A ~

Fig. 4.10

servesc : a - pentru miscarl de translatie, b - pentru .mis,cari de pivotare, c - pentru masurarea vibratiilor unui arb ore in rota tie. Traductorii inductivi se realizeaza s.i ca transformatoare; avind doua sau mai multe circuite, unele de alimentare (primare), altele pentru curentul

70

indus (secundare). Oiteva exemple sintdate in figura 4.11 : a, b - traductori simpli, eu bobinele pe miezuri diferite sau pe acelasi miez ; e, d, e - traductori compensatori, avind cite dona circuite de alimentare A. ~i un circuit de masma 21f ; f - traduetor compensator eu miez mobil. Traduetorii induetivi pot fi eonstruiti in dimensiuni foarte ~ici, ajungind uneori la mase de 1 g, ceea ee Ii face potriviti pentru masurari pe piese usoare, sau in Iocuri cu trepidatdi foarte puternice (de exemplu la

c
Fig. 4.11

pale de eliee, la acceleratii de 1000 g). Ei se pot construi din materiale care sa. anuleze san sa compenseze efectul variatiilor de temperatura; de asemenea nu sint influentati de umiditate, £apt care ii situeaza inaintea celor rezistivi. Ei nu au histerezis, ceea ce permite a fi folositi la masurarea de vibrntii eu freevente de mai multe sute de Hertzi. , 0 varianta de traduetori inductivi sint tradmctorii mcqnetostrictioi, bazati pe proprietatea materialelor feromagnetiee de a-~i F schimba permeabilitatea magnetica sub efeetul unei actiuni mecaniee. Daea firul de permalloy 2 din fig. 4.12 este supus unei forte F, el i~i modifiea perroeabilitatea, iar bobina 1 i~i sehimba inductanta L. Astfel de captori se folosese in speeial Ia masurarea £orFig. 4.12 telor de aschiere sau a presiunilor 'in eilindrii motoarelor .

4.1.2. Traductori energetici

Dintre traductorii energetici, vor £i prezentati cei pieeoelectrici ~i electrodinamici, . foarte raspinditi in constructia captorilor de vibratii4.1.2.1. Traduotori pieeoetectrici . Anumite materials, naturale sau eeramiee, au proprietatea ea, sub efeetul unor actiuni meeanice, la suprafaValor apare 0 sarcina.electrica, iar in interior are Ioe 0 polarizare electrica ; efectul dispare odata cu anularea actiunii mecaniee. Efeetul se numeste piezoelectric, iar materialele eu aeeste proprietati sint piezoelectriee.

71

Traductorul piezoelectric poate fi format din 0 serie de placate solieitate 131 eompresiune, ea in Iigura 4.13: plaeile de cuart 1 sint intercalate eu pHtci metaliee 2. In figura 4.14 s-a reprezentat 0 pHicuta de euart,

Fig. 4.13

Fig. 4.14

de dimensiuni a, b, 0, taiata printr-un plan paralel cu YZ, unde Z este axa optica a eristalului. Sub etectul.unei forte Fre, paralela cu axa X, sarcina electrica produsa de cristal este
(4.12)

iar daca for"tiaeste paralela en axa Y

(4.13)

Este preferabila aplicarea fortei pe directia X, efectul fiind independent de dimensiunile plaeutei. Constanta piezoelectricii a cuartului are valoarea
k = 2,1 X lO-ll EO/daN].

Alte materiale - sare Seignette, titanat de bariu - au constante piezoeleetrice mult mai mari decit a cuartului. Pentru a intelege limitele in care poate fi folosit un traductor piezoelectric, in figura 4.15 s-a reprezentat circuitul electric echivalent al sistemului format din C R::::S traduetor, cabluri ~i aparatul de masura. Traductorul este reprezentat ca un generator de sarcina, proportionala ~i in faza cu Fig. 4.15 detormatia armonica €oeit.lt aplicata asupra sa. Capacitatea 0 cuprinde pe cea a traductorului ~i a cablurilor de legatura, iar R este rezistenta (Ia masa a) traduetorului, a cablurilor ~i a impedantei de intrare a aparatului, legate in paralel. Curentul produs in circuit de eatre sarcina q este
t

dq

dt

= Ii -

Ue

0 dUe dt'

(4 14)

72

unde

'Ue

este tensiunea variabila de iesire. Luind

U e

Us

= Ue
t
,

eic.n, rezulta

kEo' = __ iwq ...::......_ 1 - __ ----:~ Ii '0 -+lW--R

1

e1c.l

ROw

respectiv
(4.15)

unde s-a nota.t

e
La frecvente inalte,

aretg--. ROw
00,

(4.16 )

eo ----+

e ----+ 0 ~i Ue ----+ k~o

= Ui!;

cu aceasta

notatie, relatda (4.1,1'5) serie se

(4.17)

Modulul acestei relatii

w, in tigura 4.16.

Ui!

Ue

I ~i fa.za 6 slnt reprezentate,

.

in functie de

Se vede ca.frecventa Iimita de utilizare piezoelectric depinde de eonstanta de timp RO. Aceasta este iufluentata. puternic de cablurile de conexiune. Deei, . la frecvente joase, tensiunea U, este Iunctie de lungimea cablurilor folosite. Freeventa limits' poate fi coborita marind pe R, deci folosind amplificatori cu impedanta de intrare ridicata.
a unui traductor

I u<\,

lIifl

1,0

(Jd6~ 0,707 ----J

1

: Pomeniuldeuli/iEdl'e

4.1.2.2. Traduetori electrodinamiei. La acesti traductori (fig. 4.17), 0 bob ina se deplaseasa alternativ ill eimpul magnetic produs de ul).magnet permanent sau un electromagnet. Intr-un conductor de lungime l, m, care se deplaseaza cu viteza v, mis, perpendicular pe Iiniile de fOI'fa ale unui eimp de inductie B, T, se induce 0 tensiune

~t---5t _

Re

e = - Bt» [V].

7W

(4.18)

Fig. 4.16

73

Traductorii electrodinamici produc tensiuni de iesire mari, fapt care face sa poata fi folosi~i ~i fara amplificatoare. Intrucit t.ensiunea de iesire este proportional a cu viteza, ei se folosese curent la constructia captorilor de viteze. Traduetorii eleetrodinamiei sint reversibili .daca bobina este strabatuta de un curent i, asupra ei actioneaza 0 forta.
F

Bli

[N].

(4.19)

Din relatiile (4.18) ~i (4.19) rezulta

Fig. 4.17

(4.20)

eeea ce arata posibilitatea unei etalonari statiee a traductorului in V lemls, masurind forta lJ', N, la diferite valori i, A., deci folosind un dinamometru ~i un ampermetru (v, cap. 8). Reversibilitatea traduetorului eleetrodinamic it face potrivit pentru oonstructia oibrotoorelor.

