Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SUPORT DE CURS
ANUL III
Semestrul 1
Sfântu Gheorghe
2009
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................82
• Descrierea cursului
Analiza economico-financiara reprezintă o sursă de fundamentare a
deciziilor manageriale, un mijloc de apreciere a rezultatelor precum și un
instrument de previziune economico-financiară.
Disciplina cuprinde 3 mari părţi şi anume:
- “Fundamentele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare”
a cărei scop constă în prezentarea procedeelor şi metodelor cu ajutorul cărora se
cuantifică influenţele factorilor.
- “Analiza stării economice a firmelor”, care evidenţiază pe de o parte efortul
depus în obţinerea rezultatelor, iar pe de altă parte efectul obţinut, aceasta
realizându-se pe baza unor modele de analiză specifice fenomenelor analizate.
- “Analiza stării financiare a firmelor”, a cărei scop constă în interpretarea
datelor financiar-contabile pe baza situaţiilor financiare.
Temele tratate pe parcursul disciplinei au drept obiectiv final stabilirea unui
diagnostic complet al firmei pe baza unor criterii de performanţă.
• Calendar al cursului
Cu ocazia primei întâlniri, la sediul catedrei de Administarea Afacerilor din
Sf. Gheorghe, vor fi parcurse primele trei modulele ale cursului. Bazele teoretico-
metodologice ale analizei economice și financiare, analiza activității de producție și
comercializare a firmelor și a cheltuielilor întreprinderii urmând ca la următoarea
întâlnire să continuăm cu analiza rentabilității și situației financiare a întreprinderii.
Co ocazia ultimei întâlniri se va recapitula materialul parcurs la primele
întâlniri.
Calendarul activităților este este afișat la sediul catedrei, putând suporta
modificări, dar orice modificare va fi anunțată studenților cu min. 48 ore înaintea
activității.
MODULUL I
OBIECTIVE:
- Înțelegerea rolului și importanței analizei economico- financiare în
procesul decizional;
- Familizarizarea cu conceptele fundamentale ale analizei economico-
financiare;
- Interpretarea influenţelor factorilor care acţionează asupra fenomenelor
economice şi propunerea unor soluţii pertinente de creştere a eficienţei
economice;
- Descrierea conținutului și etapelor procesului de analiză;
- Învățarea,înțelegerea și stăpânirea instrumentelor utile ealborării unor
modele de analiză economico- financiară, performante care să surprindă
cât mai bine realitatea economică.
CONCPTE CHEIE:
Delimitări conceptuale, Analiză finanaciară, Analiză economico- financiară,
Analiză tehnico- economică, Analiza performanțelor întreprinderii,
Tipologia analizei: analiza postfactum, analiză curentă, analiză
previzională; analiză calitativă, analiză cantitativă; analiză micro-, mezo- și
macroeconomică; analiză statică, dinamică; analiză pe termen scurt, mediu sau
lung; Analiză internă, analiză externă;
Procesul de analiză: obiectului analizei; elemente, factori, cauze; stabilirea
relațiilor condiționale dintre factori; cuantificarea influențelor factorilor asupra
fenomenului studiat și sinteza rezultatului analizei;
Funcțiile analizei: informațională, de evaluare, de fundamentare a deciziilor,
gestionarea eficientă a resurselor și de evaluarea performanțelor manageriale;
Sistemul de informații: surse interne, surse externe;
Utilizatorii rapoartelor de analiză: utilizatori interni, managerii și exteni,
clienții, furnizori, investitorii, creditoii firmei și statul,
Metode ale analizei calitative: diviziunea şi descompunerea rezultatelor,
gruparea şi comparaţia,
Metode ale analizei cantitative: metoda balanţieră, metodae substituţiilor
în lanţ, metoda ratelor, metoda analizei regresionale, metoda scorurilor.
UNITATEA 1.
DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARĂ
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
2. Gruparea
3. Comparaţia
20
1. Metoda balanţieră
F1
IF = × 100
F0
21
3. Metoda ratelor
Ratele reprezintă un raport între două mărimi comparabile din punct de
vedere logico-economic. Dincolo de forma matematică de exprimare, ratele au o
încărcătură informaţională şi o semnificaţie deosebită în teoria şi practica
economică.
Deşi în teorie se utilizează un număr mare de rate, în practică, fiecare
întreprindere utilizează o gamă relativ restrânsă care reflectă mai bine realizarea
intereselor sale economice şi financiare.
În diagnosticul economico-financiar al întreprinderii pot fi utilizate
următoarele categorii operaţionale de rate ale potenţialului şi echilibrului financiar:
ratele de lichiditate şi solvabilitate, exprimă capacitatea întreprinderii de a-
şi onora obligaţiile de plată pe termen scurt, cu o perioadă de maturitate mică;
ratele de echilibru financiar evidenţiază anumite proporţionalităţi care se
stabilesc în cadrul şi între diferite fluxuri financiare;
ratele de gestiune, măsoară eficienţa cu care întreprinderea îşi utilizează
activele de care dispune;
ratele privind managementul datoriei, explică în ce măsură întreprinderea
este finanţată prin credite;
ratele de rentabilitate, măsoară eficacitatea echipei manageriale, aşa cum
rezultă ea din veniturile obţinute şi din rentabilitatea investiţiilor.
22
23
24
OBIECTIVELE MODULULUI:
- familiarizarea cu sistemul indicatorilor valorici utilizați în analiza situației
generale a activității de producție și comercializare a firmelor;
- analiza dinamică și structurală a principalilor indicatori valorici;
- înțelegerea procesului de analiză factorială a indicatorilor valorici care
determină evoluția activității de producție și comercializare a firmelor.
CONCEPTE CHEIE:
Indicatori valorici: Cifra de afaceri, Cifra de afaceri curentă, Cifra de afaceri reală,
Indicee prețurilor, Producția marfă fabricată, Producția exercițiului, Producția
vândută, Producția stocată, Producția imobilizată, Valoarea adăugată; Raport
dintre indicatorii valorici și raport dintre indici: raport static, raport dinamic;
Analiza structurii cifrei de afaceri: Coeficientul de concentrare (Gini-Struck),
Coeficientul Hrefindahl, Metoda ABC.
Analiza valorii adăugate: Consum intermediar, Marja comercială
25
26
27
28
29
30
31
G=
n ∑ gi 2
−1
; n ≥ 2 , G ∈ [o,1)
n −1
Apropierea de zero a coeficientului de concentrare semnifică o distribuire
relativ echilibrată a vânzărilor pe elementele structurale luate în calcul.
Coeficientul este egal cu zero, atunci când elementele componente au
aceeaşi pondere în cifra de afaceri totală, concentrarea vânzărilor fiind nulă. În
32
[ ]
H = gi 2 ; H ∈ 1 ,1
n
33
n
a) CA = ∑ qv i × pi
i =1
Qf
CA
b) CA = Ns × ×
Ns Qf
Mf Mf ` CA
c) CA = Ns × × ×
Ns Mf Mf `
34
a) Profitul brut:
35
36
37
M
a) VA = Qe1 − = Qe × va
Qe
Qe VA
b) VA = Ns × × = Ns × wa × va
Ns Qe
38
a) Rezultatul exploatării:
(VA1 − VA0 ) × pr0
pr - reprezintă rezultatul exploatării (profitul) mediu la 1 leu valoare
adăugată; pr = Re
VA
REZUMATUL MODULULUI
Activitatea de producţie şi comercializare, reprezintă pentru oricare firmă,
indiferent de forma de proprietate, raţiunea de a exista, respectiv de a produce
bunurile necesare satisfacerii unor nevoi sociale.
