1. Ce reprezintă degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV)?

DMLV - o patologie ce afectează zona maculară ce progresează şi se manifestă prin procese

degenerative cronice în epiteliul pigmentar, membrana Bruch şi stratul choriocapilar adiacent retinei.

Grupa de risc (> 50 ani) (1/3) 30% din populație

Forma exudativă 50-55 ani– 0,2% ; Mai mult de 70 ani – 6,2%
> 70% a pacienților cu forma exudativă devin invalizi
timp de 2 ani
Factorii de risc :vârsta, fumatul, alcoolul, hipertensiunea arterială și alte dereglări de proveniență
Ateriosclerotice, nivelul scăzut de antioxidanți, întrebuințarea grăsimilor (grăsimi saturate,
colesterol), majorarea indicelui masei corporale, markerii inflamației, factorului ereditar, expunerea
la acțiunea razelor solare

ACUZE:Scăderea AV, Metamorfopsii, Micropsii, Macropsii, Scotom central

2. Cum isi modifica cristalinul curbura pentru vederea de aproape?

Cristalinul își modifică curbura pentru ca imaginea să se formeze clar pe retină. Astfel, pentru vederea de
aproape cristalinul se bombează, iar pentru vederea la distanță se aplatizează (alungește). La un ochi
normal imaginea se formează corect pe retină între distanțe de 10–15 cm și 6 m. Există un punct la care
cristalinul este bombat la maximum pentru vederea de aproape (10-15 cm). Pentru distante mai mari de 6
m vedem clar, fără să mai aibă loc aplatizarea lui, iar vederea se face fără efort.
3.Numiti grupa de risc si varsta pacientilor ce sunt afectati de DMLV?
Grupa de risc (> 50 ani) (1/3) 30% din populație
*Forma exudative 50-55 ani– 0,2%
*Mai mult de 70 ani – 6,2%
*> 70% a pacienților cu forma exudativă devin invalizi timp de 2 ani

4.Care sunt formele clinice ale cataractei?

*corticala- apare in 65% din cazuri , opacifierile sunt localizare in straturile externe ale
cristalinului, apare dupa 50 de ani si pacinetii acuza tulburari vizuale in dependenta de
densitatea opacifierii, puncte negre in campul vizual si o usoare miopie
*nucleara-apare in 25% din cazuri,evolutia este lenta si incepe la nivelul nucleului cristalinian si
apoi avanseaza spre partea periferica, pacientii acuza tulburari vizuale progresive, AV mai slaba
ziua, cataracta nucleara determina o miopizare tranzitorie.
*subcapsulara posterioara-este o forma clinica rara intalnita doar in 10% de cazuri, este
caracterizata prin tulburari de vedere pronuntate in special la distanta.
 5. Numiți factorii de risc în DMLV?
 vârsta
 fumatul, alcoolul
 hipertensiunea arterială și alte dereglări de proveniență ateriosclerotice
 nivelul scăzut de antioxidanți
 întrebuințarea grăsimilor (grăsimi saturate, colesterol)
 majorarea indicelui masei corporale
 markerii inflamației
 factorului ereditar
 expunerea la acțiunea razelor solare

6. Care sunt fazele evolutive ale cataractei?

• Incipientă- se caracteriza prin apariţia primelor focare de opacifiere în cristalin, acestea determinînd
tulburări vizuale neînsemnate. Pacientul acuză prezenţa unor puncte negre fixe în cîmpul vizual, fie o miopie
moderată inexistentă anterior, poliopie (vizualizarea unui obiect în mai multe exemplare, fenomenul fiind
datorat astigmatismului cristalinian).
• Intumescentă- opacifierea cristalinului progresează treptat. Se produce o hiperhidratare a
cristalinului, acesta se măreşte în volum. Camera anterioară se micşorează, se poate instala un glaucom
secundar tranzitoriu.
• Matură- se manifestă prin faptul că, după cîteva luni sau chiar ani de la debutul maladiei, are loc o
deshidratare a cristalinului. Acesta îşi recapătă mărimea, camera anterioară revine la dimensiunile normale.
Acuitatea vizuală diminuează pînă la percepţia luminii, iar cristalinul este totalmente opac.
• Hipermatură - caracterizată prin diminuarea volumului şi prin lichefierea masei cristalinului cu
nucleul flotant în sacul capsular.
7. Numiți acuzele în DMLV?

