CONVULSIILE

NEONATALE
Prof. Dr. Laura Nussbaum
⚫manifestarea cea mai frecventă a bolilor
neurologice în perioada neonatală,
⚫ cel mai fidel indicator al acestui tip de
suferinţă.
 Etiologie

1. Encefalopatia hipoxic ischemică perinatală - 50-70%

2. Hemoragia cerebrală-15% .
3. Convulsiile metabolice:
⚫ hipoglicemice (sub 40 mg %),
⚫ hipocalcemice (sub 7 mg %),
⚫ hiponatremice,
⚫ hipernatremice,
⚫ hipomagneziemice,
⚫ boala urinilor cu miros de sirop de arţar.
4. Convulsii piridoxinodependente.
5. Convulsii infecţioase: meningite, meningoencefalite
congenitale şi postnatale cu streptococ, bacil colli,
listeria, CMV, coxekie, herpex simplex.
6. Convulsii de cauză medic: analeptice resp,
alcoolul, barbiturice.

7.Malformaţiile SNC:
⚫ disrafiile cranio-cerebrale,
⚫ malformaţia Arnold-Chiari,
⚫ malformaţia Dandy-Walker,
⚫ chistele arahnoidiene,
⚫ malformaţia venei lui Galen,
⚫ agenezia de corp calos
 Tablou clinic
1. convulsii fruste = caracter particular:
⚫ crizele de apnee,
⚫ mişcările de masticaţie,
⚫ sucţiune, mişcările globilor oculari
(devierea orizontală, fixarea cu privirea).
⚫ apare mai ales la prematuri,
⚫ la nou-născutul matur nu se însoţeşte
de activitate EEG convulsivantă.
2. convulsii clonice
- focale sau localizate la o parte a corpului
- multifocale – mai rar decât cele focale
- migrează de la o parte la alta a
corpului.
⚫ sunt urmate de cele mai multe ori de tulburări
vasomotorii sau de crize de apnee.
⚫ EEG -apariţia de vârfuri sau unde lente, în
diferite zone ale creierului.
3. convulsiile tonice - apar în aceeaşi
proporţie ca şi cele clonice
⚫ sunt urmate de crize de apnee.
⚫ pot fi localizate la o parte a corpului,
⚫ sau pot fi generalizate.
⚫ EEG - unde lente cu voltaj înalt
⚫ uneori ritmuri pseudoalfa cu traseu plat.
4. convulsiile mioclonice = mişcări de flexie
ale extremităţilor
⚫ singulare sau repetate
⚫ pot fi focale, multif. sau generalizate.
⚫  modificări EEG
⚫ în general au un prognostic mai bun.
5. stările rău convulsiv – crize subintrante
prelungite
⚫ se repetă de mai multe ori pe zi
⚫ clonii localizate (sau contractură clonică),
mişcări oculare, nistagmus, crize de apnee, etc.
⚫ În timpul crizei conştienţa este abolită.
⚫ În perioada dintre crize apar manifestări de
tipul:
- hipo sau hipertonie,
- absenţa activităţii motorii spontane
- fixarea globilor oculari,,
- hiporeactivitate la stimuli dureroşi.
 Diagnosticul diferenţial
⚫ mişcările benigne de somn ale nou-născutului
⚫ pot surveni în timpul somnului (mai ales la prematuri)
⚫ nu sunt influenţate de stimuli senzoriali,
⚫ nu se însoţesc- - de activitateEEG.
⚫ diminuă în stare de veghe şi dispar după câteva luni
de viaţă.
⚫ miocloniile benigne ale sugarului – D 3 - 9 luni
⚫ crize de spasme mioclonice;
⚫ activitatea EEG este normală.
⚫ Apar aproape exclusiv în stare de veghe
⚫ se întind pe o perioadă de 1 – 2 ani.
⚫ tremurăturile (gitteriness sau clonusul neonatal)
⚫ sunt declanşate de stimuli,
⚫ dispar sau diminuă la scimbarea posturii;
⚫ nu se însoţesc de fenomene oculomotorii sau autonome;
⚫ dispar la 2 luni.

⚫ miocloniile induse de stimuli – lez neurologice severe-

metabolice, malformaţii SNC
⚫ Sind. de rigiditate cong. -hiperreflexia, boala tresăririlor
clinic: - rigiditate,
- hipertonie severă, crize de apnee,
bradicardie;
- EEG-ul nu prezintă modificări.
 Diagnosticul pozitiv
⚫ anamnestice (istoric de hipoxie severă, IA < 7, LA
meconial, prezenţa de convulsii în familie.
⚫ clinice – evidenţiază prezenţa convulsiilor
⚫ paraclinice:
- ionogramă serică,
- pH-ul, puncţia lombară,
- investigaţii bacteriologice,
- ETF, TC, EEG, investigaţii pentru excluderea bolilor
ereditare de metabolism (determinarea nivelului seric al
lactolului, piruvatului, amoniemiei, acizii organici urinari,
amino-acidemiei),
- studiul citogenetic.
 Tratamentul
anticonvulsivant:
⚫ Fenobarbitalul - medicamentul de elecţie
⚫ doză de 20 mg/kg corp şi zi i.v- până la 40
⚫ Doza de întreţinere -5 mg/kg/zi.
⚫ Fenitoinul.
⚫ Doza de atac este de 20 mg/kg/zi
⚫ Doza de întreţinere este de 5 mg/kg/zi.
⚫ Diazepamul – poate fi şi de primă intenţie.
⚫ Doza de atac este 0,1 – 0,3 mg/kg i.v.
⚫ Doza de întreţinere este de 0,1 mg/kg/zi.
⚫ Lorazepamul – se utilizează în doză de 0,05 mg/kg i.v. lent.
⚫ Primidone – poate fi folosit catratament auxiliar.
⚫ Doza de atac este 15 – 25 mg/kg/zi.
⚫ Doza de întreţinere este de 10 mg/kg/zi.
⚫ Paraldehida -agent terapeutic auxiliar.
- în PEV -150 mg/kg/oră timp de trei ore.
tratamentul specific
 c .hipoglicemice
–sol. de gl. 5 - 10 % în PEV - 6 mg/kg/minut
- f. severe -minibolus de 200 mg/kg gl 10 % /
minut → perfuzie continuă.
 c. hipocalcemice –calciu gluconic i.v -1 ml/kg/zi
 c. hipomagneziemice- sol. de sulfat de magneziu
50 %, 0,1 – 0,2 ml/kg/zi.
 c. piridoxinodependente -100 mg piridoxină- i.v.
 Prognostic

⚫ 25 - 30 % - sechele neurologice (retard

mental, convulsii recurente, paralizie
cerebrală).
⚫ 50 % fără sechele neurologice.