ȘCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

BRAȘOV
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

LUCRARE DE PRACTICĂ

CURSANT: PICIOREA ANA MARIA

BRASOV
2021

1
 Cuprins
Scurt istoric al afecțiunii
Capitolul I Anatomia și fiziologia ficatului și vezicii biliare
1.1.Anatomia ficatului și vezicii biliare ..........................................................3
1.2. Fiziologia ficatului și vezicii biliare.........................................................4
Capitolul II Colecistită acută
2.1.Definiția afecțiunii.......................................................................................5
2.2.Simptomatologie ........................................................................................ 5
2.3.Patologie......................................................................................................5
2.4.Clasificare ...................................................................................................5
2.5.Tratament.....................................................................................................6
2.6Colecistectomia........................................................................................8
Capitolul III Rolul asistentei medicale în ingrijirea pacientului
3.1.Rol propriu..................................................................................................9
3.1.1.Asigurarea condițiilor de spitalizare....................................................9
3.1.2.Supravegherea funcțiilor vitale...........................................................9
3.1.3.Rolul asistentei medicale în examinarea clinică si paraclinică..........9
3.2.Rol delegat..................................................................................................9
3.2.1. Rolul asistentei medicale in examinarea paraclinică..........................9
3.2.2. Administrarea tratamentului.............................................................10
3.2.3. Descrierea unei tehnici – tehnica recoltării urinei...........................10
Capitolul IV Studiu de caz
4.1.Culegerea datelor.......................................................................................11
4.2.Analize de laborator..................................................................................11
4.3.Grila de dependență...................................................................................12
4.4. Plan de îngrijiri.........................................................................................13
4.5.Evaluarea finală (Epicriza)........................................................................14
Bibliografie

2
 Scurt istoric al afecţiunii
– Colecistita acută -

Colecistita acută este o entitate clinică frecventă, corespunzătoare unei complicaţii grave a
litiazei veziculare, fiind mai frecvenţă la femei decât la bărbaţi. De cele mai multe ori, cauza
principală a colecistitei acute este obstrucţia canalului cistic, ce aduce bila din vezica biliară,
dar au fost semnalate şi alte cauze ale acestei boli, spre exemplu:
Infecţie cauzată de o enterobacterie;
Anomalie a căilor biliare;
Cancer a veziculei biliare sau a căilor biliare;
Poliarterita noduroasă;
Virusul HIV;
Traumatism;
Septicemie.
Vezicula biliară este un sac de mici dimensiuni, poziţionat imediat sub ficat și are rolul
de a depozita bila secretată de ficat. Bila ajută la digestia grăsimilor şi este eliminată din
vezica biliară în intestinul subţire, prin intermediul unor canale, căi biliare. Studiile arată ca la
20% dintre pacienţi, diagnosticul este pus în urma unei radiografii a peretelui vezicular, dar
există o posibilitate ca doctorul să provoace o durere, apăsând vezicula cu o sondă, aceasta
fiind o metodă a radiografiei Murphy. De asemenea, o radiografie Hâdă (a sistemului bilar)
este foarte utilă medicilor, întrucât un diagnostic greşit al colecistitei acute poate duce la un
debut de colecistită cronică. Studiile arată că la o persoană din trei, primele semne de
colecistită acută relevă şi un început de litiază biliară, adică o afecţiune provocată de prezenţa
unor calculi biliari în vezicula.  
Gravitatea colecistitei acute este direct proporţională cu forma anatomopatologică, cu
intensitatea procesului obstructiv şi infecţios, cu vârsta, precum şi cu dezechilibrele
electrilitice şi metabolice secundare. În prezent, numărul de colecistectomii – intervenţia
chirurgicală prin care se extirpă vezicula biliară şi canalul cistic – este de două ori mai mare
ca cel al apendicectomiilor.
.