• Scăderea AV
• Metamorfopsii- vede imaginea deformată
• Macropsii- vede imaginea mai mărita decât în realitate
• Micropsii- vede imaginea mai micșorată decât în realitate
• Scotom central – prezenta unei pete în centrul imaginii

8. Care sunt simptomele cataractei congenitale?Diagnostic diferential.

 Se pare că bebelușul nu conștientizează la nivel vizual lumea înconjurătoare (dacă există

cataractă la ambii ochi)
 Pupila cenușie sau albă
 În fotografii absentează sau diferă pentru ambii ochi strălucirea pupilei “ochi roșii”
 Mișcări rapide neobișnuite ale ochilor (nistagmus)
Pentru a diagnostica o cataractă congenitală, copilul trebui să aibă o examinare completă a
ochilor de către un oftalmolog. De asemenea, este posibil ca copilul să fie examinat de un
medic pediatru cu experiență în tratarea afecțiunilor ereditare. De asemenea, pot fi necesare
analize de sânge sau radiografii.
Diagnosticul diferențial al pupilei albe include retinoblastom, retinopatie prematură,
coloboame corioretiniene, toxocariază, boala Coates, hemoragie vitroasă, toxocaroză,
cataractă congenitală. Se pot distinge printr-o examinare completă a segmentelor anterioare
și posterioare a ochiului, inclusiv și radiografie.
9.Ce reprezintă macula?
Reprezintă centrul polului posterior situat în axul optic al ochiului.
Pe secțiunea histologică are aspect de pîlnie și cuprinde aria centrală sau foveola și
aria perifoveolară.
La examen oftalmoscopic are aspectul unei mici pete de un roșu mai închis față de
retina înconjurătoare, ce se datorește abundenței de pigment la nivelul epiteliului
pigmentar.
 foveola
 fovea
 parafovea
 perifovea
10. Care sunt simptomele cataractei senile?
Manifestarea clinică esenţială a cataractei senile este diminuarea progresivă
a AV, cauzată de opacifierea cristalinului
Simptomele cataractei - Senile:
 Scăderea acuității vizuale pana la orbire
 Diplopie monoculară
 Alterarea percepției de culori
 Nu se asociază durerea sau alte semne inflamatorii
 11.Patogenia în DMLV.
DMLV- O patologie ce afecteaza zona maculara ce progreseaza si se manifesta prin
procese degenerative cronice in epiteliul pigmentar, membrana Bruch si stratul
coriocapilar adiacent retinei

Patogenia DMLV neexudativa se caracterizeaza prin modificări atrofice, hipertrofice la

nivelul epiteliului pigmentar a retinei (EPR) şi
membrana Bruch: druze, dispigmentare (hipopigmentare sau hiperpigmentarea
maculei), atrofia EPR şi coriocapilarelor (atrofia geografică sau negeografică) .
La DMLV exudativa se caracterizează prin decolarea EPR şi/sau neuroepiteliului,
decolare exudativ-hemoragică a EPR şi sau neuroepiteliul, ca urmare a exudatului din
neovasele coroidei. Mai întâi de toate neovasele cresc sub epiteliul pigmentar a retinei,
apoi îl penetrează şi ca urmare are loc decolarea de neuroepiteliu.

12.Care sunt indicatiile tratamentului medicamentos in cataracta?

Tratamentul medicamentos este indicat în următoarele cazuri:
1. în cataractă incipientă cu scop de a stopa opacifierea cristalinului;
2. în lipsa de ameliorare a acuităţii vizuale ca rezultat al intervenţiei chirurgicale (în patologia
fundului de ochi şi a nervului optic);
3. refuzul tratamentului chirurgical;
4. intervenţia chirurgicală nu va spori considerabil acuitatea vizuală, prognostic nefavorabil
pentru pacient (în lipsa deficienţilor vizuale considerabile);
5. prognostic vizual incert.

