Studiu Geotehnic Autostrada Ploiesti - Buzau (Rev 3 - Martie 2021)

Studiu Geotehnic si de Seismicitate pentru lucrarea:
“Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic

pentru Autostrada Ploiesti – Buzau”
km 0+000 – km 63+250
STUDIU GEOTEHNIC
Beneficiar: Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii

Rutiere – CNAIR
Proiectant: SC CONSITRANS SRL
Nr. Contract: 24P/22.08.2018
Elaborator: S.C. GEOSTUD S.R.L.
-martie 2021-
(revizia 3)
G E O S T U D
Studiu Geotehnic si de Seismicitate pentru lucrarea: “Elaborare Studiu de
Fezabilitate si Proiect Tehnic pentru Autostrada Ploiesti – Buzau”
km 0+000 – km 63+250
STUDIU GEOTEHNIC
(REVIZIA 3)
LISTA DE CONTROL A ACTUALIZARILOR

Data Nr. Emitent
Nr. Crt. Capit. Pag. In ce a constat revizia
revizie parag.
- Actualizarea documentatiei pe baza datelor
finalizate in perioada 5 nov 2020 – 22 dec 2020 Departament
1 22.12.2020 Tot documentul
- Implementarea observatiilor primite de la Geotehnica
CNAIR SA
- Actualizarea documentatiei pe baza datelor Departament
finalizate in perioada 22 dec 2020 – 29 ian 2021 Geotehnica
- Actualizarea documentatiei in urma Departament
comentariilor CNAIR 8367/19 febr 2021 Geotehnica
Verificat, Aprobat,
Nr. revizie Director Tehnic Director General
Nume si prenume Semnatura Nume si prenume Semnatura
Revizia 1 Nicolae Boiangiu Nicolae Petru
Page 3 of 475
CUPRINS
1.1. DENUMIREA LUCRARII. ....................................................................................................................... 7
1.2. INVESTITOR / BENEFICIAR / NUMAR CONTRACT: ................................................................................ 7
1.3. PROIECTANT: ....................................................................................................................................... 7
1.4. ELABORATOR: ..................................................................................................................................... 7
1.5. DOCUMENTATII PUSE LA DISPOZITIE DE BENEFICIAR. ........................................................................ 7
1.6. SINTEZA INFORMATIILOR PREEXISTENTE............................................................................................ 8
1.7. OBIECTUL STUDIULUI GEOTEHNIC. DATE DE TEMA ........................................................................... 9
1.8. NORME SI NORMATIVE CARE AU STAT LA BAZA INTOCMIRII DOCUMENTATIEI .................................. 9
CAP. 2. CARACTERIZAREA GENERALA A AMPLASAMENTULUI ................................. 12
2.1. DATE PRIVIND MORFOLOGIA SI HIDROLOGIA .........................................................................................12
2.2. DATE PRIVIND GEOLOGIA SI HIDROGEOLOGIA ZONEI ............................................................................14
2.3. DATE CLIMATICE ....................................................................................................................................17
2.4. DATE SEISMICE .......................................................................................................................................19
2.5. INCADRAREA IN ZONE DE RISC NATURAL...............................................................................................20
2.5.1. Cutremurele de pământ ..................................................................................................... 21
2.5.2. Alunecari de teren ............................................................................................................. 21
2.5.3. Inundabilitatea .................................................................................................................. 22
2.6. PĂMÂNTURI DIFICILE .............................................................................................................................22
2.7. DATE PRIVIND VEGETATIA SI SOLURILE ZONEI ......................................................................................23
2.8. SITURI DE IMPORTANTA COMUNITARA SI ARII DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA “NATURA 2000”
25
CAP. 3. CERCETAREA GEOTEHNICA A AMPLASAMENTULUI ...................................... 28
3.1. LUCRĂRI GEOTEHNICE ÎN TEREN ............................................................................................................28
3.1.1. Forajele geotehnice ........................................................................................................... 28
3.1.3. Masuratori geofizice.......................................................................................................... 29
3.1.4. Analize si incercari de laborator....................................................................................... 33
CAP. 4. DESCRIEREA GEOLOGICA SI GEOMORFOLOGICA A TRASEULUI............... 37
4.1. CADRUL GEOLOGIC ȘI TECTONIC............................................................................................................37
4.2. CONSIDERAȚII PETROGRAFICE ȘI STRUCTURALE ...................................................................................38
4.3. DESCRIEREA GEOMORFOLOGICA A TRASEULUI .....................................................................................44
CAP. 5. REZULTATE OBTINUTE............................................................................................... 66
5.1. LUCRARI DE TERASAMENT ....................................................................................................................66
5.1.1. Caracterizarea geotehnica ................................................................................................ 66
5.1.2. Caracterizarea apei subterane si a conditiilor de mediu pentru lucrarile de terasament 70
5.1.3. Caracterizarea lucrarilor de terasament din punctul de vedere al sensibilitatii la inghet al
pamanturilor de fundare, a conditiilor hidrologice si a adancimii de inghet in structura rutiera
..................................................................................................................................................... 72
5.1.4. Recomandari privind lucrarile de terasament .................................................................. 74
5.2. PODETE...................................................................................................................................................76
5.2.1. Caracterizarea geotehnica a amplasamentelor podetelor ................................................ 77
5.2.2. Recomandari privind conditiile si sistemele de fundare ale podetelor ............................. 85
5.3. INCADRAREA LUCRARILOR DE TERASMENT IN CATEGORIA GEOTEHNICA .............................................85
5.3. LUCRARI DE ARTA ..................................................................................................................................87
5.3.1. Pod peste Valea Vitmanu, km 1+036 ............................................................................... 87
5.3.2. Pod pe DC 84A Km 1+507 .............................................................................................. 95
5.3.3. Pod pe drum agricol km 3+470 ...................................................................................... 105
5.3.4. Pod pe drum agricol peste Autostrada, km 5+610 ......................................................... 116
5.3.5. Pod peste râul Cricovul Sărat, km 7+584....................................................................... 126
5.3.6. Pod pe DN 1D peste autostrada, km 9+008 ................................................................... 136
Page 4 of 475
5.3.7. Pod pe DJ 102N, km 12+650 .......................................................................................... 147
5.3.8. Pod peste paraul Valea Ceptura, km 13+267 ................................................................. 156
5.3.9. Pod peste Pârâul Bălana, km 15+409 ............................................................................ 165
5.3.10. Pod pe drum agricol peste autostrada, km 19+512 ...................................................... 173
5.3.11. Pod pe DJ 100C km 20+809 ........................................................................................ 182
5.3.12. Pod peste pârâul Valea Ceptura II si drum agricol, km 22+134.................................. 192
5.3.13. Pod peste Pârâul Ghighiu, km 22+606 ......................................................................... 199
5.3.14. Pod pe DJ 102D km 23+732 ......................................................................................... 208
5.3.15. Pod pe DJ 102H km 26+276 ........................................................................................ 218
5.3.16. Pod peste Pârâul Râiosu, km 27+294 ........................................................................... 225
5.3.17. Pod pe drum agricol km 29+623 .................................................................................. 233
5.3.18. Pod pe DC 54 km 32+165 ............................................................................................. 241
5.3.19. Pod pe DJ 103R km 33+755 ......................................................................................... 250
5.3.20. Pod peste canalul Năianca, km 34+369 ....................................................................... 257
5.3.22. Pod peste pârâul Pietroasa, km 37+185 ...................................................................... 276
5.3.23. Pod peste pârâul Sarata, km 38+309............................................................................ 284
5.3.24. Pod pe DJ 203C km 38+945 ......................................................................................... 294
5.3.25 Pod pe drum agricol, km 41+676 ................................................................................. 302
5.3.26. Pod pe drum agricol km 44+493 ................................................................................. 310
5.3.27. Pod peste pârâul Leoteasca, km 45+407 ...................................................................... 319
5.3.28. Pod pe DJ 203G km 47+890 ......................................................................................... 329
5.3.30. Pod pe DN2 peste Autostrada, km 52+850 ................................................................... 348
5.3.31. Pod pe DN 2B, km 55+168 ........................................................................................... 355
5.3.32. Pod pe DJ 203D, km 57+870 ....................................................................................... 364
5.3.33.Pod pe drum agricol km 60+258 .................................................................................. 371
5.3.34. Pasaj peste CF Triaj si DN 2B, km 60+985 ............................................................... 380
5.3.35. Pod pe DJ 203C peste pârâul Sărata, km 0+776 ......................................................... 403
5.3.36. Pod pe DJ 203C peste pârâul Leoteasca, km 3+774 .................................................... 407
5.4. LUCRARI DE CONSOLIDARE ..................................................................................................................411
5.4.1. Calcul tasare rampă acces pod, km7+700...................................................................... 411
5.4.2. Calcul tasare rampă acces pod, km 11+070................................................................... 416
5.4.3. Calcul tasare rambleu, km15+200.................................................................................. 421
2.4.4. Calcul tasare rampă acces pod, km15+400.................................................................... 429
5.4.5. Calcul tasare rampă acces pod, km22+200.................................................................... 434
5.5. SURSE DE MATERIAL. GROPI DE IMPRUMUT. .......................................................................................439
5.5.1. Date generale privind amplasamentul gropilor de imprumut......................................... 439
5.5.2. Caracterizarea geotehnica a pamanturilor din gropile de imprumut in vederea folosirii
acestora la umpluturi ................................................................................................................ 440
5.5.3. Alegerea pamanturilor pentru umpluturi si calculul volumelor de pamant util ............. 462
5.5.4. Propuneri de masuri privind gropile de imprumut ......................................................... 464
5.5.5. Alte surse de agregate naturale de balastiera si cariera ................................................ 465
CAP.6. INCADRAREA TERENULUI PE TIPURI LITOLOGICE DUPA NATURA LOR,
PROPRIETATILE LOR COEZIVE SI MODUL DE COMPORTARE LA SAPAT ............. 471
CAP. 7. CONCLUZII .................................................................................................................... 473
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 475
ANEXE:
Page 5 of 475
Denumire anexa Numar bibliorafturi
Anexa 1. Tema de proiectare
1 + 1 tub cu harta
Anexa 2. Lista investigatiilor geotehnice si geofizice executate
geologica
Anexa 3. Cartarea geologica
Anexa 4. Raport masuratori geoelectrice 1
Anexa 5. Raport masuratori seismice MASW 1
Anexa 6. Fisele fotografice ale forajelor 3
Anexa 7. Fisele de foraj 2
Anexa 8. Planul cu amplasamentul investigatiilor geotehnice si geofizice 1
Anexa 9. Profile geolitologice longitudinale 1

1 + 1 tub cu profil
Anexa 10. Profile geolitologice lucrari de arta
pasaj km 60+985
Anexa 11. Rezultatele analizelor de laborator pe probe de pamant si de apa 36
Anexa 12. Descrierea utilajelor si aparaturii folosite. Agremente si
1
autorizatii
Total: Studiul geotehnic (1 biblioraft) + Anexe (48 bibliorafturi si 2 tuburi)
Page 6 of 475
CAP. 1. DATE GENERALE
1.1.Denumirea lucrarii.
Elaborarea unui Studiu Geotehnic pentru lucrarea: “Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic
pentru Autostrada Ploiesti – Buzau”, km 0+000 – km 63+250
1.2.Investitor / Beneficiar / Numar contract:

 Beneficiar: Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR
1.3.Proiectant:
 S.C. CONSITRANS S.R.L., strada Polona, nr. 56, Sector 1, Bucuresti
1.4.Elaborator:
 SC GEOSTUD SRL Bucuresti
 Nr. Contract: 24P/22.08.2018
1.5.Documentatii puse la dispozitie de Beneficiar.

In vederea realizarii documentatiei geotehnice, Beneficiarul si Proiectantul au pus la dispozitie:
1. Caietul de sarcini al Beneficiarului CNAIR;
2. Planuri de situatie cu amplasamentul traseului;
3. Profilul longitudinal si ortofotoplanuri.
De asemenea, au mai fost puse la dispozitie o serie de documentatii geotehnice intocmite de
diferite societati de proiectare, in diverse faze de proiectare si pentru diverse variante de traseu. Dintre
acestea mentionam:
 Autostrada Bucuresti - Focsani – Albita. Sector Bucuresti – Buzau. Studiu de prefezabilitate.
Referat Geotehnic. An 1999. Proiectant general: SC IPTANA SA; Proiectant: IPTANA SEARCH;
 Autostrada Bucuresti - Focsani – Albita. Sector Buzau - Marasesti. Studiu de prefezabilitate.
Referate Geotehnice. An 1999; Proiectant: SC IPTANA SA;
 Autostrada Bucuresti - Focsani – Albita. Sector Marasesti – Zorleni. Studiu de prefezabilitate.
Referat Geotehnic. An 1999; Proiectant general: SC IPTANA SA; Proiectant: EUROMETUDES SA;
 Autostrada Bucuresti - Focsani – Albita. Sector Zorleni – Albita. Km. 257+896 – km. 338+640.
Studiu de prefezabilitate. Referat Geotehnic; Proiectant general: SC IPTANA SA; Proiectant: SC
VIACONS SA;
 Proiectul Autostrazii Ploiesti - Buzau - Focsani. Raport preliminar. Alegerea alternativelor de
culoar. Noiembrie 2009. The Louis Berger Group, Inc.;
 Studiu de prefezabilitate Autostrada Ploiesti – Sculeni. Volum 1. Sinteza. SC CONSILIER
CONSTRUCT SRL.;
 Studiu de prefezabilitate Autostrada Ploiesti – Sculeni. Volum 2.1. Studiu geotehnic sector 1.
SC CONSILIER CONSTRUCT SRL.;
 Studiu de prefezabilitate Autostrada Ploiesti – Sculeni. Volum 2.2. Studiu geotehnic sector 2,3,4.
SC CONSILIER CONSTRUCT SRL.; SC CONSITRANS SRL. Decembrie 2004.;
 Centura de ocolire din zona de nord a municipiului Focsani. Volumul 6. Studiu geotehnic. Faza
SC. IPTANA SA. Ianuarie 2009.
Page 7 of 475
1.6.Sinteza informatiilor preexistente
Din analiza documentatiilor preexistente s-a constatat ca in anii 1999 – 2009 pentru lucrarea
“Autostrada Ploiesti – Buzau”, au fost efectuate de catre Louis Berger Group, IPTANA, Search
Corporation si Consilier Construct mai multe studii geotehnice pe aceleasi variante de traseu sau
variante apropiate.
De asemeni, in anul 1992 (SC IPTANA SA) si anii 2003 – 2004 (SC GEOSTUD SRL) au
executat in zona o serie de foraje pentru Autostrada Bucuresti – Brasov (A3) si Platforma Petrobrazi.
Studiile au scos in evidenta date despre morfologia, geologia si litologia traseelor precum si
date despre apele de suprafata, apa subterana si conditii de mediu.
In principal aceste date au indicat:
a) din punct de vedere morfologic, traseul strabate zone intinse de câmpie care fac parte din
Câmpia Română. Aceasta se caracterizeaza prin suprafete plane ale terenului dar si multe crovuri cu
adancime medie de pana la 5.00m.
Râurile si pârâurile care strabat câmpia sunt puternic meandrate, au albia larga si prezinta
lunci pline cu vegetatie de balta, care trebuiesc drenate si asecate inaintea executarii autostrazii.
b) din punct de vedere litologic, traseul traverseaza formatiuni:
- holocen superior – depozite aluvionare (qh2).
- holocen inferior – depozite aluvionare (qh1);
- levantin – nisipuri, argile nisipoase (lv);
- meontian – nisipuri, gresii, marne (m);
La partea superioara se regasesc in general nisipuri fine argiloase cu structura macroporica

(loessuri). Aceste pământuri sunt urmate de pietrisuri cu lentile subtiri de nisipuri grosiere sau fine si
marunte cu grosimi de la 5.00m la 30.00m. In continuare se intalnesc formatiuni argiloase si argilos
marnoase.
Din baza de date a studiilor geotehnice zonale s-au extras o serie de indici geotehnici pe tipuri
de pământuri:
a) Nisipuri fine argiloase (loessuri):
ρd = 1.9 – 2.1g/cm3 ; E = 10000 – 12000KPa;
Ic = 0.40 – 1,0
Ip = 16 – 38; c = 6 – 8KPa;
Im3 = 2.5 – 5.0cm/m; φ = 15 – 24˚.
K = 0.05m/zi;
= 140 – 180KPa;
b) Pietris cu nisip, nisip cu pietris
ρd = 2.0 – 2.20g/cm3 ; φ = 25 – 29˚;
E = 15000 – 18000KPa; = 200 – 400KPa;

c = 0Kpa; K = 15 – 30m/zi.
c) Argile si argile marnoase:
ρd = 1.60 – 1.90g/cm3 ; E = 12000 – 16000KPa;
Ic = 0.5 – 1,0; c = 20 – 40KPa;
Ip = 30 – 50; φ = 14 – 18˚.
K = 0.01m/zi;
Page 8 of 475
Solurile intalnite in zona sunt aluviale, cernoziomuri levigate, soluri gleice si sărăturoase si
prezinta o umezeala accentuata ca o caracteristica generala.
c) din punct de vedere hidrogeologic traseul investigat strabate zone cu nivelul hidrostatic
variabil. In general se intalnesc doua complexe acvifere: unul superior (NH=2.50 – 5.00m) si unul
inferior cu caracter artezian, de care trebuie sa se tina cont la executia fundatiilor pentru structuri
(poduri, pasaje, podete, etc.).
Analizele chimice pe probele de apa subterana ne arata ca sunt zone unde apa subterana este
agresiva fata de betoane si betoane armate si coroziva fata de metale, lucru de care trebuie sa se tina
cont la elaborarea retetei betonului pentru infrastructuri si trebuiesc luate masuri pentru protectia
armaturilor din betonul armat.
1.7.Obiectul Studiului geotehnic. Date de tema

Studiul geotehnic a fost efectuat in cadrul proiectului “Elaborare Studiu de Fezabilitate si
Proiect Tehnic pentru Autostrada Ploiesti – Buzau”, km 0+000 – km 63+250. Prin Tema de cercetare
geotehnica emisa de Proiectantul general (Anexa 1) au fost solicitate in principal, urmatoarele:
- efectuarea unei cartari geologice si geomorfologice;
- executarea de investigatii geotehnice (foraje, penetrari dinamice) si geofizice (electrometrice
si seismice).
- analize de laborator pe probe de pamant extrase din sondajele si forajele geotehnice.
Astfel prezentul studiu geotehnic are scopul de a furniza proiectantilor de specialitate datele
geotehnice necesare proiectarii obiectivelor din cadrul proiectului “Elaborare Studiu de Fezabilitate
si Proiect Tehnic pentru Autostrada Ploiesti – Buzau”,
De asemenea in aceasta documentatie sunt prezentate caracteristicile generale geologice,
hidrogeologice, morfologice, hidrologice, seismice, s.a.m.d. din zona studiată.
1.8.Norme si normative care au stat la baza intocmirii documentatiei

Studiul geotehnic a fost elaborat In conformitate cu prevederile “Normativului privind
documentatiile geotehnice pentru constructii – NP 074/2014” si a urmatoarelor reglementari
nationale:
Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a: zone
de risc natural
Legea 10/1995 cu completarile ulterioare privind calitatea in constructii
Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale si a
speciilor de fauna si flora salbatica
Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind
conservarea pasarilor salbatice
SR EN 1990:2004 Eurocod: Bazele proiectarii structurilor
SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica / Partea 1: Reguli generale
Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 2: Investigarea si incercarea
SR EN 1997-2-2007
terenului
Page 9 of 475
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur. Partea 1:
SR EN 1998-1:2004 Reguli generale, actiuni seismice si reguli pentru cladiri si SR EN 1998-
2:2006 Partea 2: Poduri
SR EN 16907-1:2019 Terasamente. Partea 1: Principii si reguli generale
SR EN 16907-2:2019 Terasamente. Partea 2: Clasificarea materialelor
SR EN 16907-3:2019 Terasamente. Partea 3: Proceduri de constructie
SR EN 16907-4:2019 Terasamente. Partea 4: Tratarea pământurilor cu var si/sau lianti hidraulici
SR EN 16907-5:2019 Terasamente. Partea 5: Controlul calitatii
Terasamente. Partea 6: Lucrari de imbunatatiri funciare cu umpluturi
SR EN 16907-6:2019
dragate hidraulic
SR EN ISO 14688-1- Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pământurilor.
2018 Partea 1: Identificare si descriere
Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pământurilor.
SREN ISO 14688-2:2018
Partea 2. Principii de clasificare.
SR EN ISO 22475-1- Cercetari si incercari geotehnice. Metode de prelevare si masurari ale apei
2007 subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru executie
SR EN ISO 22476- Cercetari si incercari geotehnice. Incercari pe teren. Partea 2: Incercare de
2/2006 penetrare dinamica
Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de
NP 075/2002
constructii
NP 123-2010 Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe piloti
Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
NP 122-2010
parametrilor geotehnici
NP 125-2010 Normativ privind fundarea constructiilor pe pământuri sensibile la umezire
Normativ privind fundarea constructiilor pe pământuri cu umflari si
NP 126-2010
contractii mari
NP 112-2014 Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata
STAS 2914-84 Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje execute in pământuri
STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditatii
STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitatii
STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densitatii pământurilor
STAS 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate
Teren de fundare. Determinarea compresibilitatii pământurilor prin
STAS 8942/1-89
incercarea in edometru
Teren de fundare. Determinarea rezistentei pământurilor la forfecare, prin
STAS 8942/2-82
incercarea de forfecare directa
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale
STAS 1913/12-88
pământurilor cu umflari si contractii mari
Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea Teritoriului
STAS 6054-77
Romaniei
Page 10 of 475
Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
STAS 2745-90
topografice
STAS 9268-89 Lucrari de regularizare a albiei raurilor. Prescriptii generale de proiectare
STAS 9470/73 Constructii hidrotehnice. Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente
P100-1/2013 Cod de proiectare seismica – partea I
SR 11100/1-1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei
Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
NE 008/97
mecanice
STAS 1709/1-90 Adancimea de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea
STAS 1709/2-90
si remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice
Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.
STAS 1709/3-90 Determinarea sensibilitatii la inghet a pământurilor de fundatie. Metoda de
determinare
Geologie, Geologie Tehnica si Geotehnica, Harti, sectiuni si coloane.
SR 3414-94
Indici, culori, semne conventionale
Norme orientative de consumuri de resurse pe articole de deviz pentru
Ts-1995
lucrari de terasamente
SR EN 206-1:2017 Beton – Partea I – Specificatie, performanta, productie si conformitate.
Ghid pentru sistematizarea, stocarea si reutilizarea informatiilor privind
GE 044/2001
parametrii geotehnici
Indrumator TEHNIC pentru studiul proprietatilor pământurilor necoezive
P125/1984
lichefiabile
NE 012/2/2010 Partea I – Producerea betonului. Anexa F
SR EN 206+A1:2017 Beton, specificatie, performanta, productie si conformitate
CR 1-1-3-2012 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor si
completare
Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor si
CR 1-1-4/2012
completare
STAS 1243-88 *) Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pământurilor
NOTA: STAS-ul 1243-88 este abrogat din anul 2005 fiind inlocuit de SR EN ISO 14688-2:2005 si ulterior de
SR EN ISO 14688-2:2018. In prezenta documentatie este trecut insa ca document de referinta deoarece in standardele
privind lucrarile de drum (de ex. „STAS 2914/1984. Lucrari de drumuri. Terasamente Conditii tehnice generale de
calitate” sau „STAS 1709/1-90 Actiunea fenomenului de Inghet – dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de Inghet in
complexul rutier. Prescriptii de calcul”) nu au fost efectuate modificarile aduse de standardele de SR EN ISO 14688-2
Au fost studiate de asemenea informatii preexistente privind zona de interes (studii

geotehnice, harti geologice, hidrogeologice, morfologice, etc).
Din cadrul documentatiilor existente, au fost consultate si anexate fragmente ale hartilor
morfologice, geologice, etc., care specifica conditiile generale ale zonei studiate. De asemenea, au
fost preluate informatii si date din documentatia pusa la dispozitie de beneficiar si din rapoartele si
studiile geotehnice elaborate anterior de catre SC GEOSTUD in zona.
Page 11 of 475
CAP. 2. CARACTERIZAREA GENERALA A AMPLASAMENTULUI
2.1. Date privind morfologia si hidrologia

Din punct de vedere morfologic traseul „Autostrazii Ploiesti – Buzau” strabate zona de
câmpie aluvionara holocena, de subsidenta. Aceasta este reprezentata de Câmpia Ploiestiului (un
vechi con aluvial al Prahovei) care se continua la E de Teleajen cu Glacisul subcolinar al Istritei. In
S, Câmpia joasa de subsidenta a Gherghitei, cu o retea hidrografica divaganta, precum si o parte din
câmpiile Vlăsiei si Săratei, care formeaza ultimele unitati aluviale, joase, ale zonei.
Partea terminala a traseului strabate Valea Buzaului, ce are un relief specific de câmpie de subsidenta
si câmpie tabulara. Câmpia Săratei este la V de Buzau si face parte din zona de subsidenta; Câmpia
Buzau-Călmăţui se intinde intre cele doua văi si intra tot in zona de subsidenta.
Figura 1 Extras din harta geomorfologica a Romaniei, scara 1:1000000
Actiunea proceselor morfologice, specifice zonei de câmpie, este concentrata in lungul albiilor
fluviatile ale Ialomitei, Prahovei, Teleajenului si Cricovului Sarat. Acumularile din albia minora,
urmate de despletiri si schimbari de cursuri si eroziunea laterala, mai ales in coturile de meandru, sunt
principalele procese care denota instabilitatea acestor cursuri de apa. De fapt, in lungul acelorasi văi,
procesele de modelare capata si caractere de degradare a terenurilor datorita acumularilor si
colmatarilor din timpul inundatiilor.
Degradarea terenurilor in câmpie este produsa si de baltirile sau sărăturările (multe din aceste
terenuri neamenajate raman ca pajisti, pasuni sau fanete, ca cele de pe conul Buzau-Calmatui).
Câmpia tabulara prezinta degradari prin spulberarea nisipului si prin crearea de crovuri si
padine.
Din punct de vedere hidrografic traseul “Autostrazii Ploiesti – Buzau” se inscrie in totalitate
in bazinul hidrografic al Ialomitei, desi nu intersecteaza acest râu. Bazinul hidrografic al Ialomitei
Page 12 of 475
cuprinde parti din judetele Dambovita, Prahova, Buzau, Braila, Ialomita si Sectorul Agricol Ilfov si
se invecineaza cu bazinele de ordinul 1 Olt, Siret, Dunare si Arges.
Bazinul hidrografic al Ialomitei este situat in partea de sud a României (cu orientare generala,
initial NV - SE, apoi VE), in totalitate in Muntenia. Apele bazinului de receptie strabat partea sudica
a Muntilor Bucegi, dealurile subcarpatice ale Targovistei, câmpiile Târgoviştei, Vlăsiei si in final a
Baraganului si au o suprafata de 10350 km2 (4,4% din suprafata tarii).
In figura 2 este prezentat profilul longitudinal pe raul Ialomita conform Atlasului cadastrului
apelor din Romania.
Figura 2. Profilul longitudinal al raului Ialomita (extras din Atlasul cadastrului apelor din Romania. Partea 1, 1992)
De asemenea, traseul autostrazii strabate râul Cricovul Sărat cu afluentii sai, văi in general cu
debite sarace sau nepermanente si cu cursuri lenese si meandrate indeosebi in zona de câmpie. In
tabelul 1 sunt prezentate datele principalelor cursuri de apa cadastrate traversate de autostrada.
Page 13 of 475
Datele principalelor cursuri de apa cadastrate traversate de traseul autostrazii
Date privind cursul de apa Date privind bazinul hidrografic
Suprafata Statia
Lun- Panta Coefi- Altitudine Qmax
Altitudine Suprafata fond hidro de
Curs de apa gimea medie cient de medie 1%
forestier masurare
sinu-
a
(km) am av ‰ ozitate (km2) (m) (ha) (mc/s)
debitului
râul Cricovul
94 600 63 6 1.90 809 287 17771 - -
Sarat
pârâu Balana 39 400 69 8 1.51 190 151 253 - -
pârâu Ghighiu 10 125 97 3 1.32 23 120 114 150 la varsare
pârâu Naianca 25 450 67 15 1.30 83 154 - - -
pârâu Sarata 72 440 45 6 1.51 1290 130 3652 150 la varsare
pârâu Leoteasca 17 90 68 1 1,18 118 - - - -
pârâu Vitman 22 125 74 2 1.21 80 119 149 - -
2.2. Date privind geologia si hidrogeologia zonei

Din punct de vedere geologic, traseul este situat (fig. 3) in zona nordica a Platformei Moesice
cunoscuta si sub numele de Platforma Valahă. Aceasta se suprapune reliefului de câmpie si este
formata dintr-un fundament cristalin, fragmentat si scufundat la peste 5000m adâncime.
Fundamentul este alcatuit din formatiuni cristaline proterozoice; el a fost puternic denudat la
inceputul paleozoicului, relieful fiind adus la stadiul de peneplena. Ulterior, a suferit doar miscari
epirogenetice si falieri. Acestea din urma sunt frecvente in extremitatea nordica, unde se realizeaza o
cadere rapida a fundamentului si a unei parti din sedimentarul de acoperire, catre depresiunea
precarpatica. In cadrul cuverturii sedimentare, reprezentata de o succesiune de formatiuni, incepand
cu carboniferul inferior si terminand cu cele cuaternare, se pot delimita, atat litologic cât si structural,
doua sectiuni. In baza, peste fundament, se dezvolta un sedimentar vechi alcatuit din calcare brune
bituminoase, argile cu/intercalatii de carbune (carbonifer), argile rosii, calcare, dolomite, marne,
marnocalcare (triasic), gresii, calcare negre bituminoase, dolomite, calcare (jurasic), calcare,
calcarenite, marnocalcare (cretacic), cu o grosime de 3 000—5 000m si aflat la cca 2000m adancime.
Acest sedimentar a fost prins in tectonica fundamentului, fiind afectat de faliile acestuia. Inregistreaza
o cadere generala de la S catre N.
In Cretacicul superior regiunea se exondeaza si o perioada indelungata va fi supusa eroziunii,
intrand apoi treptat sub apele marii, de la N catre S, incepand cu tortonianul. Urmeaza acumularea
sedimentarului neozoic, precumpanitor marnos, in prima parte (sarmatian-pontian) si argilo-nisipos
in cea de-a doua parte (dacian-cuaternar). Depozitele de la suprafata apartin in intregime,
cuaternarului.
Conform hartii cuaternarului (fig. 4) traseul “Autostrazii Ploiesti – Buzau” traverseaza
depozite fluviatile (pietrisuri, nisipuri, argile din alcatuirea sesurilor aluvionare).
Page 14 of 475
Figura 3 Extras din harta geologica a Romaniei scara 1:200000 (Foaia Ploiesti si foaia Bucuresti)
Figura. 4 Legenda hartii geologice a Romaniei
scara 1:200000 (Foaia Ploiesti)
Page 15 of 475
Figura 5 Extras din harta Cuaternarului, scara 1:1000000 Traseu
Figura. 6 Legenda hartii Cuaternarului
scara 1:1000000
Page 16 of 475
Din punct de vedere hidrogeologic nivelul freatic este cantonat fie in baza depozitelor loessoide
fie in depozitele necoezive (pietrisuri, nisipuri) apartinand zonelor de luncă sau sesurilor aluvionare. In
functie de morfologie, adancimea primului nivel acvifer variaza in lungul traseului de la 0.00m (fata de
nivelul terenului) in zonele depresionare pana la adancimi de 6 – 7m in zonele mai ridicate.
Pentru a intelege mai bine profilul hidrogeologic al zonei in figura 6 este prezentata o sectiune
hidrogeologica schematica intre Cioflanceni si Chiţorani iar in descrierea morfologica a traseului, acolo
unde au fost intalnite fantani, foraje sau statii de masurare hidrogeologice a fost mentionata adancimea
nivelului hidrostatic.
Figura. 7. Sectiune hidrogeologica schematica Intre Cioflanceni si Chitorani
(extras din harta hidrogeologica Prahova – sc. 1:100000)
2.3. Date climatice

Zona investigata este situata in sectorul de clima continental-moderata.
Regimul climatic general
Se caracterizeaza prin veri calduroase, cu precipitatii nu prea bogate, iar iernile reci, marcate
uneori cu viscole puternice, dar si cu frecvente intervale de incalzire (datorate mai ales patrunderii aerului
mediteranean din SV si S) care provoaca topirea si implicit discontinuitatea stratului de zapada.
Radiatia solara globala este cuprinsa intre 122 kcal/cm2-an /125,0 kcal/cm2-an .
Circulatia generala a atmosferei
Se caracterizeaza prin frecvente mari ale advectiilor de aer temperat-oceanic din V (cu precadere
in semestrul cald) si ale advectiilor de aer temperat-continental din sectorul estic (mai ales in semestrul
rece), prin patrunderile relativ frecvente ale aerului tropical maritim din SV si S si prin rare invazii ale
aerului arctic din N si ale aerului tropical-continental din SE.
Temperatura aerului
 Mediile anuale sunt mai mari de 10,0°C in tinutul de câmpie (10,5°C la Buzau si 10,6°C la
Ploiesti).
 Mediile lunii celei mai calde, iulie, ating 22,0°C la Ploiesti si Buzau
 Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt cuprinse Intre -2,4°C si —2,1°C la Ploiesti
 Maximele absolute au atins 39,4°C la Ploiesti (10 august 1945) si 39,6°C la Buzau
 Minimele absolute au atins -30,1°C la Ploiesti (25 ianuarie 1942) si -29,6°C la Buzau
Pag. 17 / 475
 Numarul mediu anual al zilelor de inghet variaza Intre 101,2 la Ploiesti si 104.5 la Buzau
Precipitatiile atmosferice
 Cantitatile medii anuale sunt de 512.1mm la Buzau si 588.0mm la Ploiesti
 Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in iunie si sunt cuprinse intre 80.0mm si 88.0mm la
Ploiesti
 Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in februarie-martie si sunt cuprinse intre 25.6mm ( in
zona Buzau) si 30.5mm la Ploiesti.
 Cantitatile maxime cazute in 24 de ore variaza intre 78.7mm ( la Buzau) si 116.9 mm la
Ploiesti.
 Intensitatea ploilor maxime cu durata de 5 minute, conform STAS 9470/73 pentru zona 7, este
de i = 400 l/s/ha sau de 2.50mm/minut si de 330 l/s/ha sau 1.90mm/minut pentru zona Buzau.
Vanturile
Sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei, cât si a vitezei. Frecventele medii
anuale inregistrate la Ploiesti indica predominarea vanturilor din NE (12.7%) si N (10.2%), urmate de
cele din E (9.2%) si V (7.6%). Vitezele medii anuale pe cele opt directii cardinale si intercardinale variaza
intre 1.7 si 3.4 m/s.
Incarcarile date de zapada
Pe sol in zona cercetata in conformitate cu “Cod Proiectare –Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor”, CR 1-1-3/2012, sunt de ordinul Sk = 2.0KN/m2 si corespund unui interval mediu de
recurenta IMR = 50 ani.
Incarcari date de vant in zona cercetata
Desfasurarea pe o zona extinsa a traseului “Autostrazii Ploiesti – Buzau”, face sa fie intalnite
diferite valori de referinta ale presiunii dinamice ale vantului conform „Codului de proiectare, Evaluarea
actiunii vantului asupra constructiilor”, indicativ CR-1-1-4/2012. Astfel, pentru zona Ploiesti, valoarea
de referinta a presiunii dinamice a vantului este qb = 0.4kPa, pentru zona Mizil qb = 0.6kPa, iar pentru
zona Buzau qb = 0.7kPa, avand IMR = 50 de ani.
Conform hartii cu repartizarea dupa indicele de umiditate Thornthwaite (Im) zona investigata se
situeaza la “tip climatic I” cu Im = - 20 - 0.
Adancimea de inghet
Datorita asezarii geografice si morfologiei, conform STAS 6054/77, „Adancimi maxime de
Inghet”, zona aferenta traseului prezinta valori ale limitei de inghet cuprinse intre 80-90cm, 70m – 80cm,
exceptie facand intervalul cuprins intre km 30 ÷ km89 (Figura 8).
Pag. 18 / 475
Figura 8. Zonarea adancimilor maxime de Inghet in terenul natural, pe teritoriul Romaniei
2.4. Date seismice

Conform hartilor seismice (codul de proiectare seismica P 100-1/2013), arealul in care se gaseste
traseul are urmatoarele caracteristici generale:
 Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a acceleratiei seismice
orizontale a terenului care are valoarea, ag = 0.35g. Valorile sunt determinate pentru un interval mediu
de recurenta IMR = 225ani, cu o probabilitate de depasire de 20% in 50 de ani (P100–1/2013) –Figura
9).
 Valoarea perioadei de control (colt) Tc a spectrului de raspuns pentru sectoarele investigate este
de 1.6sec. si reprezinta granita dintre palierul de valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si
palierul de valori maxime in spectrul de deplasari relative (figura 10);
Pag. 19 / 475
Figura 9. Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare
Figura 10. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc
2.5. Incadrarea in zone de risc natural

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei studiate s-a facut in
conformitate cu Legea nr. 575/noiembrie 2001: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national – Sectiunea a V-a: zone de risc natural. Riscul este o estimare matematica a
Pag. 20 / 475
probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o
zona data pentru un anumit tip de dezastru (cutremure de pământ, alunecari de teren si inundatii).
2.5.1. Cutremurele de pământ
Perimetrul investigat este situat in zona de intensitate seismica, pe scara MSK, de 81, conform Legii
Nr. 575/2001, cu o perioada medie de revenire de cca 100 de ani (figura 11).
Figura 11. Planul de amenajare a teritoriului national. Sectiunea a V‐a. Zone de risc natural. Cutremure de pământ
2.5.2. Alunecari de teren

Conform Legii 575/2001 - Anexa 6, perimetrul studiat se afla in zona cu potential "scazut" de
producere al alunecarilor si cu o probabilitate de alunecare de la "practic zero " la "foarte redus" –
(fig.12).
Pag. 21 / 475
Figura 12. Planul de amenajare a teritoriului national. Sectiunea a V‐a. Zone de risc natural. Alunecari de teren
2.5.3. Inundabilitatea
Conform Legii Nr.575/2001 - Anexa 4a, traseul se afla intr-un areal in care cantitatea maxima de
precipitatii cazuta in 24 ore (in perioada 1901 – 1997) este mai mica de 100mm – (fig.13).
Figura 13. Planul de amenajare a teritoriului national. Sectiunea a V-a. Zone de risc natural. Inundatii
2.6. Pământuri dificile

Din punctul de vedere al pământurilor dificile, pe traseul “Autostrazii Ploiesti – Buzau”, sunt
mentionate, pe diferite intervale, pământuri sensibile la umezire (PSU) - conform NP 125/2010 (fig.14).
Pag. 22 / 475
Figura 14. Raspandirea loessurilor si pământurilor loessoide in Romania
Din punctul de vedere al pământurilor dificile pe zona analizata sunt intalnite pământuri cu
contractii si umflari mari (PUCM) aproximativ intre km 0 si km 15 - conform NP 126/2010 (fig. 15).
Figura 15. Raspandirea pământurilor cu umflari si contarctii mari pe teritoriul Romaniei
2.7. Date privind vegetatia si solurile zonei

a) Solurile zonei
Traseul “Autostrazii Ploiesti – Buzau” strabate soluri specifice de câmpie si lunca: soluri aluviale,
lacovisti, soluri gleice, indeosebi cernoziomuri freatice umede, etc.
In lunca raului Sarata, km 38+000 – km 38+500, autostrada strabate soloneţuri si soluri
sărăturoase. Deoarece aceste soluri sunt improprii lucrarilor de constructii, ele trebuiesc inlaturate de pe
Pag. 23 / 475
ampriza drumului in totalitate pana la roca “mama” (orizontul D), minim 80 – 100cm adancime de la
suprafata terenului. Pot fi usor recunoscute intrucât la suprafata lor cresc plante speifice cum sunt: “
solecarnia” si ‘rogozul”.
b) Conform Enciclopediei Geografice a Romaniei vegetatia zonei este in stransa legatura cu regimul
termic si hidric si este reprezentata in general prin terenuri agricole si pajisti puternic modificate cu
păiuşuri, fâşcă, colilie sau bărboasa in silvostepa (21a). In lunca râului Cricovu Sarat sau ale pârâurilor
cu debit permanent (Bălana, Sărata) se Intalnesc terenuri agricole si pajisti de iarba moale: coada vulpii,
pir, local cu asociatii hidrofile (31a) iar in luncile de câmpie pot fi intalnite palcuri de paduri de steajar,
frasin, ulm (30).
Se mai intalnesc, in general in luncile de râu, paduri de amestec cu specii de stejar si alte foioase.
Figura 16. Harta vegetatiei pe zona studiata (extras din Enciclopedia Geografica a Romaniei)
Figura 17. Legenda hartii vegetatiei (extras din Enciclopedia Geografica a Romaniei)
Pag. 24 / 475
2.8. Situri de importanta comunitara si arii de protectie speciala avifaunistica “Natura 2000”
Traseul “Autostrazii Ploiesti – Buzau” trece foarte aproape (D = 376m) de situl de importanta comunitara
ROSCI 0103 si de aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA 0160 iar la distanta de 1230m se
regaseste situl ROSCI 0290.
Situri de importanta comunitara
ROSCI 0103 – LUNCA BUZAULUI

Situl se caracterizeaza prin existenta a 17 specii speciale de fauna din care amintim: fluturele rosu
de mlastina, buhai de balta cu burta rosie (foto 1 si 2).
Foto 1 Fluture rosu de mlastina Foto 1 Buhai de balta cu burta rosie
(Lycaena dispar) (Bombina bombina)
De asemenea, mai sunt inca 53 de specii de flora si fauna, din care mentionam: mistretul, salamandra,
cătina (foto 3, 4 si 5).
Foto 2 Mistret Foto 3 Salamandra Foto 4 Catina

(Sus scrofa) (Salamandra salamandra) (Hippophae rhamnoides)

ROSCI 0290 – CORIDORUL IALOMITEI
Situl se caracterizeaza prin existenta a 8 habitaturi unde vietuiesc 6 specii de animale rare si
protejate, cum sunt: castorul si vidra (foto 6 si 7).
Pag. 25 / 475
Foto 5 Castor, breb (Castor fiber) Foto 6 Vidra (Lutra lutra)
Situri de protectie speciala avifaunistica

ROSPA0160 – Lunca Buzaului
Zona este importanta in primul rand ca si coridor de migratie pentru pasarile acvatice dar si pentru
speciile migratoare de Passeriformes. Situl este important pentru populatiile cuibaritoare de pescarel albastru
(Alcedo atthis) – foto 8, silvie porumbaca (Sylvia nisoria), sfrâncioc rosiatic (Lanius collurio) – foto 9 si
dumbraveanca (Coracias garrulus) – foto 10. In perioadele de migratie, se inregistreaza efective importante
de barza neagra (Ciconia nigra).
Foto 7 Alcedo atthis Foto 8 Lanius collurio Foto 9 Coracias garrulus

(Pescarel albastru) (Sfrancioc rosiatic) (Dumbraveanca)
Pag. 26 / 475
Figura 18. Limitele siturilor de importanta comunitara
Pag. 27 / 475
CAP. 3. CERCETAREA GEOTEHNICA A AMPLASAMENTULUI
3.1. Lucrări geotehnice în teren

Pentru cercetarea geotehnică a terenului de fundare in perioada mai – noiembrie 2020 s-au
executat de catre SC GEOSTUD următoarele lucrari:
- cartarea geologo-tehnica
- 746 foraje geotehnice. cu adâncimea cuprinsa între 6,0 si 35,0 m (8738 ml de foraj). Dintre acestea:
 501 foraje au fost executate pe traseul autostrazii Ploiesti Buzau, dintre care:
- 82 foraje (F) pentru lucrarile de arta
- 90 foraje (Fc) au fost executate pentru lucrarile de consolidare
- 272 foraje (Fd) au fost executate pentru lucrarile de drum
- 57 foraje (Fp) au fost executate pentru podete
 50 foraje pentru nodurile rutiere
- 7 foraje (Fc) au fost executate pentru lucrarile de consolidare
 39 foraje pentru traseul drumului judetean DJ 203C (foraje
 156 foraje pentru gropi de imprumut
- masuratori geofizice (seismice) de tip MASW – 106 profile
- masuratori geofizice (electrometrice) – 77 profile
Lista investigatiilor executate pe teren se regaseste in Anexa 2 iar locatiile acestora sunt
figurate pe planul de situatie anexat.
3.1.1. Forajele geotehnice

Au fost executate cu instalatii de forat in carotaj continuu, ale caror caracteristici tehnice sunt
prezentate in Anexa 12

Teste SPT (Standard Penetration Test)
In foraje au fost executate teste SPT (Standard Penetration Test) in conformitate cu STAS
1242-5-88 Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare dinamica standard in foraj
respectiv SR EN ISO 22476-3/2006. Cercetari si incercari geotehnice. Incercari pe teren. Partea 3.
Incercare de penetrare standard.
Testele au fost executate cu aparatul SPT (fig. 19) procedura de lucru constand in lovirea
repetata (15÷30 batai/minut) a prajinilor cu un ciocan de 63.5kg, de la o inaltime de 760mm, astfel
incât sa se asigure o patrundere a acestuia fara intreruperi, pe o adancime totala de 450mm realizata
in 3 marsuri a 150mm. Pentru fiecare mars de 150mm a fost inregistrat numarul de batai necesar
patrunderii conului sau tubului carotier. Primul mars este destinat fixarii ansamblului de tije in stratul
testat, iar suma batailor inregistrate la marsurile doi si trei o reprezinta „rezistenta SPT” notata (NSPT)
pe fisele de foraj.
Alternativ testelor SPT, din foraje, s-au prelevat probe de pământ din toate stratele interceptate.
Pag. 28 / 475
Figura 19 Aparatura utilizata in penetrarea dinamica standard
3.1.3. Masuratori geofizice

Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice. Pe baza acestora s-a urmarit
obtinerea de informatii privind:
- limitele dintre diferitele tipuri litologice din masiv;
- adancimea nivelului acvifer si directia de curgere a apei subterane;
- gradul de umiditate al pământului si variatia umiditatii in masiv.
Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).
Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda rezistivitatii.
Aceasta este conceputa sa aduca informatii despre formatiuni sau corpuri ce prezinta anomalii ale
conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce au conductivitati
diferite.
Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile
(electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a
cablului multielectrod (fig. 20) se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine
2D sau 3D ale pământului in adancime, asemanatoare unei tomografii.
Pag. 29 / 475
Figura 20 Sistemul si schema de achizitie a datelor din teren

Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate:
sistem de masura Terrameter LS2 (foto 10, 11)
selector automat de electrozi
electrozi metalici din inox
cabluri electrice
laptop
soft de prelucrare si interpretare
Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate
cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor
se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui sistem
se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In sondajele
geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la nivele joase, cu
o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru determinarea
rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de rezistivitate
sesizabil.

Foto 10 Sistemul de masura Terrameter LS2 Foto 11 Dispunerea echipamentului geofizic in teren
Masuratori seismice tip refractie si MASW (Multichannel analysis of surface waves)

Obiectivul investigatiilor a fost de a identifica viteza de propagare a undelor seismice P si S. Astfel,
au fost efectuate multiple profile in functie de posibilitatile de acces.
Pag. 30 / 475
Detalii Tehnice
Echipamente
- MASW 1-35: Geometrics GEODE 24 + Geofoane 4.5 Hz + Sursa mecanica de 10 kg,
configuratie: 24 geofoane la 2.5 metri / generari la 15 m
- MASW 35-80: 40 senzori Smart Solo 5 Hz, sursa mecanica de 10 kg, configuratie: 40
geofoane la 2 m / generari la 10m.
Metoda de achizitie: MASW 2D (Multi-Channel Analysis of Surface Waves).
Soft procesare: Seisimagersw (MASW).
Construirea modelelor de viteze ale undelor transversale
Vitezele undelor transversale se determina prin prelucrarea undelor de suprafata (Rayleigh).
Aceste unde sunt dispersive, vitezele lor fiind functie de frecventa, ceea ce permite prelucrarea lor
pentru a se obtine vitezele undelor S.
Metoda de inregistrare si prelucrare a acestor unde este cunoscuta sub numele de Multichannel
Analysis of Surface Waves (MASW). Geofoanele verticale sunt plasate pe profile liniare la distante
egale unele fata de altele. Generarea undelor de suprafata se face folosind un ciocan de 10-16kg in
diferite puncte la ambele capete ale intinderii de geofoane si in interiorul acesteia pentru a se obtine
unde de suprafata caracterizate de un spectru cât mai larg de frecvente.
Prelucrarea undelor de suprafata consta in calculul si reprezentarea vitezelor de faza in functie
de frecventa folosind metode ca swept frequency sau phase shift. Curbele de dispersie se determina
automat din reprezentarile vitezelor de faza in functie de frecventa si se editeaza inainte de inversia
lor pentru eliminarea valorilor eronate ale vitezelor de faza.
Pasii urmati in prelucrarea undelor de suprafata sunt:
- incarcarea seismogramelor,
- definirea si incarcarea geometriei,
- calculul si reprezentarea vitezelor de faza in functie de frecventa,
- citirea curbelor de dispersie,
- construirea modelului initial de viteza folosit in inversia curbelor de dispersie,
- inversia curbelor de dispersie si obtinerea modelului final de viteza.
In functie de caracteristicile undelor seismice prezente pe inregistrari, acestea necesita sau nu
o prelucrare inainte de calculul vitezelor de faza. Astfel, undele reflectate si cele frontale trebuie
eliminate inainte de prelucrarea undelor de suprafata atunci cand acestea sunt caracterizate de valori
de frecvente si viteze aparente asemanatoare cu cele ale undelor de suprafata.
Modelele 1D de viteze se obtin prin prelucrarea unei singure inregistrari seismice, iar cele 2D
se obtin prin prelucrarea mai multor seismograme obtinute generand in mai multe puncte de pe
profilul seismic.
Un exemplu de inregistrare seismica folosit pentru prelucrarea undelor de suprafata este
prezentat in figura 26. Vitezele de faza reprezentate in functie de frecventa sunt prezentate in figura
27. Modelul de viteza 1D al undelor S se obtine prin inversia curbei de dispersie definita de perechile
viteza de faza-frecventa (fig. 21).
Pag. 31 / 475
Figura 21. Exemplu de Inregistrare seismica folosita pentru prelucrarea undelor de suprafata
Figura 22. Reprezentarea vitezelor de faza In functie de frecventa
Figura 23. Model de viteza 1D al undelor S

Calculul valorilor modulilor elastici

Stiind valorile vitezelor undelor longitudinale, vitezelor undelor transversale si ale densitatilor
determinate pe probe de roci extrase din forajele efectuate in zona studiata putem calcula valorile
modulului de forfecare (G), coeficientului Poisson (ɒ), modulului de incompresibilitate (K),
modulului Young (E) si al primului parametru Lamé (λ) folosind relatiile:
2G(1   ) 2G
G = Vs2ꞏρ; ɒ= ; K= ; E = 2G(1+ɒ); λ =
3(1  2 ) 1  2
Pag. 32 / 475
3.1.4. Analize si incercari de laborator
Analizele si incercarile pe probe de pământ si apa subterana au fost efectuate in laboratorul
geotehnic si laboratorul de mediu al SC GEOSTUD, autorizate ISC si RENAR.
Laboratorul Geotehnic si cel de Mediu sunt dotate cu aparatura de ultima generatie tip ELE
si Controls. Toate aparatele moderne (ELE si Controls) sunt asistate de calculator, astfel colectarea
datelor (achizitia de date) se realizeaza automat, inclusiv editarea rapoartelor de incercare, inlaturand
posibilele erori umane (Foto 12-26)
LABORATOR GEOTEHNIC
Foto 12 Aparat de forfecare si edometru Foto 13 Aparat de forfecare tip ELE (2016)
tip Controls (2016)
Foto 14 Edometru tip Controls (2020) Foto 15 Aparat triaxial tip ELE (2016)
Foto 16 Determinarea granulozitatii prin sedimentare
Foto 17 Determinarea limitelor de plasticitate
Pag. 33 / 475

Foto 18 Etuve pentru determinarea umiditatii
LABORATOR DE MEDIU
Foto 20 Analizator IR, pentru determinarea cantitatii de produse petroliere
Foto 19 Fotocalorimetru pentru din apa si sol
determinarea continutului de sulfati
Foto 21 Multiparametru pentru determinarea Foto 22 Spectofotometru pentru determinarea
PH‐ului si a conductivitatii continutului de amoniu, azotati, azotiti si ortofosfati
Pag. 34 / 475
Foto 23 Termoreactor –
Foto 24 Determinarea continutului de carbonati
determinarea consumului chimic de oxigen
Foto 25 Foto 26
Determinarea agresivitatii apei asupra betoanelor si betoanelor armate
Analizele pe probele de pamant recoltate din forajele executate pentru gropile de imprumut
au fost efectuate in Laboratorul CCF acreditat pentru urmatoarele determinari, relevante in cadrul
proiectului):
ID Denumirea determinarii Standardul de referinta

1 Determinarea granulozităţii STAS 1913/5-85
2 Determinarea umidităţii pamanturilor STAS 1913/1-82
3 Determinarea densităţii scheletului pământului STAS 1913/2-76
4 Determinarea densităţii pământurilor. STAS 1913/3-76
5 Determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/4-86
Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale
6 STAS 1913/12-88
pământurilor cu umflări şi contracţii mari
Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea STAS 1913/13-83; SR
6
Proctor EN 13286-2:2011
Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în
7 STAS 8942/1-89
edometru
Pag. 35 / 475
Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare, prin
8 STAS 8942/2-82
încercarea de forfecare directa
9 Determinarea continutului de humus solubil in alcalii STAS 7107/1
Pag. 36 / 475
CAP. 4. DESCRIEREA GEOLOGICA SI GEOMORFOLOGICA A TRASEULUI
In perioada august – septembrie 2020 S.C. Geostud S.R.L. a efectuat o cartare geologico –
tehnica de detaliu pe traseul viitoarei autostrazi.
Cartarea s-a efectuat in lungul axului viitoarei autostrazi pe o banda de aproximativ 100 m
stanga - dreapta fata de acesta. Prin cartare s-a urmarit in principal:
- identificarea tuturor elementelor geomorfologice (zonele cu exces de umiditate, zonele cu
baltiri, zonele cu fenomene de instabilitate, zonele depresionare, zone cu crapaturi specific
pamanturilor contractile, aflorimente, etc.);
- identificarea constructiilor existente pe traseu sau in imediata vecinatate (canale de desecare
si irigatii, drumuri tehnologice la sonde, gospodarii, etc);
Acolo unde s-a considerat relevant, din punctul de vedere al relatiei dintre viitoarele lucrari
de infrastructura rutiera si mediu (inclusiv teren de fundare) au fost efectuate puncte de observatie
care au fost marcate prin masuratori GPS si prin fotografii reprezentative. A rezultat astfel un numar
de 37 de astfel de puncte ale caror fise sunt prezentate in Anexa 3. Pe baza acestora si folosind si
suportul geologic existent au fost realizate harta geologica a zonei pe care se desfasoara traseul
autostrazii si sectiunea geologica in axul autostrazii. Datorita dimensiunilor mari ale plansei acestea
sunt prezentate ca anexa, in tub.
4.1. Cadrul geologic și tectonic

Din punct de vedere tectonic, tronsonul de autostradă cuprinde formațiuni sedimentare ce
aparțin Platformei Moesice, Sectorul Dobrogean. Fracturarea Platformei Moesice este complexă și
însumează mai multe momente de structogeneză casantă (Fig. 24). Din punct de vedere
sedimentologic tronsonul de autostradă cuprinde formațiuni sedimentare ce s-au acumulat în cadrul
Bazinului Dacic (Saulea et al, 1969).
Figura 24 Principalele sectoare ale Platformei Moesice; I – sectorul Valah II‐III‐sectorul dobrogean și principalele
sisteme de fracturi (Juravle D‐T, 2009 după Săndulescu, 1984; Visarion et al., 1988, Ionesi, 1994)
În Platforma Moesică se cunosc patru cicluri de sedimentare. Ultimul ciclu important de

sedimentare, Sarmatian-Pleistocen, cuprinde depozite predominant detritice, molasice. Aceast ciclu
de sedimentare a avut loc în Bazinul Dacic, bazin de sedimentare care se suprapune complet
Platformei Moesice dar și Avanfosei Carpatice (Jipa D, 2004) - (Fig 25).
Pag. 37 / 475
Figura 25. Paleogeografia Bazinului Dacic in Romanian (Jipa D, 2004)
O rezultantă este că depozitele Sarmatian superioare-Cuaternare ale cuverturii de platformă

sunt comune cu cele ale avanfosei, cu grosimi mult mai mari ale sedimentelor la nivelul avanfosei.
Acumularea materialului din cadrul ultimului ciclu de sedimentare al Platformei Moesice (în
cadrul Bazinului Dacic) este generată în primul rând de subsidența accentuată în avanfosa externă
(suprapusă vorlandului) (Săndulescu M, 1984).
Ulterior subsidenței accentuate care a durat până la sfârșitul Pliocenului, zona nord estică a
bazinului a suferit în Cuaternar o inversiune tectonică (Mațenco et al, 2007). Repartiția sedimentelor
Pleistocen- Holocene este controlată predominant de uplift-ul tectonic, așa cum este arătat de
distribuția teraselor și de ratele și valoarea exondării (Necea et al, 2013).
În zona cercetată nu se recunosc deformări la nivelul Cuaternarului.
4.2. Considerații petrografice și structurale

Tronsonul traversează doar roci sedimentare de vârstă Cuaternară, consolidate și
neconsolidate. Rocile sunt de tip siliciclastic. Apar nisipuri, pietrișuri, argile, loess.
Majoritatea depozitelor sunt masive, nu sunt structurate. Acolo unde a fost recunoascută o
stratificație, aceasta este orizontală.
km 0 – km 7+556 – traseul autostrăzii străbate roci sedimentare de vârstă Holocen inferior (qh1),
reprezentate prin aluviuni predominant nisipos argiloase. Se întâlnesc depozite de nisip, argilă, silt și
loess.
Pag. 38 / 475
Pag. 39 / 475
km 7+556 – km 7+757 – traseul autostrăzii străbate roci sedimentare de vârstă Holocen superior
(qh2), reprezentate prin aluviuni predominant grosiere constituite din pietrișuri și nisipuri, dar și mai
fine, constituite din silturi și mâluri.
km 7+757 – km 15+455 – traseul autostrăzii străbate roci sedimentare de vârstă Holocen inferior
(qh1), reprezentate prin aluviuni predominant nisipos argiloase. Se întâlnesc depozite de nisip, argilă,
silt și loess.
Pag. 40 / 475
km 15+455 – km 15+490 - traseul autostrăzii străbate roci sedimentare de vârstă Holocen superior
(qh2), reprezentate prin aluviuni neconsolidate constituite predominant din silturi și mâluri argiloase.
silt și loess.
km 22+627 – km 22+679 - traseul autostrăzii străbate roci sedimentare de vârstă Holocen superior
(qh2), reprezentate prin aluviuni fine neconsolidate constituite silturi și mâluri argiloase.
silt și loess.
Pag. 41 / 475
km 38+376 – km 38+414 – traseul autostrăzii străbate roci sedimentare de vârstă Holocen superior
(qh2), reprezentate prin aluviuni fine neconsolidate constituite predominant silturi și mâluri.
km 38+414 - -km 58+413 – traseul autostrăzii străbate roci sedimentare de vârstă Holocen inferior
silt și loess.
Pag. 42 / 475
(qh1), reprezentate prin aluviuni predominant grosiere constituite predominant din pietrișuri și
nisipuri cu rare intercalații argiloase.
Pag. 43 / 475
4.3. Descrierea geomorfologica a traseului
Traseul viitoarei “Autostrazi Ploiesti – Buzău” incepe pe un teren plan, cu zone cu umiditate
ridicata (foto 27 – 30).
Foto 27 Foto 28
Foto 29 Foto 30
In zona km 1+000, viitoarea autostrada va traversa pârâul Vitmanu, care este amenajat
antropic, servind si scurgerii apelor pluviale de pe terenurile invecinate. Zona este caracterizata de
terenuri cu potential de băltiri in perioadele ploioase.
Pârâul Vitmanu, afluent de stanga al râului Prahova, in această zona are deschiderea la partea
superioara de cca 12.0-15.0 m, iar in baza de aproximativ 3.0 m. Adancimea văii este de cca 3.50 -
4.0 m. La data efectuarii observatiilor de teren adancimea apei era de cca 0.40 m, malurile văii fiind
acoperite de vegetatie ierboasa, pe alocuri, hidrofila. Pe anumite zone, in maluri apar eroziuni (foto
31,32).
In zona investigata a fost observat si un canal fara apa, care deverseaza in valea Vitmanu.
Acest canal este orientat perpendicular pe traseul văii Vitmanu si in lungul traseului autostrazii.
Avand in vedere ca acest canal este pozitionat sub viitoarea rampa a culeei 1, este necesar ca acesta
sa fie relocat (foto 33 si 34).
Pag. 44 / 475
Foto 31 Foto 32
Foto 33 Foto 34
Dupa traversarea pârâului Vitmanu km 1+060, traseul ocoleste prin partea de NW localitatea
Trestienii de Jos pe un teren plan, arabil, partial cultivat, brazdat de numeroase canale de irigatii
colmatate. Pe masura ce se apropie de râul Cricovu Sarat, nivelul freatic se apropie de nivelul
terenului putand fi intalnit la adancimi de 0.5 – 2.0 m.
In zona km 1+450, traseul va traversa drumul comunal DC84A. Acest drum are latimea de cca 4.0
m, este din pământ si prezinta numeroase denivelari si gropi. Drumul nu este prevazut cu santuri.
Atat inainte cat si dupa traversarea acestui drum, viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan,
cultivat.
Foto 35 Foto 36
In zona km 3+430, autostrada va intersecta un drum agricol. Acest drum agricol este din pământ, cu
numeroase denivelari si fara santuri. Atat inainte cat si dupa traversarea acestui drum agricol,
viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan, cultivat. La partea superioara a terenului apar
crapaturi ce pot fi caracteristice pământurilor cu umflari si contractii mari (foto 38).
Pag. 45 / 475
Foto 37 Foto 38
Spre km 5+600, terenul este plan, pe alocuri cultivat cu porumb. De asemenea, nu au fost
intalnite accidente geomorfologice care sa afecteze viitorul traseu.
Foto 39 Foto 40
Conform planului de situatie, in zona km 5+600, autostrada va intersecta un drum agricol.
Insa conform observatiilor de teren acest drum agricol este la cca 230 m de axul viitoarei autostrazi.
Drumul agricol este din pământ, in mare parte inierbat, cu numeroase denivelari si fara santuri. Atat
inainte cat si dupa traversarea acestui drum agricol, viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan,
cultivat. La suprafata terenului apar crapaturi ce pot fi caracteristice pământurilor cu umflari si
contractii mari.
Foto 41 Foto 42
In continuare, traseul se continua pe terenuri plane, utilizate in scopuri agricole. Pe anumite portiuni
in zona km 6+450 – km 6+550, terenul prezinta umiditate ridicata.
Pag. 46 / 475
Foto 43 Foto 44
In zona km 7+600, autostrada va traversa râul Cricovul Sărat printr-un viitor pod. Atat inainte cat si
dupa traversarea acestui râu, viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan, cultivat.
In aceasta zona, la partea superioara râul are latimea de aproximativ 40.0 m, iar in baza are latimi
variabile 10.0 - 15.0 m (foto 45, 46). Malurile râului sunt abrupte, erodate, neamenajate si cu vegetatie
hidrofila si arborescenta. In amonte fata de zona de intersectie a râului cu autostrada, malul drept al
râului are o inaltime cu cca 6.0 m mai mare decat malul stang. Adiacent malului stang este o zona de
cca 10.0 m latime care are o usoara inclinare spre râu. Zona nu este cultivata.

Foto 45 Foto 46

Foto 47 Foto 48
Dupa traversarea pârâului Cricovu Sarat, traseul se desfasoara pe un teren plan, arabil, partial cultivat.
De asemenea, in zona km 9+015, traseul intersecteaza drumul national DN1D, intre localitatile
Albești, Paleologu și Ciorani. Acest drum este realizat, din punct de vedere constructiv, la nivel teren
si prezinta fisuri, faiantari, plombe, fiind prevazut cu mici șanțuri colmatate, inierbate. Paralel cu
Pag. 47 / 475
acesta, la aproximativ 10.0 - 12.0 m distanta exista un canal, cu latimea de cca 2.0 m, cu vegetație
hidrofila (foto 51, 52). Terenul este plan, arabil.
Foto 49 Foto 50
Foto 51 Foto 52
In continuare, spre km 11+150 traseul traverseaza terenuri plane utilizate in scop agricol.
In zona km 10+120 – km 11+150, traseul traverseaza o zona cu mlastini, un canal si doua lunci
inundate.
Foto 53 Foto 54 ‐ desecare
Local, axul autostrazii traverseaza canale de desecare partial colmatate sau chiar văi mai largi, cu
maluri ceva mai inalte si erodate (ex. valea Razboiului km 11+500, valea Parepa Rusani km 12+200,
valea Ceptura km 13+300). Nivelul freatic se intalneste la adancimi relativ mici fata de nivelul
terenului (2.0 – 3.0 m) iar in zonele depresionare sau de traversare a văilor sus mentionate chiar la
0.5 – 1.5 m.
In zona km 11+400, traseul va traversa pârâul Valea Razboiului al carui curs este
nepermanent. Atat inainte cat si dupa traversarea acestui pârâu, viitorul traseul al autostrazii strabate
o zona cu teren plan, cultivat. Pe malul stang al acestei văi, a fost observat ca dintr-unul dintre foraje
Pag. 48 / 475
(F1118) inca izvora apa (caracter artezian) care a fost dirijata printr-un mic sant catre vale (foto 57).
Valea Razboiului este acoperita in intregime de vegetatie hidrofila inalta (stuf), ceea ce nu a permis
efectuarea observatiilor de teren amanuntite.

