Plecarea se face dinspre strada Horea la intrarea in Piata Mihai Viteazul, de unde se pot admira cela doua palate

de-o parte si de alta: pe

dreapta Palatul Szeky, iar pe stanga Palatul Bobas. In timp ce se inainteaza spre piata se observa impunatoarea statuie a lui Mihai Viteazul
inconjurata de un spatiu verde ce este imprejmuit de cladiri vechi cu o arhitectura diferita in functie de perioadele in care s-au construit fiecare in
parte. Pe fundal se observa inevitabil masiva cladire a Cinematografului Republica.

Din Piata Mihai Viteazul, se intra pe strada Cuza Voda prin dreapta pietei circa 300m, spre Piaţa Avram Iancu.

Piaţa Avram Iancu, una dintre cele mai vechi si frumoase piete din Cluj Napoca. Piata este inconjurata de palate si cladiri impunatoare cu
o arhitectura bogata, iar in mijlocul acesteia se ridica Catedrala Mitropolitană Ortodoxă si statuia lui Avram Iancu, inconjurate de spatii verzi si o
fantana arteziana.

Pe langa o priveliste deosebita, in Piaţa Avram Iancu se pot gasi ca si obiective turistice si culturale urmatoarele:

- Catedrala Mitropolitană Ortodoxă

- Monumentul Avram Iancu inconjurat de o fantana arteziana
- Teatrul National si Opera Romana
- Prefectura Cluj si Consiliul Judetean Cluj
- Institutul Teologic Protestant
- Regionala CFR Cluj,
- Palatul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului
- Facultatea de Teologie Ortodoxa in cadrul UBB Cluj
- Palatul de Finante Cluj
- Palatul de Justitie cu Tribunalul Cluj,
- Cercul Militar

Inaintand circa 100m, spre cladirea Teatrului National si Opera Romana, din spatele acesteia incepe Parcul Operei ce apartine de Piata
Stefan Cel Mare.

Parcul se afla in mijlocul pietei si este inconjurat de cladiri impunatoare, printre acestea se numara:

- cladirea Teatrului National si Opera Romana si Palatul de Justitie din Cluj (care sunt mai bine vizibile din Piata Avram Iancu)
- Casa Învăţătorilor, azi sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj
- clădirea Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania cunoscută şi ca vechea cazarmă Sf. Gheorghe.

Daca se inainteaza 100 m se poate ajunge in Piata Cipariu, ce nu are o istorie atat de veche precum celalalte, unde se poate vedea Turnul
Croitorilor – Bastionul Croitorilor din Cluj Napoca

Seara, Piata Avram Iancu si Piata Stefan cel Mare primesc un alt farmec prin luminile ce le scoate in evidenta arhitectura.

Intorcandu-ne in Piata Avram Iancu, se intra pe unul dintre cele mai vechi si frumoase bulevarde din Cluj Napoca, Bulevardul Eroilor spre
Piata Unirii (fosta Piaţa Libertatii) Legatura dintre Piata Avram Iancu si Piata Unirii se poate face pe Bulevardul Eroilor sau pe Bd. 21 Decembrie
1989.

Bulevardul Eroilor curinde un spatiu mare pietonal si strada rutiera. Pe zona pietonala veti gasi terase in aer liber, banci si un traseu
pentru biciclete.

Pe bulevard puteti vedea :

- cladiri vechi de-o parte si de alta

- Cinema Victoria
- Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Faţă”
- Lupa Capitolina
- cladirea veche a Primariei Cluj

In capatul bulevardului se afla intrarea in Piaţa Unirii.

Denumita in trecut Piaţa Mare, Piaţa Unirii este o piata incarcata cu multa istorie, inconjurata de palate, in mijlocul carora se afla pe langa
un spatiu pietonal generos Monumentul Matei Corvin si Biserica Sf. Mihail.

(Afla mai multe despre Piata Unirii aici).

De aici se merge tot inainte (prin stanga Bisericii Sf. Mihail.) si se intra pe strada Matei Corvin, unde se poate vizita Casa memoriala a lui
Matei Corvin. De aici se ajunge in Piata Muzeului.
 Era cunoscuta ca Piaţa Mică in Evul Mediu, apoi Piaţa Karolina in secolele XVIII-XIX, Piata Muzeului primind numele dupa Muzeul de
Istorie al Transilvaniei care se afla in capatul acesteia.