4.2. Captori

pentru rnasurarea

vlbratillor

Se vor descrie, pe seurt, principalele constructii de captori pentru masurarea deplasarilor, vitezelor, aeceleratiilor, ea si pentru forte, cupluri
~i presiuni,

4.2.1. Teoria aparatelor

seismice

Aparatele de masurat vibratti - deci ~i captorii de vibratii - sinb de doua feinri: - aparate cu punct fix sau cuosietatiee, care masoara miscarea vibratorie in raport cu un element imobil ; - aparate seismice, funetionind pe principiul unui sistem oscilant format dintr-o masa , un arc ~i un amortizor. La aparatele cu punct fix, elementul mobil urmeaza miscarea sistemului ce se masoara, erorile putind fi eauzate numai de detormatiile produse de catre fortele de inertie in diferitele pirghii ale aparaturii, Modul de tunctionare a aparatelor seismiee va fi descris in cele ce

urmeaza,

4.2.1.1. Principiut de lueru, Aparatul seismic (fig. 4.18) are urmatoarele par~i componente : suportul S, legat rigid de corpul a carui vibratie se masoara, masa m, Iegata de suport prin intermediul arcului k ~i amortizorului c. S-a notat cu T traduetorul, care, legat de masa m, transform a miscarea intr-un semnal electric . .Se consider a ca obiectul de studiat, deci ~i suportul aparatului, executa 0 miscare armonica (4.21)

74

Deplasarea relativa a masei m, e;

fata

de suportul S, este 6) (4.22)

Xr sin (oot -

fii ea este preluata de traduetorul T. Fata de un reper imobil, masa 'In are deplasarea

Fig. 4.18

respectiv acceleratia

Se scrie ecuatia mi§carii masei m

m(xl

+ x + eX + k»;
r) r

(4.23) (4.24)

sau

Se ~tie ca aceasta ecuatie are solutia de forma (2.52), astfel ca ae poate serie

::-V-;::=(=1==;:C:=)~2 +=(=2 =~=;=)=:=-2 00

(;r

~2

V (1

'1)2)2

+ (2 ~"1)2

(4.25)
'

e = arctg
en notatiile cunoscute

. 2 1 _!:!_ p2

2~ P

= aretg

2 ~'1) _-'-_ 1- 1)2

(4.26)

75

Belatia (4.25) s-a reprezentat grafie in figura 4.19, pentru doua valori ale lui ~; relatia (4.26) a fost reprezentata in figura 4.20. Pe figura 4.19 se pot observa trei zone: in zona III, cind 6) ~ p, se observa ca X,. ~ Xl' deci miscarea relative X,. intre masa ~i suport, preluata de traductorul T, este aceeasi cu miscarea de studiat Xl' Figura 4.20 arata ea, in aceasta zona, la amortizari slabe, ~ -+ 0, defazajul este e = 1t1 deci suportul ~i masa m vibreaza in opozitie de fa,za. Fi1.ta de un reper

JJl

Fig, 4.19

Fig. 4.20

tmobil, masa m devine un punet fix, care mascara deplasarea suportului in raport eu ea. Daea Teste un traductor de deplasari, aparatul are tunetie de vibrometru seismic. Daca Teste traductor de viteze, aparatul devine captor de viteze. Se demonstreaaa acest Iucru derivind relatiile (4.21) §i (4.22) in raport eu timpul

(4.21)

In funetionarea ea vibrometru, captorul trebuie sa aiba 0 frecven~a -proprie p/27t joasa, ceea ce se obtine eu valori mici ale lui k, deei eu 0 .su8pensie moole a masei soismice, respectiv eu mase m destul de mario Acest lucru are drept consecinta ea dimensiunile ~i greutatile captorilor de deplasari srnt relativ mari, in oomparatie eu eei pentru acceleratii. tn zona I, la (U ~ p, relatia (4.25) devine

sau
(4.28)

unde Xl

6)2

este acceleratia obiectului care se studiaza,

76

In aeest caz, aparatul masoara 0 marime proporjionala eu aeeeleratia structurii (factorul de proportionalitate esto constanta p2 a aparatului), deci are functie de occeierometra seismic. De aoeasta data freeventa proprie este mare, arcul este tare (constanta k este mare), iar mas a m este mica. Ca urmare, captorii aecelerometriei pot avea dimensiuni foarte mioi, fapt ce prezinta interes atunei cind masa lor poate influenta vibratiile unei structuri usoare. :tn zona II, la co ~ p, captorul da un raspuils de amplitudine foarte mare, proprietate folosita in constructia [recoenpmetrelor, Asestnd, una Iinga alta, 0 serie de lamele ale earor frecvente proprii difera cu cite 1 Hz, se realizeaza freoventmetrul multilamelar, aparat de masurat freeventele. 4.2.1.2. Distorsiunile de amplitudine. S-a aratat ca in afara domeniului de liniaritate, semnalul de iesire este distorsionat, in eomparatie en eel de intrare. Aeest lucru este eu atit mai neplacut cind se masoara vibratii periodice, eonstituite din mai multe armoniee. Daea diferitele armonice sint distorsionate in mod neuniform, semnalul de iesire poate diferi mult de eel de intrare, deei masurarea este falsa. Din acestmotrv, se impun zone de freevente in care poate luera un captor, a~a ea distorsiunile sa.ramina intre anumite limite. Seeonsidera. un aparat seismic luerind ca vibrometru ~i se admite 0 distorsiune de maximum 5 %. Semnalul de iesire trebuie sa fie cuprins intre limitele Xr = (1 ± 0,05) Xl' In figura 4.21 s-a reprezentat 0 parte din figura 4.19, marita, limitata la ordonatele 1 ± 0,05, pentru patru valori ale amortizarii ~ = 0; 0,6; 0,65; 0,7. Se vede ca pentru aparatul lipsit de. amortizare, distorsiunea rramine intre limitele de ±5<j'o cind

~>
p

5. La aparatnl

eu amortizoare ~ = 0,6, se poate cobori pina Ia ~ = p

= 1,2, iar la ~ = 0,7, pina Ia~

Pentru un captor de accelerajii, in figura 4.22 s-a reprezentat din curba pax,.. , pentru distorsiuni de ±5%.
(I)2Xl . . (I)

1,75.
0

parte

Se vede ca aceelerometrul pe eind Ia amortizarea

fara .amortizare

po ate lucra pentru 0

< _. ~ 0,2,
p

~=

0,6 poate luera pina la ~

In concluzie, distorsiunile determina 0 frecve~~a Iimita superioara de lueru a aecelerometrului, respeetiv 0 limita inferioara de lueru a vibrometrului. 4.2.1.3. Disiorsiunile de jaza. tn figura 4.23 s-a redat figura 4.20, pentru captorul lucrind ca vibrometru. La aparatul exista distorsiuni fara amortizare, de faza. Pentru ~ iar la ~
p
0

= 0,84.

parte din

e=
=

orice ~ > 1, deci nu p 0,6 :}i ~ = 0,7, distorsiunile de faza

'7t

pentru

sint destul de apropiate,

>5

au

valoare

practie constanta,

apropiata de 'It. Rezulta ca freeventa limita de lucru a vibrometrului este impusa de distorsiunile de faza.

77

~(J5

X,. ~(J'I "- t...... r=O 'kr=qG X, 1,03 I r-, I'r-.~OZ ~ ~46'5 ...... r-.. ._ ~Ol

~fJO f!59

il ~~o,z...
/

t- .....

~99

0,91

0,95

0;95

I
Z J 'I

Fig. 4.21

P~r to¥
(N2~1

[OJ

tOJ
V /. _.

~O'l
1,01

1=0
~

..".

!.PO
0.99 0,95 0,97

...

V
r- .......
......

t-...

i--

'-iY:';U,8
\

- f..-

"~"'o.7
'\!

""

"'Ii; r""4~

\.

1\

495 o

4$5

0;1

0,2

0,3

WI

1\
(J,o

l\
0,7

~5

Fig 4.22

7
~ v i- ~OJ , VV

~o
II

1{2o,(

H --;11
'XCiI 2])"')1.
~7,
'(Jf

J.

