UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

MASTER:MANAGEMENTUL RESURSELOR SI ACTIVITATILOR

TURISTICE

RELATIILE INTERNATIONALE

IN DOMENIUL TURISMULUI

FRANTA

Masterand:Maria-Luiza Nicolescu
I. INTRODUCERE

Turismul, la fel ca si alte activitati economice, se desfasoara in interiorul unui

mediu modelat de o multitudine de forte. Cererea si mai ales oferta de turism
international, adica localizarea celor doua capete ale unui flux turistic
international sunt influentate de actiunile si politicile guvernamentale. Chiar si
cele mai atractive destinatii nu au valoare de piata decat in conditiile existentei
unui cadru legal de organizare si functionare a industriei turistice nationale,
precum si a conditiilor adecvate cererii turistice externe.

Considerat de catre OMT ca una din importantele cai de crestere economica,

turismul a fost inclus de unele din statele lumii in strategia dezvoltarii economice
durabile10. Agenda 21 a OMT (Summit 1992), adoptata de 182 de guverne, a
stabilit ca:

a) organizatiile guvernamentale si reprezentantii profesiilor si firmelor din

industria turismului sunt obligate sa adopte toate procedurile, sa identifice toate
actiunile necesare pentru implementarea dezvoltarii turistice durabile.

b) companiile turistice vor avea drept misiune sa introduca in sistemul de

management al firmei obiectivele dezvoltarii turistice durabile, sa ofere solutii in
ramura respectiva pentru rezolvarea problemelor generate de activitatea turistica
spontana sau necontrolata care pot sa prejudicieze mediul economic, social,
natural si cultural.

In vederea obtinerii unor efecte benefice de durata, OMT a recomandat

implicarea tuturor sectoarelor si membrilor societatii in actiunile de promovare a
dezvoltarii turistice durabile. Un rol determinant il are statul in cadrul functiei sale
de coordonator al dezvoltarii turistice.

O categorie de forte cu impact major asupra directionarii circulatiei turistice

internationale cuprinde ansamblul de politici, legi, reglementari si alte initiative si
actiuni ale guvernelor care sa favorizeze primirea fluxurilor de turisti si
desfasurarea activitatii
economice.
II. PREZENTAREA GENERALA A FRANTEI

Geografie

Franta continentala

Desi marea parte a teritoriului francez (Franta metropolitana; in franceza: la

Métropole, sau France métropolitaine) se afla in vestul Europei, Franta este
constituita si din teritorii aflate in America de Nord, Caraibe, America de Sud,
vestul si sudul Oceanului Indian, nordul si sudul Oceanului Pacific, si Antarctica,
aici insa suveranitatea este exercitata in cadrul Tratatului Antarcticii.

Franta metropolitana se intinde de la Marea Mediterana la Canalul Manecii si

Marea Nordului si de la Muntii Alpi si Raul Rin pana la Oceanul Atlantic. Datorita
formei geometrice a teritoriului Frantei continentale, tara este denumita colocvial
ca Hexagonul (franceza: L'Hexagone). Se invecineaza cu: Belgia (620 km),
Luxemburg (73 km), Germania (450 km), Elvetia (572 km), Italia (515 km),
Monaco (4,5 km), Andora (57 km) si Spania (650 km). Franta are frontiere cu
Brazilia (700 km), Surinam (520 km)[5] si o frontiera nematerializata cu Antilele
Olandeze (10,2 km) in Insula Sfantul Martin.

Franta poseda o larga varietate de relief, de la campiile din nordul si vestul tarii
pana la lanturile muntoase din sud (Muntii Pirinei) si sud-est (Muntii Alpi), acestia
din urma avand cel mai inalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4810 m). Mai
exista regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Muntii Vosgi, precum si
largi bazine ale unor rauri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne si Sena.
Suprafata totala a Frantei metropolitane este de 551.659 km² Franta fiind clasata
astfel ca al 47-lea stat dupa suprafata. Suprafata totala, ce cuprinde toate
regiunile, colectivitatile si teritoriile de peste mari, este de 674.843 km², ceea ce
reprezinta 0,45% din suprafata totala a uscatului de pe Pamant. Zona Economica
Exclusiva a Frantei o claseaza pe aceasta pe locul al doilea, dupa Statele Unite
si inaintea Australiei cu o suprafata totala de 11.035.000 km², ceea ce reprezinta
8% din totalul Zonelor Economice Exclusive[6].

Diviziuni administrative

Cele 22 de regiuni si 96 de departamente ale Frantei metropolitane.