Oftan-Catachrom (adenozin+nicotinamid+citocrom C)– indicat preponderent în cataractele

subcapsulare (cupuliforme). Ameliorează procesele metabolice şi oxidative.
Azapentacen – stopează procesul de formare a complexelor chinone, acţionează asupra
opacifierilor cristalinului în diferite straturi.
Sol. Taurină – aminoacid, conţine sulf. Stimulează procesele regeneratoare în cristalin,
ameliorează metabolismul.
13. Caracterizați retina (anatomic, grosime)
Retina – este o membrana nervoasa, care se extinde de la papila NO pana la pupila. Aparține
SNC. Diametru 4 cm. Fixarea la niv NO si ora serrata.
2 foițe: externă – epiteliu pigmentar
internă – retina neuro-senzorială
Din punct de vedere oftalmoscopic la nivelul retinei se desting o serie de structuri:
Papila optica(pata oarba, discul NO) – locul pe unde fibrele NO ies din go. (aspect rotund/oval,
bine conturat, d-1-1.5mm, de culoare galben-rozata.
Macula la nivelul polului posterior, pe axul optic al ochiului. In regiunea centrala – o depresiune
– fovea centralis (0.4-0.7 mm2)
Retina periferica. Dincolo de ecuator retina se subtiaza si pierde progresiv elementele senzoriale
si nervoase.
Pe secţiune, elementele histologice ale retinei pot să fie sistematizate în 10 straturi, care de la
nivelul coroidei sunt următoarele:
epiteliul pigmentar
stratul conurilor si bastonasilor
membrana limitanta externa (fibrele celulelor Muller)
stratul granulos extern
stratul plexiform extern
stratul granulos intern
stratul plexiform intern
stratul celulelor ganglionare
stratul fibrelor optice
membrana limitanta interna
Grosimea retinei la ora serrata – 125 microni
Grosimea la macula – 350 microni
Grosimea in foveola – 90 microni
Grosimea in apropiere papila NO = 560 microni – cea mai groasă

14.Care sunt contraindicatiile tratamentului chirurgical in cataracta?

Refuzul pacientului, pacient inconstient, necooperat.
Patologii concomitente( HTA necontrolata, hiperglicemie, anemii severe, psihoza).
Infectii acute , inclusiv oculare in stadiu activ (uveite, conjunctivite, keratite, blefarite)
Insamantare din sacul conjunctival cu cresterea florei in caz de monoculus.
 15.Ce reprezintă lipofuscina?
Ca urmarea formării radicalilor liberi are loc formarea stresului oxidativ, ca
urmare acesta duce la acumularea de lipofuscina( este numit si pigmentul
îmbătrinirii)
Lipofuscina – biomarcher a îmbătrînirei celulare și un indice integral a gradului de
afectare  ca urmare a procesului oxidării. Se formează în celulele stratului
pigmentar a retinei. Cu vîrsta toate celulele epiteliului pigmentar  a retinei
acumulează lipofuscină.

Lipofuscina conține multiple componenete: 

 acizi grași polinesaturați, 
 retinoizi, 
 proteine, 
(aproximativ zece diverse molecule )
Lipofuscina se mai numeste pigment lipoprotidic sub formă de granule rotungite
de culoare gălbuie(aurii) sau  cu nuanță cafenie, înconjurate de membrane lipidice,
în citoplasma celulelor. 
Are proprietăți fluoresceinice => se vizualizează la examenul angiofluorografic.
Lipofuscina se acumulează și în alte celule (nervoase, cardiace, hepatocite).

16.Ce tipuri de interventii chirurgicale pentru cataracta cunoasteti?