Piata a fost transformata in zona pietonala, unde pe timpul verii sunt terase in aer liber si unde se organizeaza evenimente, mai ales in
zona Casei Matei Corvin.

Aici se pot vizita:

- Biserica Franciscană
- Obeliscul Karolina (cel mai vechi monument laic al orasului Cluj Napoca)
- Muzeul de Istorie al Transilvaniei

De aici, la circa 200m pe langa Palatul Telefoanelor si Parcul I.L. Caragiale se poate ajunge inapoi la punctul de plecare.

Piaţa Mihai Viteazul a purtat inainte numele de Széchenyi tér.

În anul 1918 a primit numele domnitorului roman, iar mai tarziu in cinstea acestuia a fost ridicata o impresionanta statuie.

Conturarea si dezvoltarea acestei piete incepand din anul 1870, s-a datorat caii ferate. Primul rand de case pe terenul dintre zidurile
cetăţii si Someş a inceput sa apara pe linia zidurilor si a canalului Morii. Şirul de pe latura opusa nu este paralel cu acesta pentru ca a urmat cursul
Someşului. Cand calea ferata a ajuns la Cluj, gara s-a construit in aceasta directie si astfel a crescut valoarea economica a zonei, care a inceput sa
gazduiasca si piata mutata aici din Piaţa Unirii.

În anii 1940, palate cu unu sau doua etaje se intercalau intre casute familiale neetajate sau cel mult un etaj, creau ambianta eterogena a
acestei piete. De aceea in a doua jumatate a anilor 1950 au inceput aici activitati de demolare si constructii. Mai multe blocuri etajate au inlocuit
casutele neetajate sau darapanate. Au fost construite astfel cladirea Cinematografului Republica si Hala Agroalimentară. La mijlocul anilor 1970, in
aceasta piata a fost amplasata statuia lui Mihai Viteazul.

Aici au fost înălţate Teatrul Naţional; Catedrala ortodoxă; Camera de Comerţ şi Industrie, în stil Art Nouveau (azi sediul Prefecturii
Judeţului Cluj); fostul sediu al lojei masonice „Unió” (Piaţa Avram Iancu nr. 7); Vechea garnizoană militară (azi Inspectoratul Şcolar Judeţean,
cunoscut drept „clădirea roşie”, datorită zidurilor de cărămidă); Palatul Justiţiei, unde funcţionează Curtea de Apel şi Tribunalul; Palatul EMKE
(Asociaţia Culturală Maghiară din Transilvania), cumpărat mai apoi de MÁV (Căile Ferate de Stat Maghiare), în prezent sediul Regionalei CFR;
clădirea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, unde funcţionează şi Facultatea de Teologie Ortodoxă, şi Facultatea de Teologie protestantă,
pe terenul fostei case de rugăciuni a Bisericii reformate
La est de zidurile noi ale oraşului, întărite odinioară cu trei bastioane şi porţi, piaţa a fost gândită ca locaţie a târgului ce urma să fie mutat
din piaţa centrală. În cele din urmă, târgul a ajuns în actuala piaţă Mihai Viteazul mai aproape de calea ferată. Astfel, către 1900, zidurile şi porţile
oraşului au fost demolate, locul devenind un mic parc al oraşului.

Scurt istoric:
„Primele date mai concrete despre piaţă datează de la mijlocul anilor 1700. Pe latura pe care azi este situat Teatrul Naţional „Lucian
Blaga”, la mijlocul anilor 1700, un ofiţer numit Trencseni Ferenc, a îngrădit cu scânduri un teritoriu destul de mare, folosindu-l drept câmp de
instrucţie pentru soldaţii săi. Cum această zonă a fost denumită de locuitori cetatea Trencin, piaţa a rămas cunoscută ca Trencin. Oraşul s-a
împotrivit, dar numai spre sfârşitul secolului a reuşit să elibereze zona.

În cursul secolului al XIX-lea a fost aici depozit de lemne şi cărbune, piaţă de animale, piaţă de lemne, la un moment dat s-a dorit mutarea
aici a pieţei mari. Apoi, apropierea liniei ferate de piaţa Mihai Viteazul, a decis ca aceasta să fie mutată acolo. Pe acest loc s-a conturat o piaţă
ornamentală.