Franta este divizata din punct de vedere adminisatrativ in 26 de regiuni: 22 se

gasesc in cadrul Frantei metropolitane (21 situate in partea continentala plus
Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mari. Aceste 26 de regiuni se subdivid in
100 de departamente .Departamentele se subdivid in arondismente alcatuite din
cantoane si comune. Trei comune, Paris, Lyon si Marsilia sunt subdivizate la
randul lor in arondismente municipale.

Economie
Economia Frantei este o combinatie de multe intreprinderi private (peste 2,5
milioane companii inregistrate) si de importante (dar in scadere) interventii ale
guvernului care pastreaza o influenta puternica asupra anumitor sectoare
economice fiind principalul actionar la numeroase societati considerate drept
strategice (cale ferata, electricitate, contructii de aeronave, etc.). Totusi guvernul
a inceput sa isi relaxeze controlul asupra anumitor sectoare si a inceput sa
vanda o parte din actiunile sale la anumite companii cum ar fi France Télécom,
Air France, precum si numeroase societati din domeniul asigurarilor, finantelor si
din industria apararii.

Franta este membra din G8, grupul celor mai industrializate natiuni, fiind
considerata in 2005 ca cea de a sasea economie mondiala dupa Statele Unite,
Japonia, Germania, China si Regatul Unit. Franta este una dintre cele 11 tari din
Uniunea Europeana care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta
inlocuind complet Francul Francez la inceputul anului 2002.

Conform Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, in anul 2004

Franta a fost cel de al 5-lea exportator mondial si cel de al patrulea importator
mondial de bunuri fabricate. In 2003 Franta a fost cel de al doilea recipient de
investitii straine direct dintre tarile OCDE cu 47 miliarde dolari inaintea Statelor
Unite, Japoiniei, Regatului Unit sau Germaniei, iar companiile franceze au
investit in acelasi an 57,3 miliarde dolari, Franta fiind astfel al doilea cel mai
important investitor direct dintre tarile OECD, dupa Statele Unite. In 2005 raportul
OCDE asupra tarilor G7 clasa Franta pe primul loc in ceea ce priveste
productivitatea (masurata ca PIB per ora lucrata). [7] In 2004, PIB-ul per ora
lucrata in Franta era de 47,7 dolari, mai mult decat in Statele Unite(46,3$),
Germania (42,1$), Regatul Unit (39,6$) sau Japonia (32,5$). [8]
La Défense, Paris este principalul centru al economiei franceze.

In ciuda acestor cifre, PIB-ul per locuitor in Franta este semnificativ mai mic
decat cele din alte state din OECD, fiind comparabil cu cel al tarilor dezvoltate
din UE, situat la aporximativ 30% din cel al Statelor Unite. Motivul este faptul ca
procentajul populatiei franceze in activitate este mai mic decat cel din alte tari,
astfel incat PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic, in ciuda productivitatii ridicate.
Dintre tarile OECD Franta are unul dintre cele mai mici procente de populatie
lucratoare cu vartsta intre 15 si 64 de ani, de doar 68.8% in 2004, fata de 80% in
Japonia, 78,9% in Regatul Unit, 77,2% in SUA si 71% in Germania. [9] Acest
fenomen se datoreaza somajului relativ important: 9% din populatia activa,
posibilitatea facila de a prelungii studiile si ajutoarele din partea guvernului, din
ce in ce mai rare in ultima vreme, pentru ca angajatii din anumite domenii sa
poata iesi la pensie mai repede.

Cu peste 75 milioane de turisti straini in anul 2003, Franta este clasata ca prima
destinatie turistica din lume. La aceasta se adauga procentul important de
francezi ce isi petrec vacantele in diferite regiuni ale tarii. Atractivitatea turistica
se explica prin marea varietate de puncte de interes si prin numarul lor foarte
mare la care se adauga diversitatea peisajelor, bogatia patrimoniului si climatul
temperat precum si facilitatilor de acces si a infrastructurii turistice si de transport
foarte bine dezvoltate. Parisul si imprejurimile sunt destinatia cea mai importante
urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de Azur si
statiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase
destinatii. In anul 2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB si a angajat
aproximativ 700.000 persoane in activitati direct legate de acesta.

Franta are o importanta industrie aerospatiala reprezentata de concernul

european Airbus si este isngura putere europeana (in afara de Rusia) care are
propria sa baza de lansare de rachete spatiale (Centre Spatial Guyanais). Franta
este de asemenea cea mai independenta tara din punct de vedere engergetic
dintre tarile Europei de Vest datorita investitiilor importante in domeniul energie
nucleare, lucru care face din Franta unul dintre cei mai mici producatori de gaze
cu efect de sera dintre cele mai industrializate natiuni din lume. Peste 80% din
nevoile de energie electrica ale tarii sunt prodse de centrale nuclearo-electrice
(86,9% in 2005).[10]

Procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea tehnologiilor moderne

si importantele subventii europene (aproximativ 14 miliarde dolari) au facut din
Franta principalul producator si exportator agricol din Europa si al doilea
exportator mondial de produse agro-alimentare dupa Statele Unite. Cu toate
acestea, datorita inaltului nivel de tehnologizare, sectorul primar al industriei nu
ocupa decat 4% din populatia activa. Principalele produse de export sunt graul,
pasaret, produse lactate, carne de vita si porc precum si renumitele vinuri
frantuzesti.