În acest caz, sarcina analizei constă în:
- evidenţierea gradului de realizare a sarcinilor programate privind
indicatorii de rezultate şi performanţă care caracterizează activitatea
productiv-industrială a întreprinderii,
- efectuarea de comparaţii între indicatorii realizaţi de întreprindere şi cei
ai întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aceleiaşi
ramuri,
- evidenţierea cauzelor care au determinat anumite abateri, stabilirea
măsurilor ce se impun în vederea corectării situaţiilor nefavorabile, pe de
o parte, concomitent cu evaluarea complexă a activităţii şi a rezultatelor
întreprinderii în corelaţie cu cerinţele pieţei, pe de altă parte.
39
Nr. An curent
Indicatori
Crt. prevăzut realizat
0. 1. 2. 3.
1. Nr. mediu de salariați (persoane) 310 300
2. Fondul total de timp de muncă 325000 315500
(ore-om)
3. Producția exercițiului (mii RON) 225 248
4. Valoarea adăugată (mii RON) 162,5 182,5
40
OBIECTIVELE MODULULUI:
- definirea conceptelor de venituri şi cheltuieli şi gruparea acestora după
natura economică a acestora;
- însușirea metodologiei de analiză a cheltuielilor aferente veniturilor totale
ale întrepriderii;
- alegerea factorilor care influențează cheltuielile la 1.000 lei cifră de
afaceri;
- Interpretarea influenţelor factorilor care acţionează asupra modificării
veniturilor și cheltuielilor activității şi propunerea unor soluţii de creştere
a eficienţei economice.
CONCEPTE CHEIE:
Criterii de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor; Structura lor după natura
economică; modalităţi de formare a cheltuielilor şi veniturilor din exploatare,
financiare, şi extraordinare; conectarea cheltuielilor cu veniturile.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale întreprinderii,
Analiza cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri
Cost unitar, Cost marginal
41
42
∑ ch
i =1
i
Σg i ⋅ c i
C= n
⋅1000 sau C =
100
∑v
i =1
i
în care:
gi = reprezintă structura veniturilor pe categorii
ci = chletuieli la 1.000 lei venituri pe categorii de venituri
43
44
45
în care:
q = cantitatea vândută
c = costul produselor
p = preţul mediu de vânzare (exclusiv TVA)
Relaţia de mai sus poate fi scrisă şi astfel:
c
C = Σg ⋅ ⋅1000
p
în care:
g = structura producţiei vândute, stabilită valoric (qp/Σqp)
c/p * 1.000 = nivelul cheltuielilor la 1.000 lei pe produse
Aşa după cum s-a mai precizat, structura producţiei vândute poate fi
considerată atât ca factor de explicare a rezultatului cât şi de realizare a unui
obiectiv prevăzut.
În consecinţă, în activitatea practică este absolut necesar să se
precizeze condiţiile în care s-au produs modificările în structura producţiei
vândute, avându-se în vedere efectele multiple directe şi indirecte pe care le
determină.
46
Σq1 c 0 Σq c
⋅1000 − 1 0 ⋅1000
Σq1 p1 Σq1 p0
c) Costurilor pe produse
Σq1 c1 Σq c
⋅ 1000 − 1 0 ⋅ 1000
Σq1 p1 Σq1 p1
47
cm = cs j × p j
de unde rezultă:
48
csd = t × sh
cf
c = cv +
q
49
Ct1 − Ct 0 ∆Ct
cmg = =
q1 − q0 ∆q
Corelaţia între costul marginal şi costul mediu poate fi redată grafic astfel:
Diferenţa q2- q1 este cu atât mai mare cu cât cheltuielile fixe sunt mai
importante. Cheltuielile fixe rămânând aceleaşi, costul marginal este dat, în ultimă
instanţă, de cheltuiala variabilă pe unitatea de produs.
Apropierea dintre costul marginal şi costul mediu echivalează cu un
echilibru relativ, efect al unei anumite încărcări a capacităţii de producţie.
Situarea de o parte sau de alta a punctului de echilibru relativ (în zona de
degresie sau în zona de progresie) poate fi apreciată ca justificată doar cu luarea în
considerare şi a altor variabile ale deciziei.