Ulterior, pe măsură ce laturile pieţei au fost construite, au primit denumiri separate. Latura estică a devenit „şirul Cetatea Trencin”
(Trencinvár-sor), cea de vest „şirul Pieţei de lemne” (Fapiac-sor), partea din faţa Palatului de Justiţie şi al cazărmii „Şirul Cazărmii mari”
(Nagykaszárnya-sor). Latura nordică prefigura zona exterioară a străzii Ungurilor (Külső Magyar utca).

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, s-a început construirea aici a unui nou centru civic, proiectat să fie compus din două pieţe, una în
continuarea celeilalte.

Piaţa sudică este cea cunoscută azi sub numele de Piaţa Ştefan cel Mare.

Piaţa nordică, care se află în jurul Catedralei Ortodoxe, a fost numită iniţial Piaţa EMKE, aceasta în condiţiile în care, Societatea Culturală a
Maghiarilor din Transilvania (EMKE), îşi construise sediul aici. Cum EMKE a fost nevoită să-şi vândă sediul, în anul 1906, an aniversar Bocskai, piaţa a
fost redenumită Bocskai.
 După 1923, piaţa a purtat numele de Cuza Vodă. În timpul celui de-al doilea război Mondial a purtat numele de Hitler, iar după acesta
Malinovski. În anul 1964 a fost botezată Piaţa Victoriei, pentru ca în anul 1993 să devină Piaţa Avram Iancu

Piata Stefan cel Mare din Cluj Napoca, este situata in continuarea Pietei Avram Iancu si incepe de la cladirea Teatrului National si Operei
Romane, continuand cu Parcul Operei pana la cladirea Inspectoratului Scolat Judetean Cluj. Piata Stefan cel Mare cuprinde:
- Teatrul National si Opera Romana din Cluj, fiind cea mai reprezentativa cladire a acestei piete(cladirea se poate vedea mai bine din Piata
Avram Iancu).
- Inspectoratul Scolar Judetean, fosta Casa a Invatatorilor
- Palatul de Justitie,
- cladirea Comandamentului Armatei a IV-a Transilvania, cunoscuta ca fiind cea mai veche cazarma,”Sf. Gheorghe”.
- Parcul Operei (parc amenajat inca din anul 1885)
Scurt Istoric despre Piata Stefan cel Mare:
Numele pietei in a doua jumatate a secolului al XIX-lea era Hunyadi. Spatiul pietei era mai mare, o parte, cea nordica poarta azi numele
de Piaţa Avram Iancu, iar cea sudica de Piata Cipariu.

Monumentul lui Avram Iancu este situata in centrul pietei cu acelasi nume. De-o parte si de alta se afla Catedrala Ortodoxa si Teatrul
Naţional „Lucian Blaga” cu Opera Română.

In jurul statuii s-a construit o frumoasa fantana arteziana care-si misca jeturile de apa pe linii melodice si diverse culori.

Scurt istoric :
Monumentul lui Avram Iancu (Piaţa Avram Iancu) este inchinat memoriei lui Avram Iancu, cel care a fost conducatorul Revoluţiei
romanilor din Transilvania de la 1848-1849.

Avram Iancu (1824-1872), s-a nascut in anul 1824, in localitatea Vidra de Sus si a decedat in. data de 10 septembrie 1872, localitatea Baia
de Criş, judetul Hunedoara.

Avram Iancu a fost un avocat roman transilvanean care a avut un rol important în Revoluţia de la 1848 din Transilvania. A fost
conducatorul Tarii Motilor în anul 1849, calitate in care a comandat armata romanilor transilvaneni, cu ajutor austriac, impotriva trupelor
revoluţionare maghiare ale lui Lajos Kossuth.

Sculptura care se regaseste si azi in Piata Avram Iancu a fost realizata de catre sculptor Ilie Berindei.

Catedrala Mitropolitană Ortodoxă – Cluj Napoca (Piaţa Avram Iancu nr. 18)

Catedrala Mitropolitană Ortodoxa face parte din Mitropolia Ortodoxa Romana a Clujului, Albei, Crişanei si Maramureşului. Arhiepiscopia
Vadului, Feleacului si Clujului.