Transportul

Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltata cu un numar mare de

kilometrii de cale ferata, autostrazi si drumuri nationale si peste 400 de
aeroporturi.

Franta este renumita pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii
dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. Exista conexiuni cu toti vecinii sai, (cu
exceptia Andorei care nu poseda sistem de cale ferata), inclusiv cu Regatul Unit
prin intermediul Tunelului Canalului Manecii.

Piata auto este dominata de producatorii interni cum ar fi Renault (27% din piata
auto in 2003), Peugeot (20,1%) si Citroën (13.5%).[11] De asemenea, cu 70% din
masinile nou vandute in 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegerea
preferata, inaintea benzinei sau a GPL-ului.[12]

Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai
mare fiind Aeroportul International Charles de Gaulle in apropierea Parisului. Air
France este compania nationala, in curs de privatizare, parte a concernului Air
France-KLM, care este cea de a treia companie mondiala de transport
aeronautic. Pana in Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existand
in continuare peste 14.000 km de canale si cursuri de apa navigabile, din care
peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Exista numeroase porturi, Le Havre,
Saint-Nazaire, Bordeaux si Marsilia fiind printre cele mai importante.

Demografie

Evolutia demografica intre 1961 si 2003. Populatia in mii de locuitori.

Franta avea o populatie de 62.998.773 locuitori la data de 1 ianuarie 2006, din

care 61.166.822 erau in Franta metropolitana [13], ceea ce corespunde la
aproximativ 1% din populatia mondiala. Din 1801 s-a organizat, la intervale
regulate cate un recensamant national general, din 2004 acesta devenind
permanent.

Cresterea demografica inregistrata de Franta este una dintre cele mai dinamice
din Europa si este datorata unui nivel al natalitatii superior mediei europene si
unui sold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). In ceea ce
priveste fecunditatea, aceasta se claseaza printre primele in Europa, cu 2,01
copii per femeie in anul 2006; doar Albania, Muntenegru si Islanda avand indici
de fecunditate mai mari. In plus, datorita cresterii sperantei de viata, se
inregistreaza o crestere a proportiei de persoane in varsta, fenomen cunoscut
sub numele de pappy boom si este datorat ajungerii la varsta a treia a generatiei
baby boom din anii 1950.

Limba franceza este singura limba oficiala din 1992, astfel ca Franta este singura
tara din Vestul Europei (cu exceptia microstatelor) care are o singura limba
recunoscuta oficial. Cu toate acestea, in Franta se voresc 77 limbi regionale [14]
care nu au nici un statut oficial, dar in ultima vreme au inceput sa fie predate in
unele scoli. Alte limbi straine, cum ar fi limba portugheza, limba italiana, limba
araba si altele, sunt vorbite de diferitele colectivitati de imigranti.

III. RELATIILE EXTERNE ALE FRANTEI

Franta este membru fondator al Natiunilor Unite si este unul dintre cei cinci
membrii permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU cu drept de veto asupra
deciziile acestora. Franta participa de asemenea in majoritatea agentiilor ONU si
este una dintre marile puteri in ceea ce priveste relatiile internationale, avand o
importanta majora in Africa si in Orientul Mijlociu.

Relatiile externe

Europa

Franta este una dintre marile puteri din Europa de Vest datorita dimensiunii,
pozitiei, economiei, armatei si a politicilor pe care aceasta le duce in domeniul
energetic si in afacerile europene. Este unul dintre principalii sustinatori ai unei
Uniuni Europene puternice pe plan global, din punct de vedere economic si
politic.

In cadrul Uniunii Europene se considera ca relatia acesteia cu Germania este

unul dintre principalele motoare ale functionarii acesteia. Cooperarea dintre
acestea in perioada de dupa cel de al doilea razboi mondial a inlocuit cu succes
situatia tensionata dintre acestea existenta din Secolul XIX pana la acel moment.
Aceasta se materializeaza printr-o puternica integrare intre economiile celor doua
tari, prin participarea la numeroase programe de securitate comuna si prin
numeroase activitati culturale comune printre care functionarea postului de
televiziune cultural arte si editarea recenta a unui manual de istorie comun.

Relatiile Frantei cu Spania sunt foarte importante de asemenea in contextul

existentei terorismului basc pe teritoriul celor doua tari. De asemenea aceste
doua tari duc o politica europeana similara.