3
 Capitolul I
Anatomia şi fiziologia ficatului
şi a cailor biliare

Ficatul este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv, fiind un organ cu multiple funcţii
metabolice, fără de care viaţa nu este posibilă. Ficatul reprezintă 1/50 din suprafaţa corpului şi
este aşezat în loja hepatică, sub diafragm şi ocupa întreg hipocondrul drept, partea superioară a
epigastrului şi o parte din hipocondrul stâng. Ţesutul ficatului este neted şi elastic, de culoare
maro-roşcat, fiind puternic irigat cu sânge atât de vena portă, cât şi de artera hepatică.
Ficatul prezintă :
a)Faţa viscerală (inferioară) - vine în raport cu stomacul, duodenul, colonul, mezocolonul
transvers, rinichiul drept şi glanda suprarenală dreaptă şi conţine 4 lobi - drept, stâng, pătrat şi
caudal.
b)Faţa diafragmatică(superioară) -este convexă în sus şi vine în raport cu diafragmul şi cu
peretele anterior al abdomenului unde se observă lobul drept şi lobul stâng.
c)Hilul hepatic – de unde intră şi ies venele hepatice.
Ficatul este învelit de două membrane, peritoneul şi tunica fibroasă. Parenchimul ficatului este
format din lame de celule hepatice, anastomozate între ele, cuprinse într-o vastă reţea de capilare
sanguine, între lamele de celule hepatice ce formează un sitem de canalicule biliare. Ficatul este
un organ lobulat - lobul hepatic reprezintă unitatea anatomică şi funcţională a ficatului. Are forma
unei piramide aşezate cu baza spre suprafaţa ficatului şi vârful spre interior. În structura lui se pot
distinge capilare sanguine, celule hepatice, canalicule biliare şi filete nervoase vegetative.
Ficatul are o mare capacitate de regenerare demonstrată prin faptul că după o
hepatectomie parţială, regenerarea începe după 24 de ore și atinge maximul în 4-5 zile şi se
termină în 14 zile.
Funcţiile ficatului ce sunt îndeplinite la nivelul hepatocitului sunt:
funcţia exocrină - secretă bila;
a) funcţia metabolică – sinteza de aminoacizi (Aa) şi proteine plasmatice, menţinerea
constantă a glicemiei, sinteza fosfolipidelor, ale colesterolului şi cetogeneza (generare, formare de
cetoni);

4
 alte funcţii : depozit de glicogen, de lipide, de fier, de sânge;
funcţie antitoxică – ficatul intervine în eliminarea toxinelor din organism
funcţia de termoreglare – reglează temperatura corpului
funcţia hematopoetica în perioada fetală
reglarea volumului de sânge circulant
inactivarea excesului de hormoni şi rol în coagulare şi hemostază.
Bila este un produs de secreţie şi excreţie hepatică, care se acumulează în afara
perioadelor de digestie în vezicula biliară, unde se concentrează şi de unde se elimină intermitent
prin coledoc în a doua porţiune a duodenului. Cantitatea de bilă secretată la om în 24 ore este de
700-1200ml, influenţată de natura alimentelor. Clasic, colecistul este comparat cu o pară. Se pot
descrie trei porţiuni - fundul, corpul şi colul.
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioară şi răspunde incizurii
cistici pe marginea inferioară a ficatului. Pe viu, el se proiectează pe peretele abdominal anterior,
în punctul unde linia ombilico-auxiliară dreaptă întâlneşte arcul costal.
Corpul veziculei biliare este partea aderentă la faţa viscerală a ficatului. El se
îngustează treptat spre col, ultima parte a sa este denumită infundibul. Vine în raport în sus cu
ficatul, iar în jos cu colonul transvers şi cu duodenul. Faţa superioară aderă slab la ficat printr-un
ţesut conjuctiv, străbătut de vene porte accesorii. Ea se poate dezlipi uşor în cursul operaţiei de
extipare a veziculei. Faţa inferioară e acoperită de peritoneu şi legată de colonul transvers prin
ligamentul cistico-colic.
Colul formează extremitatea profundă şi ascuţită a veziculei biliare. Are formă conică
şi se continuă fără o limită precisă cu canalul cistic. Este liber, nu aderă la ficat. În sus şi în stânga
vine în raport cu ramura dreaptă a venei porte, iar în jos cu porţiunea superioară a duodenului.
Constituenţii principali ai bilei sunt: sărurile biliare, pigmenţii biliari, colesterol, lecitină, acizi
graşi, mucină şi substanţe anorganice - cloruri de Na, K, Ca, bicarbonaţi, fosfaţi.
Bila îndeplineşte următoarele roluri:
Intervine indirect în digestia şi absorbţia grăsimilor prin emulsionarea lor
Activarea lipazelor pancreatice mărindule de 3-4 ori puterea lipolitică şi favorizarea absorbţiei
acizilor graşi şi a monogliceridelor solubilizate
Asigură absorbţia vitaminelor liposolubile( A,D, E, K ) a colesterolului şi a unor metale ca
fierul.
Are acţiune antiputridă asupra florei şi putrefacţiei din color
Împiedică coadularea mucusului intestinal, inhibând o mucinază şi favorizând peristaltismul.
Prezintă un rol şi în neutralizarea în intestin a sucului gastric acid.