I}
!J I

r/

IV

[=47 f-

J=16

VI

"r/

2,0
j(/2

1,5

'I

[j

Fig. 4.23

/0

"

.frl

/{I I~

II~V

"{=o
I

4S

7i

(J

f"

Fig. 4.24

La functionarea ca accelerometru (fig. 4.24), se observa ca aparatul fara amortizare (~ = 0) nu are distorsiuni de faza; in schimb, el nu convine din cauza distorsiunilor de amplitudine. Curba eorespunzatoare 131 = 0,7 ~ este foarte apropiata de linia dreapta en ecuatia

6=-·-. 2p

'It

6)

( 4.29)

78

Masurind armonica de ordin i a unei vibratii periodice, pentru care ecuatia (4.22) se serie (4.30)
l}i

inlocnind pe 6 en expresia (4.29), rezulta (4.31)

In acest caz, pentru oriee armonioa, diferenta de faza in timp ~t = este aceeasi. Ca urmare, amortizarea ~ = 0,7 este valoarea optima. In aeest caz, distorsiunile de faza sint foarte miei, iar eele de amplitndine

= 7tj2p

ramtn sub 5 %, pilla la -

eo

= 0,58.

4.2.2. Captori pentru deplasari ~i acceleratli

Acest! captori pot fi seismici ~i in acest caz corespund scheme! de :principiu din figura 4.18, iar Iunctionarea lor a fost deserisa mai sus. In ce 'prive~te elementul elastic, el poate fi: 0 bara solicitata la intindere-compresiune, incovoiere sau rasucire, un tub cilindric, un arc elieoidal, 0 membrana elastica. Traductorul este pus in legatura fie eu masa seismiea, fie cu elementul elastic,' lucrind pe baza miscarilor ce i se imprima de elementul mobil. tn tunctie de traductorii folositi, captorii seismiei pot fi : inductivi, rezistivi, capacitivi, piezoelectrici, electrodinamici. In fnnetie de marimea masurata, captorii pot fi : cinematici - pentru deplasari, viteze, aceelera-Vii- sau mecanici - pentru forte, eupluri, presiuni. tn proiectarea unui captor seismic, frecventa proprie se determina en .relatiile aratate in cap. 2. Se vor prezenta ~i unii captori care Iuereaza pe principiul aparatului en punct fix.
4.2.2.1. Vibrog'raje. Sub acest nume - sau variants ale lui - se eunosc aparatele servind la masurarea deplasi.iriZor liniare. Pentru deplasaTile de rasucire, aparatele ian numele de torsiografe. a. Dintre aparatele inductive, se eiteaza : Oaptorul de vibralii B3, construit de firma Hottinger - Baldwin Messtechnik, aratat schematic in figura 4.25, are aceleasi elemente de baza ea ~i la schema din figura 4.18. Traductorul este mductiv, diferential, avind dona bobine, cu bornele 1 1,2, respectiv 1, 3. Oaptorul aretreeventa proprie de 5 Hz ~i poate masura deplasari pin a la 2 mm, la 3 C frecvente intre 7 ~i 100 Hz. Ca orice captor seismic, el poate functiona §i ca acce1erograf, pentru Fig. 4.25 frecvente intre 0 ~i 3 Hz. In figura 4.26 se da 0 fotografie a acestui captor, a carui maaa este de 1,2 kg. Montind un "convertor de deplasari", domeniul de liniaritate al captorului se mare~te, el putind masura deplasari tncepind de la 0,7 Hz,

x,

79

deei sub frecventa sa. proprie. Oaptorii din seria B, ai firmei HBM se eonstruiese eu freevente proprii joase - intre 0,7 ~i 5 Hz, servind ea vibrograf san aeeelerograf - san en frecvente proprii ridicate, de 170 ... 3000 Hz, masurrnd numai acceleratii.

Fig. 4.26

Captorii inductivi de tip IWT, construiti de VEB Funkwerk Dresden, au traductori compensator! en miez mobil. In figura 4.27 este aratat eaptorul IWT 201: carcasa eu bobinele se poate fixa de un suport, iar tija care eomanda miezul mobil se leaga de obiectul care vibreaza. Caracteristicile eaptorilor din seria IWT sint aratate in tabela 4.3.*) 0 alta vananta 0 constituie captorii fara atingere, care pot masura vibratiile unor corpuri feromagnetice asezate in apropierea lor. Oaptorii pot avea cele doua bobine fie in dona earcase (fig. 4.28), fie in una singura. Tabela 4.3 arata caracteristicile acestor captori. La masurare, ei trebuie etalonati, functie de departarea obiectului studiat ~i de dimensiunile acestuia.
T.>.BELA

4.3 [abricaii de VEB Captori de deplasarl Hira atingere IWB , IWB 1021 IWB 202
I

Caracieristicile

unor capiori induciiui de depiosari, Funkwerk Dresden

Captori de deplasarl IWT Denumirea IWTI02 \ IWT 2021 IWT 3021 IWT 402 Frecventa de lucru, Hz Deplasarea minima, [lm Deplasarea maxima, mm Masa, g O.. 1000 O.. 1000 0,15 1 0,15 1 20
O.. 1000

O.. 400 15 100

1500

O.. 1000 0,1

O.. 1000 0,2

X

1,5 10

x
20

65

90

40

*) Captori slmllari stnt Iabrteat! In prezent de LA. V.C. - Bucuresti,

80

Fig. 4.27

Fig. 4.28

81

.ACB (Ateliers de Construction de Bagneux) conetruieste 4 tipuri de captori inductivi cu traductori transjormatori (corespunzind schemei din figura 4.11, a) avind mase de 50 ... 70 g ~i domenii de masurare de 0,025 ... 1 mm, lucrind pina la freovente de 200 Hz. b. Oaptorii reeistiei au traductori tensometrici rezistivi lipiti pe arcul aparatului .seismic sau pe un alt element elastic. La captorul din figura 4.29 se disting: 1 ~ cadrul aparatului; 2 - suruburi pentru

Fig. 4.29

nivelare, 3 - Iamela elastica - snport a1 .traductorilor tensometrici, 4 - surub de etalonare, 5 - pirghia pendulului, 6 - masa seismica a j)endulului, 7 - arcul aparatului seismic. Astfel de captori au fost realizati 1a Labaratorul de rezistenta materialelor al Institutului politebnic din Bucuresti. in figura 4.30 se arata eaptorul vibrome-. trului SEXT.A. Masa seisrnica 1 este suspendata elastic de arcul elicoidal 2. Capatul masei seismice este conic si se reazema pe arcurile 1amelare 3 ~i 4, putindu-le incovoia in timpul vibratiei. Pe aceste lamele sint lipiti patru traductori tensometrici, 1egati in punte. Axul 5 serveste 1a gbidarea mi~carii masei seismiee, a~a ca ea sa aib:1 un singur grad de libertate, asigurind, prin freeare, ~i amortizarea necesara, Frecventa proprie este de 5,4 Hz. c. Oaptorul capaeitio Briiel & Kjaer, tip MM 0004 este sehitat in figura 4.31. Sensibilitatea sa este invers proportionala cu distanta do litre captor si piesa metalica in vibratie ; pentru do = 0,5 mm ~i 0 amplitudine dubla a vibratiei de 0,01 em, se obtine 0 tensiune de iesire in valoare eficace de 0,9 V. Se foloseste in Fig. 4.30 special Ia masurari relative, unde nu.se cere valoarea absoluta a deplasa.rii. d. Pentru. vibratii torsionole, se canstruiesc captori seismici inductivi sau rezistivi. in figura 4.32 se ara.ta 0 sectiune prin captorul torsiometric inductiv diferential Hottinger tip BD. S-au notat: 1 ~ masa seismic a in rotatie, 2 - areuri, 3 - traductorul inductivfara contact, 4 ~ intrefierul variabil, 5 - earcasa. Captorul mascara dep1asarea unghiulara relativa. IX = f3 r intre earcasa §i masa seismica . Aparatul se monteaza, eu a flan§a, in capatul arborelui care se studiaza, iar legaturile eleetrice se fac