Relatiile Frantei cu Regatul Unit sunt mai tensionate datorita unei perioade mai
lungi de animozitate intre cele doua tari.

Orientul mijlociu

Inca de la sfarsitul perioadei Imperiului Otoman in a doua jumatate a secolului

XIX Franta a aratat un interes deosebit pentru regiune. Constructia Canalului Sez
de catre francezi a dus insa la o rivalitate cu Regatul Unit asupra controlului
zonei. In timpul celor doua razboaie mondiale in regiune au avut loc numeroase
conflicte, in perioada interbelica Franta reusind sa obtina controlul asupra Siriei si
Libanului, acestea devenind colonii franceze. Dupa 1945 coloniile au devenit
state independente, dar tentativa de ocupare a canalului Suez din 1956-1957,
apropierea dintre Franta si Israel precum si Razboiul din Algeria au redus
prestigiul Frantei in regiune.

Africa

Franta joaca un rol important in Africa, in special in fostele ei colonii, prin

intermediul a numeroase programe de ajutor, activitati comerciale, intelegeri
militare si activitati culturale. In fostele colonii unde Franta a pastrat o prezenta
importanta aceasta contribuie la stabilitatea politica, militara si sociala tarilor
repsective. Organizatia Internationala a Francofoniei a fost creeata initial pentru
a incuraja aceste schimburi si la initiativa a numeroase tari africane.

Asia

Franta are numeroase relatii comerciale si politice cu tarile din Asia, in special cu
Republica Populara Chineza, Japonia si tarile din Asia de Sud-Est. In China,
Franta incearca sa isi mareasca prezenta comerciala unde a devenit un
competitor important al companiilor americane, in special in domeniul
aerospatial, al tehnologiei de varf si al bunurilor de lux. In Asia de Sud-Est,
Franta a fost arhitectul Acordurilor de la Paris ce au incheiat conflictul din
Cambodgia.

Recent, relatiile dintre Franta si Japonia sunt foarte apropiate, existand

numeroase schimburi comerciale si culturale intre cele doua tari. Cele doua tari
lucreaza impreuna in cadrul proiectelor de dezvoltare a energiei nucleare iar
ideile culturale si culinare sunt foarte mult impartasite. Astfel, filmele animate
japoneze sunt foarte populare in Franta iar numeroase personaje istorice
franceze au servit drept model pentru diverse programe de divertisment
japoneze. Totodata Franta este una din principalele destinatii ale turistilor
japonezi, iar presedintele francez, Jacques Chirac este considerat un japanofil,
vizitand Japonia de peste 40 de ori, probabil mai mult decat orice alt lider
mondial.

America de Nord

Franta a avut intotdeauna relatii foarte apropiate cu tarile din America de Nord.
Relatiile cu Canada sunt in general foarte apropiate, dingurele diferenduri fiind
legate de statutul provinciei Quebec si de pretentiile zonei economice exclusive
din jurul insulelor Saint Pierre si Miquelon aflate in largul coastelor Labradorului.

Statele Unite au relatii mai apropiate cu celelalte mari puteri europeene: Regatul
Unit si Germania, in timp ce Franta este principalul sustinator al unei Uniuni
Europene puternice care sa contrabalanseze influenta americana. In ciuda
acestor animozitati relatiile dintre cele doua tari au ramas foarte apropiate si au
inceput sa se normalizeze, exemplu fiind lucrul in comun pentru rezolvarea
conflictului israelo-libanez din 2006.

Oceania

Franta are o prezenta importantain Oceania datorita numeroaselor Colectivitati

franceze de peste mari: Noua Caledonie, Polinezia Franceza si Wallis si Futuna.
Din 1960 pana in 1995 Franta a desfasurat numeroase teste nucleara in regiune,
ceea ce a adus aprobul marilor tari din zona: Australia si Noua Zeelanda.
Incercarea de scufundare a vaporului Greenpeace Rainbow Warrior, in timp ce
acesta era stationat in Auckland, de catre serviciile secrete franceze in 1985 a
tensionat relatiile cu aceste taridar acestea s-au normalizat intre timp.
 IV. PROFILUL PIETEI TURISTICE FRANTA

1. PIATA TURISTICA LOCALA

A. SOSIRI TURISTI

Anul 2003 a reprezentat un an defavorabil pentru industria turistica mondiala.

Piata turistica franceza nu a putut evita consecintele evenimentelor
internationale : razboiul din Irak, epidemia de pneumopatie, atentatele teroriste,
totul pe un fond de conjunctura economica deprimanta.

De altfel, statisticile Organizatiei Mondiale a Turismului confirma aceste

constatatari : turismul mondial in cursul anului 2003 a inregistrat cea mai
puternica scadere din istoria sa, si anume de 1,2% fata de 2002, inregistrand 694
milioane de turisti.

