1.

Algoritmul clinico-tehnologic de realizare a punţilor dentare

Se realizeaza modelarea unita a elementelor de agregare de corpul de punte.
Etape:
1) Examenul clinic;
2) Diagnosticul protetic;
3) Solutia protetica;
4) Prepararea campului protetic (dintii antagonisti, dintii stalpi, creasta edentata) - elementele
componente indemne din punct de vedere patologic ce pot prelua sarcinile (presiunile
ocluzale) ale unei punti dentare.
5) Amprentarea;
a. -Amprenta cu alginat menţinută în portamprentă pentru prevenirea deformaţiilor
b. -Amprentă de vinil polysiloxan care arată precizia reproducerii detaliilor fine
6) Modelul de arcada cu bonturi mobilizabile;
Realizarea modelelor cu bonturi mobilizabile:
 examinarea amprentei + igienizarea amprentei (spalare, igienizare, dezinfectie, uscare).
solutii de hipoclorit 2%, timpde imersie 10-15 minute
  preparare gips :
-manuala;
-electromecanica cu vacuum-malaxor
 Aplicarea de gips superdur pana la umplerea amprentei sub forma de pasta vascoasa , cu
vibrare manuala/mecanica-pe masuta vibratorie, marginal o depaseste cu 3-4 mm ;
 La nivelul bonturilor preparate se introduc tije metalice cu / fara teaca
 Se depune amprenta turnata pentru priza (20-30 minute) ;
 Izolarea modelului primar 5 minute in apa ;
 Turnarea soclului –gips dur cu vibrare manuala/mecanica; intr-un conformator special;
grosime 2-3mm; priza.
 Demularea amprentei : rezulta un model de arcada cu bonturi fixe .
 Mobilizarea bonturilor : sectionarea proximo-proximala cu panze fine de fierastrau/discuri.
 Se practica mici orificii in soclul modelelor ; se exercita presiuni pe tija pentru mobilizarea
bonturilor=model unitar.

PINURI:
Dowel
Tehnica se caracterizează prin utilizarea pinurilor dowel şi prin introducerea acestora în
model inainte de priza gipsului
Caracteristici: prezinta o zona retentiva si una teșită, radicular prezinta un varf ascuțit,
fata V este plană pentru a nu lăsa bontul sa se invarta in jurul axei si este un punct de
reper

 se aplica proximo-proximal lamele metalice tip matrice sau lame de ras ;

 se toarna amprenta cu gips super dur ;
 se aplica pinuri cu sau fara teaca ; pe pinuri se aplica lac iar superior se pune o sfera din ceara
sau o tija din ceara pentru solidarizarea in acea pozitie a pinurilor ;ele pot fi mentinute in
pozitie cu ajutorul unor sarme, prelungiri ;
  priza gipsului superdur –20 minute ;
 se practica santuri paralele de retentie, se izoleaza in apa cateva minute, se toarna soclul din
gips dur
 Dupa priza soclului (30 minute) se prelucreaza modelul-soclare ;
 Se exercita presiuni pe tija (s-au indepartat lamelele) ;
 Prin frezare se mobilizeaza bonturile;
 luxarea bonturilor mobilizabile se realizează cu ajutorul unui instrument ascuţit dinspre baza
soclului, evitându-se astfel apariţia fracturilor la nivelul bonturilor

Procedeul Pindex: Tehnica se caracterizează prin utilizarea pinurilor dowel şi prin introducerea
acestora în model după priza gipsului:
 amprenta este pregatită prin igienizare, verificare şi tratament specific;
 se prepară pasta de gips extradur la vacuum malaxor şi se introduce prin vibrare în
amprentă, până la marginile acesteia face priza, planam suprafata si apoi cu spotul
luminos fixam locul unde urma sa introducem viitoarele pinuri
 soclul modelului se toarnă într-un conformator în care se introduce pasta de gips (după un
interval de 20 minute pentru ca modelul propriu-zis sa se fi intarit)
 modelul se aşează deasupra paralel cu planul mesei şi se secţionează mezial şi distal fiecare
bont până la soclu cu ajutorul aparatului Model-Cut sau cu o pânză de fierăstrău

Procedeul Zeisser
 Modelul propriu-zis se toarnă din gips dur sau extradur, sau răşini epoxidice
 Pinurile au în prelungirea lor o suprafaţă plană care formează o angulaţie. Ele pot fi inserate
cu precizie în baza de Plexiglas
 Sistemul permite o secţionare imediată a bonturilor mobilizabile şi o repoziţionare foarte
exactă a acestora.
 Sistemul utilizează o bază din Plexiglas în care se realizează locaşuri pentru poziţionarea
pinurilor care se face cu o placuta transparenta deasupra amprentei=>vedeam centrul
preparatiei, faceam un orificiu in placuta, indepartam placuta, puneam pasta de gips iar asta
ne orienta in pozitionarea pinurilor(are avantajul că reduce timpul de lucru, modelul poate fi
secţionat imediat, înainte ca expansiunea liniară să se definitiveze)
 Aceste orificii sunt realizate cu ajutorul unei maşini de găurit care este dirijată de amprenta
preparaţiilor După pregătire amprenta este fixată într-un suport portamprentă, perpendicular
pe axul de preparare => obţinem un model simetric .Amprenta trebuie să fie paralelă cu
planul orizontal al aparatului în momentul turnării pastei de gips.
 Demularea modelului,planarea soclului, sectionarea modelelor unitare

4.Tehnici fără pinuri:Sistemul TRAY

Sistemul HIGH-TECH
Sistemul Accu-Trac
• Sistemul Accu-Trac se caracterizează prin utilizarea a trei elemente: un dispozitiv principal
format dintr-un suport sau conformator, o plăcuţă de bază şi un distanţier
• Conformator care are forma jgheabului in interiorul caruia erau prelungiri de la 1-59 pentru
a sti carui numar ii corespunde un anumit segment, turnam pasta de gips, face priza si
demulăm, folosim o panza de fierăstrău sau Model Cut pentru a obtine modelul cu bonturi
mobilizabile
• Dispozitivul principal prezintă două braţe mobile ataşate printr-un sistem balama, fiind
posibilă numai mobilizarea în plan orizontal.
 • Distanţierul este din cauciuc semirigid şi se adaptează la baza dispozitivului principal
izolându-l în timpul montării în simulator. Pentru turnarea modelului se va folosi numai gips
dur sau extradur