82

prin eontaetor eu inele, Captorul arefrecventa proprie de 3 Hz ~i lucreasa in gama 5 ... 1000 Hz ea torsiograf, sau litre 0 ... 2 Hz ea aecelerograf. Amplitudinile maximo stnt de 30 Ia deplasari, respectiv 18,6 rad/s2 Ia aeceleratii,

5
Fig. 4.31 Fig. 4.32

Captorul eu traductori tensometrici re~istivi din figura. 4.~3u are urmatoarale elemente: 1- eutia aparatulUl; 2 - masa seisnnea de forma eilindriea ; 3 - piesa. solidara cu ~a.sa seismica, aetioni1;td aSTwra. lamelei 5 pe care stnt lipiti doi traducton; 4 - su;por~ullamele~ e1~stl?e; 6 - axul aparatului ; '( - surnbul de reglare a pivotilor maser seisrruce. Captorul se fixeaza eli axul 6in capatul arborelui de studiat, iar miscarearelativa tntre masa seismica ~i suportul 4 este masurata de catre traductorii tensometrici. Un astfel de captor se numeste

torsiometrusau

torsiograf.

4.2.2.2. Aecelerometre. Datorita numeroaselor ealitati - greutate mica, robustete, domeniu de frecventa mare - eaptorii de acceleratti slut astazi cele mai raspindite dispozitive de masurare a vibratiilor. In majoritatea eazurilor ei Fig. 4.33 .se realizeaza pe principiul seismic. Un aceelerometr« seismic, cu traductor pieeoelectrio, eorespunde schemei din figura 4.34, pe care se vad : 1 - arcul de pretensionare ; 2 - masa seismic a ; 3 - discurile din material piezoelectric; 4 - baza captorului; 5 - legaturile electrice; 6 - capaeul, Curb a de raspuns in frecventa a unui astfel de captor este redata in figura 4.35. Frecven~a Iimita superioara t. este determinata de rezonante mecanica a sistemului, iar cea inferioara, ii' de oabluri si preamplificator. Daea se cauta a se evita t otal ~i distorsiunile de faza, rrecventa f, se ridica Ia f~~ 10 it, iar cea superioara coboara Ia f: ~O,l iI!' 'I obtintnd domeniul de lueru ideal aratat pe figura, Limita inferioara a domeniului dinamic este determinata de raportul semnaljzgomot din sisteFig. 4.34

_IIIIII~
83

mul de masura, care trebuie sa fie;> 10 dB. Zgomotul provine din eircuitele electronice, din cablul de legatura, din accelerometru. In alegerea unuiaccelerometru piezoelectric, criteriul fundamental este sensibilitatea, care poate fi exprimata : - Ca sarcina
(4.32)

Dis/ors-iun; denzi "' _--T----r~

,..' i I

..., I

Dis/ors/uni deiltnph'ludi/ll! dalol'ilt: r3sjJllhSllluimer:anil! ill aCce/Eromefrlllui

flf1lp/iludine-

de

I I
j

DfJ/llep;ul
idEol de/ucl'U

It
Fig. 4.35

frecventa

unde q este sarcina dezvoltata la - ca tensiune

aceeleratie

x;
(4.33

unde u este tensiunea semnalului la iesirea din traductor. Intre aeestea exista relatia
(4.34)

84

Captorii accelerometrici piezoelectrici se constrniesc in diferite variante. Unele dintre acestea sint aratate in figura 4.36 [3] ~i anume : a. Montajul cu element solicitat la compresiune, avind prestringere periferica este robust, cu rezonanta inalta, dar este sensibil Ia agenti externi.

c Fig. 4.36

b. Montajul cu compresiune ~i prestringere axiala inversata este mai bine izolat contra deformatiilor suportului, dar are 0 frecventa de rezonanta mai redusa. c. Montajul cu compresiune ~i prestringere axiaHi. este robust, are rezonanta ridlcata, izolare buna, fiind azi eel mai rasptndit. d. Montajul cu element piezoelectric solicitat 131 forfecare este bine izolat, are rezonanta ridieata, este indicat pentru miniaturizari. e. Montajul cu element piezoelectric solicitat 131 incovoiere are sensibilitatefoarte mare, rezonanta relativ joasa, o serie de firme sint speeializate in fabricarea captorilor piezoelectriei de acceleratii, Firma METRA - Radebeul (R.D.G.) construieste 0 gama de accelerometre, ale caror caracteristici sint redate in tabela 4.4. Se observa cil. acesti captori, CR mase de la citeva grame 131zeci de grame, Iuereaza pilla la frecvente de mai multe mii de hertzi. Captorii din grupa KB au element piezoelectric soliettat laineovolere, pe eind eei cu notatii KD au lamele solicitate 130 compresiune. Firma Bruel & Kjaer - Naerum (Danemarca) eonstruieste 0 gama va,riata de accelerometre, corespunzind tipurilor din figurile 4.36 a, b, e, ale earor oaraeteristici sint aratate in tabela 4.5. Aceeasi firma mai construieste accelerometre cu cristal de cuart, accelerometre pentru temperaturi pina la 400°C, capete de impeIn figura 4.37 se arata un accelerometru - etalon Brtiel & Kjaer, avind doua gauri filetate - una pentru fixarea pe masa vibratoare, alta pentru Iixarea accelerometrului ce se verifiea. Cifrele au Fig. 4.37 aeeleasi semnifleatii ca 131figura 4.34. Recent Brtiel & Kjaer eonstruieste accelerometre Delta, lacare plaeutele piezoelectrice sint lipite pe fetele laterale ale unei prisme triunghiulare, fiind solicitate la forfecare.

danta.

85

I~ I~
I

11 .....1· I '" °1

~~i~'~~'+
<:IS-

"0000

gl~I~t;II~~I~~
"" ~ 'C ;; "'"lOll ."
1

.. I~I11L~1 ~ 1~I§i~ HllhI81~~IH .. I"' 1111)1 ~ lel§l~H~lhl~I~~17~

........
E
<V
...

~~ e,>;;J

....

0
CG 0

;:l~ :::

:.-I"
S

I."

C,.)
o

t.:l
0

/
86

o o o

o o o
10

.....

o o

.... ~ ~----------'I------~------~----+---~-----;---------.-~~--~----.--N 0

.....

<::) <::)

'<t'

o
<J:)

o
0

o o

Q>

8
<::)

o Q>

'<t'

'<t',

.....

o o .....
o

~ V

o
<::)

10

.....
<::)

o
<::)

C'O

o o co

.....
CO

o
<n

o .....

<::) <::)

....
'<t'

C'O

~I I
.s
>< o

V
o

IQ

o o o

o .....

.....
o o

o o o

o <J:)
~

.....

<::)

co

....
<::)

~ V

~g
~ 0

.....

o .....

'<t'

o
~

co

<::)

o
0

<::)

r--

o o

0 ,....

C'O .....

o ....
o
<::)

o o

C'O

~I

.....

o o
o

'<t'

IQ

o o .,....