Foto 55 Foto 56

Foto 57 ‐ Apa ce izvoraste din forajul F1118 Foto 58
In zona cuprinsa intre km 12+170 si km 12+550, terenul se prezinta cu zone cu umiditate
ridicată și cu băltiri sezoniere, iar spre km 12+600 terenul este plan, utilizat in scop agricol .
Autostrada Ploiesti - Buzau va intersecta drumul judetean DJ102N in zona km 12+646.
Drumul judetean DJ102N face legatura intre localitatile Colceag si Parepa Rusani. Acesta este
asfaltat si realizat, din punct de vedere constructiv, la nivel teren, fiind in stare buna, avand
acostamente inierbate si este prevazut cu santuri din pământ, inierbate si colmatate. Terenul este plan,
agricol. Pe partea stanga a viitoarei autostrazi, la aproximativ 200.0 m de drumul judetean, terenul
este in usoara coborare (depresionara) si se observa o zona cu vegetatie hidrofila (trestie – foto 59,
60).
+
Foto 59 Foto 60
Pag. 49 / 475
Foto 61 Foto 62
In zona km 13+280, autostrada va traversa Valea Ceptura. Atat inainte cât si dupa traversarea
acestei văi, viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan, cu pasune si este cultivat. Valea Ceptura
are o latime la partea superioara de cca 2.5 - 3.0 m, iar in baza este de cca 0.80 - 1.20 m, adancimea
văii fiind de 1.0 - 1.30 m. Valea Ceptura este un fir de apa cu un curs nepermanent, iar la data
efectuarii observatiilor de teren nu avea apa, pe anumite zone fiind acoperita in intregime de stuf.
Zona cu vegetatie hidrofila se extinde si pe lateralul văii pe o latime de cca 20.0 m. Malurile nu sunt
abrupte si in general sunt acoperite cu iarba, exceptand zona cu stuf (foto 63 si 66).
Foto 63 Foto 64
Foto 65 Foto 66
In continuare spre km 15+000, traseul viitoarei autostrazi, parcurge terenuri plane, fara
accidente geomorfologice, pe alocuri cultivate. Acestea au aspectul unor zone largi depresionare, in
care din loc in loc apar ochiuri de balta si vegetatie hidrofila.
In zona km 15+450, viitoarea autostrada va traversa Pârâul Bălana si un drum agricol. Atat
inainte cât si dupa traversarea acestui pârâu traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat.
Pârâul are la partea superioara latimea de aproximativ 10.0 m, iar in baza are latimi variabile 1.0 –
1.50 m si adancimea de aproximativ 3.0 – 4.0 m, adancimea apei fiind de cca 0.50 m prezentand
Pag. 50 / 475
viteza de curgere. Malurile pârâului sunt abrupte, acoperite de stufaris. Pe partea dreapta a pârâului
zona de stufaris se extinde, iar pe partea stanga la aproximativ 10.0 m de mal exista un dig din pământ
cu inaltimea de 10.0 – 14.0 m, acoperit cu vegetatie abundenta, predominant hidrofila. Paralel cu
acest dig este un drum din pământ.
Foto 67 Foto 68
Foto 69 Foto 70
Traseul “Autostrazii Ploiesti – Buzau” continua spre km 20+500 pe o zona cu teren plan,
utilizat in scop agricol, in care nu au fost observate modificari antropice. De asemenea, in zona km
19+515 traseul autostrazii intersecteaza un drum agricol. Atat inainte cât si dupa traversarea acestui
drum traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat. Drumul agricol este la nivel teren, din pământ,
fara santuri.
In continuare, traseul viitoarei autostrazi coboara usor pe un teren cu aspect de campie brazdat
de canale de irigatii partial colmatate și cu apa stagnata pana in zona km 20+300 cand intalneste valea
Baba Sima al carui curs este nepermanent. Nivelul hidrostatic pe acest interval este relativ ridicat (1.0
– 2.0m fata de nivelul terenului) ceea ce face ca in zonele depresionare sa băltească apa, favorizand
dezvoltarea vegetației hidrofile (foto 71, 72).
Foto 71 Foto 72
Pag. 51 / 475
In zona km 20+800, autostrada va intersecta DJ100C care face legatura intre Mizil si Fulga
de Sus. Drumul judetean DJ100C este realizat la nivel teren, cu santuri din pământ, colmatate,
inierbate.
Foto 73 Foto 74
Traseul continua pe o zona cu aspect de teren arabil pana cand intalneste in zona km 22+200
un drum agricol dar si Valea Ceptura pe care o va traversa printr-un pod. Atat inainte cât si dupa
traversarea acestei văi traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat.
Valea Ceptura, are aspectul unui canal, la partea superioara avand latimea de aproximativ 8.0 -10.0
m, in baza cca 1.0 m si adancimea de aproximativ 2.0 - 2.50 m. Malurile sunt acoperite de vegetatie
ierboasa. La data efectuarii observatiilor de teren, valea nu avea apa, drumul agricol este din pământ
si paralel cu Valea Ceptura (foto 75, 76).
Foto 75 Foto 76
Traseul “Autostrazii Ploiesti – Buzau” traverseaza terenuri plane, pe alocuri cultivate pana
in zona km 22+600 cand se intersecteaza cu pârâul Ghighiu pe care il va traversa printr-un viitor pod.
Atat inainte cât si dupa traversarea acestui pârâu, traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat.
Pârâul are un curs usor meandrat, la partea superioara avand latimea de aproximativ 28.0 -30.0 m,
iar in baza are latimi variabile 2.0 - 3.0 m si adancimea de aproximativ 10.0 - 15.0 m. Adancimea
apei la data efectuarii observatiilor de teren, era de cca 0.50 - 0.60 m.
Malurile pârâului sunt foarte abrupte, local erodate si prabusite, iar spre baza acoperite de stufaris. Pe
partea stanga a pârâului terenul este local acoperit de vegetatie hidrofila.
Pag. 52 / 475
Foto 77 Foto 78
Dupa traversarea pârâului Ghighiu, traseul autostrazii traverseaza terenuri arabile, plane si pe
alocuri cultivate, iar in zona km 23+800 se intersecteaza cu DJ102D. Drumul judetean DJ102D face
legatura intre localitatile Mizil si Baba Ana. Acesta este asfaltat si realizat, din punct de vedere
constructiv, la nivel teren spre mic rambleu (h = 0.50 – 0.70m). Drumul este in stare buna, are
acostamente inierbate si este prevazut cu santuri din pământ, inierbate si colmatate. Terenul este plan,
agricol. De o parte si de alta a drumului exista retele de electricitate si telefonie.
Foto 79 Foto 80
In continuare, terenul pe care urmeaza sa fie realizata viitoarea autostrada este plan, arabil,
cultivat sau cu plantatii de vii, brazdat de canale de irigatii si desecare majoritatea infundate sau de
drumuri agricole din pământ.
Local, traseul mai traverseaza câte o zona depresionara in care pe alocuri bălteste apa. Nivelul
hidrostatic este intalnit in general la adancimi cuprinse între 2.0 și 3.0 m dar poate varia in functie de
perioadele de precipitatii sau de seceta.
In zona km 26+275, traseul viitoarei autostrazi va intersecta drumul judetean DJ102H care
face legatura intre localitatile Mizil si Satu Nou (aflat pe partea dreapta fata de ax autostrada).
Drumul judetean este asfaltat, in stare buna iar din punct de vedere constructiv este realizat in
mic rambleu (h = 0.50 – 0.80 m). Drumul are acosamente inierbate si nu este prevazut cu santuri.
Terenul este plan, arabil, iar la cca 400.0 m in sensul cresterii kilometrajului se observa vegetație
hidrofila.
Pag. 53 / 475
Foto 81 Foto 82
In zona cuprinsa intre km 26+285 si km 27+050, traseul merge aproape paralel cu un canal
de desecare traversand terenuri plane, pe alocuri cultivate, iar in zona km 27+300, traseul se va
intersecta cu pârâul Râiosu pe care il va traversa printr-un pod.
Pârâul Râiosu trece prin partea de Sud - Est a localitatii Ciresanu, izvoarele sale aflandu-se in
partea de Est a aceleiasi localitati. Pârâul, de la izvoare pana in zona axului autostrazii traverseaza o
zona cu teren plan cu pasune, care probabil este inundabila in perioadele cu precipitatii abundente.
La partea superioara, pârâul are o latime de cca 10.0 – 12.0 m, in baza cca 3.0 m iar adancimea de
cca 2.0 - 3.0 m. Malurile sunt acoperite de vegetatie predominant hidrofila.
In zona in care intersecteaza traseul viitoarei autostrazi, in acest pârâu deverseaza 3 canale, doua pe
partea dreapta si unul pe partea stanga (foto 83 – 86).
Foto 83 Foto 84
Foto 85 Foto 86
Pag. 54 / 475
In continuare spre km 30+000, traseul autostrazii traverseaza zone cu terenuri plane, cultivate,
presarate cu canale de irigatii, dar si câte o ridicătura mai mare din pământ (ex. Movila Babeanca,
+94.3 m fata de NMN).
In zona km 29+600 a fost observat un drum local din pământ care este la nivelul terenului si
nu are santuri pe margini.
Foto 87 Foto 88
Spre km 32+160, unde traseul autostrazii va intersecta un drum agricol, terenul este plan, fara
accidente geomorfologice, pe alocuri cultivat si arabil. De-a lungul drumului se pot observa zone de
băltire dar si retea de crapaturi. Viitoarea autostrada va traversa drumul agricol printr-un viitor pod.
Foto 89 Foto 90
In zona km 32+500 a fost observat un canal inierbat, cu stufaris si vegetatie hidrofila inalta.
Malurile au inaltimea de aproximativ 2.0 m si nu sunt amenajate. De asemenea, a fost observat si un
podet tubular din pământ peste care trece un drum agricol din pământ. Acest podet are tubul din beton
armat degradat cu un diametru de cca 70 cm. Canalul este secat, iar terenul din zona se prezinta plan,
cultivat pe alocuri cu floarea soarelui.
Foto 91 Foto 92
Pag. 55 / 475
Foto 93 Foto 94
In continuare, traseul viitoarei autostrazi traverseaza terenuri plane, agricole, pe alocuri cultivate,
presarate cu numeroase canale de irigatii.
La km 33+750, autostrada se intersecteaza cu DJ30R, care face legatura intre localitatile
Gageni si Vintileanca. Acest drum este asfaltat, cu santuri inierbate si colmatate, iar asfaltul se
prezinta in stare buna. Terenul din aceasta zona este plan, fara accidente geomorfologice, cultivat pe
alocuri.
Foto 95 Foto 96
Spre km 34+400, autostrada parcurge zone plane, traverseaza pârâul Naianca care este o vale
cu maluri abrupte, cu inaltimi de circa 1.0 – 1.20 m și debit semipermanent. A fost observat un drum
local din pământ, accesibil din comuna Gageni. Terenul prezinta o usoara inclinare spre canal si are
crapaturi la suprafata.
Foto 97 Foto 98
In continuare spre km 35+300 terenul este brazdat de canale de irigatii si desecare, unele largi,
trapezoidale cu deschideri la partea superioara de peste 1.0 m, altele inguste, colmatate și acoperite
cu vegetație de baltă (foto 73).
Pag. 56 / 475
In zona km 35+250, viitoarea autostrada traverseaza un canal cu apa. Malurile acestuia sunt
inalte de cca 3.50 m, inierbate, cu stufaris si vegetatie hidrofila. Terenul in zona este plan, fara
accidente geomorfologice, cultivat cu floarea soarelui.
Foto 99 Foto 100
In zona km 35+700 traseul autostrazii traverseaza o zona cu teren plan, usor depresionara.
Aceasta zona pare a fi inundabila, deoarece au fost observate canale si mici diguri din pământ. Terenul
nu este cultivat, acesta fiind acoperit de pasune. La nivelul terenului au fost observate la data efectuarii
observatiilor de teren, zone cu crapaturi cu deschideri de 5 – 30 cm (foto 76).
Foto 101 Foto 102
In continuare, traseul se inscrie pe un teren plan, saraturos, acoperit local cu vegetație hidrofila
sau in zonele mai depresionare cu ochiuri de baltă, iar in zona km 37+200 va intersecta canalul
Pietroasa pe care il va traversa printr-un pod. In momentul efectuarii vizitei in teren, acest canal era
secat, malurile avand inaltimea de cca 2.50 m si latimea de cca 9.00 m, fiind inierbate cu vegetatie
inalta specifica zonelor hidrofile. Terenul este plan si cultivat, favorizand pe alocuri stagnarea apelor
pluviale si formarea de bălti.
Pag. 57 / 475
Foto 103 Foto 104
Dupa traversarea acestui canal, traseul se inscrie pana la km 38+400, cand traverseaza pârâul Sarata,
pe un teren plan, fara accidente geomorfologice. In zona de traversare, pârâul Sarata trece pirntr-un
canal cu maluri cu inaltimea de cca 2.00 m. Malurile sunt inierbate, cu vegetatie inalta, hidrofila.
Terenul in zona este plan, fara accidente geomorfologice, pe alocuri favorizand stagnarea apelor
pluviale, astfel, formandu-se zone de băltire cu vegetatie specifica. De asemenea, au fost observate si
crapaturi in teren, specific zonelor cu pământuri contractile.
Foto 105 Foto 106
Foto 107 Foto 108
De la km 38+500 pana la km 46+000 cand autostrada traverseaza Valea Leoteasca, traseul se
desfasoara pe aceleasi tipuri de terenuri saraturoase, in parte necultivate și cu multe stâni. Local,
traverseaza fie ridicaturi ceva mai inalte de forma unor movile (Movila Ulmului +92.7m), fie zone
depresionare largi in care apa stagneaza in tot cursul anului (Balta Plopului km 43+250).
In zona km 38+950, autostrada va traversa DJ203C printr-un pasaj. Drumul judetean DJ203C
este un drum local, pietruit, neamenajat, fara santuri si care face legatura intre comunele Clondiru si
Movila Banului. Terenul este plan, ceea ce favorizeaza stagnarea apelor pluviale la suprafata.
Pag. 58 / 475
Foto 109 Foto 110
Intre km 39+800 si km 40+300 a fost observata o zonă cu umiditate ridicata, cu băltiri
sezoniere si un sant de drenare. Au fost observate si zone cu vegetatie hidrofila. Terenul este plan,
fara accidente geomorfologice.
Foto 111 Foto 112
In aceasta zona, la km 41+700, autostrada va traversa un drum agricol din pământ, printr-un
pasaj. Au fost observate zone cu vegetatie de baltă dar si crapaturi in teren. Pe partea stanga a axului
autostrazii este un canal secat cu vegetatie inalta si cu maluri de cca 1.00 m inaltime, neamenajate.
Foto 113 Foto 114
In continuare, traseul strabate terenuri plane, pe alocuri cultivate sau arabile, fara accidente
geomorfologice, iar intre km 43+900 si km 44+350 a fost observata o zonă cu băltiri abundente in
perioadele ploioase, utilizata ca pasune in restul anului. Caracteristicile solului impiedica infiltrarea
apelor, favorizand retentia acestora la suprafata. In perioadele ploioase zona se inunda.
Pag. 59 / 475
Foto 115 Foto 116
In zona km 44+500, viitoarea autostrada traverseaza un drum agricol din pământ, printr-un
pasaj. Zona este plana, fara accidente geomorfologice. A fost observat un canal, secat, cu maluri din
pământ de cca 2.00 m inaltime si cu vegetatie hidrofila in baza.
Foto 117 Foto 118
Viitoarea autostrada va traversa in dreptul km 45+400 un canal cu maluri inalte de cca 2.50 -3.00 m
cu stufaris, prin care trece pârâul Leoteasca. Acest pârâu are un curs nepermanent, iar la momentul
vizitei in teren acesta era secat. Terenul este plan, cultivat cu porumb si floarea soarelui.
Foto 119 Foto 120
In zona km 47+890, autostrada traveseaza drumul judetean DJ203 care face legatura intre
comunele Stâlpu si Pietrosu. Drumul este asfaltat, iar asfaltul prezinta degradari de tipul crapaturilor
atat longitudinal cât si transversal. Santurile de la marginea acostamentului sunt inierbate, colmatate
si neamenajate. In zona exista stalpi de inalta tensiune, iar terenul este unul plan, cultivat.
Pag. 60 / 475
Foto 121 Foto 122
In continuare, spre km 50+000, terenul este plan, fara accidente geomorfologice, pe alocuri
cultivat si cu zone arabile. Este presarat cu canale de desecare dar si cu zone cu ochiuri de apa.
Foto 123 Foto 124
Foto 125 Foto 126
Intre km 50+40 si km 50+430 este o zona ce prezinta umiditate ridicata. Terenul are o panta
de nivel scazuta ceea ce favorizează formarea de băltiri în timpul sezonului ploios. De asemenea, a
fost observat si un drum local din pământ care serpuieste către padurea Stâlpu.
Pag. 61 / 475
Foto 127 Foto 128
Dupa km 50+430, traseul se intersecteaza in zona km 51+170 cu pârâul Călmăţui. Acest pârâu
are un curs nepermanent, iar in perioada vizitei in teren acesta era secat. Acest pârâu trece printr-un
canal cu malurile inierbate, cu vegetatie abundenta hidrofila. Terenul este plan, cultivat. Pe partea
dreapta a viitoarei autostrazi se afla padurea Spătaru.
Foto 129 Foto 130
Viitoarea autostrada ocoleste prin partea de nord padurea Spătaru, traversand terenuri arabile dar
sărăturoase, partial cultivate. Zona relativ plana este brazdata de numeroase canale de desecare in
care balteste apa și s-a dezvoltat vegetie hidrofila specifica. Ochiuri de baltă si palcuri de vegetatie
arboricola iubitoare de apa se observa si in zonele depresionare sau la traversarea văilor mai largi cu
debit semipermanent.
De asemenea, in zona km 51+600, axul autostrazii traverseaza un drum local din pământ care merge
spre padurea Spătaru. In apropiere se afla comuna Spătaru. Terenul in zona este plan, fara accidente
geomorfologice.
Pag. 62 / 475
Foto 131 Foto 132
In continuare, traseul autostrazii traverseaza terenuri arabile, pe alocuri culivate, plane. In zona km
52+850 axul autostrazii traverseaza DN2 care se desprinde din DN1B si merge către comuna Spătaru.
Drumul national DN2 este intens circulat, se prezinta cu asfalt in stare buna, iar santurile sunt
colmatate si inierbate. Este o zona cu teren plan, cultivat, fara accidente geomorfologice.
Foto 133 Foto 134
Intre km 54+280 si km 54+300 a fost observata o conducta de gaze (foto 135 si 136).
Foto 135 Foto 136
In continuare, autostrada ocoleste prin partea de nord comuna Spătaru, mergand pe terenuri
plane, dar si zone ceva mai ridicate cu aspect de movile (Satu Nou +93,72 m fata de NMN), iar in
zona km 55+168, acesta intersecteaza DN2B care face legatura dintre orasul Buzău si comuna
Spătaru. Drumul national DN2B se prezinta in stare relativ buna, cu usoare denivelari, iar santurile
sunt colmatate si inierbate. De asemenea, au fost observati stalpi de electricitate in zona. Terenul este
plan, fara accidente geomorfologice.
Pag. 63 / 475
Foto 137 Foto 138
In zona km 57+850, autostrada traverseaza drumul judetean DJ203D care face legatura intre
orasele Buzău si Pogoanele. Asfaltul se prezinta in stare buna, iar santurile sunt colmatate si inierbate.
Drumul judetean DJ203D este intens circulat. Terenul din zona este plan cu cote relativ scazute 88.2
m, arabil, fara accidente geomorfologice.
Foto 139 Foto 140
Dupa intersectia cu DJ203D, traseul viitoarei autostrazi continua pe terenuri plane, local
cultivate, iar in zona km 60+300 a fost observant un drum local din pământ si un canal de irigatii cu
malurile inalte de cca 4.5 m, inierbate si fara apa in el.
Foto 141 Foto 142
Intre km 60+390 si km 60+800 traseul strabate o zona aflata in marginea unei foste meandre
a unui râu, zona ce reprezinta in acelasi timp si o margine de terasa erozionala.
Pag. 64 / 475
Foto 143 Foto 144
In zona km 61+600, autostrada va traversa calea ferata CF702 pcare face legatura intre Buzău
si Făurei. Linia cf este dubla, electrificata si in profil de rambleu cu h = cca 1.50 - 2.00 m. De
asemenea, a fost observata si o linie abatuta dar si un drum local din pământ la baza rambleului, care
porneste din statia cf Buzău Sud. Terenul este plan, cultivat cu floarea soarelui.
Foto 145 Foto 146
Intre km 62+900 si km 62+910 terenul este plan, iar traseul proiectat al autostrazii traverseaza
un canal de scurgere al apelor pluviale.
Foto 147 Foto 148
Traseul se sfarseste in zona km 63+250, unde terenul este plan, fara accidente geomorfologice.
Pag. 65 / 475
CAP. 5. REZULTATE OBTINUTE
In acest capitol sunt prezentate obiectivele pentru care au existat informatiile geotehnice
necesare (finalizate pana la data elaborarii prezentului studiu sau extrase din alte documentatii
geotehnice) astfel incat sa poata fi elaborat modelul geotehnic al fiecarui obiectiv.
Restul informatiilor sunt prezentate sub forma de fise complexe sau primare, analize de
laborator, rapoarte geofizice, etc. si sunt anexate prezentului studiu.
5.1. Lucrari de terasament

5.1.1. Caracterizarea geotehnica
Traseul viitoarei autostrazi va strabate numeroase râuri si pâraie, canale de desecare si câteva
canale de irigatii. Terenul, in general, este de câmpie, usor plat si cu capacitate slaba de drenare prin
infiltratii a apelor din precipitatii ceea ce a condus la formarea de zone cu exces de umiditate, baltiri
si crovuri. De asemenea in timpul cartarii s-au identificat zone cu pământuri contractile si soluri
sărăturoase;
Plecand de la aceste caracteristici geomorfologice, completate cu investigatiile in situ si
rezultatele analizelor de laborator a fost realizat profilul geolitologic longitudinal al traseului
(prezentat in anexa 9). Pe acesta, in afara delimitarii stratelor pe criterii granulometrice, au fost puse
in evidenta si pamanturile cu plasticitati mari si foarte mari (high plasticity si very high plasticity)
definite astfel pe baza nomogramei Casagrande si pamanturile cu consistente scazute (plastic moi
si/sau cu miros de mal)
Din analiza profilului geolitologic longitudinal se constata ca in ampriza viitoarei autostrazi
au fost intalnite depozite sedimentare recente, neconsolidate, de varsta cuaternar, in general
reprezentate prin pamanturi coezive sau slab coezive. Diferentierile granulometrice relativ mici fac
ca trecerile de la un strat la altul sa se faca printr-o multitudine de efilari si indintari. In apropierea
vailor traversate si, in general dupa km. 36+000, traseul autostrazii strabate numeroase bălti cât si
zone cu exces de umiditate ce necesita ample lucrari de asanare si drenare.
Apa subterana a fost interceptata in majoritatea forajelor la adancimi mai mici de 5m fiind
cantonata in depozitele necoezive sau slab coezive sub forma de nivel hidrostatic liber.
In functie de caracteristicile geotehnice, geomorfologice si hidrologice, lucrarile de

terasament aferente “Autostrazii Ploiesti – Buzau”, au fost impartite in doua mari sectoare, astfel:
 Sectorul 1 – km 0+000 – km 36+000,
 Sectorul 2 – km 36+000 – km 63+250 (sfarsit proiect),
In continuare, caracterizarea geotehnica a terenului de fundare pentru cele doua sectoare se
va face pana la adancimea de 8.00m pentru fiecare sector in parte.
In tabelele de mai jos sunt prezentati principalii indici geotehnici dupa cum au rezultat in urma
analizelor si incercarilor de laborator, pentru fiecare orizont in parte. Avand in vedere ca la suprafata,
h = 0.40 – 2.00m, au fost intalnite majoritar pământuri coezive din care unele contractile, s-a
considerat util ca prezentarea pricipalilor indici geotehnici si caracterizarea geotehnica sa fie facuta
pe orizonturi si pe tipuri litologice
Pag. 66 / 475
Sector 1 - km 0+000 – km 36+000, h = 0.40 – 2.00m
Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88
Parametrul geotehnic
argila nisip argila praf argilos
(denumire si unitate de masura) argila argila grasa nisip prafos nisip
prafoasa argilos nisipoasa nisipos
Umiditate naturala (w - %) 18-29 32-43 21-36 9-20 14-24 17-18 8-15 25
Limita inferioara de plasticitate (WP - %) 16-28 23-28 16-22 15-17 - 14-16 - 20
Limita superioara de plasticitate (WL - %) 36-53 65-100 32-58 33-38 - 28-31 - 38
Indice de plasticitate ( IP ) 21-47 38-72 18-45 17-21 - 14-16 - 18
Indice de consistenta ( IC ) 0.80-1.00 0.74-0.89 0.39-1.00 0.84-0.94 - 0.70-0.84 - 0.67
Densitatea volumetrica naturala ρn (g/cm3) 1.79-2.13 1.80-1.95 2.01-2.12 2.06 1.80-1.85* 1.99-2.07 1.90-2.00* 2.07
Densitatea volumetrica uscata ρd (g/cm3) 1.42-1.78 1.31-1.50 1.51-1.75 1.74 1.75-1.80* 1.69-1.75 1.85-1.90* 1.65
Porozitate (n - %) 34-45 45-55 34-52 35 - 34-37 - 38
Indicele porilor ( e ) 0.50-0.77 0.83-1.00 0.52-1.00 0.53 - 0.52-0.57 - 0.62
Gradul de saturare ( Sr ) 0.80-1.00 0.85-1.00 0.56-1.00 0.90 - - - 1.00
Umflarea libera UL (%) 65-95 85-150 60-112 - - - - -
Continutul in humus (%) 0-1.15 1-2;>5 2-5 - - - - -
Modulul de deformatie liniara E (kPa) - - - - 14000-15000* - 16000-18000* 20000-22000*
Modulul de deformatie edometric 4300-
7100-11000 5000-9100 12800 - 7700-12200 - 7900
Moed200-300 (kPa) 14000
Unghi de frecare interna (Ø,grade ) 8-17 10-13 14-20 23 18-24* 19-20 20-24* 23
Coeziunea ( c – kPa ) 34-59 36-51 30-47 15 2 - 5* 9-29 0-1* 15
putin
Categoria PUCM activa f.activa - - - - -
activa
putin putin practic
Sensibilitatea la inghet f.sensibil f.sensibil sensibil sensibil** sensibil**
sensibil** sensibil insensibil
Coeficientul de permeabilitate K (cm/s) 5x10-7** 1x10-8-1x10-7 1x10-6** 1x10-6** 1x10-4** 1x10-5** 1x10-2-1x10-1* 1x10-6**
* valori asimilate din literatura de specialitate
** valori derivate din curba granulometrica
Pag. 67 / 475
Din analiza datelor din tabelul de mai sus si a fiselor de foraj, pe Sector 1 - km 0+000 – km 36+000,
h = 0.40 – 2.00m se constata existenta la suprafata terenului a pământurilor contractile, conform
tabelului de mai jos.
Zona de drum cu Indici caracteristici din punct de vedere al activitatii

pământuri contractile in raport cu apa cf. NP126/2010 Categoria PUCM
(km) A2 (%) IP IA Cp UL(%)
0+000 – 2+000 41-56 38-58 0.93-1.04 28-33 60-150 activitate medie
5+000 – 5+600 41-47 67-72 1.57-1.63 37-58 110 active
19+000 – 23+000 33-58 29-50 0.78-1.35 20-35 85-150 foarte active
29-+000 – 34+000 39-57 45-47 0.87-1.10 15-35 85-130 active
Sector 1 - km 0+000 – km 36+000, h = 2.00 – 8.00m

Parametrul geotehnic Denumirea pamanturilor conform STAS 1243-88
(denumire si unitate de argila nisip argila
masura) argila nisip prafos nisip praf argilos
prafoasa argilos nisipoasa
Umiditate naturala (w - %) 19-25 21-36 9-20 14-24 17-18 8-15 25-28
Limita inferioara de
18-24 16-22 15-17 - 14-16 - 18-28
plasticitate (WP - %)
Limita superioara de
48-70 32-50 33-38 - 28-31 - 38-53
plasticitate (WL - %)
Indice de plasticitate ( IP ) 37-50 18-31 17-21 - 14-16 - 18-25
Indice de consistenta ( IC ) 0.60-1.00 0.39-0.90 0.84-0.94 - 0.70-0.84 - 0.67-1.00
Densitatea volumetrica 1.90-
1.86 2.01-2.12 2.06 1.80-1.85* 1.99-2.07 2.05-2.07
naturala ρn (g/cm3) 2.00*
1.51 1.64-1.75 1.74 1.75-1.80* 1.69-1.75 1.65-1.70
uscata ρd (g/cm3) 1.90*
Porozitate (n - %) 43 34-52 35 - 34-37 - 38
Indicele porilor ( e ) 0.82 0.52-1.00 0.53 - 0.52-0.57 - 0.62
Gradul de saturare ( Sr ) 0.90 - 0.90 - - - 1.00
Umflarea libera UL (%) - 60 - - - - -
Continutul in humus (%) - 2-5 - - - - -
Modulul de deformatie 16000-
- - - - - -
liniara E (kPa) 18000*
Modulul de deformatie 4348- 14000- 7700-
13600 12800 - 7900
edometric Moed200-300 (kPa) 13100 15000* 12200
Unghi de frecare interna 10 12-16 23 18-24* 19-20 20-24* 23
(Ø,grade )
Coeziunea ( c – kPa ) 72 15-30 15 5-7* 9-29 0 - 1* 15
putin
Categoria PUCM - - - - - -
activa
putin putin practic
Sensibilitatea la inghet sensibil** sensibil sensibil** sensibil**
sensibil** sensibil insensibil
Coeficientul de 1x10-2-
1x10-6** 1x10-6** 1x10-6** 1x10-4** 1x10-5** 1x10-6**
permeabilitate K cm/s) 1x10-1*
* valori asimilate din literatura de specialitate ; ** valori derivate din curba granulometrica
Pag. 68 / 475
Sectorul 2 - km 36+000 – km 63+250, h = 0.40 – 2.00m
(denumire si unitate de masura) argila prafoasa nisip prafos pietris + nisip nisip + pietris praf argilos
Umiditate naturala (w - %) 10-29 22-31 6-14 3-15 12-16
Limita inferioara de plasticitate
9-23 - - - 11-15
(WP - %)
Limita superioara de plasticitate
38-50 - - - 35-36
(WL - %)
Indice de plasticitate ( IP ) 23-35 - - - 21-24
Indice de consistenta ( IC ) 0.75-0.96 - - - 0.88-0.95
Densitatea volumetrica naturala
1.85-1.90 1.80-1.85* 2.10-2.20* 1.90-2.00* 2.00-2.05*
ρn (g/cm3)
Densitatea volumetrica uscata
1.34-1.43 1.75-1.80* 2.00-2.10* 1.85-1.95* 1.70-1.75*
ρd (g/cm3)
Porozitate (n - %) 47-50 - - - -
Indicele porilor ( e ) 0.87-1.00 - - - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.90-1.00 - - - -
Indicele de activitate (IA) 1.44-1.75 - - - -
Umflarea libera UL (%) 75-85 - - - -
Modul de deformatie liniara
5000-13000* 14000-15000* 20000-22000* 16000-18000* 14000-16000*
E (kPa)
Unghi de frecare interna
(Ø,grade ) 14-20* 18-22* 30-34* 26-28* 20-22*
Coeziunea ( c – kPa ) 20-35* 5-7* 1-3* 2-7* 13-16*
activitate
Categoria PUCM - - - -
medie
practic
Sensibilitatea la inghet sensibil** putin sensibil insensibil sensibil**
insensibil
Coeficientul de permeabilitate K 1x10-7-
1x10-4** 1 1x10-1-1 1x10-6**
(cm/s) 1x10-6**
Sectorul 2 - km 36+000 – km 63+250, h = 2.00 – 8.00m

(denumire si unitate de masura) nisip + pietris pietris + nisip nisip
Umiditate naturala (w - %) 7-16 5-16 15
Densitatea volumetrica naturala ρn (g/cm3) 1.95-2.00* 2.10-2.20* 1.90-2.00*
Densitatea volumetrica uscata ρd (g/cm3) 1.90-1.95* 1.95-2.10* 1.85-1.90*
Modul de deformatie liniara E (kPa) 17000-19000* 20000-22000* 16000-18000*
Unghi de frecare interna (Ø,grade ) 26-28* 30-32* 20-24*
Coeziunea ( c – kPa ) 2-7* 2-5* 3-6*
Sensibilitatea la inghet practic insensibil insensibil putin sensibil**
Coeficientul de permeabilitate K (cm/s) 1x10-1-1** 1 1x10-1**
Din punctul de vedere al pamanturilor contractile, ocurenta acestora pe sectorul km. 36+00 –
km. 63+250, pe intervalul de adancime h = 0.40 – 2.00m este prezentata in tabelul de mai jos:
Pag. 69 / 475
Zona de drum cu Indici caracteristici din punct de vedere al activitatii
pământuri contractile in raport cu apa cf. NP126/2010 Categoria PUCM
(km) A2 (%) IP IA Cp UL(%)
km 36+000 –
39-57 24-47 0.61-0.83 15-40 85-95 activitate medie
km 39+000
km 50+200 –
12-18 23-31 1.40-2.60 Cp˂Ip 75-85 activitate medie
km 50+400
km 57+000 –
16-20 26-29 1.45-1.86 Cp˂Ip - activitate medie
km 58+800
In pământurile de la suprafata, h = 0.40 – 2.00m, s-au identificat doua zone cu pământuri necoezive
uniforme (nisipuri, nisipuri prafoase si nisip cu pietris) detaliate in tabelul de mai jos
Zona de drum cu pământuri Coeficientul de neuniformitate

Tipul de pământ
necoezive uniforme ( Un )
km 50+400 – km 52+200 nisip cu pietris 5-7
km 56+600 – km 57+000 nisip prafos 4
Pentru aceste pamanturi se constata ca valoarea coeficientului de neuniformitate este mai mica
de 15 ceea ce inseamna ca pentru a fi aduse la un grad de compactare D = 95 - 98% Proctor normal
compactarea se va face cu dificultate.
5.1.2. Caracterizarea apei subterane si a conditiilor de mediu pentru lucrarile de terasament

De-a lungul “Autostrazii Ploiesti – Buzau”, din forajele executate pentru lucrarile de
terasament (podete si consolidari) s-au prelevat probe de apa subterana. Probele au fost analizate in
laboratorul de mediu al SC GEOSTUD iar rezultatele sunt prezentate detaliat in rapoartele de
incercare anexate si sintetic in tabelul de mai jos.
Pozitia Adancime Gradul de
Indicativ kilometrica de prelevare Tipul agresivitatii asupra betoanelor si corozivitate asupra
foraj betoanelor armate metalelor
(km) (m) Criteriul Mündlein
Fp1292 0+080 2.50 slab carbonica XA1 slab coroziva
Fc1261 1+450 3.00 slab carbonica XA1 slab coroziva
Fp1295 1+975 2.60 slab acida, slab sulfatica XA2 slab coroziva
Fc1262 3+430 3.00 slab sulfatica XA1 slab coroziva
Fp1290 6+418 3.00 slab acida, moderat carbonica XA2 simtirtor coroziva
Fp1395 12+235 3.00 nu prezinta agresivitate - slab coroziva
Fp1390 12+494 5.00 nu prezinta zgresivitate - slab coroziva
Fc1363 15+000 7.00 slab sulfatica XA1 nu este coroziva
slab acida, slab carbonica,
Fp1391 15+090 4.00 XA2 coroziva
slab sulfatica
Fc1366 15+200 4.00 moderat sulfatica XA2 nu este coroziva
Fc1369 15+600 4.00 slab sulfatica, slab carbonica XA2 slab coroziva
Fc1373 15+800 5.00 nu prezinta agresivitate - coroziva
Fc1371 15+800 4.50 nu prezinta agresivitate - slab coroziva
Fp1397 17+700 4.20 slab sulfatica XA1 slab coroziva
Fp1398 18+950 3.00 nu prezinta agresivitate - nu este coroziva
Fc1375 19+515 4.50 nu prezinta agresivitate - nu este coroziva
Fp1490 20+040 3.00 slab sulfatica XA1 nu este coroziva
Pag. 70 / 475
Pozitia Adancime Gradul de
Indicativ kilometrica de prelevare Tipul agresivitatii asupra betoanelor si corozivitate asupra
foraj betoanelor armate metalelor
(km) (m) Criteriul Mündlein
Fp1491 20+356 2.80 nu prezinta agresivitate - slab coroziva
Fp1591 31+760 3.50 slab sulfatica XA1 coroziva
Fc1563 33+800 5.00 moderat sulfatica XA2 slab coroziva
Fc1565 34+200 2.30 moderat sulfatica XA1 slab coroziva
Fp1592 35+250 2.50 moderat sulfatica XA2 nu este coroziva
Fp1596 36+970 3.00 slab sulfatica XA1 nu este coroziva
Fc1573 38+200 2.50 slab sulfatica XA1 nu este coroziva
Fc1575 38+600 4.50 moderat sulfatica XA2 nu este coroziva
Fp1692 41+500 4.00 slab sulfatica, slab magneziana XA2 slab coroziva
Fp16910 49+705 4.50 nu prezinta agresivitate - coroziva
Fp1794 50+380 2.00 slab sulfatica XA1 coroziva
Fp1795 51+160 2.00 slab acida, moderat sulfatica XA2 puternic coroziva
Fc1763 55+168 5.50 nu prezinra agresivitate - nu este coroziva
Fp1791 57+540 5.00 nu prezinta agresivitate - coroziva
Fp1792 58+290 4.00 slab acida, moderat sulfatica XA2 coroziva
Fp17914 58+785 5.50 slab acida, moderat sulfatica XA2 slab coroziva
Fp17915 59+565 4.00 moderat sulfatica XA2 simtitor coroziva
Fc1863 60+800 6.50 slab acida, moderat sulfatica XA2 puternic coroziva
Nota: probele de sol nu au prezentat agresivitate chimica fata de betoane si betoane armate
Pag. 71 / 475
Din analiza datelor din tabelul de mai sus, constatam urmatoarele:
 Nivelul apei subterane este la suprafata, NH = 2.00 – 6.00m,
 Acolo unde apa subterana prezinta agresivitate chimica asupra betoanelor si betoanelor
armate: slab acida, slab carbonica, moderat carbonica, slab sulfatica si moderat sulfatica si slab
magneziana sau este coroziva fata de metale trebuie luate masuri la elaborarea retetei si prepararea
betonului, respectandu-se prevederile SR EN206+A1:2017 - „Beton. Specificatie, performanta,
productie si conformitate” si masuri pentru protejarea armaturilor din betonul armat din fundatii,
conform normelor PD165/2012, subcap.II.6.4.
5.1.3. Caracterizarea lucrarilor de terasament din punctul de vedere al sensibilitatii la inghet al

pamanturilor de fundare, a conditiilor hidrologice si a adancimii de inghet in structura rutiera
5.1.3.1. Conditii hidrologice

Conform STAS 1709/2-90, terenul natural pe care se inscrie traseul autostrazii prezinta
conditii hidrologice “defavorabile”, deoarece in prezent:
 scurgerea apelor de pe terenul inconjurator este neasigurata;
 apele rezultate din precipitatii stagneaza temporar in unele zonele depresionare lipsite de
scurgere naturala si canale de desecare;
 sunt zone unde nivelul apei subterane este mai mic decât hcr.
5.1.3.2. Tipurile climatice si indicii de umiditate

Conform STAS 1709/1-90 zona de traseu este caracterizata prin indicele mediu de inghet
3 / 30
I med din cele mai aspre trei ierni dintr-o perioada de trei ani (acest indice se ia in calcul in conditiile
realizarii unei structuri rutiere elastice pentru clasele de trafic greu si foare greu) astfel (fig. 26):
/
 km 0+000 – km 38+000: 𝐼 400 𝐶 𝑧𝑖𝑙𝑒
/
 km 38+000 – km 63+250: 𝐼 425 𝐶 𝑧𝑖𝑙𝑒
Din punctul de vedere al tipului climatic traseul autostrazii se incadreaza, in tipul climatic I,
I m  (20  0) , conform hartii repartitiei dupa indicele de umiditate I m a tipurilor climatice
(Thorntwaite) – figura 27.
Pag. 72 / 475
3 / 30
Figura 26 Harta repartitiei indicelui de Inghet I med
Figura 27 Harta repartitiei dupa indicele de umiditate I m a tipurilor climatice
5.1.3.3. Adancimea de inghet in structura rutiera

Adancimea de inghet critica in complexul rutier Zcr este egala cu adancimea de inghet in
pământul de fundatie Z la care se adauga un spor al adancimii de inghet Z: Z cr  Z  Z [cm]
Adancimea de inghet in pământul de fundatie (Z) , calculata in conformitate cu STAS 1709/1-
3 / 30
90, pentru indicii de inghet I med specificati mai sus si conditii hidrologice defavorabile are, in functie
de tipurile de pământ si tipul climatic specific zonei, valorile prezentate in tabelul 3.
Pag. 73 / 475
Sporul de adancime Z va fi calculat de către proiectant in functie de dimensiunile structurii
rutiere proiectat.
Valorile adancimii de Inghet in pământul de fundatie (Z)
Indicele mediu de inghet
3 / 30
I med 𝐶 𝑧𝑖𝑙𝑒
Tipul de pământ / /
𝐼 400 𝐼 425
Z (cm)
P2 pietris cu nisip 100 102
P3 nisip, nisip prafos 85 87
P3 nisip argilos 82 85
P4 praf, praf nisipos, praf argilos, praf nisipos argilos 77 80
P5 argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa 70 72
P5 argila 67 70
P5 argila grasa 59 61
5.1.4. Recomandari privind lucrarile de terasament

Din analiza de drum prezentata, se constata ca terenul de fundare de pe amplasamentul
“Autostrazii Ploiesti – Buzau”, din punct de vedere litologic prezinta o serie de particularitati:
Pe lungime alterneaza pământuri coezive (argile grase nisipoase, nisipuri argiloase) si
pământuri necoezive (nisipuri prafoase, nisipuri).
In adancime este prezenta aceeasi structura de pământuri dispuse alternativ cu numeroase
efilari si incrucisari, ceea ce face ca pe zone foarte scurte sa se gaseasca o gama larga de pământuri
cu caracteristici fizice si mecanice diferite, deci si conditii diferite de fundare atat pe directie
orizontala cât si pe directie verticala.
De asemenea, in lungul autostrazii alterneaza zonele cu umiditate excesiva, cu baltiri si zonele
cu pământuri contractile care trebuiesc tratate separat.
Apa subterana este prezenta la suprafata terenului, NH = 1.50 – 5.00m.

- in zonele cu nisipuri si nisipuri prafoase are caracter ascensional;
- in zonele cu pământuri coezive se poate ridica pana in patul drumului.
Pe baza acestor observatii se pot face urmatoarele recomandari:

Pe ampriza autostrazii si o banda de 50.00m dreapta-stanga - se vor executa lucrari de asanare,
sistematizare si drenare cu pante dinspre axul drumului spre exterior. Pentru tinerea sub control a
apelor din precipitatii si a celor subterane se va executa un sistem de drenaj de adancime si de
suprafata, format din santuri de garda, drenuri longitudinale si transversale sub ampriza drumului.
In zonele cu baltiri sau exces de umiditate se vor lua masuri de asanare a pământului de sub
patul drumului, prin executia de drenuri fitil, uscarea cu var sau alti lianti, consolidarea terenului de
fundare cu minipiloti.
Pentru asigurarea unei scurgeri libere a apelor, patul drumului va fi ridicat de la suprafata
terenului cu 40.00 – 50.00cm si va fi format dintr-o perna de balast cu un geocompozit la baza iar la
partea superioara un geotextil. In aceste conditii, perna de balast va avea rolul de:
- separare si ranforsare pentru uniformizarea presiunii date de greutatea rambleului si sarcinile
induse de trafic;
Pag. 74 / 475
- filtrare si drenare a apelor care se strang in corpul drumului;
- ruperea capilaritatii pentru ca apele subterane sa nu ajunga in corpul drumului.
Zonele cu pământuri contractile se vor trata astfel:
 pământul va fi excavat pe 0.30 – 0.60m adancime in functie de inaltimea rambleului de
deasupra si va fi inlocuit cu material corespunzator conform urmatoarei tehnologii:
= excavarea terenului de fundare pana la adancimea de 0.50 ÷ 1.00m si indepartarea pământului
rezultat;
= realizarea la cota sapaturii a unei pante unidirectionale pentru strangerea apelor care curg de
pe peretii sapaturii intr-o bresa si indepartarea prin pompare;
= dupa uscare, realizarea umpluturii cu pământ coeziv de aport, usor compactabil, compactat in
straturi afanate de 0.20 ÷ 0.25cm grosime pana la atingerea unui grad de compactare de, D = 100%
Proctor normal. Pământul de aport trebuie verificat inaintea punerii in opera la cel putin urmatoarele
caracteristici:
 Curba granulometrica etalata, Un ≥ 15;
 Limita superioara de plasticitate, WL 30 – 40%;
 Densitatea in stare uscata, ρd ≥ 1.65g/cm3;
 Umiditatea la punerea in opera, w = w opt ± 3%;
 Continut de materii organice, maxim 1%;
 Continut de carbonati, maxim 1%.
In zonele cu soluri sărăturoase, acestea vor fi decopertate pe un metru grosime si inlocuite

cu pământ corespunzator bine compactat in straturi de 30cm (afanat) pana la atingerea unui grad de
compactare de 100%Proctor normal.
In ceea ce priveste stabilitatea rambleurilor cu h>6.00m, conform STAS 2914-88, se asigura prin:
- inclinari diferite ale taluzelor si protejarea acestora (in functie de inaltimea terasamentelor,
natura materialelor utilizate in corpul rambleurilor, caracteristicile fizico-mecanice ale pamaturilor
din taluzele de debleu, etc)
d
- compactare - caracterizata prin gradul de compactare D  100 (%)
 d max
- capacitate portanta corespunzatoare
- masuri de asanare, colectare si evacuare a apelor
STAS-ul 2914-84 mai mentioneaza ca in cazul rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu

capacitate portanta corespunzatoare taluzurile acestora pot avea o inclinare de 1:1.5cu conditia ca
inaltimea acestora (socotita de la nivelul platformei drumului in jos) sa nu depaseasca 6÷10m (in
functie de natura litologica a materialelor folosite ca umpluturi – tabelul de mai jos).
Inaltimile maxime ale rambleurilor in functie de natura umpluturilor (dupa STAS 2914‐84)
Nr. Natura materialelor folosite ca umplutura Inaltimea
OBS.
crt. pentru rambleu maxima (m)
1 Argile prafoase sau argile marnoase 6
In cazul in care pământurile folosite in
2 Nisipuri argiloase sau prafuri argiloase 7 corpul rambleurilor vor fi armate
3 Nisipuri 8 inaltimile pot diferi in functie de
rezultatele analizelor de stabilitate
4 Pietrisuri sau balasturi 10
Pag. 75 / 475
In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decât cele din tabelul de mai sus, dar pana la 12m,
inclinarea taluzurilor va fi de 1:1.5 pe inaltimile din tabel (socotite de la nivelul platformei drumului
in jos) iar in continuare de 1:2, pana la baza rambleului si se vor face lucrari de protectie si consolidare
a taluzurilor.
In cazul rambleurilor cu h > 12 m si la cele situate in albiile majore ale raurilor cu aluviuni
fine, inclinarea taluzurilor va fi stabilita in urma analizelor de stabilitate.
La stabilirea inaltimii rambleurilor se va tine seama de necesitatea ca fundatia drumului sa fie
deasupra zonei de infiltratii, dezghet si baltiri. Pentru evitarea degradarilor produse de fenomenele de
inghet-dezghet inaltimea minima a rambleurilor masurata la marginea platformei se va stabili
conform STAS 1709-90.
In zonele inundabile cota platformei drumului se va stabili tinand seama de gradul de asigurare
contra inundatiilor conform prescriptiilor in vigoare.
Este recomandat ca in zonele de racordare la lucrarile de arta rambleurile sa fie executate din
balast iar taluzele acestora sa fie protejate cu elemente geospatiale (de ex. geocelule) umplute cu
pământ.
In ceea ce priveste compactarea, terasamentele vor fi compactate asigurandu-se un grad de
compactare D (Proctor normal) conform tabelului de mai jos.
Valori impuse ale gradului de compactare (conform STAS 2914‐84)
Pământuri
necoezive coezive
Zonele din terasament la care se prescrie Imbracaminti Imbracaminti
Imbracaminti Imbracaminti
gradul de compactare semi semi
permanente permanente
permanente permanente
Gradul de compactare: D (%)
a. Primii 30cm ai terenului natural de sub
un rambleu cu:
h  2.0m 100 95 97 93
h  2.0 m 95 92 92 90
b. In corpul rambleelor la adancimea (h)
sub partea inferioara a stratului de forma
h  0.50m 100 100 100 100
0 .5  h  2 .0 m 100 97 97 94
h  2.0 m 95 92 92 90
c. In deblee pe adancimi de 30cm sub
100 100 100 100
patul drumului
OBS. Pentru pietrisuri si alte pământuri necoezive cu peste 50% granule mai mari de 20mm se va considera atins gradul
de compactare D=100% cand, dupa un numar de treceri, utilajul nu va mai lasa urme pe suprafata. Numarul de treceri
se va stabili experimental cu tipul de utilaj ce urmeaza a se folosi la compactare
Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute de STAS 1709/2 – 90 (“Prevenirea si

remedierea degradarilor din inghet – dezghet”), urmarindu-se
 realizarea unor conditii hidrologice “favorabile” ale complexului rutier;
 realizarea gradului de asigurare la patrunderea inghetului (k);
5.2. Podete
Pag. 76 / 475
5.2.1. Caracterizarea geotehnica a amplasamentelor podetelor
Presiunea
Adancime conventionala ca
Adancime
Indicativ Pozitia apa valoare de baza
foraj Litologia intalnita in foraj
foraj km. subterana pentru stratul de
(m)
(m) fundare recomandat
(kPa)
- h1=0.40-2.00m argila plastic vartoasa (Ic=0.86) cu plasticitate mare (Ip=23) si cu activitate
-
medie in raport cu apa (UL=75%)
Fd 1204 0+600 8.00 2.50
- h2=2.00-7.00m argila plastic vartoasa (Ic=0.89) cu plasticitate mare (Ip=34) 160
- h3=7.00-8.00m nisip si pietris uniform, indesat, saturat -
- h1=0.50-1.30m nisip prafos uniform -
- h2=1.30-2.00m nisip argilos -
Fp 1294 1+225 6.00 fara apa - h3=2.00-3.00m argila plastic vartoasa (Ic=0.82) cu plasticitate foarte mare (Ip=36) -
- h4=3.00-6.00m argila prafoasa nisipoasa, plastic vartoasa (Ic=0.81) cu plasticitate mare
160
(Ip=24)
- h1=0.40-2.00m argila cafenie plastic vartoasa (Ic=0.90) cu plasticitate mare (Ip=28) si cu
-
activitate medie in raport cu apa (UL=85%)
Fp 1295 1+975 6.00 2.60 - h2=2.00-5.00m nisip prafos cu indesare medie, indesat, saturat 180
- h3=5.00-6.00m argila grasa plastic vartoasa (Ic=0.94) cu plasticitate foarte mare (Ip=39) -
- h1=0.40-1.00m argila grasa plastic vartoasa (Ic=0.97) cu plasticitate foarte mare (Ip=52) si
-
activa in raport cu apa (UL=110%)
Fd 1213 2+400 8.00 3.40 - h2=1.00-3.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.83) cu plasticitate mare (Ip=29) si cu
-
activitate medie n raport cu apa (UL=95%)
- h3=3.00-8.00m nisip prafos neuniform, saturat, mediu indesat 180
- h1=0.50-6.50m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.80-0.82) cu plasticitate mare (Ip=21-
160
Fd 1214 2+600 8.00 fara apa 26) si cu activitate medie in raport cu apa (UL=70%)
- h2=6.50-8.00m nisip prafos neuniform -
- h1=0.40-1.00m argila plastic vartoasa spre tare (Ic=0.97) cu plasticitate mare (Ip=31) si cu
-
Fd 1228 5+400 8.00 3.00 activitate medie in raport cu apa (UL=85%)
- h2=1.00-3.00m argila prafoasa plastic consistenta (Ic=0.77) cu plasticitate mare (Ip=21) -
- h1=0.40-2.00 argila plastic vartoasa (Ic=0.91) cu plasticitate foarte mare (Ip=47) si activa in
-
Fp 1290 6+418 6.00 3.00 raport cu apa (UL=105%)
- h2=2.00-4.00m argila prafoasa plastic vartoasa (Ic=0.76) cu plasticitate mare (Ip=22) 160
Pag. 77 / 475
- h3=4.00-6.00m argila plastic vartoasa (Ic=0.84) cu plasticitate mare (Ip=31) -
-
Fp 1291 6+684 6.00 2.50
- h2=2.50-4.00m nisip argilos plastic consistent (Ic=0.63) cu plasticitate mijlocie (Ip=17) 150
- h3=4.00-6.00m nisip prafos neuniform, saturat, indesat -
- h1=1.00-5.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.91) cu plasticitate mare (Ip=27) putin
160
Fp 1299 8+016 6.00 5.00 activa in raport cu apa
- h2=5.00-6.00m nisip prafos, neuniform, saturat -
- h1=1.00-2.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.96) cu plasticitate mare (Ip=29) si cu
Fp 12910 8+987 6.00 5.00 activitate medie in raport cu apa (UL=90%)
- h1=0.40-2.00m nisip argilos, plastic vartos (Ic=0.863) cu plasticitate mijlocie (Ip=16) practic
-
inactiv in raport cu apa (UL=30%)
Fp 1392 10+140 6.00 fara apa
- h2=2.00-4.00m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.81) cu plasticitate mijlocie (Ip=17) 150
- h3=4.00-6.00m argila grasa, plastic vartoasa (Ic=0.91) cu plasticitate foarte mare(Ip=52) -
- h1=1.20-2.00m nisip argilos, plastic vartos (Ic=0.85) cu plasticitate mijlocie (Ip=19), practic
-
Fp 1393 10+700 6.00 2.00
- h2=2.00-6.00m argila grasa, plastic vartoasa (Ic=0.82-0.84) cu plasticitate foarte mare
120 1
(Ip=44)
0F
- h1=0.50-2.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.96) cu plasticitate mijlocie (Ip=19) si

-
putin activa in raport cu apa (UL=60%)
Fp 1374 11+973 6.00 5.30 - h2=2.00-5.00m argila plastic vartoasa (Ic=0.84) cu plasticitate mare (Ip=34) putin activa in
150
raport cu apa
- h3=5.00-6.00m nisip prafos, uniform, saturat -
- h1=0.70-5.00m nisip argilos, plastic vartos (Ic=0.83) cu plasticitate mijlocie (Ip=13) putin
170
Fp 1395 12+235 6.00 3.00 activ in raport cu apa (UL=50%)
- h2=5.00-6.00m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.84) si cu plasticitate mijlocie (Ip=18) -
- h1=0.70-2.50m argila plastic vartoasa (Ic=0.95) cu plasticitate mare (Ip=26) si putin activa in
-
- h2=2.50-6.00m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.87-0.89) cu plasticitate mijlocie (Ip=19) 150
- h1=1.00-2.00m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.97), cu plasticitate mare (Ip=21) si cu
Fp 1396 14+950 6.00 fara apa -
1
La fundarea podetului se vor avea in vedere masurile prevazute de NP 126/2010
Pag. 78 / 475
- h2=2.00-6.00m argila plastic vartoasa (Ic=0.81-0.86) cu plasticitate mare spre foarte mare
140
(Ip=29-40)
- h1=0.30-1.30m praf argilos -
- h2=1.30-2.00m argila grasa, plastic vartoasa (Ic=0.85) cu plasticitate foarte mare (Ip=40) si
-
foarte activa in raport cu apa (UL=161%)
Fp 1391 15+090 6.00 4.00
- h3=2.00-4.50m argila plastic vartoasa (Ic=0.81) cu plasticitate foarte mare (Ip=44) 150
- h4=4.50-6.00m argila prafoasa nisipoasa, plastic vartoasa (Ic=0.82) cu plasticitate mijlocie
-
(Ip=17)
140
Fp 1398 18+950 6.00 3.00 medie in raport cu apa (UL=75%)
- h2=4.00-6.00m argila prafoasa, plastic consistenta (Ic=0.71) cu plasticitate mare (Ip=23) -
- h1=0.40-5.00m argila plastic vartoasa (Ic=0.84) cu plasticitate mare (Ip=23), putin activa in
150
- h2=5.00-6.00m nisip prafos, saturat, indesat -
- h1=0.40-3.50m argila plastic vartoasa (Ic=0.86) cu plasticitate mare (Ip=30) si putin activa in
150
- h2=3.50-6.00m nisip prafos, uniform, indesat, saturat -
- h1=1.00-2.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.94) cu plasticitate mare (Ip=23) si putin
-
Fp 1492 21+305 6.00 4.00
- h3=4.30-6.00m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.76) cu plaasticitate mijlocie (Ip=15) -
- h1=1.00-2.00m nisip argilos, plastic vartos (Ic=0.90) cu plasticitate mijlocie (Ip=14) practic
-
Fp 1493 25+435 6.00 3.00
- h2=2.00-4.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.85) cu plasticitate mare (Ip=33) 160
- h3=4.00-6.00m pietris cu nisip, neuniform, saturat -
- h1=0.60-2.40m argila cafenie, plastic vartoasa (Ic=0.82) cu plasticitate mare (Ip=29) si putin
-
Fp 1436 27+000 6.00 3.50
- h2=2.40-5.50m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.80) cu plasticitate mare (Ip=26) 160
- h3=5.50-8.00m pietris si nisip, neuniform, saturat -
150
Fp 1496 29+955 6.00 3.00 medie in raport cu apa (UL=85%)
- h1=0.30-2.50m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.92) cu plasticitate mare (Ip=28) si putin
-
Fp 1591 31+760 6.00 3.50 activa in raport cu apa (UL=50%)
Pag. 79 / 475
- h3=4.00-6.00m argila grasa, plastic vartoasa (Ic=0.92) cu plasticitate mare (Ip=29) -
Fp 1592 35+250 6.00 2.50 - h2=4.00-4.70m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.80) cu plasticitate foarte mare (Ip=36) -
- h3=4.70-6.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.80) cu plasticitate mare (Ip=22) -
Fp 1593 35+650 6.00 2.50 - h2=2.50-3.60m argila prafoasa nisipoasa, plastic moale. -2
1F
- h3=3.60-6.00m praf argilos, plastic moale (Ic=0.30; w=31%) cu plasticitate mica (Ip=9) -
Fp 1594 35+900 6.00 2.50 - h2=1.00-3.70m argila prafoasa 120
- h3=3.70-6.00m nisip argilos cu pietris (12%) -
- h1=0.40-3.50m argila plastic vartoasa (Ic=0.84) cu plasticitate mare (Ip=30) si activitate
150
Fp 1595 36+640 6.00 3.50 - h2=3.50-5.30m nisip prafos, neuniform, saturat -
- h3=5.30-6.00m argila, plastic vartoasa (Ic=0.82) cu plasticitate foarte mare (Ip=38) -
- h1=0.40-3.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.89) cu plasticitate mijlocie (Ip=34),
-
Fp 1596 36+970 6.00 3.00
- h2=3.00-4.00m nisip argilos, plastic vartos (Ic=0.80) cu plasticitate mijlocie (Ip=14) 160
- h1=0.80-1.30m praf argilos -
- h2=1.30-3.50m argila, plastic vartoasa (Ic=0.80) cu plasticitate foarte mare (Ip=42) si cu
Fp 1690 40+658 6.00 2.80 150
- h3=5.00-6.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.76) cu plasticitate mijlocie (Ip=17) -
- h1=1.30-2.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.82) cu plasticitate mare (Ip=32), si cu
-
Fp 1691 41+115 6.00 4.00
- h1=1.00-2.80m nisip argilos, plastic vartos (Ic=0.94) cu plasticitate milocie (Ip=12), si
-
Fp 1692 41+500 6.00 4.00 inactiv in raport cu apa (UL=20%)
- h2=2.80-6.00m argila prafoasa, plastic consistenta (Ic=0.65) cu plasticitate mare (Ip=22) 160
- h1=0.40-1.00m praf nisipos argilos -
Fp 1693 41+730 6.00 5.00 - h2=1.00-3.00m argila, plastic vartoasa (Ic=0.81) cu plasticitate foarte mare (Ip=37) -
- h3=3.00-4.20m praf argilos, plastic consistent (Ic=0.70) cu plasticitate mijlocie (Ip=20) 160
2
Sunt necesare imbunatatiri cu pamant de aport corespunzator, pentru cresterea capacitatii portante la cel putin pv conv≥150kPa
Pag. 80 / 475
- h4=4.20-6.00m argila prafoasa, plastic consistenta la plastic vartoasa (Ic=0.79) cu plasticitate
-
mare (Ip=29)
- h1=0.40-2.40m praf nisipos argilos, plastic consistent (Ic=0.63) cu plasticitate mare (Ip=21) -
Fp 1694 42+770 6.00 2.00 - h2=2.40-4.40m argila, plastic vartoasa (Ic=0.91) cu plasticitate mare (Ip=33) 150
- h1=0.40-5.00m argila, plastic vartoasa (Ic=0.81-0.85) cu plasticitate mare la foarte mare
150
Fp 1695 44+560 6.00 2.30 (Ip=26-36)
- h2=5.00-6.00m pietris si nisip, neuniform, saturat, indesat -
-
Fp 1696 45+035 6.00 2.60
- h2=2.00-5.00m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.80) cu plasticitate mare (Ip=24) 160
- h3=5.00-6.00m nisip cu foarte rar pietris, neuniform, saturat, indesat -
- h1=0.40-1.30m argila prafoasa -
- h2=1.30-3.00m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.87) cu plasticitate mijlocie(Ip=18) si cu
-
Fp 1697 46+860 6.00 4.00 activitate in raport cu apa (UL=35%)
- h3=3.00-5.00m nisip si pietris, uniform, mediu indesat 200
- h4=5.00-6.00m nisip prafos cu pietris (22%), neuniform, saturat -
- h1=0.60-1.30m argila prafoasa
- h2=1.30-2.00m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.98) cu plasticitate mare (Ip=84) si putin activ
-
Fp 1698 47+720 6.00 5.00 in raport cu apa (UL=60%)
-
- h1=0.50-1.50m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.97) cu plasticitate mare (Ip=18) si putin
-
activi in raport cu apa (UL=60%)
Fd 1639 47+600 8.00 3.00 - h2=1.50-6.60m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.81-0.82) cu plasticitate mare (Ip=29-
150
30)
- h3=6.60-8.00m nisip prafos cu pietris (12%), neuniform, saturat -
- h1=1.20-3.30m praf argilos, plastic vartos (Ic=0.95) cu plasticitate mare (Ip=) 150
Fp 1699 49+600 6.00 5.00 - h2=3.30-5.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.95) cu plasticitate mijlocie (Ip=18) -
- h3=5.00-6.00m nisip cu rar pietris, uniform, saturat -
- h1=0.40-1.60m argila prafoasa, plastic vartoasa la tare (Ic=0.99-1.00) cu plasticitate mare
-
(Ip=26), si cu activitate medie in raport cu apa (UL=50%)
Fp 16910 49+705 6.00 4.50
- h2=1.60-4.50m praf argilos, plastic vartos spre tare (Ic=0.99) cu plasticitate mare (Ip=22) 150
- h3=4.50-6.00m nisip cu foarte slab liant prafos, uniform, saturat, indesat -
Pag. 81 / 475
- h1=1.00-4.30m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.94-0.98) cu plasticitate mare (Ip=22-
150
25), si cu activitate medie in raport cu apa (UL=75%)
Fp 1790 50+260 6.00 fara apa - h2=4.30-4.80m nisip argilos -
- h3=4.80-6.00m pietris cu nisip, neuniform, -
-
Fp 1794 50+380 6.00 2.00 - h2=2.00-3.30m pietris cu nisip 180
- h3=3.30-5.00m nisip prafos, uniform, saturat -
- h4=5.00-6.00m nisip cu foarte slab liant prafos, saturat, uniform -
- h1=4.00-2.00m argila prafoasa cu aspect malos, plastic consistenta spre plastic vartoasa
-
(Ic=0.76) cu plasticitate mare (Ip=25), si cu activitate medie in raport cu apa (UL=85%)
Fd 1703 50+400 8.00 2.00 - h2=2.00-3.00m nisip si pietris, uniform, saturat 180
- h3=3.00-4.00m argila nisipoasa -
- h4=4.00-8.00m nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, saturat, uniform -
- h1=1.00-2.00m nisip prafos cu lentile de turba, neuniform -
- h2=2.00-3.00m nisip fin argilos
Fp 1795 51+160 6.00 2.00 - h3=3.00-4.00m nisip cu foarte rar pietris, uniform, saturat 180
- h4=4.00-4.70m argila nisipoasa -
- h5=4.70-6.00m nisip si pietris cu slab liant prafos (7%), uniform, saturat -
- h1=1.20-2.00m praf argilos cu concretiuni calcaroase, plastic vartos (Ic=0.88) cu plasticitate
-
mare (Ip=21) si putin activ in raport cu apa (UL=60%)
Fp 1796 51+859 6.00 3.00
- h2=2.00-6.00m nisip si pietris cu foarte slab liant prafos (p=3%), uniform, de la 3.00m
180
saturat
- h1=1.20-1.50m argila prafoasa cu concretiuni calcaroase -
Fp 1798 54+157 6.00 3.00 - h2=1.50-6.00m nisip si pietris cu foarte slab liant prafos (p=2-3%), neuniform, de la 3.00m
180
saturat
- h1=0.50-2.30m argila plastic vartoasa (Ic=0.99) cu plasticitate mare (Ip=27) si putin activ in
-
raport cu apa (UL=40%)
Fd 1725 54+800 8.00 5.50 - h2=2.30-3.00m pietris si nisip cu slab liant prafos (p=7%), neuniform 200
- h3=3.00-5.50m nisip si pietris, neuniform, indesat -
- h4=5.50-8.00m pietris si nisip, saturat, indesat -
- h1=0.80-2.00m nisip si pietris cu slab liant prafos (p=8%) cu concretiuni calcaroase, uniform -
Fp 17910 55+247 6.00 5.00 - h2=2.00-2.30m nisip fin in matrice argiloasa -
- h3=2.30-6.00m pietris si nisip cu slab liant prafos (p=4), neuniform 200
Pag. 82 / 475
- h1=1.00-2.00m nisip argilos cu pietris, plastic vartos (Ic=0.99) cu plasticitate mijlocie
-
(Ip=19)
Fp 17911 55+905 6.00 fara apa - h2=2.00-4.00m pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, neuniform, indesat 200
- h3=4.00-6.00m nisip si pietris, neuniform -
- h1=0.50-2.30m argila prafoasa, plastic vartoasa spre tare (Ic=1.00) cu plasticitate mare
-
(Ip=26)
Fd 1734 56+600 8.00 6.00 - h2=2.30-3.00m nisip si pietris, uniform
- h3=3.00-6.00m pietris si nisip, neuniform, mediu indesat 200
- h4=6.00-8.00m nisip si pietris, saturat, mediu indesat -
- h1=0.70-2.00m argila prafoasa cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa (Ic=0.96) cu
-
Fp 1791 57+540 6.00 5.00 plasticitate mare (Ip=26)
- h2=2.00-6.00m nisip si pietris cu foarte slab liant prafos (p=3%), uniform (Un=8) 180
- h1=0.50-2.00m argila prafoasa cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa (Ic=0.98) cu
-
plasticitate mare (Ip=34)
Fp 17913 58+095 6.00 5.00 - h2=2.00-2.80m nisip fin in matrice argiloasa -
- h3=2.80-4.20m pietris cu nisip 200
- h4=4.20-6.00m pietris si nisip cu foarte slab liant prafos (p=3%), uniform (Un=14) -
Fp 17914 58+785 6.00 5.50 - h2=2.00-5.50m nisip argilos, plastic vartos (Ic=0.85) cu plasticitate mare (Ip=22) 160
- h3=5.50-6.00m nisip si pietris, neuniform -
- h1=0.60-1.70m argila nisipoasa cu concretiuni calcaroase -
- h2=1.70-2.60m argila plastic vartoasa (Ic=0.89) cu plasticitate foarte mare (Ip=37) si putin
-
Fd 1749 59+600 8.00 4.00
- h3=2.60-3.50m nisip fin -
- h4=3.50-6.30m nisip cu foarte rar pietris, uniform 180
- h4=6.30-8.00m argila grasa, plastic vartoasa (Ic=0.94) cu plasticitate foarte mare (Ip=45) -
- h1=0.40-1.50m argila prafoasa cu concretiuni calcaroase -
- h2=1.50-2.80m argila prafoasa, cafeniu galbuie, plastic vartoasa (Ic=0.80) cu plasticitate
-
Fp 17915 59+565 6.00 4.00 mare (Ip=35)
- h3=2.80-6.00m nisip si pietris cu foarte slab liant prafos (p=4%), neuniform, sub 4.00m
180
adancime saturat. Se recomanda ca podetul sa fie fundat deasupra nivelului panzei freatice
- h1=1.00-3.30m nisip argilos, plastic vartos (Ic=0.97) cu plasticitate mijlocie (Ip=16) 160
Fp 1890 60+312 6.00 fara apa
- h2=3.30-6.00m argila grasa, plastic consistenta (Ic=0.74) cu plasticitate foarte mare (Ip=47) -
Pag. 83 / 475
- h1=1.00-2.00m argila plastic vartoasa (Ic=0.80) cu plasticitate foarte mare (Ip=48) si cu
-
Fd 1804 60+600 8.00 3.00 - h2=2.00-2.70m nisip argilos cu aspect malos -
- h3=2.70-6.70m pietris si nisip, neuniform, de la adancimea de 3.00m, saturat 200
- h4=6.70-8.00m nisip prafos, neuniform -
- h1=0.40-1.00m argila prafoasa nisipoasa, plastic vartoasa (Ic=0.98) cu plasticitate mare
-
(Ip=23)
Fd 1814 62+200 8.00 fara apa - h2=1.00-5.00m nisip prafos, neuniform, uscat, indesat 180
- h3=5.00-8.00m nisip si pietris, neuniform, indesat -
- h1=0.30-2.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.89) cu plasticitate mare (Ip=28), putin
-
Fp 1892 62+915 6.00 5.30
- h2=2.00-4.50m praf nisipos argilos, plastic vartos (Ic=0.77) cu plasticitate mijlocie (Ip=19) 160
- h3=4.50-6.00m pietris si nisip, neuniform, cu aspect malos -
- h1=0.40-1.50m argila prafoasa, plastic vartoasa la tare (Ic=0.97) cu plasticitate mare (Ip=33),
-
Fd 1816 63+000 8.00 fara apa
- h2=1.50-3.50m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.94) cu plasticitate mijlocie (Ip=) 150 3 2F
- h3=3.50-6.00m pietris si nisip, neuniform, putin umed, indesat. -
3
Se recomanda fundarea in stratul h2=1.50-3.50m, iar talpa fundatiei sa se aseze pe stratul de pietris cu nisip
Pag. 84 / 475
5.2.2. Recomandari privind conditiile si sistemele de fundare ale podetelor
De-a lungul traseului vor fi traversate unele canale sau mici paraie care au cursuri torentiale,
strans legate de regimul precipitatiilor.
Podetele prin care se asigura traversarea acestora pot fi fundate direct in cadrul formatiunilor
predominant argiloase, mai rar prafoase. Conditia favorabila pentru fundare pe pământuri coezive
este ca acestea sa fie incadrate in domeniile plastic vartos sau tare. In cazul in care pământurile
coezive se afla in domeniul plastic moale - plastic consistent terenul de fundare se va imbunatati prin
compactare dinamic cu aport de material granular.
In cazul in care stratul portant este reprezentat de pământuri cu umflari si contractii mari
fundatiile se vor arma.
In cazul in care se executa podete in zonele cu umiditate excesiva acestea vor fi fundate pe
radier comun luandu-se in calcul o presiune conventionala (pconv) mai mica de 150 kPa. Acest lucru
este valabil doar in situatia in care terenului din ampriza podetului nu i se vor aduce imbunatatiri
privind cresterea capacitatii portante.
La proiectarea fundatiilor se va tine cont de agresivitatea apei subterane si se vor lua masuri
pentru protejarea structurii, elaborarea retetei de betoane in conformitate cu SR EN 206+A1:2017 -
„Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate” si protectia armaturilor din betonul
armat, conform PD 165/2012, subcap. II.6.4.
Alte masuri ce trebuie luate in cazul podetelor de pe traseul autostrazii:

 vor fi fundate sub cota de afuiere maxima a văii respective;
 vor fi dotate cu camera de cadere in amonte (daca este cazul);
 in amonte, albia văii va fi prevazuta cu praguri antierozionale, iar in aval va fi regularizata sau
se vor face canale de scurgere, sufiecient de lungi, pentru a nu apare eroziunea regresiva.
5.3. Incadrarea lucrarilor de terasment in categoria geotehnica

Incadrarea lucrarilor de terasament in categoria geotehnica s-a facut in conformitate atat cu
tipurile de lucrari necesare realizarii “Autostrazii Ploiesti – Buzau” cât si cu prevederile normativului
NP 074/2014 - “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii”, pe baza factorilor
de definire a riscului geotehnic :
Pag. 85 / 475
Incadrarea in categoria geotehnic a lucrarilor de terasament pentru lucrarile de terasament
Caracteristici
Caracteristici amplasament Factori de departajare a riscului geotehnic NP 074/2014
terasamente
Sectorul de
Zone cu pământuri Zone cu balti, Zone sărăturoase Rambleuri sau rampe Acceleratia Total Riscul Categoria
drum analizat
contractile mlastini si umiditate cu inaltimi mai mari de Categoria de terenului puncte geotehnic geoteh-
Conditii de
(cu activitate medie la excesiva (stufaris) h≥6.00m; Epuismente importanta a Vecinatati pentru nica
(km) teren
foarte active) Consolidari lucrarilor proiectare
(km) (km) (km) (km) (ag)
“Natura 200”
epuismente normale
teren dificil ROSCI 0290 – Coridoriul
0+000 - 2+000 0+000 - 2+000 - - (asanare balti) 19 major 3
(6 puncte) Ialomitei, D = 1230m
(2 puncte)
3 puncte
teren dificil fara epuismente
5+000 - 5+600 - - - - 15 major 3
(6 puncte) (1 punct)
teren dificil epuismente normale
- 6+450 - 6+550 - - - 16 major 3
(6 puncte) (2 puncte)
Sector 1 - km 0+000 – km 36+000
epuismente normale
teren dificil
- 10+120 - 11+400 - - (asanare balti) - 16 major 3
(6 puncte)
(2 puncte)
epuismente normale
teren dificil
- 12+170 - 12+550 - - (asanare balti) deosebita - ag = 0.35g 16 major 3
(6 puncte)
(2 puncte) (5 puncte) (3 puncte)
epuismente normale
teren dificil
(6 puncte)
(2 puncte)
epuismente normale
teren dificil
(6 puncte)
(2 puncte)
epuismente normale
teren dificil
19+000 - 20+000 - - - (asanare balti) - 16 major 3
(6 puncte)
(2 puncte)
20+000 - 20+300
epuismente normale
22+600 - 23+000 teren dificil
29+000 - 36+000 - 34+000 - 34+400 (asanare balti) - 16 major 3
26+275 - 26+500 (6 puncte)
(2 puncte)
27+050 - 27+300
epuismente normale
teren dificil
37+200 – 38+500 - - - (excavarea solurilor sărăturoase) - 16 major 3
(6 puncte)
(2 puncte)
Sector 2 – km 36+000 – km 63+250
epuismente normale
teren dificil (excavarea solurilor sărăturoase
- 38+0000 – 46+000 38+000 – 46+000 38+000 – 39+000 - 16 major 3
(6 puncte) pe minim 1.00m grosime)
(2 puncte)
epuismente normale Padurea Spataru
deosebita ag = 0.35g
teren dificil (excavarea solurilor sărăturoase Stalpi de linie CF Buzau –
50+200 – 50+600 50+200 – 50+600 45+000 – 45+800 - (5 puncte) (3 puncte) 16 major 3
(6 puncte) pe minim 1.00m grosime) Faurei
(2 puncte) “Natura 2000” :
– ROSPA 0160 – Lunca
teren dificil fara epuismente Buzaului, D = 396m
57+000 – 58+000 - - - 16 major 3
(6 puncte) (1 puncte) - ROSCI 0103 – Lunca
Buzaului
terenuri medii fara epuismente (4 puncte)
58+000 – 63+250 - - 60+400 – 61+200 16 major 3
(3 puncte) (1 puncte)
Recapitulatie: - zone cu categoria geotehnica 3 = L = 27.70km (44%)
- zone cu categoria geotehnica 2 = L = 35.45km (56%)
Pag. 86 / 475
5.3. Lucrari de arta
5.3.1. Pod peste Valea Vitmanu, km 1+036

Autostrada va traversa Valea Vitmanu, in zona km 1+036. Atat inainte cat si dupa traversarea
acestui pârâu, viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan, cu pasune (izlaz).
Valea Vitmanu, afluent de stanga al râului Prahova, are in aceasta zona deschiderea la partea
superioara de cca 12-15.0m, iar in baza de aproximativ 3.0m. Adancimea văii este de cca 3.50 - 4.0m.
La data efectuarii observatiilor de teren adancimea apei era de cca 0.40m, malurile văii sunt acoperite
de vegetatie ierboasa, care local este hidrofila. Pe anumite zone in maluri apar mici eroziuni
(alunecari).
In zona investigata a fost observat si un canal, fara apa, care deverseaza in valea Vitmanu.
Acest canal este orientat prependicular pe traseul văii Vitmanu si in lungul traseului autostrazii.
Avand in vedere ca acest canal este pozitionat sub viitoarea rampa a culeei 1 este necesar ca acesta
sa fie relocat.
Foto 149. Vedere Valea Vitmanu ‐ eroziuni in maluri Foto 150. Vedere Valea Vitmanu
In figura de mai jos este prezentat modelul digital al terenului in zona vaii Vitmanu
Figura 28‐ Modelul 3D al terenului in zona in care autostrada traverseaza valea Vitmanu
Pag. 87 / 475
Pentru cercetarea geotehnică a terenului de fundare s-au executat, de catre SC GEOSTUD,
doua foraje geotehnice, un profil geoelectric si doua profile seismice (MASW).
Coordonatele acestora se regasesc in tabelul de mai jos, ele fiind pozitionate si pe planul de
situatie anexat.
Centralizator al lucrarilor geotehnice si geofizice
Denumire investigatii Coordonate Adancim
geotehnice Latitudine Longitudine e foraj
F 1101 44°52'03.8''N 26°13'22.9''E 25m
F 1102 44°52'04.7''N 26°13'24.8''E 25m
Denumire investigatii Lungime
Coordonate inceput profil Coordonate terminare profil
geofizice profil
Profil geoelectric 1 44°52'01.79998"N 26°13'19.80003"E 44°52'05.79987"N 26°13'26.99975"E 200m
MASW 1 44°52'03.48101"N 26°13'22.31492"E 44°52'04.50584"N 26°13'21.28881"E 38.8m
MASW 2 44°52'02.86293"N 26°13'25.89223"E 44°52'04.03552"N 26°13'25.32500"E 38.2m
Din foraje s-au prelevat seturi de probe netulburate in tuburi Shelby și probe tulburate.
Rezultate obtinute
Descrierea litologiei
Conform fiselor complexe ale forajelor, litologia intalnita este urmatoarea:
F 1101, NH = 3.00m
0.00÷0.40 m  Pamant vegetal.
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, plastic consistenta cu plasticitate mare,
0.40÷7.00 m
cenusie, plastic consistenta
 Pamant grosier saGr / Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate
7.00÷12.00 m uniforma, cenusiu, saturat, indesat
- de la 9.0m cafeniu-galbui.
 Pamant mixt grclSa / Nisip prafos cu pietris, cafeniu-galbui, granulozitate
12.00 ÷16.00 m
neuniformă, saturat, indesat
 Pamant grosier saGr / Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu-
16.00 ÷20.00 m
galbui, granulozitate uniforma, saturat, indesat.
20.00 ÷21.50 m  Argila prafoasa nisipoasa, plastic consistenta la moale.
 Pamant grosier grSa / Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, granulozitate
21.50 ÷25.00 m
uniforma, saturat, indesat
F 1102, NH = 2.80m
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, cafenie-galbuie, cu intercalatii cenusii si
0.40÷7.50 m ruginii, cu plasticitate mare, plastic consistenta;
- de la 0.90m cenusie.
 Pamant fin sasiCl cu rar pietris / Nisip argilos cu rar pietris, granulozitate
7.50÷8.60 m neuniformă, cenusiu;
- de la 8.00m tare.
Pag. 88 / 475
 slab liant prafos, granulozitate uniforma, cafeniu-galbui, cu rar bolovanis,
8.60 ÷20.00 m indesat;
- de la 16.0m granulozitate neiniforma.
 Pamant fin saCl cu foarte rar pietris (ClL) / Argila nisipoasa cu foarte rar
20.00 ÷21.60 m
pietris, cenusie, plastic moale, cu plasticitate mare.
 Pamant fin siSa / Nisip prafos, cenusiu-galbui, granulozitate neuniformă,
21.60 ÷25.00 m
mediu indesat.
Rezultatele masuratorilor geoelectrice

Pentru podul de la km. 1 + 036 – Valea Vitmanu - a fost efectuat un profil geoelectric
in lungul directiei autostrazii, avand orientarea aproximativa SV – NE.