Realizarea modelului duplicat

Intalnit lma coroana turnata: macheta se realizeaza pe model din masa de ambalat pentru a
ambala macheta impreuna cu modelul duplicat pentru a evita riscul de deformare a machetei
cand o indepartam pentru procedura de ambalare
Aceeasi pasi ca la coroana turnata :
-aplicarea pe fetele laterale ale modelelor(amprentat cu masa siliconica) bonturilor a unui
strat de ceara speciala din gutaperca la 1,5-2 mm de colet
-In amprenta se toarna pasta din masa de amabalat si obtineam modelul duplicat
-Cresteam rezistemta in cuptor prin indepartarea urmelor de apa
-Baie de ceruri pentru suprafata neteda, acop golurilor + suprafata aderenta pentru ceara
viitoarei machete
-Macheta coroanei se modeleaza pe bontul acestui model, prin tehnica de picurare a cerii si
de radiere. Macheta nu se detaseaza de pe model pentru ambalare. Modelul duplicat
constituie o parte din tipar.
PREGĂTIREA MODELULUI PENTRU REALIZAREA FALSEI GINGII
 Modelul cu falsă gingie constituie un ajutor considerabil în evaluarea contururilor
axiale ale aparatelor gnatoprotetice conjuncte, pentru definirea esteticii şi pentru
respectarea parodonţiului marginal
 Reproduce dintii, creasta alveloara si tesutul gingival
 Util in puntile fizionomice, daca realizez o punte pe suport implantar pentru a vedea
daca exista adaptare perfecta cervicala intre elem de agregare si corpul de punte
Agregarea coronara cervicala=in sens V-O contactul dintre fata interna a coroanei si preparatia
noastra trebuie sa fie maximal
7) Montarea in simulator
*în acestă etapă se realizează transferul relaţiilor cranio – mandibulare şi se urmăreşte
obţinerea unui ansamblu simulator – modele identic cu situaţia aflată în cavitatea orală;
*ocluzoarele simplex sunt simulatoare ale sistemului stomatognat care sunt  limitate doar la
mişcarea de închidere si deschidere a simulatorului şi ne permite transferul relatiei centrice
dintre maxilar şi mandibulă, însă, fără a avea posibilitatea de reglare a celorlalte repere
*articulatorul simplu este superior ocluzorului şi ne permite efectuarea mişcării de
lateralitate. ---Montarea în astfel de simulatoare este foarte facilă, axa bicondiliană fiind
reprezentată de o tijă orizontală, iar rotaţia făcîndu – se pe o pantă de 30˚.
*articulatorul parţial programabil sau mediu, permit reglarea pantei articulare, a unghiului
Bennett şi a ghidajului anterior. Acest tip de simulator se apropie mult de situaţia clinică
reală şi astfel ne ajută la realizarea reabilitării orale.
8) Montajul finalizat
9) Machetarea puntii din elemente unite;
2. Tehnicile de modelare a machetelor si pregatirea pentru
ambalare prin tehnica clasica/heraeus+Realizarea tiparului cu
topirea și turnarea
!! nu trebuie sa folosesc acelasi material pe ambii dinti stalpi, pot folosi si diferite piese
protetice pentru acestia in functie de necesitatile pacientului
 TEHNICI
• Machete prefabricate-ceara albastra de inlay caracterizata de faptul ca poate fi eliminata
total din tipar prin incalizrea ei->eliminarea gazelor prin canalele de evacuare a gazelor, in
locul machetei intra aliajul dentar topit
Singurul dezavantaj: mai scump decat altele
• Adiţie de ceară
Avem nevoie de conditii clinice si specifice:
* clinic: rapoarte ocluzale dintre arcade trebuie să fie point-centric (tip cuspid-foseta)
*tehnologic: amprentele sa fie globale, să turnam modele care reproduc total arcadele si
trebuie montate in articulator+ avem nevoie de trusa speciala de ceruri si instrumente
-au culori diferite pentru fiecare element morfologic:
conuri galbene pentru cuspizi,
albatsru pentru fata ocluzala
rosie + verde pentru santuri si versanti
-avantaj:modelele sunt montate in articulator, deci putem reproduce miscarile mandibulare,
se vad rapoartele cu antagonistii si elimina contactele premature -> adaptarea în gura
pacientului va fi mai usoara
• Modelare morfostatică: 2 modele integrale integrate in simulator oculzor/articulator,
parcurse identic infierent de tipul de macheta de realizat
-pozitionam la nivelul spatiului edentat un bloc de ceara de inlay, planul de ocluzie e dictat de
relația cu arcada antagonista, daca fata ocluzală a corpului e integral metalica aceasta trebuie
sa realizeze rapoarte directe cu modelul antagonist / daca urmeaza ca pe elem metalic sa
aplicam o masa fizionomica va trebui ca intre nivelul blocului de ceara si modelul antagonist
sa ramana un spatiu care sa fie egal cu grosimea materialului pe care urmeaza sa il aplicam
-daca modificam zona anterioara aceasta va fi curba, daca pe cea laterala atunci directia este
in linie dreapta
-diametrul Vestibulo-Oral al viitorului corp protetic: diam v-o al crestei alveloare + al dintilor
stalpi
!!!!!! latimea corpului de punte sa nu fie mai mare decat latimea crestei alveolare-> ALTFEL
SCADE STABILITATEA
• Condensarea cerii la periferie

10) Ambalarea si obtinerea tiparului;

AMBALAREA
 DEFINITIE - ambalarea este operaţia de învelire a machetei într-un material refractar
(masă de ambalat specifică aliajului din care se toarnă componenta metalică) şi se
realizează în scopul obţinerii tiparului.
 ETAPE
 pregătirea machetei pentru ambalare;
 ambalarea propriu-zisă.

