Cursul 3.

Evaluarea clinică şi paraclinică a câmpului

protetic edentat parţial. Tratamentul preprotetic
în terapia mobilizabilă a edentaţiei parţiale.
(S.L.Dr.Moldoveanu Lucia-Elena

Evaluarea clinică şi paraclinică a câmpului protetic edentat

parţial. Tratamentul preprotetic în terapia mobilizabilă a
edentaţiei parţiale. - REPREZINTA ETAPA CLINICA DIN
ENUMERARE A FAZELOR CLINICO-TEHNICE DE
CONFECTIONARE A UNEI LUCRARI PROTETICE, si
anume:
Evaluarea clinică a câmpului protetic edentat parţial se
realizeaza in timpul consultatiei de medicul stomatolog in etapa
clinica de cabinet.
Evaluarea paraclinică a câmpului protetic edentat parţial.
Medicul stomatolog poate indica examene paraclinice in vederea
stabilirii diagnosticului final si in vederea stabilirii planului de tratament.
Aceste examene paraclinice pot fi de exemplu radiografii (
retroalveolare, panoramice ), avize/consultatii de specialitate in vederea
realizarii tratamentului stomatologic conform legilor Ministerului
Sanatatii si ale Colegiilor Medicale si ale Tehnicienilor dentari in vigoare
(ca de ex.cardiolog, neurolog,etc) sau examen de laborator (de sange -
timpi de coagulare, INR, etc) sau de tehnica dentara (model documentar,
model de studiu, model de diagnostic, model protetic)

Evaluarea din punct de vedere al tehnicianului dentar (al laboratorului

de tehnica dentara) se realizeaza pe un model documentar/model de
studiu/model de diagnostic/model protetic.
Dupa analiza cazului medicul stomatolog stabileste diagnosticul, planul
de tratament si pune in discutie laboratorului de tehnica dentara.
Tehnicianul analizeaza si evalueaza campul protetic pe model
documentar/model de studiu/model de diagnostic/model protetic.
Prezinta medicului varianta si posibilitatile tehnologice ale laboratorului
de tehnica dentara.
Medicul stomatolog prezinta situatia, evaluarea campului protetic si
propunerile/variantele de tratament pacientului pentru consimtamantul
in vederea realizarii planului de tratament protetic.

Tratamentul preprotetic în terapia mobilizabilă a edentaţiei parţiale

implica tratamentul care trebuie realizat inaintea efectuarii
tratamentului protetic, ca de exemplu extirpari,extractii, inlocuiri de
obturatii plastice care sunt uzate.
Tratamentul proprotetic în terapia mobilizabilă a edentaţiei parţiale
implica tratamentul protetic care trebuie realizat inaintea efectuarii
tratamentului protetic propiu-zis in vederea sustinerii acestuia ( de
exemplu, coroane de acoperire in vederea aplicarii crosetelor protezelor
partiale mobile).
Cursul 4. Biodinamica protezelor parţiale mobile/fixe
Biodinamica protezelor parţiale mobile/fixe respecta legile, principile
ocluziei dentare in functie de tipul protezei confectionate.
Aceste particularitati vor fi detailate la disciplinele TEHNOLOGIA
PROTEZELOR FIXE, TEHNOLOGIA PUNTILOR DENTARE,
TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE,
TEHNOLOGIA PROTEZEI SCHELETATE, TEHNOLOGIA
PROTEZEI TOTALE, TEHNOLOGIA APARATELOR
ORTODONTICE, TEHNOLOGIA APARATELOR CHIRURGICALE,
TEHNOLOGIA PE IMPLANTE in urmatorii ani.

De aceea, la disciplina de Protetica dentara doresc sa va aduc in discutie

principalele repere care stau la baza BIODINAMICII ADM care trebuie
reabilitate prin modelaj de catre un tehnician dentar.

Pentru indeplinirea functiilor ADM, mandibula executa numeroase

miscari, care pornesc, ajung sau traverseaza cateva pozitii de referinta.

Clasificare miscarilor mandibulare dupa profesorul V. Burlui:

Miscari fundamentale
Miscare de rotatie
Miscare de translatie
Miscari combinate
Miscari limita
Miscari functionale

Miscarea de rotatie pura - in aceasta miscare orice punct de pe

mandibula parcurge o traiectorie curba a carei lungime creste proportional
cu distanta punctului considerat la axa de rotatie.

Translatie – fiecare punct de pe mandibula se va deplasa pe o traiectorie

aproximativ liniara, iar distanta fiecarui punct de pe mandibula (nu mai
este axa, coboara in centri de rotatie), parcurge distaante egale fata de
punctul de origine.
Miscarile fundamentale au loc in cele 3 planuri:
- Sagital: axa bicondiliana; translatia tot perpendicular pe planul
sagital
- Orizontal: cele 2 axe de rotatie, dr/stg, se afla la nivelul unuia dintre
condili.
- Translatie: (alunecare in plan sagital) propulsia/retruzia.
Translatii in plan transversal/ si frontal sunt mai greu de stabilit, se
intalnesc in miscarile combinate.