In 2003, au sejurnat in Franta 75 de milioane de turisti straini, ceea ce

reprezinta o diminuare cu 2,6% fata de 2002. Scaderea numarului de sosiri este
mai putin accentuata decat volumul innoptarilor (-3,6%), iar durata medie a unui
sejur a scazut de asemenea, dar foarte putin.

Totusi, cu peste 75 milioane de turisti straini in anul 2003, Franta este clasata ca
prima destinatie turistica din lume. La aceasta se adauga procentul important
de francezi ce isi petrec vacantele in diferite regiuni ale tarii. Atractivitatea
turistica se explica prin marea varietate de puncte de interes si prin numarul lor
foarte mare la care se adauga diversitatea peisajelor, bogatia patrimoniului si
climatul temperat precum si facilitatilor de acces si a infrastructurii turistice si de
transport foarte bine dezvoltate. Parisul si imprejurimile sunt destinatia cea mai
importante urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta
de Azur si statiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai
prestigioase destinatii. In anul 2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB si a
angajat aproximativ 700.000 persoane in activitati direct legate de acesta.

CLASAMENTUL SOSIRILOR TURISTILOR STRAINI in Franta, in 2003, este

urmatorul:

1. Marea Britanie, Irlanda: 14,8 milioane

2. Germania: 14 milioane
3. Tarile de Jos : 12,5 milioane
4. Belgia/Luxemburg : 8,6 milioane
5. Italia/ Grecia : 8,6 milioane
6. Spania/ Portugalia : 3,4 milioane
7. SUA : 2,4 milioane
8. Japonia : 0,6%
9. Restul lumii : 10,6%
Mii sosiri
Tara de Sosiri Sosiri Sosiri Sosiri Sosiri Sosiri Sosiri Sosiri Sosiri Sosiri
provenienta 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
EUROPA 54,788 58,516 61,643 64,454 67,580 66,492 69,079 68,073 67,712 67,466
Marea Britanie 9,926 11,800 12,877 13,225 14,304 14,885 14,958 14,845 14,648 14,959
Germania 13,378 12,945 13,348 13,234 15,008 13,880 14,346 14,047 13,728 13,204
Austria 438 469 565 429 444 418 452 461 432 439
Olanda 8,115 8,589 10,207 10,752 10,774 11,776 12,631 12,486 12,387 11,639
Elvetia 3,737 3,524 3,506 3,531 3,463 3,296 3,074 3,002 3,079 3,007
Belgia si
Luxembourg 7,375 8,031 7,882 8,387 8,326 8,238 8,472 8,614 8,771 8,945
Spania 2,759 2,866 2,589 2,922 2,995 2,858 2,965 2,861 3,009 3,171
Grecia 273 310 406 391 405 379 503 496 506 527
Italia 5,299 6,323 6,481 7,897 7,869 7,058 7,874 7,511 7,400 7,200
Portugalia 474 486 573 600 613 585 607 586 596 582
Scandinavia(*) 1,319 1,454 1,369 1,313 1,490 1,465 1,526 1,518 1,468 1,542
Alte tari din
Europa 1,695 1,717 1,839 1,774 1,889 1,653 1,670 1,645 1,687 2,251
AMERICA 4,191 4,556 4,849 5,029 5,698 5,291 4,638 3,954 4,206 4,639
SUA 2,603 2,939 3,128 3,359 3,816 3,539 2,996 2,447 2,621 2,769
Canada 476 485 531 540 703 710 636 562 586 653
Alte tari din
America 1,112 1,132 1,190 1,130 1,180 1,042 1,007 945 999 1,218
ASIA DE EST SI
PACIFIC 1,986 2,036 2,140 2,261 2,352 2,113 2,080 1,890 2,057 2,605
Japonia 578 621 593 672 852 728 723 601 642 659
Alte tari 1,408 1,415 1,547 1,589 1,500 1,386 1,357 1,289 1,416 1,946
ORIENTUL
MIJLOCIU 262 273 234 233 399 325 249 210 237 289
AFRICA 996 1,030 1,064 981 1,074 920 924 889 895 977
Nespecificat 183 180 178 190 86 61 42 32 14 24
MONDIAL 62,406 66,591 70,109 73,147 77,190 75,202 77,011 75,048 75,121 76,000
* Danemarca, Suedia, Norvegia,
Finlanda, Islanda
In anul 2005 s-au inregistrat 76 milioane de sosiri ale turistilor internationali in
Franta. Incasarile au fost de 42,3 miliarde $, Franta clasandu-se pe locul 3 in
lume dupa SUA si Spania.