Pregătirea machetei pentru ambalare

1. realizarea machetei canalelor de turnare a aliajului
2. realizarea machetei rezervorului de aliaj topit;
3. realizarea machetei canalelor de evacuare a gazelor;
4. detensionarea machetei;
 *macheta canalelor de evacuare se real din fire de par de cal/nylon care se pozitioneaza
la extremitatea cervicala a machetei elementelor de agregare
*detensionarea se realizeaza prin introducerea in baie de apa timp de 30 min la 35-37
grade
5. degresarea machetei.
-Stergerea suprafetei cu solventi ai substantelor grase

Tehnica modernă
HERAEUS (face parte din realizarea machetei canalelor de turnare a aliajului)
 Se aplică câte o tijă cu lungimea de 2-4 mm şi diametrul de 3 mm pe fiecare element al
machetei, reprezentând machetele canalelor secundare;
 Tijele secundare se unesc intre ele cu o tija orizontala care are rol de rezervor de aliaj topit
peste care se aplica 2 tije care se unesc prin extremitatea libera si se numesc principale
 La capetele canalelor secundare se aplică o altă tijă mai groasă
(5 mm), paralel cu macheta, reprezentând macheta canalului intermediar (a rezervorului de
metal topit);
 De la tija intermediară pleacă două tije mai groase care reprezintă macheta canalelor
principale de turnare a aliajului (diametrul 7-10 mm);
 Tijele se aplică pe feţele ocluzale sau pe cuspizii de ghidaj, sunt covergente, iar capetele sunt
aplicate în conul de turnare.

Tehnica clasică
 Folosirea de tije din metal sau ceară cu diametrul 1,5 – 3mm şi lungimea 4-5cm pentru
fiecare element al machetei. Acestea se aplică la suprafaţa machetei astfel încât să realizeze
un unghi de aproximativ 90° cu macheta şi să se unească la extremitatea liberă.
 Una din tije e mai groasă şi reprezintă canalul principal, iar celelalte sunt mai subţiri şi
reprezintă canalele secundare de turnare.
 Când tijele sunt din metal se acoperă cu ceară, iar la 2 mm de machetă se aplică sfere de ceară
de 3 mm diam ce reprezintă machetele viitoarelor rezervoare de metal topit.

Ambalarea propriu-zisă a machetei

 se realizează cu masă de ambalat specifică aliajului(specificitatea masei de ambalat:se dilata
cu acelasi coeficient cu care se contracta aliajul ), ce se caracterizează prin faptul că se dilată
cu acelaşi coeficient cu care se va contracta aliajul după turnare, în scopul obţinerii unei piese
protetice exacte.
 Dilatarea se poate obţine în mai multe etape:
Mecanisme:
 Etapa I de dilatare are loc în timpul prizei masei de ambalat şi este numită dilatare de priză.
Această expansiune are o valoare de 0,5% din volum şi este caracteristică maselor de
ambalat pe bază de fosfaţi;
 Etapa a II-a de dilatare are loc prin încălzirea tiparului in timpul prizei, poartă numele de
dilatare termică şi reprezintă principala formă de dilatare. În urma tratamentului termic a
maselor de ambalat pe bază de sulfaţi (700-750˚C), a celor pe bază de fosfaţi (900-1000˚C) şi
a maselor de ambalat pe bază de silicaţi (peste 1000˚C), se produce dilatarea termică (1,2 -
2,6% din volum).
 Unele materiale pot avea o dilatare produsă prin amestecarea pulberii de ambalat cu
apa/absorbţia apei, numită şi dilatare higroscopică. Dilatarea higroscopică variază între 0,1
şi 0,2%.
 Variante moderne de căptuşire a muflei de turnare (Tehnica Thermofix 2000)
Macheta se poziţionează în chiuvetă astfel încât să ocupe o poziţie periferică, iar rezervorul
de aliaj fluid să ocupe o poziţie centrală. În felul acesta, rezervorul se va răci mai greu şi va
asigura o curgere continuă a aliajului topit în tipar. Conul de turnare se taie la 45º, cu vîrful la
nivelul tijei de turnare (pentru a dirija aliajul topit către canalul de turnare).

11) Topirea si turnarea;

Etapa de încălzire propriu-zisă se realizează în cuptoare speciale electrice prevăzute cu
temperatură reglabilă. Temperatura se ridică lent, timp de 45 minute de la 400˚C la 760-
800˚C.
Operaţia de încălzire - obiective:
 arderea urmelor de ceară, fără reziduuri;
 uscarea totală a pereţilor tiparului;
 dilatarea termică a tiparului;
 aducerea tiparului la o temperatură apropiată de cea a aliajului topit asigurându-se
astfel o umplere completă a tiparului cu aliaj topit

Turnarea
Turnarea este operaţia de introducere a aliajului topit în tiparul pregătit în prealabil.
Turnarea se realizează în două etape:
1. topirea aliajului
2. turnarea propriu-zisă.
Topirea aliajului poate fi realizată cu:
surse electrice
 arcul Voltaic (o scânteie electrică ce se formează între doi electrozi de cărbune puşi sub
tensiune);
 cuptoare electrice cu rezistenţă de platină prevăzute cu un creuzet în care se topeşte aliajul;
 curenţi de înaltă frecvenţă (de inducţie), utilizaţi în cadrul unor laboratoare dotate, în care
turnarea se face automat prin program.
surse gazoase:
 flacăra oxiacetilenică (acetilenă +O2) generează temperaturi de 3000˚C;
 flacăra oxihidrică (H2+O2) generează temperaturi până la 2400˚C;
 flacăra oxigaz (O2+ gaze naturale: butan, propan) generează temperaturi de 1100-1300˚C.
● alte surse: surse chimice, laserul, plasma.
Turnarea se efctueaza sub actiunea unei presiuni negative -vacuum si a unei presiuni
pozitive

Turnarea utilizează forţe generate de diverse dispozitive:

 Dispozitivele Rotax generează o forţa centrifugă, numită şi forţă de rotaţie. Aceste dispozitive
se prezintă ca o balanţă, pe un taler aplicându-se mufla, iar pe celălalt o contragreutate.
Aliajul se topeşte în conul muflei şi este introdus în tipar sub acţiunea forţei centrifuge
dezvoltate prin desfăşurarea continuă a unei benzi inextensibile înfăşurate în jurul axului
vertical al dispozitivului.
- În centrifuga semiautomată mişcarea de rotaţie este determinată de un resort. Conformatorul
de turnare este aşezat cu conul de turnare spre centrul aparatului având în faţă creuzetul
pentru topirea aliajului. Comunicarea dintre creuzet şi muflă se face prin fanta de descărcare a
creuzetului. După topire se deblochează resortul şi se toarnă aliajul.
 - Centrifuga automată este acţionată electric, topirea şi turnarea desfăşurându-se automatizat.
Ultima etapa: verificam adaptarea cervicala la niv elem de agregare, prez unui spatiu uniform
pentru elem fizionomic, refacerea rap cu antag si vecinii, verificam directia corpului