5
 Capitolul II
Colecistita acută

2.1Definiţie
Colecistita acută este o afecţiune a veziculei biliare, caracterizată anatomo-patologic prin
inflamaţia organului, iar clinic printr-un sindrom dureros abdominal acut, însoţit de febră şi
modificări locale.

2.2 Simptomatologie
Durerea abdominală este declanşată, de obicei, de ingerarea unor alimente colecistokinetice, cum
ar fi: grăsimi, tocături, prăjeli, mezeluri, maioneze sau de produse celulozice, precum mazărea,
fasolea, varza. Relaţia cronologică cu masa este de mare valoare în diagnostic, deoarece masa
declanşează colica în peste 93% din cazuri, în timp ce stresul psihofizic numai 3%. Intensitatea
durerii este inegală, de la intensitate mică până la foarte violentă. Uneori este atât de intensă, încât
bolnavul evită să inspire profund.
Simptomele generale sunt nelipsite: cefalee, agitaţie, uneori frison şi febră. Un alt simptom este
greaţa însoţită de vărsături. Iniţial se elimină alimente consumate, stagnate obişnuit intragastric,
după care apare conţinutul bilos, uneori în cantitate mare.

2.3 Patologie
Modificările morfologice şi clinice ce caracterizează colecistita acută sunt determinate de
obstrucţia infundibulo-cistică, litiaza veziculară şi cistică, torsiunea, angulaţia, şi cudarea
canalului cistic, malformaţia canalului cistic, prezenţa anomaliilor vasculare, fibroza secundară
inflamaţiei canalului cistic, compresiunea cisticului prin aderenţă, periduodenita, inflamaţia şi
edemul zonei infundibulo-cistice, prin contiguitate de la un ulcer peptic, blocarea prin paraziţi
(ascarizi), compresia de către ganglionii limfatici hipertrofici.
Dintre germenii care invadează secundar vezicula biliară, cei mai frecvenţi provin din intestin:
bacilul Escherichia coli, mai rar clostridii, salmonele, pneumococi, stafilococi. Infecţia se
produce pe calea circulaţiei porte, pe calea arterei cistice şi pe cale limfatică.

2.4 Clasificare
a) Colecistita acută catarală se caracterizează printr-o inflamaţie acută exsudativ - alterativă
(“catâr” - scurgere), cu celule epiteliale alterate descuamate în cantitate mare.
b)Colecistita acute flegmonoase - conţinutul cavităţii este constituit din piocite, hematii şi detritus
necrotic.
c) În colecistita gangrenoasă, puroiul este prezent în lumen, apar fistule de la nivelul mucoasei
până în seroasă, sunt prezente false membrane de fibrină şi apar perforaţii ale seroasei cu evoluţie
spre peritonită.