B. PLECARI TURISTI FRANCEZI

B.1. IN FRANTA

Anul 2003 confirma replierea francezilor in Franta, tendinta inregistrata inca din
anul 2001.

Astfel, conform cifrelor publicate de catre Observatorul National de Turism,

89,7% din sejururile francezilor in 2003 s-au derulat in Franta, fata de 88%
in 2002.

O usoara crestere care a adus beneficii touroperatorilor, pentru ca 6,9% din

francezii care si-au petrecut vacanta in Franta au folosit serviciile unei agentii de
turism sau touroperator fata de 2,2% in 2002.

B.2. IN STRAINATATE

Conform unei anchete a Institutului European IPK International, francezii au

realizat in 2003, 24 milioane sejururi in strainatate, ceea ce reprezinta o scadere
de 2% fata de 2002, din care 16 milioane au fost sejururi vacanta (scadere de
10% fata de 2002), 5,6 milioane alte tipuri de calatorii (+ 10% fata de 2002) si 2,3
milioane calatorii de afaceri (-5% fata de 2002).

Aceste statistici se coroboreaza cu cele ale Asociatiei Touroperatorilor (CETO),

care regrupeaza 50 touroperatori reprezentand mai mult de 80% din piata
franceza a turismului organizat. Astfel, CETO confirma o scadere medie de 7% a
activitatii touroperatorilor francezi (7.357.275 clienti ), afisand o scadere de 5%
(6.170.501 clienti) in comercializarea sejururilor si 16,4% in vanzarea biletelor de
avion. (1.186.774 pasageri).

Vanzarea forfait-urilor reprezinta in final 83% din activitatea globala a agentiilor

de turism. Franta, in ciuda unei scaderi a numarului de clienti de 4,3%, este pe
prima pozitie a clasamentului destinatiilor alese de francezi cu 3.228.168 clienti,
sau jumatate din vanzarile totale de forfait-uri.
Principalele destinatii (evolutia fata de 2002):

1. Spania : 7.732.190 (-5,10%)

2. Italia : 3.100.000 (+0,90%)
3. Marea Britanie : 3.075.000 (-0,10%)
4. Belgia: 940.628 (+3,50%)
5. Maroc: 916.147 (+4,40%)
6. Germania: 899.646 (+5,70%)
7. Portugalia: 866.921 (0,02%)
8. Tunisia: 833.989 (-5,80%)
9. Grecia: 735.568
10. SUA: 688.887 (-6,20%)

  23. Ungaria: 256.000 (+9,70%)

  24. Croatia: 220.636 (+65,20%)
  29. Republica Ceha: 193.215 (+4,30%)
  43. Romania: 101.080 (+10,1%)

In concluzie, preferintele francezilor se indreapta catre « Mediterana » (Spania,

Italia, Tunisia, Maroc), urmata apoi de celelalte tari europene., in timp ce in afara
Europei sunt alese SUA si Asia-Pacific.

Numarul
turistilor
francezi
Alte unitati de Numar de paturi in care isi
Hoteluri Numar de nopti
cazare structurile de cazare petrec
vacantele in
tara sau in
strainatate

2000 2005 2000 2005 2000 2005 2000 2005 2000 2005

28,5 29,9
19.315 19.811 8.900 9.244 1.532.000 1.740.000 191.073.000 198.039.000
mil. mil.

C. Balanta de plati, postul « Voyages » (venituri si cheltuieli)

Incasari, postul « Voyages » din balanta de plati

Scaderea frecventarii turistice se repercuteaza in mod natural asupra incasarilor

aferente postului « voyages » al balantei de plati, care corespunde cheltuielilor
efecuate de turistii si excursionistii straini in Franta.
Incasarile provenite de la principalii turistii straini in Franta, in milioane euro, sunt
urmatoarele :

 
Incasari 2002 Incasari 2003 Evolutie
2002/2003
Marea Britanie, Irlanda 5 338 5 126 -4,0%

SUA 5 176 4 090 -21,0%

Germania 3 927 3 889 -1,0%

Belgia, Luxemburg 3 099 3 177 +2,5%

Italia, Grecia 2 805 2 721 -3,0%

Tarile de Jos 1 931 1 922 -0,5%

Spania, Portugalia 1 644 1 628 -1,0%

Japonia 898 755 -16,0%

Restul lumii 9 373 9 040 -3,6%

 
Total 32 349 -5,4%

Concluzii:

 Incasarile aferente postului « Voyages » din balanta de plati se ridica la

32,3 miliarde euro in 2003 si sunt inferioare cu 5,4% celor din 2002.
 Scaderea cea mai pronuntata este la nivelul SUA. Timp de 30 de ani, SUA
a fost statul care a adus cel mai mult ca venituri turistice Frantei. In 2003,
pentru al doilea an consecutiv, incasarile britanice depasesc pe cele
americane.