12) Dezambalarea, prelucrarea componentei metalice; condiţionarea scheletului metalic

• Dezambalarea
-scoatem piesa metalica din tipar, din masa de ambalat
• Prelucrarea mecanică:
 Sablarea
 Secţionarea tijelor de turnare
 Netezirea şi lustruirea
Tehnicile de condiţionare sunt:
 sablarea,
Scop: curăţirea urmelor de masă de ambalat şi condiţionarea suprafeţei metalice.
o Constă în bombardarea unui jet de particule de diametre diferite de SiO 2 sau
AlO3, cu p= 4-6 bari şi viteza 130 m/s.
o indicat pt curăţarea suprafeţei metalice, mărirea suprafeţelor de contact,
realizarea de microretenţii şi reducerea forţelor tangenţiale de forfecare

 gravajul electrolitic,
permite realizarea unui relief tridimensional, crearea de microretenţii şi oxidarea suprafeţei
metalice
se aplică aliajelor nobile.
suprafaţa este sablată cu particule de corindon de 50 μm, după care se acoperă cu ceară
zonele care nu se prelucrează, se introduce scheletul metalic într-o baie electrolitică, cu
intensitatea curentului de 30 mA/cm2.

 oxidarea,
are ca scop crearea de legături Me-O-Si şi crearea de microretenţii. Utilizarea
sistemului OVS (Opaker Verbund System) constă în cositorirea suprafeţelor,
oxidarea acestora, aplicarea opaquer-ului şi realizarea ulterioară a componentei
fizionomice din răşini diacrilo-compozite.
 silanizarea,
urmăreşte rezolvarea adeziunii dintre un polimer organic şi o suprafaţă anorganică.
Tehnica presupune utilizarea de silani care crează o legătură chimică între stratul de
oxizi metalici şi componenta polimerică. În acest scop se utilizează Primeri şi agenţi
de cuplare. Aceştia reacţionează prin radicalii activi hidrolizabili cu grupările OH ale
stratului de oxizi metalici.
 ceramizarea,
este cunoscută şi sub numele de legătura Cottbus. Se realizează prin arderea unui
strat de ceramică pe suprafaţa metalică oxidată. La temperatura de 800-1000˚C se
produce difuziunea ionilor metalici. Crearea legăturii se bazează pe o reacţie de
oxido-reducere. Aplicarea stratului de silan are şi rolul de opaquer. Urmează
aplicarea şi modelarea componentei fizionomice pas cu pas
 arderea unor silicaţi
 Daca folosim o componenta fizionomica gen metalo-ceramica, metalo-compozita->
CONDITIONARE
!!! prelucrare mecanica i se adreseaza fetei externe
!! la punte mixta sau metalica unde fata mucazala nu e acop de elem fizionomic aceasta
trebuie realizata neteda pentru a nu retentiona alimente
!!! niciodata nu lustruim fata interna a elementelor de agregare-reducem forta de frictiune
dintre d stalp si elem de agregare
3. Puntile metalo-acrilice: realiz comp metalice cu elem de agregare, retentie si realizarea elem
din acrilat cu ambalarea Oriz si verticala+prep rasinilor
13) Realizarea componentei fizionomice
METALO-ACRILICA
Tehnologia clasică de placare utilizează o răşină acrilică fixată doar prin retenţii de tip
macromecanic de componenta metalică. În cadrul acestei tehnici se parcurg următoarele
etape:
 pe scheletul metalic se machetează din ceară albă sau ivoire componenta fizionomică (ceara
machetei nu trebuie să conţină coloranţi care ar putea influenţa negativ cromatica viitoarei
componente fizionomice);
 ambalarea machetei împreună cu scheletul metalic prin una din cele două tehnici: orizontală
sau verticală;
 tiparul obţinut este izolat pentru a se asigura îndepărtarea cu uşurinţă a viitoarei piese
protetice din tipar;
 prepararea, introducerea şi polimerizarea răşinii acrilice se va face conform metodologiei
aplicate pentru obţinerea punţilor fizionomice din acrilat;
 dezambalarea se realizează prin deschiderea chiuvetei şi secţionarea pereţilor tiparului;
 prelucrarea mecanică se realizează prin şlefuire cu piatra-flacără de dimensiuni mici,
lustruirea obţinându-se prin acţiunea periei şi a pastelor abrazive reprezentate de pulbere de
feldspat cu apă şi piatră ponce, urmată de acţiunea pufului de bumbac.