Foto 151. Vedere amplasament profil 1 Foto 152. Vedere amplasament profil 1
Cele trei sectiuni – cea de rezistivitate aparenta, cea de rezistivitate calculata si cea de
rezistivitate reala obtinuta in urma inversiei – sunt prezentate in Figura 29 iar sectiunea de
rezistivitate reala in care au fost incluse si datele topografice este redata in Figura 30.
Figura 29‐ Sectiunile de rezistivitate aparenta masurata (sus), cea de rezistivitate aparenta calculata (mijloc) si
sectiunea de rezistivitate reala (jos).
Pag. 89 / 475
Figura 30 ‐ Sectiune de rezistivitate reala in care au fost incluse datele de topografie
Sectiunea de rezistivitate reala releva o zonare orizontala, divizata in patru unitati distincte,
evidentiindu-se un contrast puternic de proprietati electrice intre ele. Prima unitate, extinsa de la
suprafata pana la adancimea de aproximativ 7m, prezinta o variatie relativ omogena a valorilor de
rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul de valori 7 20𝛺𝑚.
A doua unitate, situata in zona mediana a sectiunii geoelectrice, este cuprinsa intre adancimile
de 7m si aproximativ 20m si prezinta o variatie ridicata din punct de vedere al valorilor de
rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 55 85𝛺𝑚. Aceasta unitate poate fi caracterizata ca
fiind relativ omogena, observandu-se ca nu exista un contrast lateral al valorilor de rezistivitate sau
zone anomale izolate in cadrul acesteia.
A treia unitate, cuprinsa intre adancimile de aproximativ 20m si 30m, releva valori mai scazute
de rezistivitate cuprinse in intervalul 40 55𝛺𝑚.
Cea de-a patra unitate poate fi observata in partea inferioara a sectiunii, fiind cuprinsa intre
adancimile de 30m si 31.9m. Este omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea
apartinand intervalului 25 35𝛺𝑚.
Din datele obtinute in urma executarii forajelor geotehnice, precum si din cadrul geologic
general, s-a putut aprecia faptul ca prima unitate ar putea corespunde unor formatiuni argiloase, cea
de-a doua unitate, avand extinderea spatiala cea mai mare, ar putea corespunde unor formatiuni
constituite din intercalatii de pietrisuri si nisipuri. Cea de-a treia unitate ar putea corespunde unor
formatiuni nisipoase – argiloase, in cadrul carora compozitia modala a celor trei sorturi – lutitic, siltic
si arenitic – variaza, fapt ce se poate observa prin scaderea graduala a valorilor de rezistivitate. Pentru
cea de-a patra unitate nu exista date directe din foraje, dar se poate aprecia faptul ca valorile mai
scazute de rezistivitate ar putea indica prezenta unor formatiuni argiloase.
Se poate remarca faptul ca, pentru fiecare unitate descrisa in parte, sectiunea de rezistivitate
reala obtinuta reflecta un mediu omogen. Pe profilul geotehnic se observa ca in aceste depozite exista
diferentieri a unor elemente depozitionale datorate in general compozitiei granulometrice. Acestea nu
pot fi insa identificate in totalitate de masuratorile geofizice, proprietatile electrice ale acestora fiind
asemanatoare in cadrul complexului de care apartin.
Din analiza profilului geotehnic cat si a celui geofizic se constata ca masuratorile geoelectrice
confirma aproape in totalitate succesiunea litologica identificata in foraje fapt ce permite extrapolarea
limitelor stratigrafice pe intregul aliniament investigat geofizic.
Pag. 90 / 475
Rezultatele masuratorilor seismice - MASW
Pentru aceasta structura au fost efectuate si doua profile seimice pentru undele de suprafata
(MASW 1 si MASW 2).
MASW 1. Informațiile geofizice descriu un model cu două straturi de viteze Vs: I – 130 m/s, II
– 250 m/s și III – 320 m/s .
Figura 31 ‐ Model de viteze Vs Figura 32 ‐ Variația vitezei Vs
Interpretarea rezultatelor
Pentru stratificatia geofizică identificată, au fost identificate grupari de stratificații echivalente
în coloana forajului F1101 de unde au fost extrase direct și indirect valori de densități în stare naturală.
Cu ajutorul vitezelor Vs și densitaților în stare naturală au fost calculate valori ale modulului de
forfecare G.
I: Adâncime=0-1 m, Vs=130 m/s, ρ=1800 kg/m3 => G=30 MPa
II: Adâncime=1-7 m, Vs=250 m/s, ρ=1950 kg/m3 => G=121 MPa
III: Adâncime=7-25m, Vs=320 m/s, ρ=1900 kg/m3 => G=194 MPa
Datele exprimă o creștere a gradului de compactare a formațiunilor la adâncimi de peste 7 m, în timp
ce stratul de la suprafață este foarte afânat, si conform P100/2013 este de clasa D (pamant moale).
MASW 2. Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 120 m/s, II – 250
m/s și III - 350

Pag. 91 / 475
forfecare G.
Datele exprimă o creștere a gradului de compactare a formațiunilor la adâncimi de peste 7 m, în timp
ce stratul de la suprafață este foarte afânat. Stratul geofizic II prezintă caracteristici specifice
formațiunilor neconsolidate.
Rezultatele analizelor si incercarilor de laborator

Forajele geotehnice executate au pus in evidență o alternanță de formațiuni cuaternare coezive
și necoezive.
Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile, argile prafoase nisipoase, nisipuri argiloase,
iar cele necoezive sunt reprezentate de pietrisuri cu nisip, nisipuri cu pietris si foarte slab liant prafos.
Din analiza rezultatelor de laborator se constata ca in ceea ce priveste plasticitatea
pământurilor coezive acestea au valorile indicelui de plasticitate cuprinse in intervalul Ip = 22.45 ÷
34.06 ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mare», conform STAS
1243/88. Pamanturile aflate la suprafata (argile) prezinta caracteristicile unor pamanturi contractile -
categoria active (A2 = 32-37%, Ip=32-33; UL = 80-120%, Cp = 25-31<Ip)
Din punctul de vedere al starii de consistenta, Ic = 0.487 ÷ 0.72, pamanturile coezive se
incadreaza in domeniul "plastic moale la plastic consistent".
Valorile porozitatii, pentru pamanturile coezive, se inscriu in domeniul n = 44.13 ÷ 53.51 %,
iar valorile gradului de saturatie Sr = 0.77 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile «practic saturate»
conform STAS 1243/88.
Din punctul de vedere al deformabilității, pentru pământurile coezive au fost obținute valori ale
modulului de deformatie edometric Eoed200-300 cuprinse între 5107 - 8532 kPa, ceea ce caracterizează
pământurile cu compresibilitate mare, conform STAS 1243-88.
Caracteristicile parametrilor de forfecare, au fost determinate în laborator, pentru probele
coezive, în aparatul de forfecare directă, în conditii consolidat – drenat (CD). Au fost obținute valori
ale coeziunii cuprinse între 5-24 KPa iar ale unghiului de frecare = 14-24o.
Tabel centralizator cu principalii indici geotehnici
Parametrul geotehnic Pietris cu nisip si
(denumire si unitate de masura) argila nisip nisip foarte slab liant
argila
nisipoasa argilos prafos prafos/
nisip cu pietris
29.93- 7.15-
Umiditate naturala (w - %) 22.81 23 6.95-22.89
43.87 21.66
16.48-
Limita inferioara de plasticitate (WP - %) 11.30 - - --
30.21
50.08-
Limita superioara de plasticitate (WL - %) 33.75 - - -
63.47
28.23-
Indice de plasticitate (IP - %) 22.45 - - -
34.06
Indice de consistenta ( IC ) 0.56-0.72 0.487 - - -
3
Densitatea volumetrica naturala ρn (g/cm ) 1.79-1.94 1.83 - - -
Pag. 92 / 475
Parametrul geotehnic Pietris cu nisip si
(denumire si unitate de masura) argila nisip nisip foarte slab liant
argila
nisipoasa argilos prafos prafos/
nisip cu pietris
Densitatea volumetrica uscata ρd (g/cm3) 1.25-1.48 1.49 - - -
44.85-
Porozitate (n - %) 44.13 - - -
53.51
Indicele porilor ( e ) 0.81-1.15 0.79 - - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.99-1.00 0.77 - - -
16.58-
Gradul de neuniformitate ( Un ) - - - 8.43-86.70
239.17
Umflare libera (UL) 80-120 - - - -
Modulul de deformatie edometric
6743-8532 5107 - - -
Eoed200-300(kPa)
8000- 10000-
Modulul de deformatie liniara E (kPa) - - 14000-15000*
9000* 11000*
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 14-19 24 24-26* 27-28* 30-32*
- Coeziunea (c – kPa) 15-24 5 7-9* 2-4* 0*
* Valori asimilate
Apa subterana si caracteristici de mediu

Apa subterană a fost identificată ȋn cele două foraje la adâncimile de 3.00m (F1101) respectiv
2.80m (F1102) faţă de nivelul terenului.
Agresivitatea apei subterane

A fost recoltată o probă de apă din forajul F1102 care ulterior a fost supusă analizelor specifice
pentru determinarea agresivității asupra construcțiilor subterane. Rezultatele sunt prezentate detaliat
în raportul de încercare anexat, elaborat de Laboratorul de Mediu al SC GEOSTUD SRL și sintetic
în tabelul de mai jos.
Agresivitatea apei subterane asupra betoanelor și metalelor
Adâncimea de Gradul de
Nr. Tipul agresivităţii asupra
Forajul prelevare corosivitate asupra
crt. betoanelor şi betoanelor armate
(m) metalelor
1 F1102 2,80 nu prezintă agresivitate slab corozivă
Pe baza datelor de mai sus, constatam că apa subterana interceptata ȋn F1102 nu prezinta
agresivitate faţă de betoane şi betoane armate şi este slab corozivă faţă de metale.
Informaţii privind agresivitatea chimică a pământurilor din terenul de fundare

De la nivelul de unde s-a prelevat proba de apă subterană s-a prelevat şi o probă de pământ
(sol) pentru a se analiza agresivitatea faţă de betoane şi betoane armate. Rezultatele sunt prezentate
detaliat în raportul de ȋncercare anexat și sintetic în tabelul de mai jos.
Pag. 93 / 475
Agresivitatea pământului asupra betoanelor și metalelor
Tipul agresivitatii asupra betoanelorși Gradul de
Adâncimea de
betoanelor armate aciditate
Nr. prelevare a
Forajul sulfat solubil conform
crt. probelor de PH conductivitate
în apă Baumann-Gully
pământ (m) (unităţi PH) (µS/cm)
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1102 2,80 7.1 906 179.84 0
Conform SR EN 206+A1:2017 – „Beton. Specificaţie, performanţă, producţie și
conformitate”, proba de pământ analizată nu prezintă agresivitate faţă de betoane şi betoane armate.
Clasa de expunere la atacul chimic al mediului ȋnconjurător

Pe baza rezultatelor analizelor chimice pe proba de apă subterană și pe proba de pământ,
prelevate, s-a stabilit ca mediul inconjurator este fara agresivitate chimica fata de betoane si betoane
armate.
Incadrarea lucrarii in categoria geotehnica

Conform normativului NP 074/2014 “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru
constructii” incadrarea perimetrului studiat in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor factori
de definire ai riscului geotehnic, astfel:
Nr.crt. Factori de definire ai riscului geotehnic Clasificare Punctaj
1 Conditii de teren terenuri bune/dificile(*) 2/6 puncte
2 Apa subterana cu epuizmente normale 2 puncte
3 Clasa de importanta a constructiei deosebita 5 puncte
4 Vecinatati fara risc 1 punct
5 Zona seismica de calcul ag = 0.35g 3 puncte
TOTAL : 13/17 puncte
(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturile cu Ic<0.5 si argilele contractile de la suprafata
Pe baza sumei acestor factori (13 respectiv 17 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din
punctul de vedere al relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic
“moderat, respectiv categoria 3, risc major.
Recomandari
Pe baza rezultatelor obtinute in urma cercetarii geotehnice recomandam ca viitoarea
constructie sa fie fundata indirect pe piloti considerati flotanti.
Lungimea, diametrul, numarul si distanta dintre piloti se vor stabili de catre proiectant
conform normelor nationale si europene tinand seama de incarcarile acestora transmise de structura
in timpul exploatarii (greutatea proprie, sarcini utile, incarcarile date de vant si zapada, sarcinile
suplimentare transmise de eventualele cutremure, actiunea hidrostatica si hidrodinamica, apa
subterana) cat si de stratificatia terenului.
Sferturile de con si rampele se vor funda pe un teren imbunatatit pe primul metru, respectiv
argila contractila va fi inlocuita pe un metru adancime, cu un pamant corespunzator, bine compactat
in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal.
Pag. 94 / 475
5.3.2. Pod pe DC 84A Km 1+507
Autostrada va traversa drum comunal DC 84A. Acest drum are latimea de cca. 4.0m, este din
pamant si prezinta numeroase denivelari si gropi. Drumul nu este prevazut cu santuri. Atat inainte
cat si dupa traversarea acestui drum viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan, cultivat.
Foto 153. Vedere in lungul drumului comunal Foto 154. Vedere in lungul drumului comunal

patru foraje geotehnice (doua pentru structura si doua pentru rampele structurii), un profil geoelectric
si doua profile seismice (MASW).
situatie anexat.
Denumire Coordonate Adancime
investigatii foraj
Latitudine Longitudine
geotehnice
F 1103 44°52'12.43'' 26°13'37.61'' 20m
F 1104 44°52'10.44726'' 26°13'39.87426'' 25m
Fc 1260 44°52'09.12027'' 26°13'42.52647'' 20m
Fc 1261 44°52'13.9'' 26°13'35.8'' 20m
Denumire
Lungime
investigatii Coordonate inceput profil Coordonate terminare profil
profil
geofizice
Profil geoelectric 2 44°52'14.0" 26°13'35.7" 44°52'09.1" 26°13'42.1" 190m
MASW 3 44°52'12.02" 26°13'38.20" 44°52'12.917"N 44°52'12.91"N
MASW 4 44°52'10.22" 26°13'40.53" 44°52'11.14" 26°13'39.32"
In foraje au fost executate teste SPT (Standard Penetration Test), STAS 1242-5-88 Teren de
fundare. Cercetarea terenului prin penetrare dinamica standard in foraj respectiv SR EN ISO 22476-
3/2006. Cercetari si incercari geotehnice. Incercari pe teren. Partea 3. Incercare de penetrare
standard.
Alternativ testelor SPT din foraje, s-au prelevat seturi de probe netulburate in tuburi Shelby
și probe tulburate.
Pag. 95 / 475
Rezultate obtinute
F 1103, NH = 3.00m
 Pamant fin sasiCl cu foarte rar pietris / Nisip argilos cu foarte rar pietris,
0.40÷2.50 m
cafeniu-galbui, putin umed, cu indesare medie.
 Pamant fin sasiCl (ClM) / Argila prafoasa nisipoasa, cafenie-galbuie, plastic
2.50÷4.00 m
moale, cu plasticitate mare
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, cenusie, plastic consistenta cu plasticitate
4.00 ÷9.00 m mare
- de la 5.50m cu concretiuni calcaroase.
 Pamant grosier saGr / Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu-
9.00 ÷16.00 m
cenusiu, granulozitate neuniforma, saturat, indesat.
 Pamant mixt grclSa / Nisip argilos cu pietris, cafeniu-cenusiu, granulozitate
16.00 ÷20.00 m
neuniformă
F 1104, NH = 2.50m
 Pamant fin Cl (ClV) /Argila grasa, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu
0.40÷2.50 m
plasticitate foarte mare, cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu
plasticitate mare, cu lentile de nisip argilos
2.50÷9.50 m
- de la 3.50 m cenusie, plastic consistenta
- de la 4.50 m plastic vartoasa
 Pamant fin sasiCl/ Nisip argilos, cafeniu cenusiu, granulozitate neuniformă,
9.50 ÷11.00 m
saturat, indesat
 Pamant grosier saGr/ Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu galbui,
11.00 ÷21.00 m
granulozitate neuniforma, saturat, indesat
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa (marnoasa), cenusie, plastic vârtoasa
21.00 ÷25.00 m cu plasticitate mijlocie
- de la 24.00 m Pamant fin siCl (ClL)
Fc 1260, NH = 3.00m
 Pamant fin Cl (ClV) / Argila grasa, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa, cu
0.40÷2.50 m
plasticitate foarte mare
 Nisip argilos, cafeniu galbui, cu intercalatii cenusii si negricioase, saturat,
2.50÷3.50 m
indesare medie
 Pamant fin siCl (ClM) /Argila prafoasa, cenusie, plastic consistenta cu
3.50 ÷6.50 m plasticitate mare
Pag. 96 / 475
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa, cu plasticitate
6.50 ÷9.00 m
foarte mare
 Pamant grosier saGr/ Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate
9.00 ÷20.00 m
neuniforma, saturat, indesat
Fc 1261, NH = 3.00m
 Pamant fin Cl (ClH) /Argila grasa, cafenie - galbuie, cu intercalatii ruginii,
0.40÷3.00 m
plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare.
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie - cenusie, plastic moale, cu
3.00÷4.50 m
plasticitate mare.
 Pamant fin Cl (ClH) /Argila grasa, cenusie, plastic consistenta, cu plasticitate
4.50 ÷9.00 m foarte mare;
- de la 6.00m cu concretiuni calcaroase.
 Pamant fin clSa cu pietris / Nisip argilos cu pietris, granulozitate neuniformă,
9.00 ÷10.50 m
cenusiu, saturat, indesat.
 Pamant grosier saGr /Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate
10.50 ÷20.00 m uniforma, cafeniu- cenusiu, saturat, indesat;
- de la 12.0m cafeniu-galbui.
Descrierea rezultatelor geofizice
a)Masuratori geoelectrice
In aceasta zona a fost efectuat un profil geoelectric transversal fata de directia autostrazii, avand
orientarea aproximativa NV – SE. Detalii privind aceste masuratori sunt prezentate in Raportul
masuratori electrometrice – anexa 4.
Foto 155 – locatie profil 2 Foto 156 – locatie profil 2‐ teren plan
rezistivitate reala obtinuta in urma inversiei – sunt prezentate in Figura 35 iar sectiunea de rezistivitate
reala in care au fost incluse si datele topografice este redata in Figura 36.
Pag. 97 / 475
Figura 35 Sectiunile de rezistivitate aparenta masurata (sus), cea de rezistivitate aparenta
calculata (mijloc) si sectiunea de rezistivitate reala (jos).
Convergenta modelului a fost obtinuta dupa 5 iteratii, avand o eroare de 1.85%.

Adancimea maxima de investigatie a fost de 34.1m. Interpretarea sectiunii a fost realizata atat
folosind datele directe disponibile din forajele geotehnice, cat si date geologice.
Figura 36 Sectiune de rezistivitate reala in care au fost incluse datele de topografie
Sectiunea de rezistivitate reala releva o zonare pseudo-orizontala, divizata in trei secvente

depozitionale distincte, evidentiindu-se un contrast de proprietati electrice intre ele.
Prima secventa, extinsa de la suprafata pana la adancimea de aproximativ 9m, prezinta o variatie
relativ omogena a valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul de valori 7 20𝛺𝑚
A doua secventa este cuprinsa intre adancimile de 9m si aproximativ 28m si prezinta o variatie
ridicata din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 20
55𝛺𝑚. In cadrul acestei secvente se poate observa o crestere graduala a valorilor de rezistivitate pana
la adancimea de aproximativ 25m, urmata de o scadere graduala a acestora pana la adancimea de
28m. Pe orizontala, aceasta secventa poate fi caracterizata ca fiind relativ omogena, observandu-se
ca nu exista un contrast lateral al valorilor de rezistivitate sau zone anomale izolate in cadrul acesteia.
Cea de-a treia secventa este extinsa de la adancimea de 28m pana la adancimea de 34.1m, avand
o usoara tendinta de scadere a valorilor de rezistivitate.
Pag. 98 / 475
Pentru constrangerea modelului de rezistivitate au fost utilizate datele obtinute in urma
executarii forajelor geotehnice, precum si cele din cadrul geologic general. S-a putut aprecia faptul
ca prima secventa ar putea corespunde unor formatiuni argiloase – loessoide. Cea de-a doua secventa,
avand extinderea spatiala cea mai mare, ar putea corespunde unor formatiuni constituite din
intercalatii de nisipuri si pietrisuri. Variatia pe verticala a valorilor de rezistivitate sugereaza alternata
unor strate nisipoase – argiloase, in cadrul carora compozitia modala a celor trei sorturi – lutitic, siltic
si arenitic – variaza, cu strate in care fractia grosiera constituita din pietrisuri predomina, urmata de
strate nisipoase argiloase marcate pe sectiune de la adancimea de aproximativ 28m pana la 34.1m.
Din punct de vedere geologic, formatiunile descrise mai sus sunt formatiuni quaternare, mediul
depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana. Acest tip depozitional
poate conduce la o variatie laterala importanta, fiind posibile indintari de faciesuri sau efilari ale unor
strate. Pe profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista diferentieri ale unor
elemente depozitionale datorate in general compozitiei granulometrice. De asemenea, unele elemente
depozitionale pot aparea doar zonal, avand un caracter lentiliform. Aceste elemente depozitionale nu
b) Masuratori seismice
Pentru aceasta structura au fost efectuate si doua profile seimice pentru undele de suprafata (MASW
03 si MASW 14), cu adancimea de investigare proiectata de 25 m.
MASW 03. Acest profil a fost efectuat pe un teren plan.
Foto 157‐ profil MASW 03
Informațiile geofizice obtinute descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 110 m/s, II – 170
m/s și III – 320 m/s. Acestea sunt redate in figurile de mai jos.
Pag. 99 / 475
Figura 37‐ Model de viteze Vs Figura 38. Variația vitezei Vs
forfecare G.
Datele relevă un grad foarte scăzut de indesare respectiv consistenta pentru formațiunile până
în 4 m adâncime. Pe intervalul 4-9 m, probabil datorită umiditatii ridicate, valorile Vs, precum și
modulul de forfecare G rămân în zona rocilor neconsolidate cu îndesare scăzută. Stratul geofizic III
(9-25 m) prezintă caracteristici specifice formațiunilor neconsolidate cu îndesare mare.
Primele doua intervale de adancime corespund pamanturilor de clasa D iar al treilea de clasa
C, conform P100/2013.
MASW 04. Acest profil a fost efectuat pe un teren plan, la marginea unui drum agricol.
Foto 3‐ profil MASW 03
Pag. 100 / 475

Informațiile geofizice descriu un model cu două straturi de viteze Vs: I – 105 m/s, II – 185 m/s și III
– 320 m/s.
Figura 39. Model de viteze Vs Figura 40. Variația vitezei Vs
Pentru stratificatia geofizică identificată, au fost identificate grupari de stratificații echivalente în
coloana forajului F1104 de unde au fost extrase direct și indirect valori de densități în stare naturală.
Cu ajutorul vitezelor Vs și densitaților în stare naturală au fost calculate valori ale modulului
de forfecare G.
Datele relevă un grad foarte scăzut de indesare respectiv consistenta pentru formațiunile până
în 4 m adâncime. Pe intervalul 4-9 m, probabil datorită umiditatii ridicate, valorile Vs, precum și
modulul de forfecare G rămân în zona rocilor neconsolidate cu îndesare scăzută. Stratul geofizic III
(9-25 m) prezintă caracteristici specifice formațiunilor neconsolidate cu îndesare/consistenta mare.
Primele doua intervale de adancime corespund pamanturilor de clasa D iar al treilea de clasa
C, conform P100/2013.

și necoezive. La partea superioara a terenului a fost interceptat, pana la adancimea de 9-11m, un
orizont coeziv alcatuit din argile, argile grase, argile prafoase, argile prafoase nisipoase, nisipuri
argiloase.
In zona forajului F1103 a fost intalnit, pana la adancimea de 2.50m, un nisip argilos cu rar
pietris acest lucru fiind datorat prezentei in zona a unui afluent al vaii Vitmanu.
In forajele F1103 si F1104, sub adancimea de 16m respectiv 21m, au fost interceptate din nou
formatiuni coezive (nisip argilos in F1103 si argila prafoasa cenusie cu continut de carbonati in
F1104).
Formatiunile necoezive sunt reprezentate de pietrisuri cu nisip cu foarte slab liant.
58.31 ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate medie spre foarte mare»,
conform STAS 1243/88. Argila grasa de la suprafata este contractila (A2=59%, Ip>30), categoria
foarte activa, conform NP126/2010.
Pag. 101 / 475

incadreaza in domeniul "plastic moale la plastic vartos".
iar valorile gradului de saturatie Sr = 0.77 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile «umede la practic
saturate» conform STAS 1243/88.
Din punctul de vedere al deformabilității, pentru pământurile coezive au fost obținute valori
ale modulului de deformatie edometric Eoed200-300 cuprinse între 4348-13021kPa, ceea ce
caracterizează pământurile cu compresibilitate foarte mare la medie, conform STAS 1243-88.
ale coeziunii cuprinse între c=25.92-45.67kPa iar ale unghiului de frecare = 5.54-19.34o.

argila
Parametrul geotehnic prafoasa, Pietris cu nisip
argila, nisip
(denumire si unitate de masura) argila si foarte slab
argila grasa argilos
prafoasa liant prafos
nisipoasa
Umiditate naturala (w - %) 28.95-40.89 19.97-35.65 7.16-21.81 5-82-9.63
Limita inferioara de plasticitate (WP - %) 20.94-28.05 16.24-22.34 - -
Limita superioara de plasticitate (WL - %) 50.04-85.29 33.98-48.46 - -
Indice de plasticitate (IP - %) 33.28-58.31 17.74-29.46 - -
Indice de consistenta ( IC ) 0.70-0.85 0.38-0.84 - -
Densitatea volumetrica naturala ρn (g/cm3) 1.78-1.96 1.68-2.14 - -
Densitatea volumetrica uscata ρd (g/cm3) 1.26-1.52 1.27-1.79 - -
Porozitate (n - %) 43.34-52.82 33.17-52.51 - -
Indicele porilor ( e ) 0.76-1.12 0.49-1.10 - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.84-1.00 0.77-1.00 - -
Umflare libera (UL) 60-150 - - -
5038-8354 4348-13021 - -
Eoed200-300(kPa)
8000-
Modulul de deformatie liniara E (kPa) - - 11000-13000*
10000*
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 5.54-13.26 10.54-19.34 22-26* 28-32*
- Coeziunea (c – kPa) 25.92-45.67 26.32-42.83 10-15* 0*
*Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn toate forajele la adâncimi cuprinse intre 2.50m (F1104)
respectiv 3.00m (F1103, Fc 1260, Fc1261) faţă de nivelul terenului.

Au fost recoltate probe de apă din forajele F1103 si Fc1261 care ulterior au fost supuse
analizelor specifice pentru determinarea agresivității asupra construcțiilor subterane. Rezultatele sunt
prezentate detaliat în rapoartele de încercare anexate, elaborate de Laboratorul de Mediu al SC
GEOSTUD SRL si sintetic în tabelul de mai jos.

Pag. 102 / 475

Tipul agresivităţii asupra
Nr. crt. Forajul prelevare corosivitate asupra
betoanelor şi betoanelor armate
(m) metalelor
1 F1103 3.00 nu prezinta agresivitate slab coroziva
2 Fc1261 3.00 prezinta agresivitate slab carbonica slab coroziva
agresivitate iar cea din Fc1261 prezinta agresivitate slab carbonica faţă de betoane şi betoane armate.
Fata de metale apa subterana este slab corozivă.
De la nivelul de unde s-au prelevat probele de apă subterană s-au prelevat şi probe de pământ
detaliat în rapoartele de ȋncercare anexate și sintetic în tabelul de mai jos.

Adâncimea de betoanelor armate aciditate
Nr. prelevare a sulfat conform
Forajul PH
crt. probelor de conductivitate solubil în Baumann-
(unităţi
pământ (m) (µS/cm) apă Gully
PH)
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1103 3.00 8.5 380 192.4 0
2 Fc1261 3.00 9.14 248 69 0
conformitate”, probele de pământ analizate nu prezintă agresivitate faţă de betoane şi betoane armate.

Pe baza rezultatelor analizelor chimice pe probele de apă subterană și pe probele de pământ,
armate In zona forajului F1103 si cu agresivitate chimica slaba in zona forajului F1261 (clasa de
expunere XA1).

(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturile cu Ic<0.5
Pag. 103 / 475
Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda direct in stratul de la suprafata. In cazul in care acest
strat este reprezentat de argila grasa aceasta va fi inlaturata si inlocuita cu pamant corespunzator care
va fi compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100%
Proctor normal.
Pag. 104 / 475

5.3.3. Pod pe drum agricol km 3+470
In zona km 3+470, in punctul de observatie GPS 03, autostrada va intersecta un drum agricol.
Acest drum agricol este din pamant, cu numeroase denivelari si fara santuri. Atat inainte cat si dupa
traversarea acestui drum agricol viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan, cultivat.
La partea superioara a terenului apar crapaturi ce pot fi caracteristice pamanturilor cu umflari
si contractii mari.
Foto 158. Vedere in lungul drumului agricol Foto 159. Vedere in lungul drumului agricol
Foto 160. Vedere in lungul drumului agricol Foto 161. Vedere cu crapaturi in terenul natural
Lucrari geotehnice executate

Pentru cercetarea geotehnică a terenului de fundare au fost executate, de catre SC GEOSTUD,
situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
F 1105 44°52'40.1'' 26°14'59.5'' 25m
F 1106 44°52'38.2'' 26°15'01.7'' 25m
Fc 1262 44°52'36.5'' 26°15'03.8'' 20m
Fc 1263 44°52'41.6'' 26°14'56.3' 20m
Pag. 105 / 475

investigatii foraj
geotehnice
Denumire
Lungime
profil
geofizice
MASW 5 44°52'38.57" 26°15'00.35" 44°52'39.49" 26°14'59.14" 40m
MASW 6 44°52'37.35" 26°15'02.14" 44°52'38.24" 26°15'00.89" 40m
Dn foraje s-au prelevat seturi de probe netulburate in tuburi Shelby și probe tulburate.
Rezultate obtinute
Fc 1262, NH = 3.00m
 Pamant fin sasiCl / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu-galbui,
0.40÷3.00 m
umed, cu indesare medie.
 Pamant fin sasiCl (ClM) /Argila prafoasa nisipoasa, cenusie, plastic
3.00÷11.50 m
consistenta cu plasticitate mijlocie.
 Pamant grosier saGr/Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, galben,
11.50 ÷14.50 m
granulozitate uniforma, indesat.
 Pamant fin clSa / Nisip prafos, cafeniu-galbui, cu intercalatii cenusii,
14.50 ÷20.00 m granulozitate neuniformă, saturat, cu indesare medie;
- de la 18m indesat.
F 1105, NH = 2.30m
 Pamant fin siCl (ClL) / Praf argilos, cafeniu galbui cu intercalatii cenusii si
0.40÷2.40 m
ruginii, plastic consistent cu plasticitate mijlocie
 Pamant fin siCl (ClM) /Argila prafoasa, cenusie, plastic consistenta cu
2.40÷7.00 m
plasticitate mijlocie
 Pamant fin siSa/ Nisip prafos, cenusiu, cu intercalatii cenusii si ruginii,
7.00 ÷8.00 m
granulozitate uniformă, saturat, mediu indesat.
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa cu
-de la 9.00 m cenusie-galbuie cu lentile de nisip
 Pamant grosier saGr / Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu
11.20 ÷14.00 m
galbui, mediu indesat, granulozitate uniforma
 Pamant fin clSi (ClM) / Argila prafoasa, cafenie-galbuie, plastic consistenta
14.00 ÷20.00 m
cu plasticitate mijlocie
Pag. 106 / 475

- de la 15.00 m cenusie-galbuie cu intercalatii ruginii si lentile de nisip;
- de la 19.0m plastic vârtoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin siCl (ClH)/ Argila, cenusie-galbuie, plastic vârtoasa cu
20.00 ÷25.00 m
plasticitate mare
F 1106, NH = 2.40m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie-galbuie cu intercalatii
0.40÷2.50 m
cenusii si ruginii, plastic consistenta, cu plasticitate mare.
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cenusie, cu intercalatii ruginii, plastic
2.50÷5.40 m
consistenta, cu plasticitate foarte mare
 Pamant fin saclSi cu foarte rar pietris (ClL) / Praf nisipos argilos cu foarte rar
5.40 ÷7.20 m pietris, cenusiu-galbui cu intercalatii ruginii, plastic consistent cu plasticitate
mijlocie
 Nisip cafeniu-galbui, mediu indesat;
7.20 ÷9.40 m
- de la 8.00m cu rar pietris marunt, cu indesare medie.
uniforma, cafeniu-cenusiu, mediu indesat;
9.40 ÷11.60 m
-de la 10.0m cafeniu cu intercalatii ruginii si cenusii, mediu indesat,cu lentile
de argila.
 Pamant grosier saGr/Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate
11.60 ÷14.00 m neuniforma, cafeniu-galbui, indesat;
- de la 13.0m cu slab liant prafos, granulozitate neuniforma.
 Pamant fin clSi (ClH) /Argila grasa, cenusie-galbuie, plastic vârtoasa cu
14.00 ÷20.00 m plasticitate foarte mare, cu granulozitate foarte uniformă
- de la 16.50m plastic consistenta cu plasticitate mare
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, cenusie-galbuie, plastic consistenta
20.00 ÷22.00 m
cu plasticitate mare.
 Pamant fin siCl (ClM /Argila grasa, cenusie - galbuie, plastic consistenta cu
22.00 ÷24.00 m
plasticitate mare.
24.00 ÷25.00 m  Pamant fin clSa cu pietris/Nisip prafos cu pietris, cenusiu-galbui, indesat
Fc 1263, NH = 3.00m
 Pamant fin saclSi / Praf nisipos, galben cafeniu, umed, m ediu indesat,
0.40÷2.50 m
granulozitate neuniformă
 Pamant fin sasiCl (ClM) / Argila prafoasa nisipoasa, cenusie, cu intercalatii
2.50÷7.00 m ruginii, plastic consistenta cu plasticitate mare
- de la 3.00 m apa
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, cenusiu, granulozitate neuniformă, saturat,
7.00 ÷17.00 m
indesare medie;
Pag. 107 / 475

- de la 12.00 m pamant fin clSa / Nisip prafos, cafeniu galbui, granulozitate
neuniformă, saturat, indesat;
- de la 16.00 m pamant fin saclSi / Nisip prafos, cafeniu galbui, granulozitate
neuniformă, saturat, indesat;
 Pamant fin saclSi (ClL)/ Praf argilos, cenusiu galbui, plastic consistent cu
17.00 ÷20.00 m
Pe baza celor 4 foraje a fost intocmit un profil geolitologic interpretativ anexat prezentului studiu.
a) Masuratori geoelectrice
Pentru podul de la km 3 + 430 a fost efectuat un profil geoelectric (profilul 3) transversal fata
de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NV – SE. Dispozitivul de electrozi utilizat a
fost Wenner – Schlumberger, cu o spatiere intre electrozi de 10m. Detalii privind aceste masuratori
sunt prezentate in Raportul masuratori electrometrice – anexat.
Foto 162 ‐ locatie profil 3‐ Etapa de achizitie a datelor Foto 163 ‐ locatie profil 3‐ teren plan, agricol
in teren
Cele trei sectiuni – cea de rezistivitate aparenta, cea de rezistivitate calculata si cea de rezistivitate
reala obtinuta in urma inversiei – sunt prezentate in Figura 41, iar sectiunea de rezistivitate reala in
care au fost incluse si datele topografice este redata in Figura 42
Pag. 108 / 475

Figura 41 Sectiunile de rezistivitate aparenta masurata (sus), cea de rezistivitate aparenta calculata
(mijloc) si sectiunea de rezistivitate reala (jos).
Convergenta modelului a fost obtinuta dupa 5 iteratii, avand o eroare de 0.49%. Adancimea
maxima de investigatie a fost de 27.1m. Interpretarea sectiunii a fost realizata atat folosind datele
directe disponibile din forajele geotehnice, cat si date geologice.
Sectiunea de rezistivitate reala releva o zonare cvasi-orizontala, valorile de rezistivitate fiind

cuprinse in intervalul 5 25𝛺𝑚. Pentru constrangerea modelului de rezistivitate au fost utilizate
datele obtinute in urma executarii forajelor geotehnice, precum si cele din cadrul geologic general. S-
a putut aprecia faptul ca variatia valorilor de rezistivitate ar putea corespunde unei formatiuni
argiloase – nisipoase. In plan orizontal, aceasta unitate poate fi caracterizata ca fiind relativ omogena,
neexistand un contrast lateral al valorilor de rezistivitate sau zone anormale izolate. Variatia pe
verticala a valorilor de rezistivitate – de la valori scazute la suprafata pana la valori mai ridicate in
adancime – sugereaza o granoclasare normala a unor depozite argiloase – nisipoase in cadrul carora
compozitia modala a celor trei sorturi – lutitic, siltic si arenitic – variaza. Valorile mai ridicate de
rezistivitate din partea inferioara a sectiunii ar putea indica predominarea fractiei nisipoase. Pot
aparea si intercalatii ale unor fractii grosiere. Pe sectiunea de rezistivitate reala au fost marcate aceste
zonalitati diferentiate pe baza unui usor contrast de proprietati electrice.
Pag. 109 / 475

depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana intr-un regim lent. Pe
profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista diferentieri ale unor elemente
depozitionale datorate in general compozitiei granulometrice. De asemenea, unele elemente
pot fi insa surprinse in totalitate de masuratorile geofizice, proprietatile electrice ale acestora fiind
b)Masuratori seismice
Pentru aceasta structura au fost efectuate si doua profile seimice pentru undele de suprafata (MASW
05 si MASW 06), cu adancimea de investigare proiectata de 25 m.
MASW 05. Zona investigată se află pe marginea unui drum agricol.
Foto 164 amplasament MASW 05
Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 140 m/s, II – 182 m/s și III
– 190 m/s.
Pag. 110 / 475

Figura 43 Model de viteze Vs Figura 44 Variația vitezei Vs
de forfecare G.
Datele relevă un grad scăzut de compactare naturală pentru formațiunile până în 4 m
adâncime. Pe următoarele intervale (4 – 25 m) valorile modulului de forfecare G cresc usor, rămânând
însă într-un domeniu caracteristic rocilor cu o compactare scăzută.
De altfel formatiunea de la suprafata este de clasa D, conform P100/2013.
MASW 06. Acest profil a fost efectuat pe un teren plan, la marginea unui drum agricol.
Foto 165 amplasament MASW 06
Informațiile geofizice descriu un model cu două straturi de viteze Vs: I – 120 m/s și II – 175 m/s.
Pag. 111 / 475

Figura 45 Model de viteze Vs Figura 46 Model de viteze Vs
de forfecare G.
Datele relevă un grad foarte scăzut de consistenta/indesare pentru formațiunile până în 5 m
adâncime. Pe următoarele intervale (5 – 25 m) valorile modulului de forfecare G cresc usor, rămânând
însă într-un domeniu caracteristic rocilor cu o consistenta/indesare scăzută.
De altfel intregul pachet de strate este de clasa D, conform P100/2013.

și necoezive. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile, argile grase, argile prafoase, argile
prafoase nisipoase, prafuri argiloase, prafuri argiloase nisipoase, nisipuri argiloase.
Formatiunile necoezive sunt reprezentate de nisipuri cu pietris, nisipuri prafoase si pietrisuri
cu nisip cu foarte slab liant.
44.52 ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate medie la foarte mare», conform
STAS 1243/88.
incadreaza in domeniul "plastic consistente (la limita cu plastic moale) la plastic vartos".
Valorile porozitatii, pentru pamanturile coezive, se inscriu in domeniul n = 38.91÷ 49.84 %,
iar valorile gradului de saturatie Sr = 0.94 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile «practic saturate»
modulului de deformatie edometric Eoed200-300 cuprinse între 4545-8081kPa, ceea ce caracterizează
pământurile cu compresibilitate foarte mare conform STAS 1243-88.
Pag. 112 / 475

Parametrul geotehnic praf argilos,
(denumire si unitate de masura) argila, argila prafoasa praf nisipos pietris cu nisip,
nisip prafos
argila grasa argilos; nisip cu pietris
nisip argilos
18.57- 16.12-
Umiditate naturala (w - %) 24.50-37-40 24-28-32.99 6.58-13.80
32.37 25.56
Limita inferioara de 12.11-
18.45-24-50 16.32-22.21 - -
plasticitate (WP - %) 21.84
Limita superioara de 28.82-
46.33-67.85 34.72-48.85 - -
plasticitate (WL - %) 34.04
11.69-
16.71
Indice de consistenta ( IC ) 0.70-0.82 0.51-0.82 0.52-0.61 - -
Densitatea volumetrica
1.85-2.03 1.91-2.02 - - -
naturala ρn (g/cm3)
1.34-1.63 1.48-1.61 - - -
ρd (g/cm3)
Porozitate (n - %) 38.91-49.84 39.57-44.77 - - -
Indicele porilor ( e ) 0.63-0.99 0.65-0.81 - - -
Gradul de saturare ( Sr ) 1.0 0.94-1.0 - - -
Umflare libera (UL) 95 - - - -
Modulul de deformatie
edometric 6231-7005 4545-8081 - - -
Eoed200-300(kPa)
Modulul de deformatie liniara 5000- 8000- 10000-
- -
E (kPa) 8000* 10000* 12000*
- Unghi de frecare interna 8.33-15.65 14.07-20.72 14-19* 24-26* 28-30*
(Ø,grade)
- Coeziunea (c – kPa) 27.89-40.34 13.03-28.83 10-21* 3-6* 0*
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn toate forajele la adâncimi cuprinse intre 2.30m (F1105),
2.40m (F1106) respectiv 3.00m (Fc 1262, Fc 1263) faţă de nivelul terenului.

Au fost recoltate probe de apă din forajele F1106 si Fc1262 care ulterior au fost supuse
analizelor specifice pentru determinarea agresivității asupra construcțiilor subterane. Rezultatele sunt
prezentate detaliat în rapoartele de încercare anexate, elaborate de Laboratorul de Mediu al SC
GEOSTUD SRL si sintetic în tabelul de mai jos.
Pag. 113 / 475

Tipul agresivităţii asupra
betoanelor şi betoanelor armate
(m) metalelor
1 F1106 2.40 prezinta agresivitate slab sulfatica slab coroziva
2 Fc1262 3.00 prezinta agresivitate slab sulfatica slab coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam că apa subterana interceptata ȋn foraje prezinta
agresivitate slab sulfatica faţă de betoane şi betoane armate. Fata de metale apa subterana este slab
corozivă.

De la nivelul de unde s-au prelevat probele de apă subterană s-au prelevat şi probe de pământ

Forajul PH
(unităţi
PH)
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1106 2.40 8.9 702 223.2 0
2 Fc1262 3.00 8.6 695 212.52 0

Pe baza rezultatelor analizelor chimice pe probele de apă subterană și pe probele de pământ,
prelevate, s-a stabilit ca mediul inconjurator este cu agresivitate chimica slaba fata de betoane si
betoane armate (clasa de expunere XA1).
Pag. 114 / 475


(*) au fost incadrate la terenuri dificile argilele grase
Recomandari
Avand in vedere ca mediul in care se executa fundatiile, prezinta o agresivitate chimica slaba
(clasa de expunere XA1), se vor lua masuri ca la elaborarea retetei si prepararea betonului sa fie
respectate prevederile SR EN 206+A1:2017.
Sferturile de con se vor funda direct pe un teren imbunatatit, omogenizat pe cca. 40-50cm
grosime, compactat pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal.
Rampele cu inltime mai mare de 6.0m se vor funda pe o perna de balast armata cu doua randuri
de de geogrile si invelita in geotextil (grosimea pernei de 60-80cm).
Pag. 115 / 475

5.3.4. Pod pe drum agricol peste Autostrada, km 5+610
Conform planului de situatie, in zona km 5+610, autostrada va traversa un drum agricol
printr-un pod cu 3 deschideri si 84m lungime. Drumul agricol este din pamant, in mare parte inierbat,
cu numeroase denivelari si fara santuri. Atat inainte cat si dupa traversarea acestui drum agricol
traseul autostrazii va strabate o zona cu teren plan, cultivat. La suprafata terenului apar crapaturi ce
pot fi caracteristice pamanturilor cu umflari si contractii mari.
Foto 166. Vedere in lungul drumului agricol Foto 167. Vedere in lungul drumului agricol
Pentru cercetarea geotehnica a terenului de fundare s-au executat patru foraje geotehnice, un
profil geoelectric si doua profile seismice (MASW).
situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
Fc 1264 44°53'04.3'' 26°16'32.6'' 20m
F 1107 44°53'08.2'' 26°16'30.2'' 25m
F1108 44°53'06.2'' 26°16'31.5'' 25m
Fc 1265 44°53'09.6'' 26°16'28.9'' 20m
Denumire Lungime
investigatii geofizice profil
MASW 7 376924.7 600865.7 376948.3 600896.7 40m
MASW 8 376895.7 600833.8 376920.4 600863.6 40m
Din foraje s-au prelevat seturi de probe netulburate si probe tulburate.

F 1107, NH = 3.50m
0.00÷0.40 m  Pamant vegetal
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie- galbuie, plastic vartoasa cu
0.40÷2.00 m
plasticitate mare
Pag. 116 / 475

 Pamant fin siSa / Nisip prafos, cafeniu galbui,, granulozitate neuniforma,
2.00÷4.50 m umed, indesare medie
- de la 3.50 m saturat
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cafenie-
galbuie
4.50÷7.00 m
- de la 5.00 m cenusie
- de la 6.00 m cafeniu galbuie
 Pamant fin Cl (ClV)/ Argila grasa, cafenie-galbuie, plastic vartoasa cu
7.00÷9.00 m plasticitate foarte mare, cu concretiuni calcaroase
- de la 8.00 m cu papusi de calcar
9.00÷10.50 m
galbuie cu intercalatii ruginii si cenusii, cu papusi de calcar
 Pamant grosier Sa / Nisip cu slab liant prafos, granulozitate foarte uniforma,
10.50÷18.00 m cenusiu, saturat, indesat
- de la 12.00 m cafeniu galbui, saturat, indesat
18.00÷21.00 m
uniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cenusie, plastic vartoasa cu plasticitate foarte
21.00÷24.00 m
mare, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cenusie, plastic vartoasa cu
24.00÷25.00 m
plasticitate mare, cu concretiuni calcaroase
F 1108, NH = 3.50m
0.40÷1.50 m  Argila nisipoasa, cafeniu galbuie, plastic vartoasa
 Pamant fin siCl (ClM) / Praf argilos, cafeniu cenusiu, plastic vartos, cu
1.50÷4.50 m
 Pamant fin Cl (ClM) /Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cafenie cu
4.50÷10.00 m intercalatii cenusii si ruginii;
- de la 6.00 m cafenie cenusie, in alternanta cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin Cl (ClM) /Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
10.00÷13.00 m
cafenie-cenusie
 Pamant grosier Sa / Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate foarte
13.00÷18.00 m
uniforma, cafeniu-galbui, saturat, indesat
18.00÷20.00 m neuniforma, cafeniu-galbui cu intercalatii cenusii, saturat, cu indesare medie,
in alternanta cu lentile de argila nisipoasa
 Pamant fin clSa / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu galbui cu
20.00÷21.50 m
intercalatii cenusii, saturat, cu indesare medie
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte
21.50÷23.00 m
mare, cenusie
23.00÷25.00 m
Fc 1264, NH = 3.00m
0.40÷1.50 m
mare, cafeniu-galbuie, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu galbui,
1.50÷3.00 m
umed, indesare medie ;de la 3.00 m saturat
Pag. 117 / 475
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, plastic consistenta la vartoasa cu plasticitate
3.00÷13.00 m foarte mare, cafenie- cenusie, in alternanta cu lentile de nisip argilos
13.00÷16.00 m
neuniforma, cafeniu-galbui, saturat, indesat
16.00÷18.00 m
neuniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris /Nisip cu foarte rar pietris si slab liant
18.00÷19.00 m
prafos, granulozitate foarte uniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat
 Pamant fin saclSi cu pietris/ Nisip prafos cu pietris, granulozitate neuniforma,
19.00÷20.00 m
cafeniu galbui, saturat, indesat
Fc 1265, NH = 3.50m
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila grasa, cafenie- galbuie, plastic vartoasa cu
0.40÷2.00 m
plasticitate mare.
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu-cenusiu
2.00÷5.50 m cu intercalatii ruginii, umed, cu indesare medie
 Pamant fin siCl (ClM) /Argila, cafeniu cenusie, plastic vartoasa, cu
plasticitate mare;
5.50÷10.00 m
- de la 6.50 m cafeniu galbuie
- de la 9.00 m plastic consistenta la plastic vartoasa
 Pamant fin clSa / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu galbui,
10.00÷13.00 m
saturat, indesat
13.00÷20.00 m neuniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat;
- de la 16.0m cu granulozitate uniforma
Pe baza forajelor a fost realizat un profil geolitologic, anexat prezentului studiu.
Rezultatele masuratorilor geofizice
a) Rezultatele masuratorilor geoelectrice
In zona km 5 + 600 a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate Electrica 2D

transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NV – SE. Coordonatele
electrozilor sunt prezentate in Anexa 4.
Masuratorile au fost efectuate pe un teren plan.
Pag. 118 / 475

Foto 168 ‐ zona in care a fost amplasat profilul 4
In figura de mai jos sunt prezentate cele trei sectiuni – cea de rezistivitate aparenta, cea de rezistivitate
calculata si cea de rezistivitate reala obtinuta in urma inversiei .
Figura 47 ‐ Sectiunile de rezistivitate aparenta masurata (sus), cea de rezistivitate aparenta

calculata (mijloc) si sectiunea de rezistivitate reala (jos).
Iar in figura de mai jos este redata sectiunea de rezistivitate reala in care au fost incluse si
datele topografice. Interpretarea sectiunii a fost realizata atat folosind datele directe disponibile din
forajele geotehnice, cat si date geologice. Amplasarea profilului, precum si interpretarea si corelarea
cu datele directe din forajele geotehnice sunt prezentate in Anexa 4.
Pag. 119 / 475

Sectiunea de rezistivitate reala releva o zonare cvasi-orizontala, valorile de rezistivitate

variind in intervalul 10 25𝛺𝑚. Prin corelarea cu datele obtinute in urma executarii forajelor
geotehnice au fost separate trei secvente depozitionale. Pe intreaga sectiune se poate observa o trecere
graduala de la valori scazute de rezistivitate in partea superioara a sectiunii, la valori mai ridicate de
rezistivitate in partea inferioara. Astfel, prima secventa este extinsa de la suprafata pana la adancimea de
aproximativ 4.5 - 5m, prezentand o variatie relativ omogena a valorilor de rezistivitate, acestea fiind
cuprinse in intervalul de valori 7 15𝛺𝑚. Aceasta secventa corespunde unor formatiuni nisipoase –
argiloase saturate. A doua secventa este cuprinsa intre adancimea de 4.5 - 5m si adancimea de
aproximativ 11m si este omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse
in intervalul 15 20𝛺𝑚. Aceasta secventa corespunde unor formatiuni argiloase in cadrul carora apare
si fractia nisipoasa. Cea de-a treia secventa este situata intre adancimile de 11m si 31.9m, valorile de
rezistivitate variind in intervalul 20 25𝛺𝑚, mai ridicate in jumatatea inferioara din dreapta. Aceasta
secventa corespunde unor formatiuni nisipoase argiloase cu pietris, saturate, in alternanta cu formatiuni
argiloase sau argiloase nisipoase.
Din punct de vedere geologic, formatiunile descrise mai sus sunt formatiuni quaternare,
mediul depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana intr-un regim lent.
Pe profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista diferentieri ale unor elemente
depozitionale pot aparea doar zonal, avand un caracter lentiliform. Aceste elemente depozitionale nu pot
fi insa surprinse in totalitate de masuratorile geofizice, proprietatile electrice ale acestora fiind
Din analiza profilului geotehnic cat si a celui geofizic se constata ca masuratorile
geoelectrice confirma aproape in totalitate succesiunea litologica identificata in foraje, fapt ce permite
extrapolarea limitelor stratigrafice pe intregul aliniament investigat geofizic.
b) Rezultatele masuratorilor seismice – MASW

Pentru aceasta structura au fost realizate si doua masuratori seismice (MASW 7 si 8),
pozitionate paralel cu axul viitorului traseu al autostrazii. Amplasamentele acestora sunt redate pe
planul de situatie anexat prezentului studiu geotehnic. Zona investigata se afla in pe un teren plan,
agricol.
Pag. 120 / 475

Foto 169 ‐ amplasament MASW 7 Foto 170 ‐ amplasament MASW 8
MASW 7
Informatiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 122 m/s, II – 160 m/s
si III – 225 m/s.
Figura 49 ‐ Model de viteze Vs Figura 50 ‐ Variatia vitezei Vs
Pentru stratificatia geofizica calculata, au fost identificate grupari de stratificatii echivalente
in coloana forajului F1107 de unde au fost extrase direct si indirect valori de densitati in stare naturala.
Cu ajutorul vitezelor Vs si densitatilor in stare naturala au fost calculate valori ale modulului
de forfecare G.
I: Adancime=0-4 m, Vs=122 m/s, ρ=2027 kg/m3 => G=30 MPa
II: Adancime=4-10 m, Vs=160 m/s, ρ=1975 kg/m3 => G=50 MPa
III: Adancime=10-25 m, Vs=225 m/s, ρ=2100 kg/m3 => G=106 MPa
Datele releva un grad foarte scazut de compactare naturala pentru formatiunile pana in 4 m
adancime. Pe urmatorul interval (4 – 10 m) valorile modulului de forfecare G cresc, ramanand insa
intr-un domeniu caracteristic rocilor cu o compactare naturala scazuta. Incepand cu 10 m, valorile
modulului de forfecare cresc semnificativ, evidentiind formatiuni necoezive indesate.
Pag. 121 / 475

MASW 8
si III – 230 m/s.
Figura 52 ‐ Variatia vitezei Vs
Figura 51 ‐ Model de viteze Vs
in coloana forajului F 1108 de unde au fost extrase direct si indirect valori de densitati in stare
naturala. Cu ajutorul vitezelor Vs si densitatilor in stare naturala au fost calculate valori ale modulului
de forfecare G.
adancime. Pe urmatorul interval (4 – 13 m) valorile modulului de forfecare G cresc, ramanand insa
intr-un domeniu caracteristic rocilor cu o compactare naturala scazuta. Incepand cu 13 m, valorile
modulului de forfecare cresc semnificativ, evidentiind formatiuni necoezive indesate.

Forajele geotehnice executate au pus in evidenta o alternanta de formatiuni coezive si
necoezive. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile grase, argile, argile prafoase, argile
nisipoase, iar cele necoezive de nisipuri prafoase ,nisipuri cu slab liant prafos, nisipuri cu pietrisuri
si pietrisuri cu nisip.
pamanturilor coezive acestea au valorile indicelui de plasticitate cuprinse in intervalul Ip =
17.69÷60.13% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la foarte
mare». Din punct de vedere al valorilor indicelui de umflare libera (UL), acestea variaza intre 55-
105% ceea ce incadreaza aceste pamanturi coezive in domeniul pamanturilor "putin active la active",
conform NP126/2010.
incadreaza in domeniul "plastic vartos ".
iar valorile gradului de saturatie Sr = 0.84 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile « foarte umede la
practic saturate» conform STAS 1243/88.
Pag. 122 / 475

Din punctul de vedere al deformabilitatii, pentru pamanturile coezive au fost obtinute valori
ale modulului de deformatie edometric Eoed200-300 = 7005-11217kPa, ceea ce caracterizeaza
pamanturile cu compresibilitate mare la medie, conform STAS 1243-88.
Caracteristicile de forfecare, au fost determinate in laborator, pentru pamanturile coezive, in
aparatul de forfecare directa, in conditii consolidat – drenat (CD). Au fost obtinute valori ale coeziunii
cuprinse intre c=28.33- 52.28 kPa iar ale unghiului de frecare = 8.54-19.74o.
Parametrul geotehnic argila prafoasa, nisip cu slab nisip cu rar
argila grasa, pietris si
(denumire si unitate de liant prafos, pietris, nisip
argila praf argilos nisip
masura) nisip prafos cu pietris
Umiditate naturala (w - %) 21.81-34.27 21.54-24.42 6.39-29.98 6.66-10.49 6.14
17.47-25.19 17.03-22.37 - - -
42.46-82.40 38.92-43.95 - - -
Indice de plasticitate (IP - %) 24.39-60.13 17.69-25.64 - - -
Indice de consistenta (IC) 0.75-0.98 0.76-0.89 - - -
1.93-2.06 1.97-2.10 - - -
1.49-1.66 1.60-1.71 - - -
uscata ρd (g/cm3)
Porozitate (n - %) 38.22-44.46 36.33-40.29 - - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.84-1.00 0.89-1.00 - - -
Umflare libera (UL, %) 95-105 55 - - -
7005-11217 11111 - - -
edometric Eoed200-300(kPa)
Modulul de deformatie 10000- 11000-
- - 8000-10000*
liniara E(kPa) 11000* 14000*
Coeficientul de 0.002917694
- - 0.00291769 -
permeabilitate k (cm/s) 0.003007504
- Unghi de frecare interna
(Ø,grade) 8.54-16.70 19.74 25-28* 28-30* 30-32*
- Coeziunea (c – kPa) 28.33-52.28 32.37 0-10* 0* 0*
* Valori asimilate

Apa subterana a fost identificata in foraje la adancimi de 3.00-3.50m fata de nivelul terenului.
A fost recoltata o proba de apa din forajul F1108 care ulterior a fost supusa analizelor specifice
pentru determinarea agresivitatii asupra constructiilor subterane. Rezultatele sunt prezentate detaliat
in raportul de incercare anexat, elaborat de Laboratorul de Mediu al SC GEOSTUD SRL si sintetic
in tabelul de mai jos.
Agresivitatea apei subterane asupra betoanelor si metalelor
Adancimea de Tipul agresivitatii asupra betoanelor si Gradul de corosivitate

Nr. crt. Forajul
prelevare betoanelor armate asupra metalelor
(m)
1 F1108 3.50 prezinta agresivitate slab carbonica slab coroziva
Pag. 123 / 475

Pe baza datelor de mai sus, constatam ca apa subterana interceptata in F1108 prezinta
agresivitate slab carbonica fata de betoane si betoane armate si este slab coroziva fata de metale.
Informatii privind agresivitatea chimica a pamanturilor din terenul de fundare

De la nivelul de unde s-a prelevat proba de apa subterana s-a prelevat si o proba de pamant
(sol) pentru a se analiza agresivitatea fata de betoane si betoane armate. Rezultatele sunt prezentate
detaliat in raportul de incercare anexat si sintetic in tabelul de mai jos.
Agresivitatea pamantului asupra betoanelor si metalelor
Adancimea de Tipul agresivitatii asupra betoanelor si Gradul de
prelevare a betoanelor armate aciditate conform
Nr. probelor de
Forajul PH conductivitate sulfat solubil Baumann-Gully
crt. pamant (unitati in apa
(m) PH) (µS/cm) (mg/kg) (ml/kg)
1 F1108 3.50 9.1 215 39.44 0
Conform SR EN 206+A1:2017 – „Beton. Specificatie, performanta, productie si
conformitate”, proba de pamant analizata nu prezinta agresivitate fata de betoane si betoane armate.
Clasa de expunere la atacul chimic al mediului inconjurator

Pe baza rezultatelor analizelor chimice pe proba de apa subterana si pe proba de pamant,
prelevate, s-a stabilit ca mediul inconjurator este cu agresivitate chimica slaba fata de betoane si
betoane armate, conform SR EN 206+A1:2017 se stabileste clasa de expunere XA1.

de definire a riscului geotehnic, astfel:
Nr.crt. Factori de definire a riscului geotehnic Clasificare Punctaj

(*) au fost incadrate la terenuri dificile argilele cu UL>100
Pe baza sumei acestor factori (13 rspectiv 17 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din
“moderat respectiv categoria 3, risc major.
Recomandari
Pe baza rezultatelor obtinute in urma cercetarii geotehnice, viitoarea constructie poate fi
fundata indirect pe piloti considerati flotanti. Lungimea, diametrul, numarul si distanta dintre piloti
se vor stabili de catre proiectant conform normelor nationale si europene tinand seama de incarcarile
Pag. 124 / 475
acestora transmise de structura in timpul exploatarii (greutatea proprie, sarcini utile, incarcarile date
de vant si zapada, sarcinile suplimentare transmise de eventualele cutremure, actiunea hidrostatica si
hidrodinamica, apa subterana) cat si de stratificatia terenului.
Sferturile de con si rampele se pot funda direct, insa, avand in vedere ca in forajele Fc1264 si
Fc1265 la partea superioara a terenului a fost intalnita argila contractila, aceasta trebuie fie inlocuita
pe primul metru, cu un pamant corespunzator, bine compactat in straturi de 30cm grosime, pana se
ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal, fie imbunatatita.
Pag. 125 / 475

5.3.5. Pod peste râul Cricovul Sărat, km 7+584
In zona km 7+584 autostrada va traversa râul Cricovul Sărat. Atat inainte cat si dupa
traversarea acestui râu viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan, cultivat.
In aceasta zona râul are latimea la partea superioara de aproximativ 40,m, iar in baza are latimi
variabile 10-15m. Malurile râului sunt abrupte, erodate, neamenajate si cu vegetatie hidrofila si
arborescenta. In amonte fata de zona de intersectie a râului cu autostrada, malul drept al râului are o
inaltime cu cca. 6,0m mai mare decat malul stang. Adiacent malului stang este o zona de cca. 10m
latime care are o usoara inclinare spre râu. Zona nu este cultivata.
Foto 171. Vedere in lungul râului Cricovul Sarat Foto 172. Vedere in lungul râului Cricovul Sarat

trei foraje geotehnice, dopua profile geoelectrice si doua profile seismice (MASW).
situatie anexat.
Tabel 1 ‐ centralizator al lucrarilor geotehnice si geofizice
Denumire Coordonate Adancim
investigatii e foraj
geotehnice
F 1109 44°53'36.3'' 26°17'50.2'' 30m
F 1110 44°53'37.0'' 26°17'53.0'' 30m
F 1111 44°53'38.49'' 26°17'56.66'' 30m
Denumire
Lungime
profil
geofizice
MASW 09 X=377856.75 Y=602596.73 X= 377893.77 Y = 602585.54 40m
MASW 10 X=377967.20 Y=602745.14 X=377988.01 Y= 602712.61 40m
Pag. 126 / 475

Rezultate obtinute
F 1109, NH = 6.20m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie negricioasa, plastic vârtoasa
cu plasticitate mare, tare
- de la 1.00 m cafenie cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa
0.40÷8.00 m
- de la 3.50 m cu concretiuni si cuiburi de calcar
- de la 4.50 m cafenie-galbuie si intercalatii ruginii, cu lentile de nisip
- de la 7.40 m cu lentile de argila cenusie
 Pamant fin siSa / Nisip prafos, cafeniu galbui si intercalatii cenusii,
8.00÷10.50 m
granulozitate neuniformă, saturat, afanat
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cenusie cu intercalatii ruginii, plastic
vârtoasa cu plasticitate mare
- de la 12.00 m cenusiu galbuie cu lentile de nisip si intercalatii ruginii
10.50 ÷21.00 m
- de la 17.00 m cenusiu cafenie
- de la 18.00 m Pamant fin siCl (ClH) / Argila grasa, plastic vârtoasa cu
 Pamant fin saSi / Nisip prafos, cafeniu galbui cu intercalatii cenusii, mediu
21.00 ÷23.60 m
indesat, granulozitate neuniformă
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila, cafeniu galbuie cu lentile de nisip, plastic
23.60 ÷26.00 m vârtoasa cu plasticitate mare
26.00 ÷30.00 m
plasticitate mare
F 1110, NH = 9.50m
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cafenie, plastic vârtoasa cu
plasticitate mare
0.40÷6.00 m
- de la 4.50 m cafenie galbuie, cu intercalatii cenusii si ruginii, plastic
vartoasa, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, cafenie galbuie, cu intercalatii cenusii si
6.00÷9.50 m ruginii, plastic vârtoasa, cu plasticitate mare, cu lentile de nisip galben
cafeniu.
 Pamant fin saSi / Nisip prafos, galben cafeniu cu intercalatii cenusii si ruginii,
9.50 ÷11.00 m
granulozitate neuniformă, indesare medie
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cenusie cu intercalatii ruginii, plastic
vârtoasa, cu plasticitate mare
11.00 ÷14.50 m
- de la 14.00 m cu lentile de nisip
- de la 14.50 m cenusie-galbuie
Pag. 127 / 475

 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cenusie- cafenie, plastic vârtoasa, cu
14.50 ÷20.00 m
plasticitate mare
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cenusie-cafenie, plastic vârtoasa, cu plasticitate
20.00 ÷23.00 m
foarte mare
 Pamant fin siSa/ Nisip prafos, galben cenusiu, cu intercalatii ruginii,
23.00 ÷25.00 m granulozitate neuniformă, saturat, indesat
- de la 24.00 m cenusiu
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila, cenusie cu lentile de nisip, plastic vârtoasa
25.00 ÷30.00 m
cu plasticitate mare
F 1111, NH = 4.00m
 Pamant fin siSa / Nisip prafos, cafeniu galbui, granulozitate neuniformă,
putin umed, mediu indesat
0.40÷7.50 m
- de la 6.00 m Pamant fin clSa/ Nisip prafos
 Pamant fin clSi (ClM) /Argila prafoasa, cafenie cu intercalatii cenusii si
negricioase, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
7.50÷20.00 m - de la 14.00 m Pamant fin siCl (ClM)
- de la 20.00 m Pamant fin clSi (ClH)
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
20.00 ÷27.50 m
 Pamant fin sasiCl / Nisip argilos, cafeniu cenusiu, in alternanta cu argila
27.50 ÷30.00 m
nisipoasa, granulozitate neuniformă, plastic vartos.
Pe baza forajelor a fost realizat un profil geolitologic, anexat prezentului studiu, in care se
poate observa ca, în plan orizontal, exista o oarecare continuitate a stratelor. In adancime se observa
o alternanta a depozitelor sedimentare, predominant coezive.
Pentru podul de la km 7 + 663 (Raul Cricovul Sarat) au fost efectuate doua profile de
Tomografie de Rezistivitate Electrica 2D in lungul autostrazii, avand orientarea aproximativa SV –
NE. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 4.
In figura de mai jos este prezentat modelul topografic al terenului in zona in care au fost
amplasate profilele 5 si 6.
Pag. 128 / 475

Figura 53‐ Modelul topografic al terenului in zona in care au fost amplasate profilele 5 si 6
Foto 173 ‐ Etapa de achizitie a datelor in teren. Amplasamente profilele
Pentru profilul 5
In figura de mai jos sunt prezentate cele trei sectiuni – cea de rezistivitate aparenta, cea de
rezistivitate calculata si cea de rezistivitate reala obtinuta in urma inversiei .
Pag. 129 / 475

datele topografice.
maxima de investigatie a fost de 24m. Interpretarea sectiunii a fost realizata atat folosind datele directe
disponibile din forajele geotehnice, cat si date geologice. Amplasarea profilului, precum si
interpretarea si corelarea cu datele directe din forajele geotehnice sunt prezentate in Anexa 4.
Sectiunea de rezistivitate reala releva o zonare pseudo-orizontala, valorile de rezistivitate fiind
cuprinse in intervalul 10 20𝛺𝑚. Se poate observa o trecere graduala de la valori mai ridicate de
rezistivitate in partea superioara a sectiunii, la valori mai scazute de rezistivitate in partea inferioara.
Aceasta variatie graduala ar putea fi pusa pe seama unei variatii a compozitiei modale ale celor trei
sorturi – lutitic, siltic si arenitic – indicand o granoclasare inversa a unor formatiuni argiloase –
loessoide – nisipoase.
Au fost separate trei zone: prima zona, extinsa de la suprafata pana la adancimea de
aproximativ 7.5m – 8m, avand o variatie relativ omogena a valorilor de rezistivitate, acestea fiind
cuprinse in intervalul de valori 16.5 20𝛺𝑚, se efileaza catre suprafata si ar putea corespunde unor
formatiuni argiloase - loessoide. A doua zona este cuprinsa intre adancimile de 7.5m – 8m si
aproximativ 11.5m, este omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind
cuprinse in intervalul 15 16𝛺𝑚 si ar putea corespunde unor formatiuni nisipoase saturate. Se
remarca o adancire a acestor doua zone intre XL = 50m si XL = 80m. Cea de-a treia zona este situata
intre adancimile de 11.5m si 24m, valorile de rezistivitate variind in intervalul 10 16𝛺𝑚, mai
scazute in partea inferioara a sectiunii. Aceasta zona ar putea corespunde unor formatiuni argiloase.
In cadrul acestora pot aparea lentile de nisip.
mediul depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana intr-un regim
lent. Pe profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista diferentieri ale unor
elemente depozitionale datorate in general compozitiei granulometrice.
Profilul 6, cele trei sectiuni – cea de rezistivitate aparenta, cea de rezistivitate calculata si cea
de rezistivitate reala obtinuta in urma inversiei – sunt prezentate in figurile de mai jos.
Pag. 130 / 475

Iar sectiunea de rezistivitate reala in care au fost incluse si datele topografice este redata in
figura de mai jos
directe disponibile din forajul geotehnic, cat si date geologice. Amplasarea profilului, precum si
interpretarea si corelarea cu datele directe din forajul geotehnic sunt prezentate in Anexa 4.
Sectiunea de rezistivitate reala releva o variatie importanta a valorilor de rezistivitate, acestea
fiind cuprinse in intervalul 5 250𝛺𝑚. Valorile cele mai ridicate se afla intre XL = 7.5m si XL =
55m, in vecinatatea suprafetei, pana la adancimea de aproximativ 7.5m. Aceste valori ar putea fi
atribuite unor formatiuni grosiere, constituite din pietrisuri si nisipuri sau unor deseuri antropice de
tipul materialelor de constructie aflate in zona albiei majore actuale a Raului Cricovul Sarat. In afara
acestei zone, valorile de rezistivitate sunt scazute, fiind cuprinse in intervalul 5 25𝛺𝑚 si ar putea
fi atribuite unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase. Se remarca o usoara variatie laterala,
fapt ce ar putea fi interpretat ca fiind raspunsul unei variatii laterale a compozitiei modale ale celor
trei sorturi – lutitic, siltic si arenitic.
Pag. 131 / 475

mediul depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana. Pe profilul
geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista diferentieri ale unor elemente
Rezultatele masuratorilor seismice – MASW

pozitionate transversal pe axul viitoarei autostrazi Amplasamentele acestora sunt redate pe planul de
situatie anexat prezentului studiu geotehnic.
m/s și III – 200 m/s.
Figura 58‐ Model de viteze Vs Figura 59 ‐ Variația vitezei Vs
de forfecare G.
III: Adâncime=10-30 m, Vs=200 m/s, ρ=2000 kg/m3 => G=80 MPa
Datele relevă un grad scăzut de consistenta respectiv indesare naturală pentru formațiunile
până în 4 m adâncime. Pe următoarele intervale (4 – 30 m) valorile modulului de forfecare G cresc
usor, rămânând însă într-un domeniu caracteristic rocilor cu o compactare scăzută.
MASW 10. Acest profil a fost realizat pe un teren plan (pasune) lângă râul Cricovul Sărat.
Informațiile geofizice descriu un model cu două straturi de viteze Vs: I - 130m/s și II – 180m/s.
Pag. 132 / 475

Figura 61 ‐ Variația vitezei Vs
Figura 60‐ Model de viteze Vs
de forfecare G.
I: Adâncime=0-4 m, Vs=130 m/s, ρ (estimat) =2000 kg/m3 => G=34 MPa
adâncime. Pe următorul interval (4 – 30 m) valorile modulului de forfecare G cresc usor, rămânând
însă într-un domeniu caracteristic rocilor cu o compactare scăzută.

Forajele geotehnice executate au pus in evidență o alternanță de argile, argile grase, argile
prafoase nisipoase, nisipuri argiloase si nisipuri prafoase.
pământurilor coezive acestea au valorile indicelui de plasticitate cuprinse in intervalul Ip = 19.06÷
36.65 ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la foarte mare»,
conform STAS 1243/88 si al pamanturilor cu activitate medie la foarte active, conform NP126/2010.
Argila prafoasa aflata la suprafata terenului (F1109 si F1110) este contractila, categoria cu activitate
medie.
ale modulului de deformatie edometric Eoed200-300 cuprinse între 8418-14337 kPa, ceea ce
caracterizează pământurile cu compresibilitate mare la medie, conform STAS 1243-88.
Caracteristicile parametrilor de forfecare, au fost determinate în laborator, pentru probele coezive, în
aparatul de forfecare directă, în conditii consolidat – drenat (CD). Au fost obținute valori ale coeziunii
cuprinse între 25.08 - 55.61kPa iar ale unghiului de frecare = 7.05-19.86o.

Pag. 133 / 475

(denumire si unitate de masura) argila grasa argila argila nisip nisip
prafoasa argilos prafos
Umiditate naturala (w - %) 24.02-30.47 21.01-31.84 14.52-31.19 21.87 5.81-24.60
20.38-24.17 19.09-24.82 14.42-24.82 - -
(WP - %)
54.36-62.16 44.57-59.94 40.52-55.26 - -
(WL - %)
Indice de plasticitate (IP - %) 32.43-38.99 25.48-36.65 19.06-33.40 - -
Densitatea volumetrica naturala ρn
1.96-2.0 1.94-2.16 1.95-2.12 - -
(g/cm3)
Densitatea volumetrica uscata ρd
1.53-1.58 1.52-1.77 1.49-1.76 - -
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 41.21-43.22 33.84-43.07 34.18-44.39 - -
Indicele porilor ( e ) 0.70-0.76 0.51-0.75 0.51-0.79 - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.92-1.0 0.98-1.0 0.75-1.0 - -
Umflare libera (UL%) - - 50-100 - -
8889-10020 8418-14337 8850-11744 - -
Eoed200-300(kPa)
Modulul de deformatie liniara E 10000- 8000-
- - -
(kPa) 12000* 12500*
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 15.83-16.42 7.05-19.86 13.99-19.77 21-23* 25-27*
- Coeziunea (c – kPa) 49.13-55.61 40.45-50.09 25.08-47.69 10-12* 2-5*
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn cele două foraje la adâncimi cuprinse intre 4.00m (F1111)
si 9.50m (F1110) faţă de nivelul terenului.

A fost recoltată o probă de apă din forajul F1110 care ulterior a fost analizata pentru
determinarea agresivității asupra construcțiilor subterane. Rezultatele sunt prezentate detaliat în
raportul de încercare anexat, elaborat de Laboratorul de Mediu al SC GEOSTUD SRL și sintetic în
tabelul de mai jos.
Adâncimea de Tipul agresivităţii asupra betoanelor şi Gradul de corosivitate

Nr. crt. Forajul
prelevare (m) betoanelor armate asupra metalelor
1 F1110 9.50 nu prezintă agresivitate Nu este corozivă
agresivitate faţă de betoane şi betoane armate şi nu este corozivă faţă de metale.


Pag. 134 / 475

Nr.
Forajul prelevare a probelor PH sulfat solubil conform
crt. conductivitate
de pământ (m) (unităţi în apă Baumann-Gully
(µS/cm) (ml/kg)
PH) (mg/kg)
1 F1110 9.50 9 210 57.04 0
armate.

(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturile cu umflari si contractii mari
Recomandari
Sferturile de con si rampele in zona argilelor prafoase contractile, se vor funda pe un teren
imbunatatit. Argila prafoasa va fi inlaturata si inlocuita, pe un metru adancime, cu pamant
corespunzator care va fi compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de
compactare, D= 98-100% Proctor normal.
Pag. 135 / 475

5.3.6. Pod pe DN 1D peste autostrada, km 9+008
In zona km 9+008 autostrada va intersecta drumul national 1D.
Drumul national este realizat, din punct de vedere constructiv, la nivel teren și prezinta fisuri,
faiantari, plombe. Acesta este prevazut cu mici șanțuri colmatate, inierbate. Paralel cu drumul, la
aproximativ 10-12 m distanta, exista un canal cu latime, la partea superioara de cca.8.0m iar la partea
inferioara de cca. 1-2.0m, cu maluri abrupte acoperite de iarba si arbusti.Terenul este plan, arabil.
Foto 174. Vedere in lungul DN‐ului Foto 175. Vedere in lungul DN‐ului
Foto 176. Vedere in lungul canalului ce este paralel cu DN Foto 177. Vedere in lungul canalului ce este paralel cu
1D DN 1D

patru foraje geotehnice, un profil geoelectric si doua profile seismice (MASW).
situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
F 1112 44°54'01.4'' 26°18'44.3'' 25m
F 1113 44°53'59.7'' 26°18'47.9'' 25m
Fc 1266 44°53'38.5'' 26°18'51.1''
Fc 1267 44°54'03.6'' 26°18'41.2'' 20m
Pag. 136 / 475

Denumire
Lungime
profil
geofizice
MASW 11 378657.3136 603787.5834 378679.6681 603755.9132 40m
MASW 12 378608.0002 603862.8188 378629.5833 603830.7838 40m
Rezultate obtinute
Fc 1266, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, cafenie, plastic vârtoasa, cu plasticitate
0.40÷3.00 m
mare.
3.00÷4.50 m  Pamant fin siCl (ClM)/Argila, cafenie, plastic vârtoasa, cu plasticitate mare.
 Pamant grosier Sa/ Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate foarte
4.50 ÷9.00 m
uniforma, cafeniu- galbui, saturat, indesat
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu
9.00 ÷12.00 m
plasticitate mare.
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cafenie cu intercalatii ruginii si
cenusii, plastic vârtoasa cu plasticitate mare;
12.00 ÷20.0 m
- de la 16.00 m lentile de nisip;
- de la 18.00m cu continut de carbonati.
F 1112, NH = 6.00m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate
0.40÷5.50 m mare; de la 3.00 m cafenie- galbuie, plastic vartoasa; de la 5.00 m cu intercalatii
cenusii si ruginii
 Pamant fin sasiCl (ClL) / Nisip argilos, cafeniu galbui, cu intercalatii ruginii,
5.50÷8.00 m
saturat, plastic consistent cu plasticitate mijlocie
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila, cafenie-galbuie, cu intercalatii cenusii si ruginii,
plastic vârtoasa cu plasticitate mare. De la 9.50 m cenusie cu intercalatii ruginii
8.00 ÷14.50 m
- de la 12.00 m cafenie-galbuie cu intercalatii cenusii, plastic vârtoasa cu
plasticitate mare; De la 14.50 m cenusie
 Pamant fin sasiCl (ClL) / Praf argilos, cenusiu galbuie cu intercalatii ruginii, cu
14.50 ÷19.50 m lentile de nisip, plastic vârtos cu plasticitate mijlocie
- de la 19.50 m cenusiu, cu intercalatii ruginii
Pag. 137 / 475

 Pamant fin Cl (ClV) / Argila grasa, cenusie cu intercalatii ruginii, plastic
vârtoasa cu plasticitate foarte mare, cu continut de carbonati
19.50 ÷23.50 m
- de la 21.00 m cenusie-cafenie cu lentile de nisip si intercaltii ruginii, plastic
vartoasa
 Pamant fin saclSi/ Nisip prafos, cenusiu-cafeniu cu intercalatii ruginii, cu
23.50 ÷25.00 m
indesare medie
F 1113, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl (ClM) /Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
0.40÷4.50 m
- de la 3.00m pamant fin Cl(CIM)/argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
 Pamant grosier Sa /Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate foarte
4.50÷8.00 m uniforma, cafeniu - galbui, saturat, mediu indesat;
- de la 7.00 m galben - cafeniu, cu intercaltii ruginii si cenusii, saturat.
 Pamant fin Cl (ClV)/Argila grasa, cafenie - galbuie, cu intercalatii cenusii si
8.00 ÷13.50 m
ruginii, plastic vârtoasa, cu plasticitate foarte mare.
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, cafenie-galbuie, cu intercalatii cenusii
si ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate mare; de la 18.00 m Pamant fin siCl
13.50 ÷23.00 m
(ClH)/Argila prafoasa, cafenie- galbuie ,cu intercalatii cenusii, plastic vârtoasa cu
plasticitate mare; De la 20.00 m cenusie.
 Pamant fin Cl (ClM)/Argila, cafenie-galbuie, cu intercalatii cenusii, plastic
vârtoasa, cu plasticitate mare, cu lentile de nisip;
23.00 ÷25.00 m
- de la 24.0m Pamant fin siCl (ClH)/Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cu
continut de carbonati.
Fc 1267, NH = 5.50m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila, cafenie cu concretiuni calcaroase, plastic
0.40÷5.50 m
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos,cafeniu galbui, saturat, indesat, granulozitate
5.50÷7.50 m
neuniformă
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cafeniu galbui cu intercalatii cenusii si
7.50 ÷10.00 m ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare
- de la 10.00 m cenusie- galbuie
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cu lentile de nisip cenusiu, plastic
10.00 ÷14.00 m
14.00 ÷18.00 m  Pamant fin Cl (ClH) / Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare
18.00 ÷20.00 m  Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare
poate observa ca, în plan orizontal, exista o oarecare uniformitate litologica. In adancime se observa
o alternanta a depozitelor sedimentare.
Pag. 138 / 475

Pentru podul de la km 9 + 015 – Nod DN 1D – a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate

Electrica 2D transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NV – SE.
In figura de mai jos este prezentat modelul topografic al terenului in zona in care a fost amplasat
profilul 7.
Figura 62 ‐ Modelul 3D al terenului in zona in care a fost amplasat profilul 7
Iar in fotografiile de mai jos este prezentat amplasamentul in teren a acestui profil.
Foto 178. ‐ Etapa de achizitie a datelor in teren. Amplasament profil 7
reala obtinuta in urma inversiei – sunt prezentate in figura de mai jos.
Pag. 139 / 475

Figura 63 ‐ Sectiunile de rezistivitate aparenta masurata (sus), cea de rezistivitate aparenta calculata (mijloc) si
In figura de mai jos este redata sectiunea de rezistivitate reala in care au fost incluse si
datele topografice.
maxima de investigatie a fost de 31.9m. Interpretarea sectiunii a fost realizata folosind atat datele
directe disponibile din forajele geotehnice, cat si date geologice. Amplasarea profilului, precum si
Sectiunea de rezistivitate reala releva valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 14 20𝛺𝑚.