2. Cheltuielile si soldul balantei de plati

Cheltuielile francezilor in strainatate au crescut foarte putin fata de 2002 (+0,6%).

Cheltuielile strainilor in Franta scazand, soldul postului « voyages » al balantei de
plati s-a degradat de o maniera neta : el trece de la 13,6 miliarde euros in 2002
la 11,6 miliarde euro in 2003, sau o scadere de 14,5%.
Cifrele sunt urmatoarele :

 Incasari: 32,3 miliarde euro

 Plati: 20, 7 miliarde euro
 Sold 2003 : 11,6 miliarde euro

D. Estimari

Topul estimat al primelor zece tari de destinatie turistica la nivelul anului

2020
Tabel 5
Rata
anuala de
Sosiri turisti Cota de piata
Loc Tara crestere
(mil.) (%)
1995-2000
(%)
1 China 137,1 8,6 8
2 SUA 102,4 6,4 3,5
3 Franta 93,3 5,8 1,8
4 Spania 71 4,4 2,4
5 Hong Kong 59,3 3,7 7,3
6 Italia 52,9 3,3 2,2
7 M.Britanie 52,8 3,3 3
8 Mexic 48,9 3,1 3,6
9 Fed. Rusa 47,1 2,9 6,7
10 Rep.Ceha 44 2,7 4
Total 708,8 44,2 -

Primele zece tari emitente de turisti, la nivelul anului 2020

Tabel 6
Loc Tara Total turisti (mil.)
1 Germania 163,5
2 Japonia 141,5
3 SUA 123,3
4 China 100
5 Marea Britanie 96,1
6 Franta 37,6
7 Olanda 35,4
8 Canada 31,3
9 Federatia Rusa 30,5
10 Italia 29,7
Total 788,9
2. PRODUSELE TURISTICE SOLICITATE PE PIATA

 Motivatia principala a consumatorului francez in alegerea unui serviciu

turistic este o motivatie hedonista, placerea de a cumpara fiind
primordiala. Dupa aceea urmeaza primul impuls, francezii lasandu-se
condusi de tentatie, pretul.
 Conform unei anchete al Observatorului CETELEM 3 clienti din 4 ar plati
mai mult pentru a obtine o calitate mai buna si mai mult de 1din 2 pentru
mai multe servicii si asistenta.
 Principalele asteptari ale turistului francez sunt urmatoarele:
 produse simple, care sa faciliteze viata cu preturi rezonabile;
 valorizarea serviciului;
 asistenta si personalizare importanta in alegerea produsului;
 produse autentice: turistul doreste sa fie actor, nu simplu spectator pasiv;
 atractia unei destinatii nu trebuie sa constea doar in frumusetea naturii, ci
si in bogatia si calitatea schimburilor cu locuitorii tarii respective.

 Si in anul acesta, se estimeaza ca un francez din doi a utilizatat serviciile

unei agentii de voiaj pentru organizarea calatoriei.
 In clasamentul diverselor conceptii despre consum turistic, francezii decid
sa consume pentru ca:
 vor sa-si faca placere din cand in cand;
 vor sa-si asigure confortul de care au nevoie;
 vor sa participe la sprijinirea economiei;
 vor sa-si satisfaca aspiratiile personale;
 vor sa evite cheltuielile inutile.

 In 2003, francezii au preferat circuitele turistice - 32% sejururilor la mare si

soare - 26% si vizitelor culturale -25%.
 In cazul plecarilor in afara Frantei, francezii utilizeaza masiv serviciile
agentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia
unui profesionist in turism, 38% din calatorii cuprinzand un forfait: calatorie
- transport si sejur.
 Conform unui sondaj efectuat de revista de specialitate « L’Echo
Touristique », pe un esantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3
% din agenti interogati distribuie intre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o
singura brosura si 6,4% intre 3 si 5 brosuri. In concluzie, francezii prefera
consultarea unei brosuri decat Internet-ul.
 Descoperirea unor tari straine nu este privita numai ca o relaxare, face
parte si din viata sociala si de loisirs, devenind la fel de importanta ca locul
de munca.