4. Puntile mixte metalo-compozite: tehnici de conditionare si sisteme de realizare a comp

fizionomice cu diferitele sisteme

METALO-COMPOZITE
Rasinile diacrilo-compozite sunt alcatuite dintr-o faza organica (matrice) si o faza
anorganica(umplutura). Rasinile diacrilo-compozite sunt obtinute prin polimerizare reticulata
si au urmatoarele caracteristici:
 rezistenta deosebita la abrazie;
 valoare redusa a coeficientului de contractie la polimerizare;
 duritatea mare;
 dilatare termica redusa;
 modulul de elasticitate de valoare mare;
 absorbtie scazuta de apa;
 rezistenta electrica mare ;
 pot fi reparate in cavitatea orala;
 nu necesita aliaje speciale ca substrat.
 Visio Gem (ESPE)
 Suprafaţa metalică prevăzută, cu
macroretenii perlate, se sablează cu
particule de corindon.
 După spălare şi uscare se aplică
primul strat de opaquer
 În zona coletului se depune răşina
de nuanţa indicată după care aceasta
se supune unei fotoprepolimerizări cu
lampa Visio Alpha timp de câteva
secunde.
 După faza de prelucrare prin
şlefuire se depune răşina
corespunzătoare stratului de dentină.
Şi acest strat se polimerizează şi se
prelucrează.
 se aplică straturile pentru zona
incizală şi smalţ, care vor asigura
transluciditatea şi o reflexie a luminii
apropiate celei a maselor ceramice.
 După prepolimerizare, prelucrare şi
finisare, urmează polimerizărea finală,
la “lumină” şi în vacuum, timp de 15
minute.
 Aparatul în care are loc
polimerizarea Visio Beta funcţionează
automat
SR Adoro (IVOCLAR)
 Sistemul SR Adoro
este bazat pe
microumplutură şi are o
dublă polimerizare atât foto
cât şi termo
 Placarea se
realizează prin tehnica
stratificării.
 După aplicarea
opaquerului fiecare strat se
va depune individualizat.
 Masele compozite
SR Adoro au o consistenţă
nelipicioasă, fină, ceea ce le
face uşor de aplicat şi
modelat.
 După etapa de
fotopolimerizare
intermediară cu lampa
Quick, materialul este
termopolimerizat în
cuptoare de tip Lumamat
100 sau în cuptoare de tip
Targis Power
 Aceste două aparate
combină fotopolimerizarea
cu termopolimerizarea la
104˚C, ambele procedee
fiind controlate electronic
Sistemul Estenia (Kuraray)
 conţine o ceramică hibridă
compozită, material care rezistă
la solicitările din zona
posterioară, are aspect estetic
optim şi este biocompatibil.
 Rezistenţa este dublă faţă de
VMK 68 şi cu 20% mai mare faţă
de Artglass.
 Procesarea se realizează printr-
un dublu proces fotopolimerizare
şi termopolimerizare.
 Se pot realiza individualizări cu
paste de machiaj în apropierea
marginilor sau pe faţa ocluzală în
şanţurile intercuspidiene.
 Aplicarea pastei cervicale se
face dinspre margini spre
suprafaţa axială. Apoi se face
prepolimerizarea.
 Aplicarea masei de dentină se
face dinspre marginea liberă spre
cervical. Se prepolimerizează. (Se
pot folosi nuanţe de machiaj
pentru efecte cromatice
particulare.)
 Aplicarea se face strat cu strat.
 Ultimul strat aplicat este cel
transparent, tip Air barrier care
previne pătrunderea incluziunilor
de aer şi se polimerizează timp de
5 minute.
 Termopolimerizarea se face la
110˚C timp de 15 min.
 Prelucrarea se face cu gume de
silicon ce conţin praf de diamant
şi un material de lustruit special
conceput pentru Estenia.
BelleGlass
 Tehnica foloseşte o masă de
dentină care conţine răşină şi
particule de sticlă de bariu
 Materialul este armat cu un
sistem de fibre dispuse în reţea
constând dintr-un polimer
cristalin pe bază de
polietilenă.
 În momentul utilizării
materialului, fibra este
silanizată, ceea ce determină o
creştere a rezistenţei la
tracţiune şi tensiunii în
interiorul matricei, absorbind
şi dispersând şocurile.
- Stratul de smalţ se
termopolimerizează în
aparatul NG la o temperatură
de 135°C şi o presiune de 4
bari cu azot (N2).
Absenţa oxigenului în timpul
polimerizării finale elimină
incluziunile de aer care
deviază lumina incidenţă=>Se
obţine astfel un placaj
opalescent cu o transparenţă
accentuată, imitând smalţul
natural.
*are cel mai apropiat coeficient
de expansiune termică de cel
al dentinei naturale.
- Opalescenţa şi
transluciditatea materialului
sunt comparabile cu cele ale
materialelor integral ceramice.
Primul strat de polisticlă este
opac dentina, care are cel mai
mare conţinut de
microumplutură, deci duritatea
cea mai mare după priză.
Fotopolimerizarea se
realizează timp de 10 secunde.
Ulterior se realizează
depunerea straturilor de
dentină.
După aplicarea compozitelor–
pigmenţi se aplică un strat
Placarea cu SR Isosit P
În trei capsule diferite se
introduce pulberea pentru
smalţ, dentină şi colet,
cantitatea de lichid
corespunzătoare unei măsuri
de pulbere şi catalizatorul şi
se malaxează.
 Se prepară opaquer-ul prin
amestecarea pulberii cu
lichidul.
 Suprafaţa metalică va fi
sablată cu corindon.
 Se aplică stratul de opaquer,
apoi masa dentinară.
 Se prepolimerizeaza sau se
poate depune în aceeaşi etapă
şi masa pentru zona
cervicală. Se pensulează
suprafaţa masei dentinare şi
cervicale cu fluid, după care
se polimerizează 3 minute
într-o baie de apă la 100˚C şi
6 bari în aparatul Ivomat .
 Se prelucrează suprafaţa
placată asigurându-se spaţiul
necesar smalţului. Se spală
sub jet de apă sau aburi sau
se curăţă într-o baie cu
ultrasunete după care se
pensulează cu SR Isosit fluid.
 se depune stratul pentru
zona incizală şi smalţ,
definitivându-se morfologia
coronară.
 polimerizarea finală timp de
6 minute în baie de apă la
120˚C şi 6 bari.
 prelucrarea cu freze
diamantate sau din carbid-
tungsten la 18000 rot/min, iar
lustruirea se face cu gume şi
pufuri.
Placarea cu Solidex
Solidex este un compozit
care are proprietati fizice si
estetice foarte apropiate de
masa ceramica Vintage
(Shofu).
Solidex este un compozit
care este constituit din 53%
umplutura anorganica
(ceramica), 25% umplutura
organica
Solidex
*modulul de elasticitate
mare
uşor de manipulat
proprietăţi fizice şi estetice
asemănătoare masei
ceramice
rezistenţă mecanică mare
dilatare termică scăzută
nu necesită aliaje speciale
ca substrat
*uşor de finisat şi lustruit
 Componenta de baza a
umpluturii ceramice este
dioxidul de siliciu si ii
asigura compozitului o
omogenitate crescuta,
permitand finisarea si
lustruirea foarte buna a
placajului.
 Rezistenta la abrazie este
foarte crescuta
 Scheletul metalic prelucrat
se va sabla cu particule de
Al2O3, dupa care se va
realiza silanizarea acestuia
prin procedeele Rocatec sau
Silicoater MD.
 In continuare se aplica
opaquer-ul
fotopolimerizabil, urmand
modelarea libera a
polimerului, conform
indicatiilor producatorului.
 Dupa prelucrarea si
lustruirea placajului, efectul
estetic este deosebit,
 favorizează retenţia plăcii
transparent, care va asigura o bacteriene
longevitate mai mare a  contraindicate pentru fetele
efectului cromatic şi un aspect ocluzale
de mai mare naturaleţe.
Aplicarea maselor strat cu
strat permite o modelare
corectă, cu reproducerea
individualizată a fiecărui
element de relief, precum şi o
corectă fotopolimerizare a
grosimii fiecărui strat. Proteza
fixă se îndepărtează de pe
modelul de lucru şi se mai
fotopolimerizează 10 secunde