Cea mai edificatoare metoda de studiu al miscarilor mandibulei este

metoda utilizata de POSSELT – a studiat miscarile mandibulei urmarind
deplasarile efectuate de un singur punct = punctul interincisiv mandibular,
punctul de contact intre unghiurile mezioincizale ale incisivilor centrali
mandibulari

Directia si amplitudinea miscarilor mandibulei sunt determinate de

structurile particulare ale ATM, de contractia muschilor mobilizatori si
de relieful ocluzal al celor 2 arcade dentare.
Cele 3 categorii de elemente anatomice poarta numele de
determinanti:
posterior – articular
mijlociu – muscular
anterior - dentar
 Practic este vorba de miscarile de:
• deschidere
• inchidere
• propulsie
• retruzie
• si rezultatele compunerii acestora in plan sagital

Inregistrarea acestor miscari maxime, limita, in plan sagital duce la

obtinerea unui grafic (de forma asemanatoare cu a unui premolar) = aria
miscarilor maxime (limita) = “bicuspoidul lui Posselt”

Analiza acestei arii de deplasare maxima in plan sagital poate

evidentia diversitatea de miscari ale mandibulei si pozitiile fundamentale
ale acesteia:
1. RC = relatia centrica
2. IM = intercuspidare maxima
3. CCP = pozitia cap la cap in propulsie
4. PM = propulsia maxima
5. DM = deschiderea maxima
6. I = deschiderea gurii in axa balama terminala
7. R = repaus
Miscarile functionale
Sunt combinatia miscarilor cu si fara contact dentar la care participa
toate structurile SST.

MASTICATIA – rol de a pregati mecanic produsele alimentare, de a le

insaliva. Insaliveaza bolul alimentar, il inmoaie si in acelas timp incepe
si procesul de digestie: amilaza salivara.
Masticatia cunoaste o declansare voluntara corticala, o organizare
subcorticala si o modelare, control modelator prin reflexe periferice
(parodontale).
Masticatia este un act reflex dobandit, la nou-nascut nu exista o
masticatie pina la aparitia dentitiei.

Deglutitia si hranirea la nou nascuti se face prin reflexe muco-

musculare, reflex tactilo-chinestezic. Odata cu aparitia dintiilor dinamica
mandibulara se bazeaza pe un reflex parodonto-muscular, se dezvolta
alti receptori la nivelul mucoasei si a limbii. Astfel in cat reflexul devine
tactilo-gustativo-chinestezic.
Prof. Costa a impartit tipurile individuale de masticatie in 3:
-tocator
-frecator
-mixt

Ramfjord a considerat ca acte esentiale in masticatie mai intai

prehensiunea/prinderea si incizia alimentelor. O propulsie a mandibulei
pina la pozitia cap la cap, apropierea arcadelor muchie la muchie,
frangerea alimentului. Fragmentul este preluat de limba care are rol foarte
mare in masticatie.
In dinamica mandibulara limba ia fragmentul si il plaseaza pe una din
hemiarcade in zona laterala urmand faramitarea. Joaca un rol si chinga
labio-geniana care nu permite bolului alimentar sa treaca in vestibul ci
ramane pe suprafetele ocluzale unde urmeaza triturarea/macinare.
 In masticatie deschiderea gurii se face cam in ½ fata de maxim. (3.5
cm femei; 4 cm barbati). Mandibula in pozitie maxima de lateralitate pe
partea unde se afla alimentul si revenirea in propulsie.
Ciclul masticator are forma unei picaturi. Unghiul format de
orizontala cu traseu de intoarcere este cam de 45 de grade; unghiul format
intre traseul de intoarcere si verticala este de 20-25 de grade. 5-6mm este
deplasarea laterala.

Contactul final de revenire este un contact de scurta durata 0,15 sec. In

deglutitia pe gol este de 1,5 sec.

Viteza de deplasare a mandibulei este de 7,5 m pe secunda.

DEGLUTITIA
Alta miscare functionala, urmeaza dupa un anumit numar de cicluri
masticatorii. Numarul este in functie de:
-tipul constitutional al individului
-sex
-starea arcadelor dentare
-pina la atingerea pragului de deglutitie

Deglutitia are 3 faze:

-faza orala/bucala prin care limba preia bolul alimentar, se ridica spre
bolta palatina cu varful, inainte de a se contracta muschii linguali – se
contracta muschii ridicatori pentru a fixa mandibula pe arcada maxilara.
Dupa, incepe contractia muschilor linguali, limba ia forma de jgheab si
bolul alimentar aluneca pe fata dorsala a limbii spre istmul faringian. La
acel nivel bolul este impins, incepe faza faringiana, muschii de la nivelul
faringelui prin contractia lor imping bolul spre faringe. Inainte de asta osul
hioid este ridicat, glota este acoperita de epiglota inchizand calea aeriana
lasand deschisa calea digestiva.
Impingerea spre esofag – etapa esofagiana.
FONATIA
Este un act motor in dinamica mandibulara de mare complexitate si care
necesita coordonare neuro-reflexa precisa. Se realizeaza prin miscari de
ridicare si coborare a mandibulei si rare ori miscri de propulsie.
Fonatia are si ea 2 mecanisme de producere:
-faza subglotica
-faza supraglotica

Faza subglotica - cantitatea de aer pulmonar aruncat in arborele

bronhotraheal, ajunge in istmul laringian unde se transforma in sunet. De
aici incolo urmeaza faza supraglotica in care sunetul este transformat in
foneme. La formarea carora participa istmul faringian, orificiul bucal,
arcadele dento-alveolare, bolta palatina si cel mai important limba.
Exista in felul acesta vocale care nu necesita ajutorul cavitatii orale.
Celalalte necesita interventia limbii, palatului, dintiilor:
- consoanele lingo-palatale d, t;
- lingo-dentale: n, l;
- dento-dentale: s, tz, z;
- dento-labiale v, f;
- bilabiale b, p, etc.