Situata in Piata Avram Iancu, la nr. 18 Catedrala Mitropolitană Ortodoxă este o cladire impunatoare in centrul orasului Cluj Napoca, fiind
inconjurata de cladiri vechi si importante din punct de vedere arhitectural si istoric, printre acestea se numara: cladirea Consiliului Judetean Cluj,
Regionala CFR Cluj, cladirea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului si cea a Finantelor Cluj cu Trezoreria Cluj, precum si cladirea Tribunalului
Cluj, Casa Armatei si Teatrul National cu Opera Romana.

In fata acesteia se afla monumentul Avram Iancu inconjurat de o frumoasa fantana arteziana cu jocuri de lumni si jeturi de apa care se
sincronizeaza pe linii melodice. Dupa fantana si statuie, se afla cladirea Teatrului National din Cluj Napoca.

Catedrala este pe langa o atractie turistica si un important loc de cult, in special in zilele de sarbatoare, cand foarte multi localnici vin la
slujbele ce se tin aici. In perioada slujbelor religioase de Craciunu sau de Pasti, sau a altor sarbatori nationale, cum ar fi 1 Decembrie ziua Romaniei,
aici, piata din fata bisericii cat si cele 2 strazi intre care se afla biserica, sunt inchise si devin pietonale.

Intrand in interiorul bisericii, constati o tacere impunatoare in contrast cu forfota orasului. Aici vei gasi picturi religioase pe peretii
acesteia, o cupola imensa, turnuri de unde rasuna clopote in timpul slujbelor, un altar impunator si multa liniste.

Statuia lui Mihai Viteazul (Piata Mihai Viteazu)

Localizare:
Statuia este amplasata in mijlocul pietei care ii poarta numele, fiind inconjurata de un mic parc in forma triunghiulara cu spatii verzi si
banci.

In spatele acesteia se afla vechiul Cinema Republica, locul unde anual se desfasoara festivale de film, cel mai cunoscut fiind Festivalul
International de Film Transilvania (TIFF)
Statuia lui Mihai Viteazul din Cluj Napoca este o opera a sculptorului Marius Butunoiu si a fost inaugurata la mijlocul anilor 1970.
 Mihai Viteazul a fost domn al Ţării Româneşti, cel care a unit pentru prima data cele trei provincii romanesti (Ţara Românească, Moldova
si Ardeal) in anul 1600.

Piata Unirii la fel ca si Piata Avram Iancu, este una dintre pietele vechi si centrale ale orasului Cluj Napoca, incarcate cu multa istorie si
cultura. Piata a fost renovata si s-a realizat un spatiu pietonal mai generos decat era initial.

Printre cele mai importante obiective turistice se regasesc:

- Monumentul Matei Corvin

- Biserica Sf. Mihail
- Cladirea vechiului Hotel Continental
- Vechea cladire a Primariei
- Banca Nationala a Romaniei
- Libraria Universitatii
- Muzeul de Arta si Palatul Banffy
- Vechiul Hotel Melody

Piata Unirii este inconjurata si de alte cladiri si foste palate impunatoare, cum ar fi:

- Palatul Rhedey
- Palatul Josika
- Palatul Wass
- Parohia Romano-Catolica
- Cladirile Gemene
- Casa Wolphard Kakas

In ultimii ani, Piata Unirii a fost considerat ca fiind punctul zero al intalnirilor tinerilor din oras, deoarece la monumentul Matei Corvin, in
spatele statuii „la coada calului”, asa cum mai este numit acest loc, tinerii din Cluj Napoca isi dau intalnire indiferent daca e zi sau noapte.

O data cu modernizarea si largirea spatiului pietonal, Piata Unirii a devenit un punct din ce in ce mai important al evenimentelor cotidiene
clujene.
În timp, piata a purtat mai multe denumiri. Numele originar al pietei a fost de Piaţa Mare (în timp ce centrul orasului vechi era Piaţa
Mică).

Din 1869 a devenit oficial Piaţa Principală. A fost Piaţa Regele Matei la cumpana secolelor XIX-XX, Piaţa Unirii in perioada interbelica.

Din anul 1945 a purtat pana în anul 1999 numele de Piaţa Libertatii, pentru ca dupa aceasta sa-si reia denumirea din perioada interbelică
de Piaţa Unirii.