Gradia Placarea cu sistemul

Artglass
 Gradia oferă o gamă largă de utilizări (de la aplicarea de *rezistenţă la abrazie,
faţete şi până la realizarea de suprastructuri pe implante şi *nu favorizează retenţia
proteze parţiale) datorită multiplelor avantaje pe care le plăcii bacteriene
asigură proprietăţile materialului (biocomatibilitate, nuanţe *stabilitate coloristică
cât mai naturale, tehnica de aplicare uşoară şi, în plus permite *duritate mare
reparaţiile directe, intra-oral) şi a determinat aplicarea lor tot *manipulare facilă
mai frecventă în refacerea elementelor fizionomice a *se pot repara uşor
protezelor dentare fixe. *concept simplu pentru
GCGRADIA este un sistem de compozit micro-hibrid dur, cu individualizări
stralucirea, transluciditatea si"caldura" portelanului in mediu *are indicaţii multiple
intraoral, folosit pentru inlay-uri, fatete si coroane cu si fara
suport metalic.  este o sticlă
 Straturile subtiri de Foundation Opaque (opac baza) si polimerică ce
Opaque (opac) mascheaza culoarea si sunt usor si rapid prezintă
polimerizate. proprietăţi
 Toate nuantele de GC GRADIA sunt polimerizate complet in biocompatibile şi
etape scurte de polimerizare folosind GC STEPLIGHT SL-I mecanice
in timpul depunerii straturilor si a individualizarii urmate de deosebite
polimerizarea finala cu GC LABOLIGHT LV-III. reprezintă la ora
 Polimerizarea nu schimba culoarea GC GRADIA permitand actuală o
tehnicienilor sa vada culori subtile ale restaurarii finale de-a alternativă viabilă
lungul tuturor fazelor de lucru. pentru ceramica
 Pentru o culoare mai profunda si mai bogata,se aplica CT de placare.
(cervical translucent) pe suprafata cervicala spre centrul
dintelui. Se aplica smalt intensiv la marginea incizala
spre suprafata cervicala pentru a creea un aspect natural si se
fotopolimerizeaza.
 contraindicate pentru fetele ocluzale

14) Examenul intraoral al componentei metalice+echilibrarea ocluzala;

5.Puntea metalo-ceramica: realiz machetei, caracteristici conditionare, tehn clasice si moderne
de realiz a componentei metalice si realiz comp ceramice
Tehnica PROBOND (Renfert)
-utilizarea unor machete prefabricate sub forma de grila/plasa (grosime 0,4 mm) din ceara sau
materiale plastice, cu o S plana (in contact cu modelul) si una convexa (spre viitorul material estetic
de placare)
Tehnica INZOMA
-are la baza principiul lui SHORE: ceramica tainge valori maxime ale rezistentei mecanice atunci
cand se arde pe un substrat metalic cu S concave
-machetele filigranate sunt prefabricate din ceara/maste plastice calcinabile, prezinta in 1/3
incizala/ocluzala o proeminenta sub forma de guleras
Cele doua tehnici reduc cantitatea de aliaj utilizata cu 40% si cresc interferenta metalo-ceramica!!!

Metoda conturului anatomic

-ceara cu o densitate medie si supradura pentru zona cervicala
-plastifierea se realizeaza intr-o baie de ceruri cu termostat
-se obtine o capa de 0,3-0,4 mm grosime
-perfectarea morfologiei se realizeaza prin depunere de ceara prin picurare

Tehn Clasica si moderna de realiz a componentei metalice si realiz comp ceramice

-comp metalica
CLASIC: TURNARE( aliaje ne/nobile, titan)
*din aliaje nobile: avantaj deformari termice minime
Diam scheletului 0,3 mm
Aliajul trebuie sa contina element cu potential oxidant
Ss low-fusing: continut crescut de aur+mase ceramice cu temperatura joasa de ardere

*din aliaje nenobile: coeficient de expansiune crescut

Este necesara utilizarea unei mase de ambalat cu coeficient crescut de dilatare
Se asociaza cu mase ceramice conventionale

*Titan: Biocompatibilitate crescuta

Pret cost redus
Reactivitate crescuta cu O2
Interval de topire ridicat
Instalatii speciale de turnare cu mediu protejat
Masele ceramice:temperatura de sinterizare scazuta

MODERN:
GALVANIZARE
Realizarea unei cape de aur cu puritate crescuta prin electroformare
 Aurul se depune prin galvanizare strat cu strat->duritate crescuta
Suprafata modelului bontului este acoperita cu un strat de lac conductibil de Ag
Ss de galvanizare: AGC, Gammat, Plamatic< Helioforma HF
Caracteristici:
 Rezistenta mecanica mai mica decat cor mixte metalo-ceramice clasice
 Efect fizionomic crescut
 Biocompatibilitate crescuta
 Inchidere marginala mai buna
 Asociate cu mase ceramice conventionale low-fusing

SINTERIZARE
=procedeu de lipire a pulberilor metalice, ceramice, consecutiv incalzirii si prresarii lor
Indicatii:
*cor mixte metalo-cer, aparate gnatoprotetice conjuncte laterale si frontale
Tehnica: Pulberea de aliaj se depunde pe modelul duplicat din masa de ambalat si se arde in cuptoare
conventionale de ars ceramica
*Se asociaza cu mase ceramice conventionale

AMBUTISARE
=tehnica de prelucrare a aliajelor la rece
Tehnica: pe modelul de gips se adapteaza o folie de laiaj nobil cu continut crescut de Aur
Stratul superficial al foliei este format din aliaj de aur cu interval scazut de topire
Prin sinterizare rezulta o capa bine adaptata
*Se asociaza cu mase ceramice conventionale
Avantaje:
 Efect fizionomic crescut
 Adaptare mai buna

FREZARE CAD/CAM
Alegerea informatiei: diametru, volum, caracteristici morfologice
Proiectarea viitoarei piese cu sistemul CAD
Frezarea propriuzisa cu ss CAM
Se asociaza cu mase ceramice conventionale
Avantaje:
 Elimina etapele de machetare, ambalare si turnare
 Adaptare foarte buna