50
51
OBIECTIVE:
- cunoașterea informațiilor furnizate de contul de rezultate ”Contul de
profit sau pierdere”;
- însușirea metodologiilor de analiză a acestuia;
- interpretarea indicilor şi a ratelor de structură precum şi a ratelor de
rentabilitate.
CONCEPTE CHEIE:
52
ANALIZA PROFITULUI
53
54
Mc =
DC
C=
∑ gi ci
100 100
în care:
D -cifra de afaceri din vânzări de mărfuri sau valoarea desfacerilor de mărfuri;
C - rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial;
gi - structura vânzărilor pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate;
ci - cota de adaos comercial pe grupe de mărfuri sau sectoare de activitate.
55
Ct
Rb = Vt 1 − = Vt × prb, unde prb =
∑ g prb
i i
Vt 100
56
57
58
59
Pr ofit net
Rf = × 100
Capitalurile proprii
Rata rentabilităţii comerciale (Marja brută din vânzări, cf. OMFP 1752/2005)
exprimă corelaţia dintre profitul total aferent vânzărilor şi cifra de afaceri, dând
expresie politicii comerciale a întreprinderii.
60
REZUMATUL MODULULUI
1
D. Mărgulescu, coordonator, “Analiza economico-financiară a întreprinderii”, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 1994, pg. 188.
61
Nr.
Indicatori Programat Realizat
crt.
1. Cifra de afaceri 645 720
Cheltuieli aferente cifrei de
2. 430 445
afaceri
Valoarea producţiei vândute
3. - 431,2
exprimat în preţuri programate
Valoarea producţiei vândute
4. - 428
exprimat în costuri programate
5. Capital propriu 210 215
6. Credite pe termen lung 140 320
7. Activul total 483,1 495
8. Venituri totale 912 920
9. Profit brut 325 340
10. Profit net 204 219
11. Profit aferent cifrei de afaceri 215 275
62
OBIECTIVE:
- stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare contabilă a averii
acţionarilor;
- detectarea unor eventuale situaţii ale dezechilibrului financiar, care ar
putea constitui o ameninţare pentru continuitatea exploatării;
- stabilirea lichidităţii şi solvabilităţii (bonitatea firmei), care interesează, în
principal, instituţiile financiare şi de credit;
- determinarea stării financiare;
- caracterizarea eficienţei elementelor patrimoniale.
CONCEPTE CHEIE:
Bilanţul, suport al analizei: Bilanţ patrimonial, Bilanţ funcţional,
Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii: Analiza structurii activelor,
Analiza structurii datoriilor, Analiza structurii capitalurilor, prin metoda ratelor,
Analiza patrimoniului net,
Analiza indicatorilor de lichiditate: lichiditate curentă, lichiditate redusă,
lichiditate imediată,
Analiza echilibrului financiar: Analiza indicatorilor care exprimă gradul de
solvabilitate-îndatorare: Rata solvabilităţii generale, Rata datoriilor, Rata autonomiei
financiare totale, Rata dobânzilor.
Analiza tabloului de finanţare: fondul de rulment financiar sau fondul de rulment
permanent (FR); necesarul sau nevoia de fond de rulment permanent (NFR);
trezoreria netă (TN); capacitatea de autofinanţare realizată (CAF); capacitatea de
autofinanţare necesară (CAFN).
63
A. În activ:
a) eliminarea activelor de natura nonvalorilor (activelor fictive). Aceste
elemente sunt înscrise în activul bilanţului contabil dar care, din punctul de vedere
al lichidităţii nu au nici o valoare întrucât nu dau naştere unui flux de numerar.
Principalele active de natura nonvalorilor sunt: cheltuielile de constituire,
cheltuielile de repartizat asupra exerciţiilor financiare următoare, primele privind
rambursarea obligaţiunilor, debitorii din capital subscris şi nevărsat, diferenţe de
conversie de activ.