2.5 Tratament
Tratamentul medical - Primul obiectiv al tratamentului este calmarea durerii abdominale care se
face prin administrarea de injecţii intra musculare cu Scobutil compus: 1 fiolă la 8 ore,
6
Algocalmin 4-6 fiole/zi sau Fortral 1/2 fiolă în criză. Dacă durerea nu cedează nici la acest
tratament şi intervenţia chirurgicală nu se impune, se poate încerca perfuzie intra venoasă. cu
Xilină 1%. Se mai aplică pungi de gheţă pe hipocondrul drept. Nu se administrează morfină
pentru că aceasta creşte spasmul căilor biliare.
Când nu există semne de perforaţie, antibioticul de elecţie este ampicilina administrată intra
venos 2 g la 4 ore. Unul din avantajele ampicilinei reprezintă eliminarea prin bilă, realizând
concentraţii considerabile în căile biliare. Deasemenea este activă asupra germenilor gram (+)
penicilino-sensibili (enterococi) şi asupra bacililor gram (-), cu excepţia piocianicului. În cazurile
severe, cu evoluţie spre complicaţie şi tratate anterior cu alte antibiotice, se indică următoarele
asocieri: Ampicilină i.v. 2 g la 4 ore + Gentamicină 3-5 mg/kg/zi i.m. sau i.v. + Metronidazol în
perfuzie lentă 100 ml (500 mg) 2-3 ori/zi. Rifampicină 30 mg/kg/zi + Gentamicină (aceeaşi doză
ca mai sus). Gentamicină (aceeaşi doză ca mai sus)+ Cefoxitină (cefalosporina din generaţia a
doua) 1-2 g i.m. sau i.v. la 8 ore. La tratamentul medicamentos se mai adaugă: antiseptice şi
eubiotice intestinale: Saprosan, Mexaform, Negamicin însoţite de clisme evacuatoare,
antiemetice: Emetiral, Torecan, Plegomazin, sedative: Hidroxizin, Diazepam.
Tratamentul dietetic - În prima zi după criza acută se administreză regim hidro zaharat - ceai slab
de muşeţel sau sunătoare. A doua şi a treia zi, dacă fenomenele dureroase cedează, se adaugă
pâine prăjită şi supă mucilaginoasă de orez. Din a patra zi se introduc alimente uşor digestibile,
neiritabile, cu valoare calorică ridicată: supă de zarzavat cu fidea, cremă de legume, cartofi copţi,
carne de vită - preparată rasol sau perişoare, unt, compot, peltea sau mere.
În colecistita acută se fac următoarele tipuri de intervenţii chirurgicale:
Colecistectomia laparoscopică
Colecistostomia - Constă în drenajul veziculei la exterior prin intermediul unui tub Pezzer şi
dacă este posibil evacuarea calculilor.
Colecitectomia - Este intervenţia chirurgicală prin care se extirpă vezicula biliară şi canalul
cistic.

7
8
 Capitolul III
Rolul asistentei medicale in ingrijirea
pacientului cu colecistită acută

3.1 Rol propriu

3.1.1. Asigurarea condiţiilor de spitalizare.
· Asigurarea condiţiilor de mediu să fie optime: lumina, temperatura camerei, aerisitul
camerei în mod regulat
· O atitudine profesională, tehnicile exercitate cu fineţe
· Condiţiile de igiena individuală trebuie asigurate
· Educarea pacientuli asupra controalelor periodice
· Asigura igiena personală şi generală şi schimba lenjeria ori de câte ori e nevoie suplinind
astfel nevoile fundamentale ale pacientului.
3.1.2 Supravegherea funcţiilor vitale
Asistenta va trebui să supravegheze pulsul, respiraţia, tensiunea arterială precum şi
temperatura pe care le va nota în foaia de observaţie, iar în covalescență, asistenta va urmări
evoluţia bolnavului şi-l va sfătui să respecte prescripţiile medicale.
3.1.3 Rolul asistenţei medicale în examinarea clinică şi paraclinica
Asistenta medicală participă la examenul clinic al bolnavului cu colecistită acută. Ea va
realiza de la început un climat de înţelegere între medic şi bolnav. Va pregăti psihic bolnavul,
liniştindu-l, explicându-i cu solicitudine şi fermitate în ce constă examenul şi importanţa lui.
Îl ajută să se dezbrace, cu fineţe, pentru a nu provoca mişcări inutile şi dureroase. Ea are grijă
ca în timpul examinării geamurile să fie închise şi să nu se circule prin cameră. Pentru a ţine
seama de simţul pudorii bolnavului, ea va izola patul unde are loc examenul cu un paravan.
Înaintea palpării va sfătui bolnavul să urineze.
Asistenta medicală îl va aduce în poziţia adecvată examinării: decubit dorsal cu braţele
întinse şi relaxate de-a lungul corpului, membrele inferioare îndoite din genunchi, cu
musculatura abdominală relaxată. La cererea doctorului îl va răsuci în decubit lateral drept şi
decubit lateral stâng, aducând în acelaşi timp mâna la ceafă. Ea va sta în faţa doctorului, de
cealaltă parte a patului şi îl va servi cu tot ce are nevoie. La terminarea examenului va ajuta
bolnavul să se îmbrace şi să se aşeze în poziţia preferată (antalgică).