 Extracţia intracapsulară la ora actuala valoare mai mult istorica. Posibile

indicatii sunt prezenta unui cristalin luxat sau subluxat, absenta aparaturii necesare
pentru alte tipuri de operatii. Are loc extractia cristalinului cataractat cu tot cu
capsula, ligamentele se rup, este posibil sa se rupa si hialoida anterioara cu
expulsie de corp vitros in camera anterioara.
Pacientul ramane afak sau i se implanteaza o lentila cu fixare sclerala
 Extracţia extracapsulară – tehnică clasică.
S-a impus comparativ cu extracția intracapsulară deoarece se realizează printr-o
incizie mai mica si pastreaza capsula posterioară pe loc, permitand inserția unui
cristalin de camera posterioară.
 Extracţia extracapsulară prin facoemulsificarea. - procedura de baza în chirurgia
cataractei. Tehnică modernă, miniinvazivă, prin incizii mici => riscul de a induce
astigmatismul postoperator este indus, recuperarea postoperatorie foarte rapida,
riscul de endoftalmita mic.
 Extracţia extracapsulară laser asistata asociata cu facoemulsificarea
(femtosecond laser pentru capsulorexis si divizarea nucleului).
17-18

17. Tehnica facoemulsificarii. !

Facoemulsificare presupune o incizie (tăietura) la marginea corneei de 2,2 - 3,2
mm si alte doua mici incizii de câte 1,2 mm. Prin incizia mai mare, se introduce
sonda cu ultrasunete, cu ajutorul căreia se topește cristalinul cataractat, dar se si
aspira materialul "topit", lăsând un loc gol, numit "sacul cristalinului", in care se
va implanta cristalinul artificial foldabil. Acesta din urma se introduce pe incizia de
2,2 - 3,2 mm, iar in sac, el se va defolda, luând forma si dimensiunile finale, in
locul fostului cristalin natural.

18.Ce reprezintă druzele?

Ca urmare a dereglărei sistemei antioxidante și a oxidării active a radicalilor
liberi se formează – druze
DRUZE - acumulări exudative extracelulare situate între stratul intern de
colagen a memranei Bruch și membrana bazală a epiteliului pigmentar a
retinei
Druzele moi:
• Dimensiuni mai mari de ≥50 microni în diametru
• Contur neclar
• Crește riscul progresării pînă la stadiul tardiv a DMLV
(AV↓) (atrogia geografică; neovascularizarea coroidală)
• Se pot contopi și duce la dezvoltarea decolării epiteliului pigmentar a
retinei
• Druzele dure:
• Focare mici, gălbui, cu contur clar
• Dimensiuni mai mici de ≤ 50 microni în diametru
Proces satisfăcător
19. Clasificarea DMLV.
Neexudativă sau predisciformă
Exudativă sau disciformă:
-Stadiul de decolare exudativă a epiteliului pigmentar a retinei (EPR)
-Stadiul de decolare exudativă a neuroepiteliului
-Stadiul neovascular
-Satdiul de decolare exudativ-hemoragică a EPR și neuroepiteliului
Cicatrice (finală)
20.Ce tipuri de cristaline artificiale cunoasteti?
1.Foldabile
• Avantaje: a. Incizii mici, mai putin de 3 mm
b. Timp de recuperare postoperatorie mai scurt
2.Dure/ rigide
a.de camera anterioară
-Se folosesc în situația în care sacul cristalinian este afectat și nu mai poate fi folosit pentru susținerea
cristalinului
artificial.
-Acest tip de cristalin se fixează în fața irisului
a.de camera posterioară
-Se implantează ca și cristalinele foldabile, în locul cristalinului natural
-Se pot implanta dupa Extractia extracapsulara clasica a cataractei
-Cele cu fixatie sclerala se implanteaza in caz de lipsa sacului capsular si bresa de capsula posterioara
 21. Enumerați metodele de examinare în DMLV.)

 anamneza
 vizometria cu și fără corecţie optimă
 testul Amsler
 autorefractometria
 perimetria computer
 ex.vederii cromatice
 oftalmoscopia directă şi indirectă
 biomicroscopia

Tehnici speciale:

- Fotografierea fundului de ochi

- Angiografia fluorescentă

-Tomografia prin coeerenţă optică

AREDS 1.
 Anamneza (prezența factorilor de risc)
 AV corecția maximă, de aproape, la distanță
 Test Amsler
 Examinarea minuțioasă a zonei maculare în midriază medicamentoasă maximală
(biomicroftalmoscopia, oftalmoscopia directă)

AREDS 2
 Anamneza (prezența factorilor de risc)
 AV cu corecție maximă, de aproape, la distanță
 Test Amsler
 Examinarea minuțioasă a zonei maculare în midriază medicamentoasă maximală
(biomicroftalmoscopia,oftalmoscopia directă)
 Pentru evidența în dinamică enecesar de efectuat perimetria computerizată a
zonei centrale a retinei, în caz de distrucție EPR se va efectua angiografia
fluorescentă.