Prin corelarea cu datele obtinute din forajele geotehnice s-a putut aprecia faptul ca aceste formatiuni
corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase, in cadrul carora compozitia modala a
celor trei sorturi – lutitic, siltic si arenitic – variaza lateral capatand un aspect lentiliform.
Au fost separate patru zonalitati ale valorilor de rezistivitate:
- prima extinsa pana la adancimea de aproximativ 4.5 – 5m, este caracterizata de un usor contrast
lateral si corespunde unor formatiuni argiloase prafoase.
Pag. 140 / 475

- cea de-a doua zona este extinsa pana la adancimea variabila de 8 – 19.5m, avand un usor contrast
lateral al valorilor de rezistivitate si fiind asociata cu o alternantade nisipuri argiloase saturate, argile
si prafuri argiloase.
- cea de-a treia zona este extinsa pana la adancimea de 31.9m, mai ridicata in partea inferioara din
dreapta si este caracterizata de valori scazute ale rezistivitatii, acestea fiind asociate cu prezenta unor
formatiuni argiloase.
- Cea de-a patra zona a fost separata in coltul inferior din dreapta al sectiunii si are un aspect usor
inclinat si o usoara tendinta de crestere a valorilor de rezistivitate cu adancimea ce poate fi asociat cu
prezenta fractiei nisipoase.
depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana in regim lent. Acest tip
depozitional poate conduce la o variatie laterala importanta, fiind posibile indintari de faciesuri sau
efilari ale unor strate. Pe profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista
diferentieri ale unor elemente depozitionale datorate in general compozitiei granulometrice. De
asemenea, unele elemente depozitionale pot aparea doar zonal, avand un caracter lentiliform. Aceste
elemente depozitionale nu pot fi insa identificate in totalitate de masuratorile geofizice, proprietatile
electrice ale acestora fiind asemanatoare in cadrul complexului de care apartin.

Pentru aceasta structura au fost efectuate si doua profile seismice MASW 11 si MASW 12.
Ambele profile au fost efectuate transversal pe traseul autostrazii.
MASW 11. Zona investigată se află pe marginea unui drum național.
Foto 179. ‐ Etapa de achizitie a datelor in teren ‐ MASW 11
Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 160 m/s, II – 180 m/s și III –
205 m/s.
Pag. 141 / 475


de forfecare G.
Datele relevă un grad scăzut de consistenta/indesare naturală pentru formațiunile până în 4 m
adâncime. Pe următoarul interval (4-8 m) valorile modulului de forfecare G cresc usor, rămânând
însă într-un domeniu caracteristic rocilor cu o compactare scăzută. Ulterior, cel de-al treilea strat
geofizic (8-25 m), asimilat în cea mai mare parte unui strat de argile, prezintă valori ale Vs și
modulului de forfecare ce plasează formațiunile în zona pământurilor cu o consistenta/îndesare medie.
MASW 12. Zona investigată se află pe marginea unui drum național.
Foto 180. ‐ Etapa de achizitie a datelor in teren ‐ MASW 12
Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 150 m/s II – 180m/s și III –
215 m/s.
Pag. 142 / 475


de forfecare G.
adâncime. Pe următoarul interval (4-8 m) valorile modulului de forfecare G cresc usor, rămânând
însă într-un domeniu caracteristic rocilor cu o compactare scăzută. Ulterior, cel de-al treilea strat
geofizic (8-25 m), asimilat în cea mai mare parte unui strat de argile, prezintă valori ale Vs și
modulului de forfecare ce plasează formațiunile în zona pământurilor cu o compactare/îndesare
medie.

Dupa cum se poate observa din profilul geolitologic anexat in aceasta zona predomina
pamanturile coezive alcatuite din argile grase, argile, argile prafoase, prafuri argiloase.
La adancimea de 3-5.50 m a fost interceptat un strat necoeziv / slab coeziv, cu grosimi de
cca. 2-4m, alcatuit din nisipuri, nisipuri prafoase si nisipuri argiloase.
conform STAS 1243/88. Argilele cu Ip cuprins intre 38.76-58.89 pot fi incadrate in categoria
pamanturilor active si foarte active, conform NP126/2010.
incadreaza in domeniul "plastic consistent la plastic vartos ".
Valorile porozitatii, pentru pamanturile coezive, se inscriu in domeniul n = 33.94÷ 45.94%,
pământurile cu compresibilitate mare la medie, conform STAS 1243-88.
Pag. 143 / 475

ale coeziunii cuprinse între 23.41-70.88 kPa iar ale unghiului de frecare = 7.35-23.25o.
Argilele, argilele grase si argilele prafoase aflate la peste 19.0m au continut de carbonati (intre
6-24%)
nisip
Parametrul geotehnic argila prafos,
(denumire si unitate de masura) argila grasa argila nisip
prafoasa, praf nisip cu
argilos
argilos foarte slab
liant prafos
14.53-
Umiditate naturala (w - %) 24.99-31.90 18.32-31.31 14.94-26.25 21.86
22.42
18.66-24.53 15.33-22.35 14.92-21.50 17.05 -
(WP - %)
53.03-80.23 39.55-63.18 33.76-50.21 33.44 -
(WL - %)
Indice de plasticitate (IP - %) 33.53-58.89 21.96-40.83 17.63-32.86 16.39 -
Indice de consistenta ( IC ) 0.81-0.92 0.76-0.99 0.76-0.99 0.70 -
1.91-2.15 1.92-2.09 1.88-2.12 2.06 -
(g/cm3)
1.44-1.71 1.52-1.77 1.60-1.80 1.69 -
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 37.06-45.94 33.94-43.44 32.59-39.96 36.69 -
Indicele porilor ( e ) 0.58-0.85 0.51-0.76 0.48-0.66 0.58 -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.94-1.0 0.80-1.0 0.65-1.0 1.0 -
Umflare libera (UL) - 60-90 75-95 - -
9132-10929 7843-12587 7937-14545 8658 -
Eoed200-300(kPa)
Modulul de deformatie liniara E 9000-
- - -
(kPa) 10000*
7.35-15.85 10.21-21.11 13.28-23.25 13.70- 24-26*
(Ø,grade)
23.41-70.88 27.41-62.96 23.20-62.03 18.88 3-6*
- Coeziunea (c – kPa)
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn toate forajele la adâncimi cuprinse intre 4.50m respectiv
6.00m faţă de nivelul terenului.

Pag. 144 / 475

Adâncimea de
Tipul agresivităţii asupra betoanelor şi Gradul de corosivitate
Nr. crt. Forajul prelevare
betoanelor armate asupra metalelor
(m)
1 F1112 6.00 nu prezintă agresivitate nu este corozivă

agresivitate faţă de betoane şi betoane armate şi nu este corozivă faţă de metale.

Adâncimea de
Nr. conform
Forajul prelevare a probelor PH sulfat solubil
crt. conductivitate Baumann-
de pământ (m) (unităţi în apă
(µS/cm) Gully
PH) (mg/kg) (ml/kg)
1 F1112 6.00 8.0 218 30.72 0

armate.

1 Conditii de teren terenuri medii/dificile(*) 3/6 puncte
Pag. 145 / 475

Recomandari
Pentru fundarea aferturilor de con si a rampelo, avand in vedere ca argilele prafoase de la
suprafata sunt contractile - categoria cu activitate medie (A2µ=24-26%, Ip=28-33, UL = 75-95, Ip>Cp)
este necesar inlocuirea acestora pe un metru adancime cu pamant corepunzator, bine compactat in
straturi de 30cm, pana la obtinerea unui grad de compactare D=98-100%, Proctor normal.
Pag. 146 / 475

5.3.7. Pod pe DJ 102N, km 12+650
Autostrada va intersecta drumul judetean 102N in zona km 12+650. Drumul judetean 102N
face legatura intre localitatile Colgeag si Parepa Rusani. Acesta este asfaltat si realizat, din punct de
vedere constructiv, la nivel teren. Drumul este in stare buna, are acostamente inierbate si este prevazut
cu șanțuri din pământ, inierbate și colmatate. Terenul este plan, agricol. Pe partea stanga a viitoarei
autostrazi, la aproximativ 200m de drumul judetean, terenul este in usoara coborare (depresionara) si
se observa o zona cu vegetatie hidrofila (trestie)
Foto 181. Vedere in lungul DJ102N Foto 182. Vedere in lungul DJ102N
Foto 183. Vedere spre zona cu teren in coborare si cu Foto 184. Vedere spre zona cu vegetatie hidrofila
vegetatie hidrofila

patru foraje geotehnice, un profil geoelectric si un profil seismic (MASW).
situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
F 1119 44°55'09.0'' 26°21'02.7'' 25m
F 1120 44°55'05.3'' 26°21'02.5'' 25m
Pag. 147 / 475

Denumire
Lungime
profil
geofizice
Profil geoelectric
44°55'10.2" 26°21'02.8" 44°55'03.6" 26°21'01.9" 190m
11
MASW 17 44°55'06.12" 26°21'02.02" 44°55'07.35" 26°21'02.14" 40m
Rezultate obtinute
F 1119, NH = 4.50m
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, negricioasa, plastic vârtoasa, cu
0.40÷4.50 m - de la 1.00 m cafenie
- de la 3.50 m cafenie-galbuie, cu intercalatii cenusii si concretiuni
calcaroase, plastic vartoasa
 Pamant fin sasiCl ( ClH ) / Argila prafoasa nisipoasa, galbena-cafenie, cu
4.50÷6.50 m
intercalatii cenusii, plastic vârtoasa, cu plasticitate mare.
 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa, cu
6.50 ÷11.50 m plasticitate foarte mare, cu intercalatii de nisip cu liant argilos, saturat,
indesat.
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa
11.50 ÷13.50 m
cu plasticitate mare, cu intercalatii de nisip cu liant argilos, saturat, indesat.
 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa, cu
13.50 ÷16.50 m
plasticitate mare.
 Pamant fin Cl ( ClV ) / Argila grasa, cenusie cu intercalatii cafenii, plastic
16.50 ÷20.00 m
vârtoasa cu plasticitate foarte mare.
 Pamant fin clSa/ Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cenusiu, saturat,
20.00 ÷23.50 m
indesat
 Pamant fin Cl ( ClV ) / Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa, cu plasticitate
23.50 ÷25.00 m
foarte mare.
F 1120, NH = 5.50m
 Pamant fin siCl (ClH)/ Argila, negricioasa, plastic vârtoasa, cu plasticitate
mare;
0.40÷5.50 m - de la 1.00 m cafenie-galbuie, cu intercalatii cenusii, cu concretiuni
calcaroase;
-de la 4.0m pamant fin Cl (ClH)/Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
Pag. 148 / 475

 Pamant fin clSi (ClM)/ Argila prafoasa, galbena- cafenie, cu intercaltii
cenusii, plastic consistenta cu plasticitate mare;
5.50÷11.0 m
-de la 10.0m pamant fin siCl (ClH)/ Argila prafoasa, plastic consistenta, cu
plasticitate mare
 Pamant fin saclSi (ClL)/ Nisip argilos, galben cafeniu, cu intercalatii cenusii,
11.00 ÷15.00 m
plastic consistent, cu plasticitate mijlocie, granulozitate neuniformă.
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cenusie, cu intercalatii negricioase, plastic
15.00 ÷20.00 m
vârtoasa, cu plasticitate foarte mare, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila, cenusie, cu intercalatii negricioase, plastic
20.00 ÷24.00 m
vârtoasa cu plasticitate mare, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin Cl (ClM)/ Argila grasa, cafenie- cenusie, plastic vârtoasa, cu
24.00 ÷25.00 m
plasticitate mare, cu concretiuni calcaroase.

Pentru aceasta structura a fost efectuat si un profil de Tomografie de Rezistivitate Electrica
2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa N – S si lungimea de 190m.
In imaginile de mai jos sunt prezentate modelul topografic al terenului in zona in care a fost
amplasat profilul 11 si aspecte generale din momentul achizitiei datelor in teren.
Figura 69 ‐ Modelul topografic al terenului in zona in care a fost amplasat profilul 11
Pag. 149 / 475

Foto 185 ‐ Amplasament profil geoelectric 11
rezistivitate reala obtinuta in urma inversiei – sunt prezentate in figurile de mai jos:
Pag. 150 / 475


Prin corelarea cu datele obtinute din forajele geotehnice s-a putut aprecia faptul ca aceste valori de
rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase, in cadrul carora compozitia
modala a celor trei sorturi – lutitic, siltic si arenitic – variaza atat pe verticala, cat si lateral. Se remarca
faptul ca sectiunea este predominata de valori scazute de rezistivitate, cuprinse in intervalul 10
15𝛺𝑚, aceste valori fiind corespunzatoare unor formatiuni predominant argiloase. In zona mediana,
de la XT = 15m pana la XT = 110m apare o zona bine delimitata in cadrul careia valorile de
rezistivitate variaza in intervalul 15 23𝛺𝑚. Aceasta zona corespunde unui element depozitional in
cadrul caruia apare o alternanta de strate in care predomina ori fractia arenitica ori fractia lutitica.
mediul depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana in regim lent.
Pe profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista diferentieri ale unor
MASW 17. Profilul MASW a fost realizat paralel cu drumul județean iar adancimea de investigare
proiectata a fost de 25 m.
Pag. 151 / 475

Foto 186 ‐ Amplasament profil MASW
Informațiile geofizice obtinute descriu un model cu un strat de viteze Vs: 180 m/s.
Figura 72. Model de viteze Vs Figura 73. Variația vitezei Vs

de forfecare G.
Pe toata adâncimea investigata au fost obtinute valorile: Vs=180 m/s, ρ=2050 kg/m3 => G=65
MPa
Datele relevă o structură relativ omogenă din punct de vedere al proprietăților elastice ale
pământurilor.

prafoase nisipoase, nisipuri argiloase si nisipuri prafoase.
conform STAS 1243/88 si al pamanturilor active si foarte active, conform NP126/2010.
Pag. 152 / 475

iar valorile gradului de saturatie Sr = 0.88 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile «foarte umede la
ale coeziunii cuprinse între 34.31-64.53 kPa iar ale unghiului de frecare = 8.97-16.55o.
argila
Parametrul geotehnic prafoasa,
(denumire si unitate de masura) argila grasa argila nisip nisip
argila
argilos prafos
prafoasa
nisipoasa
22.28-
Umiditate naturala (w - %) 18.83-39.34 18.96-25.50 21.04 17.30
26.52
Limita inferioara de plasticitate (WP - 17.50-
17.19-28.30 15.97-21.53 13.12 -
%) 19.07
Limita superioara de plasticitate (WL - 40.20-
48.97-84.55 43.77-51.72 33.02 -
%) 50.08
21.57-
Indice de plasticitate (IP - %) 29.52-56.25 22.24-35.12 19.90 -
32.58
1.95-2.08 1.99-2.11 2.03 - -
(g/cm3)
1.49-1.75 1.59-1.77 1.61 - -
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 34.87-44.47 34.03-40.56 39.64 - -
Indicele porilor ( e ) 0.53-0.80 0.51-0.68 0.65 - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.93-1.0 0.88-1.0 1.0 - -
Umflare libera (UL) 95 115 - - -
8048-14641 9823-13514 7952 - -
Eoed200-300(kPa)
8000- 8000-
Modulul de deformatie liniara E (kPa) - - -
10000* 10000*
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 8.97-16.55 13.84-16.13 15.18 20-23* 24-26*
- Coeziunea (c – kPa) 40.21-64.53 37.30-51.62 34.31 10-12* 3-6*
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn cele două foraje la adâncimile de 4.50m (F1119) respectiv
5.50m (F1120) faţă de nivelul terenului si are caracter ascensional.
Pag. 153 / 475

(m) metalelor
1 F1120 5.50 nu prezintă agresivitate slab corozivă

Adâncimea de
Nr. prelevare a
Forajul PH sulfat solubil în conform
crt. probelor de conductivitate
(unităţi apă Baumann-Gully
pământ (m) (µS/cm)
PH) (mg/kg) (ml/kg)
1 F1120 5.50 8.8 200 34.80 0

armate.

(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturile cu umflari si contractii mari (argile grase,
argile)
Pag. 154 / 475

Recomandari
Sferturile de con si rampele vor fi fundate deasupra nivelului ascensional al apei subterane si
se vor lua masuri ca argila contractila sa fie inlocuita pe un metru adancime cu pamant corespunzator
bine compactat in straturi de 30cm grosime pana la obtinerea unui grad de compactare D= 98-100%
Proctor normal.
Pag. 155 / 475

5.3.8. Pod peste paraul Valea Ceptura, km 13+267
In zona km 13+267, autostrada va traversa Valea Ceptura. Atat inainte cat si dupa traversarea
acestei vai, viitoarea autostrada strabate o zona cu teren plan, cu pasune si cultivat. Valea Ceptura are
o latime, la partea superioara, de cca. 2.5-3.0m, iar in baza cca. 0.80-1.20m, adancimea văii fiind de
1.0-1.30m. Valea Ceptura, este un fir de apa cu un curs nepermanent, iar la data efectuarii
observatiilor de teren nu avea apa, insa pe anumite zone era acoperita in intregime de stuf. Zona cu
vegetatie hidrofila se extinde si pe lateralul văii pe o latime de cca 20m. Malurile nu sunt abrupte si
sunt in general acoperite cu iarba, exceptand zona cu stuf.
Podul va avea o lungime de cca. 15.00 si o singura deschidere.

Foto 187. Vedere in lungul Văii Ceptura‐ zona cu Foto 188. Vedere in zona Văii Ceptura
vegetatie hidrofila

doua foraje geotehnice, 1 profil geoelectric si doua profile seismice (MASW).
situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
F 1129 44°55'17.9'' 26°21'26.5'' 25m
F 1130 44°55'20.2'' 26°21'27.4'' 25m
Denumire
Lungime
profil
geofizice
MASW 18 X (N): 381093 Y(E): 607279 X (N): 381127 Y(E): 607262 40m
MASW 19 X (N): 381125 Y(E): 607305 X (N): 381162 Y(E): 607297 40m
standard.
Pag. 156 / 475

Rezultate obtinute
F 1129, NH = 2.50m
0.00÷0.40m Pamant vegetal
0.40÷3.00m Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii si
negricioase, plastic vartoasa
3.00÷5.50m Nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu galbui, saturat, indesare medie
Pamant fin siCl ( ClM )/ Argila, cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii si
5.50 ÷7.50m negricioase, plastic vartoasa
- de la 7.00 m cu lentile de nisip argilos si concretiuni calcaroase
7.50 ÷9.00m Argila prafoasa, cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii si negricioase si cu lentile
de nisip argilos si concretiuni calcaroase, plastic consistenta la plastic vartoasa
9.00 ÷10.50m Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii,
plastic vartoasa
10.50 ÷15.00m Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa cafeniu galbuie, plastic vartoasa;
- de la 13.00 m cafenie
15.00 ÷19.00m Pamant fin saCl ( ClH ) / Argila cafenie, plastic vartoasa;
- de la 15.00 m cu lentile de nisip argilos
19.00 ÷25.00m Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa cenusie, plastic vartoasa
F 1130, NH = 2.50m
0.00÷0.40m Pamant vegetal.
0.40÷2.50m Pamant fin siCl (ClH)/Argila prafoasa, cafeniu galbuie, plastic vartoasa, cu
intercalatii cenusii si negricioasa
Pamant grosier Sa / Nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu galbui, granulozitate
2.50÷6.00m foarte uniforma, saturat, indesare medie, cu lentile de nisip argilos;
- de la 3.50 m cu cochilii de foraminifere
6.00 ÷7.00m Argila, cafeniu galbuie, cu cochilii de foraminifere, plastic vartoasa
Pamant fin clSi (ClL)/ Argila prafoasa, cafenie, plastic vartoasa cu intercalatii
7.00 ÷14.50m cenusii si negricioase;
- de la 12.00 m Pamant fin Cl (ClM)/ Argila prafoasa, plastic vartoasa
14.50÷18.00m Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cafenie, plastic vartoasa cu intercalatii cenusii
si negricioase
18.00÷22.00m Pamant fin siCl (ClL)/ Argila prafoasa, cafeniu cenusie cu intercalatii
negricioase, plastic consistenta
22.00 ÷25.00 m Pamant fin Cl (ClV)/ Argila grasa, cenusie plastic vartoasa
Pag. 157 / 475

poate observa ca, în plan orizontal, exista o oarecare continuitate a stratelor. In adancime se observa
o alternanta a depozitelor sedimentare, predominant coezive.

Pentru podul de la km 13 + 280 – Valea Ceptura - a fost efectuat 1 profil de Tomografie
de Rezistivitate Electrica 2D longitudinal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa
SV – NE. Dispozitivul de electrozi utilizat a fost Wenner – Schlumberger, cu o spatiere intre electrozi
de 10m. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 4.
In figura de mai jos este prezentat modelul topografic al terenului in zona in care a fost
amplasat profilul 12
Figura 74 ‐ Modelul topografic al terenului in zona in care a fost amplasat profilul 12
Foto 189 ‐ Etapa de achizitie a datelor in teren. Amplasamente profilele
Pentru profilul 12
Pag. 158 / 475

datele topografice.
Prin corelarea cu datele obtinute din forajele geotehnice s-a putut aprecia faptul ca aceste
valori de rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase.
Au fost separate trei zone avand un aspect pseudo-orizontal in cadrul sectiunii.
Prima zona este extinsa de la suprafata pana la adancimea de aproximativ 6m este caracterizata
de rezistivitati cuprinse intre 12 16𝛺𝑚, si este constituita din formatiuni saturate, in care
predomina fractia nisipoasa si apar lentile de nisip argilos.
A doua zona este situata intre adancimile de aproximativ 6m si 20m, este relativ omogena din
punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 5 10𝛺𝑚,
corespunzatoare unor formatiuni in care fractia argiloasa predomina. De la adancimea de 20m pana
Pag. 159 / 475

la adancimea de 34.2m se remarca o crestere graduala a valorilor de rezistivitate, fapt ce indica
predominarea fractiei nisipoase in cadrul acestei zone.

pozitionate transversal pe axul viitoarei autostrazi. Amplasamentele acestora sunt redate pe planul de
MASW 18. Informațiile geofizice descriu un model cu doua straturi de viteze Vs: I – Vs = 130 m/s,
II – Vs = 190 m/s.
Pentru interpretare au fost folosite datele obtinute din forajul F1129 de unde au fost extrase
valori de densități în stare naturală. Cu ajutorul vitezelor Vs și densitaților în stare naturală au fost
calculate valori ale modulului de forfecare G.
Datele relevă un grad foarte scăzut de compactare naturală pentru formațiunile până în 3 m
adâncime. Pe următorul interval (3 – 25 m) valorile modulului de forfecare G cresc semnificativ,
dublând valoarea din stratul geofizic anterior, sugerând o creștere a gradului de compactare naturală.
MASW 19. Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 170 m/s, Vs: II
– 250 m/s si Vs III – 320 m/s.
Pag. 160 / 475

forfecare G.
adâncime. Pe următorul interval (6 – 16 m) valorile modulului de forfecare G cresc semnificativ,
sugerând o creștere a gradului de compactare naturală, în domeniul echivalent al unei îndesări medii.
Pe cel de-al treilea stat geofizic, formațiunile se prezintă cu un grad de compactare bun,
echvivalent cu o îndesare mare a formațiunilor geologice.
In concluzie pamanturile din stratul I sunt pamanturi moi de calitatea D(Vs≤180m/s).
Pamanturile din stratul 2 sunt pamanturi de calitatea „teren intermdiar”, iar cel de-al treilea strat este
de calitate „teren intermediar”, conform P100/2013.

Forajele geotehnice executate, cat si profilul geolitologic interpretativ, au pus in evidenta, sub
solul vegetal, o alternanta de formatiuni coezive si necoezive.
Formatiunile coezive sunt formate din pamanturi fine de tipul argilelor grase, argilelor si
argilelor prafoase.
Argilele grase au indici de consistenta Ic=0.77-0.94, ceea ce le incadreaza in domeniul plastic
vartoase, cf. STAS 1243/83, plasticitati foarte mari (Ip>35%), compresibilitati mari spre medii
Eoed200-300 = 7435-11494kPa, unghi de frecare interna φ=7.04-12.9° si coeziune de c = 41.27-
57.37kPa.
Argilele au indici de consistenta Ic=0.80-0.83, ceea ce le incadreaza in domeniul plastic
vartoase, cf. STAS 1243/83, plasticitati mari spre foarte mari (Ip = 22.21-36.83%), compresibilitati
mari Eoed200-300 = 8197-9492kPa, unghi de frecare interna φ=13.81-15.03° si coeziune de c = 40.26-
40.64kPa. De asemenea argilele de la suprafata (h=2.00m) au umflari de UL=85%.
Argilele prafoase au indici de consistenta Ic=0.71-0.93 ceea ce le incadreaza in domeniul
plastic vartoase, cf. STAS 1243/83, plasticitati mijlocii spre mari (Ip=14.93-32.46%), compresibilitati
mari Eoed200-300 = 8873-10526kPa, unghi de frecare interna φ=17.00-23.25° si coeziune de c = 25.95-
28.68kPa. De asemenea argilele prafoase de la suprafata (h=2.00m) au umflari de UL =100%.
Pag. 161 / 475
Formatiunile necoezive sunt formate din nisipuri cu foarte slab liant prafos. Acestea sunt
cafenii - galbui, saturate, cu indesare medie N30=18lov/30cm si au granulozitate foarte uniforma
(Un=4.23). Acest strat de nisip prezinta serie de indici periculosi ce il fac suspectibil la lichefiere.
Acesti indici sunt:
-are grosimea in jur de 3.00m su este sub apa;
- este foarte uniform (Un=4.3<5);
- are ambele limite impermeabile;
- are indesare medie (N30=18lov/30cm).
In continuare sunt prezentate, centralizat, valorile caracteristice ale principalilor indici

geotehnici:
(denumire si unitate de masura) argila nisip cu foarte
argila grasa argila
prafoasa slab liant prafos
21.10-22.31 20.06-21.57 14.25-21.52 -
(WP - %)
54.90-74.36 42.42-58.40 29.18-53.99 -
(WL - %)
Indice de plasticitate (IP - %) 33.69-52.04 22.21-36.83 14.93-32.46 -
Indice de consistenta ( IC ) 0.77-0.94 0.80-0.83 0.71-0.93 -
1.89-2.11 1.91-2.05 2.03-2.06 1.90-1.95*
(g/cm3)
1.41-1.69 1.54-1.65 1.57-1.73 1.80-1.85*
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 37.63-47.87 38.68-42.64 35.31-41.40 -
Indicele porilor ( e ) 0.60-0.92 0.63-0.74 0.55-0.71 -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.92-1.00 0.87-1.0 0.91-1.00 -
Umflare libera (UL) - 85 100 -
7435-11494 8197-9492 8873-10526 -
Eoed200-300(kPa)
Modulul de deformatie liniara E
- - - 7500-8000*
(kPa)
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 7.04-12.91 13.81-15.03 17.00-23.25 19-20*
- Coeziunea (c – kPa) 41.27-57.37 40.26-40.64 25.95-28.68 2-1*
* Valori asimilate

Apa subterana a fost identificata ȋn cele doua foraje sub forma de nivel hidrostatic, la
adancimea de 2.50m fata de nivelul terenului.

Au fost recoltate doua probe de apă din forajele F1129 si F1130 si care ulterior au fost
analizate pentru determinarea agresivității asupra construcțiilor subterane. Rezultatele sunt prezentate
Pag. 162 / 475

detaliat în raportul de încercare anexat, elaborat de Laboratorul de Mediu al SC GEOSTUD
SRL și sintetic în tabelul de mai jos.
(m) metalelor
1 F1129 2.50 nu prezintă agresivitate slab coroziva
2 F1130 2.50 agresivitate slab amoniacala nu este coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam că apa subterana interceptata ȋn cele doua foraje prezinta
agresivitate slab amoniacala fata de betoane şi betoane armate şi este slab coroziva fata de metale.

De la nivelul de unde s-a prelevat proba de apa subterana s-a prelevat şi o proba de pamant

Tipul agresivitatii asupra betoanelor și Gradul de
Forajul PH
(unităţi
PH)
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1129 2.50 8.5 222 51.60 0
2 F1130 2.50 8.7 253 85.8 0

Coroborand rezultatele analizelor chimice pe probele de apa subterana și pământ,
prelevate, s-a stabilitt clasa de expunere la atacul chimic al pământurilor și al apei subterane pentru
betoane și betoane armate, cât și gradul de agresivitate asupra metalelor, conform tabelului de mai
jos.
Clasa de expunere la atacul chimic al pamanturilor și al apei subterane (mediul inconjurator)

Adancimea de
Gradul de
Nr. prelevare a
Forajul Clasa de expunere corosivitate asupra
crt. probelor
metalelor
(m)
1 F1129 2.50 fara agresivitate chimica slab coroziva
2 F1130 2.50 XA1(agresivitate chimica slaba) nu este coroziva
Pe baza datelor din tabelul de mai sus, constatam ca mediul inconjurator are o
agresivitate chimica slaba (clasa de expunere XA1) fata de betoane si betoane armate si este slab
coroziva fata de metale. In consecinta si in conformitate cu SR EN 206+A1: 2017, proiectantul si
Pag. 163 / 475

constructorul vor lua masuri pentru protejarea structurii (elaborarea retetei de betoane in conformitate
cu standardul de mai sus) si protectia armaturilor din betonul armat (fundatie).


1 Conditii de teren terenuri dificile* 6 puncte
TOTAL : 17 puncte
(*) au fost incadrate la terenuri dificile argilele contractile de la suprafata si nisipul uniform cu
indesare medie, sub apa, susceptibil la lichefiere.
Pe baza sumei acestor factori (17 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din punctul de
vedere al relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 3, risc geotehnic major.
Recomandari
Pe baza rezultatelor obtinute in urma cercetarii geotehnicec recomandam ca viitorul pod sa
fie fundat indirect, pe piloti considerati flotanti incastrati in orizontul coeziv aflat la adancimi mai
mari de 11.00 m. Lungimea, diametrul, numarul si distanta dintre piloti se vor stabili de catre
proiectant conform normelor nationale si europene tinand seama de incarcarile acestora transmise de
structura in timpul exploatarii (greutatea proprie, sarcini utile, incarcarile date de vant si zapada,
sarcinile suplimentare transmise de eventualele cutremure, actiunea hidrostatica si hidrodinamica,
apa subterana) cat si de stratificatia terenului.
Sferturile de con si rampele se pot funda in stratul de la suprafata, deasupra nivelului freatic,
dupa inlaturarea solului vegetal si argilei contractile, pe un metru grosime, iar urmatorii 40-50cm vor
fi uniformizati si compactati la un grad de compactare de D=98-100%, sau pe o pe o perna de balast
invelita in geotextil, armata cu 2 randuri de geogrile biaxiale.
respectate prevederile SR EN 206+A1:2017. De asemenea, avand in vedere ca betonul este un solid
poros, unde apa are un rol important in degradarea betoanelor armate, se vor lua masuri pentru
protectia armaturilor din beton conform PD 165/2012, subcap.II.6.4.
Pag. 164 / 475

5.3.9. Pod peste Pârâul Bălana, km 15+409
In zona km 15+409 viitoarea autostrada va traversa Pârâul Bălana si un drum agricol. Atat
inainte cat si dupa traversarea acestui pârâu traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat.
Pârâul are latimea la partea superioara de aproximativ 10,0m, iar in baza are latimi variabile 1,0-
1,50m si adancimea de aproximativ 3-4,0m. Adancimea apei este de cca 0,50m. Malurile pârâului
sunt abrupte, acoperite de stufaris. Pe partea dreapta a pârâului zona de stufaris se extinde.
Pe partea stanga a pârâului la aproximativ 10m de mal exista un dig de pamant cu inaltimea
de 10-14m, acoperit cu vegetatie abundenta, predominant hidrofila. Paralel cu acest dig este si un
drum de pamant.
Foto 190. Pârâului Bălana vedere spre aval Foto 191. Pârâul Bălana‐talveg
Foto 192. Vedere de pe dig in lungul Pârâului Bălana Foto 193. Drum agricol paralel cu digul de pamant

situatie anexat.
Denumire investigatii Coordonate Adancime
geotehnice Latitudine Longitudine foraj
F 1131 44°55'49.6'' 26°22'53.6'' 25m
F 1132 44°55'51.2'' 26°22'56.6'' 25m
Pag. 165 / 475

geofizice profil
MASW 22 382130.6932 609154.1325 382167.1772 609139.4703 40m
MASW 23 382142.511 609219.4811 382181.2116 609223.1831 40m
Rezultate obtinute
F 1131, NH = 3.00m
 Pamant fin siCl ( ClM )/ Argila, cafenie-galbuie, plastic vartoasa, cu plasticitate
0.40÷3.00 m
mare.
 Pamant fin saclSi/Nisip prafos, cafeniu-galbui cu intercalatii ruginii si cenusii,
3.00÷7.50 m
granulozitate neuniformă, saturat, indesare medie
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cafenie-galbuie, cu intercalatii ruginii si cenusii,
7.50 ÷11.50 m
plastic vartoasa, cu plasticitate mare.
 Pamant fin siCl ( ClM ) /Argila prafoasa, cafenie-galbuie, cu intercalatii ruginii si
11.50 ÷13.00 m
cenusii, plastic vartoasa, cu plasticitate mare
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila, cenusie-galbuie, plastic vârtoasa, cu plasticitate
13.00 ÷17.00 m
foarte mare.
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa, cu plasticitate foarte
17.00 ÷25.00 m
mare.
F 1132, NH = 3.00m
0.40÷1.50 m  Praf nisipos slab argilos, cafeniu galbui, puin umed, indesare medie
 Pamant fin siCl ( ClM ) /Argila prafoasa, cafenie- galbuie, plastic vârtoasa , cu
1.50÷2.50 m
plasticitate mare.
 Pamant fin siCl ( ClM ) /Argila, cafenie-galbuie, plastic consistenta, cu
2.50 ÷5.00 m
plasticitate mare.
 Pamant grosier Sa cu pietris /Nisip si pietris cu slab liant prafos, granulozitate
5.00 ÷8.00 m uniforma, cafeniu-galbui, saturat, indesat; de la 6.00 m in alternanta cu lentile
de nisip argilos
 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila, cafenie- galbuie, plastic vârtoasa, cu plasticitate
8.00 ÷10.50 m
mare, cu concretiuni calcaroase.
 Pamant fin Cl ( ClH ) /Argila grasa, cafenie - galbuie, plastic vârtoasa, cu
10.50 ÷15.50 m plasticitate foarte mare, cu lentile de nisip argilos si intercalatii cenusii; de la
13.50 m cafenie- cenusie, slab nisipoasa, plastic vartoasa
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu - galbui,
15.50 ÷16.50 m
saturat, indesat
Pag. 166 / 475

 Pamant fin Cl ( ClH ) /Argila grasa, cafenie-cenusie, plastic vârtoasa, cu
16.50 ÷19.50 m
plasticitate foarte mare, cu rare lentile de nisip argilos
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare,
19.50 ÷23.00 m
cafenie-galbui, cu intercalatii cenusii si negricioase.
 Pamant fin clSa/Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu galbui, saturat,
23.00 ÷25.00 m
indesat

Pentru aceasta structura a fost efectuat un profil (profil 15) de Tomografie de Rezistivitate
Electrica 2D, longitudinal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa VSV – ENE.
Acest profil este situat in zona culeei si a rampei 2. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa
4. Profilul 15 a fost efectuat pe un teren plan, agricol.
Foto 194. Vedere amplasament profil 15
rezistivitate reala obtinuta in urma inversiei – sunt prezentate in figura de mai jos.
Figura 81 Sectiunile de rezistivitate aparenta masurata (sus), cea de rezistivitate aparenta calculata (mijloc) si
Pag. 167 / 475

Sectiunea de rezistivitate reala in care au fost incluse si datele topografice este redata in figura
de mai jos.
folosind datele directe disponibile din forajele geotehnice, cat si date geologice. Amplasarea
profilului, precum si interpretarea si corelarea cu datele directe din forajele geotehnice sunt prezentate
in Anexa 4.
rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase –nisipoase. De la adancimea de aproximativ 4m se
poate remarca un usor contrast lateral al valorilor de rezistivitate.
Din punct de vedere geologic, formatiunile interceptate sunt formatiuni quaternare, mediul
depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana in regim lent.
(MASW 22 si MASW 23), amplasate transversal pe traseul autostrazii, pe malurile paraului Balana,
cu adancimea de investigare proiectata de 25 m. Terenul adiacent pârâului Bălana este plan, agricol.
MASW 22. Informațiile geofizice descriu un model cu două straturi de viteze Vs: I - 180 m/s și II –
170 m/s.
Pag. 168 / 475

Pentru stratificatia geofizică identificată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente
forfecare G.
Valorile vitezelor seimice Vs evidențiază o inversiune de viteze, primul strat geofizic având
o viteză seismică Vs mai mare ca cel de sub el. Acest fenomen se întâmplă când mediul geologic are
proprietăți elastie relativ omogene, singurul element disturbant fiind prezența unui nivel acvifer.
Astfel, valorile vitezei seismice Vs scad în momentul in care formațiunile geologice devin
saturate în apă. Valorile modulului de forfecare calculat evidențiază clar caracterul omogen al
proprietăților elastice ale formațiunilor pe verticala investigată.
MASW 23. Informațiile geofizice descriu un model cu două straturi de viteze Vs: I – 150 m/s și II –
210 m/s.
de forfecare G.
Pag. 169 / 475

Datele relevă un grad scăzut de compactare naturală pentru primii 5 m. Pe intervalul de adâncime 5
– 25m valorile modulului de forfecare G cresc semnificativ.
In conformitate cu P100/2013, stratul I aflat pana la 5.0m adancime este clasa D (vs =
150m/s<180m/s) respectiv un teren moale iar stratul II este de clasa C (vs= 210 m/s>180m/s),
respectiv un teren intermediar care corespunde unui teren mediu conform NP074/2014.

prafoase, nisipuri prafoase si nisipuri cu pietris.
53.15 ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mare la foarte mare», conform
STAS 1243/88 si al pamanturilor active la foarte active, conform NP126/2010.
ale modulului de deformatie edometric Eoed200-300 = 8045-12438kPa, ceea ce caracterizează
cuprinse între c=36.61- 56.57kPa iar ale unghiului de frecare = 6.81-18.58o.
Parametrul geotehnic argila nisip cu pietris
argila prafoasa, nisip
grasa prafos
liant prafos
24.63- 19.78- 21.21-
Umiditate naturala (w - %) 15.66-20.0 13.09
26.92 27.29 17.75
Limita inferioara de plasticitate (WP 16.30- 15.45- 15.14-
- -
- %) 19.70 19.73 16.59
Limita superioara de plasticitate (WL 56.36- 40.66- 38.60-
- -
- %) 69.92 62.25 42.54
40.05- 25.22- 22.01-
Indice de plasticitate (IP - %) - -
53.15 42.85 27.40
1.97-2.04 1.79-2.11 2.04 - -
(g/cm3)
1.55-1.63 1.45-1.73 1.70 - -
(g/cm3)
39.30- 34.28-
Porozitate (n - %) 36.33 - -
42.64 45.64
Pag. 170 / 475

Parametrul geotehnic argila nisip cu pietris
argila prafoasa, nisip
grasa prafos
liant prafos
Umflare libera (UL) - 60-80 - - -
Modulul de deformatie edometric 8696- 8045-
- - -
Eoed200-300(kPa) 10840 12438
- - 10000-12000*
(kPa) 9500* 10000*
6.81-13.03 8.06-18.58
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 10-11* 22-26* 28-32*
44.59- 36.61-
- Coeziunea (c – kPa) 30-35* 7-10* 0*
56.57 47.26
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn cele doua foraje la adâncimea de 3.0m faţă de nivelul
terenului.
Din forajul F1132 a fost recoltata o proba de apă care a fost supusa analizelor specifice pentru
rapoartele de încercare anexate, elaborate de Laboratorul de Mediu al SC GEOSTUD SRL si sintetic
Gradul de
Adâncimea de Tipul agresivităţii asupra
Nr. crt. Forajul corosivitate asupra
prelevare (m) betoanelor şi betoanelor armate
metalelor
Pe baza datelor de mai sus, constatam că apa subterana nu prezinta agresivitate faţă de betoane
şi betoane armate. Fata de metale apa subterana este slab corozivă.

De la nivelul de unde s-a prelevat proba de apă subterană s-a prelevat şi o proba de pământ
(sol) pentru a fi analizata agresivitatea faţă de betoane şi betoane armate. Rezultatele sunt prezentate

Forajul PH
(unităţi
PH)
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1132 3.00 8.6 269 73.44 0
conformitate”, proba de pământ analizata nu prezintă agresivitate faţă de betoane şi betoane armate.
Pag. 171 / 475

armate.


(*) argilele grase au fost incadrate la terenuri dificile
Recomandari
argila contractila va fi inlocuita cu un pamant corespunzator, bine compactat in straturi de 30cm
grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal.
Pag. 172 / 475

5.3.10. Pod pe drum agricol peste autostrada, km 19+512
In zona km 19+512 traseul autostrazii intersecteaza un drum agricol. Atat inainte cat si dupa
traversarea acestui drum traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat. Drumul agricol este la nivel
teren, din pamant, fara santuri.
Foto 197. Drum agricol Foto 198. Teren plan adiacent drumului agricol

situatie anexat.
Fc 1374 44°56'44.7'' 26°25'44.2'' 20m
F 1133 44°56'42.4'' 26°25'45.3'' 25m
F 1134 44°56'39.6'' 26°25'46.9'' 25m
Fc 1375 44°56'37.9'' 26°25'48.0'' 20m
geofizice profil
MASW 26 383809.2889 612905.8593 383845.2687 612890.5108 40m
MASW 27 383718.8527 612941.9988 383755.1228 612928.0675 40m
Rezultate obtinute
Fc 1374, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl ( ClM )/Argila, cafeniu galbuie, plastic vartoasa, cu plasticitate
0.40÷9.50 m
mare ; de la 3.00 m plastic consistenta ; de la 7.50 m plastic vartoasa
9.50÷10.50 m  Pamant fin sasiCl/Nisip argilos, cafeniu-galbui, saturat, plastic vartos.
Pag. 173 / 475

 Pamant fin siCl ( ClM )/ Argila, cafenie-galbuie, plastic consistenta, cu
10.50 ÷15.00 m
plasticitate mare.
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafenie-galbuie, plastic consistenta
15.00 ÷17.50 m
 Pamant fin Cl ( ClM ) / Argila, cafenie-galbuie, plastic vartoasa, cu plasticitate
17.50 ÷20.00 m
mare
F 1133, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
0.40÷6.50 m
mare ; de la 6.00 m Pamant fin Cl ( ClM ) / plastic consistenta cu plasticitate mare
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Argila prafoasa, cafeniu galbuie, plastic consistenta
6.50÷10.00 m cu plasticitate mijlocie ; de la 9.00 m cu lentile de nisip argilos si rare papusi de
calcar
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cafeniu galbuie, plastic consistenta cu
10.00 ÷22.00 m plasticitate mare ; de la 22.00 m Pamant fin Cl ( ClH ) / plastic vârtoasa cu
plasticitate mare
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu
22.00 ÷25.00 m
F 1134, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
0.40÷2.50 m
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafeniu galbuie, plastic consistenta cu
2.50÷8.50 m plasticitate mare, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin clSa / Nisip prafos, cafeniu galbui, saturat, indesat, granulozitate
8.50 ÷10.50 m
neuniformă
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Argila nisipoasa, cafeniu galbuie, plastic consistenta
10.50 ÷12.50 m
cu plasticitate mijlocie, cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin siCl ( ClL ) / Argila, cafeniu galbuie, plastic consistenta cu
12.50 ÷16.50 m
plasticitate mijlocie, cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu
16.50 ÷20.50 m plasticitate foarte mare, cu lentile de nisip argilos
- de la 17.00 m slab nisipoasa
 Pamant fin Cl ( ClM ) / Argila, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
20.50 ÷25.00 m
mare, cu lentile de nisip argilos
Pag. 174 / 475

Fc 1375, NH = 4.50m
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
0.40÷5.00 m foarte mare
-de la 3.00 m plastic consistenta cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin saCl ( ClL ) / Argila prafoasa nisipoasa, cafeniu galbuie, plastic
5.00÷8.00 m consistenta cu plasticitate mijlocie;
- cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafenie- galbuie, plastic consistenta
8.00 ÷13.50 m
cu plasticitate mare, cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin sasiCl ( ClL )/Argila nisipoasa, cafenie galbuie, plastic vârtoasa cu
13.50 ÷14.50 m
 Pamant fin siSa / Nisip prafos, cafeniu-galbui, granulozitate neuniformă, saturat,
14.50 ÷16.50 m
indesat, cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafeniu- galbuie, plastic vârtoasa cu
- de la 18.00 m cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin Cl ( ClH )/Argila grasa, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu
19.00 ÷20.00 m
plasticitate foarte mare, cu concretiuni calcaroase

Electrica 2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NNV – SSE.
Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 4.
In imaginea de mai jos sunt prezentate aspecte generale din momentul achizitiei datelor in
teren.
Foto 199. Amlasament profil 18 ‐ in lungul unui drum agricol
Pag. 175 / 475

reala obtinuta in urma inversiei – sunt prezentate in figura de mai jos.
Iar sectiunea de rezistivitate reala in care au fost incluse si datele topografice este redata in figura de
mai jos.
Interpretarea sectiunii a fost realizata atat folosind datele directe disponibile din forajele
geotehnice, cat si date geologice. Amplasarea profilului, precum si interpretarea si corelarea cu datele
directe din forajele geotehnice sunt prezentate in Anexa 4.

rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – nisipoase. In cadrul sectiunii se poate observa in
zona superioara si cea mediana atat un contrast lateral cat si un contrast pe verticala al valorilor de
rezistivitate. Au fost separate trei zone: prima extinsa de la suprafata pana la adancimea variabila
cuprinsa intre aproximativ 8m si 22m, avand un contrast lateral al valorilor de rezistivitate, acestea
fiind cuprinse in intervalul 13 17𝛺𝑚. Cea de-a doua de la adancimea variabila de aproximativ 8m
si 22m pana la adancimea de 25 - 26m, relativ omogena din punct de vedere al valorilor de
Pag. 176 / 475

rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 12 13𝛺𝑚. Cea de-a treia zona este cuprinsa intre
adancimea de aproximativ 25 - 26m si adancimea de 31.9m, valorile de rezistivitate fiind cuprinse in
intervalul 14 17𝛺𝑚, crescand gradual cu cresterea adancimii.
Aceasta variatie este corespunzatoare unor elemente depozitionale extinse atat pe orizontala
cat si pe verticala, variatia valorilor de rezistivitate fiind corelata cu alternanta argilei prafoase
nisipoase cu argile nisipoase sau argile cu nisipuri argiloase saturate. Se remarca zona foarte
conductiva situata in partea mediana a sectiunii, cuprinsa intre XT =40 si XT = 100m, precum si zona
mai rezistiva situata in apropierea suptafetei, intre XT = 110m si XT = 170m, ambele avand un aspect
alungit pe orizontala. Zonele mai conductive au fost asociate cu predominarea fractiei argiloase iar
zonele mai rezistive cu predominarea fractiei nisipoase.
Pe profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista diferentieri ale
unor elemente depozitionale datorate in general compozitiei granulometrice. De asemenea, unele
elemente depozitionale pot aparea doar zonal, avand un caracter lentiliform. Aceste elemente
depozitionale nu pot fi insa identificate in totalitate de masuratorile geofizice, proprietatile electrice
ale acestora fiind asemanatoare in cadrul complexului de care apartin.
(MASW 26 si MASW 27).
MASW 26. Profilul MASW 26 a fost efectuat pe un teren plan, agricol. Informațiile geofizice descriu
un model cu un strat de viteze Vs: 175 m/s.
Pag. 177 / 475

de forfecare G.
Datele evidențiază un mediu cu proprietăți relativ omogene pe adâncime, valoarea modulului
de forfecare G fiind specifică unor formațiuni cu un grad de compactare naturala scăzută (pamanturi
clasa D, conform P100/2013).
MASW 27. Zona investigată se află pe marginea unui drum agricol. Informațiile geofizice descriu un
model cu un strat de viteze Vs: 170 m/s.
de forfecare G.
Datele evidențiază un mediu cu proprietăți relativ omogene pe adâncime, în ciuda unei variații
litologice notabile. Valoarea modulului de forfecare G fiind specifică unor formațiuni cu un grad de
compactare naturală globală scăzută (pamanturi clasa D, conform P100/2013).
Pag. 178 / 475

prafoase, argile nisipoase, nisipuri prafoase si nisipuri argiloase.
Valorile porozitatii, pentru pamanturile coezive, se inscriu in domeniul n = 32.76÷42.73 %, iar
valorile gradului de saturatie Sr = 0.80 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile «umede la practic
ale modulului de deformatie edometric Eoed200-300 = 7085-13072kPa, ceea ce caracterizează pământurile
cu compresibilitate mare la medie, conform STAS 1243-88.
Argila
Parametrul geotehnic Argila Nisip
argila grasa argila prafoasa, argila
(denumire si unitate de masura) nisipoasa argilos,
prafoasa
nisip prafos
nisipoasa
17.85-
Umiditate naturala (w - %) 22.46-25.37 18.81-28.33 20.83-25.59 19.43-26.23
18.04
Limita inferioara de plasticitate 13.73-
16.46-22.61 14.07-20.32 16.04-18.95 -
(WP - %) 15.53
Limita superioara de plasticitate 27.74-
51.59-59.26 32.88-55.04 31.78-44.10 -
(WL - %) 31.17
14.01-
15.74
Indice de consistenta ( IC ) 0.79-0.94 0.64-0.99 0.70-0.84 0.56-0.89 -
2.03-2.05 1.91-2.14 1.99-2.07 2.04-2.12 -
ρn (g/cm3)
1.62-1.65 1.54-1.80 1.69-1.75 1.64-1.75 -
(g/cm3)
34.48-
Porozitate (n - %) 38.35-40.11 32.76-42.73 34.42-38.47 -
36.61
Indicele porilor ( e ) 0.62-0.67 0.48-0.74 0.52-0.57 0.52-0.62 -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.97-1.0 0.80-1.00 0.82-0.91 1.0 -
Umflare libera (UL) - 65-90 - - -
Modulul de deformatie edometric 7722-
8333-9515 7085-11223 7273-13072 -
Eoed200-300(kPa) 12195
- - - -
(kPa) 11000*
Pag. 179 / 475

Argila
Parametrul geotehnic Argila Nisip
argila grasa argila prafoasa, argila
(denumire si unitate de masura) nisipoasa argilos,
prafoasa
nisip prafos
nisipoasa
- Unghi de frecare interna 12.95-13.66 11.86-18.96 19.64-20.2 9.42-22.35 22-27*
(Ø,grade)
- Coeziunea (c – kPa) 39.56-52.31 26.01-58.70 8.83-28.47 14.94-42.77 2-10*
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn foraje la adâncimea de 4.50m faţă de nivelul terenului.

rapoartele de încercare anexate, elaborate de Laboratorul de Mediu al SC GEOSTUD SRL si sintetic
Gradul de
metalelor
Pe baza datelor de mai sus, constatam că apa subterana nu prezinta agresivitate faţă de betoane
şi betoane armate. Fata de metale apa subterana este slab corozivă.


Forajul PH
(unităţi
PH)
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1133 4.50 8.7 261 57.20 0

armate.
Pag. 180 / 475


(*) argilele de la suprafata au fost incadrate la terenuri dificile
Recomandari
Pag. 181 / 475

5.3.11. Pod pe DJ 100C km 20+809
Traseul autostrazii intersecteaza drumul judetean 100C in zona km 20+809, Drumul judetean
100C face legatura intre localitatile Conduratu, aflata pe partea stanga fata de ax traseu si localitatea
Fulga de Sus, aflata pe partea dreapta fata de ax traseu.
DJ 100C este asfaltat si realizat din punct de vedere constructiv la nivel teren, cu șanțuri din
pământ, colmatate, inierbate. Terenul adiacent drumului judetean este plan, cultivat.
Foto 202. Drum DJ 100C Foto 203. Drum DJ 100C
Foto 204. teren plan, agricol Foto 205. teren plan, agricol

situatie anexat.
Fc 1460 44°56'56.8'' 26°26'42.3'' 20m
F 1135 44°56'54.8'' 26°26'42.3'' 25m
F 1136 44°56'52.8'' 26°26'42.5'' 25m
Fc 1461 44°56'51.0'' 26°26'42.3'' 20m
Pag. 182 / 475

geofizice profil
MASW 28 384218.1965 614148.8429 384257.1555 614146.4162 40m
MASW 29 384117.1422 614143.9605 384155.7972 614141.398 40m
Din foraje s-au prelevat probe de pamant netulburate in tuburi Shelby și probe tulburate.
Rezultate obtinute
Fc 1460, NH = 4.50m
 Pamant fin Cl ( ClH )/Argila grasa, cafenie- galbuie, plastic vârtoasa, cu
0.40÷5.00 m
 Pamant fin siSa/ Nisip prafos, cafeniu galbui cu intercalatii cenusii si ruginii,
5.00÷9.50 m
granulozitate neuniformă, saturat, mediu indesat
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Argila prafoasa nisipoasa, cenusie, plastic
consistenta cu plasticitate mijlocie;
- de la 12.0m pamant fin siCl ( ClM ) argila prafoasa, plastic consistenta cu
9.50 ÷19.00 m plasticitate mare;
- de la 15.00 m pamant fin clSi ( ClM )/argila prafoasa, cenusie cu intercalatii
ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
- de la 16.50 m cu lentile de nisip
 Pamant fin Cl ( ClM )/ Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate
19.00 ÷20.00 m
mare, cu lentile de nisip
F 1135, NH = 4.40m
 Pamant fin Cl ( ClV ) /Argila grasa, cafenie- negricioasa, plastic vârtoasa cu
0.40÷2.60 m plasticitate foarte mare
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu-galbui,
2.60÷4.60 m
cu intercalatii cenusii si ruginii, umed, afanat;de la 4.40 m saturat
 Pamant fin sasiCl ( ClH ) / Argila nisipoasa, cafeniu cenusie cu intercalatii
4.60 ÷6.00 m
ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare.
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) / Nisip argilos, cafeniu-galbui cu intercalatii cenusii
6.00 ÷11.50 m si ruginii, plastic vârtos cu plasticitate mijlocie, saturat;
 Pamant fin saclSi/ Nisip prafos, cafeniu, granulozitate neuniformă, saturat,
11.50 ÷14.00 m
afanat; de la 13.20 m cenusiu
 Pamant fin Cl ( ClM ) / Argila grasa, cenusie- galbuie cu intercalatii ruginii,
14.00 ÷22.00 m
plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cu lentile de nisip;
Pag. 183 / 475

- de la 15.00 m cafenie cu intercalatii cenusii si ruginii, cu lentile de nisip,
plastic vartoasa
- de la 17.00 m cenusie-galbuie cu intercalatii ruginii, cu lentile de nisip,
plastic vartoasa
 Pamant fin Cl ( ClM ) / Argila, cenusie-cafenie cu intercalatii ruginii, plastic
22.00 ÷24.00 m
vârtoasa cu plasticitate mare cu lentile de nisip.
 Pamant fin Cl ( ClM ) / Argila grasa, cenusie- cafenie cu intercalatii ruginii,
24.00 ÷25.00 m
plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cu lentile de nisip.
F 1136, NH = 4.00m
 Pamant fin Cl ( ClH ) /Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
0.40÷3.50 m
mare
 Pamant fin sasiCl / Nisip argilos, cafeniu galbui cu intercalatii ruginii si
3.50÷5.50 m
cenusii, saturat, plastic vartos
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
5.50 ÷7.50 m mare
-de la 6.00 m cenusie
 Pamant fin clSa / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu galbui cu
7.50 ÷9.00 m
intercalatii ruginii si cenusii, saturat, indesat
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cenusie, plastic consistenta cu
9.00 ÷11.50 m
plasticitate mare
 Pamant fin saclSi/ Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cenusiu, saturat,
11.50 ÷13.50 m
indesat
 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila, cenusiu galbuie, plastic vârtoasa cu
13.50 ÷16.00 m
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cenusie- galbuie, plastic vârtoasa
16.00 ÷20.00 m
cu plasticitate mare, cu lentile de nisip
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) / Argila, cenusie- galbuie, plastic vârtoasa cu
20.00 ÷25.00 m plasticitate mare;
- de la 24.0m cu plasticitate foarte mare
Fc 1461, NH = 4.40m
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila, cafenie-negricioasa, plastic vârtoasa cu
plasticitate mare,
0.40÷3.00 m
- de la 1.50 m cafenie-galbuie
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu galbui cu
intercalatii cenusii si ruginii, umed, afanat;
3.00÷8.00 m - de la 4.40 m saturat
- de la 5.00 m nisip cu liant argilos, cafeniu-galbui, cu intercalatii cenusii si
ruginii, afanat
Pag. 184 / 475
 Pamant grosier Sa cu pietris / Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos,
8.00 ÷9.00 m cafeniu-galbui cu intercalatii cenusii si ruginii, granulozitate uniforma, mediu
indesat
 Pamant fin siSa / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu-galbui,
9.00 ÷10.00 m
mediu indesat
 Pamant fin Cl ( ClM )/ Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate
mare;
10.00 ÷18.00 m
- de la 12.00 m cafenie- cenusie cu intercalatii ruginii, plastic vartoasa
- de la 13.00 m cenusie cu intercalatii ruginii
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Nisip argilos, cenusiu galbui, plastic vârtos, cu
18.00 ÷19.00 m
plasticitate mijlocie.
 Pamant fin Cl ( ClH )/ Argila grasa, cenusie- galbuie, plastic vârtoasa cu
19.00 ÷20.00 m
plasticitate mare.
poate observa ca, în plan orizontal, exista numeroase indintari si efilari ale stratelor. In adancime se
observa o alternanta a depozitelor sedimentare, predominant coezive.

Pentru podul de la km 20 + 809 – DJ 100C Mizil – Fulga de Sus a fost efectuat un profil de
Tomografie de Rezistivitate Electrica 2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea
aproximativa N – S. Coordonatele electrozilor si adetalii privind inregistrarea datelor sunt prezentate
in Anexa 4. Masuratorile au fost efectuate pe un teren plan.
Pag. 185 / 475

datele topografice.
Figura 94‐ Sectiune de rezistivitate reala in care au fost incluse datele de topografie
rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase. In cadrul sectiunii se poate
observa o zonare cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate, avand o tendinta de descrestere de la
partea superioara spre cea mediana, urmata de o tendinta da crestere catre zona inferioara.
Au fost separate trei zone:
- prima extinsa de la suprafata pana la adancimea variabila cuprinsa intre aproximativ 6m si
aproximativ 12m, relativ omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind
cuprinse in intervalul 16 23𝛺𝑚. Tendinta de descrestere a valorilor de rezistivitate este bine
Pag. 186 / 475

corelata cu alternanta formatiunilor descrise in urma executarii forajelor geotehnice: praf argilos
uscat, nisip argilos saturat, argila nisipoasa.
- Cea de-a doua zona se situeaza de la adancimea aproximativ 6 – 12m pana la adancimea de
27 – 28m, relativ omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in
intervalul 9 15𝛺𝑚. In cadrul acestei zone se remarca tendinta de descrestere a valorilor de
rezistivitate pana la adancimea de aproximativ 19m, urmata de tendinta de crestere a acestora pana la
adancimea de 27 – 28m si de asemenea zona de minim cuprinsa intre XT = 120m si XT = 160m.
Variatia valorilor de rezistivitate corespunde unei alternante de argile nisipoase cu nisipuri argiloase
saturate, in zona de minim predominand fractia argiloasa.
- Cea de-a treia zona este cuprinsa intre adancimea de aproximativ 27 - 28m si adancimea de
31.9m, valorile de rezistivitate avand o usoara tendinta de crestere in intervalul 16 19Ωm, fapt ce
poate fi asociat cu predominarea fractiei arenitice.

pozitionate transversal pe axul viitoarei autostrazi. Amplasamentele acestora sunt redate pe planul de
MASW 28. Zona investigată se află pe marginea unui drum județean.
Foto 207‐amplasament MASW 28
Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I - 205 m/s, II – 180 m/s și III –
240 m/s.
Pag. 187 / 475

de forfecare G.
Datele relevă un grad scăzut – mediu de compactare naturală pentru formațiunile până în 6 m
adâncime. Pe următorul interval, 6-15 m, modulul de forfecare scade dadorită unei inversiuni de
viteză a undelor seismice S, datorată apariției apei într-o formațiune cu proprietăți elastice relativ
constante. Ulterior, valoarea globală a modulului de forfecare crește, sugerând o compactare naturală
medie a formațiunilor.
Aceste formatiuni corespund clasei C - teren intermediar conform P100/2013.
MASW 29. Zona investigată se află pe marginea unui drum județean.

Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I - 190 m/s, II – 180 m/s și III –
240 m/s.
de forfecare G.
Datele relevă un grad scăzut – mediu de compactare naturală pentru formațiunile până în 4 m
adâncime. Pe următorul interval, 4-14 m, modulul de forfecare scade dadorită unei inversiuni de
viteză a undelor seismice S, cauzată de apariția apei într-o formațiune cu proprietăți elastice relativ
medie a formațiunilor. Aceste formatiuni corespund clasei C - teren intermediar conform P100/2013.
Pag. 188 / 475

Forajele geotehnice executate au pus in evidență o alternanță de pamanturi coezive
reprezentate de argile, argile grase, argile prafoase, argile nisipoase, nisipuri argiloase, nisipuri
prafoase si doar in forajul Fc 1461 a fost interceptat un strat de nisip si pietris cu foarte slab liant
prafos.
conform STAS 1243/88 si al pamanturilor putin active la foarte active, conform NP126/2010. Iar
conform umflarii libere UL= 95-115 acestea se incadreaza in categoria pamanturilor cu mediu active
la active.
ale modulului de deformatie edometric Eoed200-300 =7813-12829kPa, ceea ce caracterizează
ale coeziunii cuprinse între c = 11.91-50.28 kPa iar ale unghiului de frecare = 10-25.23o.
Parametrul geotehnic argila
(denumire si unitate de masura) argila prafoasa, nisip nisip nisip cu
argila
grasa argila argilos prafos pietris
nisipoasa
19.78- 18.79- 16.35- 15.10- 17.76-
Umiditate naturala (w - %) 17.11
26.12 30.25 28.72 23.22 23.35
Limita inferioara de plasticitate 16.77- 13.07- 12.02- 13.85-
- -
(WP - %) 20.81 23.87 19.86 18.53
Limita superioara de plasticitate 41.56- 42.28- 34.43- 24.11-
- -
(WL - %) 77.12 55.84 51.89 36.88
24.04- 26.37- 17.05- 10.26-
Indice de plasticitate (IP - %) - -
60.36 37.64 37.18 18.35
Indice de consistenta ( IC ) 0.80-0.95 0.76-0.98 0.63-0.95 0.77-0.87 - -
1.96-2.12 1.89-2.14 1.93-2.10 1.99 - -
(g/cm3)
1.62-1.72 1.45-1.77 1.50-1.78 1.73 - -
(g/cm3)
36.05- 33.29-
Porozitate (n - %) 34-45.88 34.94 - -
40.09 43.85
Indicele porilor ( e ) 0.56-0.66 0.51-0.84 0.49-0.78 0.53 - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.83-1.0 0.85-1.0 0.87-1.0 0.75 - -
Umflare libera (UL) 105-115 95-110 - - - -
Pag. 189 / 475

(denumire si unitate de masura) argila prafoasa, nisip nisip nisip cu
argila
grasa argila argilos prafos pietris
nisipoasa
Modulul de deformatie edometric 9891- 8091- 7813-
12821 - -
Eoed200-300(kPa) 10644 12180 12829
- - - -
(kPa) 12000* 14000*
10.00- 10.08- 10.83- 25.23
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 27-29* 30-32*
14.13 15.72 20.57
44.91- 38.17- 25.74-
- Coeziunea (c – kPa) 18.46 5-9* 0*
50.28 49.22 36.22
* Valori asimilate
Din analiza datelor din tabelul de mai sus constatam ca argilele grase de la suprafata sunt
contractile categoria active (A2µ=40-70%, Ip=32-35, UL = 105-115%), iar argilele aflate tot la
suprafata sunt contractile, categoria cu activitate medie (A2µ=38-40%, Ip=32-33, UL = 95-110%).

Apa subterană a fost identificată ȋn foraje la adâncimi cuprinse intre 4.00m si 4.50m faţă de
nivelul terenului.
A fost recoltată o probă de apă din forajul F1135 care ulterior a fost analizata pentru
tabelul de mai jos.
Adâncimea de Tipul agresivităţii asupra betoanelor şi Gradul de corosivitate
Nr. crt. Forajul
prelevare (m) betoanelor armate asupra metalelor
1 F1135 4.40 nu prezintă agresivitate este slab corozivă

Adâncimea de
Nr. conform
Forajul prelevare a probelor PH sulfat solubil
crt. conductivitate Baumann-
de pământ (m) (unităţi în apă
(µS/cm) Gully
PH) (mg/kg) (ml/kg)
1 F1135 4.40 8.7 234 49.28 0
Pag. 190 / 475

armate.

Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda direct in stratul de la suprafata. Deoarece acest strat
este reprezentat de argila sau argila grasa (cu umflari si contractii mari) aceasta va fi inlaturata si
inlocuita cu pamant corespunzator care va fi compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la
un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal.
Pag. 191 / 475

5.3.12. Pod peste pârâul Valea Ceptura II si drum agricol, km 22+134
In zona km 22+134 viitoarea autostrada va traversa valea Ceptura si un drum agricol. Atat
inainte cat si dupa traversarea acestei văi traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat.
Valea Ceptura are aspectul unui canal, avand latimea la partea superioara de aproximativ 8-
10.0m, in baza cca. 1,0m si adancimea de aproximativ 2-2.50m. Malurile sunt acoperite de vegetatie
ierboasa. La data efectuarii observatiilor de teren, valea nu avea apa. Drumul agricol este de pamant
si este paralel cu Valea Ceptura.
Foto 208. Drum agricol si Valea Ceptura Foto 209. Valea Ceptura
Foto 210. Vedere teren plan, agricol Foto 211. Vedere Valea Ceptura si teren plan, agricol

doua foraje geotehnice, un profil geoelectric si un profil seismic (MASW).
situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
F 1137 44°57'01.4'' 26°27'42.8'' 25m
F 1138 44°57'01.6'' 26°27'43.5'' 25m
Pag. 192 / 475

Denumire Lungime
MASW 31 384439.826 615461.133 384477.4423 615451.6572 40m
Din foraje s-au prelevat seturi de probe netulburate și probe tulburate.
Rezultate obtinute
F 1137, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl ( ClM )/Argila prafoasa, plastic vârtoasa cu plasticitate
0.40÷4.00 m
mijlocie, cafeniu- negricioasa; de la 1.50 m cafeniu galbuie.
 Pamant fin siCl ( ClM )/Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cafeniu-
4.00÷6.00 m
galbuie; de la 4.50 m plastic moale la consistenta
 Pamant fin saCl ( ClM )/Argila nisipoasa, plastic consistenta cu plasticitate
6.00 ÷8.00 m
mare, cafeniu galbuie
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, plastic consistenta cu plasticitate
8.00 ÷9.00 m
mijlocie, cafeniu galbuie.
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, plastic consistenta cu plasticitate mare,
9.00 ÷10.50 m
cafeniu-galbuie.
 Pamant fin saCl ( ClL ) /Nisip argilos, plastic vârtos cu plasticitate mijlocie,
10.50 ÷13.00 m
cafeniu-galbui.
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cafeniu-
13.00 ÷15.00 m
galbuie.
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, plastic consistenta cu plasticitate foarte
15.00 ÷19.00 m
mare, cafeniu- galbuie; de la 18.0m plastic vartoasa.
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, plastic vârtoasa cu plasticitate
19.00 ÷25.00 m
mare, cafeniu- galbuie.
F 1138, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare,
0.40÷4.50 m
plastic vartoasa; de la 3.00 m cafenie-galbuie.
 Nisip argilos, cafeniu galbui, saturat, plastic consistent, cu lentile de argila
4.50÷5.50 m
nisipoasa
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) / Argila, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu
5.50 ÷10.00 m
plasticitate mare; de la 7.50 m cafenie; de la 9.00 m cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila prafoasa, plastic vârtoasa cu plasticitate
10.00 ÷11.00 m
foarte mare, cafenie- galbuie, cu lentile de nisip argilos
 Pamant grosier Sa / Nisip cu slab liant prafos, granulozitate foarte uniforma,
11.00 ÷12.50 m
cafeniu-galbui.
Pag. 193 / 475

 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafenie-galbuie, plastic consistenta
- de la 13.50 m plastic vârtoasa cu plasticitate mare
12.50 ÷17.00 m
- de la 16.00 m cenusie.
 Pamant fin Cl ( ClV ) / Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
17.00 ÷23.50 m
mare, cafenie- galbuie.
23.50 ÷25.00 m  Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa, cu plasticitate mare.
Pentru aceasta structura, de la km 22 + 155, a fost efectuat un profil de Tomografie de
Rezistivitate Electrica 2D (profil 21), pozitionat longitudinal fata de directia autostrazii, avand
orientarea aproximativa V – E si transversal fata de structura. Coordonatele electrozilor sunt
prezentate in Anexa 4.
In imaginile de mai jos este prezentat amplasamentul profilului si sunt prezentate aspecte
generale din momentul achizitiei datelor in teren.
Foto 212‐ Amplasament profil 21 Foto 213‐Etapa de achizitie a datelor in teren. Aspecte
generale
Pag. 194 / 475

figura de mai jos.
rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – nisipoase, variatia acestora depinzand de variatia
celor trei sorturi – lutitic, siltic si arenitic. In cadrul sectiunii se poate observa o zonare pseudo –
concava a valorilor de rezistivitate, remarcandu-se aspectul simetric fata de XL = 90m, unde se poate
observa albia minora a Vaii Ceptura. Astfel se evidentiaza diferite paleo-vai colmatate ale Vaii
Ceptura, fiind posibila separarea a trei zone: prima extinsa de la suprafata pana la adancimea de
aproximativ 10m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 9 16𝛺𝑚, avand o tendinta de
descrestere cu adancimea. Aceasta zona corespunde unei alternante de formatiuni argiloase, nisipuri
argiloase saturate si argile nisipoase, predominanta fiind fractia nisipoasa. Cea de-a doua zona se
situeaza de la adancimea aproximativ 10m pana la adancimea de 25m, relativ omogena din punct de
vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 6 9𝛺𝑚. Variatia valorilor de
rezistivitate corespunde unei alternante de nisipuri argiloase saturate cu argile nisipoase, fractia
argiloasa fiind predominanta. Cea de-a treia zona este caracterizata de o tendinta de usoara crestere a
valorilor de rezistivitate, fapt asociat cu predominarea fractiei nisipoase.
Pag. 195 / 475

Pentru aceasta structura a fost efectuat si un profil seimic pentru undele de suprafata (MASW 31),
amplasat transversal pe traseul autostrazii, pe un teren plan, agricol.
Foto 214 ‐ amplasament MASW 31
MASW 31. Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze seismice Vs: I - 175 m/s,
II – 170 m/s și III – 230 m/s.
forfecare G.
adâncime. Pe următorul interval, 4-10 m, modulul de forfecare scade ușor datorită unei inversiuni de
viteză a undelor seismice S, cauzată de apariția apei într-o formațiune cu proprietăți elastice relativ
medie a formațiunilor. Formatiunile I si II corespund clasei D (teren moale) conform P100/2013 iar
formatiunea III corespunde clasei C (teren intermediar).
Pag. 196 / 475

prafoase, argile nisipoase si intr-o pondere scazuta nisipuri argiloase si nisipuri cu slab liant prafos.
incadreaza in domeniul "plastic moale la plastic vartos ".
Valorile porozitatii, pentru pamanturile coezive, se inscriu in domeniul n = 34.29-÷ 42.25%,

argila
Parametrul geotehnic prafoasa, nisip cu
argila grasa argila nisip
(denumire si unitate de masura) argila slab liant
argilos
nisipoasa prafos
Umiditate naturala (w - %) 23.78-28.70 19.04-25.72 20.24-27.53 19.10 16.93
18.75-21.09 18.01-20.14 14.73-20.98 15.57 -
(WP - %)
54.97-88.87 40.22-52.49 34.84-56.81 32.58 -
(WL - %)
Indice de plasticitate (IP - %) 36.23-68.95 20.42-32.56 15.41-38.23 17 -
2.00-2.05 1.86-2.12 1.99-2.12 - -
ρn (g/cm3)
1.55-1.63 1.57-1.76 1.59-1.74 - -
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 39.08-42.25 c41.43 34.94-40.39 - -
Indicele porilor ( e ) 0.64-0.73 0.52-0.70 0.53-0.67 - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.97-1.0 0.72-1.0 0.87-1.0 - -
11204 8921-11062 7482-12618 - -
Eoed200-300(kPa)
- - -
(kPa) 9500* 11000*
10.1 13.5-14.78 6.26-19.38- 20-22* 24-27*
(Ø,grade)
51.2 41.2-48.05 30.40-39.68 10-14* 0-1*
* Valori asimilate
Pag. 197 / 475

terenului.