3.2.Rolul delegat
3.2.1 Rolul asistentei medicale in examinarea paraclinică
Pentru realizarea colectografiei, asistenta medicală va pregăti bolnavul administrându-i cu
două trei zile înainte cărbune medicinal 2-3 tablete/zi şi îi va efectua două clisme evacuatoare
cu ser fiziologic cu 12 şi respectiv 3 ore înainte de examen (la indicaţia medicului). Asistenta
medicală va testa toleranţa pacientului la Razebil şi dacă nu sunt probleme, îl va pune să
înghită tabletele cu puţin ceai. A doua zi pacientul va face primul film radiologic, asistenta va
servi la ora 12 prânzul Boyden (5g ciocolată cu 2 gălbenuşuri de ouă frecate cu zahăr sau

9
smântână). Îl va însoţi la sala de radiologie unde pacientul va face restul de filme la intervale
de 30-60-90 minute.
Pentru realizarea colangiografiei asistenta îi va face pacientului două clisme evacuatoare
cu 12 şi respectiv 3 ore înainte. Va testa toleranţa pacientului la Pobilan, urmărind cu atenţie
apariţia unor efecte secundare şi având pregătite la îndemână: glucoză, hemisuccinat de
hidrocortizon, romergan, noratrinal şi apărat de oxigen. Dacă pacientul tolerează substanţa,
asistenta o va administra în perfuzie lentă, supraveghind permanent starea pacientului. Îl va
conduce la sala de radiologie unde va face 4 filme la 30-60-90-120 minute. Apoi asistenta îi
va servi prânzul Boyden după care pacientul va face ultimul film.
Asistenta va efectua tubajul duodenal, supraveghind permanent comportamentul fizic şi
psihic al pacientului și în cazul apariţiilor accidentelor sau incidentelor va interveni prompt.
Dacă examenul nu reuşeşte în maximum trei ore, asistenta va reprograma pacientul pentru a
doua zi. După tehnică, asistenta va îndemna bolnavul să-şi clătească gura cu apă, îl va
conduce înapoi la salon şi îi va recomanda să stea restul zilei în repaus la pat.
La recoltarea produselor, asistenta medicală va respecta strict toate măsurile de asepsie. Se
vor recolta: hemoleucograma, VSH, Amilaze serice, Enzimele serice: TGO şi TGP,
Bilirubinemie, Amilaze urinare, Fibrinogen, Colesterol + lipide totale.
3.2.2. Administrarea medicamentelor
Asistenta medicală va respecta întocmai toate medicamentele prescrise de doctor. Ea va
cunoaşte medicamentele pe care le administrează după inscripţie, culoare, formă; fiolele
rămase goale de la injecţii le va păstra până la desfăşurarea efectelor lor. Înainte de
administrare, asistenta medicală va verifica calitatea fiecărui medicament, aspectul, termenul
de valabilitate şi integritatea ambalajului.
Asistenta va respecta cu stricteţe calea de administrare, dozajul prescris şi va evita
incompatibilitatea între medicamente. Ea va administra bolnavului doze mici din orice
medicament, pe care acesta le va lua în prezenţa ei. Îl va informa pe bolnav asupra efectului şi
reacţiilor adverse ale medicamentelor pe care le are de luat.
Asistenta medicală va administra:
· Antalgice: Algocalmin 4 fiole/zi sau ½ fiolă Fortral. Dacă colica nu cedează va
administra Mialgin 100-150 mg la 6-8 ore.
· Antispastice: Scobutil compus 2-3 fiole/zi, sulfat atropină 0,5 mg s.c de 2-3 ori/zi,
Papaverină 4 fiole/zi, Nitroglicerină sublingual sau injectabil 1-2mg (2-4 tablete) la
15-20min
· Antiemetice: Emiteral, Torecan şi Ptegomazin injectabil.
· Antibiotice: Ampicilină injectabilă 2g la 4 ore.