Conditionarea scheletului metalic

-Sablarea: proiectarea unui jet de granușe de trioxid de aluminiu cu granulatie de 50-110-250 microm
-Spalarea componentei metalice: sub jet de aburi (dispozitiv Aqua Clean) sau prin decapare in solutie
HCl 20%, 10 min
-prin oxidare termica: tratament termic prin introducerea in cuptor, in tamosfera de aer, la temperaturi
variabile, in functie de aliaj (960-980 grade C, 8-10 min pentru aliajele nobile si 1035 grade C, 30 sec
pentru cele nenobile)
Se obtine un strat de oxizi care favorizeaza legatura dintre cele 2 elemente componente .Oxidarea
termica favorizeaza cresterea umectabilitatii suprafetei metalice.Stratul de oxizi metalici realizeaza cu
primul strat de opaquer o zona de difuziune (contine oxizi etalici din aliaj si oxizi de Si din ceramica)
Electrodepunerea Aurului eutetic->substituirea stratului de oxizi, consecutiv vidului creat intre
pudra de Aur si suprafata metalica dupa evaporarea agentului coloidal
Ceramic Bonding Agents-agenti speciali de legatura (agenti de cuplare): elimina etapa de oxidare a
aliajului

-comp ceramica
Depunerea, modelarea si Arderea straturilor de mase ceramice:
-Alegerea culorii la lumina naturala cu ajutorul cheilor de culori
-Aplicarea straturilor:
*opaquer (grund)
*strat de dentina+masa de smalt(straturi de baza)
*strat superficial de msa transparenta (glazurare)

Prelucrarea maselor ceramice

Arderea maselor ceramice pe componenta metalica se face in cuptoare speciale (ofera in camerele
lor de ardere o stabilitate termica deosebita si posibilitati sporite de control al regimului termic)
*etapa de preincalzire (de uscare la gura cuptorului)
*etapa de ardere la 900-980 grade C (topirea superficiala a particulelor si unirea lor intr-o masa
compacta=SINTETIZARE)
*depunerea si arderea opaquer-ului: aplicarea primului strat de opaquer (wash layer)
*aplicarea celui de-al doilea strat de opaquer
Tehnica Spray-on: pulverizarea pe suprafata metalica a unei solutii de opaquer
-depunerea si arderea pastei pentru dentina si smalt

GLAZURAREA
-arderea la 930 grade C, 3 min, fara vid
-verificarea adaptarii si fixarea aparatului gnato-protetic metalo-ceramic pe campul protetic(cimentare
provizorie si definitiva)
-depunerea si arderea opacului
-depunerea si arderea pastei ceramice pentru dentina si smalt
-realizarea corectiilor urmate de arderea de corectura

6. Realizarea puntilor fara infrastructura metalica

-Puntea de acrilat cu realiz machetei , amb oriz, vert, prepararea rasinilor, polimeriz rasinilor
PUNTEA ACRILICA
-solutie de protezare tranzitorie
-reface morfologia
-reface functionalitatea arcadei
-are rezistenta mecanica redusa
-rezistemta redusa la abrazie
-sufera modificari cromatice si volumetrice

LICHIDUL/monomerul :
 Metacrilat d emetil
  Incolor
 Volatil
 Inflamabil
 Miros intepator, caracteristic
 Fierbe la t=100,8 grade C
 Se depoziteaza in flacoane de culoare bruna pentru ca poate polimeriza spontan sub influenta
luminii

PULBEREA/polimerul:
 Forma polimerizata a metacrilatului de metil
 Diferite nuante de roz+incolor

1. Examenul clinic, stabilirea diagnosticului şi a planului de tratament

2. Prepararea structurii organice:
- preparare uniformă, neretentivă, mai accentuată a tuturor feţelor dintelui pentru a asigura o
grosime sufiecientă (1,5-2mm)
- forma tronconică = o miniatură a coroanei dintelui natural, cu unghiuri rotunjite
- pragul gingival: circular, coroana de acoperire trebuie să se înfunde subgingival pentru o
bună adaptare cervicală
3. Inregistrarea amprentei
4. Realizarea modelelor: modelul de lucru – din ghips dur, cu bont mobilizabil
5. Realizarea machetei
Tehnici de realizare a machetei:
o Răcirea progresivă a cerii + picurare
o Picurare
o Plastifierea cerii
6. Ambalarea machetei = operaţia de învelire a machetei în masă de ambalat, cu scopul de a
obţine tiparul.
Tiparul = cavitate reprodusă după forma şi volumul machetei, în care se va introduce pasta de
răşină acrilică pentru polimerizare.
7. Izolarea tiparului: se face cu substanţe izolatoare (Pectizol, Izodent), prin pensulare
Scopul izolării tiparului: favorizarea dezambalării, împieidcă unirea fizică proteză
unidentară/tipar, şi împiedică pătrunderea apei în acrilicat şi a monomerului în ghips
*substante izolatoare-conditii
-sa adere pe peretii tiparului
-sa fie inerte dpdv chimic
-sa fie insolubile in apa si monomer
-sa favorizeze dezambalarea protezei fara riscul de fracturare a acesteia
-sa fie usor de manipulat

8. Prepararea pastei din răşină acrilică:

Dozarea: metode:
-volumetrica (cu un cilindru gradat)
-ponderata (prin cantarire)
-empirica (intr-un recipient de sticla se pun 7-10ml de monomer si se adauga pulbere pana la saturatie
Amestecul trece printr-o succesiune de 3 faze
-o faza de zahar tos umezit
-o faza vascoasa
-o faza nelipicioasa=>introd in tipar
Nerespectarea proportiei=> efecte
*exces monomer
Creste coeficientul de contractie al acrilatului
Actiune toxica (iritanta) pentru tesuturi
Aparitia porilor
*exces polimer
Scade plasticitatea pastei
Scade rezistenta mecanica
Culoare neuniforma
9. Introducerea pastei răşinii acrilice în tipar
b) La ambalarea orizontală: se aplică pasta din nuanţa de bază mai întâi pe faţa orală şi apoi pe
faţa vestibulară, se aplică o folie de celofan şi se presează cele două jumătăţi ale chiuvetei
pentru a îndepărta surplusul de pastă

c) La ambalarea verticală: pasta de acrilat din nuanţa respectivă se introduce în tipar, şi chiuveta
este apoi presată. Repartiţia culorilor:
o Incizal: alb-gri transparent
o Colet: gălbui
o Mijloc: nuanţa de trecere
10. Polimerizarea răşinii acrilice: regimul termic de polimerizare: căldură uscată (12 ore) sau
căldură umedă (2 ore şi jumătate)
POLIMERZIAREA=reactia chimica de unire a monomerului cu polimerul cu formare de lanturi
macromoleculare
-prin polimerizare pasta acrilica trece din faza plastica->faza solida
-etape: 1)initierea: catalizatorul desface monomerul in radicali liberi
2)dezvoltarea: radicalii liberi se unesc formand lanturi macromoleculare
3)stoparea: inceteaza reactia d ecrestere a lantului macromolecular prin epuizarea radicalilor liberi