<::)

£ .... 8 ~

<::)

Se construiesc ~i captori accelerometrici cu traductori rezistivi. Astfel, daea pe lamelele elastiee ale eaptorilor seismici din figura 4.38 se Iipesc doi sau patru traductori tensometrici, s-au realizat captori aeeelerometrici, cind frecventa proprie este mare. In figura 4.39 se arata schema captorilor

Fig. 4.38

Fig. 4.39

Fig. 4.40

de tip BWH, fabricati de VEB Sehwingungateehnik und Akustik Dresden. S-au notat: 1- masa seismica ; 2- arcul de incovoiere; 3 - traduetori eu semiconduetori; 4 - cablul electric; 5 - spatiu umplut cu ulei de silicon; 6 - directia miscarii masurate. Ace~ti captori (construiti in 4 modele) mascara acceleratii maximo de 20 ... 10 000 m/s2, in gama de freevente de la zero pina la 30 ... 900 Hz. Masa lor este de 3.5 ... 125 grame. SFIl\I - Massy (Franta) constmieste captori accelerometriei rezistivi eu potentiometru, pentru aeceleratii maxime intre 0,6 g ~i 24 g, la frecvente pina la 90 Hz. Si traductorii inductivi sirit folositi in constructta accelerometrelor. Firma HottingerBaldwin Messtechnik eonstruieste captori accelerometrici inductivi, corespunzind schemei de principiu din figura 4.25, cu frecvente de lucru de 0 ... 100 Hz, 0 ... 250 Hz, 0 ... . . . 500 Hz ~i 0 ... 1000 Hz, respectiv pentru acceleratii maxime de 200,1000,2000, 2500m/s2. in figura 4.40 se arata. 0 vedere a unui captor de acest tip. Firma AGB construieste captori induetivi transformatori, pentru acceleratii maxime de la 1,5 g pina la 25 g, respeetiv freevente de 1a o ptna la 100 ... 300 Hz.

88

~i ea accelerograf, pentru freevente in gama 0 ... 2 Hz.

S-a aratat anterior ca torsiograful Hottinger

BD, induetiv, Iucreaza

4.2.3. Captori

de viteze

Ace!?ti eaptori lucreaza fie pe principiul aparatului seismic, fie pe al celui cu punct fix, fiind dotati eu traductori electrodinamici. La captorul tip DGA 101, construit de catre VEB Sehwingungstechnik und Akustik Dresden, aratat in figura 4.41, se disting : 1 - magnetul permanent; 2 - bob ina mobila ; 3-'-arcuri in tormade membrana; 4 - cilindru amortizor de cupru ; 5 - carcasa; 6 - legaturi electrice. Captorul lucreaza pe prineipiul seismic. Caracteristicile captorului sint aratate in tabela 4.6. In figura 4.42 se arata captorul de viteze Schen.ck, electrodinamic, luerind pe prineipinl aparatului eu punet fix. Cifrele de pe figura reprezmta : 1 - magnetul permanent; 2 - intrefierul; 3- carcasa; 4 ~ bobina mobila ; 5, 6 - arcuri-membrana ; 7 - tija palpatorului. Aparatul se fixeaza pe un suport, iar contactul cu obieetul in vibratie se face prin palpator.

4.2.4. Captori

de forte

~i cupluri

Printre eei mai cunoscuti captori de forte stnt cei piezoelectrici, de felul eelui din figura 4.43. Oaptorul are un element elastic, montat in aerie cu torta care se masoara ~i care actioneaza asupra traductorului piezoelectric. EI se etaloneaza aplicind forte de valoare cunoseuta. Pentru masurarea impedantelor mecanice, se construiesc capete de impedan,ta (fig. 4.44) care au, in aceeasi carcasa, doi eaptori - unul de forte ~i altul de acceleratii. Captorii de forte se pot construi ~i Fig. 4.41 eu traduetori reeistioi. Astfel, lao schema din figura 4.45, se disting : 1 - elementul elastic, in forma de cilindru ; 2 - traductori tensometrici rezistivi ; 3 - membrana pentru preluarea fortelor transversale F Q. Un alt captor rezistiv, cu semieonductori, este aratat in figura 4.46. Pe schita, reprezentind captorul HLW, construit de VEB EFT Messelektronik Dresden, se vad : 1 - earcaaa, 2 - eapacul, 3 - elementul elastic, 4 - traduetori cu semiconduotori, 5 - locul de aplieare a fortei, 6 - inel de transmit ere a fortei, 7 - membrana din material sintetio,

89

.. V •

Fig. 4.42

TABELA

4.6 de »iieze DGA

Caracteristicile

captorilor DGA 101

Caracteristica Frecventa Frecventa lucru proprie de

de masura
Hz Hz

Unitatea

I
I

DGA 401/411

DGA 501 25 25 ... 3000

10
iO ... 1000 30

16 15 ... 3000 30

Sensibilitatea

--mm

mV

I
la

10

mmjs

Solicitare maxima: deplasare Sollcltare maxima:

Ia

f < 25 Hz
30

±1

f < 110 Hz
500

±1

la

t < 110 Hz
500

±1

m/52
la

acceleratle Temperatura

f> 25 Hz

la

f> 110Hz

Ja
I

t> 110 Hz
-'-20 .•• +100

°C

-20 ... +100

-20 ... +100

90

piezoelec/riC'e Semn;! de

Pi.rcuri

acc£'/emtie

Fig. 4.43

Fig. 4.44

Fig. 4.45

Fig. 4.46

8 - membrana din otel, 9 - surub de fixare, 10 - orificiu de echilibrare a presiunii uleiului amortlzor. Se construiesc ~i captori inductivi, de exemplu pentru masurarea cuplului de rasucire la arbori (captorii A 0 B, cu traductor inductiv transformator).

4.2.5. Captori

de presiuni

Ace~ti eaptori, jucind rolul de manometre dinamice, se pot eonstrui en traductori de toate tipurile, descrisi anterior. Captorii rezistivi au traductorii tensometrici Iipiti pe elementul elastic, care este fie un tub eilindric, fie 0 membrana. La captorul inductrv, diafragma san tubul Bourdon, prin deformare, deplaseaza miezul mobil al traduetorului transtormator diferential, Pe cele trei schite din figura 4.47, reprezenttnd eaptori ACB, se va.d: a - captor de presiune cu tub Bourdon, b - captor cu capsula elastica, c - captor diferential, en capsula. In figura 4.48 este aratat nn captor de presiuni cu traduetor capaeitiv. S-au notat pe desen: 1 - membrana exterioara, 2 - membrana interioara, 3 - electrod izolat, 4 - interstitiu de aer, 5 - placa de mica, 6 - izolant, 7 --:-garnitura de cauciuc.. 8 - racorduri pentru circuitul de racire. Membrana exterioara este solidara, printr-o tija, eu cea interioara,

91

a
Fig. 4.47

Fig. 4,48

care formeaza elementul mobil al condensatorului, ale carui placi sint 2 ~i3. Un captor de presiune de acest tip lucreaza pe principiul accelerometrului, functionind pina la 30% din frecventa sa proprie. Membranele 1, 2 ~i tija care le reuneste [oaea rol de masa seismic-a.

4.2.6. Domeniul de lucru al captorilor

de vibratii

Se obisnuieste a reprezenta domeniul de functionare al captorilor de vibratii pe 0 diagram a "amplitudinea vitezei - frecventa,", de felul celei dinfigura 4.49.Pe diagrams se mai traseaea liniile de amplitudine eonstanta a deplasarii ~i a aceeleratiei, avind pante de ±6 dB/octava (±20 dBj deeada). Liniile limita inchid un contur numit dQmeniul de luer« al apa,ratului. Limitele superioare de pe aceasta diagrams, sint functie de rezonanta captorului ~i de resistenta partilor mecanice, iar cele inferioare - de caracteristieile electrice ale traductorului ~i amplificatorului.