3.2.3 Descrierea unei tehnici

Radiografia abdominală pe gol: poate evidenţia calculi radioopaci, veziculă „de porţelan”,
bilă calcică, calculi în ileon, aer în arborele biliar (în cazul fistulelor biliodigestice) sau
imagine gazoasă în lumen şi în peretele vezicular (în colecistita emfizematoasă).
- Colecistografia= rediografierea veziculei biliare (colecistului) umplută cu substanţă de
contrast; Razebil tablete administrat pe cale orală. Se fac 5 filme radiologice, la intervale de
timp bine stabilite, care dau informaţii asupra prezenţei calculilor şi asupra funcţiei
colecistului.
Materiale necesare:
· prânz compus din ouă, smântână şi unt cu pâine sau 50g ciocolată; cărbune
medicinal,triferment, substanţa opacă (Razebil sau acid iopanoic): antihistaminice.
· Materialele pregătite se transportă lângă pacient.

10
 Se face pregătirea psihică şi fizică a pacientului, după care se testează toleranţa la Razebil:
după masă la orele 16 se administrează o tabletă care se dizolvă pe limbă;se supraveghează
pacientul pentru a se observa dacă nu are hipersensibilitate la iod. Dacă apare roşeaţă, senzaţie
de arsură, furnicături, tahicardie, greţuri, urticarie, ameţeli, stare de rău generală, pacientul are
hipersensibilitate la iod şi se întrerupe administrarea. Dacă pacientul suportă bine iodul la 20-
30 minute se administrează celelalte 3 tablete Razebil în decurs de 5 minute, după care este
condus la serviciul de radiologie (după 14-16 ore şi respectiv 10-14 ore când vezicula biliară
se umple cu substanţa de contrast).

Capitolul IV
Studiu de caz

4.1 Culegerea datelor

Nume:Crețu Prenume: Elena Sex: feminin Vârsta: 77 ani
Naţionalitatea: română Ocupaţie: pensionară
Data internării: 14.07.2018 Data externării: 24.07.2018,
Diagnostic: colecistită acută
Pacienta declară că săptamâna anterioară internării a avut aceleaşi simptome, care au cedat în
urma unui regim. Acum ea se prezintă cu arsuri la stomac, balonări, dimineaţa la trezire avea un
gust amar şi senzaţie de rău.
Dureri în hipocondrul drept, greaţă, vărsături, o stare generală alterată şi este internată în secţia
interne. La examenul clinic se observă abdomen sensibil în epigastru şi flancuri, se plânge că
oboseşte repede, are constipaţii, prezintă o respiraţie greoaie, este anxioasă, agitată şi nervoasă
din pricina durerilor. După istoricul bolii şi examenului clinic i se face şi o ecografie unde se vede
un celocist voluminos fără calculi. Tensiunea Arterială 180/100 mmHg, Puls – 62/minut,
Temperatură 38,5, Respiraţia – 23/minut.
4.2 Analize de laborator
Examene de laborator:

INVESTIGAŢII DE LABORATOR
DENUMIRE VALORI ÎNREGISTRATE VALORI NORMALE
UREE 24,90 mg/dl 0,2-0,4g%
GLICEMIE 70 mg/dl 80-120 mg/dl
HEMOGLOBINĂ 13,4 g/dl 12-15 g%
VSH 14 mm/h 1-10 mm/h
FIBRINOGEN 214 mg/dl 200-400 mg%
HEMATOCRIT 54% 37-47%
HEMATII 4,41mil./mm3
LEUCOCITE 10.000/ mm3
GLICEMIE 70 mg/dl 80-120 mg/dl
TGO 7 U.I% <38 U.I%

11
 TGP 12 U.I% <41 U.I%
BILIRUBINA TOTALĂ 1,8 mg% 0,6-1 mg%
BILIRUBINA DIRECTĂ 0,54 mg% 0,1-0,25 mg%
BILIRUBINA INDIRECTĂ 1,25 mg% <0,9 mg%
CREATININĂ 0,9 mg% 0,6-1,2 mg%
ACID URIC 3,2 mg% 2,4-7,5 mg%
AMILAZE SERICE 300 U.I/l 25-151 U.I/l

4.3 Grila de dependenţă

NEVOIA MANIFESTĂ SURSE DIAGNOSTIC DE GRADUL
FUNDAMENTALĂ RI DE DE DIFICULTATE ÎNGRIJIRE DE
DEPENDENŢ DEPENDE
Ă NŢĂ
1.A respira şi a avea Respiraţie Durere în hipocondrul Alterarea respiraţiei
o bună circulaţie ineficienta drept dependent
2. A mânca şi a bea. Alimentaţie Necunoaşterea unei Alimentaţie
necorespunzăto alimentaţii sănătoase inadecvată Dependent
are
3. A elimina Constipaţie, Alimentaţie Eliminare
balonare necorespunzătoare insuficientă Dependent
4. A se mişca şi avea ....................... ....................... ...............
o bună postura Independent
5. A se îmbrăca şi
dezbraca ……………… ……………… ……………. Independent
……..
6.A dormi şi a se Insomnie Stare depresivă Insomnie Dependent
odihni
7. A fi curat, ingriit şi
de. a îşi proteja
tegumentele şi ……………… .................. ………………. Independent
mucoasele . …………….
8. A menţine Proces inflamator
temperatura corpului Frisoane Prezenţa unei
în limite normale infecţii dependent
9.A evita pericolele Anxietate Lipsa de cunostiinte Alterarea stării Dependent
. generale
10.A comunica ……………… …………………… …………………… Independent
………….
11.A acţiona conform
propriilor convingeri ……………… …………………… …………………… Independent
………….
12.A fi preocupat în
vederea realizării ……………… …………………… …………………… Independent
………….
13.A se recrea ……………… …………………… …………………… Independent
………….
14.A învăţa cum să
îşi păstreze sănătatea. Lipsa de Lipsa de informare Insuficientă Dependent

12
 cunoaştere a cunoaşterii
bolii, a
măsurilor de
prevenire

PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
ÎNGRIJIRE ROL PROPRIU ROL DELEGAT
1.Alimentaţie Pacienta să - îi explic principiile
necorespunzătoare cunoască şi să unei alimentaţii perfuzii cu glucoză Pacienta
respecte corecte, valoarea 5%, 1500ml/zi învaţa să
principiile unei nutritivă şi importanţa - algocalmin mănânce
alimentaţii regimului alimentar; - papaverină, No- sănătos
sănătoase - fac bilanţul spa
lichidelor ingerate şi a - scobutil compus 1
celor eliminate. Şi fiolă/8ore
monitorizez funcţiile
vitale (respiraţie, puls,
T.A., temperatură,
diureză) şi le notez în
foaia de temperatură.
2. Constipaţia Pacienta să aibe - determin pacientul Administrez Pacienta
un tranzit să ingere o cantitate laxative sau elimina
normal suficientă de lichide; supozitoare cu normal
- stabilesc un orar glicerina
regulat al alimentaţiei
în funcţie de
activităţile lui;
- stabilesc pacientului
orar de exerciţii fizice
4. Insomnia Pacienta să aibă --am educat pacienta Fenobarbital Pacienta are
un somn liniştit să practice tehnici de 1tableta seara la un somn
relaxare, exerciţii culcare, extraveral liniştit
respiratorii sau meprobanat
-aerisesc salonul
-sting lumină la ora
21:00 sisupravegherea
somnului
5. Durerea Pacienta să nu - aplicarea de pungă antialgice,calmante, Pacienta nu
prezinte durere de gheaţă în antibiotice(ampicili mai prezintă
hipocondrul drept; na), algocalmin- 1 dureri
- administrez ceai de fiolă la nevoie, no-
muşeţel şi sunătoare. spa- 1 fiolă de 3
ori/zi
6.Cunostiinte Pacienta să fie educ pacientul în Pacienta a fost
insuficiente informată şi legătură cu informată şi
încurajată tratamentul ce-l şi-a însuşit
urmează în spital cât recomandările