AREDS 3
 Anamneza (prezența factorilor de risc)
 AV cu corecție maximă, de aproape, la distanță
 Test Amsler
 Examinarea minuțioasă a zonei maculare în midriază medicamentoasă maximală
(biomicroftalmoscopia)
 Pentru evidența în dinamică e necesar de efectuat perimetria computerizată a zone
centrale a retinei, angiografia florescentă, tomografia în coerență optică,
electroretinografia.
 Consultația cu medicul specialist pentru a efectua lasercoagularea druzelor care
cresc.

AREDS 4
 Anamneza (prezența factorilor de risc)
 AV cu corecție maximă, de aproape, la distanță
 Test Amsler
 Examinarea minuțioasă a zonei maculare în midriază medicamentoasă maximală
(biomicroftalmoscopia)
 Pentru diagnostic și evidența în dinamică e necesar de efectuat perimetria
computerizată a zonei centrale a retinei, angiografia florescentă, tomografia în
coerență optică (alegerea metodelor de diagnostic și evidența în dinamică depinde
de forma DMLV)
 Consultația cu medicul specialist pentru a efectua lasercoagularea, introducerea
intravitrian a Anti VEGF sau alte manipulații.

22. Caracterizați forma atrofică în DMLV.

Neexudativă (uscată) – (80-90% din pacienţii cu DMLV) se caracterizează

prin modificări atrofice, hipertrofice la nivelul epiteliului pigmentar a retinei
(EPR) şi membrana Bruch: druze, dispigmentare (hipopigmentare sau
hiperpigmentarea maculei), atrofia EPR şi coriocapilarelor (atrofia geografică
sau negeografică).

La 10-20% din bolnavii cu DMLV, forma neexudativă treptat va trece în

forma exudativă, care se caracterizează prin neovascularizaţia patologică a
coroidei (Tielsch, 1995).
23. Care grupuri de medicamente se prescriu obligator postoperator in cataracta?
In urma chirurgiei cataractei pacientului i se indica picaturi ce contin antiinflamator, si antibiotic, sau
antiinflamatoare nesteroidiene aceste preparate au ca scop :

•Previnerea si tratamentul dureri și inflamației postoperatorii asociate intervenției chirurgicale

•Scaderea riscului de dezvoltare a edemului macular postoperator

In unele cazuri se prescriu analogi de prostoglandine care cresc fluxul natural de lichid de la nivelul
ochiului in circulatia sangvina Si beta-blocante care incetinesc formarea de lichid in ochi

24.Caracterizați forma exsudativă în DMLV.

Exudativă (umedă) (10-20% din pacienţii cu DMLV) se caracterizează prin decolarea EPR şi/sau
neuroepiteliului, decolare exudativ-hemoragică a EPR şi sau neuroepiteliul, ca urmare a exudatului din
neovasele coroidei. Mai întâi de toate neovasele cresc sub epiteliul pigmentar a retinei, apoi îl
penetrează şi ca urmare are loc decolarea de neuroepiteliu.

Ex: DMLV ambii ochi, forma exudativă OD, neexudativă OS(druze moi) DMLV ambii ochi, membrană
neovasculară subretiniană fibroasă la OD și decolare de EPR OS.