4.2.7. Montarea

captorilor

La montarea captorilor trebuie sa se tina. cont de 0 serie de factori de natura mecaniea §i electriea, Din punet de vedere meeanie, intereseaza ca traductorul sa urmareasea precis miscarea corpului de care este fixat

92

~i sa nuo influenteze apreeiabil ; din punct de vedere electric, intereseaza ea somnalul de. iesire sa. nu fie intluentat de misearea cablului de conexiune san de seurgeri la masa datorita izolarii electrice neeorespunzatoare. In figura 4.50 se dan citeva exemple de montare a unui accelerometru piezoelectric [4]. Montajul cu prezon de otcl (fig. 4.50a) este adecvat pentru masurari la frecvente inalte,iar eel cu magnet (fig. 4.5Gb) pentru masurari la rcecvente joase. Intre aceste extreme, rezultate bune se

~ tlecearl Fig. 4.50

obtin prin lipirea captorului pe un strat de ceara (fig. 4,50c), clei de tensometrie san pe 0 banda adeziva pe ambele par~i. La prinderea cu prezon se reeomanda folosirea unei saibe de mica pentru izolarea electriea fa~a,de piesa, iar incazul maeurarilor la frecvente inalte - introducerea unui film de ulei intre baza captorului ~i suprafata.piesei pe care se monteaza. Indiferent de metoda de fixare, preeizia masnrarilor la freevente lnalte este influentata de rigiditatea prinderii. Ultima metoda (fig.. 4.50d) este folosita la masurar! de scurta durata, pentru explorarea structurii in vederea stabilirii ordinului de marime al vibratiei ~i pentru determinarea "hartiIor modale" (Iiniile de egala amplitudine a vibratiei}. Palpatorul este 0 bara de aluminiu apasata cu eapatul conic de piesa masurata, avind accelerometrul montat 131 eelalalt capat. Multe accelerometre stnt deosebit de sensibile 131 deformare. Un accelerometru piezoelectric montat in dreptul nodului unei structuri in vibratie poate indica 0 acceleratie relativ mare, desi amplitudinea misearii este foarte mica . Analog, amplasarea accelerometrului la un ventru poate duce la masurari eronate. Oaptorii de gabarit mare, fixa~i pe 0 portiune mai elastica a strueturii, pot mali rigiditatea locala a structurii, pe linga efectul de tnearcare datorita greutatii proprii, In fine, cind misearea nu este perfect Iiniara (ea vibratia eapatului unei bare in eonsola), semnalul dat de captor este influontat de componentele transversale ale mi~carii. o atentie speciala trebuie acordata ancorarii sau limitarii deplasarii cablurilor electrice ale accelerometrelor piezoelectrice, ale caror miscari pot produce un zgomot de fond de origine triboelectrica, Acesta sedatoreste eapaeitatilor parasite locale ce apar intre conductorul metalic ~i izolatia,

93

exterioara, in cazul indoirii san tensionarii repetate a cablului. De asemenea trebuie evitata: solicitarea mecaniea a accelerometrului, datorita inertiei eabluriloraau fixarii lor prea strinse. o alta BUrSa zgomot 0 eonstituie "buelele la masa", a earor formare de oesteilustrata in figura 4.51a. Caderea de tensiune ~ V produce un zgomot -de fond la frecventa retelei, care se adauga semnalulul util. Bucla la
Acceloromefru Preamplificalur

Aparat demisuri a

Accelerome/rl1

Preamplificafor

demasura b

Apal'at

/zo/atie electric!
I

Accelerome/rl1

Pre3mp/ific3for

(rI,===~

demastJri

Apal'ot

- - --'"m: f'o'an,.-==r (.rime/rica)

Fig. 4.51

Jlamint se elimina punind instalapla la masa intr- un singur punet (fig. 4.51b), deci izolind aecelerometrul. Punerea la masa se face preferabil Iinga aparatul de masura. Se poate astfel folosi un preamplifieator eu intrare flotanta, adica fara euplaj direct intre intrare ~i iesire (fig. 4.510). In acest caz nu rnai este necesara izolarea electrica a accelerometrului de suprafata de masura.

BIBLIOGRAFIE 1. 2.
NEUBERT,

LA CAP. 4

Instrument Transducers, Clarendon Press, Oxford, 1963. M., Tensotnetria electricii rczistioii, Editura tehnlca, Bucuresti, 1965. 3. * * * Transducers for Vibration Measurements, Bruel & Kjaer Lecture 90 E, 1974. 4. BRoeH, J.T., Application of Briiel & Kjaer Equipment to Mechanical Vibration and Shock Measurements, Erfiel & Kjaer, Naerum, 1972.
BUZDUGAN, BLUMENFELD,

H.K.P., GH.,

94

CAPITOLUL 5

APARATE

PENTRU

MASURAREA

VIBRATlllOR

5.1. Proprletatiie

generate ale aparatelor de masura

Considerind 'in ansamblu un eisiem de ma8Ura (fig. 5.1), en 0 marime de intrare x,(t) ~i una de iesire xe(t), se poate stabili 0 functie de transfer san 0 juncfie de raspuns in j'recvenla, definita prin spectrul amplitudinilor (fig. 5. 2 a) ~i spectrul fazelor (fig. 5.2b). Aeeste spectre arata modul cum sernnalul de intrare este modificat, la trecerea sa prin sistemul de masura. : pe portiunea orizontala a celor doua spectre se afla zona de function are normala a sistemului de masnra, Pe portiunea unde spectrul amplitudinilor are 0 valoare constanta, aparatul de masura are comportare Zinia'ra: relatia intre Xe ~i Xf este Iiniara (fig. 5.3a), raportul lor numindu-se sensibilitate. Pe port.iunile unde earaeteristica Xi - xe este neliniara, apar distorsiuni deamplitudine; -unui semnal de intrare sinusoidal X, (fig. 5.3 b) nn ii mai eorespunde unul de iesire sinusoidal ai, (fig. 5.3 c). In cazul figurii 5.3 distorsiunea se datoreste faptului ea semnalul de intrare Xi are amplitudine prea mare, depasind domeniul de liniaritate al sistemului de masura. De obicei, orice aparat de masma are 0 ampZitudine maxima ce poate fi masurata - curba A din figura 5.4, - determinata de nivelul distorsiunilor admisibile, preeum ~i 0 amplitudine minima - curba B - impusa de zgomotul de fond de natura eleetrica (san de sensibilitatea aparaturii mecaniee), amplifieat uneori de captarea unor eimpuri electromagnetice exterioare. Raportul intre amplitudinea maxima ~i cea minima (exprimat ill decibeli) ale semnalelor ce pot fi masurate, poarta numele de domenia« dinamic al sistemului, sau al aparatului de masnra. Un semnal al carui nivel se afla ill afara acestui domeniu este fie distorsionat peste limita admisibila, fie aseuns in zgomotul electric al aparaturii. La aparatele moderne, domeniul dinamic este de ordinul a 60 dE, ceea ce corespunde unui raport 1000 : 1 al amplitudinilor extreme masurate. La aparatele indicatoare, lungimea scalei este 0 caracteristica legata direct de domeniul dinamic. Exactitatea unei masurarimai depinde de alte proprietati ale COIDponentelor sistemului de masura ca : preeizia, rezolutia, sensibilitatea, instabilitatea, distorsiunile, histerezisul, interferenta, jocul, frecarile, precum ~i raspunsul dinamic (capacitatea sistemului de masura de a urmari variatiile marimi! masurate),