(*)au fost incadrate la terenuri dificile cele cu Ic=0.50 si argilele cu Ip>0.25
Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda pe un teren imbunatatit pe primul metru, bine
compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% proctor
normal.
Pag. 198 / 475

5.3.13. Pod peste Pârâul Ghighiu, km 22+606
In zona km 22+606, viitoarea Autostrada Ploiesti - Buzau, va traversa Pârâul Ghighiu. Atat
inainte cat si dupa traversarea acestui pârâu traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat.
Pârâul are un curs usor meandrat (are o forma de S), are latimea la partea superioara de aproximativ
28-30.0m, iar in baza are latimi variabile 2.0-3.0m si adancimea de aproximativ 10-15.0m.
Adancimea apei, la data efectuarii observatiilor de teren, era de cca 0.50-0.60m.
Malurile pârâului sunt foarte abrupte, local erodate si prabusite, iar spre baza acoperite de
stufaris. Pe partea stanga a pârâului terenul este local acoperit de vegetatie hidrofila.
Foto 215. Pârâului Ghighiu vedere spre amonte Foto 216. Pârâului Ghighiu vedere spre aval

Foto 217. Teren cu vegetatie hidrofila pe malul stang Foto 218. Mal stang erodat si prabusit
Lucrari geotehnice executate

situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
F 1139 44°57'04.7" 26°28'03.0" 25m
F 1140 44°57'05.4" 26°28'05.1" 25m
Pag. 199 / 475

investigatii foraj
geotehnice
Denumire
Lungime
profil
geofizice
Profil geoelectric
44°57'03.1" 26°27'54.1" 44°57'04.9" 26°28'03.4" 200m
23
MASW 33 384666.4425
615872.7607 384702.3003 615858.4975 40m
MASW 34 384565.2254 615965.1583 384603.1978 615957.9073 40m
standard.
Rezultate obtinute
F 1139, NH = 8.50m
 Pamant grosier Sa / Nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu-galbui,
0.40÷2.50 m
granulozitate foarte uniforma, uscat, indesat
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cafenie- negrioasa, plastic vârtoasa cu
2.50÷9.00 m plasticitate mare; de la 5.00 m cafenie-galbuiel; de la 6.00 m Pamant fin siCl
( ClH )/argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila grasa, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate
9.00 ÷11.00 m
foarte mare, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu
11.00 ÷16.50 m
- de la 14.00 m cu plasticitate mare;
- de la 15.0m cu intercalatii cenusii, cu plasticitate mijlocie
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Nisip argilos, plastic vârtos cu plasticitate mijlocie,
16.50 ÷18.50 m
cafeniu galbui, saturat, indesat
 Pamant fin Cl ( ClH )/ Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
18.50 ÷21.50 m mare, cenusie;
-de la 19.50 m cafeniu cenusie.
 Pamant fin saclSi/ Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu galbui,
21.50 ÷23.00 m
saturat, indesat
 Pamant fin saCl ( ClM )/ Argila nisipoasa, plastic vârtoasa cu plasticitate
23.00 ÷25.00 m
mijlocie, cafeniu galbuie, cu lentile de nisip argilos
Pag. 200 / 475

F 1140, NH = 8.50m
 Pamant grosier Sa /Nisip cu slab liant prafos, granulozitate foarte uniforma,
0.40÷2.00 m
cafeniu galbui, uscat, indesat
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
2.00÷8.00 m
- de la 4.50m cafenie-galbuie cu intercalatii cenusii;
- de la 6.00m pamant fin siCl (CIH) cu plasticitate mare;
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa,cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate
8.00 ÷10.00 m foarte mare, cu concretiuni calcaroase, cu lentile de nisip argilos;
- de la 9.00m cafenie
10.00 ÷12.00 m  Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin siCl ( ClM )/ Argila prafoasa, cafenie- galbuie, plastic vârtoasa
12.00 ÷13.50 m
cu plasticitate mare, cu concretiuni calcaroase.
 Pamant fin clSa / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu galbui,
13.50 ÷15.00 m
saturat indesat
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) / Nisip argilos, cafeniu galbui, plastic vârtos cu
15.00 ÷16.50 m
 Pamant fin siCl ( ClM )/ Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa cu
16.50 ÷18.00 m
plasticitate mare.
 Pamant fin siCl ( ClH )/ Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
18.00 ÷21.00 m
mare
 Pamant grosier Sa / Nisip cu slab liant prafos, cafeniu galbui,granulozitate
21.00 ÷23.00 m
foarte uniforma, saturat, indesat, cu lentile de argila nisipoasa
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Argila nisipoasa, cafenie- galbuie, plastic vârtoasa
23.00 ÷25.00 m

In locatia situata la km 22 + 606– Paraul Ghighiu a fost efectuat un profil de Tomografie de
Rezistivitate Electrica 2D, longitudinal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa V
– E. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 24.
Pag. 201 / 475

de mai jos.
Pag. 202 / 475

rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase. Se poate observa o zonare
pseudo – orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila separarea a trei zone: prima extinsa de
la suprafata pana la adancimea de aproximativ 6 - 9m, intre XL = 100 si XL = 175, avand valori de
rezistivitate cuprinse in intervalul 9 15𝛺𝑚 si o tendinta de descrestere cu adancimea. Valorile usor
mai ridicate de rezistivitate pot fi asociate cu prezenta unor formatiuni nisipoase prafoase uscate iar
cele mai scazute pot fi asociate cu prezenta unor formatiuni argiloase prafoase slab nisipoase. Cea
de-a doua zona se situeaza de la adancimea aproximativ 6 - 9m pana la adancimea de 12 - 23m, relativ
omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 4
9𝛺𝑚. Variatia valorilor de rezistivitate corespunde unei alternante de argile cu argile nisipoase si
nisipuri argiloase, fractia argiloasa fiind predominanta. Cea de-a treia zona este caracterizata de o
crestere graduala a valorilor de rezistivitate cu adancimea.
(MASW 33 si MASW 34), amplasate transversal pe traseul autostrazii pe un teren plan, agricol, în
apropierea pârâului Ghighiu.
Pag. 203 / 475

forfecare G.
I: Adâncime = 0 - 6 m, Vs=160 m/s, ρ=1990 kg/m3 => G=51 MPa
II: Adâncime= 6 - 11 m, Vs=200 m/s, ρ=2135 kg/m3 => G=85 MPa
III: Adâncime= 11 - 25 m, Vs=235 m/s, ρ=2110 kg/m3 => G=116 MPa
adâncime. Pe următorul interval, 6 – 11 m, modulul de forfecare crește ușor, evidențiind formațiuni
cu un grad scăzut spre mediu de compactare. Pe ultimul interval, 11 – 25 m, valorile modulului de
forfecare continuă cu o creștere accentuată, sugerând prezența unor formațiuni cu un grad mediu de
compactare, similară formațiunilor necoezive îndesate.
MASW 34. Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I - 170 m/s, II – 180
de forfecare G.
Pag. 204 / 475
adâncime. Pe următorul interval de adâncime (2-8 m), gradul de compactare naturală crește, datele
evidențiind prezența unor formațiuni cu o compactare naturală mică – medie. Ulterior, în intervalul
8-25 m, valorile modulului de forfecare cresc semnificativ, către domeniul formațiunilor cu un grad
de compactare mediu, similar formațiunilor necoezive cu grad de îndesare mare.

prafoase, argile nisipoase, nisipuri argiloase, nisipuri prafoase si nisipuri cu slab liant prafos.
45.23% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la foarte mare»,
nisip
argila grasa argila argila nisip
(denumire si unitate de masura) prafoasa nisip cu
nisipoasa argilos
slab liant
prafos
20.08- 6.07-
21.51 19.87
Limita inferioara de plasticitate 16.52- -
16.98-19.73 15.30-20.27 12.04-19.33 16.83-18.28
(WP - %) 17.60
Limita superioara de plasticitate 34.65- -
54.74-62.33 48.54-62.57 34.84-46.01 33.22-36.58
(WL - %) 35.76
18.12- -
Indice de plasticitate (IP - %) 37.76-43.45 28.27-45.23 17.84-27.54 14.95-19.74
18.16
0.78- -
Indice de consistenta ( IC ) 0.78-0.90 0.79-0.92 0.75-0.82 0.78-0.80
0.80
Densitatea volumetrica naturala -
1.96-2.17 1.98-2.14 1.93-2.04 2.12 -
ρn (g/cm3)
Densitatea volumetrica uscata -
1.54-1.72 1.58-1.76 1.56-1.70 1.75 -
ρd (g/cm3)
Porozitate (n - %) 35.97-42.61 34.16-41.03 37.75-41.75 34.38 - -
Pag. 205 / 475

nisip
argila grasa argila argila nisip
(denumire si unitate de masura) prafoasa nisip cu
nisipoasa argilos
slab liant
prafos
Umflare libera (UL) - 85 - - - -
Modulul de deformatie -
11111 8110-9823 8000-9756 12012 -
Modulul de deformatie liniara 10500- 12000-
- - - -
E (kPa) 12500* 13500*
10.39 13.79-16.66 8.84-21.06 20.24 22-24* 25-28*
(Ø,grade)
45.83 32.70-40.04 35.46-42.21 30.37 16-18* 0-1*
* Valori asimilate

terenului.
raportul de încercare anexat, elaborat de Laboratorul de Mediu al SC GEOSTUD SRL si sintetic în
tabelul de mai jos.
Gradul de
metalelor
prezinta agresivitate moderat
1 F1140 8.50 slab coroziva
sulfatica
Pe baza datelor de mai sus, constatam că apa subterana prezinta agresivitate moderat sulfatica
faţă de betoane şi betoane armate. Fata de metale apa subterana este slab corozivă.

Forajul PH
(unităţi
PH)
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1140 8.50 8.5 605 194.88 0
Pag. 206 / 475

prelevate, s-a stabilit ca mediul inconjurator este cu agresivitate chimica moderata fata de betoane si
betoane armate, clasa de expunere XA2.


(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturile cu umflari si contractii mari Ip>25
Recomandari
Intrucat stratul de nisip de la suprafata (h=0.40-2.0m) este fin si foarte uniform (Un=4.5) este
necesar ca pentru fundarea sferturilor de con si a rampelor, acesta sa fie imbunatatit cu un sort
corespunzator pentru a creste gradul de neuniformitate la Un >15. Numai in aceste conditii prin
compactare la umiditatea de W=2% se poate atinge un grad de compactare D=98-100%.
Avand in vedere ca mediul in care se executa fundatiile, prezinta o agresivitate chimica
moderata (clasa de expunere XA2), se vor lua masuri ca la elaborarea retetei si prepararea betonului
sa fie respectate prevederile SR EN 206+A1:2017.
De asemenea, avand in vedere ca betonul este un solid poros, unde apa are un rol important
in degradarea betoanelor armate, se vor lua masuri pentru protectia armaturilor din beton conform PD
165/2012, subcap.II.6.4.
Pag. 207 / 475

5.3.14. Pod pe DJ 102D km 23+732
Autostrada Ploiesti - Buzau va intersecta drumul judetean 102D in zona km 23+732. Drumul
judetean 102D face legatura intre localitatile Mizil si Baba Ana. Acesta este asfaltat si realizat, din
punct de vedere constructiv, la nivel teren spre mic rambleu (h=0,50-0,70m). Drumul este in stare
buna, are acostamente inierbate si este prevazut cu șanțuri din pământ, inierbate și colmatate. Terenul
este plan, agricol. De o parte si de alta a drumului exista retele de electricitate si telefonie.
Foto 222. Vedere in lungul DJ102D‐ spre Baba Ana Foto 223. Vedere in lungul DJ102D
Foto 224. Vedere ax autostrada Foto 225. Vedere ax autostrada

situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
F 1141 44°57'17.3'' 26°28'51.1'' 25m
F 1142 44°57'15.3'' 26°28'52.1'' 25m
Fc 1468 44°57'19.9'' 26°28'49.8'' 20m
Fc 1469 44°57'12.3'' 26°28'53.5'' 20m
Pag. 208 / 475

Denumire
Lungime
profil
geofizice
Profil geoelectric
44°57'19.3" 26°28'50.0" 44°57'12.8" 26°28'53.3" 190m
24
MASW 35 384911.6184 616957.6498 384948.023 616943.9736 40m
MASW 36 384870.67 617001.4175 384907.3638 616988.659 40m
Rezultate obtinute
F 1141, NH = 5.00m
 Pamant fin clSi ( ClM ) / Argila prafoasa, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu
0.40÷4.50 m
plasticitate mare, cu concretiuni calcaroase.
 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu
4.50÷10.00 m plasticitate mare, cu concretiuni calcaroase
- de la 5.00 m galben-cafenie, cu lentile de nisip
10.00 ÷13.00 m
cafeniu galbui cu intercalatii ruginii, granulozitate uniforma, saturat, indesat
 Pamant grosier Sa / Nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu-galbui cu
13.00 ÷15.00 m
intercalatii ruginii, granulozitate uniforma, saturat, indesat
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate mare,
15.00 ÷17.00 m galben-cenusie;
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa cu
17.00 ÷19.00 m
plasticitate mare.
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cenusie-galbuie, plastic vârtoasa cu
19.00 ÷24.00 m
plasticitate mare, cu lentile de nisip cenusiu
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila grasa, cenusie-galbuie, plastic vârtoasa cu
24.00 ÷25.00 m
plasticitate foarte mare, cu lentile de nisip cenusiu
F 1142, NH = 4.00m
 Pamant fin sasiCl ( ClH ) / Nisip argilos, cafeniu, plastic vârtos cu plasticitate
0.40÷4.00 m
mijlocie, cu concretiuni calcaroase.
 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila, cafenie- galbuie cu intercalatii ruginii, plastic
4.00÷5.00 m
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, cafenie- galbuie cu intercalatii ruginii,
5.00 ÷7.00 m
plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare
Pag. 209 / 475

 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila, cafenie- galbuie cu intercalatii ruginii, plastic
7.00 ÷9.00 m
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Argila prafoasa, cafeniu galbui, plastic consistenta
9.00 ÷12.50 m
12.50 ÷15.50 m
uniforma, cafeniu galbui, cu intercalatii ruginii, saturat, indesat
 Pamant fin siCl ( ClH ) / Argila grasa, cafenie- galbuie, plastic vârtoasa cu
15.50 ÷17.00 m
plasticitate foarte mare, de la 16.00 m cenusie
17.00 ÷19.00 m  Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Nisip argilos, cenusiu, plastic vârtos cu plasticitate
19.00 ÷22.00 m
redusă.
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate
22.00 ÷25.00 m
mare
Fc 1468, NH = 4.00m
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) / Nisip argilos, plastic vârtos cu plasticitate mijlocie
0.40÷3.00 m
cafeniu.
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafeniu galbuie cu intercalatii
cenusii, plastic consistenta cu plasticitate de la mijlocie la mare
- de la 4.00 m apa
3.00÷12.00 m - de la 4.20 m cafenie, plastic vartoasa
- de la 7.00 - 7.50 m cu cuiburi de calcar
- de la 7.50 m cafenie-galbuie cu intercalatii cenusii si ruginii, cu lentile de
nisip.
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cafenie-galbuie cu intercalatii cenusii si
12.00 ÷13.00 m
ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cu lentile de nisip.
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) /Argila prafoasa, galbena-cafenie, plastic
13.00 ÷15.00 m
consistenta cu plasticitate mare
 Pamant fin siCl ( ClH )/ Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
15.00 ÷17.00 m
mare.
 Pamant fin siCl ( ClH )/ Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa cu
17.00 ÷19.00 m
plasticitate mare
19.00 ÷20.00 m  Pamant fin saclSi/ Nisip prafos, cenusiu, granulozitate neuniformă, indesat
Fc 1469, NH = 4.00m
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafenie, plastic vartoasa;
0.40÷11.00 m - de la 2.00m cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii si ruginii;
- de la 4.00m cafeniu negricioasa;
Pag. 210 / 475

- de la 5.00m Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafeniu galbuie,
plastic consistenta-
- de la 9.00m plastic moale
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris/ Nisip cu foarte rar pietris si foarte slab
liant prafos, cafeniu galbui, cu intercalatii cenusii si ruginii, saturat, cu
11.00÷13.00 m
indesare medie
- de la 12.00 m galben cafeniu
 Pamant fin saclSi ( ClL ) / Nisip argilos, galben, cafeniu cu intercalatii cenusii
13.00 ÷15.00 m
si ruginii, plastic vartos;
15.00 ÷17.50 m  Pamant fin clSi ( ClL ) / Praf argilos, cenusiu, plastic vartos
 Pamant fin Cl ( ClV ) / Argila grasa, cenusie, plastic vartoasa;
- de la 19.00 m cenusiu galbuie, cu intercalatii ruginii, plastic vartoasa;
17.50 ÷20.00 m
- de la 20.00m Pamant fin siCl ( ClM )/ Argila prafoasa, cenusiu galbuie, cu
intercalatii ruginii, plastic vârtoasa
Pentru podul de la km 23 + 732 a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate Electrica
2D, transversal fata de directia autostrazii avand orientarea aproximativa NNV – SSE. Coordonatele
electrozilor sunt prezentate in Anexa 4. Profilul a fost executat paralel cu drumul judetean, pe un teren
plan.
generale
Pag. 211 / 475

figura de mai jos.
rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase, variatia acestora depinzand
de variatia celor trei tipuri – lutitic, siltic si arenitic in cadrul acestor formatiuni. Se poate observa o
zonare cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila separarea a doua zone: prima
extinsa de la suprafata pana la adancimea de aproximativ 9 - 10m, avand valori de rezistivitate
cuprinse in intervalul 11 15𝛺𝑚 si o tendinta de descrestere cu adancimea, fiind posibila asocierea
cu o alternanta de formatiuni argiloase prafoase slab nisipoase cu argile nisipoase saturate. Se poate
remarca un contrast lateral al valorilor de rezistivitate intre XT = 125m si XT = 175m, tendinta de
scadere a valorilor de rezistivitate fiind asociata cu predominarea fractiei lutitice. Cea de-a doua zona
se situeaza de la adancimea aproximativ 9 - 10m pana la adancimea de 31.9m, relativ omogena din
Pag. 212 / 475

punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 8 11𝛺𝑚. Variatia
valorilor de rezistivitate corespunde unei alternante de nisipuri argiloase saturate cu argile nisipoase.
(MASW 35 si MASW 36), amplasate transversal pe traseul autostrazii.
MASW 35. Zona investigată se află pe un teren arabil, la marginea unui drum județean.
Foto 228 ‐ zona amlpasament MASW 35
Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze seismice Vs:

I – 190 m/s, II – 265 m/s și III – 390 m/s.
Pag. 213 / 475

de forfecare G.
I: Adâncime = 0-4 m, Vs=190 m/s, ρ=2040 kg/m3 => G=73 MPa
II: Adâncime= 4-10 m, Vs=265 m/s, ρ=2140 kg/m3 => G=150 MPa
adâncime. Pe următorul interval, 4-10 m, modulul de forfecare crește semnificativ, evidențiind
formațiuni cu un grad mediu de compactare, echivalent pământurilor necoezive cu îndesare mare. Pe
cel de-al treilea interval, 10-25 m, modulul de forfecare crește în continuare mult, înscriind
formațiunile în categoria pamanturilor vartoase/indesate, posibil chiar consolidate (pamanturile de
clasa B - teren tare, conform P100/2013).
MASW 36. Zona investigată se află pe un teren arabil, la marginea unui drum județean.
Foto 229 ‐ zona amlpasament MASW 36
Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 160 m/s, II – 240 m/s
și III – 380 m/s.
Pag. 214 / 475

de forfecare G.
formațiuni cu un grad mediu de compactare, echivalent pământurilor necoezive cu îndesare mare. Pe
cel de-al treilea interval, 10-25 m, modulul de forfecare crește în continuare mult, înscriind
formațiunile în categoria pamanturilor vartoase/indesate, posibil chiar consolidate (pamanturile de
clasa B - teren tare, conform P100/2013)..

Forajele geotehnice executate au pus in evidență o alternanță de pamanturi coezive si
necoezive. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile, argile grase, argile prafoase, prafuri
argiloase, nisipuri argiloase, iar cele necoezive sunt reprezentate de nisipuri prafoase, nisipuri cu slab
liant prafos si nisipuri cu pietris.
55.80 ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate redusa la foarte mare», conform
STAS 1243/88 si al pamanturilor putin active la foarte active, conform NP126/2010.
ale coeziunii cuprinse între c=13.63- 56.47kPa iar ale unghiului de frecare = 7.66-24.27o.
argila nisip cu
Parametrul geotehnic argila prafoasa, nisip pietris,
argila nisip
(denumire si unitate de masura) grasa praf prafos, nisip cu f.
argilos
argilos nisip rar pietris
20.57- 18.45- 19.60- 12.36- 13.34-
Umiditate naturala (w - %) 9.84-20.11
26.89 26.33 27.76 21.45 15.53
Limita inferioara de plasticitate (WP 18.20- 14.81- 15.14- -
9.43-18.16 -
- %) 21.73 22.75 21.11
Pag. 215 / 475

argila nisip cu
Parametrul geotehnic argila prafoasa, nisip pietris,
argila nisip
(denumire si unitate de masura) grasa praf prafos, nisip cu f.
argilos
argilos nisip rar pietris
Limita superioara de plasticitate (WL 53.91- 43.57- 29.01- -
23.27-35.66 -
- %) 74.51 60.25 55.46
34.46- 25.50- 8.88- -
Indice de plasticitate (IP - %) 9.99-19.55 -
55.80 37.76 35.28
Indice de consistenta ( IC ) 0.80-0.94 0.76-0.97 0.67-0.97 0.78-0.97 - -
Densitatea volumetrica naturala ρn -
2.05-2.11 1.90-2.14 1.95-2.10 1.99-2.00 -
(g/cm3)
Densitatea volumetrica uscata ρd -
1.62-1.70 1.53-1.77 1.58-1.72 1.69-1.81 -
(g/cm3)
36.72- 34.04- 35.82- -
Porozitate (n - %) 31.66-36.61 -
39.89 42.76 40.82
Indicele porilor ( e ) 0.58-0.66 0.51-0.74 0.55-0.69 0.46-0.57 - -
Coeficientul de neuniformitate (Un) - - - - 33.13 5.2-6.22
Gradul de saturare ( Sr ) 1.00 0.85-1.0 0.82-1.0 0.56-0.84 - -
Modulul de deformatie edometric 11635- 8081- 6757-
8666-12099 - -
Eoed200-300(kPa) 13333 10428 12114
- - - - -
(kPa) 13000*
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 7.66-14.8 11.5-23.6 15.8-20.0 19.01-24.27 24-27* 30-32*
- Coeziunea (c – kPa) 47.2-56.4 39-49.4 26.5-38.7 13.63-20.09 0-4* 0*
* Valori asimilate
Cele doua straturi de nisip cu pietris si nisip aflate sub nivelul apei subterane prezinta o serie
de indici periculosi care îi fac susceptibili la lichefiere (Un = 5-6, grosime 5.0m, saturate). Insa avand
in vedere ca deasupra acestor strate se afla un strat de argile cu grosimea de 5.50m (>3.0m) care este
nelichefiabil, fundatiile nu vor fi afectate de prezenta celor doua strate susceptibile la lichefiere (A.
Stanciu si colaboratorii, Fundatii, vol 2, cap. 37, Editura Tehnica, Bucuresti, 2016).
Apa subterană a fost identificată ȋn foraje la adâncimi de 4.0 - 5.0m faţă de nivelul terenului.

(*)au fost incadrate la terenuri dificile argilele cu Ip>25
Pag. 216 / 475

Recomandari
compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% proctor
normal.
Pag. 217 / 475

5.3.15. Pod pe DJ 102H km 26+276
In zona km 26+276 autostrada va intersecta drumul judetean DJ 102H, ce face legatura intre
localitatile Mizil si Satu Nou (aflat pe partea dreapta fata de ax autostrada).
Drumul judetean este asfaltat, in stare buna iar din punct de vedere constructiv este realizat in
mic rambleu (0,50-0,80m). Drumul are acostamente inierbate si nu este prevazut cu santuri. Terenul
este plan, arabil.
Foto 230. Vedere in lungul DN‐ului spre Mizil Foto 231. Vedere in lungul DN‐ului
Foto 232. Vedere din DN spre ax traseu autostrada Foto 233. Vedere din DN spre ax traseu autostrada‐
teren plan
doua foraje geotehnice (doua pentru structura si doua pentru rampele structurii), un profil geoelectric
situatie anexat.
F 1143 44°57'58.7'' 26°30'29.6'' 25m
F 1144 44°57'57.4'' 26°30'32.7'' 25m
geofizice profil
MASW 37 386319.2879 619056.22 386336.3998 619021.3077 40m
MASW 38 386205.3068 619222.3944 386223.4347 619188.2509 40m
Pag. 218 / 475

Rezultate obtinute
F 1143, NH = 4.00m
 Pamant fin siCl (ClH )/ Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cafenie;
0.40÷5.00 m - de la 2.50 mPamant fin Cl (ClH ) /Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
mare, cafenie-galbuie; de la 4.00 m apa
 Pamant fin siCl (ClM )/ Argila prafoasa, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu
5.00÷9.00 m
plasticitate mare
 Pamant fin Cl (ClH ) / Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
9.00 ÷11.50 m
mare
 Pamant fin sasiCl (ClM ) / Argila prafoasa nisipoasa, cafenie-galbuie, plastic
11.50 ÷13.50 m
 Pamant fin sasiCl (ClM ) / Nisip argilos, cafeniu-galbui, plastic vârtos cu
13.50 ÷14.50 m
 Pamant fin siCl (ClH ) / Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate
14.50 ÷21.00 m mare ; de la 18.00 m cenusie - galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate mijlocie,
cu lentile de nisip
 Pamant fin siCl (ClH ) / Argila, cenusie - galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
21.00 ÷25.00 m
foarte mare ; de la 23.00 m plastic vârtoasa cu plasticitate mare
F 1144, NH = 4.00m
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, plastic vârtoasa cu plasticitate mare,
0.40÷4.50 m cafenie; de la 2.50 m cafenie-galbuie cu intercalatii ruginii, cu concretiuni
calcaroase ; de la 4.00 m apa
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cafenie-
4.50÷9.00 m
galbuie cu intercalatii ruginii, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, plastic vârtoasa cu plasticitate mare,
9.00 ÷13.00 m
cafenie-galbuie cu intercalatii ruginii, cu lentile de nisip
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare,
13.00 ÷15.00 m
cafenie-galbuie;
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
15.00 ÷17.00 m
mare.
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate
17.00 ÷19.00 m
mare.
19.00 ÷21.00 m
foarte mare.
 Pamant fin clSi ( ClH ) / Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate
21.00 ÷24.00 m
mare.
24.00 ÷25.00 m  Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare.
Pag. 219 / 475


Pentru podul de la km 26 + 275 – DJ 102H Mizil – Satu Nou a fost efectuat un profil de
Tomografie de Rezistivitate Electrica 2D (Profil 25), transversal fata de directia Drumului de mare
viteza, avand orientarea aproximativa NV – SE. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa
4. Masuratorile au fost efectuate paralel cu drumul judetean, pe un teren plan.
datele topografice.
Pag. 220 / 475


de variatia celor trei tipuri de pamant – lutitic, siltic si arenitic in cadrul acestor formatiuni. Se poate
observa o zonare cvasi– orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila separarea a trei zone:
prima intre XT = 15m si XT = 50m, extinsa de la suprafata pana la adancimea de aproximativ 7 - 8m,
avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 7 11𝛺𝑚 si o tendinta de descrestere cu
adancimea, fiind posibila asocierea cu prezenta unor formatiuni predominant nisipoase. Cea de-a
doua zona se situeaza pana la adancimea de 25 - 28m, relativ omogena din punct de vedere al valorilor
de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 4 7𝛺𝑚. Variatia valorilor de rezistivitate
corespunde unei alternante de argile prafoase slab nisipoase cu nisipuri argiloase saturate. Cea de-a
treia zona ocupa partea inferioara a sectiunii, pana la adancimea de 31.4m, avand o tendinta de usoara
crestere a valorilor de rezistivitate cu adancimea, acestea fiind cuprinse in intervalul 7 8𝛺𝑚.
Aceasta tendinta de crestere poate fi asociata cu predominarea fractiei nisipoase.

pozitionate transversal pe axul viitorului traseul al autostrazii. Amplasamentele acestora sunt redate
pe planul de situatie anexat prezentului studiu geotehnic.
Zona investigată se află pe un teren arabil, la marginea drumului județean.
Pag. 221 / 475

MASW 37. Informațiile geofizice descriu un model cu două straturi de viteze Vs: I – 160 m/s
și II – 325 m/s.
de forfecare G.
formațiuni cu un grad mediu spre mare de compactare, echivalent pământurilor necoezive indesate,
respectiv clasa C (teren intermediar), conform P100/2013.
Pag. 222 / 475

de forfecare G.
I: Adâncime = 0,00-4,50 m, Vs=115 m/s, ρ=1830 kg/m3 => G=24 MPa
II: Adâncime= 4,50-9,00 m, Vs=165 m/s, ρ=1916 kg/m3 => G=52 MPa
III: Adâncime= 9,00-25,00 m, Vs=205 m/s, ρ=2100 kg/m3 => G=88 MPa
Datele relevă un grad foarte scăzut de compactare naturală pentru formațiunile până în 4,5 m
adâncime. Pe următorul interval, 4,50 – 9,00 m, modulul de forfecare crește, însă nu semnificativ,
evidențiind formațiuni cu un grad scăzut de compactare. Pe ultimul interval, 9 – 25 m, valorile
modulului de forfecare continuă o creștere ușoară, sugerând prezența unor formațiuni cu un grad
scăzut-mediu de compactare.

poate observa ca, în plan orizontal, exista o oarecare continuitate a stratelor, iar in plan vertical se
observa o alternanta a depozitelor sedimentare coezive. Acestea fiind alcatuite din argile, argile grase,
argile prafoase, nisipuri argiloase.
41.91 ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate medie la foarte mare», conform
STAS 1243/88 si al pamanturilor putin active la foarte active, conform NP126/2010.
(denumire si unitate de masura) argila grasa argila nisip argilos
prafoasa
Limita inferioara de plasticitate (WP - %) 18.59-21.72 16.18-22.22 15.63-21.98 19.58
Limita superioara de plasticitate (WL - %) 60.23-60.50 43.75-57.92 35.84-52.29 35.42
Indice de plasticitate (IP - %) 38.51-41.91 21.53-38.46 17.44-32.20 15.84
Indice de consistenta ( IC ) 0.75-0.86 0.75-0.91 0.71-0.98 0.87
Densitatea volumetrica naturala ρn (g/cm3) 2.11 1.91-2.19 1.81-2.15 -
Densitatea volumetrica uscata ρd (g/cm3) 1.66 1.52-1.74 1.46-1.73 -
Pag. 223 / 475

prafoasa
Porozitate (n - %) 38.48 34.74-43.04 35.29-45.47 -
Indicele porilor ( e ) 0.62 0.53-0.75 0.54-0.83 -
Gradul de saturare ( Sr ) 1.0 0.90-1.0 0.66-1.00 -
- 8065-11730 5420-12634 -
Eoed200-300(kPa)
9500- 9000-
Modulul de deformatie liniara E (kPa) - -
10500* 10000*
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 10-14* 15.94-19.15 13.21-22.08 19-22*
- Coeziunea (c – kPa) 45-50* 27.96-42.97 21.29-41.94 12-18*
* Valori asimilate
Apa subterană a fost identificată ȋn foraje la adâncimea de 4.00m faţă de nivelul terenului.

Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda direct.
Pag. 224 / 475

5.3.16. Pod peste Pârâul Râiosu, km 27+294
Prin partea de sud - est a localitatii Ciresanu trece paraul Raiosu, ale carui izvoare sunt in
partea de est a aceleiasi localitati. Paraul, de la izvorare pana in zona axului autostrazii, traverseaza o
zona cu teren plan cu pasune, care probabil este inundabila in perioadele cu precipitatii abundente.
Paraul are o latime la partea superioara de cca 10-12m, in baza cca. 3.0m, iar adancimea de cca. 2-
3m. Malurile sunt acoperite de vegetatie predominant hidrofila.
In zona in care intersecteaza traseul, in acest parau deverseaza 3 canale, doua pe partea dreapta
si unul pe partea stanga a paraului. Cele trei canale, la data efectuarii observatiilor de teren, erau fara
apa.
Foto 237. Pârâului Râiosu vedere spre amonte Foto 238. Pârâului Râiosu vedere spre aval si
confluenta cu canal de desecare
Foto 239. Canal fara apa, dar cu vegetatie hidrofila Foto 240. Canal fara apa, dar cu vegetatie hidrofila

situatie anexat.
Denumire Coordonate
Adancime
investigatii
Latitudine Longitudine foraj
geotehnice
F 1145 44°58'16.6'' 26°31'08.4'' 25m
F 1146 44°58'17.6'' 26°31'10.4'' 25m
Pag. 225 / 475

Denumire Lungime
MASW 39 386879.465 619932.913 386913.926 619915.301 40m
MASW 40 386881.338 619963.559 386915.649 619945.337 40m
F 1145, NH = 2.00m
 Pamant fin siCl / Argila prafoasa, plastic vârtoasa cu plasticitate mijlocie,
0.40÷3.00 m
cafeniu negricioasa
 Pamant fin clSi/ Praf argilos, cafeniu galbui, plastic consistent cu plasticitate
3.00÷5.00 m
mare, granulozitate uniformă
 Pamant fin Cl / Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare,
5.00 ÷8.00 m
cafeniu galbuie.
8.00 ÷9.50 m  Pamant fin siCl / Argila, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare.
 Pamant fin siCl / Argila prafoasa, cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii si
9.50 ÷11.50 m
ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate mare.
 Pamant fin siCl / Argila grasa, cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii si
11.50 ÷13.50 m
ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare, cu lentile de nisip
 Pamant fin Cl / Argila, cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii si ruginii, plastic
13.50 ÷16.00 m
vârtoasa cu plasticitate mare, cu lentile de nisip
 Pamant fin siCl / Argila grasa, cenusie-galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
16.00 ÷17.00 m
foarte mare, cu lentile de nisip
 Pamant fin sasiCl / Argila, cenusie-galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
17.00 ÷19.00 m
mare, cu lentile de nisip
 Pamant fin clSi / Praf argilos, cenusiu-galbui, plastic vârtos cu plasticitate
19.00 ÷21.00 m
mare.
 Pamant fin siCl / Argila prafoasa, cenusie-galbuie, plastic vârtoasa cu
21.00 ÷25.00 m
plasticitate mare.
F 1146, NH = 3.00m
 Pamant fin Cl/ Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare,
0.40÷3.00 m
cafenie cu intercalatii ruginii si cenusii.
 Pamant fin siCl / Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cafenie cu
3.00÷5.00 m
intercalatii ruginii si cenusii.
 Pamant fin siCl / Argila prafoasa, cafenie cu intercalatii ruginii si cenusii,
5.00 ÷7.00 m
plastic vârtoasa cu plasticitate mare.
Pag. 226 / 475

 Pamant fin Cl / Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cafeniu
7.00 ÷9.00 m
galbuie nisipoasa, cu concretiuni calcaroase.
 Pamant fin siCl / Argila prafoasa, cenusie- galbuie, plastic vârtoasa cu
9.00 ÷13.00 m
plasticitate mare
 Pamant fin siCl / Argila, cenusie- galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
13.00 ÷15.00 m
mare
 Pamant fin Cl / Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare,
15.00 ÷17.00 m
cenusie galbuie.
17.00 ÷21.00 m  Pamant fin Cl / Argila, cenusie- galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin siCl / Argila prafoasa, cenusie- galbuie, plastic vârtoasa cu
21.00 ÷23.00 m
plasticitate mare
23.00 ÷25.00 m  Pamant fin Cl / Argila, cenusie- galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
Pe baza celor doua foraje a fost intocmit un profil geolitologic interpretativ, atasat acestui studiu.

Pentru podul de la km 27 + 290 – Paraul Râiosu a fost efectuat un profil de Tomografie de
Rezistivitate Electrica 2D, longitudinal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa SV
– NE. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 4. Masuratorile au fost efectuate pe un teren
plan.
Pag. 227 / 475

Figura 121 ‐ Sectiunile de rezistivitate aparenta masurata (sus), cea de rezistivitate aparenta calculata
(mijloc) si sectiunea de rezistivitate reala (jos).

de variatia celor trei tipuri de pamanturi – lutitic, siltic si arenitic in cadrul acestor formatiuni. Se
poate observa o zonare pseudo – orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila separarea a trei
zone: prima intre XL = 45m si XL = 75m si respectiv intre XL = 100m si XL = 120m, extinsa de la
suprafata pana la adancimea de aproximativ 6 - 10m, avand valori de rezistivitate cuprinse in
intervalul 6 8𝛺𝑚 si o tendinta de descrestere cu adancimea. Alura celor doua zone sugereaza
traseul unor paleo-vai ingropate colmatate cu un material predominant nisipos saturat. Cea de-a doua
zona se situeaza pana la adancimea de 20 - 22m, relativ omogena din punct de vedere al valorilor de
rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 5 6𝛺𝑚. Variatia valorilor de rezistivitate
Pag. 228 / 475
corespunde unei alternante de argile prafoase slab nisipoase cu argile nisipoase. Cea de-a treia zona
ocupa partea inferioara a sectiunii, pana la adancimea de 31.9m, avand o tendinta de usoara crestere
a valorilor de rezistivitate cu adancimea, acestea fiind cuprinse in intervalul 6 8𝛺𝑚. Aceasta
tendinta de crestere poate fi asociata cu predominarea fractiei nisipoase.

pozitionate transversal pe axul viitorului traseu al autostrazii. Amplasamentele acestora sunt redate
pe planul de situatie anexat prezentului studiu geotehnic. Zona investigată se află în apropierea
pârâului Râiosu.
MASW 39. Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I - 130 m/s, II –
160 m/s și III – 240 m/s.
Pag. 229 / 475

de forfecare G.
adâncime. Pe următorul interval, 5 – 11 m, modulul de forfecare crește, însă nu semnificativ,
evidențiind formațiuni cu un grad scăzut de compactare. Pe ultimul interval, 11 – 25 m, valorile
modulului de forfecare continuă cu o creștere accentuată, sugerând prezența unor formațiuni cu un
grad mediu de compactare, similară formațiunilor necoezive îndesate (pamanturi de clasa C - teren
intermediar, conform P100/2013).
Pag. 230 / 475

forfecare G.
adâncime. Pe următorul interval, 5 – 9 m, modulul de forfecare crește ușor, evidențiind formațiuni cu
un grad scăzut de compactare. Pe ultimul interval, 9 – 25 m, valorile modulului de forfecare continuă
cu o creștere accentuată, sugerând prezența unor formațiuni cu un grad mediu de compactare, similară
formațiunilor necoezive îndesate (pamanturi de clasa C - teren intermediar, conform P100/2013).

prafoase, si prafuri argiloase.
argila
(denumire si unitate de masura) argila grasa argila praf argilos
prafoasa
15.82-21.19 15.90-20.24 13.37-21.34 14.60-18.70
(WP - %)
42.13-66.98 44.10-55.14 35.66-46.86 37.11-41.13
(WL - %)
1.98-2.13 1.96-2.13 1.93-2.07 1.99-2.01
(g/cm3)
1.57-1.71 1.56-1.71 1.57-1.70 1.62-1.63
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 36.04-41.72 36.49-41.86 36.3-41.28 39.31-39.95
Pag. 231 / 475

argila
(denumire si unitate de masura) argila grasa argila praf argilos
prafoasa
Indicele porilor ( e ) 0.56-0.71 0.57-0.72 0.57-0.70 0.63-0.64
Gradul de saturare ( Sr ) 0.96-1.0 0.95-1.0 0.82-1.0 0.95-0.97
8961-11933 12270 11117-12195 7231-12658
Eoed200-300(kPa)
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 15.26-16.18 18.86 16.50-18.97 18.69-18.93
- Coeziunea (c – kPa) 45.92-53.20 36.75 37.36-41.50 20.27-26.97
* Valori asimilate
Apa subterană a fost identificată ȋn cele doua foraje la adâncimi de 2.0m respectiv 3.0m faţă
de nivelul terenului.

Pe baza sumei acestor factori (14 respectiv 17 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din punctul de
vedere al relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic “moderat,
respectiv categoria 3, risc major.
Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda, avand in vedere activitatea mare si foarte mare a
acestor pamanturi (Ip=46 -argile grasa de la suprafata din forajul F1146) pe un teren imbunatatit pe
primul metru, bine compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare,
D= 98-100% Proctor normal.
Pag. 232 / 475

traversarea acestui drum traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat. Drumul agricol este la nivel
teren, din pamant, fara santuri.

situatie anexat.
Denumire Coordonate
Adancime
investigatii
Latitudine Longitudine foraj
geotehnice
F 1147 44°59'02.7'' 26°32'33.6'' 25m
F 1148 44°59'01.5'' 26°32'36.0'' 25m
Denumire Lungime
MASW 41 388302.6326 621780.3493 388324.677 621748.4383 40m
MASW 42 388271.2434 621826.8298 388293.0115 621794.9922 40m
Rezultate obtinute
F 1147, NH = 3.00m
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
0.40÷3.00 m
- de la 1.50m cu cuiburi de calcar
 Pamant fin sasiCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafenie- galbuie, plastic
consistenta; de la 4.0m plastic vârtoasa cu plasticitate mare
3.00÷6.50 m
- de la 4.50m pamant fin siCl ( ClM )/ argila prafoasa, plastic vârtoasa cu
plasticitate mare
Pag. 233 / 475

 Pamant fin Cl ( ClH )/ Argila grasa, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate
6.50 ÷8.50 m
foarte mare
 Pamant fin siCl ( ClM )/ Argila prafoasa, cafenie- galbuie si intercalatii cenusii
8.50 ÷11.00 m
si ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cu lentile de nisip
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Nisip argilos, cafeniu- galbui, cu intercalatii cenusii
11.00 ÷13.50 m si ruginii, plastic vârtos cu plasticitate mijlocie,cu grauncioare de calcar,;
- de la 12.50m cenusiu galbui cu intercalatii ruginii si lentile de argila nisipoasa;
 Pamant fin sasiCl ( ClM )/Argila nisipoasa, cenusie cu intercalatii ruginii,
13.50 ÷15.00 m
plastic vârtoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin siCl ( ClH )/ Argila prafoasa, cenusie-galbuie, plastic vârtoasa cu
plasticitate mare, cu lentile de nisip si grauncioare de calcar;
15.00 ÷20.00 m
- de la 16.50m cenusie;
- de la 18.00m cafeniu galbuie, cu lentile de nisip si intercalatii ruginii;
20.00 ÷22.00 m
foarte mare, cu grauncioare de calcar
22.00 ÷25.00 m
plasticitate mare, cu grauncioare de calcar
F 1148, NH = 3.40m
 Pamant fin Cl ( ClH ) / Argila grasa, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate
0.40÷3.00 m
foarte mare; de la 1.00m cu concretiuni si cuiburi de calcar
 Pamant fin siCl ( ClM ) / Argila prafoasa, cafenie- galbuie, plastic consistenta;
3.00÷6.00 m
- de la 4.0m plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cu lentile de nisip
 Pamant fin sasiCl ( ClM )/ Argila prafoasa nisipoasa, cafenie galbuie, cu
6.00 ÷8.00 m intercalatii cenusii si ruginii, plastic consistenta cu plasticitate mijlocie, cu lentile
de nisip
 Pamant fin sasiCl ( ClM )/ Argila, cafeniu galbuie, cu intercalatii cenusii si
8.00 ÷10.00 m
ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin siCl ( ClM )/ Argila prafoasa, cafenie galbuie, cu intercalatii cenusii
10.00 ÷10.40 m
si ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin sasiCl ( ClL ) / Nisip argilos, cafeniu galbui, plastic vârtos cu
10.40 ÷16.80 m plasticitate mijlocie; de la 12.60m Pamant fin saclSi ( ClM )/ nisip argilos, plastic
vârtos cu plasticitate mijlocie, cenusiu; de la 15.80m cenusiu galbui
plasticitate mare; de la 18.00m cenusie galbuie; de la 20.0m pamant fin sasiCl (
16.80 ÷22.00 m ClM )/argila prafoasa, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
- de la 22.00m Pamant fin siCl ( ClH )/Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa
22.00 ÷25.00 m
foarte mare
Pe baza celor doua foraje a fost intocmit un profil geolitologic interpretativ, atasat acestui studiu.
Pag. 234 / 475


Pentru podul de la km 29 + 623 a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate Electrica
2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NV – SE. Coordonatele
electrozilor sunt prezentate in Anexa 4. Masuratorile au fost efectuate pe un teren plan.


Pag. 235 / 475


de variatia celor trei tipuri de pamanturi – lutitic, siltic si arenitic in cadrul acestor formatiuni.
Se poate observa o zonare pseudo – orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila
separarea a doua zone:
- prima extinsa de la suprafata pana la adancimea de aproximativ 10 - 11m, avand valori de
rezistivitate cuprinse in intervalul 8 12𝛺𝑚 si o tendinta de descrestere cu adancimea. Aceasta
variatie corespunde unei alternante de argile prafoase slab nisipoase cu nisipuri argiloase saturate si
argile nisipoase.
- Cea de-a doua zona ocupa restul sectiunii pana la adancimea de 31.7m, relativ omogena din
punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in interalul 5 8𝛺𝑚. Variatia
valorilor de rezistivitate corespunde unei alternante de nisipuri argiloase saturate cu argile nisipoase.
Pe profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista diferentieri ale
depozitionale nu pot fi insa surprinse in totalitate de masuratorile geofizice, proprietatile electrice ale
acestora fiind asemanatoare in cadrul complexului de care apartin.
Din analiza profilului geotehnic cat si a celui geofizic se constata ca masuratorile
geoelectrice confirma aproape in totalitate succesiunea litologica identificata in foraje fapt ce permite
extrapolarea limitelor stratigrafice pe intregul aliniament investigat geofizic.

pe planul de situatie anexat prezentului studiu geotehnic. Zona investigată se află în apropierea unui
drum agricol.
Pag. 236 / 475

de forfecare G.
Pag. 237 / 475

Datele relevă un grad scăzut de consistenta/indesare pentru formațiunile până în 3 m adâncime. Pe
următorul interval de adâncime (3-9 m), gradul de consistenta/indesare crește ușor, rămânând însă
scăzut. Ulterior, în intervalul 9-25 m, valorile modulului de forfecare cresc semnificativ, către
domeniul formațiunilor cu un grad de consistenta/indesare mediu.
MASW 42. Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 150 m/s, II –
175 m/s și III – 240 m/s.
forfecare G.
Datele relevă un grad scăzut de consistenta/indesare pentru formațiunile până în 3 m adâncime. Pe
următorul interval de adâncime (3-10 m), gradul de consistenta/indesare crește ușor, rămânând însă
scăzut. Ulterior, în intervalul de adâncime 10-25 m, valorile modulului de forfecare cresc
semnificativ, către domeniul formațiunilor cu un grad de consistenta/indesare mediu.

prafoase si nisipuri argiloase.
Pag. 238 / 475

argila prafoasa,
argila prafoasa
nisipoasa, argila
nisipoasa
Limita inferioara de plasticitate (WP
15.78-19.38 13.51-18.32 15.78-19.22 15.63-19.73
- %)
53.66-60.00 41.14-46.78 35.83-54.28 39.32-37.46
(WL - %)
2.01-2.11 2.00-2.08 1.93-2.11 2.09
(g/cm3)
1.59-1.72 1.69-1.70 1.56-1.69 1.75
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 35.87-41.07 36.44-36.69 36.70-41.48 34.19
Indicele porilor ( e ) 0.56-0.69 0.57-0.58 0.58-0.70 0.52
Gradul de saturare ( Sr ) 0.99-1.00 0.83-1.0 0.90-1.0 0.98
9606-10817 10917 10025-12085 11751
Eoed200-300(kPa)
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 12.91-14.45 17.17 14.63-17.35 22.82
- Coeziunea (c – kPa) 42.72-51.22 41.99 34.61-56.22 17.48
* Valori asimilate
Apa subterană a fost identificată ȋn cele doua foraje la adâncimi de 3.0m respectiv 3.40m faţă
de nivelul terenului.

Pag. 239 / 475

Factori de definire ai riscului
Nr.crt. Clasificare Punctaj
geotehnic
Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda, avand in vedere activitatea mare si foarte mare a
acestor pamanturi (Ip=35.88 -argila grasa de la suprafata din forajul F1148) pe un teren imbunatatit
pe primul metru, bine compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare,
D= 98-100% proctor normal.
Pag. 240 / 475

5.3.18. Pod pe DC 54 km 32+165
traversarea acestui drum, traseul strabate o zona cu teren plan, cultivat.
Drumul agricol este la nivel teren, din pamant, fara santuri. Podul va avea 3 deschideri si o
lungime totala de 84m.
Foto 249. Drum agricol Foto 250. Teren plan, cultivat

situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
Fc 1560 44°59'53.2'' 26°34'04.6'' 20m
F 1149 44°59'50.7'' 26°34'08.1'' 25m
F 1150 44°59'49.1'' 26°34'10.1'' 25m
Fc 1561 44°59'46.4'' 26°34'14.2'' 20m
Denumire
Lungime
profil
geofizice
Profil geoelectric
44°59'52.5" 26°34'05.8" 44°59'47.6" 26°34'12.2" 200m
28
MASW 43 389825.5933 623813.4301 389853.4704 623786.15 40m
MASW 44 389758.0636 623880.6359 389785.6015 623852.6824 40m
F 1149, NH = 4.50m
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate
0.40÷3.00 m foarte mare
-de la 2.00 m cafenie-galbuie
Pag. 241 / 475

 Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
3.00÷7.00 m
foarte mare.
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cafeniu galbuie cu intercalatii cenusii si
7.00 ÷9.00 m
ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila, cafenie-galbuie cu intercalatii cenusii si
9.00 ÷15.50 m ruginii, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cu lentile de nisip
- de la 14.20 m cenusie-galbuie, plastic vartoasa
15.50 ÷19.50 m uniforma, cafeniu-galbui cu intercalatii cenusii si ruginii, saturat, indesat
- de la 17.00 m cu foarte rar pietris, cenusiu galbui
 Pamant fin clSi (ClM) / Argila prafoasa, cenusie- galbuie, plastic vârtoasa
19.50 ÷22.00 m
22.00 ÷24.00 m  Pamant fin Cl (ClM)/ Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate
24.00 ÷25.00 m
foarte mare
F 1150, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare
0.40÷3.00 m
- de la 1.50 m cafeniu galbuie, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin Cl (ClV) / Argila grasa, cafenie- galbuie, plastic vârtoasa cu
3.00÷5.00 m
plasticitate foarte mare, cu concretiuni calcaroase, cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin Cl (ClM) / Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
5.00 ÷9.00 m
mare
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu
9.00 ÷15.00 m plasticitate mare, cu lentile de nisip;
- de la 12.0m cu plasticitate mijlocie
 Pamant fin Sa / Nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu galbui, granulozitate
15.00 ÷18.00 m
foarte uniforma, saturat, indesat
 Pamant grosier grSa /Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, granulozitate
18.00 ÷19.50 m
19.50 ÷22.00 m
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
22.00 ÷25.00 m
mare, cu lentile de nisip argilos
Fc 1560, NH = 4.00m
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
0.40÷3.00 m mare
- de la 1.50 m cafenie-galbuie
Pag. 242 / 475

 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cafenie galbuie, plastic vârtoasa, cu
3.00÷5.00 m
 Pamant fin Cl (ClM) / Argila, cafenie galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
5.00 ÷10.00 m
mare
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cafenie galbuie, plastic vârtoasa, cu
10.00 ÷12.00 m
plasticitate mare
 Pamant fin Cl (ClM) / Argila, cafenie galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
12.00 ÷13.50 m
mare
 Pamant fin sasiCl (ClM) / Argila prafoasa nisipoasa, cafenie-galbuie, plastic
13.50 ÷15.00 m
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate
15.00 ÷18.00 m
foarte mare
18.00 ÷19.00 m  Pamant fin siSa / Nisip prafos, cenusiu, granulozitate neuniformă
19.00 ÷20.00 m  Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare,
Fc 1561, NH = 4.00m
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
mare
0.40÷8.00 m
- de la 1.50 m cafenie galbuie, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin sasiCl (ClL) /Nisip argilos, cafeniu galbui, cu intercalatii cenusii,
8.00÷9.00 m
plastic vârtos cu plasticitate mijlocie
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie galbuie, cu intercalatii
9.00 ÷11.00 m
cenusii, plastic consistenta cu plasticitate mare
 Pamant fin saCl (ClH) / Argila, cafenie galbuie, cu intercalatii cenusii, plastic
11.00 ÷13.50 m
vârtoasa cu plasticitate foarte mare
 Pamant grosier Sa cu rar pietris / Nisip cu rar pietris si foarte slab liant prafos,
13.50 ÷16.00 m
granulozitate uniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat
 Pamant grosier Sa / Nisip cu slab liant prafos, granulozitate uniforma, cafeniu
16.00 ÷17.50 m
galbui, saturat, indesat
17.50 ÷20.00 m cenusiu, granulozitate uniforma;
- de la 19.0m cu foarte rar pietris
Pag. 243 / 475

Pentru aceasta structura a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate Electrica 2D,
transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NV – SE. Coordonatele
electrozilor sunt prezentate in Anexa 4.
Foto 251. Vedere amplasament profil 28 ‐paralel cu drumul comunal
de mai jos.
Pag. 244 / 475

Sectiunea de rezistivitate reala, releva valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 8 11𝛺𝑚.

rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase.Se poate observa o zonare
pseudo – orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila separarea a doua zone: prima extinsa de
la suprafata pana la adancimea de aproximativ 19 - 25m, avand valori de rezistivitate cuprinse in
intervalul 8 11𝛺𝑚 si o distributie neomogena a acestora, evidentiandu-se un usor contrast atat
lateral cat si pe verticala. Aceasta variatie corespunde unei alternante de argile prafoase slab nisipoase
cu nisipuri argiloase saturate si argile nisipoase. Cea de-a doua zona este extinsa de la adancimea de
19 - 25m pana la adancimea de 31.9m, relativ omogena din punct de vedere al valorilor de
rezistivitate, acestea fiind cuprinse in interalul 8 9.5𝛺𝑚. Scaderea valorilor de rezistivitate poate fi
pusa pe seama predominarii fractiei argiloase in cadrul acestei zone. Din analiza profilului geotehnic
cat si a celui geofizic, se constata ca masuratorile geoelectrice confirma aproape in totalitate
succesiunea litologica identificata in foraje fapt ce permite extrapolarea limitelor stratigrafice pe
intregul aliniament investigat geofizic.
(MASW 43 si MASW 44), amplasate transversal pe traseul autostrazii pe un teren plan, agricol.
Pag. 245 / 475

MASW 43. Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs:
I – 165 m/s, II – 185 m/s și III – 240 m/s.
forfecare G.
adâncime. Pe următorul interval (3-15 m), valorile valorile modulului de forfecare G cresc, ajungând
în zona specifică formațiunilor cu o compactare naturală scăzută-medie. Pe cel de-al treilea interval
(15-25 m), valorile continuă să crească simțitor, ajungând în zona specifică formațiunilor cu
compactare medie, similară pământurilor necoezive îndesate.
MASW 44
Informațiile geofizice descriu un model cu doua straturi de viteze Vs: I – 160 m/s, II – 190 m/s.
forfecare G.
Pag. 246 / 475

Datele relevă un grad scăzut de consistenta/indesare naturală pentru formațiunile până în 5 m
adâncime. Pe următorul interval (5 – 25 m) valorile modulului de forfecare G cresc, ajungând în zona
specifică formațiunilor cu un grad scăzut-mediu de compactare naturală, similare formațiunilor
necoezive cu îndesare medie-mare.

prafoase, argile prafoase nisipoase, nisipuri argiloase, nisipuri prafoase, nisipuri cu slab liant prafos
si nisipuri cu pietrisuri.
61.57% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la foarte mare»,
Pe aceste probe au fost obtinute valori ale umflarii libere de pana la UL=150%.
argila
prafoasa, nisip prafos,
(denumire si unitate de nisip nisip cu
argila grasa argila argila nisip cu slab
masura) argilos pietris
nisipoasa
12.18- 10.63-
25.24 15.02
Limita inferioara de -
17.54-22.79 13.62-21.22 16.80-20.52 16.97 -
Limita superioara de -
53.33-79.11 41.48-67.57 32.23-48.79 32.30 -
Indice de plasticitate (IP - -
34.48-61.57 26.71-46.34 14.01-28.38 15.33 -
%)
Indice de consistenta ( IC ) 0.80-0.90 0.76-0.97 0.72-0.88 0.79 - -
Densitatea volumetrica -
1.99-2.19 1.98-2.13 1.98-2.16 2.10 -
Pag. 247 / 475

argila
prafoasa, nisip prafos,
(denumire si unitate de nisip nisip cu
argila grasa argila argila nisip cu slab
masura) argilos pietris
nisipoasa
1.57-1.75 1.61-1.79 1.63-1.78 1.75 -
uscata ρd (g/cm3)
Porozitate (n - %) 34.87-41.75 33.20-39.63 33.57-39.18 34.43 - -
Umflare libera (UL) 85-150 60-120 40-80 40 - -
Modulul de deformatie 10438- -
9785-12862 8850-12225 - -
edometric Eoed200-300(kPa) 12300
- - -
liniara E (kPa) 11000* 13500* 14500*
- Unghi de frecare interna 11.97-19.22 12.68-19.13 17.59-21.98 22-24* 25-28* 28-30*
(Ø,grade)
- Coeziunea (c – kPa) 40.92-54.11 37.77-47.39 26.38-32.71 16-18* 0-4* 0*
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn foraje la adâncimi de 4.00-4.50m faţă de nivelul terenului.

tabelul de mai jos.
Adâncimea de Tipul agresivităţii asupra Gradul de corosivitate
Nr. crt. Forajul
prelevare (m) betoanelor şi betoanelor armate asupra metalelor
prezinta agresivitate moderat
1 F1149 4.50 slab coroziva
sulfatica
Pe baza datelor de mai sus, constatam că apa subterana prezinta agresivitate moderat sulfatica
faţă de betoane şi betoane armate. Fata de metale apa subterana este slab corozivă.

Nr. prelevare a
Forajul PH sulfat conform
crt. probelor de conductivitate
(unităţi solubil în Baumann-Gully
pământ (m) (µS/cm)
PH) apă (mg/kg) (ml/kg)
1 F1149 4.50 8.7 415 134.4 0
Pag. 248 / 475

prelevate, s-a stabilit ca mediul inconjurator este cu agresivitate chimica moderata fata de betoane si
betoane armate, clasa de expunere XA2, conform SR EN 206+A1:2017.


(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturile cu umflari si contractii mari Ip>25 si Ul=100-
150%
Recomandari
grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% proctor normal.
165/2012, subcap.II.6.4.
Pag. 249 / 475

5.3.19. Pod pe DJ 103R km 33+755
Autostrada va intersecta, in zona km 33+755 drumul judetean DJ30R, care face legatura dintre
comuna Gageni si comuna Vintileanca. Acest drum este asfaltat, cu santuri inierbate si colmatate, iar
asfaltul se prezinta in stare buna. Terenul din aceasta zona este plan, agricol.

Foto 254. Vedere DJ Foto 255. Teren plan, cultivat

situatie anexat.
Denumire Coordonate Adancim
investigatii e foraj
geotehnice
F 1153 45°00'14.6'' 26°35'16.3'' 25m
F 1154 45°00'12.4'' 26°35'17.2'' 25m
Denumire
Lungime
profil
geofizice
Profil geoelectric
45°00'16.3" 26°35'15.7" 45°00'09.9" 26°35'17.9" 200m
30
MASW 47 390587.4958 625257.8647 390625.8898 625263.5489 40m
MASW 48 390502.0479 625240.9163 390540.2555 625248.6947 40m
F 1153, NH = 5.00m
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila, cafenie cu intercalatii de concretiuni calcaroase,
0.80÷3.00 m
plastic vartoasa
Pag. 250 / 475

 Pamant fin Cl (ClH)/Argila grasa, cafenie cu intercalatii de concretiuni
3.00÷4.40 m
calcaroase, plastic vartoasa
4.40 ÷9.00 m  Pamant fin Cl (ClH)/ Argila, cafeniu galbuie, plastic vartoasa
9.00 ÷11.00 m  Pamant fin Cl (ClM)/ Argila grasa, cafeniu galbuie, plastic vartoasa
11.00 ÷14.50 m  Pamant fin siCl (ClH)/ Argila prafoasa, cafeniu galbuie, plastic vartoasa
14.50 ÷19.00 m  Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cenusiu verzuie, plastic vartoasa
19.00 ÷21.00 m  Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cenusie, plastic vartoasa
21.00 ÷23.00 m  Pamant fin Cl (ClV)/ Argila grasa, cenusie, plastic vartoasa
F 1154, NH = 4.50m
 Pamant fin Cl (ClM)/ Argila, cafenie galbuie, cu concretiuni calcaroase,
1.00÷3.00 m
plastic vartoasa
 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Praf argilos, cafeniu galbui, cu concretiuni
3.00÷5.00 m
calcaroase, plastic vartos
5.00 ÷11.50 m  Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cafeniu galbuie, plastic vartoasa
11.50 ÷13.50 m  Pamant fin Cl (ClM)/ Argila, cafeniu galbuie, plastic vartoasa
13.50 ÷15.00 m  Pamant fin clSi (ClM)/ Argila prafoasa, cafeniu verzuie, plastic vartoasa
15.00 ÷17.00 m  Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cafeniu verzuie, plastic vartoasa
17.00 ÷18.00 m  Pamant fin Cl (ClM)/ Argila, cafeniu verzuie, plastic vartoasa
18.00 ÷18.80 m  Nisip in slab liant argilos, cafeniu verzui, cu indesare medie
18.80 ÷21.00 m  Pamant fin clSi (ClM)/ Argila prafoasa, cenusiu verzuie, plastic vartoasa
poate observa ca, in adancime, exista o alternanta a depozitelor sedimentare predominant coezive.
Doar in forajul F1154 a fost intalnita o lentila de nisip.

Pentru aceasta structura a fost efectuat un profil (profilul 30) de Tomografie de Rezistivitate
Electrica 2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa N – S.
Pag. 251 / 475

Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 4. Adancimea maxima de investigatie a fost de
31.4m.
de mai jos.
Pag. 252 / 475

de variatia compozitiei modale in cadrul acestor formatiuni. Se poate observa o zonare cvasi –
orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila separarea a trei zone: prima extinsa de la suprafata
pana la adancimea de aproximativ 8 - 13m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 8.5
12𝛺𝑚 si o distributie neomogena a acestora, evidentiandu-se un usor contrast lateral. Aceasta variatie
corespunde unei alternante de argile prafoase cu argile nisipoase. Cea de-a doua zona este extinsa de
la adancimea de 8 - 13m pana la adancimea de 22 - 24m, relativ omogena din punct de vedere al
valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in interalul 6 8.5𝛺𝑚. Aceasta variatie corespunde
unei alternante de argile prafoase cu nisipuri argiloase. Se poate remarca prezenta a doua zone de
minim intre XT = 40m si XT = 70m si respectiv XT = 40m si XT = 130m. Valorile minime de
rezistivitate pot fi puse pe seama predominarii fractiei argiloase in cadrul acestor zone.
MASW 47.
Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs:
I – 132 m/s, II – 155 m/s și III – 230 m/s
Pag. 253 / 475

forfecare G.
Datele relevă un grad foarte scăzut de compactare naturală pentru formațiunile până în 5 m adâncime.
Pe următoarele intervale (5 – 10 m) valorile modulului de forfecare G cresc usor, rămânând însă într-
un domeniu caracteristic rocilor cu o compactare scăzută. Începând cu 10 m adâncime, caracteristicile
elastice ale formațiunilor se schimbă semnificativ, trecând în domeniul unei compactări naturale
medii.
MASW 48.
Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 165 m/s și II – 210
m/s.
Pentru stratificatia geofizică identificată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente în
forfecare G.
Pag. 254 / 475
Datele relevă un grad scăzut de compactare naturală pentru formațiunile până în 10 m adâncime. Pe
următoarul interval (10 – 25 m) valorile modulului de forfecare G cresc, ajungând în zona
formațiunilor cu un grad scăzut-mediu de compactare naturală.

Cele doua foraje geotehnice executate, au pus in evidență o alternanță de formatiuni coezive.
Formatiuni necoezive au fost intalnite doar in forajul F1154 sub forma unei lentile de nisip cu slab
liant argilos.
Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile grase, argile, argile prafoase si praf argilos.
pământurilor coezive acestea au valorile indicelui de plasticitate cuprinse in intervalul Ip =
mare». Din punct de vedere al valorilor UL = 40-130% acestea pot fi incadrate in domeniul
pamanturilor cu activitate medie la active, conform NP126/2010.
iar valorile gradului de saturatie Sr = 0.74 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile « umede la practic
pământurile cu compresibilitate medie, conform STAS 1243-88.
(denumire si unitate de masura) argila grasa argila argila prafoasa praf argilos
16.34-21.73 12.0-19.51 15.74-20.94 18.79
(WP - %)
46.84-70.03 46.37-59.06 40.33-52.27 37.61
(WL - %)
Indice de plasticitate (IP - %) 30.49-48.30 27.60-40.96 22.42-33.58 18.82
Indice de consistenta ( IC ) 0.80-0.88 0.80-0.92 0.78-0.92 0.83
1.95-2.06 1.92-2.05 1.93-2.15 1.99
ρn (g/cm3)
1.56-1.68 1.56-1.69 1.53-1.79 1.63
ρd (g/cm3)
Porozitate (n - %) 37.55-42.21 36.88-41.87 32.72-42.58 38.80
Indicele porilor ( e ) 0.60-0.73 0.58-0.72 0.48-0.74 0.63
Gradul de saturare ( Sr ) 0.93-1.0 0.74-1.0 0.86-1.0 0.92
Umflare libera (UL) 90-130 85-110 45-90 40
Pag. 255 / 475

(denumire si unitate de masura) argila grasa argila argila prafoasa praf argilos
10840-12277 11280-12203 11007
- Unghi de frecare interna 12.40-13.74 12.64-13.76
15.30-20.83 19.44
(Ø,grade)
33.63-46.38 23.83
- Coeziunea (c – kPa) 47.59-52.46 41.31-49.37
* Valori asimilate


(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturile cu contractii si umflari mari
Recomandari
Pe baza rezultatelor obtinute in urma cercetarii geotehnice viitoarea constructie poate fi
fundata:
indirect pe piloti considerati flotanti. Lungimea, diametrul, numarul si distanta dintre piloti se vor
stabili de catre proiectant conform normelor nationale si europene tinand seama de incarcarile
Sferturile de con si rampele se vor funda direct in stratul de argila, care eventual va fi
imbunatatit, avand in vedere ca are un UL =85%, ceea ce indica un pamant cu activitate medie.
Pag. 256 / 475

5.3.20. Pod peste canalul Năianca, km 34+369
Autostrada va traversa in dreptul km 34+369 pârâul Năianca printr-un pod cu o singura
deschidere de 30m. Acest pârâu are in aceasta zona aspectul unui canal cu maluri inalte de circa 3.50-
4.00m, cu vegetatie hidrofila inalta. La data efectuarii vizitei in teren acest canal era secat. Pe partea
stanga a pârâului exista un drum local, din pamant, accesibil din comuna Gageni. Terenul prezinta o
usoara inclinare spre canal si are crapaturi la suprafata.
Foto 259 ‐ Foto 260
Foto 261 Foto 262

situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice Latitudine Longitudine
F 1155 45°00'21.16'' 26°35'39.16'' 25m
F 1156 45°00'21.8'' 26°35'41.11'' 25m
Denumire Lungime
MASW 50 390797.3017 625802.466 390828.9132 625781.9095 40m
MASW 51 390805.4467 625836.4865 390837.6332 625814.633 40m
Pag. 257 / 475

F 1155, NH = 4,20m
0.70÷2.80 m  Pamant fin siCl/ Argila, cenusiu - inchisa, plastic consistenta

 Praf argilos, cafeniu cu concretiuni calcaroase si oxizi de mangan, plastic
2.80÷3.70 m
consistent
 Pamant fin Cl/ Argila, cafenie cu concretiuni calcaroase si oxizi de mangan,
3.70 ÷5.00 m
plastic consistenta
 Praf argilos, cafeniu cu concretiuni calcaroase si oxizi de mangan, plastic
5.00 ÷6.40 m
consistent
6.40 ÷7.80 m  Nisip prafos, slab argilos, cafeniu, cu indesare medie
7.80 ÷9.80 m  Pamant fin siCl/ Argila, cafenie cu rare benzi cenusii, plastic consistenta
 Pamant fin Cl/ Argila, cenusiu deschisa, cu carbonat de calciu, plastic
9.80 ÷11.70 m
vartoasa
 Pamant fin siCl/ Argila prafoasa, cafeniu - inchisa, cu carbonat de calciu,
11.70 ÷15.00 m
plastic vartoasa
 Pamant fin sasiCl/ Nisip argilos, cafenie cu benzi cenusii si carbonat de
15.00 ÷16.20 m
calciu, plastic vartos
 Pamant fin siCl/ Argila, cafeniu deschisa cu benzi cenusii si carbonat de
16.20 ÷18.50 m
calciu, plastic consistenta
 Pamant fin siCl/ Argila prafoasa, cenusie, cu rar carbonat de calciu, plastic
18.50 ÷21.00 m
consistenta
 Pamant fin sasiCl/ Praf nisipos argilos, cenusiu, cu rar carbonat de calciu,
21.00 ÷23.50 m
plastic consistent
 Pamant fin siCl/ Argila prafoasa, cafenie cu oxizi de fier, benzi cenusii si
23.50 ÷25.00 m carbonat de calciu, cu rare intercalatii centimetrice de nisip fin prafos, plastic
consistenta
F 1156, NH = 4,70m
0.50÷2.40 m  Argila, slab nisipoasa, cenusiu - negricioasa, plastic vartoasa

 Pamant fin siCl (ClH)/ Argila prafoasa, cafeniu deschisa, cu rare concretiuni,
2.40÷4.00 m
plastic vartoasa
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila, cafeniu deschisa, cu rare concretiuni, plastic
4.00 ÷5.50 m consistenta;
- intre 5.00-6.00m urme de materie organica
Pag. 258 / 475

5.50 ÷7.00 m  Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cafeniu deschisa, plastic consistenta
 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Nisip argilos, cafeniu deschis, plastic vartos;
7.00 ÷9.00 m
- intre 8.00-8.50m cu intercalatii cenusii
 Pamant fin clSi (ClM)/ Praf argilos, cafeniu - inchis, cu concretiuni
9.00 ÷13.50 m calcaroase, plastic consistent;
- de la 12.00m Pamant fin Si (ClM)/Praf argilos, plastic vârtos
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila, cafeniu deschisa cu benzi cenusii cu
13.50 ÷14.50 m
concretiuni calcaroase, plastic consistenta
 Pamant fin saclSi (ClL)/ Praf argilos, cafeniu deschis cu benzi cenusii cu
14.50 ÷15.50 m
concretiuni calcaroase, plastic vartos
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cafeniu deschisa cu benzi cenusii cu
15.50 ÷17.50 m
concretiuni calcaroase, plastic vartoasa
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cenusie cu rar carbonat de calciu, plastic
17.50 ÷19.00 m
vartoasa
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila, cenusie cu rar carbonat de calciu, plastic
19.00 ÷21.00 m
vartoasa
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cenusie cu rar carbonat de calciu,
21.00 ÷23.50 m
plastic vartoasa
 Pamant fin saclSi (ClM)/ Praf nisipos argilos, cafeniu cu benzi cenusii si
23.50 ÷25.00 m
concretiuni calcaroase, plastic vartos
poate observa in plan verical o alternanta a depozitelor sedimentare predominant coezive. In plan
orizontal exista o relativa continuitate a acestora.

Pentru aceasta structura a fost efectuat un profil (profilul 32) de Tomografie de Rezistivitate
Electrica 2D, longitudinal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa SV – NE. Acest
profil este amplasat in zona culeei 2. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 4.
Adancimea maxima de investigatie a fost de 31.9m.
Pag. 259 / 475

de mai jos.

cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila separarea a doua zone: prima extinsa de
intervalul 5 9𝛺𝑚 si o distributie relativ omogena a acestora. Aceasta variatie corespunde unei
alternante de argile nisipoase, praf argilos si argile prafoase. In cadrul acestei zone se remarca un
usor contrast lateral al valorilor de rezistivitate prin conturarea unor zone de minim alungite pe
orizontala intre XL = 25m si XL = 50m, intre XL = 75m si XL = 95m, precum si intre XL = 95m si
XL = 130m. Minimele de rezistivitate pot fi asociate cu predominarea fractiei argiloase in cadrul
acelor elemente depozitionale. Cea de-a doua zona este extinsa de la adancimea de 15 - 23m pana la
Pag. 260 / 475

adancimea de 31.9m, relativ omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, acestea fiind
cuprinse in interalul 7 12𝛺𝑚. Se pot remarca atat alura concava a acestei zonari ce sugereaza
extinderea laterala a unei paleo-vai ingropate colmatate, cat si cresterea graduala a valorilor de
rezistivitate cu adancimea. Aceasta variatie corespunde prezentei unor formatiuni constituite din praf
argilos.
depozitionale pot aparea doar zonal, avand un caracter lentiliform.
(MASW 50 si MASW 52), amplasate transversal pe traseul autostrazii, de o parte si alta a paraului
Naianca pe un teren plan, agricol.
MASW 50
195 m/s.
forfecare G.
Datele relevă un grad scăzut de compactare naturală pentru formațiunile până la 4 m adâncime. Pe
următorul interval se observă o inversiune de viteze seimice Vs, viteza seismică fiind afectată de o
scădere în valoare, fiind urmată și de modulul de forfecare. Acest fenomen se întâmplă atunci când
în cadrul unei formațiuni cu proprietăți elastice relativ constante intervine un nivel acvifer la o
anumită adâncime, separând zona seismica uscată de cea umedă. Pe cel de-al treilea interval (10 – 25
Pag. 261 / 475

m) valorile modulului de forfecare G cresc usor, rămânând însă într-un domeniu caracteristic rocilor
cu o compactare scăzută.
MASW 51
I – 130 m/s, II – 170 m/s și III – 220 m/s0.
Pentru stratificația geofizică calculată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente în
forfecare G.
Datele relevă un grad foarte scăzut de consistenta/indesare naturală pentru formațiunile până în 7 m
adâncime. Pe următorul interval (7 – 17 m) valorile modulului de forfecare G cresc, rămânând însă
într-un domeniu caracteristic rocilor cu o consistenta/indesare scăzută. Pe cel de-al treilea interval
(17-25 m), gradul de compactare crește semnificativ, către domeniul formațiunilor cu o c
consistenta/indesare medie.

Cele doua foraje geotehnice executate, au pus in evidență o alternanță de formatiuni coezive.
Formatiuni slab coezive au fost intalnite doar in forajul F1155 sub forma unui strat, cu grosimea de
1.30m, de nisip prafos care in plan orizontal are o trecere spre nisip argilos interceptat in F1156.
Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile grase, argile, argile prafoase, prafuri
argiloase si prafuri nisipoase argiloase.
mare». Din punct de vedere al valorilor UL = 20-95% acestea pot fi incadrate in domeniul
pamanturilor putin active si cu activitate medie, conform NP126/2010.
Pag. 262 / 475

iar valorile gradului de saturatie Sr = 0.79 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile « umede la practic
Parametrul geotehnic praf argilos,
argila grasa,
(denumire si unitate de masura) argila prafoasa praf nisipos nisip argilos
argila
argilos
Umiditate naturala (w - %) 23.05-32.97 19.21-26.51 17.61-24-41 20.54-21.24
15.94-23.09 15.48-19.50 15.10-19.83 16.87-17.10
43.07-62.39 40.74-57.66. 30.70-42.42 34.37-35.02
3 1.93-2.05 1.96-2.10 1.90-2.12 2.02-2.10
naturala ρn (g/cm )
1.45-1.65 1.55-1.71 1.56-1.75 1.67-1.74
ρd (g/cm3)
Porozitate (n - %) 38.52-45.58 35.96-42.10 34.07-41.63 34.24-37.42
Umflare libera (UL) 65-95 40-85 25-40 20
6042-8651 9091-10152 6826-10277 8889
- Unghi de frecare interna 9.69-15.75 17.15-19.28 17.69-20.14 23.83
(Ø,grade)
- Coeziunea (c – kPa) 34-48.36 37.90-42.67 15.67-17.55 19.16
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn foraje la adâncimi de 4.20-4.70m faţă de nivelul terenului,
iar dupa terminarea forajului aceasta s-a stabilizat la adancimi de 2.60m respectiv 3.20m.

Pag. 263 / 475

(m) metalelor
1 F1155 3.00 prezintă agresivitate slab sulfatica Nu e corozivă
Pe baza datelor de mai sus, constatam că apa subterana interceptata ȋn F1155 prezinta
agresivitate slab sulfatica faţă de betoane şi betoane armate şi nu este corozivă faţă de metale.

Forajul
crt. probelor de PH conductivitate solubil în Baumann-
pământ (m) (unităţi PH) (µS/cm) apă Gully
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1155 3.00 8.0 772 268.32 0

prelevate, s-a stabilit ca mediul inconjurator este cu agresivitate chimica moderata, clasa de expunere
XA2, fata de betoane si betoane armate.