Pentru eliminarea acestor elemente din bilanţul patrimonial se procedează
astfel:
64
ACTIV PASIV
I. ACTIVE IMOBILIZATE, din care: I. CAPITALURI PROPRII
- necorporale II. DATORII PE TERMEN LUNG
- corporale III. DATORII PE TERMEN SCURT
- financiare
II. ACTIVE CIRCULANTE, din care
- stocuri
- creanţe
- disponibilităţi
65
ACTIV PASIV
I. ACTIVE ACICLICE (STABILE) I. SURSE ACICLICE (STABILE)
II. ACTIVE CICLICE aferente exploatării: - capitaluri proprii
- stocuri - amortizare
- creanţe - provizioane de orice natură
III. ACTIVE CICLICE din afara exploatării: - datorii financiare pe o perioadă mai
- creanţe din afara exploatării mare de 1 an
IV. TREZORERIA DE ACTIV: II. SURSE CICLICE de exploatare:
- disponibilităţi - datorii faţă de furnizori, salariaţi, stat
III. SURSE CICLICE din afara exploatării
- dividende de plată
IV. TREZORERIA DE PASIV
- credite pe termen scurt
66
67
Active circulante
RAC = × 100
Activul total
Reflectă ponderea activelor circulante în totalul mijloacelor economice ale
întreprinderii.
Ca rate complementare se recomandă a fi stabilite:
b1) rata stocurilor:
Valoarea stocurilor
RS = × 100
Activul total
Această rată ia valori ridicate în cazul firmelor cu activitate de producţie, cu
ciclu lung de fabricaţie, precum şi în cazul firmelor cu specific de distribuţie de
bunuri materiale. Rata ia valori foarte reduse la firmele cu specific de prestare de
servicii.
b2) rata creanţelor comerciale:
Clienti si conturi asimulate
RCc = × 100
Activ total
Rata reflectă importanţa portofoliului de creanţe comerciale în cadrul
patrimoniului. Ea este influenţată de durata în care se fac plăţile de către clienţi şi
de specificul activităţii desfăşurate. Această rată ia valori ridicate în cazul
întreprinderilor industriale şi înregistrează valori scăzute la firmele care vin în
contact direct cu o clientelă ce plăteşte în numerar.
b3) rata trezoreriei:
Disponibilitati banesti + Titluri de plasament
RTrez = × 100
Activ total
Mărimea acestei rate trebuie analizată cu circumspecţie datorită faptului că
disponibilităţile suferă modificări de mare amplitudine pe perioade scurte.
Rata are o valoare informaţională scăzută deoarece nu totdeauna o
pondere ridicată a disponibilităţilor în totalul activului semnifică o activitate bună a
firmei.
c) rata cheltuielilor în avans, pune în evidenţă direcţionarea resurselor
financiare ale întreprinderii în perioada curentă pentru obţinerea unor beneficii în
perioada următoare.
Chletuieli in avans
RCav = × 100
Activ total
68
69
70
71
72
a) Indicatori ai solvabilităţii:
73
Capitaluri proprii
b2)* Rata autonomiei financiare la termen = ⋅ 100
Capitaluri permanente
74
UNITATEA 5
ANALIZA TALBOULUI DE FINANŢARE
75
76
77
3. Trezoreria netă
Trezoreria netă (TN) este indicatorul care exprimă corelaţia dintre fondul de
rulment şi nevoia de fond de rulment, reflectând situaţia financiară a firmei, atât pe
termen mediu şi lung, cât şi pe termen scurt.
Trezoreria netă se poate calcula pe baza bilanţului funcţional astfel:
TN = FRNG – NFR, sau: TN = TrezA – TrezP
în care:
TrezA – reprezintă trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale
conturilor de disponibilităţi şi plasamente;
TrezP – trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale conturilor de
credite pe termen scurt.
78
4. Capacitatea de autofinanţare
REZUMATUL MODULULUI
79
80
81