95

RezQlutia este cea mai mica varia tie a semnalului de intrare care poate fi sesizata de un aparat. Aceasta deterrnina valoarea minima a raportului semnaljzgomot ell care se poate luera. I nstabUitatea se refera la variatiile neeontrolate ale sensibilitatii. in aparatele electronice, ea este determinata de imbatrinirsa componentelor, iar la cell' mecaniee - de fenomene de relaxare a deformatiilor, avind ca efect Iunecarea punctului de zero. Sensibilitatea secundara este 0 ma.'lura a dependentei semnalului de iesire, de marimi Iiziee diferite de semnalul de intrare (ex. temperatura, umezeala, componente transversale ale rniscarii, zgomote). Efectul principal este tot lunecarea punetului de zero. Singurul mijloc eficace de a tine cont deaceste efeete este etalonarea repetata, Distorsiunile indica. ill generalabateri de la liniaritatea relatiei X( - Xe' Prin neliniaritate se indica de obieei deviatia maxima a curbei x, - XI! fata de 0 linie dreapta (exprimata in procente din lungimea scalei sau din amplitudinea marimii de intrare). Distoreiuni;« armoniee se exprima prin raportul tntre amplitudinile armonicilor superioare ~i eea a fundamen-

Xi (I)

Sis/emul emisura d
Fig. 5.1

Xe(t)

rf'ecven,f3; liz

_+_J
I

-r--------I

rreC'lenta~ liz

Fig. 5.2

:
I I I

I
I I :

Xi

~-L.~r__..,......_._--

I I

I
I
I

Frecvenfil, Hz
Fig.5.3 Fig. 5.4

96

talei, Ia aparate proiectate sa. lucreze cu semnale sinusoidale pure. Ele apar la aparate magnetics (de ex. : transformatoarest generatoare electrice) ~i sint atenuate prin filtrarea iesirii surselor de curent alternativ, ca §i a semnalelor de intrare la multiplicatoare folosite ca analizoare armonice. J ocul defineste domeniul de contact necorespunzator intre par~ile mecaniee de actionare ~icele conduse. Eliminarea lui Ia articulatdi se face cu arcuri de pretensionare, iar la angrenaje-folosind dantura inclinata. H isterezisul este 0 variatie a relatiei "x, .....;. dependenta de pnnctul xe" ultimei schimbari a directiei de miscare. La aparatele electrice este legat de saruratia magnetica, la cele mecanice - de solicit area peste limita elastica. Rfectele sint repetabile, astfel ca pot fi indepartate printr-o etalonare ingrijita §i masurari in conditii similare (de ex: la deplasarea in acelasi sens), in fif~eletehnice ale aparatelor, histerezisul se indica. prin diatanta maxima intre curbele "Xj - xe", trasate pornind in sens contrar de la punetele extreme ale sealei, exprimata in funetie de amplitudinea semnalului de intrare. I nterfere~ta se refera Ia efeetul aparatnlui de masura asupra cantita~ii masurate,fiind atennate, prin alegerea §i montarea eorespnnzatoare a eaptorpor I}i vibratorilor pe structura in vibratie, prin. eeranarea eablurilor etc. In fine, 0 serie de erori dinamice, ea intirzieri in "a§ezarea pe masura" , sint, determinate de freeventa vibratiei, amortizarea din aparatul de masura §i frecventa proprie a elementelor mobile ale aeestula, Un aparat de masura de calitate trebuie sa prezinte 0 impedanta de intrare de valoare ridicata. §i stabila. Aceasta conditie se realizeaza folosind ea circuite de intrare montaje cu tuburi electroniee san eircuite speciale cu amplificatoare de curent eontinuu. Pentru micsorarea eurentilor de seurgere; ce se inchid prin rezi8tenJa de izolajie dintre boma de intrare a aparatelor §i mesa, se urmareste ca aceasta rezistenta sa.aiba 0 valoare ridicata, de ordinul a l()lo ohmi.

5.2. Aparate mecanice pentru rnasurarea

vlbratlllor

Se vor deserie, in cele ce urmeaza, trei dintre aparatele mecaniee .pentru masurarea vfbratiilor, care prin simplitate, robustete f}iprecizia sufieient de ridicata, continua sa fie utilizate ~i in prezent la masurari orientative devibratii, .

5.2.1. Tastograful
Aeesta este un aparat de masura in mod analog unor masurar! statice, deci fara distorsiuni. Aparatul - portativ sau a§ezat pe un stativ - corespunde sehemei din figura 5.5. Cifrele de pe desen reprezinta urmatoarole : 1 - structura in vibrafie, en misearea x(t)t 2 - palpatorul, 3 - arcul care mentine contactul intre palpator §i struetura, I: - tija

c'Vasistatic, inregistrind vibratfile

Fig. 5.5

r-«,

1930

97

de comanda, 5 - articulatie, 6 _- acul inregistrator, 7 - punctul fix al acului,8 - tamburul de inregistrare, 9 - carcasa aparatului. Cit timp frecventa vibratiei masurate este sensibil inferioara frecventelor proprii ale diferitelor clemente mobile, aparatul reproduce fidel miscarea masurata.

5.2.2. Vibrograful Stoppan i

Aparatul cu punct fix din figura 5.6 este compus din: 1 - acul tnregistrator, 2 - tamburul de inregistrare, 3 - fiml metalic care Jeaga obiectul mobil de acul inregistrator, 4 - dispozitivul de fixare a firului, {)_:_mecanismul sincron pentru rotirea tamburului, 6 - mecanismul pentru baza de timp, 7 - menghina care fixeaza, aparatul pe suportul 8 (punctul fix). Aparatul poate Iuera ~i asezat pe obiectul mobil, firul 3 fUnd legat de pwneiul ji».

5.2.3. Yibrometrul

Geiger

Aparatul universal Geiger este astfel eonstruit incit, prin transformari rapide, poate indepllni diferite functiFig. 5.6 uni: vibrograf seismic, torsiograf, tahograf, accelerograf, vibrograf euasistatic, tensometru, inregistrator p-v. :tn esenta, este format din doua par~i: captoful, adecvat masurarii respective ~i reeeptorul sau inregi8tratorul._ In functionarea ca vibrograj seismie, aparatul eorespunde schemei cinematice din figura 5.7. Masa seismica 2 oscileaza in jurul axului 1, fiind mentinuta in pozitia dorita, conform sensului deplasarii masurate, de catre arcul 3. Lantul cinematic 4""-9 transforma oscilatiile pendulului 2 in miseare alternativa a penitei inregistratoare; asigurind ~i 0 -demultiplicare. in figura 5.8 se arata vederea ~i sectiunea aparatului, in montaj pentrn masurarea de vibratii orizontale. Se observe masa seismiea M, precum ~i eutia R eu banda K, servind Ia fixarea masei in pcsitia dorita. In funetie de arcul montat, aparatul are freevente proprii - de 2-333 Hz, permitindn-i a luera ca vibrograf sau accelerograf. AmplitudiniIe vibratiilor masurate pot fi cuprinse intre 0,01 ~i 15 mm. In functionarea ca tOfsi()graj, eaptorul aparatului Geiger este redat in figura 5.9. Oifrele de pe desen reprezinta : 1 -volantul, avind 1'01 de masa seismica in rotatie, 2 - axul Fig. 5.7 aparatului, 3 - discul de antrenare,. pe care

98

se a~eaza cureaua, 4 - arcul spiral ce leaga volantul de ax, 5, 6, 7 - sistem de pirghii care transmite miscarea relativa dintre tambur ~ivolant la otija aflata ill interiorul axului. Cind miscarea este uniforma, tamburul ~ivolantul se rotese la tel. Daea exist a vibratii torsionale, tamburul se roteste neuniform, pe cind masa seismica l~i pastreasa, datorita Inertiei, miacarea
.fect;vl1taA-$

Fig. 5.8

.uniforma, Din aceasta rezulta miscarea relativa, transmisa la mecanismul de inregistrare. Pentru a functiona ca vibrograf cuasistatic, se separa legatura intre masa seismica ~i penita inregistratoare, aeeasta din urma fiind pusa in miscare, printr-o tija, direct de eatre obiectul care vibreaza, In functionarea ca tensometru, aparatul luereaza de asemenea fara. masa seismica, deplasarea relativa intre doua puncte fiind transmisa direct la inregistrator. Aparatul devine indicator p-v, eind este echipat eu un cilindru §i piston eu are, drept captor al vibratiilor de presiune.
1