3. PRINCIPALELE AGENTII DE VOIAJ

A. Activitatea agentiilor de voiaj in Franta

  In 2003, pentru al doilea an consecutiv, cifra de afaceri anuala globala a
agentiilor de voiaj a scazut (-2%) : ticketing-ul a scazut cu 1,5%, in timp ce
revanzarea sejururilor forfait a scaut de asemenea cu 3,7%. Aceasta
slaba performanta este fara indoiala legata de conjunctura economica
defavorabila si de contextul international instabil (razboiul din Irak si
epidemia SRAS.
 Scaderea cea mai pronuntata a cifrei de afaceri s-a inregistrat in lunile
aprilie si august. Odata cu sfarsitul verii, activitatea agentiilor s-a revigorat,
mai ales pentru ticketing.
 In majoritatea sectoarelor legate turismului, indicele pretului de consum a
crescut mult mai puternic decat cel aferent ansamblului economiei in
2003.
 In ciuda acestui fapt, conform unui studiu al saptamanalului « L’Echo
Touristique », preturile calatoriilor organizate au cunoscut o crerestere
moderata, aceasta datorita dezvoltarii vanzarilor de ultim minut si a
numeroaselor preturi promotionale, mai ales in luna august.
 Inflatia a fost importanta mai ales in hotelarie si in transportul de pasageri.

B. PRINCIPALII TOUROPERATORI CARE PROGRAMEAZA ROMANIA

Structura societatilor de turism touroperatoare care programeaza

Romania este urmatoarea:

 Hora Voyages : 7.000 persoane, pret mediu de forfait–750 euro;

 Quatre Saisons Loisirs : 4.500 persoane, forfait mediu – 625 euro;
 Itour : 500 persoane, forfait mediu – 550 euro;
 Echange –Roumanie : 500 persoane, forfait mediu – 550 euro
 EastPAk : 180 persoane, forfait mediu – 490 euro;
 CGTT Voyages : 180 persoane; forfait mediu – 480 euro;
 Slav’Tours : 80 persoane, forfait mediu – 420 euro;
 Club Aventure : 80 persoane, forfait mediu – 960 euro.

Mentiune: Exista doua chartere afretate de cei doi touroperatori francezi , care
aduc numarul cel mai important de turisti francezi in Romania (aprox. 5.000 turisti
in sezonul de vara) si anume:

 Hora Voyages, pe traseul Paris/Constanta/Paris, in perioada 14 mai - 24

septembrie , cu rotatii in fiecare vineri;
 Club Vacances Modernes, pe traseul Luxemburg/Constanta/Luxemburg,
in perioada 7 mai -24 septembrie, cu rotatii duminica, la fiecare doua
saptamani.

Durata medie sejur Romania

Conform informatiilor furnizate de touroperatorii francezi care programeaza

Romania (3 specialisti si 15 generalisti) si de agentiile de turism
romane partenere, durata medie pentru sejur in turism organizat este de
aprox. 10 zile, iar cheltuiala medie/sejur in turism organizat/turist francez
este de aprox. 400 euro prestatii turistice in Romania si 250 euro transport avion,
deci un total de 650 euro/sejur/turist francez.

4. POZITIA OFERTEI ROMANESTI PE PIATA

1 . EVOLUTIA NUMARULUI DE TURISTI 1998-2003

Fata de 1998, in 2003 numarul de turisti francezi a crescut in proportie de

aprox. 63 %. Evolutia numarului de turisti francezi, care ne-au vizitat tara din
1998 pana in 2003, a fost urmatoarea :

o 1998 : 63.505
o 1999 : 61.584
o 2000 : 76076
o 2001 : 87.585
o 2002 : 91.788
o 2003 : 101.080

2. POZITIA OFERTEI ROMANESTI PE PIATA

Pe piata turistica franceza, Romania este in exclusivitate o destinatie de

vara si este inca cunoscuta ca o destinatie nesigura, cu o situatie
economica precara, deci cu un potential turistic similar.

Din aceste motive obiective, societatile romanesti care lucreaza sau doresc sa
lucreze pe piata franceza, intimpina greutati, atat datorita tarifelor relativ
ridicate in comparatie cu cele ale concurentei, cat si datorita calitatii
serviciilor oferite.

Mai exact, in mecanismul cererii si ofertei de pe piata turistica din Franta,

cererea de produse turistice romanesti este la un nivel redus, iar oferta este
aleatorie (raport calitate/pret defectuos).

 Profilul turistului francez care ne viziteaza tara este urmatorul : varsta

se situeaza intre 55 si 70 de ani, iar ca pozitie sociala, sunt persoane cu
venituri medii apartinand clasei de mijloc a societatii franceze.

 Cea mai mare parte a clientelei din turismul organizat se indreapta spre
sejururi litoral - 70% sau litoral + circuite turistice - 15%.

 Conform informatiilor furnizate de agentia TAROM Paris, structura

clientelei pe zborurile de linie Tarom (zboruri regulate fara charter) este
urmatoarea:
o 60% : clientela business
 o 30%: turism pur
o 15%: clientela etnica (rude).

Bibliografie:

O. Snack, P.Baron, N.Neacsu – “Economia Turismului”, Ed. Expert,

Bucuresti, 2001

Surse internet: site-urile Wikipedia, Eurostat, WTO