Tratamentul DMLV f.exudativă: Scopul de bază (în corespundere cu patogeneza) în tratamentul DMLV
f.exudativă este de a acționa asupra neovascularizării coroidei, de a împiedica procesul dezvoltării
neovaselor și a permiabilității crescute a peretelui vascular.
27) Caracterizați tratmentul în forma atrofică a DMLV.
Tratamentul este direcționat spre: Profilaxie, încetinirea formării druzelor, depuneri de lipofuscină,
majorarea densității epiteliului pigmentar a retinei – ce duce la preîntămpinarea dezvoltării modificărilor
degenerative în retină (maculă).
o Se utilizeaza preparate: bioreglatori peptidici, antioxidanti (Retinalamin, Lutein, Zeaxantin,
anticianoidici)
o Administrarea de suplimente a vitaminelor si antioxidantilor cum ar fi- Vitamina C, E, Zn, Sn).
o Dieta bogata in carotinoizi
o Administrarea Lutein-Zeaxantin pacienților cu DMLV corespunde tuturor normelor de siguranță și
permit încetinirea evoluției bolii.
o În profilaxia și tratamentul DMLV un rol importan îl au bioflavonoizii și antocianozidele.
Antocianozidele (Extract de afine, coacăză neagră, semințe de sruguri de viță-de-vie). Ele au
proprietatea de acumulare în țesuturile globului ocular, micșorează fragilitatea vaselor sangvine,
îmbunătățesc conexiunea țesuturilor, au efect antioxidant destul de pronunțat.

28) Caracterizați tratmentul în forma exsudativă a DMLV.

Scopul de baza in tratamentul DMLV f. Exudativa este de a actiona asupra neovascularizarii coroidei, de a
impiedica procesul dezvoltarii neovaselor si a permiabilitatii crescute a peretelui vascular.
o Tratamentul medicamentos cu inhibitorii angiogenezii (Anti-VEGF) - prezintă cele mai bune
rezultate asupra acuității vizuale după tratament. Efectul de bază a inhibitorilor angiogenezei este
îndreptată asupra legării și inhibiții factorului biologic activ endotelial de creștere (VEGF). În așa
mod acționează nemijlocit supra cauzei dezvoltării neovaselor, are proprietatea nu numai de stopare
a dezvoltării neovaselor, dar și preîntîmpinarea dezvoltării lor.
o Terapia fotodinamica- Utilizarea laserului cu energie joasă asupra sectorului afectat după
introducerea intravenoasă în prealabil a ,,Vertoporfin,, La introducere, preparatul se acumulează
selectiv în endoteliul vaselor membranei neovasculare. Aplicarea laser asupra focarului coroidei
neovasculare se efectuiază peste 15 min, are loc o acțiune selectivă asupra țesutului-țintă, protejînd
țesutul sătătos ducand la obliterarea neovaselor. Una din celea mai puțin traumatice metode de
tratament.
o Tratament Laser (Laserocoagularea- se utilizeaza cu scopul lichidării edemului macular.
Lasercoagularea duce la distrugerea celulelor retinei și formare de cicatrice, cu pastrarea foveei.,
Termoterapia transpupilara)
o Tratament chirurgical – înlăturarea membranei neovasculare subretinale, (translocarea maculei,
transplantarea de EPR)
o Tratament combinat
30.Caracterizati druzele dimensiuni,amplasare.
Druze-acumulări exudative extracelulare situate între stratul intern de colagen a memranei Bruch și
membrana bazală a epiteliului pigmentar a retinei. Ce apar ca urmare a dereglărei sistemei antioxidante
și a oxidării active a radicalilor liberi

Se cunosc: druze moi si druze dure

Druze moi:
a. Dimensiuni mai mari/ egale de 50 microni in diametru
b. Contur neclar
c. Creste riscul progresarii pana la stadiul tardiv a DMLV
d. AV joasa (atrogia geografica, neovascularizarea croidala)
e. Se pot contopi si duc la dezvoltarea epiteliului pigmentar a retinei

Druze dure:

a. Foarte mici, galbui, cu contur clar

b. Dimensiuni mai mici / egal de 50 microni in diametru
c. Proces satisfacator
25. Care sunt complicatiile intraoperatorii ale cataractei?
Hemoragii intraoculare : în forma de hifem(cam anter), hemoftalm (cam vitrosului), hemoragii retinale.

Leziuni ale membranei Descemet.

Scurgere de vitros (ruptura capsulei posterioare, lexația și subluxația cristalinului cataractat in vitros)

Prolaps irian (des)

26. Numiți principiile de bază în tratamentul DMLV

-Timp
- Patogenetic
-Diferential (stadiu si forma ptologiei)
-Durabilitatea
-Complex(conservativ ,lase , chirurgical)