11. Dezambalarea: desfacerea chiuvetei în cele 2 jumătăţi

12. Prelucrarea mecanică: lustruire, finisare
13. Verificarea şi adaptarea în cavitatea orala

-PUNTEA TARGIS-VECTRIS(CEROMER)
Ceromerii sunt polimeri cu procent crescut de umplutura anorganica

Ambele materiale sunt estetice cu structura asemanatoare, risc fracturare mult redus, structural:
Vectris e compozit (rasina armata cu fibre de sticla )cu rezistenta optimizata cu fibre- reprezinta
infrastructura
Vectris se prez sub forma a 3 modele :
 single-cor unidentare
 pontic-pentru punti aspect d ebara aplicat pe modelul de lucru la niv bresei edentate
 frame-forma de placuta, infrastruct elem de agregare
Targis e polimer cu includere de partciule ceramica-estetica foarte buna si se apropie de refacerea
transluciditatii ca la ceramica-materialul de placare cu care refacem morfo, estetica, cromatica (rasina
fotopolim, seringi culoare inchisa, culori gama larga pentru dentina, are cheie specifica de culori)
-Asigura o preparare redusa a substructurii organice (conform principiului biologic)
-Vectris prezinta modulul de elasticitate foarte apropiat de cel al dentinei si mai mic decat al aliajelor
dentare
-Are o distributie interna a tensiunii interne la solicitari intense
-Tranluciditate optima
-rezistenta mecanica mare
-Biocompatibilitate
-Legatura perfecta cu targis, de tip covalenta
- Variabilitatea nuantelor si procetul mare de umplutura anorganica confera restaurarii un aspect
fizionomic foarte bun si o rezistenta mare la abrazie.

ETAPE:
1) Conformarea infrastructurii din vectris single pe model
2) Polimerizarea infrastructurii in cuptorul vectris
3) Aplicarea straturilor de targis, prepolimerizate, fiecare strat fiind polimerizat cu lampa targis
quick, iar ultimul strat cu targis power timp de 25 min
4) Incinta de polimerizare targis power asociaza lumina cu caldura si are loc o termo si o
fotopolimerizare ce amelioreaza proprietatile mecanice, deci creste rezistenta si integritatea
marginala.

-Puntile integral ceramice-tehnici substractive, aditive

Sistemele integral ceramice

Prim restaurari integral ceramice se intelege acel tip de restaurare protetica care se confectioneaza
integral din ceramica, fara o infrastructura metalica.
! Sistemele integral ceramice prezinta o serie de avantaje: estetica optima,ocompatibilitate excelenta,
conductivitate termica redusa, stabilitate chimica.
Cea mai la indemana clasificare este aceea in functie de tehnologia folosita:
o Proteze obtinute prin depunerea de straturi succesive de ceramica;
o Proteze obtinute prin turnare ;
o Proteze obtinute prin infiltrare si sinterizare;
o Proteze obtinute prin injectare (presare) la temperatura scazuta sau inalta; n Proteze obtinute
prin strunjure (frezare sau sonoeroziune) .

Tehnici substractive
1. Tehnici de frezare computerizată CAD-CAM –se prepară dinţii stâlpi,se ia cu o cameră intra-orală
specială o amprentă optică tridimensională sau extraoral în laborator pe un model de lucru,după care
ordinatorul maşinii de frezare dă comanda confecţionării punţii ceramice;
2. Tehnici de frezare prin copiere mecanică (Celey,Ceramatic) –preparaţia efectuată este amprentată
clasic apoi se confecţionează o machetă din RDC fotoăpolimerizabilă,macheta este copitaă prin
scanare iar cu ajutorul unui aparat manual se frezează dintr-un bloc de ceramică o piesă protetică
corespunzătoare machetei.
Scheletul ceramic industrial al punţii va fi complectat cu ceramică dnetară prin procedee cunoscute.

Tehnica substractiva (CAD CAM)

-indicat pt realizarea restaurarilor fara schelet metallic
-scanarea si frezarea sunt coordinate computerizat
-softul 3D permite realizarea designului scheletului virtual
-eliminarea etapei de machetare, ambalare, dezambalare, topire si turnare
-substructurile sunt frezate dintr un loc solid de ceramica(CAM)
-intregul process dureaza 30 min usor de realizat
-restaurarile pot fi cimentate pe preparatii cu prag
-permit o refacere foarte buna a cromaticii si transluciditatii
-rezistenta foarte buna a lucrarilor
-biocompatibilitate
-se scaneaza si dintii antagonisti pt ocluzie
-se tasteaza dintele, iar calculatorul realizeaza morfologia respective
Pentru frezaj se allege un bloc de masa ceramica de diferite culori, rezulta coroana integral ceramica,
apoi se aplica un strat de smalt.

Tehnici aditive
Sistemul In-Ceram-tehnica arderii prin infiltare constă în realizarea unei cape ceramice cu conţinut
crescut de oxizi care se infiltrează cu o sticlă aluminosilicat de lantan. Tehnologia este complicată dar
asigură o rezistenţă bună a restaurării protetice.
Tehnica IPS Empress-tehnica prin injectarea ceramicii la temperatură înaltă – se confecţionează
macheta din ceară a viitoarei punţicare apoi se ambalează,obţinând un tipar în care se introduce masa
ceramică specială plastifiată(injectarea ei în tipar se face la o temperatură înaltă 1100º) iar după răcire
se prelucrează şi se perfecţionează coloristic.