1 Conditii de teren terenuri medii 3 puncte

TOTAL : 14 puncte
vedere al relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic “moderat.
Pag. 264 / 475

Recomandari
argila va fi inlocuita pe un metru adancime (deoarece atat indicele de consistenta cat si modulul de
deformatie edometrica au valori reduse), cu un pamant corespunzator, bine compactat in straturi de
30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal.
165/2012, subcap.II.6.4.
Pag. 265 / 475

In zona km 35+700 traseul autostrazii traverseaza o zona cu teren plan, usor depresionara.
Aceasta zona pare a fi inundabila, deoarece au fost observate canale si mici diguri de pamant. Terenul
nu este cultivat, acesta fiind acoperit de pasune. La nivelul terenului au fost observate, la data
efectuarii observatiilor de teren, zone cu crapaturi cu deschidere de 5-30cm.
Foto 264. Teren plan Foto 265. Teren plan
Foto 266. Canal si dig in zona laterala a Foto 267. Crapaturi la nivelul terenului
amplasamentului

situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
F 1159 45°00'44.07'' 26°36'30.59'' 20m
F 1160 45°00'42.31'' 26°36'32.69'' 25m
Fc 1567 45°00'39.76'' 26°36'35.67'' 25m
Fc 1568 45°00'47.24'' 26°36'26.97'' 20m
Denumire Lungime
Pag. 266 / 475

investigatii foraj
geotehnice
MASW 54 391520.3219 626894.4412 391555.5029 626878.2133 40m
MASW 55 391481.7586 626948.8248 391514.2507 626927.7916 40m

F 1159, NH = 3.20m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, plastic vârtoasa cu plasticitate mare,
0.40÷3.00 m
cafeniu - inchisa cu resturi vegetale
 Nisip prafos, slab argilos, cafeniu, cu benzi cenusii si oxizi de fier si
3.00÷6.00 m
intercalatii de praf argilos nisipos, plastic consistent
 Argila prafoasa, cafenie cu benzi cenusii cu concretiuni carbonatice, plastic
6.00 ÷6.50 m
consistenta
 Pamant fin clSa / Nisip prafos, cafeniu, granulozitate neuniformă, cu indesare
6.50 ÷9.70 m medie
- de la 7.0m cenusiu
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie, plastic consistenta cu
9.70 ÷12.20 m plasticitate mijlocie;
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate
12.20÷15.40 m
15.40 ÷17.40 m  Nisip slab prafos cu pietris mic in baza, cafeniu, indesat
 Pamant fin Cl (ClV) / Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
17.40 ÷22.40 m mare, cu concretiuni carbonatice si oxizi de fier, cu intercalatii de nisip prafos
cenusiu cu benzi cafenii si oxizi de fier
 Pamant fin saclSi (ClM)/ Praf argilos, cenusiu, plastic consistent cu
22.40 ÷25.00 m
plasticitate mijlocie, granulozitate uniformă, cu intercalatii de nisip prafos
F 1160, NH = 3.80m
 Pamant fin clSa (ClL)/ Nisip argilos, cenusiu - negricios, cu resturi vegetale,
0.40÷1.70 m
plastic vartos
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila, cafeniu cu benzi cenusii si oxizi de fier, plastic
1.70÷4.00 m
vartoasa
 Pamant fin clSi (ClM)/ Argila prafoasa, cafenie cu benzi cenusii si oxizi de
4.00 ÷9.50 m
fier, plastic consistenta;
Pag. 267 / 475

- de la 6.40m cenusie, cu oxizi de mangan si materie organica, plastic
consistenta;
- de la 7.40m Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, plastic vârtoasa
9.50 ÷10.00 m  Praf argilos, cafeniu inchis cu concretiuni carbonatice
 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Nisip argilos, cu oxizi de fier si benzi nisipoase,
10.00 ÷12.20 m
plastic vartos
 Pamant fin Cl (ClV)/ Argila grasa, cafenie, cu benzi cenusii, plastic
12.20÷15.00 m
consistenta
 Pamant grosier Sa cu rar pietris/ Nisip cu rar pietris si slab liant prafos,
15.00 ÷18.00 m
cafeniu, indesat
18.00 ÷20.70 m  Pamant fin saclSi (ClM)/ Nisip argilos, cafeniu, plastic vartos
20.70 ÷21.10 m  Pamant fin Cl (ClH)/Argila grasa cafenie cu benzi cenusii, plastic vartoasa
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cenusie, cu rar carbonat de calciu, cu
21.10 ÷24.00 m
benzi nisipoase, plastic vartoasa
24.00 ÷25.00 m  Nisip prafos argilos, cenusiu, foarte indesat
Fc 1567, NH = 3.90m
0.40÷2.00 m  Argila prafoasa, slab nisipoasa, cafenie
 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Nisip argilos, cafeniu, cu benzi cenusii si oxizi de
2.00÷4.20 m
fier, plastic consistent
4.20 ÷5.20 m  Nisip prafos, slab argilos, cenusiu, cu benzi cafenii, cu indesare medie
 Pamant fin siCl (ClH)/Argila, cenusie cu carbonati si oxizi de fier, plastic
5.20 ÷7.50 m
vartoasa
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, cafenie, cu benzi cenusii si oxizi de
7.50 ÷8.00 m
Fe, plastic vartoasa
 Pamant fin saclSi (ClM)/Praf nisipos argilos, cenusiu cu benzi cafenii de
8.00÷9.20 m
oxizi de fier, plastic vartos
 Nisip prafos, slab argilos,cafeniu , cu benzi cenusii si oxizi de fier, cu
9.20 ÷11.80 m
indesare medie
11.80 ÷12.50 m  Pamant fin siCl (ClH)/ Argila, cenusie, plastic vartoasa
 Argila prafoasa, cafenie cu benzi cenusii si carbonat de calciu, plastic
12.50 ÷14.00 m
consistenta
 Pamant fin siSa cu foarte rar pietris/ Nisip prafos cu foarte rar pietris,
14.00 ÷19.00 m cafeniu, cu benzi cenusii, cu indesare medie, pe alocuri si rare zone
argiloase
19.00 ÷19.40 m  Argila prafoasa nisipoasa, cenusie cu benzi cafenii
 Nisip prafos, slab argilos, cenusiu, cu benzi cafenii pe alocuri si oxizi de fier,
19.40 ÷20.00 m
indesat
Pag. 268 / 475

Fc 1568, NH = 3.30m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cu plasticitate mare, plastic vartoasa,
cafenie negricioasa;
0.40÷3.80 m - de la 1.0m cafenie;
- de la 1.30m cenusie, plastic consistenta;
- de la 1.80m cafenie, cu intercalatii de nisip
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cenusiu, cu oxizi
3.80÷5.50 m
de fier, cu indesare medie.
5.50 ÷5.80 m  Argila nisipoasa, cenusie, plastic consistenta
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris / Nisip cu foarte rar pietris si foarte
5.80 ÷6.90 m
slab liant prafos, granulozitate uniforma, cafeniu
 Pamant fin saCl (ClM)/ Argila nisipoasa, plastic consistenta cu plasticitate
5.80 ÷7.70 m
mare, cafenie, cu concretiuni calcaroase si oxizi de fier
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, plastic consistenta cu plasticitate
7.70 ÷14.70 m mare, cafenie cu intercalatii cenusii, cu concretiuni calcaroase si oxizi de fier,
cu zone nisipoase
 Pamant grosier Sa /Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate foarte
14.70÷17.20 m
uniforma, cafeniu, indesat
17.20 ÷17.60 m  Argila prafoasa, plastic consistenta, cu oxizi de fier
17.60 ÷17.90 m
granulozitate foarte uniforma, cenusiu
 Pamant fin saclSi (ClL) / Nisip argilos, plastic vârtos cu plasticitate mijlocie,
17.90 ÷19.30 m
cenusiu cu benzi cafenii si oxizi de fier
19.30 ÷20.00 m  Argila prafoasa, plastic consistenta cu benzi cafenii si oxizi de fier
In locatia situata la km 35 + 700 a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate

Electrica 2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NV – SE..
Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 4. Adancimea maxima de investigatie a fost de
30.6m. Masuratorile au fost efectuate pe un teren plan.
Pag. 269 / 475

Pag. 270 / 475

cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila separarea a doua zone: prima extinsa de
intervalul 5 9𝛺𝑚 si o distributie relativ omogena a acestora. Aceasta variatie corespunde unei
alternante de argile prafoase si nisip prafos. In cadrul acestei zone se remarca tendinta de efilare intre
XT = 5m si XT = 55m. Minimele de rezistivitate pot fi asociate cu predominarea fractiei argiloase in
cadrul acelor elemente depozitionale. Cea de-a doua zona este extinsa de la adancimea de 6 – 18m
pana la adancimea de 30.6m, avand valori de rezistivitate cuprinse in interalul 9 18𝛺𝑚. Se poate
remarca cresterea graduala a valorilor de rezistivitate cu adancimea. Cresterea valorilor de
rezistivitate poate fi asimilata predominarii fractiei arenitice in cadrul acestei zone.

pe planul de situatie anexat prezentului studiu geotehnic. Zona investigată se află în pe un teren plan
pasune.
MASW 54
I – 120 m/s, II – 170 m/s și III – 225 m/s.
Pag. 271 / 475

forfecare G.
Datele relevă un grad foarte scăzut de compactare naturală pentru formațiunile până în 3 m adâncime.
Pe următorul interval, valorile cresc semnificativ, rămânând însă în domeniul formațiunilor cu o
compactare naturală scăzută. Pe ultimul interval (12-25 m), valorile modulului de forfecare G
continuă să crească simțitor, ajungând în domeniul formațiunilor cu o compactare medie, similară cu
formațiunile necoezive îndesate.
MASW 55
Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 160 m/s și II – 230 m/s.
Pentru stratificatia geofizică identificată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente în
forfecare G.
Pag. 272 / 475

Datele relevă un grad scăzut de compactare naturală pentru formațiunile până în 15 m adâncime.
Ulterior, valorile modulului de forfecare G cresc semnificativ, formațiunile având un grad mediu de
compactare naturală.

Forajele geotehnice executate au pus in evidență o alternanță de formatiuni coezive si
necoezive. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile grase, argile, argile prafoase, argile
nisipoase, nisipuri argiloase, iar cele necoezive sunt reprezentate de: nisipuri prafoase, nisipuri cu
slab liant prafos, nisipuri cu pietrisuri si pietrisuri cu nisip.
mare». Din punct de vedere al valorilor indicelui de umflare libera (UL), acestea variaza intre 40-
130% ceea ce incadreaza aceste pamanturi coezive in domeniul pamanturilor cu activitate medie
active, conform NP126/2010.
iar valorile gradului de saturatie Sr = 0.87 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile « foarte umede la
Parametrul geotehnic argila praf nisip cu nisip cu rar
(denumire si unitate de argila grasa, prafoasa, argilos, nisip slab liant pietris,
masura) argila argila praf nisipos argilos prafos, nisip cu
nisipoasa argilos nisip prafos pietris
23.28- 19.04- 20.56- 17.64-
Umiditate naturala (w - %) 20.85-42.03 19.37-28.19
24.82 22.59 24.14 23.44
Limita inferioara de 16.04- 15.22- - -
15.99-29.32 13.51-21.25
plasticitate (WP - %) 17.31 18.29
Limita superioara de 35.05- 29.33- - -
53.10 35.27-48.98
plasticitate (WL - %) 42.72 36.92
Indice de plasticitate (IP - 19.01- 11.80- - -
36.68-60.25 18.46-33.99
%) 25.40 20.84
Indice de consistenta (IC) 0.70-0.87 0.64-0.87 0.53-0.76 0.73-0.80 - -
Densitatea volumetrica 1.98 -
1.94-2.05 1.94-2.05 2.01 2.00-2.02
Densitatea volumetrica 1.64 -
1.43-1.64 1.55-1.71 1.63 1.63-1.69
uscata ρd (g/cm3)
Pag. 273 / 475

Parametrul geotehnic argila praf nisip cu nisip cu rar
(denumire si unitate de argila grasa, prafoasa, argilos, nisip slab liant pietris,
masura) argila argila praf nisipos argilos prafos, nisip cu
nisipoasa argilos nisip prafos pietris
36.61- 37.88 -
Porozitate (n - %) 39.03-47.01 35.87-41.84 38.75
38.49
Indicele porilor ( e ) 0.64-0.88 0.56-0.71 0.63 0.57-0.62 0.61 -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.95-1.0 0.87-1.0 0.98 0.88-0.96 0.89 -
Umflare libera (UL) 90-130 60-80 40 10-30 - -
Modulul de deformatie 10695 -
7994-10106 7018-10610 6897 9877
Modulul de deformatie - 10500-
- - - -
liniara E(kPa) 12000*
- Unghi de frecare interna 22.89
10.07-15.82 13.19-19.91 20.18 21.55
(Ø,grade) 7.46
30.17-64.69 25.51-38.20 12.53 10.84
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn foraje la adâncimi de 3.20-3.90m faţă de nivelul terenului
si s-a stabilizat la adancimi de 1.70m respectiv 2.00m.
In ceea ce priveste agresivitatea apei subterane, aceasta a fost determinata in forajul executat
in axul viitoarei autostrazi, pentru un podet, Fp1593 aflat in imediata apropiere a podului (plansa
nr.1). Conform rezultatelor obtinute din aceste analize apa subterana prezinta agresivitate moderat
sulfatica fata de betoane si betoane armate si nu e coroziva fata de metale. Pe baza rezultatelor s-a
stabilit ca mediul inconjurator prezinta agresivitate chimica moderata, clasa de expunere XA2,
conform SR EN 206+A1 :2017.

1 Conditii de teren Terenuri bune/dificile(*) 2/6 puncte

(*) au fost incadrate la terenuri dificile argilele grase cu UL>100
Pag. 274 / 475

Recomandari
Sferturile de con si rampele se pot funda direct in stratul de argila prafoasa/ nisip argilos, insa
acesta trebuie imbunatatit deoarece are consistente reduse si compresibilitate mare. De asemenea vor
fi necesare si epuismente.
De asemenea se va avea in vedere realizarea unor sisteme de preluare a apelor avand in vedere
ca zona este usor depresionara, favorabila aparitiei baltirilor.
165/2012, subcap.II.6.4.
Pag. 275 / 475

5.3.22. Pod peste pârâul Pietroasa, km 37+185
Autostrada va traversa in zona km 37+185 pârâul Pietroasa, printr-un pod ce are o singura
deschidere si o lungime de 395m.
Pârâul Pietroasa are malurile cu inaltimea de cca.2.50m si latimea de cca.9.00m, fiind
inierbate cu vegetatie inalta specifica zonelor hidrofile. In momentul efectuarii observatiilor de teren,
pârâul era secat. Terenul adiacent pârâului este plan si cultivat, favorizand pe alocuri stagnarea apelor
pluviale si formarea de zone cu balti.

Foto 271. Vedere DJ203 Foto 272. Vedere DJ203
Foto 273 ‐ teren adiacent Foto 274. Vedere DJ
Pentru cercetarea geotehnica a terenului de fundare au fost executate doua foraje geotehnice,
un profil geoelectric si doua profile seismice (MASW).
situatie anexat.
F 1161 45°01'10.8'' 26°37'26.4'' 25m
F 1162 45°01'12.6'' 26°37'28.2'' 25m
geofizice profil
MASW 56 392488.1064 628094.6307 392520.2537 628073.4838 40m
MASW 57 392497.7286 628107.6953 392529.9856 628085.3544 40m
Din foraje s-au prelevat seturi de probe netulburate in tuburi Shelby si probe tulburate.
Pag. 276 / 475

F 1161, NH = 4.00m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
cafenie - negricioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa
0.40÷7.50 m - de la 1.50 m cafeniu galbuie
- de la 4.0m cu foarte rar pietris
- de la 4.50 m plastic consistenta, cu plasticitate mijlocie
 Pamant fin saclSi (ClL)/Nisip argilos, cenusiu, plastic vartos cu plasticitate
7.50÷8.50 m
mijlocie
 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate
mare, cenusie, in alternanta cu lentile de nisip argilos
8.50÷13.50 m - de la 11.00 m cafenie galbuie
- de la 12.00 m Pamant fin siCl (ClL)/argila prafoasa, plastic consistenta cu
plasticitate mijlocie, cafenie cenusie
 Pamant fin clSi (ClL) / Praf argilos, plastic consistent cu plasticitate mijlocie,
13.50÷15.00 m
granulozitate uniforma, cenusiu
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu, saturat,
15.00÷18.00 m
indesat
 Pamant fin sasiCl cu foarte rar pietris (ClL-SiL) /Nisip argilos cu foarte rar
18.00÷20.00 m
pietris, plastic vartos cu plasticitate redus, cenusiu
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
20.00÷21.00 m
cafenie - cenusie
 Pamant fin saclSi/Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu - cenusiu,
21.00÷22.50 m
saturat, indesat
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
22.50÷25.00 m
cenusie.
F 1162, NH = 4.50m
 Argila prafoasa, cenusie, plastic vartoasa;
0.40÷16.50 m
- de la 14.00m plastic consistenta
16.50÷18.00 m  Nisip prafos, cenusiu, saturat, indesat
18.00 ÷20.50 m  Praf argilos, cenusiu, tare

 Praf nisipos, cafeniu cu lentile verzui, saturat, indesat;
20.50 ÷23.00 m
- de la 21.50 m cafeniu galbui
23.00 ÷25.00 m  Nisip prafos, cafeniu, saturat, indesat
Pag. 277 / 475

Electrica 2D, longitudinal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa SV – NE..
de mai jos.
Pag. 278 / 475

Sectiunea de rezistivitate reala (fig.2) releva valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 3

18𝛺𝑚. Prin corelarea cu datele obtinute din forajele geotehnice s-a putut aprecia faptul ca aceste valori
de rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase. Se poate observa o zonare
cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate si cresterea graduala a acestora cu adancimea, fapt ce
sugereaza o granoclasare normala in cadrul acestor formatiuni. Pana la adancimea de aproximativ 16.5m
valorile de rezistivitate pot fi asociate cu prezenta unor formatiuni argiloase prafoase in alternanta cu
argile nsipoase. De la adancimea de 16.5m pana la adancimea de 31.9m valorile de rezistivitate
corespund unei alternante de nisipuri argiloase saturate si argile nisipoase.
Pentru aceasta structura au fost efectuate si doua profile seimice (MASW 56 si 57), amplasate
de o parte si alta a pârâului. Terenul este plan, pasune.
MASW 56
Informatiile geofizice descriu un model cu doua straturi de viteze Vs: I – 110 m/s si II – 180 m/s.
Pag. 279 / 475

Cu ajutorul vitezelor Vs si densitatilor in stare naturala au fost calculate valori ale modulului de
forfecare G.
I: Adancime=0-8.5 m, Vs=110 m/s, ρ=2145 kg/m3 => G=26 MPa
II: Adancime=8.5-25 m, Vs=180 m/s, ρ=2097 kg/m3 => G=68 MPa
Datele releva un grad foarte scazut de compactare naturala pentru formatiunile pana in 8.5 m
adancime. Pe urmatoarele intervale (8.5 – 25 m) valorile modulului de forfecare G cresc.
MASW 57
Informatiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs:
I – 125 m/s, II – 170 m/s si III – 220 m/s.
forfecare G.
I: Adancime = 0 - 4 m, Vs=125 m/s, ρ=2100 kg/m3 => G=33 MPa
II: Adancime= 4 - 10 m, Vs=170 m/s, ρ=2100 kg/m3 => G=61 MPa
III: Adancime= 10 - 25 m, Vs=220 m/s, ρ=2200 kg/m3 => G=106 MPa
Pag. 280 / 475
adancime. Pe urmatorul interval, 4 – 10 m, modulul de forfecare creste, evidentiind formatiuni cu un
grad scazut de compactare. Pe ultimul interval, 10 – 25 m, valorile modulului de forfecare continua
cu o crestere accentuata, sugerand prezenta unor formatiuni necoezive indesate.

Forajele geotehnice executate au pus in evidenta preponderenta pamanturilor coezive si
necoezive. In plan vertical o alternanta a acestor formatiuni coezive si necoezive. In plan orizontal se
pot observa indintari si efilari ale stratelor, specifice depunerilor fluviatile.
Formatiunile coezive predominante sunt argila, argila grasa, argilele prafoase, prafurile
nisipoase, prafurile argiloase si nisipurile argiloase. Intr-o pondere redusa sunt pamanturile necoezive
care sunt reprezentate doar de nisipuri prafoase.
6.42÷43.1% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate redusa la plasticitate
foarte mare », conform STAS 1243/88, iar conform conform NP126/2010 acestea se incadreaza in
domeniul pamanturilor putin "putin active la foarte active".
Din punctul de vedere al starii de consistenta, Ic = 0.57 ÷1.00 pamanturile coezive se
Valorile porozitatii, pentru pamanturile coezive, se inscriu in domeniul n = 33.23 ÷ 40 %, iar
valorile gradului de saturare Sr = 0.88 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile «umede la practic
pamanturile cu compresibilitate foarte mare la medie, conform STAS 1243-88.
Caracteristicile parametrilor de forfecare, au fost determinate in laborator, pentru probele coezive, in
cuprinse intre c=21- 43.02kPa iar ale unghiului de frecare = 8-23.0o.
Parametrul geotehnic argila, argila argila Praf nisipos,
grasa prafoasa praf argilos Nisip argilos Nisip prafos
(denumire si unitate de masura)
19.89- 21.02-23.23
Umiditate naturala (w - %) 22.9-26 22.41 17.3-22.58
25.16
Limita inferioara de 16.42- -
16.2-19.30 15.70-19.6 17-20.58
Limita superioara de 34.26- -
43-59.30 31.51-38.5 23.42-33.22
16.54- -
Indice de plasticitate (IP - %) 26.6-43.1 15.82-19 6.42-12.64
28.63
Indice de consistenta (IC) 0.8 0.69-0.94 0.57-1.0 0.84-0.95 -
19.7-2.17 1.96-2.16 2.04 -
1.59-1.73 1.61-1.78 1.68 -
uscata ρd (g/cm3)
Pag. 281 / 475

Parametrul geotehnic argila, argila argila Praf nisipos,
grasa prafoasa praf argilos Nisip argilos Nisip prafos
33.23- -
Porozitate (n - %) 36.17-40 36.4 -
39.59
Umflare libera (UL, %) - 65 - - -
4449-11038 6525 - -
Modul de deformatie liniara 10000-
- - - 8000-10000*
E (kPa) 12000*
16.32-
- Unghi de frecare interna 8-21 20.20 23 20-23* 27-30*
(Ø,grade)
- Coeziunea (c – kPa) 43.02-61 26.08- 21 5-12* 0-2*
38.21
* Valori asimilate

Apa subterana a fost identificata ȋn foraje la adancimi de 4.0m – 4.50 fata de nivelul terenului
.Agresivitatea apei subterane

Adancimea de Gradul de
Nr. Tipul agresivitatii asupra
crt. betoanelor si betoanelor armate
(m) metalelor
1 F1162 4.50 prezinta agresivitate slab sulfatica nu e coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam ca apa subterana interceptata ȋn F1162 prezinta
agresivitate slab sulfatica fata de betoane si betoane armate si nu este coroziva fata de metale.

detaliat in raportul de ȋncercare anexat si sintetic in tabelul de mai jos.
Adancimea de Tipul agresivitatii asupra betoanelor Gradul de
prelevare a si betoanelor armate aciditate
Nr. probelor de sulfat conform
Forajul PH conductivitate
crt. pamant solubil in Baumann-Gully
(unitati
(µS/cm) apa
PH) (ml/kg)
(m) (mg/kg)
1 F1162 4.50 9.3 486 52.48 0
Pag. 282 / 475

Clasa de expunere la atacul chimic al mediului ȋnconjurator

prelevate, s-a stabilit ca mediul inconjurator prezinta agresivitate chimica slaba fata de betoane si

constructii” incadrarea lucrarii in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor factori de definire
a riscului geotehnic, astfel:
TOTAL : 14 puncte
Pe baza sumei acestor factori (14 puncte) lucrarea poate fi incadrata, din punctul de vedere al
relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic “moderat.
Recomandari
fundata
Sferturile de con si rampele se vor funda direct insa avand in vedere prezenta la partea
superioara a terenului a argilei cu Ip = 26.6, acest teren se va imbunatatit pe primul metru, se va
compacta in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor
normal.
Pag. 283 / 475

5.3.23. Pod peste pârâul Sarata, km 38+309
Autostrada in zona km 38+309 va traversa pârâul Sarata, printr-un pod. Paraul are malurile
cu inaltimea de cca. 2.00m. Malurile sunt inierbate, cu vegetatie inalta, hidrofila. Terenul, in zona
este plan, pe alocuri favorizand stagnarea apelor pluviale astfel formandu-se zone de baltire cu
vegetatie specifica. De asemenea au fost observate si crapaturi in teren, specific zonelor cu pamanturi
contractile.

Foto 278. Foto 279.
Foto 280. Foto 281.
Pentru cercetarea geotehnica a terenului de fundare au fost executate trei foraje geotehnice,
doua profile geoelectric si doua profile seismice (MASW). Coordonatele acestora se regasesc in
tabelul de mai jos, ele fiind pozitionate si pe planul de situatie anexat.
Denumire investigatii Coordonate Adancim

geotehnice Latitudine Longitudine e foraj
F 1163 45°01'31'' 26°38'09'' 30m
F 1164 45°01'32.3'' 26°38'11.3'' 30m
F 1165 45°01'33.8'' 26°38'15.8'' 30m
geofizice profil
MASW 60 393059.524 629076.5258 393092.8548 629056.4215 40m
MASW 61 393127.4729 629170.9896 393160.4315 629151.2793 40m
Pag. 284 / 475

F 1163, NH = 4.60m
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cafeniu galbuie, plastic vartoasa cu
0.40÷5.00 m concretiuni calcaroase;
- de la 1.50 m cu intercalatii ruginii si cenusii
 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Argila nisipoasa, cafeniu galbuie, cu intercalatii
5.00÷7.50 m
ruginii si cenusii, plastic vartoasa
 Pamant fin clSi (ClL)/ Praf argilos, cafeniu, plastic consistent;
7.50÷9.50 m
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cenusie cu intercalatiii ruginii,
9.50÷13.00 m
plastic vartoasa
13.00÷15.00 m  Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cafeniu galbuie plastic vartoasa
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cenusie, plastic vartoasa;
15.00÷24.00 m
- de la 19.00m cu lentile de nisip
 Pamant grosier Sa cu rar pietris/ Nisip cu rar pietris si foarte slab liant prafos,
24.00÷30.00 m
cafeniu cenusiu, saturat, indesat
F 1164, NH = 3.50m
 Pamant fin Cl (ClV)/ Argila grasa, cafenie, plastic vartoasa cu plasticitate
0.40÷4.00 m foarte mare;
- de la 2.00 m cafenie- galbuie cu intercalatii ruginii si cenusii;
 Pamant fin clSa / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu galbui cu
4.00÷7.00 m
intercalatii ruginii si cenusii, saturat, indesare medie
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cafenie-
7.00÷10.00 m
cenusie cu intercalatii ruginii
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare,
10.00÷14.00 m cafenie- cenusie cu intercalatii ruginii;
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
14.00÷20.00 m
cafenie-cenusie cu intercalatii ruginii
20.00÷22.00 m
cafenie-cenusie cu intercalatii ruginii;
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cafenie-
22.00÷24.00 m
cenusie cu intercalatii ruginii, cu lentile de nisip
24.00÷26.00 m
cafenie-cenusie, cu lentile de nisip
 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mare,
26.00÷27.00 m
cafeniu-cenusiu
 Pamant grosier Sa/Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate foarte
uniforma, cenusiu, saturat, indesat;
27.00÷30.00 m
- de la 29m Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris/Nisip cu foarte rar pietris
si foarte slab liant prafos, granulozitate foarte uniforma
Pag. 285 / 475

F 1165, NH = 5.50m
 Pamant fin siCl (ClV)/ Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte
0.40÷4.50 m
mare, cafenie; de la 2.00 m cafenie galbuie cu intercalatii ruginii
 Pamant fin sasiCl (ClM)/Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mare,
4.50÷6.00 m
cafeniu galbui,
 Pamant fin Cl (ClV) / Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte
6.00÷8.00 m
mare, cafenie- galbuie cu intercalatii ruginii, cu lentile de nisip
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare,
8.00÷10.00 m
cafenie- galbuie
 Pamant fin Cl (ClV)/Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare,
10.00÷13.00 m
cafenie- galbuie
 Pamant fin siCl (ClM) /Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate
13.00÷16.00 m
mare,cafenie- galbuie cu intercalatii ruginii si cenusii
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare,
16.00÷23.00 m
cenusie
23.00÷25.00 m
cenusie
 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
25.00÷27.00 m
cenusiu
27.00÷29.00 m  Pamant fin siCl (ClM)/ Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cenusie
29.00÷30.00 m
cenusie

Pentru aceasta structura au fost efectuate profilele 38 si 39 de Tomografie de Rezistivitate
Electrica 2D, longitudinal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa SV – NE.
Profil 38
Pag. 286 / 475

de mai jos.

rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase. Se poate observa o zonare cvasi
– orizontala a valorilor de rezistivitate fiind posibila separarea a doua zone: prima extinsa de la suprafata
pana la adancimea de aproximativ 19m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 2 5𝛺𝑚 si
o distributie relativ omogena a acestora. Aceasta variatie corespunde unei alternante de argile prafoase
nisipoase, nisipuri argiloase saturate si argile nisipoase. Minimele de rezistivitate pot fi asociate cu
predominarea fractiei argiloase in cadrul acelor elemente depozitionale. Cea de-a doua zona este extinsa
de la adancimea de 19m pana la adancimea de 31.9m, avand valori de rezistivitate cuprinse in interalul
5 20𝛺𝑚. Se poate remarca cresterea graduala a valorilor de rezistivitate cu adancimea. Aceasta
Pag. 287 / 475

variatie corespunde unei alternante de argile nisipoase si nisipuri argiloase saturate. Cresterea valorilor
de rezistivitate poate fi asimilata predominarii fractiei nisipoase in cadrul acestei zone.
Profil 39
Figura 165 Sectiunile de rezistivitate aparenta masurata (sus), cea de rezistivitate aparenta calculata (mijloc) si sectiunea
de rezistivitate reala (jos).
de mai jos.

cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate fiind posibila separarea a doua zone: prima extinsa de la
suprafata pana la adancimea de aproximativ 12m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul
2 6𝛺𝑚 si o distributie relativ omogena a acestora. Aceasta variatie corespunde unor argile
nisipoase. Minimele de rezistivitate pot fi asociate cu predominarea fractiei argiloase. Cea de-a doua
Pag. 288 / 475
zona este extinsa de la adancimea de 12m pana la adancimea de 31.9m, avand valori de rezistivitate
cuprinse in interalul 6 15𝛺𝑚. Pe intreaga sectiune se poate remarca cresterea graduala a valorilor
de rezistivitate cu adancimea. Valorile de rezistivitate mai ridicate pot fi corelate cu prezenta unor
formatiuni in cadrul carora predomina fractia nisipoasa.
Pentru aceasta structura au fost efectuate si doua profile seimice (MASW 60 si MASW 61),
amplasate transversal pe directia autostrazii, de o parte si alta a pârâului, pe un teren plan, agricol.
Foto 284 ‐ amplasament MASW
MASW 60
forfecare G.
Pag. 289 / 475

adancime. Incepand cu 7.5 m valorile modulului de forfecare G cresc usor, ramanand insa intr-un
domeniu caracteristic formatiunilor cu o compactare scazuta.
MASW 61
Informatiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 166 m/s, II – 280 m/s si III –
416 m/s.
forfecare G.
Datele releva un grad scazut de compactare naturala pentru formatiunile pana in 4 m

adancime. Pe urmatorul interval (4 – 10 m) valorile modulului de forfecare G cresc foarte mult,
evidentiind formatiuni cu o compactare naturala ridicata. Incepand cu 10 m, valorile modulului de
forfecare cresc semnificativ, evidentiind formatiuni cu o compactare naturala foarte ridicata.

Forajele geotehnice executate au pus in evidenta preponderenta pamanturilor coezive. In plan
orizontal se pot observa indintari si efilari ale stratelor, specifice depunerilor fluviatile.
Formatiunile coezive predominante sunt argilele grase, argilele, argilele prafoase, prafurile
argiloase si nisipurile argiloase. Intr-o pondere redusa sunt pamanturile necoezive care sunt
reprezentate de nisipuri cu foarte slab liant prafos si nisipuri cu rar pietris si foarte slab liant prafos.
23.90÷62.89% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mare la plasticitate
foarte mare », conform STAS 1243/88. Din punct de vedere al valorilor umflarii libere (UL), acestea
Pag. 290 / 475

variaza intre 170-220% ceea ce incadreaza aceste pamanturi coezive in domeniul pamanturilor
"foarte active", conform NP126/2010.
Din punctul de vedere al starii de consistenta, Ic = 0.80 ÷0.92 pamanturile coezive se
incadreaza in categoria pamanturilor plastic vartoase.
Valorile porozitatii, pentru pamanturile coezive, se inscriu in domeniul n = 34.08 ÷ 45.66 iar
valorile gradului de saturare Sr = 0.77 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile «umede la practic
pamanturile cu compresibilitate medie, conform STAS 1243-88.
cuprinse intre c=39.71-56.90kPa iar ale unghiului de frecare = 12.53-16.99o.
nisip prafos,
argila nisip cu rar
Parametrul geotehnic argila, argila prafoasa, argila
grasa nisipoasa nisip argilos pietris si
praf argilos foarte slab
liant prafos
18.42-
Umiditate naturala (w - %) 20.64-33.38 19.88 15.77-20.31 14.63-21.18
23.85
17.04-25.74 16.62 13.19-16.74 -
42.52-80.63 37.47 36.07-43.89 -
15.43-
Indice de plasticitate (IP - %) 23.90-62.89 20.85 19.86-30.70 -
30.40
Indice de consistenta (IC) 0.80-0.92 0.56-0.87 0.84 0.82-0.91 -
1.85-2.13 1.83-2.15 2.06 1.94-2.09 -
3 1.47-1.76 1.50-1.82 1.72 1.67-1.76 -
uscata ρd (g/cm )
31.99-
Porozitate (n - %) 34.08-45.66 35.68 34.84-37.21 -
43.86
Indicele porilor ( e ) 0.51-0.84 0.47-0.78 0.55 0.51-0.59 -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.77-1.00 0.76-1.00 0.96 0.71-1.00 -
Umflare libera (UL, %) 170-220 - - - -
- 12158-12407 -
edometric Eoed200-300(kPa) 11501 11998
Modul de deformatie liniara 11000-
- - 8000-9500* -
E (kPa) 12500*
12.53-16.99 14.9-19.8 17-20* 22.55-23.23 27-30*
(Ø,grade)
39.71-56.90 28.0-38.8 25-30* 19.75-20.12 0-1*
* Valori asimilate
Apa subterana a fost identificata ȋn foraje la adancimi de 3.50 m si 5.5m fata de nivelul terenului .
Pag. 291 / 475

A fost recoltata o proba de apa din forajul F 1164 care ulterior a fost supusa analizelor specifice
pentru determinarea agresivitatii asupra constructiilor subterane. Rezultatele sunt prezentate detaliat in
raportul de incercare anexat, elaborat de Laboratorul de Mediu al SC GEOSTUD SRL si sintetic in
tabelul de mai jos.
(m) metalelor
1 F 1164 3.50 prezinta agresivitate slab carbonica este slab coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam ca apa subterana interceptata ȋn F 1164 prezinta
agresivitate slab carbonica fata de betoane si betoane armate si este slab coroziva fata de metale.

De la nivelul de unde s-a prelevat proba de apa subterana s-a prelevat si o proba de pamant (sol)
pentru a se analiza agresivitatea fata de betoane si betoane armate. Rezultatele sunt prezentate detaliat
in raportul de ȋncercare anexat si sintetic in tabelul de mai jos.
prelevare a betoanelor armate aciditate
Nr.
Forajul probelor de PH conductivitate sulfat solubil conform
crt.
pamant (unitati in apa Baumann-
(m) PH) (µS/cm) (mg/kg) Gully (ml/kg)
1 F 1164 3.50 9.3 763 37.96 0
Conform SR EN 206+A1:2017 – „Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate”,
proba de pamant analizata nu prezinta agresivitate fata de betoane si betoane armate.


(*) au fost incadrate la terenuri dificile argilele cu unflari si contractii mari ( UL>140)
Pag. 292 / 475

Pe baza sumei acestor factori (14 rspectiv 17 puncte) lucrarea poate fi incadrata, din punctul de
vedere al relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic “moderat
Recomandari
Pe baza rezultatelor obtinute in urma cercetarii geotehnice, viitoarea constructie poate fi fundata
Sferturile de con si rampele se vor funda direct, insa avand in vedere prezenta la partea
superioara a terenului a argilei contractile cu Ip 26.6 %, aceasta va fi inlocuita pe un metru adancime
cu pamant corespunzator si se va compacta in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de
compactare, D= 98-100% Proctor normal.
Pag. 293 / 475

5.3.24. Pod pe DJ 203C km 38+945
Autostrada va traversa, in zona km 38+945, drumul judetean DJ203C printr-un pod. Drumul
judetean - DJ203C face legatura intre comunele Clondiru si Movila Banului. Acest drum este, realizat
din punct de vedere constructiv, la nivel teren, este pietruit si nu e prevazut cu santuri. Terenul este
plan, ceea ce favorizeaza stagnarea apelor pluviale la suprafata.

Foto 285. Foto 286.

Foto 287. Foto 288.

situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
F 1166 45°01'42.27'' 26°38'34.38'' 25m
F 1167 45°01'40.19'' 26°38'35.74'' 25m
Denumire
Lungime
profil
geofizice
Profil geoelectric
45°01'44.2" 26°38'32.8" 45°01'38.4" 26°38'36.6" 200m
41
MASW 63 393367.6857 629569.2096 393402.371 629551.835 40m
MASW 64 393300.2169 629601.1051 393335.1197 629584.314 40m

Pag. 294 / 475
F 1166, NH = 3.10m
0.40÷0.90 m  Praf argilos, cafeniu inchis, tare/Clayey silt, dark brown, very stif
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie deschis, plastic vârtoasa cu
0.90÷5.20 m
plasticitate mare, cu concretiuni carbonatice
 Pamant fin saclSi (ClL) / Praf nisipos argilos, plastic consistent cu plasticitate
5.20 ÷9.50 m
mijlocie, cafeniu la cenusiu cu oxizi de Mn si concretiuni carbonatice
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu la
9.50 ÷12.00 m
cenusiu.
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa, cu plasticitate foarte
12.00 ÷15.00 m
mare, cu oxizi de mangan si concretiuni carbonatice
 Pamant fin sasiCl (ClL)/Argila prafoasa nisipoasa, cenusie, plastic vârtoasa
15.00÷16.00 m
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila grasa, cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate
16.00 ÷18.00 m
foarte mare
 Pamant fin clSi (ClL)/ Praf argilos, cenusiu, plastic vârtos cu plasticitate
18.00 ÷24.0 m
mijlocie, granulozitate uniformă, cu rare concretiuni carbonatice
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
24.00 ÷25.00 m
mare
F 1167, NH = 3.40m
 Pamant fin sasiCl cu foarte rar pietris (ClM) / Argila nisipoasa cu foarte rar
0.40÷4.00 m
pietris, plastic consistenta cu plasticitate mijlocie, cafenie- negricioasa.
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris / Nisip cu foarte rar pietris si foarte
4.00÷6.80 m
slab liant prafos, granulozitate foarte uniforma, cafeniu, afanat.
 Pamant fin sasiCl (ClL) / Praf nisipos argilos, plastic vârtos cu plasticitate
6.80 ÷8.50 m mijlocie, cafeniu la cenusiu, cu oxizi de mangan si rare concretiuni
carbonatice
8.50 ÷12.50 m  Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu la cenusiu
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, plastic consistenta cu plasticitate
12.50 ÷15.20 m mijlocie, cafeniu la cenusiu, cu oxizi de mangan si rare concretiuni
carbonatice
 Pamant fin sasiCl (ClL) / Praf argilos, plastic consistent cu plasticitate
15.20÷17.00 m
mijlocie, cafeniu, cu intercalatii cenusii
 Pamant fin Cl (ClH) /Argila grasa, plastic consistenta cu plasticitate mare,
17.00 ÷18.80 m
cafenie cu intercalatii cenusii
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare,
18.80 ÷25.0 m
cu concretiuni carbonatice
Pag. 295 / 475

Pe baza forajelor a fost realizat un profil geolitologic interpretativ, anexat prezentului studiu.

In locatia situata la km 38 + 945 a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate Electrica
2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NV – SE. Coordonatele
electrozilor sunt prezentate in Anexa 4. Adancimea maxima de investigatie a fost de 32.7m. Masuratorile
au fost efectuate in lungul drumului judetean.

Iar in figura de mai jos este redata sectiunea de rezistivitate reala in care au fost incluse si datele
topografice. Interpretarea sectiunii a fost realizata atat folosind datele directe disponibile din forajele
Pag. 296 / 475

Sectiunea de rezistivitate reala releva valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 4

14𝛺𝑚. Prin corelarea cu datele obtinute din forajele geotehnice s-a putut aprecia faptul ca
aceste valori de rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – loessoide – nisipoase.
Se poate observa o zonare cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate fiind posibila
separarea a trei zone: prima extinsa de la suprafata pana la adancimea de aproximativ 5 –
7m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 7 14𝛺𝑚 si o distributie relativ
omogena a acestora. Aceasta variatie corespunde unei alternante de argile prafoase, praf
argilos si nisip prafos. A doua zona este extinsa de la adancimea de 5 – 7m pana la
adancimea de 18 – 19m, avand valori de rezistivitate cuprinse in interalul 4 7𝛺𝑚. Aceasta
variatie corespunde unei alternante de praf argilos si argile prafoase. Cea de-a treia zona
este extinsa de la adancimea de 18 – 19m pana la adancimea de 32.7m, avand valori de
rezistivitate cuprinse in intervalul 7 14𝛺𝑚. Aceasta variatie corespunde unei treceri
graduale de la formatiuni in cadrul carora predomina fractia nisipoasa la formatiuni in care
predomina fractia argiloasa.
Din punct de vedere geologic, formatiunile descrise mai sus sunt formatiuni
quaternare, mediul depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune
simultana in regim lent.

Pentru aceasta structura au fost realizate si doua masuratori seismice (MASW 63 si
64), pozitionate transversal pe axul viitorului traseu al autostrazii. Amplasamentele acestora
sunt redate pe planul de situatie anexat prezentului studiu geotehnic. Zona investigată se
află în pe un teren plan, agricol.
Pag. 297 / 475

MASW 63
Pentru stratificația geofizică identificată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente în
forfecare G.
următorul interval (5 – 25 m) valorile modulului de forfecare G cresc usor, rămânând însă într-un
domeniu caracteristic rocilor cu o compactare scăzută.
Pag. 298 / 475

MASW 64
Informațiile geofizice descriu un model cu două straturi de viteze Vs: I – 160m/s și II – 230 m/s.
Pentru stratificația geofizică identificată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente în
forfecare G.
următorul interval, gradul de compactare crește semnificativ, ajungând în domeniul formațiunilor
îndesate/vartoase.

Forajele geotehnice executate au pus interceptat in general formatiuni coezive si intr-o
pondere mai mica formatiuni necoezive. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile grase,
argile, argile prafoase, argile nisipoase, prafuri argiloase si prafuri nisipoase argiloase.
Formatiunile necoezive sau slab coezive interceptate sunt reprezentate de nisipuri cu slab liant
prafos, nisipuri prafoase.
Din analiza rezultatelor de laborator se constata ca, in ceea ce priveste plasticitatea
pământurilor coezive, acestea au valorile indicelui de plasticitate cuprinse in intervalul Ip =
mare», conform STAS 1243/88, iar conform NP126/2010 acestea se incadreaza in domeniul
pamanturilor cu "activitate medie active la foarte active".
Pag. 299 / 475

Stratul de nisip identificat in forajul F1167 cu intervalul de adancime 4.0-6.80m (grosime de
2.80m), desi are grosime mai mica de 3.0m prezinta "indici periculosi" care conduc la concluzia ca
este susceptibil la lichefiere astfel: este foarte uniform (Un = 4), este afanat (N30=7/lov / 30cm si Id
= 30), are aproape 3.0m grosime, curba granulometrica se inscrie in domeniul usor lichefiabil, este
delimitat de pamanturi coezive practic impermeabile. In consecinta, in conformitate cu P125/84, sunt
necesare analize de laborator pentru estimarea potentialului de lichefiere propriu-zis si a rezistentei
la lichefiere, avand in vedere si faptul ca acest pod este amplasat la hotarul dintre valorile ag= 0.35g
si 0.40g.
Parametrul geotehnic praf argilos, nisip cu slab
(denumire si unitate de argila grasa, argila prafoasa,
praf nisipos liant prafos,
masura) argila argila nisipoasa
argilos nisip prafos
Umiditate naturala (w - %) 20.84-30 20.03-27.74 19.06-22.74 17.74-24.78
15.66-20.64 16.04-23.14 15.03-18.20 -
(WP - %)
43.18-61.0 34.08-42.02 32.50-34.76 -
Indice de consistenta (IC) 0.71-0.89 0.64-0.79 0.71-0.79 -
3 1.98-2.10 0.91-2.01 1.99-2.06 1.97-1.98
naturala ρn (g/cm )
1.60-1.70 1.52-1.63 1.63-1.72 1.59-1.62
ρd (g/cm3)
Porozitate (n - %) 36.26-40.53 39.02-43.09 35.59-38.95 38.64-39.86
8873-10331 6752-10010 8230-9940 11268
13.33-13.59 11.54-17.44 17.28-21.62 24.38
(Ø,grade)
41.47-46.61 21.38-33.60 21.23-24.22 2.49
* Valori asimilate

Apa subterană a fost identificată ȋn foraje la adâncimi de 3.10-3.40m faţă de nivelul terenului,
iar dupa terminarea forajului aceasta s-a stabilizat la adancimi de 2.90m respectiv 2.80m, deci prezinta
un usor caracter ascensional.

Pag. 300 / 475

(*) au fost incadrate la terenuri dificile argilele cu Ip>25% si nisipuri susceptibile la lichefiere
Recomandari
Pe baza rezultatelor obtinute in urma cercetarii geotehnice, avand in vedere si existenta
stratului de nisip usor lichefiabil, viitoarea constructie trebuie fundata indirect pe piloti considerati
flotanti. Lungimea, diametrul, numarul si distanta dintre piloti se vor stabili de catre proiectant
Sferturile de con si rampele se pot funda direct in stratul de argila prafoasa/ argila nisipoasa,
insa acesta trebuie imbunatatit deoarece are consistente reduse si compresibilitate mare, pe cel putin
0.60 - 0.80m grosime.
Pag. 301 / 475

5.3.25 Pod pe drum agricol, km 41+676
In aceasta zona, la km 41+676, autostrada va fi supratraversata de un drum agricol printr-un
pod. Drumul agricol este din pamant. Au fost observate zone cu vegetatie de balta dar si crapaturi in
teren. Morfologia terenului conform hartii topografice indica prezenta unei zone usor depresionare ce
favorizeaza acumularile de apa la suprafata terenului. Pe partea stanga a axului autostrazii este un canal
fara apa, cu vegetatie inalta si cu maluri de cca. 1.00m inaltime, neamenajate.

Pentru cercetarea geotehnica a terenului de fundare s-au executat patru foraje geotehnice, un
profil geoelectric si doua profile seismice (MASW).
situatie anexat.
Fc 1660 45°02'28.11'' 26°40'22.28'' 20m
F1168 45°02'33.44'' 26°40'18.07'' 25m
F 1169 45°01'31.38'' 26°40'19.82'' 25m
Fc 1661 45°02'36.6'' 26°40'15.3'' 20m
geofizice profil
MASW 65 395012.5 631815.2 395046.4 631795.5 40m
MASW 66 394925.7 631868.4 394958.4 631847.6 40m
F 1168, NH = 2.00m
0.70÷1.70 m  Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cafenie, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare
1.70÷6.00 m
cafenie, cu rare benzi cenusii si concretiuni carbonatice.
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu, mediu
6.00÷8.00 m
indesat
Pag. 302 / 475

 Pamant fin Cl (ClM) / Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cafenie cu
8.00÷10.60 m
rare concretiuni carbonatice
 Pamant fin Cl (ClV)/ Argila grasa, negricioasa, plastic vartoasa cu plasticitate
10.60÷12.50 m
foarte mare
12.50÷16.50 m
cafeniu cu oxizi de fier si benzi cenusii si concretiuni carbonatice
 Pamant fin siCl (ClM) / Praf argilos, plastic vartos cu plasticitate mare, cenusiu
16.50÷20.00 m
cu zone nisipoase
 Pamant fin siCl (ClL) / Argila prafoasa, cafenie, plastic vartoasa cu plasticitate
20.00÷23.00 m
mijlocie, cu concretiuni carbonatice
23.00÷25.00 m  Pamant fin saclSi / Nisip prafos, cenusiu, granulozitate neuniforma, indesat
F 1169, NH = 2.20m
0.40÷1.20 m  Praf argilos, cafeniu negricios, tare
1.20÷7.00 m
cafenie cu concretiuni carbonatice, oxizi de mangan si fier
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare,
7.00÷12.10 m cenusiu deschisa cu benzi cafenii si oxizi de fier;
- de la 10.80m cenusie-negricioasa, cu concretiuni carbonatice.
 Pamant fin sasiCl (ClL) / Praf argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
12.10÷22.50 m
cafeniu la cenusiu, cu concretiuni carbonatice si oxizi de fier
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris / Nisip cu foarte rar pietris si foarte slab
22.50÷25.00 m
liant prafos, granulozitate uniforma, cenusiu
Fc 1660, NH = 2.20m
 Pamant fin siCl (ClM) /Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
0.40÷2.20 m
cafenie, cu concretiuni carbonatice
 Pamant fin sasiCl (ClM) / Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
2.20÷4.50 m
cafeniu negricios, cu concretiuni carbonatice
 Pamant fin saclSi (ClM)/Praf nisipos argilos, plastic vartos cu plasticitate
4.50÷7.30 m
mijlocie, granulozitate neuniforma, cafeniu.
7.30÷8.20 m  Nisip slab prafos, cu pietris mediu/mare, cafeniu, cu indesare medie
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare,
8.20÷11.00 m
cafeniu - cenusiu, cu concretiuni carbonatice
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare,
11.00÷12.30 m
cafenie - cenusie, cu concretiuni carbonatice
 Pamant fin siSa/Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu, cu
12.30÷17.00 m intercalatii de argila prafoasa, cu indesare medie;
- de la 16.0m indesat
 Pamant fin clSi (ClM) / Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
17.00÷20.00 m
cenusie, cu rare concretiuni carbonatice
Pag. 303 / 475

Fc 1661, NH1 = 4.00m; NH2 = 2.00m
 Pamant fin siCl cu foarte rar pietris (ClL) / Argila prafoasa nisipoasa cu foarte
0.40÷2.20 m
rar pietris, cafeniu - negricioasa, plastic vartoasa cu plasticitate mijlocie.
 Pamant fin siCl cu foarte rar pietris (ClL) / Argila prafoasa cu foarte rar pietris,
2.20÷7.20 m
cafenie, plastic vartoasa cu plasticitate mijlocie, cu concretiuni calcaroase
7.20÷8.10 m  Nisip prafos, cafeniu, cu pietris in baza/
8.10÷8.50 m  Argila prafoasa, cafenie, plastic consistenta
8.50 ÷8.80 m  Nisip slab prafos, cafeniu, cu pietris mic

 Pamant fin saclSi cu pietris (ClL) / Praf nisipos argilos cu pietris, plastic vartos
8.80÷15.20 m cu plasticitate mijlocie, cafeniu - cenusie cu oxizi de fier si concretiuni
carbonatice si zone de materie organica.
 Praf argilos pe alocuri nisipos, cafeniu, cu benzi cenusii si concretiuni
15.20÷17.70 m
carbonatice
17.70÷18.90 m  Nisip prafos, cafeniu, indesat
 Pamant fin siCl (ClL) / Argila prafoasa, cenusie, plastic vartoasa cu
18.90÷20.00 m
Pentru aceasta structura a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate Electrica 2D
(profil 42), pozitionat transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NV – SE.
Masuratorile au fost efectuate pe un teren plan.
Foto 294‐ Amplasament profil 42 Foto 295‐ Etapa de achizitie a datelor in teren
Pag. 304 / 475

forajele geotehnice, cat si date geologice. Amplasarea profilului, interpretarea si corelarea cu datele

cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate, acestea crescand gradual cu adancimea, indicand o
granoclasare normala. Au fost separate doua zone: prima extinsa de la suprafata pana la adancimea
de aproximativ 22.5 – 23m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 3 9𝛺𝑚 si o
distributie relativ omogena a acestora. Aceasta variatie corespunde unei alternante de argile, praf
argilos si argile prafoase. A doua zona este extinsa de la adancimea de 22.5 – 23m pana la adancimea
de 31.9m, avand valori de rezistivitate cuprinse in interalul 9 17𝛺𝑚. Aceasta variatie corespunde
unei treceri graduale de la nisipuri prafoase la formatiuni in cadrul carora predomina fractia nisipoasa,
indicand o granoclasare normala.
Pag. 305 / 475


pe planul de situatie anexat prezentului studiu geotehnic. Zona investigata se afla în pe un teren plan,
agricol.
MASW 65
Informatiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs:I – 140 m/s, II–185 m/s si III–
220 m/s.
în coloana forajului F1168 de unde au fost extrase direct si indirect valori de densitati în stare naturala.
Cu ajutorul vitezelor Vs si densitatilor în stare naturala au fost calculate valori ale modulului de
forfecare G.
Pag. 306 / 475

Datele releva un grad scazut de compactare naturala pentru formatiunile pana în 4 m
adancime. Pe urmatorul interval de adancime (4-13 m), gradul de compactare naturala creste, datele
evidentiind prezenta unor formatiuni cu o compactare naturala scazuta – medie. Ulterior, în intervalul
13-25 m, valorile modulului de forfecare cresc catre domeniul formatiunilor cu un grad de compactare
scazut-mediu, similar formatiunilor necoezive cu grad de îndesare mare.
MASW 66
Informatiile geofizice descriu un model cu doua straturi de viteze Vs: I – 140 m/s si II –190 m/s.
forfecare G.
Datele releva un grad scazut de compactare naturala pentru formatiunile pana în 3 m
adancime. Pe urmatorul interval (3 – 25 m) valorile modulului de forfecare G cresc semnificativ, catre
domeniul caracteristic rocilor cu o compactare naturala medie.

Forajele geotehnice executate au pus in evidenta, preponderent, o alternanta de formatiuni
coezive si necoezive. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile grase, argile, argile prafoase,
prafuri argiloase, prafuri nisipoase argiloase, nisipuri argiloase, iar cele necoezive de nisipuri prafoase,
nisipuri cu slab liant prafos.
Din analiza rezultatelor de laborator se constata ca in ceea ce priveste plasticitatea pamanturilor
coezive acestea au valorile indicelui de plasticitate cuprinse in intervalul Ip = 14.24÷55.04% ceea ce le
incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la foarte mare», conform STAS 1243/88.
Din punct de vedere al valorilor umflarii libere (UL), acestea variaza intre 65-85% ceea ce incadreaza
aceste pamanturi coezive in domeniul pamanturilor "putin active la pamanturi cu activitate medie",
conform NP126/2010.
Pag. 307 / 475

iar valorile gradului de saturare Sr = 0.74 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile «umede la practic
Din punctul de vedere al deformabilitatii, pentru pamanturile coezive au fost obtinute valori ale
modulului de deformatie edometric Eoed200-300 = 9191-13115kPa, ceea ce caracterizeaza pamanturile cu
compresibilitate mare la medie, conform STAS 1243-88.
coezive, în aparatul de forfecare directa, în conditii consolidat – drenat (CD). Au fost obtinute valori
ale coeziunii cuprinse între c=7.26- 48.33 kPa iar ale unghiului de frecare = 12.60-26.73o.
nisip cu
Parametrul geotehnic praf argilos, slab liant
argila grasa, argila
(denumire si unitate de praf nisipos nisip argilos prafos,
argila prafoasa,
masura) argilos nisip
prafos
20.80-
22.92
16.94-21.14 14.46-18.49 15.31-17.84 18.39 -
49.34-76.18 30.04-45.10 29.53-37.85 38.11 -
Indice de plasticitate (IP -
29.64-55.04 15.28-26.95 14.22-21.12 19.72 -
%)
Indice de consistenta (IC) 0.76-0.95 0.82-0.95 0.80-0.89 0.90 -
1.97-2.15 1.94-2.07 1.99-2.09 1.93 2.08
3 1.58-1.70 1.60-1.78 1.64-1.75 1.60 1.69
uscata ρd (g/cm )
Porozitate (n - %) 36.70-41.41 33.26-40.16 34.28-38.21 39.53 36.04
Indicele porilor ( e ) 0.58-0.70 0.49-0.67 0.52-0.61 0.65 0.56
Gradul de saturare ( Sr ) 0.95-1.00 0.74-0.93 0.85-0.99 0.82 1.00
Umflare libera (UL, %) 75 65-85 - - -
9191-12895 10959-13115 10194 10959
(Ø,grade) 12.72-16.26 12.60-23.29 17.86-21.87 22.89 26.73
- Coeziunea (c – kPa) 39.72-48.33 18.31-39.81 28.51-30.14 18.66 0*-7.26
* Valori asimilate

Apa subterana a fost identificata in foraje la adancimi de 3.90-4.20m fata de nivelul terenului
si s-a stabilizat la adancimi intre 2.0-2.20m.

A fost recoltata o proba de apa din forajul Fc 1660 care ulterior a fost supusa analizelor specifice
pentru determinarea agresivitatii asupra constructiilor subterane. Rezultatele sunt prezentate detaliat în
Pag. 308 / 475

tabelul de mai jos.
(m) metalelor
1 Fc 1660 3.00 prezinta agresivitate slab sulfatica este coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam ca apa subterana interceptata in Fc 1660 prezinta
agresivitate slab sulfatica fata de betoane si betoane armate si este coroziva fata de metale.

în raportul de incercare anexat si sintetic în tabelul de mai jos.
Adancimea de Tipul agresivitatii asupra betoanelor
si betoanelor armate Gradul de
prelevare a
Nr. probelor de aciditate conform
sulfat
Forajul PH conductivitate solubil în Baumann-Gully
crt. pamant
(unitati
(µS/cm) apa (ml/kg)
PH)
(m) (mg/kg)
1 Fc 1660 3.00 8.8 1073 66.64 0

prelevate, s-a stabilit ca mediul inconjurator este cu agresivitate chimica slaba fata de betoane si betoane
armate, conform SR EN 206+A1:2017 se stabileste clasa de expunere XA1.

constructii” incadrarea lucrarii in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor factori de definire a
riscului geotehnic, astfel:
(*) au fost incadrate la terenuri dificile argilele cu Ip>35(%)
Pag. 309 / 475

Recomandari
fundata indirect pe piloti considerati flotanti. Lungimea, diametrul, numarul si distanta dintre piloti se
vor stabili de catre proiectant conform normelor nationale si europene tinand seama de incarcarile
Sferturile de con si rampele se pot funda direct, insa, deoarece terenul de fundare de la suprafata
este format dintr-o argila contractila, aceasta trebuie inlocuita pe adancimea de 1.00m si compactata in
straturi de 30cm grosime, pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal.
respectate prevederile SR EN 206+A1:2017. Deoarece mediul este coroziv fata de metale, armaturile
din betonul armat trebuie sa fie protejate conform PD 165/2012.
In aceasta zona autostrada va intersecta un drum agricol de pamant. Din punct de vedere
morfologic terenul este relativ plan. Adiacent acestui drum este un canal fara apa, la data efectuarii
observatiilor de teren, cu malurile de cca. 2.00m inaltime, cu vegetatie hidrofila in baza.

Foto 298. Vedere drum agricol Foto 299. Teren plan, cultivat
Pag. 310 / 475

Foto 300. Vedere canal Foto 301. Vedere teren plan
situatie anexat.
F 1170 45°03'10.4'' 26°42'15.8'' 25m
F 1171 45°03'06.4'' 26°42'16.5'' 25m
geofizice profil
MASW 67 396199.321 634350.518 396228.318 634324.927 40m
MASW 68 396098.390 634394.578 396125.503 634366.896 40m
F 1170, NH = 3.40m
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte
0.40÷1.50 m
mare, cenusiu negricioasa.
 Pamant fin siCl (SiL) / Praf argilos, plastic vartos cu plasticitate redusa,
1.50÷2.50 m
cafeniu, cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin sasiCl (ClL) / Nisip argilos, plastic consistent cu plasticitate
2.50÷3.40 m
mijlocie, cafeniu
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, plastic consistenta, cu plasticitate
3.40÷4.50 m
mare.
 Pamant fin sasiCl cu foarte rar pietris (ClL) / Praf nisipos argilos cu foarte
4.50÷7.00 m rar pietris, plastic consistent cu plasticitate mijlocie, cafeniu cu concretiuni
calcaroase
7.00÷9.00 m
cafenie cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin sasiCl cu foarte rar pietris (ClL)/ Nisip argilos cu foarte rar pietris,
9.00÷14.20 m
plastic vartos cu plasticitate mijlocie, cafeniu, cu oxizi de fier si mangan
Pag. 311 / 475

 Pamant fin siCl (ClL)/Praf argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
14.20÷15.10 m
cenusiu
 Pamant grosier Sa /Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate uniforma,
15.10÷17.00 m
cenusiu
 Pamant fin sasiCl (ClL) /Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
17.00÷18.30 m
cenusiu
 Pamant fin siCl (ClL) / Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate
18.30÷19.80 m
mijlocie, cafenie cu benzi cenusii
19.80÷25.00 m
uniforma, cafeniu, indesat
F 1171, NH = 2.90m
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare,
0.40÷1.00 m
cenusiu negricioasa
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila plastic vartoasa, cafenie, cu plasticitate mare
1.00÷3.00 m
cu concretiuni calcaroase si oxizi de fier
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, plastic consistenta cu plasticitate
3.00÷5.00 m
mare, cafenie inchis, cu concretiuni calcaroase si oxizi de fier
 Pamant fin saCl cu foarte rar pietris (ClL)/Nisip argilos cu foarte rar pietris,
5.00÷5.50 m
plastic vartos cu plasticitate redusa, cafeniu inchis
5.50÷7.70 m
neuniforma, cafeniu, indesat
 Pamant fin clSi (ClL) / Praf argilos, plastic consistent-vartos cu plasticitate
7.70÷8.60 m
mijlocie, cafeniu
 Pamant grosier Sa/ Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate uniforma,
8.60÷13.80 m cafeniu, indesat, cu rare resturi de materie organica;
- de la 13.40m nisip prafos, cenusiu
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, plastic vartoasa-tare cu plasticitate
13.80÷17.00 m
mare, cenusie
17.00÷19.00 m  Pamant fin saclSi/ Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu, indesat
 Pamant grosier Sa/Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate uniforma,
cenusiu, indesat, cu intercalatii de argila prafoasa, cenusie, plastic
19.00÷25.00 m
consistenta;
- de la 21.50m cafeniu
Electrica 2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NV – SE.
Pag. 312 / 475

de mai jos.
.
Pag. 313 / 475


de aproximativ 17.5 – 23.5m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 4 8𝛺𝑚 si o
distributie relativ omogena a acestora. Aceasta variatie corespunde unei alternante de argile, praf
argilos, argile prafoase si praf argilos nisipos. A doua zona este extinsa de la adancimea de 17.5 –
23.5m pana la adancimea de 31.1m, avand valori de rezistivitate cuprinse in interalul 8 17𝛺𝑚.
Aceasta variatie corespunde unei treceri graduale de la nisipuri prafoase la nisipuri, indicand o
granoclasare normala.
amplasate transversal pe traseul autostrazii pe un teren plan, agricol.
MASW 67.
Informatiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs:
I – 155 m/s, II – 175 m/s si III – 315 m/s.
Pag. 314 / 475

forfecare G.
Datele releva un grad scazut de compactare naturala pentru formatiunile pana in 3 m adancime. Pe
urmatorul interval (3 – 20 m) valorile modulului de forfecare G cresc usor. Pe intervalul de adancime
20-25 m valorile modulului de forfecare cresc considerabil, aratand prezenta unor formatiuni
necoezive indesate.
MASW 68.
Informatiile geofizice descriu un model cu patru straturi de viteze Vs: I – 120 m/s, II – 190
m/s, III – 250 m/s si IV – 340 m/s.
forfecare G.
IV: Adancime=14-25 m, Vs=340 m/s, ρ=2100 kg/m3 => G=243 MPa
Pag. 315 / 475
adancime. Pe urmatorul interval (3 – 5 m) valorile modulului de forfecare G cresc, plasand
formatiunile intr-un domeniu caracteristic pamanturilor cu o compactare scazuta-medie. Pe
urmatoarele doua intervale de adancime (5-14 m si 14-25 m) valorile modulului de forfecare cresc
considerabil, aratand prezenta unor formatiuni necoezive indesate.

Cele doua foraje geotehnice executate, au pus in evidenta o alternanta de formatiuni coezive
si necoezive pana la adancimea de cca 19.0m cand in ambele foraje a fost interceptat un strat de nisip
cu slab liant prafos. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile grase, argile prafoase, prafuri
argiloase, prafuri nisipoase argiloase, nisipuri argiloase.
Formatiunile necoezive sunt reprezentate de nisipuri prafoase, nisipuri cu slab liant prafos si
pietrisuri cu nisip.
8.14÷42.48% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu «plasticitate redusa la foarte mare».
Din punct de vedere al valorilor umflarii libere UL = 90-165%, acestea pot fi incadrate in domeniul
pamanturilor cu activitate medie la foarte active, conform NP126/2010.
iar valorile gradului de saturare Sr = 0.64 – 1.06, ceea ce caracterizeaza pamanturile «umede la practic
cuprinse intre c=7.18- 33.14kPa iar ale unghiului de frecare = 19.17-25.55o.
praf nisip
Parametrul geotehnic argilos, prafos,
argila argila nisip pietris cu
(denumire si unitate de praf nisip cu
grasa prafoasa argilos nisip
masura) nisipos slab liant
argilos prafos
Umiditate naturala 28.10- 18.41- 19.47- 14.75- 17.46- 12.88
(w - %) 30.14 24.46 24.88 21.33 27.22
Limita inferioara de 23.05- 15.26- 15.90- 12.97- - -
plasticitate (WP - %) 23.09 18.98 23.32 18.16
Limita superioara de 64.28- 31.14- 31.33- 21.97- - -
plasticitate (WL - %) 65.53 49.71 34.67 30.54
Indice de plasticitate 41.19- 15.33- - -
8.14-16.99 90.-12.74
(IP - %) 42.48 30.83
Indice de consistenta - -
0.83-0.87 0.67-0.83 0.70-0.84 0.67-0.95
(IC)
Pag. 316 / 475

praf nisip
Parametrul geotehnic argilos, prafos,
argila argila nisip pietris cu
(denumire si unitate de praf nisip cu
grasa prafoasa argilos nisip
masura) nisipos slab liant
argilos prafos
Densitatea volumetrica 2.063- - -
- 1.97-2.08 1.90-2.09
naturala ρn (g/cm3) 2.069
Densitatea volumetrica - -
- 1.65-1.74 1.57-1.71 1.65-1.75
uscata ρd (g/cm3)
34.58- 35.86- 34.21- - -
Porozitate (n - %) -
38.11 40.88 37.97
Indicele porilor ( e ) - 0.52-0.61 0.55-0.69 0.52-0.61 - -
Gradul de saturare ( Sr ) - 0.93-1.06 0.89-1.00 0.64-1.0 - -
Umflare libera (UL , %) 90-165 - - - - -
8048- 9506-
edometric Eoed200- - 10000 - -
10811 11765
300(kPa)
Modul de deformatie 6000- 10000- 12000-
- - -
liniara E (kPa) 8000* 13000* 14000*
- Unghi de frecare
10-14* 21.06 19.1-22.07 22.4-25.5 25-27* 27-30*
interna (Ø,grade)
30-35* 33.14 18.5-22.1 7.1-22.03 0-2* 0*
* Valori asimilate

Apa subterana a fost identificata ȋn foraje la adancimi de 2.90 (F1171) si 3.40m (F1170) fata
de nivelul terenului si s-a stabilizat la adancimi de 2.70 m (F 1171) respectiv 3.10m (F1170), deci
prezinta un usor caracter ascensional.
In ceea ce priveste agresivitatea apei subterane, aceasta a fost determinata in forajul executat
in axul viitoarei autostrazi, pentru un podet, Fp1695 aflat in imediata apropiere a viitoarei structuri.
Conform rezultatelor obtinute din aceste analize apa subterana nu prezinta agresivitate fata de betoane
si betoane armate si nu e coroziva fata de metale. Pe baza rezultatelor s-a stabilit ca mediul
inconjurator nu prezinta agresivitate chimica fata de betoane si betoane armate, conform SR EN
206+A1 :2017.

Pag. 317 / 475

(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturile cu UL>100
Pe baza sumei acestor factori (13 respectiv 17 puncte) lucrarea poate fi incadrata, din punctul
de vedere al relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic
Recomandari
fundata
Avand in vedere prezenta la partea superioara a terenului a argilei grase, cu UL = 95-165%,
sferturile de con si rampele se vor funda direct pe un teren inlocuit pe primul metru cu un pamant
corespunzator, bine compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare,
D= 98-100% Proctor normal.
De asemenea, avand in vedere ca zona este usor depresionara, favorabila aparitiei baltirilor,
se va avea in vedere realizarea unor sisteme de preluare a apelor si scoaterea acestora in afara amprizei
autostrazii.
Pag. 318 / 475

5.3.27. Pod peste pârâul Leoteasca, km 45+407
Autostrada va traversa in zona km 45+400 pârâul Leoteasca. Acesta are maluri inalte de cca.
2.50 - 3.00m cu stufaris, iar la data efectuarii observatiilor de teren nu avea apa. Terenul este plan,
cultivat cu porumb si floarea soarelui.

Foto 306. Foto 307.
Foto 308. Foto 309.
Pentru cercetarea geotehnica a terenului de fundare au fost executate patru foraje geotehnice,

F 1172 45°03'18.53'' 26°42'51.08'' 30m
F 1173 45°03'20.11'' 26°42'55.90'' 30m
F 1174 45°03'21.7'' 26°43'00.0'' 30m
Fc 1668 45°03'22.30'' 26°43'01.26'' 25m
geofizice profil
MASW 71 396490.8232 635109.6631 396504.5712 635073.4964 40m
MASW 72 396530.4047 635209.1328 396505.4507 635238.8276 40m
Pag. 319 / 475

F 1172, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl (ClM) /Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
1.00÷3.50 m
cafenie
 Pamant fin sasiCl (ClM) / Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
3.50÷4.50 m
cafeniu
4.50÷6.00 m  Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu galbui
 Pamant fin siCl cu foarte rar pietris (ClL) / Argila prafoasa, cenusie, cu foarte
6.00÷9.80 m rar pietris, plastic consistenta, cu plasticitate mijlocie;
- de la 8.0m cafenie, plastic vartoasa
 Pamant fin siSa / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu cu indesare
9.80÷10.50 m
medie
 Pamant fin sasiCl (ClL)/ Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
10.50÷12.00 m
cafeniu verzui
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu cu
indesare medie;
12.00÷26.30 m
- de la 24.0m Pamant fin saclSi/ Nisip prafos, granulozitate neuniforma;
- de la 26.30m cenusiu verzui
 Pamant fin sasiCl (ClL-SiL) / Nisip argilos, cenusiu, plastic vartos spre tare
26.30÷30.00 m
cu plasticitate redusa
F 1173, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie, plastic vartoasa cu
1.50÷5.50 m plasticitate mare;
- de la 4.0m cafenie-verzuie.
 Pamant fin saclSi /Nisip prafos, cafeniu, granulozitate uniforma, cu indesare
5.50÷10.00 m
medie
 Pamant fin sasiCl (ClL) /Argila prafoasa, cafenie, plastic moale la plastic
10.00÷13.00 m
consistenta, cu plasticitate mijlocie
13.00÷15.00 m  Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu verzui
 Pamant fin saclSi (ClL) / Praf nisipos argilos, plastic consistent la plastic
15.00 ÷18.00 m
vartos cu plasticitate redusa
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris /Nisip cu foarte rar pietris si foarte slab
18.00÷30.00 m
liant prafos, granulozitate foarte uniforma, cenusiu, indesat
F 1174, NH = 5.00m
 Pamant fin saclSi (ClL) /Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
1.50÷4.00 m
granulozitate neuniforma, cafeniu
Pag. 320 / 475

 Pamant fin clSa / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu, saturat,
4.00÷7.50 m
afanat
 Pamant fin sasiCl (ClL)/ Nisip argilos, plastic consistent cu plasticitate
7.50÷8.50 m
mijlocie, cenusiu
 Pamant fin sasiCl (ClL) / Praf nisipos argilos, plastic consistent cu plasticitate
8.50÷10.00 m
mijlocie, cafeniu
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu
10.00÷17.00 m
- de la 14.0m cenusiu, cu indesare medie
17.00÷19.30 m
uniforma, cenusiu-verzui, cu indesare medie
19.30÷21.00 m  Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu
21.00÷27.00 m
granulozitate foarte uniforma cenusiu verzui
27.00÷29.00 m
uniforma, cenusiu verzui, indesat
 Pamant fin siSa / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu verzui,
29.00÷30.00 m
indesat
Fc 1671, NH = 6.00m
 Pamant fin siCl cu foarte rar pietris (ClL)/Argila prafoasa cu foarte rar pietris,
1.20÷4.00 m
cafenie, plastic vartoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin clSa/Nisip prafos, cafeniu, granulozitate neuniforma, cu indesare
4.00÷8.50 m medie
- de la 6.00m saturat
8.50÷11.50 m  Pamant fin siCl (ClM)/Argila, cafenie, plastic vartoasa cu plasticitate mare
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris/Nisip cu foarte rar pietris si foarte slab
11.50÷15.00 m
liant prafos, cafeniu, granulozitate foarte uniforma, cu indesare medie
 Pamant fin clSa/Nisip prafos, cenusiu, granulozitate neuniforma, cu indesare
15.00÷20.00 m
medie
 Pamant fin sasiCl (ClL)/Praf nisipos argilos, cenusiu, plastic vartos cu
20.00÷22.00 m
 Pamant fin siSa/Nisip prafos, cenusiu, granulozitate neuniforma, cu indesare
22.00÷25.00 m
medie
Pentru aceasta structura au fost efectuate profilele (profil 46 si 47) de Tomografie de

Rezistivitate Electrica 2D, de o parte si alta a pârâului Leoteasca, longitudinal fata de directia
autostrazii, avand orientarea aproximativa SV – NE. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in
Anexa 4.
Pag. 321 / 475

Profil 46
de mai jos.
Pag. 322 / 475


variabila de aproximativ 9 – 17m, relativ omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate,
avand valori cuprinse in intervalul 10 14𝛺𝑚. Aceasta variatie corespunde prezentei unor elemente
depozitionale constituite dintr-o alternanta de argile prafoase, argile nisipoase si nisipuri slab
argiloase saturate, avand un aspect circular, alungit pe orizontala. A doua zona este extinsa de la
adancimea de 9 – 17m pana la adancimea de 30.7m, avand valori de rezistivitate cuprinse in interalul
14 21𝛺𝑚. In cadrul acestei zone se observa crestere graduala a valorilor de rezistivitate cu
adancimea ce corespunde unei treceri graduale de la nisipuri fine la nisipuri cu liant argilos.
Profil 47
de mai jos.
Pag. 323 / 475


variabila de aproximativ 16 – 17m, cu un usor contrast lateral al valorilor de rezistivitate, avand valori
cuprinse in intervalul 11 17𝛺𝑚. Aceasta variatie corespunde prezentei unor elemente
depozitionale constituite dintr-o alternanta de argile prafoase si nisipuri argiloase saturate. Minimele
rezistivimetrice au un aspect circular, alungit pe orizontala si corespund unor elemente depozitionale
in cadrul carora fractia lutitica este cea predominanta. A doua zona este extinsa de la adancimea de
16 – 17m pana la adancimea de 34.7m, avand valori de rezistivitate cuprinse in interalul 17 25𝛺𝑚.
In cadrul acestei zone se observa cresterea graduala a valorilor de rezistivitate cu adancimea ce
corespunde unei treceri graduale de la nisipuri argiloase la formatiuni in cadrul carora predomina
fractia nisipoasa sau mai grosiera, indicand o granoclasare normala.
amplasate de o parte si alta a pârâului Leoteasca, pe un teren plan, agricol.
Pag. 324 / 475

MASW 71.
Pentru stratificatia geofizica calculata, au fost identificate grupari de stratificatii echivalente in
coloana forajului F1172 de unde au fost extrase direct si indirect valori de densitati in stare naturala.
forfecare G.
urmatorul interval (13 – 30 m) valorile modulului de forfecare G cresc usor, ajungand in domeniul
caracteristic pamanturilor cu o compactare medie, corespunzatoare unui grad mediu de indesare.
MASW 72
Informatiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 150 m/s, II –190 m/s si III –
270 m/s.
Pag. 325 / 475

forfecare G.
Datele releva un grad scazut de compactare naturala pentru primii 1.5 m. Pe intervalul de adancime
1.5 – 10 m valorile modulului de forfecare G cresc, ajungand in domeniul formatiunilor cu o
compactare naturala medie. Ulterior, valorile modulului de forfecare cresc semnificativ, evidentiind
formatiuni necoezive indesate.

Forajele geotehnice executate, au pus in evidenta in plan vertical o alternanta de formatiuni
coezive si necoezive. In plan orizontal se pot observa numeroase indintari si efilari ale stratelor,
specifice depunerilor fluviatile.
Formatiunile coezive predominante sunt argilele prafoase, prafurile nisipoase argiloase si
nisipurile argiloase iar intr-o pondere redusa sunt argilele.
Formatiuni necoezive sunt reprezentate de nisipuri prafoase, nisipuri cu slab liant prafos si
nisipuri cu rar sau foarte rar pietris si slab liant prafos.
6.02÷32.54% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate redusa la mare».
iar valorile gradului de saturare Sr = 0.63 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile « umede la practic
cuprinse intre c=5.48- 30.47kPa iar ale unghiului de frecare = 17.57-25.15o.

nisip cu slab
Parametrul geotehnic argila praf nisipos
argila nisip liant prafos,
(denumire si unitate de prafoasa argilos nisip argilos
prafos nisip cu rar
masura)
pietris
11.08-
Umiditate naturala (w - %) 17.68 12.50-21.30 16.98-20.48 14.10-21.21 12.56-17.46
27.74
13.90 12.18-15.93 14.91-16.97 13.40-16.07 - -
41.30 30.50-48.38 26.42-32.81 19.42-33.77 - -
Pag. 326 / 475

nisip cu slab
Parametrul geotehnic argila praf nisipos
argila nisip liant prafos,
(denumire si unitate de prafoasa argilos nisip argilos
prafos nisip cu rar
masura)
pietris
Indice de plasticitate
27.39 17.86-32.54 9.45-17.90 6.02-19.42 - -
(IP - %)
Indice de consistenta (IC) 0.86 0.51-0.99 0.68-0.92 0.62-0.99 - -
- 1.93-2.12 - 1.97-2.08 2.02 -
- 1.66-1.81 - 1.72-1.74 1.58 -
uscata ρd (g/cm3)
Porozitate (n - %) - 32.39-37.99 - 34.71-35.26 40.38 -
Indicele porilor ( e ) - 0.47-0.61 - 0.53-0.54 0.67 -
Gradul de saturare ( Sr ) - 0.63-1.00 - 0.70-0.98 1.00 -
- 11019-11689 - 11142-12308 - -
Modul de deformatie liniara 7000- 7000*- 10000-
- 8000-9500* -
E (kPa) 8500* 9070 12500*
Coeficient de permeabilitate 0.0019-
- - - - -
k (cm/s) 0.0031
(Ø,grade) 12-15* 17.57-24.77 14-16* 23.40-24.51 25.15 27-30*
- Coeziunea (c – kPa) 25-30* 25.27-30.47 20-28* 8.24-21.86 2*-5.48 0*
* Valori asimilate

Apa subterana a fost identificata in foraje la adancimi de 4.50 m si 6.0m.fata de nivelul terenului .