Fig. 5.9

99

5.3. Aparate pentru preJucrarea semnalelor 5.3.1. Puntt de masura

rezistentei pasivi, variatia sau reactantei acestora datorita vibratiilor se poate masura en circuite in punte, alirnentate in eurent continuu (doar pentru rezlstente) sau alternativ. in figura 5.10 se prezinta puntea Wheatstone eu un singur traductor rezistiv activ RT, lipit pe piesa in vibratie sau pe elementul sensibil al captorului de vibratii, De obicei Ro este un traductor rezistiv identic cu RT, lipit msa. pe 0 piesa (din acelasi material) nesolicitata. mecanic, amplasata in aceleasi condipii de mediu ambiant, compenslnd astfel variatiile lui Rp eu temperatura. Bezfstentele RI ~i R2, impreuna cu sursa de tensiune alternativa de frecventa. purtatoare ~i cu un voltmetru conectat Ia bornele de iesire, fac parte din aparatul denumit punte tensometrica. . 1)£ Inainte de masurare, dupa conectarea traductorilor Rp ~i Re la puntea tensometriea, se realizeaza eonditia Fig. 5.10
(5.1)

5.3.1.1. Oircuite in punte. tn montaje cu traductori

brata",

In aeest cas, tenstunea de iesire Uti

=0

~i se spune ca "puntea este echili ..

Cind struetura studiata. este in vibratie, se produce 0 variatie tlRT a rezistentei traductorului activ, care determina aparitia unei tensiuni .. (RT + tlRT)R2 - RoRI 1 le~Ire U6 = Ui a • Daea variatia ~RT este mica. in eomparatie cu RT, astfel ineit sa.nu afecteze valoarea eurentului din circuit, se poate stabili relatia V
" (RT

+ tlR'l' + Re) (RI + R

=

2)

RIR2 tlR'l' (RI + R2)2 RT

U.
'

(5.2)

Fig. 5.11

care arata ca. semnalul dat de punte esteproportional euprodnsul ART· U" deci puntea lucreaza ca un multiplicaior, Daea tensiunea de alimentare U, este alternativa (fig. 5.11, a), atunci U este tot alternativa ~i de aceeasi frecventa (fig. 5.11, c), amplitudinea ei fiind modulata de variatia ART a rezistentei traductorului activ (fig. 5.11, b). Semnalul V, se numeste 'Undtlpurtatoare. 0 variavie de tensiune similara variatiei rezistentei ART
B

100

se poate obtine din tensiunea de ie~ire Ue prin demodulate (eliminarea frecventei purtatoare). M odulatia de amplitudine este 0 multiplicare a semnalulut informatie cu 0 unda purtatoare, de frecvenva l;1i mplitudine a Procesul poate fi explicat eel mai usor pentru 0 unda us(t) = Us sin OOst, care moduleaza 0 purtatoare
SemnCl/

~i filtrare purtator de constanta. sinusoidala sinusoidal a.

de in/rare
vs(t)

Modulafia de amp/ilutline
UndiJ pu,.lifD~re up(tJ
Fig. 5.12

Semnal de ie~;re

up(t)

'ue(t)

diferenta, rezulta

Upsin Cilpt (fig. 5.12.) De obicei Cilp ~ 6)8' Semnalul de iesire este (U8 sin 6)st) (D p sin 6)pt). Transformind produsul de sinusuri in

Ue ( t)

Us Up [eos( 6)p 2

6)s)t -

eos(6)11

6)8

)t ]

(5.3)

UsUp sin [(6)p _ 6)8)t 2

+ 90 +
0 ]

U,Up sin [(OOp 2

+ 6),)t

90°].

In figura 5.13 s-an reprezentat spectrele amplitudinilor celor trei semnale. Se observa ea speetrul de freevente al semnalului de iesire este un spectru discret, care exist a doar la pulsatiile 6)p ± 6)s, numite pulsatii in eazul unui semnal de intrare tranzitoriu, avind un spectru eontinuu limit at de 6)~ (fig. 5.14a), multiplicarea cu unda purtatoare de pulsatie 6)p > oo~ (fig. 5.14b) produce 0 "transla1iie" a speetrului la puleatii mai inalte, de 0 parte ~i de alta a valorii 6)p, sub forma unor benei laterale (fig. 5.140). Semnalul modulat in amplitudine poatefi amplificat, folosind un. amplificator de curent ouemaiio, 311 carui raapuns in freevent;a este reprezentat cu Iinie intrerupta in figura 5.15 [1]. Besulta ca acesta nu amplifiea tensiuni eonstante sau eu varia~ie lenta in timp, deci folosit direct este necorespunzator pentru maeurarea soeurilor sau a vibratiilorde joasa. freeventa. Ouplat msa la un circuit in punte, alimentat cu 0 tensiune alternativa de pulsatie 6)p ~i 311 carui traduetor rezistiv aetiv masoara 0 vibratie avind un spectra de freevente ea in figura 5.14' a, la intrare i se aplica semnalul U, modulat in amplitudine, avind spectrul ca in figura 5.14c, ~i care este euprins in zona raspunsului Iiniar al amplifieatorului de curent alternativ. Desi amplifieatorul nu are raspuns incurent continuu, el poate amp1if~ca componenta statica (valoarea medie) a undei modulate.
* S-a considerat eazul particular al osctlatlel modulate In amplltu dine avind ambele benzi laterale iar purtatoarea suprimatii. 101
laierale

*.

tn eazul cind eablurile dintre punte ~iamplifieator capteaza un semnal parazit, eu frecventa retelei (50 Hz), care in anumite conditii poate fi mai puternic decit semnalul util, eliminarea lui se face proiectind amplifieatorul de curent alternativ astfel ineit sa aiba raspuns minim la frecvente in jurul eelei de 50 Hz (v, fig. 5.15).

uf~-------J r----------1 I ~
I

'h

lU)h

tJ
h
to

~1
lYell

w}

~ w

(Jp

I
c.lp+c.lJ

..
.. W

UU

"'P
I

lJp-G.ls Wp+CiJs

..

(,J

WFWs Wp

ill

Fig. 5.13

Fig. 5.14

1lf.1

Fig. 5.15

tn general, amplifieatoarele de curent alternativ slnt. mai stabile decit cele de curent eontinuu, Ia care teudinta de lunecare a punctului de zero (deriva) denatureaza semnalul, iar raportul. semnaljzgomot nu este totdeauna corespunzator. 5.3.1.2. Oircuite detectoare. Atunci ctnd modulatia de amplitudine este introdusa intentionat, pentru a facilita prelucrarea datelor, ea [oaca rolul unei trepte intermediare. Semnalul modulat in amplitudine nu este util pentru inregistrare ~i trebuie adus, dupa amplifieare, 131 forma initiala a semnalului modulator. Acest proees se realizeaza prin rectificare ~i filtrare (fig. 5.16). Schema unui redresor monoalternanta cu dioda este reprezentata in figura 5.17 a. Cind tensiunea de intrare U, este pozitiva in punctul M, dioda permite trecerea curentului prin rezlstenta R, iar tensiunea de iesire U, este pozitiva, in punctul O. Cind U, este pozitiva in N, dioda impiedica stabilirea curentului ~i UB = O. Daca Ui este un semnal sinusoidal, circuitul din figura 5.17 a taie alternantele negative, lasind sa treaca doar cele pozitive (fig. 5.17 b). 102