13
 şi la domiciliu;
-educ pacientul în
legătură cu regimul
alimentar ce trebuie
urmat cu stricteţe.
4.4 Planul de îngrijiri

4.5 Evaluarea finală (Epicriza)

Pacienta Cretu Elena în vârstă de 77 ani s-a prezentat la spital cu următoarele simptome; arsuri la
stomac, balonări, dimineaţa la trezire avea un gust amar şi senzaţie de rău, unde i s-a pus
diagnosticul de colecistita acută.
Se externează cu următoarele recomandări :
Repaus după operaţie
va ţine un regim de curățare 6 luni - 1 an cu legume cu celuloză fină, fructe coapte, iaurt,
brânză de vaci, cartofi, cereale fierte, ulei vegetal (de măsline) 30-40g/zi, pui, peşte rasol, borş.
Sunt interzise carnea grasă de orice fel, afumăturile, brânza grasă şi fermentată, ouăle prăjite,
varza, guliile, ceapă, nucile, condimentele iuţi. Sunt recomandate sucuri de drenaj biliar,
administrate fracţionat şi în doze crescute progresiv (de exemplu: 300ml morcov+ 30ml sfeclă+ 90
ml castravete
Ř evitarea ridicării greutăţilor;
Ř reducerea condimentării. Cât mai puțin sare, cel mai bun sarea de mare
Ř în primele luni după operaţie se interzice cura balneară, cura la mare, expuneri la soare
(asta depinde de organism şi fizic)
Ca şi alimente interzise avem :
1.lactate: brânzeturi fermentate(trapist, caşcaval gras, brânză de burduf)
2.făinoase: pateuri, plăcinte, cozonaci,
3.legume: fasole uscată, varză, vinete, ceapă, usturoi, castraveți, murături, porumb, zacuscă
4.condimente: hrean, ardei iute, muştar, oţet, piper, boia
5.carne: porc, raţă, miel, vânat, pastramă, afumături, cinaţi, salam, creier, rinichi, măruntaie,
conserve de carne, pateu de ficat, sardele, raci, peste gras, marinată,
6.grăsimi: ouă, jumări, maioneză, sosuri cu rântaș, slănină, untură, unt, margarină grasă
7. fructe: alune, nuci, migdale, castane, curmale, arahide, îngheţată,
8. băuturi: alcoolice, carbogazoase.
9. prăjituri: torturi cu ciocolată, cu alune, nuci, migdale.

14
Bibliografie
 PAPILIAN V. – Atlas de anatomia omului. Editura medicală,

Bucureşti, 1992

 TITIRCA LUCREŢIA – Breviar de explorări funcţionale. Editura

medicală, Bucureşti, 1994

 TITIRCA LUCREŢIA – Urgenţe medico-chirurgicale. Editura

medicală, Bucureşti, 1994

 Rogozea L., Oglinda T., Tehnici şi manopere pentru asistenţi

medicali, Editura Romprint, 2005

 Prişcu Al. – Chirurgie.Editura Didactică şi

Pedagogică,Bucureşti,1994

 Ifrim M. – Compendiu de anatomie.Editura ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti,1988.

15