Au fost recoltate probe de apa din forajele F1172, F 1173 si Fc 1671 care ulterior au fost
supusae analizelor specifice pentru determinarea agresivitatii asupra constructiilor subterane.
Rezultatele sunt prezentate detaliat in rapoartele de incercare anexate, elaborate de Laboratorul de
Mediu al SC GEOSTUD SRL si sintetic in tabelul de mai jos.
Tipul agresivitatii asupra
betoanelor si betoanelor armate
(m) metalelor
1 F1172 4.50 Nu prezinta agresivitate Nu este coroziva
2 F1173 4.50 Nu prezinta agresivitate Nu este coroziva
3 Fc1671 6.00 Nu prezinta agresivitate Nu este coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam ca apa subterana interceptata in fortaje nu prezinta
agresivitate fata de betoane si betoane armate si nu este coroziva fata de metale.

De la nivelul de unde s-au prelevat probe de apa subterana s-au prelevat si cate o proba de
pamant (sol) pentru a se analiza agresivitatea fata de betoane si betoane armate. Rezultatele sunt
prezentate detaliat in rapoartele de incercare anexate si sintetic in tabelul de mai jos.
Pag. 327 / 475

Adancimea de Tipul agresivitatii asupra betoanelor Gradul de aciditate
prelevare a si betoanelor armate conform
Nr.
Forajul probelor de pamant PH conductivitate sulfat solubil Baumann-Gully
crt.
(unitati in apa
1 F1172 4.50 9.3 331 <20 0
2 F1173 4.50 9.5 335 41.60 0
3 Fc1671 6.00 9.3 313 65.72 0
conformitate”, probele de pamant analizate nu prezinta agresivitate fata de betoane si betoane armate.

Pe baza rezultatelor analizelor chimice pe probele de apa subterana si pe probele de pamant,
armate, conform SR EN 206+A1:2017.

(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturilein stare afanata
Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda direct pe un teren imbunatatit pe un metru grosime
si bine compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100%
Proctor normal.
Pag. 328 / 475

5.3.28. Pod pe DJ 203G km 47+890
In zona km 47+890, autostrada va fi traversata de DJ 203G printr-un pod. Drumul judetean
203G face legatura intre comunele Stalpu si Pietrosu. Drumul este asfaltat, iar asfaltul prezinta
degradari de tipul crapaturilor atat longitudinale cat si transversale. Santurile de la marginea
acostamentului sunt inierbate, colmatate si neamenajate. In zona exista stalpi de inalta tensiune, iar
terenul este plan, cultivat.

Foto 314. Vedere DJ203 Foto 315. Vedere DJ203
Foto 316 ‐ teren adiacent Foto 317. Vedere DJ
Pentru cercetarea geotehnica a terenului de fundare au fost executate patru foraje geotehnice,
un profil geoelectric si un profil seismic (MASW).
situatie anexat.
Fc 1676 45°04'09.8'' 26°44'21.8'' 20m
F 1175 45°04'13.9'' 26°44'13.7'' 25m
F 1176 45°04'11.9'' 26°44'17.5'' 25m
Fc 1677 45°04'15.8'' 26°44'09.8'' 20m
geofizice profil
MASW 75 398210.1249 636949.3623 398232.3833 636917.9075 40m
Pag. 329 / 475

Fc 1676, NH = 6.00m
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa cafeniu - negricioasa, plastic vartoasa
la tare
0.40÷3.00 m
- de la 1.50m cafeniu - galbuie
- de la 2.00m plastic vartoasa
 Pamant fin saclSi (ClL)/ Praf nisipos argilos, cafeniu galbui, plastic vartos
3.00÷5.00 m
spre tare
 Pamant fin saclSi (ClL)/ Nisip argilos, cafeniu galbui, plastic vartos spre tare
5.00÷9.50 m
- de la 8.00m cu rar pietris marunt
 Pamant fin saCl (ClM)/ Argila cafeniu cenusie, cu papusi de calcar, plastic
9.50÷11.00 m
vartoasa
 Pamant fin sasiCl (ClL)/Praf nisipos argilos, cafeniu cenusiu, cu papusi de
11.00÷13.00 m
calcar, plastic vartos
 Pamant grosier Sa cu pietris/ Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos,
cafeniu galbui, saturat, indesat, cu lentile de argila nisipoasa
- de la 15.00m colmatat cu praf nisipos argilos, cafeniu - galbui, saturat,
13.00÷20.00 m
indesat
- de la 20.00m Pamant fin Sa cu pietris/ Nisip si pietris cu slab liant prafos,
indesat
F 1175, NH = 5.00m
0.40÷3.00 m  Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, cafenie, plastic vartoasa

 Pamant fin saclSi (ClL)/ Praf nisipos argilos, cafeniu galbui, umed, plastic
3.00÷5.00 m
consistent; de la 5.00m saturat
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cafeniu galbuie, plastic moale spre
5.00÷7.00 m plastic consistenta
- de la 6.00m cu rar pietris, cafenie
 Pamant grosier Sa cu rar pietris/ Nisip cu rar pietris si foarte slab liant prafos,
cafeniu galbui, umed, mediu indesat
7.00÷13.50 m
- de la 10.00m Pamant grosier grSa/Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos
- de la 12.00m Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa cenusiu galbuie cu lentile de nisip si
13.50÷15.40 m
intercalatii ruginii, plastic vartoasa
 Pamant fin Sa/ Nisip cu slab liant prafos, cafeniu, saturat, indesat;
15.40÷17.00 m
- de la 16.50m cu rar pietris, saturat, indesat
 Pamant fin Sa cu foarte rar pietris/ Nisip cu foarte rar pietris si foarte slab
liant prafos, cafeniu, saturat, indesat
17.00÷25.00 m - de la 19.20 m cafeniu cu intercalatii cenusii si ruginii, saturat, indesat
- de la 20.00m cenusiu, mediu indesat
- de la 23.50m cafeniu, saturat, mediu indesat
Pag. 330 / 475

F 1176, NH = 5.00m
 Pamant fin siCl (ClM) /Argila prafoasa, cafenie galbuie, plastic vartoasa, cu
0.40÷2.00 m
plasticitate mare
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila, cafenie - galbuie, plastic consistenta cu
2.00÷5.00 m
 Pamant grosier Sa / Nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu galbui,
5.00÷10.00 m
granulozitate foarte uniforma, saturat, indesat
 Pamant fin siCl cu foarte rar pietris (ClM)/ Argila cenusiu cu intercalatii
10.00÷12.00 m
negricioase, cu foarte rar pietris, plastic vartoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie- galbuie cu intercalatii
12.00÷13.50 m
cenusii, plastic vartoasa cu plasticitate mare
 Pamant grosier Sa / Nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu galbui,
13.50÷20.00 m granulozitate foarte uniforma, saturat, indesat
- de la 15.00m cafeniu - galbui, saturat, indesat
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris / Nisip, cafeniu - galbui, cu foarte rar
pietris si foarte slab liant prafos, granulozitate foarte uniforma, saturat,
20.00÷25.00 m indesat
- de la 24.0m pamant grosier Sa/Nisip cu foarte slab liant prafos,
granulozitate foarte uniforma
Fc 1677, NH = 5.00m
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa cafenie, plastic vartoasa
- de la 1.00m cu concretiuni calcaroase
0.40÷6.00 m
- de la 3.00m galben cafenie, cu concretiuni calcaroase
- de la 5.00m infiltratie de apa
 Pamant grosier Sa cu pietris/ Nisip si pietris cu liant prafos, cafeniu galbui,
saturat, indesa
6.00÷11.00 m
- de la 7.50m cafeniu, saturat, indesat
- de la 9.00m pietris cafeniu - galbui, saturat
 Pamant fin siSa cu pietris/ Nisip prafos cu pietris, cafeniu - galbui, saturat,
11.00÷12.00 m
indesat
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila cenusiu galbuie cu lentile de nisip si intercalatii
12.00÷14.00 m
ruginii, plastic vartoasa
 Pamant fin Sa cu foarte rar pietris/ Nisip cu foarte rar pietris si foarte slab
liant prafos, cenusiu, saturat, indesat
- de la 15.00m nisip cu rar pietris, cafeniu, saturat, indesat
14.00÷20.00 m
- de la 17.00m cu intercalatii ruginii
- de la 18.00m Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab liant
prafos, cafeniu, saturat, indesat
Pag. 331 / 475

de mai jos.
Pag. 332 / 475


rezistivitate corespund unor formatiuni argiloase – nisipoase. Se poate observa o zonare cvasi–
orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind separate patru zone: prima extinsa de la suprafata pana la
adancimea de aproximativ 5m, relativ omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, avand
valori cuprinse in intervalul 18 29𝛺𝑚. Aceasta variatie corespunde prezentei unor elemente
depozitionale constituite din argile nisipoase sau nisipuri argiloase umede. A doua zona este extinsa
de la adancimea de 5m pana la adancimea de aproximativ 10m, avand valori de rezistivitate cuprinse
in interalul 29 38𝛺𝑚. In cadrul acestei zone se observa cresterea graduala a valorilor de
rezistivitate cu adancimea ce corespunde unei treceri graduale de la nisipuri argiloase la nisipuri cu
pietrisuri saturate. A treia zona este extinsa intre adancimea de 10m si adancimea de aproximativ 23.5
– 25m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 39 57𝛺𝑚. Aceasta variatie corespunde
unei alternante de elemente depozitionale constituite din nisipuri argiloase si pietrisuri saturate, argile
nisipoase si nisipuri argiloase. Se remarca dispunerea valorilor de rezistivitate in zone circulare
alungite, de maxim rezistivimetric ce corespund unor elemente depozitionale constituite din pietrisuri
si nisipuri cu liant argilos, saturate. Ce-a de-a patra zona este extinsa intre adancimea de 23.5 – 25m
si adancimea de 32.7m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 24 38𝛺𝑚. Se remarca o
scadere graduala a valorilor de rezistivitate, fapt ce indica o granoclasare inversa, precum si
predominarea fractiei argiloase.
Pentru aceasta structura a fost efectuat si un profil seimic (MASW 75), amplasat transversal
pe traseul autostrazii pe un teren plan, agricol.
Pag. 333 / 475

Informatiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze Vs: I – 120 m/s, II – 175 m/s si III
– 230 m/s.
forfecare G.
III: Adancime=17-25m, Vs=230 m/s, ρ=1950 kg/m3 => G=103 MPa
Datele exprima un grad de compactare foarte scazut pentru formatiunile din intervalul de
adancime 0-5 m. Pe urmatorul interval (5-17 m), valorile modulului de forfecare G cresc, ramanand
însa în domeniul formatiunilor cu un grad de compactare naturala scazuta. Începand cu 17 m, datele
sugereaza cresterea semnificativa a gradului de compactare catre dommeniul mediu, corespondent
formatiunilor necoezive indesate.

Forajele geotehnice executate, au pus in evidenta in plan vertical o alternanta de formatiuni
coezive si necoezive. In plan orizontal se pot observa numeroase indintari si efilari ale stratelor,
specifice depunerilor fluviatile.
Pag. 334 / 475
Formatiunile coezive predominante sunt argilele prafoase, prafurile nisipoase argiloase si
nisipurile argiloase iar intr-o pondere redusa sunt argilele.
Formatiunile necoezive sunt reprezentate de nisipuri prafoase, nisipuri cu slab liant prafos si
nisipuri cu rar sau foarte rar pietris si slab liant prafos, nisipuri cu pietris.
11.11÷37.89% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu «plasticitate mijlocie la mare».
iar valorile gradului de saturare Sr = 0.55 – 1.00, ceea ce caracterizeaza pamanturile «umede la practic
ale modulului de deformatie edometric Eoed200-300 = 6384 - 13106kPa, ceea ce caracterizeaza
aparatul de forfecare directa, în conditii consolidat – drenat (CD). Au fost obtinute valori ale coeziunii
nisip nisip cu
Parametrul geotehnic praf prafos, rar
argila nisip
(denumire si unitate de argila nisipos nisip cu pietris,
prafoasa argilos
masura) argilos slab liant nisip cu
prafos pietris
Umiditate naturala (w - 17.49- 12.60- 20.71- 18.13- 12.67- 8.29-
%) 23.21 26.74 22.66 19.88 21.18 19.42
Limita inferioara de 13.19- 11.25- 18.21- 15.46- - -
plasticitate (WP - %) 17.29 19.44 19.25 17.39
Limita superioara de 38.36- 38.01- 29.31- 29.64- - -
plasticitate (WL - %) 53.47 46.75 34.99 30.49
Indice de plasticitate 22.28- 18.57- 11.11- 13.11- - -
(IP - %) 37.89 35.50 16.20 14.18
0.73- - -
Indice de consistenta (IC) 0.66-0.99 0.59-0.87 0.81
0.95
1.88-2.08 1.97-2.10 -
naturala ρn (g/cm3) 2.11
1.51-1.74 1.60-1.74 -
uscata ρd (g/cm3) 1.77
33.605- 34.95- 34.78- - -
Porozitate (n - %) -
37.57 43.54 39.79
0.50-
0.60
Gradul de saturare ( Sr ) 0.92-1.0 0.551.00 0.91-1.00 - - -
Umflare libera (UL - %) 75 60-70 - - - -
6384 - - -
Modul de deformatie 9000- 10000- 11000-
- - -
liniara E (kPa) 10000* 12000* 13000*
Pag. 335 / 475

nisip nisip cu
Parametrul geotehnic praf prafos, rar
argila nisip
(denumire si unitate de argila nisipos nisip cu pietris,
prafoasa argilos
masura) argilos slab liant nisip cu
prafos pietris
- Unghi de frecare interna 16.69- 17.16-
(Ø,grade) 18.85 22.50 19.08 22-24* 27-30* 25-31*
- Coeziunea (c – kPa) 38.86- 29.65-
50.76 43.00 10.20 10-14* 0-2* 0*
* Valori asimilate

Apa subterana a fost identificata in foraje la adancimi de 5.0m – 6.00 fata de nivelul terenului
.Agresivitatea apei subterane
în raportul de încercare anexat, elaborat de Laboratorul de Mediu al SC GEOSTUD SRL si sintetic
(m) metalelor
1 F1175 5.00 nu prezinta agresivitate nu e coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam ca apa subterana interceptata in F1175 nu prezinta
agresivitate fata de betoane si betoane armate si nu este coroziva fata de metale.

detaliat în raportul de incercare anexat si sintetic în tabelul de mai jos.
Tipul agresivitatii asupra betoanelor Gradul de
Adancimea
si betoanelor armate aciditate
de prelevare
Nr. sulfat solubil în conform
Forajul a probelor PH conductivitate
crt. apa Baumann-
de pamant (unitati Gully
(m) PH) (µS/cm)
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1175 5.00 9.3 198 62.56 0

prelevate, s-a stabilit ca mediul inconjurator nu prezinta agresivitate chimica fata de betoane si
betoane armate, conform SR EN 206+A1:2017.
Pag. 336 / 475

1 Conditii de teren terenuri bune /medii 2/3 puncte
“moderat.
Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda direct pe un teren imbunatatit pe adancimea de un
metru cu pamanturi nisipoase (nisip sau nisip prafos) astfel incat umflarea libera sa scada la valoarea
UL<50% si bine compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D
= 98-100% Proctor normal.

Axul viitoarei autostrazi intersecteaza in acesta zona un drum local din pamant care merge
spre padurea Spataru. Terenul in zona este plan, fara accidente geomorfologice. Podul este peste
autostrada si va avea o lungime de cca. 84.00 si 3 deschideri.
Pag. 337 / 475

Foto 321 Foto 322

Foto 323 Foto 324

patru foraje geotehnice, 1 profil geoelectric si doua profile seismice (MASW).
situatie anexat.
F 1179 45°06'00.6'' 26°45'28.4'' 25m
F 1180 45°05'57.6'' 26°45'32.2'' 25m
Fc 1760 45°05'55.0'' 26°45'32.2'' 20m
Fc 1761 45°06'02.6'' 26°45'27.1'' 20m
geofizice profil
MASW 78 X (N): 401541 Y(E): 638458 X (N): 401575 Y(E): 638439 40m
MASW 79 X (N): 401453 Y(E): 638511 X (N): 401487 Y(E): 638493 40m
standard.
Pag. 338 / 475

Fc 1760, NH=2.60m
0.00– 0.40m - Pamant vegetal;
0.40 – 2.00m - Pamant fin saclSi (CIL) / Praf nisipos argilos, cenusiu, plastic vartos cu plasticitate
mijlocie;
- de la 0.80m cenusiu galbui cu intercalatii ruginii, umed;
2.00 – 6.00m - Pamant grosier saGr / Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu, umed, cu
indesare medie;
- de la 2.60m saturat, indesat;
6.00 – 12.00 - Pamant fin saclSi cu foarte rar pietris (CIL) / Praf nisipos argilos cu foarte rar pietris,
plastic vartos cu plasticitate mare;
12.00 – 16.00m - Pamant grosier grSa / Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, cafeniu,
granulozitate uniforma, cu indesare medie spre indesat;
16.00 – 20.00m - Pamant grosier saGr / Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu,
granulozitate neuniforma cu indesare medie.
F 1179, NH=2.80m
0.40 – 1.00m - Praf nisipos cenusiu, cu concretiuni calcaroase, tare;
1.00 – 2.00m - Pamant fin siCl cu foarte rar pietris (ClM) / Argila cenusie - galbuie, cu intercalatii
ruginii, cu foarte rar pietris, plastic vârtoasa cu plasticitate mare;
2.00 – 18.00m - Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, granulozitate
neuniforma, cafeniu, umed, cu indesare medie;
- de la 2.80m saturat;
- de la 4.50m mediu indesat;
18.00 – 20.00m - Pamant grosier saGr / Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate
neuniforma, cafeniu, mediu indesat;
20.00 – 24.00m - Pamant fin siCl (ClM) / Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cenusie cu
intercalatii ruginii;
24.00 – 25.00m - Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
mare.
F 1180, NH=3.00m
0.40 – 2.00m - Praf nisipos cenusiu;
- de la 1.00m cenusiu galbui cu intercalatii ruginii, tare, umed;
2.00 – 12.00m - Pamant grosier grSa / Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, granulozitate
neuniforma, cafeniu, umed, mediu indesat;
- de la 3.00m saturat;
neuniforma, cafeniu saturat, mediu indesat;
uniforma, cafeniu , mediu indesat;
neuniforma, cafeniu saturat, mediu indesat;
21.00 – 24.00m - Pamant fin siCl (ClH) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte mare;
Pag. 339 / 475
24.00 – 25.00m - Pamant fin Cl (ClV) / Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
mare
Fc 1761, NH=3.00m
neuniforma, cenusiu galbui, cu intercalatii ruginii, indesat;
2.00 – 6.00m - Pamant grosier saGr / Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cenusiu galbui,
granulozitate neuniforma;
uniforma, cenusiu galbui
poate observa ca, în plan orizontal, exista o oarecare continuitate a stratelor. In baza se observa o
alternanta a depozitelor sedimentare, predominant coezive.
In locatia situata la km 51 + 600 a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate

Dispozitivul de electrozi utilizat a fost Wenner – Schlumberger, cu o spatiere intre electrozi de 10m.
Lungimea totala a dispozitivului a fost de 190m. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa
53. In figura de mai jos este prezentat modelul numeric al terenului in zona in care a fost amplasat
profilul 52.
Fig. 1
Pag. 340 / 475

Foto 325‐ Etapa de achizitie a datelor in teren. Aspecte generale
Pentru profilul 52
Fig. 2‐ Sectiunile de rezistivitate aparenta masurata (sus), cea de rezistivitate aparenta calculata (mijloc) si sectiunea de
rezistivitate reala (jos).
datele topografice.
Pag. 341 / 475

Se poate observa o zonare cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind separate trei secvente
depozitionale: o secventa centrala, mai rezistiva incadrata de doua secvente mai conductive. Prima
secventa depozitionala este extinsa de la suprafata pana la adancimea variabila de aproximativ 3 –
5m, fiind relativ omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, avand valori cuprinse in
intervalul 35 40𝛺𝑚. Aceasta variatie corespunde prezentei unor elemente depozitionale constituite
din praf nisipos saturat si apare intre XT = 80m si XT = 130m. A doua unitate este extinsa de la
adancimea de 3 – 5m pana la adancimea de aproximativ 21m, avand valori de rezistivitate cuprinse
in interalul 40 62𝛺𝑚. In cadrul acestei unitati se poate remarca dispunerea zonelor de maxim
rezistivimetric sub forma circulara, alungita, marcand un usor contrast lateral. Variatia valorilor de
rezistivitate poate fi asociata cu prezenta unor formatiuni constituite din nisipuri si pietrisuri saturate,
avand in componenta si fractie argiloasa. A treia zona este extinsa intre adancimea de 21m si
adancimea de aproximativ 31.9m, avand valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 30 50𝛺𝑚.
Aceasta variatie corespunde unei alternante de elemente depozitionale constituite din argile nisipoase.
Se remarca o scadere graduala a valorilor de rezistivitate, fapt ce indica o granoclasare inversa,
precum si predominarea fractiei argiloase.
depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana in regim atat lent cat si
moderat. Pe profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista diferentieri ale
depozitionale nu pot fi insa surprinse in totalitate de masuratorile geofizice, proprietatile electrice ale
acestora fiind asemanatoare in cadrul complexului de care apartin.
Analiza statistica a abaterilor patratice medii este prezentata in Fig. 305. Se observa o
distributie procentuala foarte buna a diferentelor dintre valorile logaritmate ale rezistivitatilor
aparente masurate si respectiv calculate, 98.3% dintre valori situandu-se sub eroarea de 1%.
Pag. 342 / 475

Figura 202 ‐ Distributia erorilor diferentelor dintre valorile de rezistivitate aparenta masurate
si calculate

pozitionate transversal pe axul viitorului Drum Expres. Amplasamentele acestora sunt redate pe
planul de situatie anexat prezentului studiu geotehnic.
MASW 78
Pentru stratificația geofizică calculată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente
în coloana forajului F1179 de unde au fost extrase indirect valori de densități în stare naturală. Cu
ajutorul vitezelor Vs și densitaților în stare naturală au fost calculate valori ale modulului de forfecare
G.
Pentru primul interval de adâncime (0-3 m) datele exprimă proprietăți elastice foarte scăzute
ale formațiunilor, sugerând un grad foarte scăzut de compactare naturală. Pe următorul interval (3-25
m), valorarea modulului de forfecare crește semnificativ, sugerând un grad de compactare slab-mediu
al formațiunilor, aferent pământurilor necoezive cu îndesare medie.
MASW 79
: Informațiile geofizice descriu un model cu două straturi de viteze Vs: I – 150 m/s și II – 210 m/s.
Pag. 343 / 475
Pentru stratificația geofizică calculată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente
în coloana forajului F1180 de unde au fost extrase indirect valori de densități în stare naturală. Cu
ajutorul vitezelor Vs și densitaților în stare naturală au fost calculate valori ale modulului de forfecare
G.
Pentru primul interval de adâncime (0-3 m) datele exprimă proprietăți elastice foarte scăzute
ale formațiunilor, sugerând un grad foarte slab spre slab de compactare naturală. Pe următorul interval
(3-25 m), valorarea modulului de forfecare crește semnificativ, sugerând un grad de compactare slab-
mediu al formațiunilor, aferent pământurilor necoezive cu îndesare medie.

Forajele geotehnice executate, cat si profilul geolitologic interpretativ, au pus in evidenta, sub
solul vegetal, o alternanta de formatiuni coezive si necoezive.
Formatiunile coezive sunt formate din pamanturi fine de tipul argilelor grase, argilelor si
prafurilor nisipoase argiloase.
Argilele grase au indici de consistenta Ic=0.81-0.88, ceea ce le incadreaza in domeniul plastic
vartoase, cf. STAS 1243/83, plasticitati foarte mari Ip=49.33-51.84%.
Argilele de la suprafata au indici de consistenta Ic= 0.786, ceea ce le incadreaza in domeniul
plastic vartoase, cf. STAS 1243/83, plasticitati mari (Ip = 26.72%), iar argilele din adancime
(h=22.00m) au indici de consistenta Ic=0.84-0.90 ceea ce le incadreaza in domeniul plastic vartoase,
cf. STAS 1243/83, plasticitati mari spre foarte mari (Ip=23.38-43.76%), compresibilitati medii
Eoed200-300 = 10347-11581kPa, unghi de frecare interna φ=13.53-16.27° si coeziune de c = 40.60-
51.93kPa.
Prafurile nisipoase argiloase au indici de consistenta Ic=0.80-0.91 ceea ce le incadreaza in
domeniul plastic vartoase, cf. STAS 1243/83, plasticitati mijlocii spre mari (Ip=17.30-25.14%).
Formatiunile necoezive sunt formate din nisip si pietris cu foarte slab liant prafos/pietris si
nisip cu foarte slab liant prafos. Acestea sunt cafenii, saturate, cu indesare medie spre indesate
N30=27-30lov/30cm si au granulozitate uniforma (Un=8.70) spre neuniforma (Un=26.87).
In continuare sunt prezentate, centralizat, valorile caracteristice ale principalilor indici

geotehnici:
Pag. 344 / 475

argila nisip cu
Parametrul geotehnic argila grasa praf nisipos
pietris/pietris
(denumire si unitate de masura) h=2.00m h=22.00m argilos cu nisip
% argila 52-57 22 32-34 12-13 0
% praf 36-44 57 55-67 53-54 1-6
% nisip 4-7 19 10-11 33-34 35-76
% pietris 0 2 0 1 21-60
Umiditate naturala (w - %) 24.76-27.78 20.51 20.74-22.65 8.55-20.40 5.22-17.27
18.41-18.71 14.80 16.88-18.21 8.08-16.96 -
(WP - %)
67.73-70.55 41.52 40.26-61.97 33.22-34.26 -
(WL - %)
Indice de plasticitate (IP - %) 49.33-51.84 26.72 23.38-43.76 17.30-25.14 -
Indice de consistenta ( IC ) 0.81-0.88 0.786 0.84-0.90 0.80-0.91 -
2.023-2.089 - 2.06 1.92 -
ρn (g/cm3)
1.62-1.63 - 1.68-1.71 1.60 -
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 39.45-39.48 - 36.32-37.40 39.98 -
Indicele porilor ( e ) 0.65 - 0.57-0.60 0.66 -
Gradul de saturare ( Sr ) 1 - 0.97-1.0 0.81 -
Umflare libera (UL) - - - 40 -
- - 10347-11581 - -
Modulul de deformatie liniara E 10000 – 6000 – 11000 – 7000 = 16000 –
(kPa) 11000* 9000* 12000* 9000* 18000*
15 -18* 14 – 17* 13.53-16.27 15 – 18* 22- 27*
(Ø,grade)
40-60* 28 – 45* 40.60-51.93 5 – 9* 0*
Apa subterana a fost identificata ȋn toate forajele sub forma de nivel hidrostatic, la adancimea
de 2.60 - 3.00m fata de nivelul terenului.

A fost recoltata o proba de apă subterana din forajul F1180 care ulterior a fost analizata pentru
tabelul de mai jos.
Pag. 345 / 475

(m) metalelor
1 F1180 3.00 agresivitate moderat sulfatica coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam că apa subterana analizata nu prezinta agresivitate fata
de betoane şi betoane armate şi este coroziva fata de metale.

De la nivelul de unde s-a prelevat proba de apa subterana s-a prelevat şi o proba de pamant

Tipul agresivitatii asupra betoanelor și Gradul de
Forajul PH
(unităţi
PH)
(mg/kg) (ml/kg)
1 F1180 3.00 7.7 2050 427.68 0
conformitate”, probele de pământ analizata nu prezintă agresivitate faţă de betoane şi betoane armate.

Coroborand rezultatele analizelor chimice pe probele de apa subterana și pământ,
prelevate, s-a stabilitt clasa de expunere la atacul chimic al pământurilor și al apei subterane pentru
betoane și betoane armate, cât și gradul de agresivitate asupra metalelor, conform tabelului de mai
jos.
Clasa de expunere la atacul chimic al pamanturilor și al apei subterane (mediul inconjurator)

Adancimea de
Gradul de
Nr. prelevare a
Forajul Clasa de expunere corosivitate asupra
crt. probelor
metalelor
(m)
1 F1180 3.00 XA2(agresivitate chimica moderata) este coroziva
Pe baza datelor din tabelul de mai sus, constatam ca mediul inconjurator are o agresivitate
chimica moderata (clasa de expunere XA2) fata de betoane si betoane armate si este coroziva fata de
metale.

ai riscului geotehnic, astfel:
Pag. 346 / 475


TOTAL : 14 puncte
Pe baza sumei acestor factori (14 puncte) lucrarea poate fi incadrata, din punctul de vedere al relatiei
structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic moderat.
Recomandari
Pe baza rezultatelor obtinute in urma cercetarii geotehnice consideram ca viitoarea structura
poate fi fundata indirect, pe piloti considerati flotanti incastrati in orizontul necoeziv aflat la adancimi
mai mari de 11.00 m. Lungimea, diametrul, numarul si distanta dintre piloti se vor stabili de catre
proiectant conform normelor nationale si europene tinand seama de incarcarile acestora transmise de
structura in timpul exploatarii (greutatea proprie, sarcini utile, incarcarile date de vant si zapada,
sarcinile suplimentare transmise de eventualele cutremure, actiunea hidrostatica si hidrodinamica,
apa subterana) cat si de stratificatia terenului.
Sferturile de con si rampele se pot funda in stratul de la suprafata, deasupra nivelului freatic,
dupa inlaturarea solului vegetal, iar urmatorii 60-80cm vor fi imbunatatiti, uniformizati si compactati
la un grad de compactare de D=98-100%, sau pe o pe o perna de balast invelita in geotextil, armata
cu 2 randuri de geogrile biaxiale.
sa fie respectate prevederile SR EN 206+A1:2017. De asemenea, avand in vedere ca betonul este un
solid poros, unde apa are un rol important in degradarea betoanelor armate, se vor lua masuri pentru
protectia armaturilor din beton conform PD 165/2012, subcap.II.6.4.
Pag. 347 / 475

5.3.30. Pod pe DN2 peste Autostrada, km 52+850
In zona km 52+850 axul autostrazii traverseaza DN2 care se desprinde din DN1B si merge
catre comuna Spătaru. Drumul national DN2 este intens circulat, se prezinta cu asfalt in stare buna,
iar santurile sunt colmatate si inierbate. Este o zona cu teren plan, cultivat, fara accidente
geomorfologice.
Structura are o lungime de circa 140m având trei deschideri, cele marginare de 40m si cea
centrala de 60m.

Foto 326. DN2A – Vedere spre Buzău Foto 327. Teren plan, agricol

Foto 328. DN2A – Vedere spre Spătaru

doua foraje geotehnice, un profil geoelectric si un profil seismic (MASW).
situatie anexat.
F 1181 45°06'28.1'' 26°46'12.5'' 25m
F 1182 45°06'25.6'' 26°46'14.9'' 25m
geofizice profil
Profil geoelectric 53 45°06'29.4'' 26°46'10.8" 45°06'23.7'' 26°46'15.5" 190m
MASW 31 402336 639467 402370 639448 40m

Pag. 348 / 475
F 1181, NH = 4.00m
 Pamant fin sasiCl cu foarte rar pietris (ClM)/ Argila prafoasa nisipoasa,
0.40÷2.00 m
cafeniu-galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cu foarte rar pietris
 Pamant grosier saGr/ Pietris si nisip cu foarte slab laint prafos, cafeniu-
2.00÷8.00 m
galbui uscat, indesat, granulozitate uniforma
 Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab laint prafos, cafeniu-
8.00 ÷13.00 m
galbui granulozitate uniforma
 Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab laint prafos, cafeniu-
13.00 ÷15.00 m
galbui granulozitate neuniforma
 Pamant fin saclSi cu rar pietris ( ClM ) / Praf nisipos argilos, cafeniu-
15.00 ÷18.00 m
galbui, plastic vartoasa cu plasticitate mijlocie, cu rar pietris
 Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab laint prafos,
18.00 ÷22.00 m
granulozitate uniforma
 Pamant fin saclSi cu foarte rar pietris ( ClM ) / Praf nisipos argilos, cafeniu-
22.00 ÷25.00 m
galbui, plastic vartos, cu plasticitate mijlocie, cu foarte rar pietris
F 1182, NH = 4.00m
0.40÷1.50 m  Praf argilos nisipos, cafeniu-negricios, plastic vartos
 Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab laint prafos, cafeniu
1.50÷7.50 m
galbui, uscat, granulozitate neuniforma; de la 4.00m saturat
 Pamant fin saclSi (ClL) / Praf argilos, cenusiu, plastic vartoas cu plasticitate
7.50 ÷9.00 m
mijlocie
 Pamant grosier saGr/ Pietris si nisip cu foarte slab laint prafos, cafeniu-galbui
9.00 ÷15.00 m
saturat, indesat
 Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, cafeniu-
15.00 ÷20.00 m
galbui, granulozitate uniforma
 Pamant fin saclSi cu pietris/ Praf nisipos argilos, cu pietris cu granulozitate
20.00 ÷24.00 m
neuniforma
 Pamant fin sasiCl cu foarte rar pietris (ClM) / Nisip argilos cu foarte rar
24.00 ÷25.00 m
pietris, plastic vârtos cu plasticitate mare
Pentru podul de la km 52 + 850 a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate
Dispozitivul de electrozi utilizat a fost Wenner – Schlumberger, cu o spatiere intre electrozi de 10m.
Lungimea totala a dispozitivului a fost de 190m. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa4.
In imaginile de mai jos este prezentat amplasamentul profilului si sunt prezentate aspecte
generale din momentul achizitiei datelor in teren.
Pag. 349 / 475

generale
interpretarea si corelarea cu datele directe din forajele geotehnice sunt prezentate in PLANSA 53.
Pag. 350 / 475

Sectiunea de rezistivitate reala releva valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 33-100Ωm.

In cadrul sectiunii se observa un puternic contrast lateral al valorilor de rezistivitate ce poate
corespunde unor diferite elemente depozitionale ale unui sistem depozitional fluviatil, avand
proprietati electrice diferite. Dintre acestea sunt de remarcat paleo-vaile ingropate, colmatate cu
diferite tipuri de sedimente sau meandrele colmatate. Contrastul de proprietati electrice mai poate fi
determinat si de prezenta unor deseuri antropice ingropate la adancimi superficiale care pot influenta
valorile masurate la adancimi mai mari.
In cadrul sectiunii se pot separa trei secvente depozitionale caracterizate de un puternic
contrast lateral. Prima secventa este extinsa pana la adancimea de aproximativ 8m. Se poate remarca
un contrast lateral important, valorile de rezistivitate fiind cuprinse in intervalul 33-100Ωm.
Intre XT = 15m si XT = 35m, intre XT = 40m si XT = 65m, intre XT = 80m si XT = 110m,
precum si intre XT = 115m si XT = 130m este sunt evidentiate zonalitati ale valorilor de rezistivitate
care indica prezenta unor elemente depozitionale ce pot fi constituite din alternante de praf argilos
nisipos, nisip argilos umed sau pietris cu nisip si liant argilos saturat. Minimele rezistivimetrice pot
corespunde predominarii fractiei argiloase – nisipoase iar valorile mai ridicate pot fi asociate cu
prezenta fractiei grosiere. Intre XT = 140m si XT = 175m se remarca o zonalitate relativ oblica a
valorilor de rezistivitate.
De la adancimea de 8 – 10m pana la adancimea de 15.5 – 18m, intre XT = 25m si XT = 110m,
precum si intre XT = 135m si XT = 165m se remarca o zonare circulara alungita pe orizontala a
valorilor de rezistivitate ce corespunde unur elemente depozitionale constituite din pietrisuri si
nisipuri cu liant argilos sau nisipuri si pietrisuri cu liant argilos. Intre XT = 110m si XT = 130m se
poate remarca o zonare relativ oblica a valorilor de rezistivitate.
Pe baza corelatiei cu datele din forajele geotehnice rezulta ca valorile de rezistivitate
corespund unei alternante de formatiuni nisipoase argiloase si pietrisuri si nisipuri cu matrice
argiloasa. De la adancimea de 15.5 – 18m pana la adanacimea de 31.9m se remarca o tendinta de
scadere a valorilor de rezistivitate, fiind posibila asocierea cu elemente depozitionale constituite din
nisipuri si pietrisuri cu matrice argiloasa saturate.
mediul depozitional fiind cel fluviatil, caracterizat de depunere si eroziune simultana in regim atat
lent cat si moderat. Pe profilul geotehnic se observa faptul ca in cadrul acestor depozite exista
diferentieri ale unor elemente depozitionale datorate in general compozitiei granulometrice. De
asemenea, unele elemente depozitionale pot aparea doar zonal, avand un caracter lentiliform. Aceste
Pag. 351 / 475

elemente depozitionale nu pot fi insa surprinse in totalitate de masuratorile geofizice, proprietatile
electrice ale acestora fiind asemanatoare in cadrul complexului de care apartin.
Pentru aceasta structura a fost efectuat si un profil seimic pentru undele de suprafata (MASW
81), amplasate transversal pe traseul Drumului expres, de-alungul Drumului DN2 pe un teren plan,
agricol.
MASW 31. Informațiile geofizice descriu un model cu trei straturi de viteze seismice Vs: I - 175
m/s, II – 170 m/s și III – 230 m/s.
forfecare G.
II: Adâncime=2-25 m, Vs=240 m/s, ρ=1800 kg/m3 => G=103 Mpa
Pag. 352 / 475

adâncime, fiind asociate sedimentelor recente. Pe următorul interval, 3-6 m, gradul de compactare
naturală crește simțitor către zona valorilor scăzute-medii, asociate rocilor îndesate. Ulterior, valoarea
globală de variație a modulului de forfecare crește, sugerând o compactare naturală medie a
formațiunilor majoritar necoezive.

Forajele geotehnice executate au pus in evidență o alternanță de nisipuri, nisipuri cu pietris si
intr-o pondere scazuta argile nisipoase si praf nisipos argilos.
Ȋn ceea ce priveste litologia interceptata în cele 2 foraje geotehnice, pana la adancimea de
2.00m a fost intalnit un strat de argila prafoasa nisipoasa, urmat de un orizont necoeziv pana la
adancimea de 20-22m cu zone restranse de praf nisipos argilos/ praf argilos. Pana la adancimea de
25.00m a forajelor au fost interceptate formatiuni coezive, de nisip argilos/ praf nisipos argilos.
26.99 ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la mare», conform
STAS 1243/88 si al pamanturilor cu activitate medie, conform NP126/2010.
Valoarea porozitatii, pentru stratul de argila prafoasa nisipoasa, n = 42.02% si a gradului de
saturatie Sr = 0.63 caracterizeaza pamanturile «umede» conform STAS 1243/88.

(denumire si unitate de masura) Nisip cu pietris/ Praf argilos/ Praf Argila prafoasa
Pietris cu nisip nisipos argilos nisipoasa nisip argilos
Umiditate naturala (w - %) - 9.09-22.46 17.15 9.01
- 8.07-19.46 17.03 8.37
(WP - %)
- 27.71-33.58 35.95 35.36
(WL - %)
Indice de plasticitate (IP - %) - 14.12-19.95 18.92 26.99
Indice de consistenta ( IC ) - 0.78-0.92 0.99 0.97
- - 1.82 -
ρn (g/cm3)
- - 1.55 -
(g/cm3)
Porozitate (n - %) - - 42.02 -
Indicele porilor ( e ) - - 0.72 -
Gradul de saturare ( Sr ) - - 0.63 -
- - - -
Eoed200-300(kPa)
Modulul de deformatie liniara E
12000-15000* 7000-8000* 7500-9000* 8000-9500*
(kPa)
30-35* 12-14* 10-12* 20-22*
(Ø,grade)
0-1* 20-30* 30-35* 10-14*
* Valori asimilate
Pag. 353 / 475

terenului.

TOTAL : 14 puncte
vedere al relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic “moderat,
Recomandari
constructie sa fie fundata fie direct în stratul de nisip cu pietris, fie indirect la o adancime de cel putin
20.00m. In cazul variantei de fundare directa se va tine cont de nivelul apei subterane si se recomanda
realizare de epuizmente.
Dimensiunile blocului de fundatie sau lungimea, diametrul, numarul si distanta dintre piloti
compactat in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor
normal.
Pag. 354 / 475

5.3.31. Pod pe DN 2B, km 55+168
Autostrada va traversa in zona km 55+168 drumul national DN2B, care face legatura intre
orasul Buzau si comuna Spataru. Drumul national se prezinta in stare relativ buna, cu usoare
denivelari iar santurile sunt colmatate si inierbate. In zona au fost observati stalpi de electricitate.
Terenul adiacent drumului este plan, agricol.

Foto 332. Foto 333.
Foto 334. Foto 335.
Pentru cercetarea geotehnica a terenului de fundare au fost executate trei foraje geotehnice,
F 1121 45°06'54.8'' 26°47'54.5'' 35m
F 1183 45°06'52.5'' 26°47'52.2'' 35m
F 1122 45°06'50.1'' 26°47'49.9'' 35m
geofizice profil
MASW 82 403283.9927 641571.5216 403316.1087 641593.2318 40m
MASW 83 403122.3871 641464.839 403154.8761 641486.3256 40m
Pag. 355 / 475

Avand in vedere litologia interceptata, predominant necoeziva, din foraje s-au prelevat doar
probe tulburate.
F 1121, NH = 6.00m
0.40÷1.00 m  Praf argilos, cafeniu galbui, uscat, tare

1.00÷9.00 m uniforma, cafeniu galbui, umed, indesat
- de la 6.00 m saturat indesat; de la 8.00 m cu bolovanis
 Pamant grosier grSa/Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, granulozitate
9.00÷15.50 m
 Pamant fin clSi ( ClL )/Praf argilos, cafeniu, plastic vartos cu plasticitate
15.50÷18.00 m
mijlocie.
18.00÷34.00 m
 Pamant fin siCl ( ClL )/Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate
34.00÷35.00 m
mijlocie, cafenie galbuie
F 1183, NH = 4.50m
 Pamant fin saclSi cu pietris / Nisip argilos cu pietris, granulozitate
neuniforma, cafeni
0.40÷3.00 m
- de la 1.00 m cafeniu galbui cu intercalatii ruginii si cuiburi de calcar,
indesat
3.00÷11.00 m neuniforma, cafeniu, mediu indesat
- de la 5.00 m cafeniu ; de la 5.50 m umed; de la 6.00 m saturat
11.00÷15.00 m
uniforma, cafeniu, saturat, mediu indesat
15.00÷33.00 m
neuniforma, cafeniu, mediu indesat
33.00÷35.00 m
uniforma, cafeniu, saturat, mediu indesat
F 1122, NH = 5.50m
 Praf nisipos, cafeniu tare
0.40÷2.00 m
- de la 1.00 m cu intercalatii cenusii si ruginii
2.00÷7.00 m uniforma, cafeniu, mediu indesat
- de la 5.00 m umed; de la 5.50 m saturat, indesat
Pag. 356 / 475

7.00÷11.00 m
neuniforma, cafeniu, saturat, mediu indesat
uniforma, cafeniu, mediu indesat, saturat
11.00÷27.00 m
-intre 24.00 - 25.50 m cenusiu-galbui
-intre 25.50 - 30.00 m cafeniu
27.00÷29.00 m
neuniforma, cafeniu, saturat, mediu indesat
29.00÷35.00 m
uniforma, cafeniu, mediu indesat, saturat
Pentru aceasta structura au fost efectuate profilele (profil 54 si 55) de Tomografie de

Rezistivitate Electrica 2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa NE
– SV. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 4.
Profil 54
Pag. 357 / 475

de mai jos.

In cadrul sectiunii se observa un puternic contrast lateral al valorilor de rezistivitate ce poate corespunde
unor diferite elemente depozitionale ale unui sistem depozitional fluviatil, avand proprietati electrice
diferite. Dintre acestea sunt de remarcat paleo-vaile ingropate, colmatate cu diferite tipuri de sedimente
sau meandrele colmatate. In cadrul sectiunii se pot separa doua secvente depozitionale: prima este extinsa
de la suprafata pana la adancimea de cel mult 10.5 -11m, avand un contrast lateral de rezistivitate, valorile
fiind cuprinse in intervalul 33 120𝛺𝑚. Se remarca aspectul concav al zonarilor valorilor de
rezistivitate.
Pe baza datelor din foraje a fost posibila corelarea acestei variatii cu prezenta unor elemente
depozitionale constituite din nisipuri si pietrisuri cu matrice argiloasa saturate sau pietrisuri si nisipuri cu
matrice argiloasa, saturate. Cea de-a doua secventa este extinsa pana la adancimea de 31.9m, valorile de
rezistivitate avand un puternic contrast lateral, acestea fiind cuprinse in intervalul 33 175𝛺𝑚. Intre
XT = 15m si XT = 65m, precum si intre XT = 100m si XT = 165m, de la adancimea de 5 – 9m pana la
Pag. 358 / 475
adancimea de 31.9m, se remarca doua zonari circulare ale valorilor de rezistivitate, alungite pe
orizontala, ce pot corespunde unor paleo – meandre colmatate, constituite din pietrisuri si nisipuri cu
liant argilos saturate sau nisipuri si pietrisuri cu liant argilos saturate. Intre XT = 55m si XT = 100m se
poate remarca o zona in cadrul careia valorile de rezistivitate au o usoara tendinta de scadere, indicand
prezenta unor formatiuni constituite din nisipuri si pietrisuri cu liant argilos, extins pana la adancimea de
31.9m.
Profil 55
de mai jos.
Sectiunea de rezistivitate reala releva valori de rezistivitate cuprinse in intervalul 50

220𝛺𝑚. In cadrul sectiunii se poate observa un puternic contrast lateral al valorilor de rezistivitate.
Astfel, intre XT = 15m si XT = 75m, intre XT = 85m si XT = 105m si intre XT = 150m si XT = 175m
sunt evidentiate zonalitati ale valorilor de rezistivitate avand alura concava care indica prezenta unor
Pag. 359 / 475
elemente depozitionale extinse pana la adancimea variabila cuprinsa intre 5 – 10m, fiind constituite
din praf argilos sau nisip si pietris cu liant argilos. Zona mediana a sectiunii este caracterizata de un
puternic contrast lateral al valorilor de rezistivitate. Pe baza corelarii cu datele din forajele geotehnice,
aceasta zona este constituita dintr-o alternanta de nisipuri si pietrisuri cu liant argilos saturate si
pietrisuri si nisipuri cu liant argilos saturate. Zonele de maxim sunt asociate cu elemente depozitionale
constituite din pietrisuri si nisipuri cu liant argilos saturate, iar zonele de minim sunt asociate cu
elemente depozitionale constituite din nisipuri cu pietrisuri cu liant argilos saturate, in ambele situatii
existand posibilitatea ca acestea sa fie asociate cu prezenta unor paleo-meandre colmatate. De la
adancimea de aproximativ 25m se remarca zonarea cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate, fapt
ce poate corespune unei tranzitii catre formatiuni nisipoase – argiloase.
amplasate de o parte si alta a autostrazii, pe un teren plan, agricol.
MASW 82
Pag. 360 / 475

forfecare G.
Datele evidentiaza valori ridicate ale modulului de forfecare pentru ambele intervale de
adancime, plasand fomratiunile în domeniul pamanturilor cu o compactare naturala ridicata, aferente
MASW 83
si III – 240 m/s.
în coloana forajului F1122 de unde au fost extrase indirect valori de densitati în stare naturala. Cu
ajutorul vitezelor Vs si densitatilor în stare naturala au fost calculate valori ale modulului de forfecare
G.
Datele exprima o crestere constanta a gradului de compactare a formatiunilor începand de la
un grad slab de compactare pentru intervalul 0-2 m pana la un grad mediu de compactare pentru
formatiunile aflate la adancimi mai mari de 5 m.

Forajele geotehnice executate au pus in evidenta atat in plan vertical cat si orizontal
preponderenta formatiunilor necoezive sau slab coezive, reprezentate de nisipuri cu pietris si foarte
slab liant prafos, pietrisuri cu nisip si slab liant prafos.Formatiunile coezive sunt prezente in special
la partea superioara a terenului si mai putin in adancime, acestea fiind reprezentate de argila prafoasa,
praf argilos, praf nisipos precum si nisip argilos.
Pag. 361 / 475

Din punctul de vedere al starii de consistenta, formatiunile coezive sunt plastic vartoase avand
Ic = 0.91 ÷ 0.95.
Din punct de vedere al gradului de indesare formatiunile necoezive sunt mediu indesate la
indesate conform SPT N30=26÷39lov.
argila nisip cu pietris pietris cu nisip
Parametrul geotehnic prafoasa, nisip argilos si foarte slab si slab liant
(denumire si unitate de masura) cu pietris liant prafos prafos
praf argilos
Umiditate naturala (w - %) 10.46-11.67 11.06 1.62-12.46 2.69-13.12
Limita inferioara de plasticitate -
9.17-10.87 - -
(WP - %)
Limita superioara de plasticitate -
24.10-27.01 - -
(WL - %)
Indice de plasticitate (IP - %) 14.93-16.14 - - -
Indice de consistenta (IC) 0.91-0.95 - - -
Modul de deformatie liniara E (kPa) 6000-8000* 5000-7000* 11000-13000* 12000-14000*
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 17-20* 20-24* 28-30* 30-32*
- Coeziunea (c – kPa) 20-26* 8-10* 0-2* 0-1*
* Valori asimilate
Apa subterana a fost identificata in foraje la adancimi de 4.50 m si 6.0m fata de nivelul terenului .

A fost recoltata o proba de apa din forajul F 1121 care ulterior a fost supusa analizelor specifice
pentru determinarea agresivitatii asupra constructiilor subterane. Rezultatele sunt prezentate detaliat în
tabelul de mai jos.
(m) metalelor
1 F 1121 6.00 Nu prezinta agresivitate este slab coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam ca apa subterana interceptata in F 1121 nu prezinta
agresivitate fata de betoane si betoane armate si este slab coroziva fata de metale.

în raportul de incercare anexat si sintetic în tabelul de mai jos.
Pag. 362 / 475

Nr. probelor de conform
Forajul PH conductivitate sulfat solubil Baumann-
crt. pamant
(unitati în apa Gully
PH) (µS/cm) (mg/kg)
(m) (ml/kg)
1 F 1121 6.00 9.2 145.5 71.28 0


1 Conditii de teren terenuri bune 2 puncte
TOTAL : 13 puncte
relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic “moderat.
Recomandari
fundata:
- Indirect pe piloti considerati flotanti. Lungimea, diametrul, numarul si distanta dintre piloti
hidrodinamica, apa subterana) cat si de stratificatia terenului;
- Direct, sub adancimea de 3.0m, in stratul de nisip cu pietris, pentru care se poate lua in
considerare o presiune conventionala, ca valoare de baza, de 250kPa. De asemenea, sunt necesare
epuismente;
Sferturile de con si rampele se vor funda direct pe un teren bine compactat in straturi de 30cm
Pag. 363 / 475

5.3.32. Pod pe DJ 203D, km 57+870
In zona km 47+870, autostrada va fi traversata de DJ203D printr-un pod cu 3 deschideri si cu
lungimea de 84m. Terenul este plan, cultivat.
situatie anexat.
F 1123 45°06'43.1'' 26°49'54.4'' 35m
F 1124 45°06'39.7'' 26°49'53.4'' 35m
geofizice profil
MASW 84 402982.4842 644235.1197 403018.0124 644220.0036 40m
MASW 85 402864.8831 644201.0989 402901.0244 644186.6255 40m
Avand in vedere litologia interceptata, predominant necoeziva, din foraje s-au prelevat doar
probe tulburate.
F 1123, NH = 4.50m
0.40÷1.50 m  Praf argilos nisipos, cafeniu negricios, vartos

1.50÷4.50 m neuniforma, cafeniu cenusiu, putin umed, indesat
4.50÷31.50 m
neuniforma, cafeniu cenusiu, saturat, indesat.
31.50÷35.00 m
F 1124, NH = 6.00m
 Pamant fin saclSi (ClL) / Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
0.40÷1.50 m
granulozitate neuniforma, cafeniu galbui, putin umed
neuniforma, cafeniu galbui, putin umed, indesat
1.50÷10.00 m - de la 4.50 m saturat, indesat
- de la 6.00 m cu liant argilos, cafeniu cenusiu
- de la 9.00 m cafeniu galbui
10.00÷16.00 m
uniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat;
Pag. 364 / 475

- de la 14.0m cu granulozitate neuniforma
 Pamant grosier Sa cu pietris/Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos,

16.00÷19.50 m
granulozitate uniforma, saturat, cafeniu galbui, indesat.
 Pamant fin clSi cu foarte rar pietris (ClL) / Nisip argilos cu foarte rar pietris,
19.50÷23.50 m
plastic vartos cu plasticitate mijlocie, cafeniu-galbui, saturat, indesa
 Pamant grosier saGr /Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate
23.50÷32.00 m
 Pamant grosier Sa cu rar pietris/Nisip cu rar pietris si foarte slab liant prafos,
32.00÷35.00 m
granulozitate foarte uniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat
Electrica 2D, transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa N – S.
Pag. 365 / 475

de mai jos.

In cadrul sectiunii se poate observa o zonare cvasi – orizontala a valorilor de rezistivitate, fiind posibila
separarea a trei secvente depozitionale. Prima secventa este extinsa pana la adancimea variabila cuprinsa
intre 17 – 21m, avand un puternic contrast lateral dispus sub forma unor zone anomate de maxim
rezistivimetric se forma circulara alungita. In cadrul acestei secvente, valorile de rezistivitate variaza in
intervalul 70 105𝛺𝑚, fiind posibila asocierea acestora cu elemente depozitionale constituite din
pietrisuri si nisipuri cu liant argilos saturate. Intre XT = 80m si XT = 125m, pana la adancimea de
aproximativ 5.5m se remarca scaderea valorilor de rezistivitate, dispunerea acestora fiind asociata cu
prezenta unui element depozitional constituit dintr-o alternanta de argile si nisipuri argiloase. De la
adancimea de 15 – 20m pot fi separate alte doua secvente depozitionale, in cadrul carora se remarca
scaderea graduala a valorilor de rezistivitate cu adancimea, acestea fiind cuprinse in intervalul 33
61𝛺𝑚. Aceasta variatie graduala poate fi asociata cu trecerea de la nisipuri cu pietrisuri saturate la
nisipuri cu pietrisuri cu liant argilos.
Pag. 366 / 475

(MASW 84 si 85), amplasate aproximativ transversal pe traseul autostrazii pe un teren plan, agricol.
MASW 84
Informatiile geofizice descriu un model cu doua straturi de viteze Vs: I – 160 m/s si II – 240 m/ s
forfecare G.
Datele exprima o crestere constanta a gradului de compactare a formatiunilor incepand de la
un grad slab de compactare pentru intervalul 0 - 3 m, la un grad mediu de compactare pentru
formatiunile aflate la adancimi mai mari de 3 m.
Pag. 367 / 475

MASW 85
si III – 240 m/s.
forfecare G.
Datele releva un foarte grad scazut de compactare naturala pentru formatiunile pana in 3 m
adancime. Pe urmatorul interval (3 – 6 m) valorile modulului de forfecare G se dubleaza, ajungand
in zona formatiunilor cu o compactare naturala scazuta-medie. Pe cel de-al treilea interval (6 – 35 m)
valorile modulului de forfecare cresc semnificativ, sugerand prezenta unor formatiuni indesate.

Forajele geotehnice executate au pus in evidenta atat in plan vertical cat si orizontal
preponderenta formatiunilor necoezive sau slab coezive, reprezentate de nisipuri cu rar pietris,
nisipuri cu pietris si foarte slab liant prafos, pietrisuri cu nisip si foarte slab liant prafos.Formatiunile
coezive sunt prezente in special la partea superioara a terenului si mai putin in adancime, acestea fiind
reprezentate de argila negricioasa, argila prafoasa si nisip argilos.
Din punctul de vedere al starii de consistenta, formatiunile coezive sunt plastic vartoase avand
Ic = 0.91÷ 0.94.
indesate conform SPT, N30=28÷>50lov.
Pag. 368 / 475

nisip cu rar pietris,
pietris cu nisip si
Parametrul geotehnic nisip argilos nisip cu pietris si
foarte slab liant
(denumire si unitate de masura) foarte slab liant
prafos
prafos
Umiditate naturala (w - %) 14.46-19.22 7.48-18.94 5.50-12.25
Limita inferioara de plasticitate (WP -
13.44-18.38 - -
%)
Limita superioara de plasticitate (WL -
26-34.33 - -
%)
Indice de plasticitate (IP - %) 12.56-15.96 - -
Indice de consistenta (IC) 0.91-0.94 - -
Modul de deformatie liniara E (kPa) 7000-9000* 11000-13000* 13000-14500*
- Unghi de frecare interna (Ø,grade) 20-24* 28-30* 30-32*
- Coeziunea (c – kPa) 8-10* 0* 0*
* Valori asimilate

Apa subterana a fost identificata ȋn foraje la adancimi de 4.50m – 6.00 fata de nivelul terenului

Adancimea de
Tipul agresivitatii asupra betoanelor si Gradul de corosivitate
(m)
1 F1123 4.50 prezinta agresivitate slab carbonica simtitor coroziva
Pe baza datelor de mai sus, constatam ca apa subterana interceptata ȋn F1123 prezinta
agresivitate slab carbonica fata de betoane si betoane armate si este simtitor coroziva fata de metale.

detaliat in raportul de ȋncercare anexat si sintetic in tabelul de mai jos.
Adancimea de Tipul agresivitatii asupra betoanelor

Gradul de
prelevare a si betoanelor armate
Nr. aciditate conform
Forajul probelor de pamant PH conductivitate sulfat solubil in
crt. Baumann-Gully
(unitati apa (ml/kg)
(m) PH) (µS/cm) (mg/kg)
1 F1123 4.50 8.9 170.4 28.8 0
Pag. 369 / 475

betoane armate (clasa de expunere XA1), conform SR EN 206+A1:2017.

1 Conditii de teren terenuri bune/medii 2/3 puncte

“moderat.
Recomandari
hidrodinamica, apa subterana) cat si de stratificatia terenului;
Sferturile de con si rampele se vor funda direct pe un teren imbunatatit si bine compactat in
straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal;
Avand in vedere agresivitatea mediului asupra betoanelor si betoanelor armate precum si
gradul ridicat de corozivitate fata de metale (respectiv armaturile din betonul armat), se vor lua masuri
ca la elaborarea retetei si prepararea betonului, sa fie respectate prevederile SR EN206+A1:2017 -
„Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate”. Avand in vedere ca apa subterana este
coroziva fata de metale, pentru protejarea armaturilor din betonul armat din fundatii se vor lua masuri
pentru protectia armaturilor din beton conform normelor PD165/2012, subcap.II.6.4.
Pag. 370 / 475

5.3.33.Pod pe drum agricol km 60+258
Autostrada, intersecteaza in zona km 60+258 un drum local din pamant si un canal de irigatii.
Canalul are malurile inalte de cca. 4,50m, inierbate si fara apa, la data efectuarii observatiilor de teren.
Zona este plana cu cote absolute scazute de 85.4m. Terenul este arabil.
Foto 343 – vedere canal de irigatii Foto 344 – vedere canal de irigatii
Foto 345 – teren arabil Foto 346 – teren arabil

situatie anexat.
investigatii foraj
geotehnice
Fc 1860 45°06'26.27'' 26°51'46.01'' 20m
F 1125 45°06'32.12'' 26°51'40.54'' 35m
F 1126 45°06'29.2'' 26°51'43.2'' 35m
Fc 1861 45°06'34.7'' 26°51'38.5'' 20m
Denumire Lungime
MASW 86 402683.326 646580.3105 402714.7296 646557.3453 40m
MASW 87 402608.794 646629.0674 402641.0389 646606.9916 40m
Pag. 371 / 475

Conform fiselor complexe ale forajelor, litologia intalnita este urmatoarea
Fc 1860, NH = 5.00m
1.00÷4.30 m  Pamant fin clSa /Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafenie, afanat
4.30÷6.80 m
neuniforma, cafeniu, mediu indesat
6.80 ÷8.30 m
neuniforma, cenusiu
8.30 ÷8.50 m  Nisip argilos, cenusiu
 Pamant grosier saGr / Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cenusiu
8.50 ÷19.00 m verzui, granulozitate uniforma, cu indesare medie
- de la 17.0 m cu granulozitate neuniforma
 Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu slab liant prafos, granulozitate
19.00 ÷20.00 m
uniforma, cenusiu
F 1125, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu
1.00÷3.00 m
3.00÷5.00 m  Nisip in slab liant argilos, cafeniu verzui, afanat
 Pamant grosier grSa / Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, cafeniu,
5.00 ÷8.00 m
granulozitate neuniforma, cu indesare medie
8.00 ÷9.30 m  Nisip, cafeniu verzui, cu indesare medie
9.30 ÷14.00 m
neuniformas, cafeniu, mediu intesat spre indesat
14.00 ÷16.50 m
neuniforma, cenusiu verzui, indesat
16.50 ÷19.50 m
neuniforma, cenusiu, mediu indesat
19.50 ÷22.80 m  Pamant fin siCl (ClM) / Argila, plastic vârtoasa cu plasticitate mare, cenusiu
22.80 ÷29.00 m
granulozitate uniforma, cenusiu verzui, indesat
29.00 ÷30.00 m
uniforma, cafeniu verzui
 Pamant fin sasiCl (ClM)/Nisip argilos, plastic vârtos cu plasticitate mare,
30.00 ÷32.50 m
cenusiu
32.50 ÷35.00 m  Nisip cu pietris, cenusiu, indesat.
F 1126, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cafeniu galbuie cu intercalatii si
1.00÷3.00 m
concretiuni calcaroase, plastic vartoasa
Pag. 372 / 475

3.00÷6.00 m  Pamant fin saclSi (ClL)/Nisip prafos, cafeniu, afanat spre mediu indesat
 Pamant grosier grSa/Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, cenusiu verzui,
6.00 ÷8.20 m
afanat
8.20 ÷9.00 m  Pamant fin saclSi (ClL)/ Nisip argilos, cenusiu, plastic vartos
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris/Nisip cu foarte rar pietris si slab liant
9.00 ÷10.60 m
prafos, cenusiu verzui, cu indesare medie
 Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, cafeniu
verzui, cu indesare medie;
10.60 ÷20.50 m
- de la 18.00m Pamant grosier saGr/Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos
cenusiu verzui, cu indesare medie
20.50 ÷22.90 m  Pamant fin clSi (ClM)/ Praf argilos, cenusiu, plastic vartos
22.90 ÷25.00 m  Nisip, cenusiu, cu indesare medie

25.00 ÷27.00 m  Pamant fin sasiCl (ClM)/ Argila nisipoasa, plastic vârtoasa
27.00 ÷30.00 m  Nisip, cenusiu, cu indesare medie
30.00 ÷32.00 m  Pamant fin siCl (ClH)/Argila prafoasa, cenusie, plastic vartoasa
32.00 ÷35.00 m  Nisip cenusiu, indesare medie
Fc 1861, NH = 4.50m
 Pamant fin saclSi/Nisip prafos, cafeniu galbui cu indesare medie, cu
1.00÷4.10 m
intercalatii si concretiuni calcaroase
 Pamant grosier saGr/Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cenusiu verzui,
4.10÷8.20 m cu indesare medie;
8.20 ÷8.80 m  Argila prafoasa, cenusiu verzuie, plastic vartoasa
 Pamant grosier grSa/Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, cenusiu, mediu
indesat;
8.80 ÷14.00 m
- de la 9.50m Pamant grosier grSa/Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos,
cafeniu verzui, mediu indesat;
 Pamant grosier saGr/Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cenusiu, cu
14.00 ÷20.00 m
indesare medie
Pag. 373 / 475

Pentru aceasta structura a fost efectuat un profil de Tomografie de Rezistivitate Electrica 2D,
transversal fata de directia autostrazii, avand orientarea aproximativa N – S. Coordonatele electrozilor
sunt prezentate in Anexa 4.
Foto 347. Vedere amplasament profil 57 ‐paralel cu drumul agricol si canalul de irigatie
de mai jos.
Pag. 374 / 475

folosind datele directe disponibile din forajele geotehnice, cat si date geologice.
In cadrul sectiunii a fost posibila separarea a doua secvente depozitionale. Prima secventa este extinsa
intre XT = 15m si XT = 120m, pana la adancimea variabila cuprinsa intre 9.5 – 10.5m si este relativ
omogena din punct de vedere al valorilor de rezistivitate, valorile acestora fiind cuprinse in intervalul
13 27𝛺𝑚. Se remarca o tendinta de crestere graduala a valorilor de rezistivitate cu adancimea,
indicand o granoclasare normala. A fost posibila asocierea cu elemente depozitionale constituite
dintr-o alternanta de argile nisipoase, nisipuri argiloase, nisipuri cu pietris cu liant argilos si nisipuri.
Cea de-a doua secventa este extinsa de la adancimea de 9.5 – 10m pana la adancimea de 32.4m, avand
o tendinta de efilare intre XT = 115m si XT = 175m. In cadrul acestei zone se remarca un puternic
contrast lateral al valorilor de rezistivitate, mai pronuntat intre XT = 155m si XT = 175m, acestea
variind in intervalul 27 80𝛺𝑚. Zonalitatile de maxima rezistivitate cu forma alungita pot fi
interpretate ca fiind corespunzatoare unor paleo-vai sau paleo-meandre, constituite dintr-o alternanta
de nisipuri cu pietrisuri, nisipuri si nisipuri argiloase. In afara acestor zone anomale, valorile de
rezistivitate au o dispunere relativ omogena, fiind usor mai scazute. Pe baza datelor din forajele
geotehnice se poate aprecia faptul ca aceste valori corespund unor formatiuni in cadrul carora
predomina fractia nisipoasa – argiloasa.
Pag. 375 / 475

MASW 86.
Informațiile geofizice descriu un model cu patru straturi de viteze Vs: I – 140 m/s, II – 220
m/s, III – 180 m/s și IV – 300 m/s.
Pentru stratificația geofizică identificată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente
forfecare G.
IV: Adâncime=22-35 m, Vs=300 m/s, ρ=2050 kg/m3 => G=184 MPa
Datele evidențiază valori foarte scăzute de compactare naturală pe primul interval (0-5 m). Pe
următorul interval (5-16 m) modulul de forfecare G crește semnificativ până în domeniul valorilor
medii, aferente formațiunilor necoezive îndesate. Pe intervalul 16-22 m întâlnim o inversiune de
viteze Vs, cauzată de o schimbare a stării de consolidare a formațiunilor, către domeniul aferent unei
îndesări medii. Ulterior (pe intervalul 22-35 m), gradul de compactare crește semnificativ la valori
medii-mari.
Pag. 376 / 475

MASW 87
230 m/s.
Pentru stratificația geofizică identificată, au fost identificate grupări de stratificații echivalente
forfecare G.
Datele exprimă un grad scăzut-mediu de compactare naturală pentru formațiunile din
intervalul 0-5 m. Pe următorul interval (5-14 m) se observă o inversiune de viteze seismice Vs,
specifică influenței apei asupra unei formațiuni cu proprietăți elastice constante. Ulterior, pe ultimul
interval (14-35) valoarea modulului de forfecare crește, evidențiind formațiuni cu un grad mediu de
compactare naturală, aferent unui grad de îndesare mare.

Forajele geotehnice executate au pus in evidență o alternanță de formatiuni coezive si
necoezive. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile, argile prafoase, argile nisipoase, nisipuri
argiloase, iar formatiunile necoezive sunt reprezentate de nisipuri prafoase, nisipuri cu slab liant
prafos, nisipuri cu pietrisuri si pietrisuri cu nisip.
12.56÷34.51% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la mare».
incadreaza in domeniul "plastic moale la plastic vartos ".
Valorile porozitatii, pentru pamanturile coezive, se inscriu in domeniul n = 33 ÷ 41.41 %, iar
valorile gradului de saturatie Sr = 0.38 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile « umede la practic
Pag. 377 / 475
cuprinse între c=6- 59.93kPa iar ale unghiului de frecare = 16.82-24.07o.
nisip prafos,
Parametrul geotehnic argila prafoasa nisip cu
Argila argila nisipoasa, nisip argilos nisip cu Pietris cu
(denumire si unitate de masura) foarte rar
praf argilos pietris nisip
pietris si slab
liant prafos
17.97- 8.58- 7.21-
Umiditate naturala (w - %) 21.88 14.17-22.25 9.33-28.63
18.82 22.32 18.92
16.16 14.05-18.10 20.59 - -
48.31 39.40-52.32 33.15 - -
21.85-
Indice de plasticitate (IP - %) 32.14 17.45-34.51 12.56 - -
22.02
Indice de consistenta ( IC ) 0.82 0.82-0.99 0.87-0.91 0.41 - -
2.01 1.92-2.00 2.02 1.78-1.99 - -
3 1.65 1.58-1.68 1.71 1.55-1.63 - -
uscata ρd (g/cm )
38.63-
Porozitate (n - %) 38.46 35.95-40.58 35.52 - -
41.41
Indicele porilor ( e ) 0.62 0.56-0.68 0.55 0.63-0.71 - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.94 0.67-0.91 0.86 0.39-1.0 - -
Umflare libera (UL) - 65 - - - -
10225 10076-12034 13072 - -
- - - -
liniara E (kPa) 13500* 14000*
16.82-21.25 20.81- 30-32*
- Unghi de frecare interna 17.14 22.62
24.07 28-30*
(Ø,grade)
0* 0*
- Coeziunea (c – kPa) 59.93 22-42.68 22.03
6-7.94
* Valori asimilate


Pag. 378 / 475


(*) au fost incadrate la terenuri dificile pamanturile cu Ic<0.50
Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda direct in stratul de argila prafoasa/nisip prafos.
Pag. 379 / 475

5.3.34. Pasaj peste CF Triaj si DN 2B, km 60+985
Autostrada va traversa CF Triaj si drumul national DN 2B printr-un pasaj. Linia de cale
ferata face legatura intre Buzau si Faurei. Linia cf este dubla, electrificata si in profil de rambleu cu
h = cca. 1.50-2.00m. De asemenea a fost observata si o linie abatuta dar si un drum local din pamant
la baza rambleului care porneste din statia cf Buzau Sud. Terenul este plan, cultivat.

Foto 350. Foto 351.
Foto 352. Foto 353.

Foto 354. Foto 355.
Pentru cercetarea geotehnica a terenului de fundare au fost executate 9 foraje geotehnice, 5

profile geoelectrice si 6 profile seismice (MASW). Coordonatele acestora se regasesc in tabelul de
mai jos, ele fiind pozitionate si pe planul de situatie anexat.
Pag. 380 / 475

investigatii foraj
geotehnice
F 1127 45°06'40.0'' 26°52'09.9'' 35m
F 1184 45°06'43.1'' 26°52'16.0'' 35m
F 1185 45°06'55.6'' 26°52'22.8'' 35m
F 1186 45°06'56.6'' 26°52'23.6'' 35m
F 1187 45°06'58.8'' 26°52'25.5'' 35m
F 1188 45°07'05.4'' 26°52'31.3'' 35m
F 1189 45°07'10.0'' 26°52'31.3'' 35m
F 1190 45°07'15.9'' 26°52'33.3'' 35m
F 1128 45°07'19.3'' 26°52'34.3'' 35m
Denumire
Coordonate inceput profil Coordonate terminare profil Lungime profil
investigatii geofizice
MASW 89 402999.4588 647192.1264 403031.2792 647170.4909 40m
MASW 90 403350.8937 647426.5017 403381.8204 647402.1682 40m
MASW 91 403480.92 647512.1352 403511.155 647487.9752 40m
MASW 92 403603.1585 647533.9262 403635.4092 647512.3858 40m
MASW 93 404019.7361 647756.1941 404045.1865 647726.6427 40m
MASW 94 404292.1122 647746.4711 404318.546 647718.1073 40m
F 1127, NH = 6.00m

 Pamant fin saclSi (ClL)/Praf nisipos argilos, plastic vartos cu plasticitate
0.40÷3.50 m
mijlocie, cafeniu-galbui, umed
 Pamant grosier grSa/ Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, granulozitate
uniforma, cafeniu-galbui, umed, indesat
3.50÷14.00 m - de la 6.00 m cenusiu, saturat, indesat
- de la 9.00 m cafeniu cenusiu saturat, indesat
14.00 ÷16.00 m
neuniforma, cenusiu, saturat, indesat
16.00÷18.00 m
uniforma, cenusiu, saturat, indesat
 Pamant fin Cl (ClM) / Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cafeniu-
18.00÷22.00 m
cenusie cu intercalatii ruginii
Pag. 381 / 475

 Pamant fin siSa /Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu, saturat,
22.00÷24.00 m indesat
- de la 23.50 m cu slab liant argilos
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cafeniu
24.00÷27.50 m
cenusie, in alternanta cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin siSa / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu cenusiu,
27.50÷32.00 m
saturat, indesat
32.00÷35.00 m
F 1184, NH = 4.50m

 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cafenie-
0.40÷3.00 m
galbuie
 Pamant fin saclSi/Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu cu
3.00÷4.50 m
intercalatii ruginii, umed, mediu indesat
4.50÷12.00 m
neuniforma, cafeniu galbui, saturat, mediu indesat
12.00÷14.00 m
neuniforma, saturat, mediu indesat
14.00÷15.00 m
uniforma, saturat, mediu indesat
 Pamant fin Cl cu pietris (ClH)/Argila cu pietris, plastic vartoasa cu
15.00÷18.00 m
plasticitate foarte mare, cenusie
18.00÷20.00 m  Pamant fin siCl (ClM)/ Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cenusie
 Pamant fin clSi (ClM)/ Praf argilos, plastic vartos cu plasticitate mare,
20.00÷21.00 m
cenusiu
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cenusie, cu
21.00÷24.00 m
lentile de nisip argilos
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
24.00÷26.00 m
cenusie, cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
26.00÷27.00 m
cenusie
 Pamant fin siSa/Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu, saturat,
27.00÷28.50 m
mediu indesat
28.50÷34.00 m
 Pamant grosier saGr/ Pietris cu nisip si foarte slab liant prafos, granulozitate
34.00÷35.00 m
F 1185, NH = 4.00m
0.40÷1.00 m  Praf nisipos, cafeniu, tare

 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate
1.00÷3.00 m
mare, cafenie- galbuie
Pag. 382 / 475
3.00÷5.00 m uniforma, cafeniu, umed, mediu indesat
 Pamant grosier saGr/ Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cenusiu,
5.00÷9.00 m
granulozitate neuniforma, saturat, mediu indesat
 Pamant mixt grclSa/ Nisip prafos cu pietris, granulozitate neuniforma,
9.00÷11.00 m
cafeniu-galbui, saturat, mediu indesat
 Pamant grosier saGr/ Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu-
11.00÷12.50 m
galbui, granulozitate neuniforma, saturat, mediu indesat
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate foarte
12.50÷15.00 m
mare, cenusie
 Pamant fin Cl (ClM)/Argila, plastic vartoasa cu plasticitate foarte mare,
15.00÷17.00 m
cafenie-cenusie
 Pamant fin siSa/Nisip prafos, granulozitate uniforma, cenusiu, mediu
17.00÷20.00 m
indesat, cu lentile de argila nisipoasa
 Pamant fin sasiCl (ClL)/Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
20.00÷22.00 m
cenusiu
22.00÷24.00 m  Pamant fin siCl (ClM) / Argila, plastic vartoasa cu plasticitate mare, cenusie
 Pamant fin saclSi (ClL) / Praf nisipos argilos, plastic vartos cu plasticitate
24.00÷26.00 m
mijlocie, granulozitate neuniforma, cenusiu
26.00÷27.00 m
uniforma, mediu indesat
 Pamant grosier Sa cu pietris/Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos,
27.00÷35.00 m granulozitate foarte uniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat
- de la 30m cu granulozitate uniforma
F 1186, NH = 4.20m

 Pamant fin saclSi (ClL) / Nisip argilos, plastic vartos cu plasticitate mijlocie,
0.40÷2.00 m granulozitate neuniforma, cafeniu
- de la 1.00m cafeniu galbui
uniforma, cafeniu, umed, mediu indesat
- de la 4.00m cu intercalatii ruginii;
2.00÷12.00 m - de la 4.20m saturat (apa);
- de la 5.40m cenusiu galbui si intercalatii ruginii, saturat, mediu indesat;
- de la 6.60m cafeniu, saturat, mediu indesat; de la 10.50m cenusiu, mediu
indesat
 Pamant fin saCl (ClL)/Argila nisipoasa, plastic vartoasa cu plasticitate
mijlocie, cenusie
12.00÷18.00 m
- de la 14.50m cenusie-galbuie cu intercalatii ruginii, cu lentile de nisip
argilos.
 Pamant fin clSi (ClL) / Argila prafoasa, plastic consistenta cu plasticitate
18.00÷22.50 m mijlocie, cafeniu-galbui, cu lentile de nisip argilos
- de la 20.00m cafenie-cenusie
22.50÷24.50 m
mare, cafenie-cenusie cu intercalatii ruginii.
Pag. 383 / 475

24.50÷29.00 m
cafenie-galbuie
29.00÷35.00 m
F 1187, NH = 5.00m

 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, cafenie-galbui, plastic vartoasa cu plasticitate
0.40÷3.00 m
foarte mare
3.00÷12.00 m neuniforma, cafeniu galbui, uscat, indesat
- de la 5.00m saturat
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cafenie-cenusie, plastic vartoasa cu plasticitate
12.00÷15.00 m
15.00÷22.50 m cafenie galbuie, cu lentile nisip argilos
- de la 19.00m cafenie-cenusie
 Pamant fin Cl (ClM) / Argila grasa, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
22.50÷24.00 m
cafenie-cenusie, cu intercalatii negricioase
 Pamant fin clSi (ClM) / Argila prafoasa, plastic vartoasa cu plasticitate
24.00÷28.50 m
mijlocie, cafenie-galbuie
28.50÷35.00 m
F 1188, NH = 5.00m

 Pamant fin Cl (ClH)/Argila grasa, cafenie, plastic vartoasa cu plasticitate
0.40÷3.00 m
foarte mare
 Pamant fin Cl (ClH)/Argila, cafenie - cenusie, plastic vartoasa, cu
3.00÷5.00 m
5.00÷7.00 m uniforma, cafeniu, saturat, indesare medie
- de la 6.00 m cafeniu- galbui, saturat, indesat
7.00÷13.00 m neuniforma, cafeniu-galbui, saturat, indesat
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cenusie, plastic vartoasa cu plasticitate
13.00÷15.00 m
foarte mare
 Pamant fin sasiCl (ClM)/ Nisip argilos, cafeniu, plastic vartos cu plasticitate
15.00÷18.00 m
mare
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila, cafenie, plastic vartoasa cu plasticitate mare,
18.00÷20.00 m
in alternanta cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin sasiCl (ClL)/ Nisip argilos, cafeniu, plastic vartos cu plasticitate
20.00÷21.00 m
mijlocie
 Pamant fin siCl (ClM) / Argila prafoasa, cafenie, plastic vartoasa cu
21.00÷24.00 m
Pag. 384 / 475

 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cafenie-galbuie, plastic vartoasa cu
24.00÷26.00 m
 Pamant fin clSa/ Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu-galbui,
26.00÷28.50 m
saturat, indesat
28.50÷35.00 m
neuniforma, galben-cafeniu, saturat, indesat
F 1189, NH = 4.00m
0.40÷2.00 m  Pamant fin siCl (ClM)/Argila, cafenie, plastic vartoasa cu plasticitate mare
 Pamant grosier grSa / Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos, cafeniu
2.00÷9.00 m galbui, granulozitate uniforma, umed, indesat
- de la 4.00 m saturat, indesat
9.00÷11.50 m
neuniforma, cafeniu- galbui, saturat, indesat
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cenusie, plastic vartoasa cu plasticitate
11.50÷13.50 m
foarte mare
 Pamant fin sasiCl (ClL) / Praf nisipos argilos, cafeniu galbui, plastic vartos
13.50÷16.00 m
cu plasticitate mijlocie, in alternanta cu lentile de nisip argilos
16.00÷18.00 m
plasticitate mare
18.00÷19.50 m  Pamant fin siCl (ClM) / Argila, cenusie, plastic vartoasa cu plasticitate mare
 Pamant fin saclSi/ Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu cenusiu,
19.50÷21.00 m
saturat, indesat in alternanta cu lentile de argila nisipoasa
 Pamant fin Cl (ClH)/ Argila grasa, cafenie cu intercalatii cenusii, plastic
21.00÷23.50 m
vartoasa cu plasticitate mare, in alternanta cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin siCl (ClM)/Argila prafoasa, cenusie, plastic vartoasa cu
23.50÷25.50 m
plasticitate mare
25.50÷27.00 m
neuniforma, cafeniu, saturat, indesat
 Pamant grosier Sa/Nisip cu foarte rar pietris si foarte slab liant prafos,
27.00÷30.00 m granulozitate foarte uniforma, cu foarte rar pietris, cafeniu-galbui, saturat,
indesat
 Pamant grosier Sa cu pietris/ Nisip si pietris cu foarte slab liant prafos,
30.00÷35.00 m
granulozitate foarte uniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat
F 1190, NH = 4.00m

0.40÷12.00 m neuniforma, cafeniu galbui, putin umed, indesa
- de la 4.00m saturat, indesat
Pag. 385 / 475

- de la 9.00m nisip cu slab liant argilos, cenusiu, saturat, indesat; de la
11.50m nisip argilos
 Pamant fin Cl (ClM) /Argila cafenie cu intercalatii cenusii si negricioase,
12.00÷16.50 m plastic vartoasa spre tare, cu plasticitate mare;
- de la 14.00m cafenie, plastic vartoasa
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cenusiu, saturat,
16.50÷18.00 m
indesat
18.00÷21.50 m
mare, cafenie-cenusie, cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin clSi (ClM) / Argila prafoasa, plastic vartoasa spre tare cu
21.50÷25.50 m plasticitate mare, cafenie cu intercalatii cenusii
- de la 23.00m cenusie
 Pamant grosier Sa cu rar pietris/Nisip cu rar pietris si foarte slab liant prafos,
25.50÷32.00 m
granulozitate uniforma, cafeniu-galbui, saturat, indesat
32.00÷35.00 m
F 1128, NH = 5.50m
0.40÷1.00 m  Praf nisipos, cafeniu galbui, uscat, indesat cu rar pietris marunt
uniforma, cafeniu-galbui, putin umed, indesat
1.00÷5.50 m
 Pamant grosier saGr/ Pietris si nisip cu foarte slab liant prafos, cafeniu-
5.50÷10.00 m galbui, granulozitate uniforma, saturat, indesat
 Pamant mixt sasiGr/ Nisip prafos cu pietris, granulozitate neuniforma,
10.00÷11.00 m
cafeniu-galbui, saturat, indesat
11.00÷12.00 m
 Pamant fin Cl (ClM) /Argila, cafenie, cu intercalatii cenusii si ruginii, plastic
12.00÷15.00 m
vartoasa cu plasticitate mare, in alternanta cu lentile de nisip argilos
 Pamant fin saclSi (ClL-SiL) / Praf argilos, cafeniu cenusiu, plastic vartos cu
15.00÷17.00 m
plasticitate redusa
 Pamant fin saclSi/Nisip prafos, granulozitate neuniforma, cafeniu- cenusiu,
17.00÷19.00 m
saturat, indesat, in alternanta cu lentile de argila nisipoasa
19.00÷23.00 m
cenusie, in alternanta cu nisip argilos
 Pamant fin Si (ClM) / Praf, cafeniu- cenusiu, plastic vartos spre tare cu
23.00÷25.00 m
plasticitate mijlocie, granulozitate neuniforma, in alternanta cu nisip argilos
 Pamant grosier Sa cu foarte rar pietris/ Nisip cu foarte rar pietris si foarte
slabliant prafos, cafeniu- cenusiu, granulozitate foarte uniforma, saturat,
25.00÷27.00 m
indesat
- de la 26.00 m cafeniu- galbui, saturat, indesat
Pag. 386 / 475

 Pamant fin saclSi cu foarte rar pietris/Nisip prafos cu foarte rar pietris,
27.00÷29.00 m
granulozitate neuniforma, cafeniu galbui, saturat, indesat
29.00÷32.00 m
32.00÷34.00 m
34.00÷35.00 m
Pe baza forajelor a fost realizat un profil geolitologic, anexat prezentului studiu (in tub
separat)
Pentru aceasta structura au fost efectuate profilele de Tomografie de Rezistivitate Electrica

2D (profil 59, 60, 61, 62, 63).
Profilele 59, 60, 62, 63 fiind longitudinale fata de directia autostrazii, avand orientarea
aproximativa SSV – NNE iar profilul 61 fiind transversal fata de directia autostrazii, avand
orientarea aproximativa NV – SE. Coordonatele electrozilor sunt prezentate in Anexa 4.
Foto 356. Vedere amplasamente profile
Pag. 387 / 475

Profil 59
Convergenta modelului a fost obtinuta dupa 5 iteratii, avand o eroare de 3%. Adancimea
Sectiunea de rezistivitate reala in care au fost incluse si datele topografice este prezentata in Figura 2.
Sectiunea de rezistivitate reala in care au fost incluse si datele topografice releva valori de
rezistivitate cuprinse in intervalul 15 250𝛺𝑚. In cadrul sectiunii a fost posibila separarea a doua
secvente depozitionale. Prima secventa este extinsa pana la adancimea variabila cuprinsa intre 3 – 20m,
intre XL = 15m si XL = 85m, precum si intre XL = 120m si XL = 175m, valorile de rezistivitate avand o
dispunere concentrica, alungita pe orizontala, cu o tendinta de crestere graduala catre mijloc, valorile
fiind cuprinse in intervalul 40 250𝛺𝑚. A fost posibila asocierea cu elemente depozitionale,
constituite dintr-o alternanta de prafuri argiloase nisipoase, nisipuri argiloase umede, pietris si nisip cu
matrice argiloasa saturat, nisip si pietris cu matrice argiloasa saturat. Cele doua zone anomale ar putea
corespunde unor paleo- vai ingropate sau unor paleo – meandre. Cea de-a doua secventa este extinsa
Pag. 388 / 475

de la adancimea de 3 – 20m pana la adancimea de 29.8m. In cadrul acestei zone se remarca o dispunere
relativ omogena a valorilor de rezistivitate, acestea variind in intervalul 16 40𝛺𝑚. Scaderea
valorilor de rezistivitate marcheaza trecerea graduala catre formatiuni argiloase – nisipoase saturate.
Pe baza datelor din forajele geotehnice se poate aprecia faptul ca aceste valori corespund unor
formatiuni constituite din argile nisipoase si nisipuri argiloase saturate. Valorile de minim
rezistivimetric pot fi asociate cu predominarea fractiei argiloase in cadrul acestor depozite.
Profil 60
Adancimea maxima de investigatie a fost de 31.9m. Sectiunea de rezistivitate reala in care

au fost incluse si datele topografice este redata in figura de mai jos.
rezistivitate cuprinse in intervalul 13 250𝛺𝑚, dispuse neomogen in cadrul sectiunii, marcand un
contrast lateral pronuntat. Acest contrast poate fi corelat cu prezenta unei alternante de elemente
Pag. 389 / 475

depozitionale neomogene, constituite din alternante de prafuri argiloase nisipoase, nisipuri argiloase
umede, pietris si nisip cu matrice argiloasa saturat, nisip si pietris cu matrice argiloasa saturat.
Valorile de minim rezistivimetric corespund prezentei unor elemente depozitionale in cadrul carora
fractia argiloasa – nisipoasa este cea predominanta iar cele de maxim rezistivimetric pot fi asociate
cu predominarea fractiei grosiere. Este posibila corelarea zonelor de maxim rezistivimetric cu
prezenta unei paleo-vai ingropate. De la adancimea de aproximativ 27m se poate remarca o zonare
cvasi-orizontala a valorilor de rezistivitate, avand o dispunere relativ omogena. Aceasta secventa a
fost corelata cu prezenta unor formatiuni constituite din nisipuri si pietrisuri cu matrice argiloasa,
saturate.
Profil 61
Adancimea maxima de investigatie a fost de 31.6m. Sectiunea de rezistivitate reala in care

au fost incluse si datele topografice este redata in figura de mai jos.
Pag. 390 / 475

rezistivitate cuprinse in intervalul 10 135𝛺𝑚, dispuse pseudo – orizontal, fiind posibila separarea
a doua secvente depozitionale. Prima secventa este extinsa pana la adancimea variabila cuprinsa intre
5 – 12m, avand un contrast lateral al valorilor de rezistivitate, acestea fiind cuprinse in intervalul 30
135𝛺𝑚. Pe baza datelor din foraje a fost posibila corelarea zonei de maxim cuprinsa intre XT = 65m
si XT = 120m cu prezenta unor elemente depozitionale constituite din pietrisuri si nisipuri cu matrice
argiloasa, saturate. Valorile usor mai scazute de rezistivitate au fost corelate cu predominarea atat a
fractiei nisipoase cat si a celei argiloase. Cea de-a doua secventa este extinsa de la adancimea de 5 –
12m pana la adancimea de 31.6m, avand un usor contrast lateral al valorilor de rezistivitate, acestea
fiind cuprinse in intervalul 10 30𝛺𝑚. Acest contrast lateral corespunde heterogenitatilor laterale
din cadrul unor formatiuni nisipoase – argliloase, date de variatia compozitiei modale a fractiilor
lutitice, siltice si arenitice. Pe baza datelor din forajele geotehnice, a fost posibila corelalea valorilor
de rezistivitate cu o alternanta de argile prafoase nisipoase, nisipuri argiloase saturate, argile nisipoase
si nisipuri cu pietrisuri cu matrice argiloasa saturate.
Profil 62
Adancimea maxima de investigatie a fost de 30.9m. Sectiunea de rezistivitate reala in

care au fost incluse si datele topografice este redata in figura de mai jos.
Pag. 391 / 475

rezistivitate cuprinse in intervalul 13 155𝛺𝑚. Se poate remarca contrastul lateral al valorilor de
rezistivitate, acest fapt indicand un mediu heterogen in cadrul caruia exista o variatie a compozitiei
modale ale fractiilor lutitice, siltice, arenitice si ruditice. Pe baza datelor din forajele geotehnice
valorile de minim rezistivimetric au fost corelate cu prezenta unor formatiuni constituite din praf
argilos, argile si nisipuri argiloase saturate iar valorile de maxim rezistivimetric au fost corelate cu
prezenta unor elemente depozitionale constituite din pietrisuri si nisipuri uscate sau saturate. Se poate
remarca zona de maxim rezistivimetric cuprinsa intre XL = 110m si XL = 165m ce poate fi asociata
cu prezenta unei paleo-vai ingropate.
Profil 63
Pag. 392 / 475

Adancimea maxima de investigatie a fost de 32.7m. Sectiunea de rezistivitate reala in
care au fost incluse si datele topografice este redata in figura de mai jos.
rezistivitate cuprinse in intervalul 13 255𝛺𝑚. Se poate remarca dispunerea pseudo – orizontala a
valorilor de rezistivitate, fiind posibila separarea a trei secvente depozitionale in cadrul carora acestea
variaza relativ omogen. Prima secventa depozitionala este extinsa pana la adancimea variabila de
aproximativ 7 – 12m, avand valori de rezistivitate cuprinse intre 145 255𝛺𝑚. Se remarca o
tendinta de descrestere a valorilor cu adancimea, aceasta variatie fiind corespunzatoare unei alternante
de pietrisuri si nisipuri umede, pietrisuri si nisipuri saturate, pietrisuri si nisipuri cu matrice argiloasa
si nisip argilos. Cea de-a doua secventa depozitionala este extinsa pana la adancimea de aproximativ
21.5m, avand valori de rezistivitate cuprinse intre 30 145𝛺𝑚. Se remarca o tendinta de descrestere
a valorilor cu adancimea, aceasta variatie fiind corespunzatoare unei alternante de argile nisipoase si
nisipuri argiloase. Cea de-a treia secventa depozitionala este extinsa pana la adancimea de 32.7m,
avand cele mai scazute valori de rezistivitate, acestea fiind cuprinse intre 13 30𝛺𝑚. Aceasta
variatie corespunde unei alternante nisipuri argiloase saturate si nisipuri si pietrisuri cu matrice
argiloasa saturate.
Pentru aceasta structura au fost efectuate si 6 profile seimice (MASW 89, 90, 91, 92, 93,
94), amplasate aproximativ transversal pe directia autostrazii..
Pag. 393 / 475

MASW 89
Acest profil a fost efectuat pe un teren agricol, cultivat. Informatiile geofizice descriu un model cu
doua straturi de viteze Vs: I – 195 m/s si II – 230 m/s.
Pag. 394 / 475

in coloana forajului F1127 de unde au fost extrase direct si indirect valori de densitati in stare
naturala. Cu ajutorul vitezelor Vs si densitatilor in stare naturala au fost calculate valori ale
modulului de forfecare G.
Datele releva un grad mediu de compactare naturala pentru formatiunile pana in 4 m
adancime. Pe urmatorul interval (4 – 35 m), modulul de forfecare creste, evidentiind formatiuni cu
un grad ridicat de compactare naturala, similara formatiunilor necoezive indesate.
MASW 90
Acest profil a fost efectuat pe un teren agricol. Informatiile geofizice descriu un model cu
trei straturi de viteze Vs:
I – 130 m/s, II – 170 m/s si III – 230 m/s.
Pag. 395 / 475

forfecare G.
II: Adancime=3-12.5 m, Vs=170 m/s, ρ=2075 kg/m3 => G=60 MPa
III: Adancime=12.5-35m, Vs=230 m/s, ρ=2111 kg/m3 => G=111 MPa
adancime. Pe urmatorul interval (3 – 12.5 m) valorile modulului de forfecare G cresc, sugerand o
crestere a gradului de compactare naturala, ramanand insa in domeniul formatiunilor cu o
compactare naturala scazuta. Incepand cu 12.5 m, valorile modulului de forfecare G cresc
semnificativ, evidentiind formatiuni cu o compactare naturala ridicata, similara formatiunilor
necoezive indesate.
MASW 91
Acest profil a fost efectuat pe un teren agricol. Informatiile geofizice descriu un model cu trei straturi
de viteze Vs: I – 120 m/s, II – 180 m/s si III – 250 m/s.
forfecare G.
adancime. Pe urmatorul interval (3-7 m), valorile valorile modulului de forfecare G cresc
semnificativ, fiind specifice formatiunilor cu o compactare naturala scazuta-medie. Pe cel de-al
treilea interval (7-35 m), valorile continua sa creasca simtitor, ajungand in zona specifica
formatiunilor cu compactare mare, similara pamanturilor necoezive indesate.
Pag. 396 / 475

MASW 92
de viteze Vs: I – 140 m/s, II – 170 m/s si III – 250 m/s.
forfecare G.
II: Adancime=2-11.5 m, Vs=170 m/s, ρ=2096 kg/m3 => G=60 MPa
III: Adancime=11.5-35m, Vs=250 m/s, ρ=2089 kg/m3 => G=130 MPa
Datele releva un grad scazut de compactare naturala pentru formatiunile pana in 2 m
adancime. Pe urmatorul interval (2 – 11.5 m) valorile modulului de forfecare G cresc, sugerand o
crestere a gradului de compactare naturala, ramanand insa in domeniul formatiunilor cu o compactare
naturala scazuta. Incepand cu 11.5 m, valorile modulului de forfecare G cresc semnificativ,
evidentiind formatiuni cu o compactare naturala ridicata, similara formatiunilor necoezive indesate.
MASW 93
de viteze Vs:
I – 160 m/s, II – 190 m/s si III – 250 m/s
Pag. 397 / 475

forfecare G.
urmatorul interval (1 – 12 m) valorile modulului de forfecare G cresc, ajungand in domeniul
formatiunilor cu o compactare naturala medie. Incepand cu 12 m, valorile modulului de forfecare
G cresc semnificativ, evidentiind formatiuni cu o compactare naturala ridicata, similara
MASW 94
Acest profil a fost efectuat pe un teren agricol. Informatiile geofizice descriu un model cu trei
straturi de viteze Vs:
I – 130 m/s, II – 190 m/s si III – 250 m/s.
Pag. 398 / 475

Pentru stratificatia geofizica clculata, au fost identificate grupari de stratificatii echivalente in coloana
forajului Fc 1866 de unde au fost extrase direct si indirect valori de densitati in stare naturala. Cu
ajutorul vitezelor Vs si densitatilor in stare naturala au fost calculate valori ale modulului de forfecare
G.
adancime. Pe urmatorul interval (2.5 – 12 m) valorile modulului de forfecare G cresc, ajungand in
domeniul formatiunilor cu o compactare naturala medie, corespondente formatiunilor necoezive cu
indesare medie. Incepand cu 12 m, valorile modulului de forfecare G cresc semnificativ, evidentiind
formatiuni cu o compactare naturala ridicata, similara formatiunilor necoezive indesate.

Forajele geotehnice executate au pus in evidenta in plan vertical o alternanta de formatiuni
coezive si necoezive. In plan orizontal se observa numeroase indintari si efilari ale stratelor
litologice.
Formatiunile necoezive sau slab coezive sunt reprezentate de nisipuri prafoase, nisipuri,
nisipuri cu pietris toate in amestec cu slab liant prafos.
Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile, argile grase, argile prafoasa, argila
nisipoasa, praf argilos, praf nisipos argilos si nisip argilos.
Din analiza rezultatelor de laborator se constata ca in ceea ce priveste plasticitatea pamanturilor
coezive acestea au valorile indicelui de plasticitate cuprinse in intervalul Ip = 11.45÷45.0% ceea ce le
incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la foarte mare», conform STAS 1243/88.
Din punct de vedere al valorilor indicelui de umflare libera (UL), acestea variaza intre 35-105% ceea
ce incadreaza aceste pamanturi coezive in domeniul pamanturilor "putin active la pamanturi active",
conform NP126/2010.
Din punctul de vedere al deformabilitatii, pentru pamanturile coezive au fost obtinute valori ale
modulului de deformatie edometric Eoed200-300 = 10076-14535 kPa, ceea ce caracterizeaza pamanturile
cu compresibilitate medie, conform STAS 1243-88.
Caracteristicile parametrilor de forfecare, au fost determinate in laborator, pentru probele
coezive, in aparatul de forfecare directa, in conditii consolidat – drenat (CD). Au fost obtinute valori
ale coeziunii cuprinse intre c=18.53-72.0 kPa iar ale unghiului de frecare =11.46- 22.33 o.
indesate.
Pag. 399 / 475

argila nisip,
prafoasa, nisip cu pietris cu
Parametrul geotehnic argila, argila argila
praf argilos, nisip argilos nisip pietris nisip si
(denumire si unitate de grasa nisipoasa prafos si slab slab liant
masura) praf nisipos liant prafos
argilos prafos
10.73- 4.51- 1.43-
Umiditate naturala (w - %) 16.69-26.19 15.77-22.56 16.46 10.73-19.12
19.12 15.16 10.38
14.19-22.73 13.18-18.29 14.69 10.44-17.10 - - -
35.84-64.70 27.14-46.55 31.30 26.95-35.15 - - -
Indice de plasticitate
20.75-45.0 11.47-30.12 16.61 11.13-20.91 - - -
(IP - %)
Indice de consistenta (IC) 0.81-0.98 0.70-0.95 0.89 0.80-0.98 - - -
1.88-2.17 1.94-2.10 2.11 2.02-2.04 - -
naturala ρn (g/cm3) 2.05*
1.52-1.80 1.64-1.76 1.81 1.71-1.73 - -
uscata ρd (g/cm3) 1.95*
Porozitate (n - %) 33.09-43.38 34.02-38.49 32.25 34.97-35.81 - - -
Indicele porilor ( e ) 0.49-0.76 0.51-0.62 0.47 0.53-0.55 - - -
Gradul de saturare Sr 0.81-1.0 0.70-0.99 0.92 0.85-0.91 - - -
Umflare libera UL (%) 35-105 - - - - - -

13280 12270 - - -
- - - -
liniara E (kPa) 12500* 13000* 14500*
(Ø,grade) 11.46-19.64 18.64-20.30 19.15 22.28 24-26* 27-30* 30-32*
- Coeziunea (c – kPa) 33.94-72 29.18-33.54 32.66 18.53 1-5* 0* 0*
* Valori asimilate
Apa subterana a fost identificata ȋn foraje la adancimi de 4.00 m si 6.0m fata de nivelul terenului .

Au fost recoltate cate o proba de apa din toate forajele,probe care ulterior au fost supuse
analizelor specifice pentru determinarea agresivitatii asupra constructiilor subterane. Rezultatele
sunt prezentate detaliat in rapoartele de incercare anexate, elaborate de Laboratorul de Mediu al SC
GEOSTUD SRL si sintetic in tabelul de mai jos.
Nr. Tipul agresivitatii asupra betoanelor si
crt. betoanelor armate
(m) metalelor
1 F 1127 6.00 nu prezinta agresivitate nu este coroziva
2 F 1184 4.50 prezinta agresivitate moderat sulfatica slab coroziva
prezinta agresivitate slab acida si slab
3 F 1185 4.0 puternic coroziva
carbonica
Pag. 400 / 475

4 F 1186 4.20 prezinta agresivitate slab sulfatica este coroziva
6 F 1188 5.0 nu prezinta agresivitate este coroziva
prezinta agresivitate slab acida si slab
7 F 1189 4.0 este coroziva
carbonica
9 F 1128 5.50 prezinta agresivitate slab acida slab coroziva

De la nivelul de unde s-au prelevat probele de apa subterana s-au prelevat si probe de pamant
detaliat in rapoartele de ȋncercare anexate si sintetic in tabelul de mai jos.
Adancimea de Tipul agresivitatii asupra betoanelor si Gradul de Agresivitate
prelevare a betoanelor armate aciditate fata de
Nr. probelor de conform betoane si
Forajul PH conductivitate sulfat
crt. pamant Baumann- betoane
solubil in
Gully armate
(unitati apa
fara
1 F 1127 6.00 9.1 198.5 88.20 0
agresivitate
fara
2 F 1184 4.50 7.8 838 137.28 0
agresivitate
fara
3 F 1185 4.0 8.4 286 112.64 0
agresivitate
fara
4 F 1186 4.20 8.6 223 116.16 0
agresivitate
fara
5 F 1187 5.0 8.8 240 101.64 0
agresivitate
fara
6 F 1188 5.0 8.0 256 71.92 0
agresivitate
fara
7 F 1189 4.0 7.9 207 89.6 0
agresivitate
fara
8 F 1190 4.0 9.0 156.7 15.84 0
agresivitate
fara
9 F 1128 5.50 7.0 126.3 <20 12
agresivitate
Adancimea de
prelevare a Clasa de expunere
Nr.
Forajul probelor de conform Descriere mediu inconjurator
crt.
pamant SR EN 206+A1:2017
(m)
fara agresivitate chimica fata de
1 F 1127 6.00 -
betoane si betoane armate
2 F 1184 4.50 XA2 agresivitate chimica moderata
4 F 1186 4.20 XA1 agresivitate chimica slaba
Pag. 401 / 475

fara agresivitate chimica fata de
6 F 1188 5.00 -
betoane si betoane armate


1 Conditii de teren terenuri bune/dificile (*) 2/6 puncte
(*) au fost incadrate la terenuri dificile argilele cu Ip>35(%)
Recomandari

acestora transmise de structura in timpul exploatarii (greutatea proprie, sarcini utile, incarcarile
date de vant si zapada, sarcinile suplimentare transmise de eventualele cutremure, actiunea
hidrostatica si hidrodinamica, apa subterana) cat si de stratificatia terenului.
Sferturile de con si rampele se vor funda direct pe un teren bine compactat pe un metru
grosime in straturi de 30cm grosime pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor
normal.
Pentru rampe avand inaltime mare (h = 8.00m), deasupra acestui teren astfel compactat, se
va prevedea o perna de balast de 0.8 – 1.00m grosime, invelita in geotextil si armata cu doua – trei
randuri de geogrile biaxiale, deasupra careia se vor realiza umpluturile rampelor sau se va interpune
un strat de geogrile de 1.00m grosime.
Avand in vedere gradul mare de agresivitate a mediului asupra betoanelor si betoanelor armate
din infrastructuri, se vor lua masuri ca la elaborarea retetei si prepararea betonului, sa fie respectate
prevederile SR EN206+A1:2017 - „Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate”.
Avand in vedere corozivitatea fata de metale, se vor lua masuri pentru protectia armaturilor din
betonul armat conform normelor PD165/2012, subcap.II.6.4.
Pag. 402 / 475

5.3.35. Pod pe DJ 203C peste pârâul Sărata, km 0+776
In zona km 0+776, drumul judetean DJ 203C traverseaza pârâul Sărata. Drumul judetean
DJ 203C este executat, din punct de vedere constructiv, la nivel teren, este pietruit, fara santuri.
Terenul este plan, agricol. Pârâul Sărata prezinta maluri inalte, inierbate.
Pentru cercetarea geotehnică a terenului de fundare au fost executate doua foraje geotehnice.
Coordonatele acestora se regasesc in tabelul de mai jos
Denumire investigatii Coordonate
Adancime foraj
geotehnice Latitudine Longitudine
F 99901 45°02'55.2'' 26°37'26.0'' 25m
F 99902 45°02'53.7'' 26°37'27.4'' 25m
Iar amplasamentul acestora este redat in figura de mai jos

Figura 253‐amplasament foraje

F 99901, NH = 6.00m
0.00÷0.40 m  Pamant vegeta
 Pamant fin siCl (ClH)/ Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
0.40÷3.00 m
 Pamant fin saclSi / Nisip prafos, cafeniu-galbui, granulozitate neuniformă,
umed, indesat
3.00÷9.00 m
- de la 5.00 m cu indesare medie
 Pamant fin siCl (ClH) / Argila, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu
9.00 ÷10.50 m
plasticitate foarte mare, cu lentile de nisip argilos
Pag. 403 / 475
 Pamant fin sasiCl (ClL)/ Argila prafoasa nisipoasa, cenusie-cafenie, plastic
10.50÷17.00 m vârtoasa cu plasticitate mijlocie
- de la 16.00 m cu rare concretiuni calcaroase
17.00÷22.00 m  Pamant fin siCl (ClM) / Argila, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate mare.
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cenusie, plastic vârtoasa cu plasticitate
22.00÷24.00 m
foarte mare.
 Pamant fin clSi (ClL) / Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa cu
24.00÷25.00 m
plasticitate mijlocie.
F 99902, NH = 5.00m
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cafenie-galbuie, plastic vârtoasa cu
0.40÷6.00 m
 Pamant fin Cl (ClM) / Argila, cafeniu galbuie, plastic vârtoasa cu plasticitate
6.00÷8.00 m mare, cu concretiuni calcaroase
- de la 7.00 m cu lentile de nisip argilos, plastic consistenta
 Pamant fin saclSi (ClM)/Praf nisipos argilos, cafeniu galbui, plastic vârtos cu
8.00÷11.00 m
plasticitate mare
 Pamant fin siCl (ClH)/ Argila, cenusie cafenie, plastic vârtoasa cu plasticitate
11.00÷24.00 m mare
- de la 16.00 m cu concretiuni calcaroase
 Pamant fin saclSi (ClM)/ Nisip argilos, cenusiu cafeniu, plastic vârtos cu
24.00÷25.00 m

Forajele geotehnice executate au pus in evidență preponderenta formatiunilor coezive si in
mica masura a celor slab coezive. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile grase, argile, argile
prafoase, prafuri nisipoase argiloase, nisipuri argiloase, iar cele slab coezive de nisipuri prafoase .
pământurilor coezive acestea au valorile indicelui de plasticitate cuprinse in intervalul
Ip = 12.73÷52.35% ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la foarte
mare», conform STAS 1243/88, iar conform NP126/2010 acestea se incadreaza in domeniul
pamanturilor "putin active la foarte active.
iar valorile gradului de saturare Sr = 0.81 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile « foarte umede la
ale modulului de deformatie edometric Eoed200-300 = 8210-11527 kPa, ceea ce caracterizează
Pag. 404 / 475

argila prafoasa,
Parametrul geotehnic argila grasa,
praf nisipos nisip argilos nisip prafos
(denumire si unitate de masura) argila
argilos
Umiditate naturala (w - %) 18.93-25.84 18.16-20.40 18.81 19.29-19.66
13.65-19.80 14.44-17.59 15.32 -
(WP - %)
44.21-69.94 30.0-42.45 35.19 -
(WL - %)
Indice de plasticitate (IP - %) 24.42-52.35 12.73-24.86 19.86 -
Indice de consistenta (IC) 0.80-0.91 0.77-0.94 0.82 -
1.92-2.11 1.92-2.07 2.10 1.85-1.90*
ρn (g/cm3)
1.55-1.77 1.60-1.75 1.76 1.78-1.80*
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 33.69-41.83 34.41-40.23 33.78 -
Indicele porilor ( e ) 0.50-0.71 0.52-0.67 0.51 -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.85-1.00 0.81-0.92 0.98 -
Umflare libera (UL, %) 80 70 - -
10040-11527 8210-11167 - -
Modulul de deformatie liniara
- - 11100-12000* 10000-11500*
E(kPa)
(Ø,grade) 14.81-16.86 14.10-19.26 20-24* 25-27*
- Coeziunea (c – kPa) 37.91-54.03 22.95-30.04 8-12* 0-1*
* Valori asimilate


A fost recoltată o probă de apă din forajul F99901 care ulterior a fost supusă analizelor
specifice pentru determinarea agresivității asupra construcțiilor subterane. Rezultatele sunt prezentate
Adâncimea de
(m)
1 F99901 6.00 Nu prezintă agresivitate este corozivă
agresivitate faţă de betoane şi betoane armate şi este corozivă faţă de metale.

Pag. 405 / 475

Adâncimea de Tipul agresivitatii asupra betoanelor și Gradul de
prelevare a probelor betoanelor armate aciditate
Nr. de pământ PH conductivitate sulfat solubil conform
Forajul
crt. în apă Baumann-
(unităţi Gully
1 F99901 6.00 8.1 492 281.6 0


Conform normativului NP 074/2014 - “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru

1 Conditii de teren Terenuri medii 3 puncte
TOTAL : 14 puncte
relatiei structurii cu terenul de fundare in categoria geotehnica 2, risc geotehnic “moderat
Recomandari
Rampele si sferturile de con se vor funda direct pe un teren imbunatatit prin scoaterea argilei
contractile pe 1,0m grosime si inlocuirea cu inlocuirea cu un pamant corespunzator, bine compactat
in straturi de 30cm grosime, pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal.
Avand in vedere ca mediul este coroziv fata de metale, pentru protectia armaturilor din
betonul armat se vor lua masuri pentru protectia acestora conform PD 165/2012, subcap.II.6.4.
Pag. 406 / 475

5.3.36. Pod pe DJ 203C peste pârâul Leoteasca, km 3+774
In zona km 3+774, drumul judetean DJ 203C traverseaza pârâul Leoteasca. Drumul judetean
DJ 203C este executat, din punct de vedere constructiv, la nivel teren, este pietruit, fara santuri.
Terenul este plan, agricol. Pârâul Leoteasca prezinta maluri inierbate, iar in talveg prezinta vegetatie
hidrofila.
Pentru cercetarea geotehnică a terenului de fundare au fost executate doua foraje geotehnice.
Coordonatele acestora se regasesc in tabelul de mai jos
Centralizator al lucrarilor geotehnice
investigatii foraj
geotehnice
F 99903 44°59'54.6'' 26°40'40.5'' 25m
F 99904 44°59'53.4'' 26°40'41.7'' 25m
Iar amplasamentul acestora estevredat in figura de mai jos
Figura 254‐amplasament foraje

F 99903, NH = 5.00m
 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, plastic vârtoasa cu plasticitate foarte
0.40÷8.50 m mare, cafenie;
- de la 6.00 m cenusie-negricioasa, cu materie organica in descompunere
 Pamant grosier Sa/Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate foarte
uniforma, cenusiu- negricios, saturat, indesat
8.50÷15.00 m - de la 12.00 m cafeniu cu diseminatii cenusii, indesare medie
- de la 14.00 m cu granulozitate foarte uniforma
- de la 15.00 m cu lentile de argila nisipoasa
 Pamant fin saclSi /Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu, cu
15.00÷20.50 m
diseminatii cenusii, indesare medie
Pag. 407 / 475

 Pamant fin Cl (ClH) / Argila grasa, cafenie- cenusie, plastic vârtoasa cu
20.50÷23.50 m
 Pamant fin saclSi/ Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cafeniu
23.50÷25.00 m
cenusiu, saturat, indesat
F 99904, NH = 4.50m
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cafenie, plastic vârtoasa cu
0.40÷3.00 m plasticitate mare;
- de la 2.00 m cafenie- galbuie
 Pamant fin saclSi (ClL) / Praf nisipos argilos, cafeniu galbui, plastic
3.00÷4.50 m
consistent cu plasticitate mijlocie
 Pamant grosier Sa/ Nisip cu foarte slab liant prafos, granulozitate
4.50÷13.50 m uniforma, cenusiu, saturat, indesat
- de la 6.00 m cafeniu
 Pamant fin siCl (ClM)/ Argila prafoasa, cenusie, plastic consistenta cu
13.50÷15.50 m
plasticitate mare
 Pamant fin saSi/ Nisip prafos, granulozitate neuniformă, cenusiu, saturat,
indesat
15.50÷20.50 m
- de la 19.00 m cenusiu cu lentile de argila nisipoasa
 Pamant fin siCl (ClM) /Argila prafoasa, cenusie, plastic vârtoasa cu
20.50÷23.00 m
plasticitate mare
 Pamant fin saSi/ Nisip prafos, granulozitate uniformă, cenusiu, saturat,
23.00÷25.00 m
indesat

Forajele geotehnice executate au pus in evidență preponderenta formatiunilor coezive si in
mica masura a celor necoezive. Formatiunile coezive sunt reprezentate de argile grase, argile
prafoase, prafuri nisipoase argiloase, iar cele necoezive de nisipuri prafoase si nisipuri cu foarte slab
liant prafos.
16.60÷40.30 ceea ce le incadreaza in domeniul pamanturilor cu « plasticitate mijlocie la foarte mare»,
conform STAS 1243/88, iar conform NP126/2010 acestea se incadreaza in domeniul pamanturilor
"cu activitate medie la foarte active".
iar valorile gradului de saturare Sr = 0.79 – 1.00 ce caracterizeaza pamanturile « umede la practic
ale modulului de deformatie edometric Eoed200-300 = 7067-11998 kPa, ceea ce caracterizează
Pag. 408 / 475

argila prafoasa, nisip cu foarte
Parametrul geotehnic argila grasa slab liant
praf nisipos nisip prafos
(denumire si unitate de masura) prafos
argilos
20.96-22.78 15.24-18.64 - -
(WP - %)
56.56-63.07 31.84-46.55 - -
(WL - %)
Indice de consistenta (IC) 0.82-0.95 0.64-0.80 - -
1.97-2.06 1.91-1.99 1.85-1.90* 1.95-2.00*
(g/cm3)
1.55-1.66 1.53-1.60 1.75-1.80* 1.85-1.90*
(g/cm3)
Porozitate (n - %) 38.75-42.54 39.96-42.74 - -
Indicele porilor ( e ) 0.63-0.74 0.66-0.74 - -
Gradul de saturare ( Sr ) 0.99-1.00 0.79-0.96 - -
Coeficientul de neuniformitate Un - - 15-32 5-9
Umflare libera (UL, %) 200 80 - -
10526-11998 7067-9083 - -
Eoed200-300(kPa)
Modulul de deformatie liniara
- - 11500-12500* 12000-14000*
E(kPa)
(Ø,grade) 12.73-14.69 12.68-15.69 25-27* 27-30*
- Coeziunea (c – kPa) 43.38-51.94 19.89-25.78 0-1* 0*
* Valori asimilate


Din forajul F99904 a fost recoltată o probă de apă care, ulterior, a fost supusă analizelor
specifice pentru determinarea agresivității asupra construcțiilor subterane. Rezultatele sunt prezentate
Adâncimea de
(m)
1 F99904 4.50 Nu prezintă agresivitate este slab corozivă

Pag. 409 / 475
Adâncimea de Tipul agresivitatii asupra betoanelorși Gradul de
Nr. probelor de PH conductivitate sulfat conform
Forajul
crt. pământ solubil în Baumann-
(unităţi apă Gully
1 F99904 4.50 7.8 869 421.6 0


1 Conditii de teren Terenuri medii/dificile(*) 3/6 puncte
(*) au fost incadrate la terenuri dificile argilele contractile cu Ip>25%
Pe baza sumei acestor factori (14 rspectiv 17 puncte) lucrarea poate fi incadrata, din punctul
Recomandari
Sferturile de con si rampele se vor funda direct pe un teren imbunatatit prin inlocuirea argilei
contractile pe primul metru grosime de la suprafata cu un pamant corespunzator, bine compactat in
straturi de 30cm grosime, pana se ajunge la un grad de compactare, D= 98-100% Proctor normal.
In cazul rampelor mai inalte de 4.0m, intre terenul de fundare ,prelucrat ca mai sus, si
umplutura se va interpune o perna de balast invelita cu geotextil armata cu doua randuri de geogrile
de 0.80-1.0m grosime sau un pachet de geocelule de 0.80 - 1.00m grosime.
Pag. 410 / 475

5.4. Lucrari de consolidare
5.4.1. Calcul tasare rampă acces pod, km7+700

Pe baza profilului litologic interpretativ realizat pentru obiectivul ”Pod peste râul Cricovul
Sărat” (figura 125) si a parametrilor geotehnici determinati in laborator a fost realizat un model de
calcul pentru rampa de acces pe viitorul pod de la km7+700.
Figura 255. Profil geolitologic in zona rampei de la km. 7+700
Pânza freatică a fost considerată la adâncimea de 4,00 m conform informaţiilor din foraje iar
parametrii geotehnici folositi în analiza tasării au fost următorii:
Pag. 411 / 475

Cu mentiunea ca aceste calcule de tasare au un caracter orientativ şi nu se subtituie în
niciun fel calculelor necesare proiectării viitoarelor lucrări de consolidare, în continuare este
prezentat modelul de teren în stare iniţiala, forma deformată a acestuia dupa aplicarea sarcinilor,
diagrama de tasare suprapusă pe modelul de teren şi graficul de evolutie a tasărilor la baza rambleului.
Pag. 412 / 475

Figura 256. Modelul geotehnic de calcul in zona rampei de la km. 7+700

Realizarea rambleului a fost considerată în trei etape a câte 10 zile fiecare. Valorile maxime
ale tasărilor după fiecare etapă de execuţie sunt prezentate prin izosuprafeţe având legendă în mm.
Aceste valori au fost înregistrate la partea superioră a rambleului şi depind de mai mulţi factori
precum materialul din care este realizat, tehnologia de execuţie, compactare etc.
Figura 257. Situaţia iniţială
Figura 258. Tasare după realizarea primei etape
Pag. 413 / 475

Figura 259. Tasare după realizarea etapei a doua
Figura 260. Tasare după finalizarea rambleului
Din analiza rezultatelor obţinute se constată:

• tasarea maximă înregistrată la baza rambleului este de 34.3cm;
• pentru consolidarea pamantului dupa realizarea rambleului este necesara o perioada de
aproximativ 40 de ani;
• după un an de la aplicarea încarcarii, tasarea este consumată în proportie de 81%.
Tabel cu evolutia tasarilor în timp, la baza rambleului:

dz (cm) timp (zile)
3.7 10
10.98 20
19.55 30
20.77 100
22.01 365
26.5 3650 (10 ani)
27.32 10950 (30 ani)
27.34 18250 (50 ani)
27.34 36500 (100 ani)
Pag. 414 / 475

Figura 261. Izosuprafeţe după finalizarea procesului de consolidare
Figura 262. Deformată model
Grafic evolutia tasarii la baza rambleului
Timp
(zile)
1 10 100 1000 10000 100000
0
5
10
15
Tasare
(cm)
20
25
30
35
40
Plecând de la rezultatele investigaţiilor geotehnice şi a analizelor de tasare pentru acest

interval se poat avea în vedere urmatoarele măsuri:
- realizarea de coloane din material granular care sa traverseze stratele de argila pentru a creste
coeficientul de permeabilitate si ascadea timpul de consolidare
- armarea rambleului cu geogrile
Pag. 415 / 475

5.4.2. Calcul tasare rampă acces pod, km 11+070
Pe baza profilului geolitologic interpretativ realizat pentru obiectivul ”Pod peste Valea
Razboiului” (figura 133) si a rezultatelor analizelor de laborator a fost realizat un model de calcul
pentru rampa de acces pe viitorul pod de la km 11+100.
Figura 263. Profilul geolitologic interpretativ pod km. 11+100
Pânza freatică a fost considerată la adâncimea de 2.50 m conform informaţiilor din foraje, iar
parametrii geotehnici folosiţi în analiza tasării au fost următorii:
Pag. 416 / 475

Cu mentiunea ca aceste calcule de tasare au un caracter orientativ şi nu se subtituie în niciun
fel calculelor necesare proiectării viitoarelor lucrări de consolidare, în continuare este prezentat
Pag. 417 / 475

modelul de teren în stare iniţiala, forma deformată a acestuia dupa aplicarea sarcinilor, diagrama de
tasare suprapusă pe modelul de teren şi graficul de evolutie a tasărilor la baza rambleului.
Figura 264. Model geotehnic de calcul rampa pd km. 11+100
Pag. 418 / 475


• pentru consolidarea pământului după realizarea rambleului este necesară o perioada de
• după un an de la aplicarea încarcarii, tasarea este consumată în proportie de 84.5%.
dz (cm) timp (zile)
0.8 10
5.25 20
12.24 30
15.42 100
17.73 365
21.25 3650 (10 ani)
21.53 7300 (20 ani)
21.55 10950 (30 ani)
21.55 18250 (50 ani)
Pag. 419 / 475

Timp
(zile)
1 10 100 1000 10000 100000
0
5
Tasare
10
(cm)
15
20
25

- realizarea de coloane din material granular care sa traverseze stratul de argila prafoasa de la
suprafaţă pentru a creste coeficientul de permeabilitate si a scadea timpul de consolidare
- preîncărcarea rambleului cu o sarcină suplimentară pentru a consuma tasarea mai rapid
Pag. 420 / 475

5.4.3. Calcul tasare rambleu, km15+200
Pe baza investigaţiilor geotehnice executate, forajele geotehnice FC1365, FC1366, FC1367 şi
a analizeler de laborator a fost realizat un profil geolitologic interpretativ in zona rambleului de la
km. 15+200.
Acesta impreuna cu parametrii geotehnici obtinuti in laborator a fost folosit pentru realizarea
modelului geotehnic de calcul necesar calcului tasărilor determinate de viitorul rambleu. Profilul
geolitologic şi succesiunea litologica intalnita in fiecare foraj sunt prezentate în figura 141.
Pag. 421 / 475

Pag. 422 / 475
Litologie întâlnită în foraje
Fc 1365 Fc 1366 Fc 1367
0.00m – Praf argilos nisipos, 0.00m – Praf argilos nisipos, 0.00m – Pămănt grosier Sa/
3.00m cafeniu galbui, tare 3.40m cafeniu galbui, tare 4.00m Nisip cu slab liant
-de la 1.50m Pămănt fin -de la 1.00m Pămănt fin prăfos, galben -
sasiCl ( ClM ) / Argilă siCl ( ClH ) / Argilă, cafeniu, granulozitate
prafoasă nisipoasă, cenuşie, plastic foarte uniformă,
cafenie-negricioasă, vârtoasa cu plasticitate îndesare medie
plastic vârtoasa, cu mare; -de la 2.00m Pămănt
plasticitate mare -de la 3.00 m cafenie- fin Cl ( ClH ) / Argilă,
gălbuie, cu intercalţii cenusie, plastic
cenuşii şi ruginii vârtoasa cu
plasticitate mare.
3.00m – Pămănt fin saclSi / 3.40m – Pămănt fin clSi ( ClM ) 4.00m – Pămănt fin saclSi/
4.50m Nisip prăfos, 7.00m / Praf argilos, plastic 9.00m Nisip prafos,
granulozitate consistent cu granulozitate
neuniformă, cafeniu- plasticitate mijlocie, neuniformă, galben-
gălbui, cu intercalatii galben-cafeniu, cu cafeniu, umed,
ruginii şi cenusii, intercalţii cenuşii şi afânat;
saturat, afânat ruginii, saturat - de la 4.40 m saturat
gălbui
4.50m – Pămănt fin Cl ( ClV ) / 7.00m – Pămănt grosier Sa cu 9.00m – Pămănt fin siCl ( ClM
6.00m Argilă grasă, cafenie- 10.50m rar pietriş / Nisip cu rar 13.00m ) / Argilă, cenusie,
gălbuie, cu intercalaţii pietriş şi foarte slab plastic vârtoasa, cu
cenuşii şi ruginii, plastic liant prăfos, plasticitate mare
consistentă cu granulozitate uniformă, - de la 11.00 m cu
plasticitate foarte mare galben-cafeniu, mediu intercalaţii ruginii
îndesat, saturat - de la 12.00 m
cenusie-cafenie, cu
intercalaţii ruginii
6.00m – Pămănt fin saclSi /Nisip 10.50m Pămănt fin Cl ( ClH ) / 13.00m Pămănt fin Cl ( ClM
7.50m prăfos, granulozitate – Argilă grasă, cenuşie- – )/ Argilă grasă,
neuniformă, cafeniu- 13.00m gălbuie, cu intercalaţii 14.40m cafenie- galbuie,
gălbui cu intercalatii ruginii, plastic vârtoasa plastic vârtoasă cu
ruginii şi cenuşii, mediu cu plasticitate foarte plasticitate mare,
îndesat mare. prezintă cuiburi de
calcar
7.50m – Pămănt fin Cl ( ClM ) / 13.00m Pămănt fin saclSi 14.40m Pămănt fin
9.00m Argilă grasă, plastic – /Nisip prăfos, – saclSi/Nisip prăfos,
consistenta cu 16.20m granulozitate 16.40m granulozitate
plasticitate mare, neuniformă, galben- neuniformă, cafeniu
cafenie-gălbuie cu cafeniu cu intercalatii gălbui, afânat
intercalaţii ruginii cenuşii, saturat, mediu
îndesat
9.00m – Pămănt grosier Sa cu rar 16.20m Pămănt fin Cl ( ClV ) / 16.40m Pămănt fin Cl ( ClH
10.50m pietris/Nisip cu rar – Argila grasă, cenuşie- – )/Argilă grasă, plastic
pietriş şi foarte slab 25.00m gălbuie, cu intercalaţii 21.00m vârtoasa, cu
liant prăfos, ruginii, plastic vârtoasa plasticitate foarte
granulozitate foarte cu plasticitate foarte mare, cenuşie-
uniformă, galben- mare, cafenie, cu lentile de
cafeniu, saturat, mediu - de la 21.00 m cafenie- nisip;
îndesat gălbuie, cu intercalaţii - de la 18.00m
10.50m Pămănt fin siCl ( ClM cenuşii şi ruginii, cafeniu-galbuie;
– )/Argilă grasă, plastic plastic vârtoasă - de la 20m pamant
13.00m consistentă cu - de la 24.00 m cenuşie. fin Cl (ClM)/argilă
plasticitate mare, grasă, plastic
Pag. 423 / 475

Litologie întâlnită în foraje
Fc 1365 Fc 1366 Fc 1367
cenuşie-gălbuie, cu vârtoasa cu
intercalaţii ruginii. plasticitate mare
13.00m Pămănt fin saclSi /Nisip
– prăfos, granulozitate
16.00m neuniformă, galben-
cafeniu, cu intercalaţii
cenuşii, saturat, mediu
îndesat
16.00m Pamant fin Cl ( ClH ) 21.00m Pamant fin clSi ( ClM
– /Argila grasa, cenusie- – )/Argila prafoasa,
25.00m galbuie, cu intercalatii 25.00m plastic vârtoasa, cu
ruginii, plastic vârtoasa, plasticitate mare,
cu plasticitate mare cenusie-galbuie.
- de la 22.00 m cafenie-
cenusie
- de la 24.00 m pamant
fin Cl ( ClV )/Argila
grasa, cenusie, plastic
vârtoasa cu plasticitate
foarte mare
Pag. 424 / 475

Figura 271. P rofil geolitologic interpretativ in zona km. 15+200

Pag. 425 / 475

Figura 272. Model geotehnic de calcul rambleu km. 15+200


Figura 274.Tasare după realizarea primei etape
Pag. 426 / 475



aproximativ 15-20 de ani;
Tabel cu evoluţia tasărilor în timp, la baza rambleului:

dz (cm) timp (zile)
1.38 10
6.68 20
12.93 30
16.35 100
20.61 365
24.39 3650 (10 ani)
24.49 5475 (15 ani)
24.51 7300 (20 ani)
24.51 18250 (50 ani)
Pag. 427 / 475

Timp
(zile)
1 10 100 1000 10000 100000
0
5
10
Tasare
(cm)
15
20
25
30

- realizarea de coloane din material granular care sa traverseze stratul de argila de la suprafaţă
pentru a creste coeficientul de permeabilitate si a scadea timpul de consolidare
Pag. 428 / 475

Pe baza profilului litologic interpretativ realizat pentru obiectivul ”Pod peste pârâul Bălana”
(figura 149) si a parametrilor geotehnici determinati in laborator a fost realizat un model de calcul
pentru rampa de acces de la km 15+400 a viitorului pod.
Figura 279. Profil geolitologic interpretativ rampa pod km. 15+400
Pânza freatică a fost considerată la adâncimea de 3,00 m conform informaţiilor din foraje iar
parametrii geotehnici folositi în analiza tasării au fost următorii:
Pag. 429 / 475

Pag. 430 / 475

Figura 280. Model de calcul rampa pod km. 15+400
Pag. 431 / 475


• pentru consolidarea pamantului dupa realizarea rambleului este necesara o perioada de

dz (cm) timp (zile)
1.33 10
4.63 20
9.69 30
11.83 100
14.31 365
19.01 3650 (10 ani)
19.31 7300 (20 ani)
19.32 10950 (30 ani)
19.32 18250 (50 ani)
Pag. 432 / 475

Timp
(zile)
1 10 100 1000 10000 100000
0
10
Tasare
(cm)
15
20
25

- preîncărcarea rambleului
Pag. 433 / 475

Pe baza profilului litologic interpretativ realizat pentru obiectivul ”Pod peste Valea Ceptura”,
de la km 22+155 si a parametrilor geotehnici obtinuti in laborator a fost realizat un model de calcul
pentru rampa de acces de la km. 22+200 a viitorului pod.
Figura 287. Profil geolitologic in zona rampei de la pod km. 22+200
Pag. 434 / 475

Pag. 435 / 475
Figura 288. Model de calcul in zona rampei de la pod km. 22+200
Pag. 436 / 475


dz (cm) timp (zile)
1.03 10
4.38 20
9.51 30
10.92 100
13.9 365
18.93 3650 (10 ani)
19.06 7300 (20 ani)
19.06 10950 (30 ani)
19.06 18250 (50 ani)
Pag. 437 / 475

Timp
(zile)
1 10 100 1000 10000 100000
0
10
Tasare
(cm)
15
20
25

Pag. 438 / 475

5.5. Surse de material. Gropi de imprumut.
5.5.1. Date generale privind amplasamentul gropilor de imprumut

Pentru autostrada Ploiesti – Buzau deoarece debleierile vor fi reduse, motiv pentru care
materialele folosite in corpul rambleurilor vor trebui aduse din alte surse sau din gropi de imprumut.
Conform temei transmise de Proiectantul General, cantitatea de pamant estimata a fi extrasa
din gropile de imprumut este 7.751.135m3. Pamanturile ce vor fi folosite la umpluturi trebuie sa
indeplineasca conditiile cerute de STAS 2914/84, Instructiunile A.N.D. nr.530/2012 si cerintele
Caietului de sarcini.
Scopul studiului geotehnic este de a se verifica daca pamanturile din gropile de imprumut
identificate de catre Beneficiar, indeplinesc aceste conditii. De asemenea, pe cat este posibil se va
verifica daca amplasamentul gropilor de imprumut indeplineste urmatoarele criterii de performanta:
 gropile de imprumut sa nu fie amplasate in ariile protejate “Natura 2000”;
 sa nu necesite defrisari de zone impadurite;
 sa nu fie amplasate in apropierea obiectivelor SEVESO;
 sa nu fie amplasate in zone cu teren accidentat sau zone cu alunecari de teren;
 sa existe posibilitati de post-utilizare.
Pe traseul autostrazii Proiectantul a identificat 13 gropi de imprumut pentru care a solicitat
executarea a 156 de foraje geotehnice cu adancimea de 6m. In ceea ce priveste Groapa de imprumut
nr 1 Proiectantul General a decis ca nu mai este necesara deoarece volumul necesar de pamant, ca
material de umplutura in cadrul proiectului, este asigurat din celelalte gropi.
Tabelul cu locatiile, suprafetele si volumele esrimate ale celor 12 gropi de imprumut, pus la
dispozitie de Proiectantul general, este prezentat in anexe:
Gropi de imprumut Ploiesti-Buzau
Dist.
Tron- Volum Suprafata Suprafata Km- Suprafata
Km Orientare fata de Locatie
son (mc) (m2) (ha) zona (ha)
ax (m)
0+000-
1 2452917 817639 81.7639
21+000
Groapa 1 stanga 08+800 19 Cioceni
Groapa 2 stanga 08+800 17 Cioceni
Groapa 3 dreapta 14+000 19 Parepa-Rusani
Groapa 4 stanga 19+000 14 Valcelele
Groapa 5 dreapta 20+000 11 Conduratu
21+000-
2 1403866 467955.333 46.7955333
39+000
Groapa 6 stanga 28+000 9 Ciresanu
Groapa 7 st/dr 34+000 11 Gageni
Groapa 8 dreapta 35+000 15 Gageni
Groapa 9 dreapta 36+000 11 Gageni
39+000-
3 1476518 492172.6667 49.2172666
63+250
Groapa 10 dreapta 48+000 13 Grosani
Groapa 11 dreapta 49+000 12 Gomesti
Groapa 12 dreapta 52+000 12 Spataru
Groapa 13 dreapta 52+000 12 Spataru
* adancime propusa 6m
Pag. 439 / 475

Din punct de vedere morfologic, perimetrele gropilor de imprumut sunt amplasate in zone de campie
aluvionara, de regula in apropierea râurilor. Terenul este practic plat cu usoare pante spre râuri si
pâraie.
Din punct de vedere geologic, conform hartii cuaternarului, gropile de imprumut sunt asezate pe
depozite fluviatile formate la suprafata din pamanturi coezive sau slab coezive
Din punct de vedere hidrogeologic, apa subterana, de regula, este cantonata in stratele slab coezive
la adancimi cuprinse intre 2.00 si 5.50m.
Analiza criteriilor de performanta

 Localizarea fata de “NATURA 2000”. Gropile de imprumut adiacente Autostrazii Ploiesti –
Buzau, amplasate de-a lungul sectorului km 7+000 – km 44+000 se afla la o distanta mare (L >
7000m) fata de siturile “Natura 2000”. In consecinta, nu sunt necesare masuri suplimentare de
protectie.
 Alunecari de teren. In amplasamentul gropilor de imprumut nu s-au identificat zone cu alunecari
de teren.
 Zone impadurite. Gropile de imprumut nu se afla amplasate in perimetrul zonelor impadurite sau
in apropierea acestora.
 Zone SEVESO. Conform planurilor de situatie, in amplasamentul sau in apropierea gropilor de
imprumut nu au fost identificate obiective SEVESO (obiective care sa prezinte pericole de producere
a accidentelor majore ce implica substante periculoase la contaminarea chimica a solului).
5.5.2. Caracterizarea geotehnica a pamanturilor din gropile de imprumut in vederea folosirii

acestora la umpluturi
5.5.2.1. Groapa de imprumut nr. 2
Este amplasata in zona km. 7+600 pe partea stanga a viitoarei autostrazi, pe malul drept al
paraului Cricovul Sarat. Are un perimetru de 1631.4527 m si o suprafata de 170639.8018 m2.
Pentru aceasta groapa au fost solicitate 17 foraje localizate conform tabelului si planului de
situatie de mai jos:
Indicativ Coordonate foraj Adancime
Localizare
foraj N E realizata
Gi 1201 Dumbrava 44°53'31.04"N 26°18'06.15"E 6
Gi 1202 Dumbrava 44°53'28.92"N 26°18'05.11"E 6
Gi 1203 Dumbrava 44°53'24.94"N 26°18'31.01"E 6
Gi 1204 Dumbrava 44°53'22.45"N 26°18'01.52"E 6
Gi 1205 Dumbrava 44°53'22.23"N 26°18'17.31"E 6
Gi 1206 Dumbrava 44°53'23.82"N 26°18'13.39"E 6
Gi 1207 Dumbrava 44°53'24.88"N 26°18'09.42"E 6
Gi 1208 Dumbrava 44°53'27.49"N 26°18'05.65"E 6
Gi 1209 Dumbrava 44°53'29.25"N 26°18'02.57"E 6
Gi 1210 Dumbrava 44°53'29.74"N 26°17'58.13"E 6
Gi 1211 Dumbrava 44°53'31.24"N 26°17'53.66"E 6
Gi 1212 Dumbrava 44°53'31.90"N 26°18'01.22"E 6
Gi 1213 Dumbrava 44°53'29.14"N 26°18'03.83"E 6
Gi 1214 Dumbrava 44°53'26.45"N 26°18'06.56"E 6
Gi 1215 Dumbrava 44°53'23.88"N 26°18'10.06"E 6
Gi 1216 Dumbrava 44°53'21.32"N 26°18'12.83"E 6
Gi 1217 Dumbrava 44°53'20.08"N 26°18'15.83"E 6
Pag. 440 / 475

Figura 295. Localizare groapa de imprumut nr. 2
Sub solul vegetal, cu o grosime cuprinsa intre 0,30 si 1,20m, forajele au interceptat, pana la
adancimea de 6m, depozite coezive sau slab coezive de tipul nisipurilor argiloase - prafoase /
prafurilor nisipoase si argile / argile prafoase.
Apa subterana a fost interceptata la adancimea de 5,50m sub forma de nivel hidrostatic
Calitatea pamanturilor interceptate in foraje, din punctul de vedere al folosirii lor ca material
de umplutura este prezentata in tabelul de mai jos
Adancime Caracteristici geotehnice Calitatea ca Concluzii si recomandari privind

(granulozitate, plasticitate Ip, material ptr. folosirea pamanturilor la terasamente
Foraj
umflare libera UL(%), carbonati terasamente, cf. si principalele caracteristici
(m) (CaCO3) STAS 2914/1984 mecanice
Praf nisipos argilos (saclSi) 4a Pamanturile se pot folosi in amestec,
0.40-1.00
A=9%; P=37%; N=54% (mediocra) cu doua trepte de sapare (h=0.40-
Argila prafoasa (siCl) 3.00m si h=3.00-6.00m) sau o
4b
1.00-2.00 A=22%; P=58%; N=20%; Ip=24; singura treapta (h=0.40-6.00m)
(mediocra)
UL=70%; CaCO3=5.30% functie de lungimea bratului
Argila prafoasa (siCl) 4a excavatorului.
2.00-3.00 Valori obtinute in laborator:
A=23%; P=62%; N=15%; Ip=11 (mediocra)
Argila prafoasa nisipoasa - wopt=13%;
4a - ρdmax=1.80g/cm3;
Gi 3.00-4.00 (sasiCl)
(mediocra) - c=19kPa;
1201 A=11%; P=41%; N=48%; Ip=9
Argila prafoasa nisipoasa - φ=21º.
4a
4.00-5.00 (sasiCl)
(mediocra)
A=10%; P=31%; N=59%; Ip=9
Nisip argilos (clSa) 4a
5.00-6.00
A=8%; P=27%; N=65%; Ip=9 (mediocra)
1.00-6.00 Argila prafoasa nisipoasa
4a
proba (sasiCl)
(mediocra)
medie A=17%; P=45%; N=38%; Ip=17
Pag. 441 / 475

Foraj
Praf nisipos argilos (saclSi) Pamanturile se pot folosi in amestec,
4a
0.40-1.00 A=9%; P=48%; N=43%; Ip=10; cu o singura treapta de sapare
(mediocra)
UL=50%; CaCO3=7.54% (h=0.40-3.00m).
Argila prafoasa (siCl) 4a
1.00-2.00
A=19%; P=60%; N=43%; Ip=22 (mediocra)
Argila prafoasa (siCl) 4a
2.00-3.00
A=26%; P=53%; N=21%; Ip=28 (mediocra)
Gi Nisip argilos (clSa) 4a
3.00-4.00
1202 A=9%; P=29%; N=62% (mediocra)
Argila prafoasa nisipoasa Pamanturile se pot folosi in amestec.
4b
4.00-5.00 (sasiCl) Valori obtinute in laborator:
(mediocra)
A=12%; P=46%; N=42% - wopt=12%;
Nisip prafos (siSa) 4b - ρdmax=1.90g/cm3;
5.00-6.00 - c=10kPa;
A=4%; P=16%; N=80% (mediocra)
- φ=25º.
4.00-6.00 Nisip argilos (clSa) 4a
proba
medie
A=9%; P=21%; N=70%; Ip=7 (mediocra)
Pamanturile se pot folosi ca atare cu
Argila prafoasa (siCl) 4b urmatoarea conditie:
0.40-3.00
A=35%; P=61%; N=10%; Ip=31 (mediocra) - UL<50% si ρdmax≥1.70g/cm3;
proba medie h=0.40-3.00m
Argila prafoasa nisipoasa Pamanturile se pot folosi in amestec,
4d
3.00-4.00 (sasiCl) cu o singura treapta de sapare
Gi (rea)
A=35%; P=58%; N=7%; Ip=36 (h=4.00-6.00m), cu urmatoarea
1203
Argila prafoasa nisipoasa conditie:
4b
4.00-5.00 (sasiCl) UL<50% si ρdmax≥1.70g/cm3
(mediocra)
A=19%; P=56%; N=25%; Ip=21
Argila prafoasa nisipoasa
4a
5.00-6.00 (sasiCl)
(mediocra)
A=11%; P=54%; N=35%; Ip=12
Argila prafoasa (siCl) Pamanturi improprii ca atare de
4d
0.40-2.00 A=35%; P=59%; N=6%; Ip=36; folosit la rambleuri. Se pot folosi
(rea)
UL=70% numai in amestec cu pamanturi
Argila prafoasa (siCl) 4b nisipoase cu conditia ca in amestec
2.00-3.00
A=25%; P=58%; N=17%; Ip=26 (mediocra) sa se obtina:
- calitatea, minim 4b;
Argila (Cl) 4d
3.00-4.00 - UL<50%;
A=49%; P=45%; N=6%; Ip=52 (rea)
- ρdmax≥1.70g/cm3.
Gi
1204 Argila prafoasa nisipoasa Amestec de pamanturi improprii
4b
4.00-5.00 (sasiCl) pentru a fi folosite la terasamente:
(mediocra)
A=20%; P=45%; N=35% - ρdmax=1.64g/cm3≥1.70g/cm3 (limita
Argila prafoasa nisipoasa pentru ca un pamant sa poata fi
4b
5.00-6.00 (sasiCl) folosit la rambleuri).
(mediocra)
A=12%; P=43%; N=45%
2.00-4.00 Argila prafoasa (siCl) 4d
proba
medie
A=36%; P=55%; N=9%; Ip=37 (rea)
Praf nisipos argilos (saclSi) Pamanturile pot fi folosite in
4a
0.40-2.00 A=9%; P=50%; N=41%; amestec.
(mediocra)
UL=50% Valori obtinute in laborator:
Nisip argilos (clSa) 4a - wopt=12%;
2.00-3.00
Gi A=8%; P=22%; N=70% (mediocra) - ρdmax=1.91g/cm3;
1205 Nisip (Sa) 2b - c=4kPa;
3.00-4.00 - φ=26 º.
A=4%; P=6%; N=90% (buna)
Nisip (Sa) 2b
4.00-6.00
A=4%; P=6%; N=90% (buna)
2.00-4.00 Nisip prafos (siSa) 4a
Pag. 442 / 475

Foraj
proba A=6%; P=30%; N=64%; Ip=7 (mediocra)
medie
Argila prafoasa (siCl) Pamanturile pot fi folosite in
4b
0.40-1.00 A=29%; P=61%; N=10%; Ip=33; amestec. Se recomanda o singura
(mediocra)
UL=70% treapta de sapare (h=0.40-6.00m),
Argila (Cl) 4d pentru ca pamantul de calitate (4d) sa
1.00-2.00
A=43%; P=49%; N=8%; Ip=45 (rea) se amestece bine cu pamanturile de
Argila (Cl) clasa (4a).
4d Este necesar sa se obtina:
2.00-3.00 A=39%; P=58%; N=10%; Ip=45
Gi (rea) - UL<50%;
Pietris 1%; Ip=43
1206 - ρdmax≥1.70g/cm3.
4a
3.00-4.00 (sasiCl)
(mediocra)
A=15%; P=30%; N=55%; Ip=15
4.00-5.00
A=10%; P=30%; N=61%; Ip=6 (mediocra)
Praf nisipos argilos (saclSi) 4a
5.00-6.00
A=10%; P=45%; N=45%; Ip=9 (mediocra)
Praf argilos(clSi) Pamanturile pot fi folosite in
4a
0.40-2.00 A=14%; P=67%; N=19%; Ip=18; amestec, cu o singura treapta de
(mediocra)
UL=60% sapare (h=0.40-4.00m), cu conditia
Argila prafoasa nisipoasa ca umflarea libera sa fie UL<50%.
4a
2.00-3.00 (sasiCl) Valori obtinute in laborator:
(mediocra)
A=16%; P=53%; N=31% - wopt=14%;
Argila prafoasa (siCl) 4a - ρdmax=1.81g/cm3;
3.00-4.00 - c=17kPa;
A=19%; P=56%; N=25%; Ip=23 (mediocra)
0.40-4.00 Argila prafoasa nisipoasa - φ=20 º.
Gi 4a
proba (sasiCl)
1207 (mediocra)
medie A=16%; P=59%; N=25%; Ip=20
Pamanturile pot fi folosite in
Praf nisipos argilos (saclSi) 4b amestec, cu o singura treapta de
4.00-5.00
A=11%; P=59%; N=30% (mediocra) sapare (h=4.00-6.00m).
Valori obtinute in laborator:
5.00-6.00 - wopt=18%;
A=7%; P=12%; N=81% (mediocra)
- ρdmax=1.83g/cm3;
4.00-6.00 Argila prafoasa nisipoasa - c=18kPa;
4a
proba (sasiCl) - φ=14 º.
medie
(mediocra)
A=10%; P=34%; N=56%; Ip=10
Argila prafoasa nisipoasa Pamanturile se pot folosi in amestec,
(sasiCl) 4a cu o singura treapta de sapare
0.40-2.00
A=16%; P=34%; N=56%; Ip=16; (mediocra) (h=0.40-6.00m) cu conditia ca
UL=60% umflarea libera sa fie, UL<50%.
Praf argilos(clSi) 4a Valori obtinute in laborator:
2.00-3.00
A=13%; P=71%; N=16%; Ip=17 (mediocra) - wopt=16.30%;
Praf nisipos argilos (saclSi) 4a - ρdmax=1.79g/cm3;
Gi 3.00-4.00
A=14%; P=59%; N=27%; Ip=16 (mediocra) - c=20kPa;
1208
Nisip argilos (clSa) 4a - φ=19 º.
4.00-5.00
A=9%; P=20%; N=71%; Ip=6 (mediocra)
5.00-6.00
A=11%; P=64%; N=25% (mediocra)
0.40-6.00 Praf nisipos argilos (saclSi) 4a
proba
medie
A=12%; P=54%; N=34%; Ip=16 (mediocra)
Argila prafoasa nisipoasa Pamanturile se pot folosi in amestec
(sasiCl) 4a in doua trepte de sapare (h=0.40-
0.40-2.00
A=15%; P=55%; N=30%; Ip=18; (mediocra) 3.00m si 3.00-6.00m) sau intr-o
Gi
UL=60% singura treapta (h=0.40-6.00m)
1209
Argila prafoasa nisipoasa functie de lungimea bratului
4a
2.00-3.00 (sasiCl) excavatorului, cu conditia ca
(mediocra)
A=17%; P=58%; N=25% amestecul sa coboare umflarea libera
Pag. 443 / 475

Foraj
Argila prafoasa nisipoasa la UL<50% iar densitatea maxima
4a
3.00-4.00 (sasiCl) obtinuta in laborator sa fie,
(mediocra)
A=13%; P=63%; N=24%; Ip=13 ρdmax≥1.70g/cm3.
Praf argilos(clSi) 4a
4.00-5.00
A=13%; P=76%; N=11%; Ip=19 (mediocra)
5.00-6.00
A=11%; P=63%; N=26%; Ip=13 (mediocra)
Argila prafoasa (sasiCl) Pamanturile pot fi folosite in
4b
0.40-2.00 A=21%; P=60%; N=19%; Ip=23; amestec, intr-o singura treapta de
(mediocra)
UL=70% sapare (h=0.40-6.00m), cu conditia
Argila prafoasa nisipoasa ca amestecul sa realizeze o umflare
4b
2.00-3.00 (sasiCl) libera, UL<50%, in caz contrar va
(mediocra)
A=16%; P=53%; N=19%; Ip=16 trebui completat cu material de aport
Praf nisipos argilos (saclSi) 4b (nisip, nisip prafos).
Gi 3.00-4.00 Valori obtinute in laborator:
A=14%; P=61%; N=25%; Ip=16 (mediocra)
1210 - wopt=14.50%;
4.00-5.00 - ρdmax=1.80g/cm3;
A=7%; P=19%; N=74%; Ip=6 (mediocra)
Nisip argilos (clSa) 4a - c=17kPa;
5.00-6.00 - φ=25 º.
A=8%; P=22%; N=70%; Ip=7 (mediocra)
4a
proba (sasiCl)
medie
(mediocra)
A=11%; P=39%; N=50%; Ip=10
Praf argilos(clSi) Pamanturile se fot folosi in amestec
4a
0.40-2.00 A=16%; P=65%; N=19%; Ip=17; cu conditia ca umflarea libera sa fie,
(mediocra)
UL=60% UL<50%. In caz contrar se va
completa cu pamant de aport (nisip,
Praf argilos(clSi) 4a nisip prafos).
2.00-3.00
A=12%; P=69%; N=19%; Ip=15 (mediocra) Densitatea maxima obtinuta in
laborator sa fie, ρdmax≥1.70g/cm3.
4b
Gi 3.00-4.00 (sasiCl) (h=3.00-6.00m) cu conditia ca
(mediocra)
1211 A=15%; P=54%; N=31%; Ip=18 umflarea libera sa fie, UL<50%. In
Argila prafoasa nisipoasa caz contrar se va completa cu pamant
4b
4.00-5.00 (sasiCl) de aport (nisip, nisip prafos).
(mediocra)
A=17%; P=53%; N=10%; Ip=18 Valori obtinute in laborator:
Praf argilos(clSi) 4b - wopt=15.30%;
5.00-6.00 - ρdmax=1.82g/cm3;
A=16%; P=74%; N=10%; Ip=18 (mediocra)
3.00-6.00 - c=18kPa;
Praf argilos(clSi) 4b
proba - φ=27 º.
medie
A=15%; P=64%; N=21%; Ip=18 (mediocra)
Concluzii
Din analiza datelor din tabelul de mai sus, se constata urmatoarele:
Majoritatea pamanturilor ce pot fi excavate din groapa de imprumut Nr.2, sunt pamanturi
coezive de calitate 4a si 4b(mediocra). In consecinta, pot fi folosite ca atare (excavate printr-o singura
treapta de sapare sau doua trepte, pentru realizarea amestecului) la rambleuri cu inaltimi pana la, h =
4.00 – 6.00m.
La unele pamanturi, este necesar aport de pamant nisipos pentru indeplinirea conditiilor de
calitate.
Intr-un procent foarte mic s-au intalnit si pamanturi de calitate 4d(rea) care nu pot fi folosite la
terasamente.
Analiza capacitatii de compactare s-a facut pe probe medii functie de inaltimea treptei de sapare.
Practic, toate probele analizate (8 seturi) arata curbe Proctor rotunjite. Umiditatea optima de
Pag. 444 / 475

compactare se inscrie in domeniul (wopt = 12 – 18%) apropiata de limita de framantare iar densitatea
maxima in stare uscata se inscrie in domeniul (ρdmax = 1.80 – 1.90g/cm3), ceea ce a condus la valori
ale unghiului de forfecare de (φ = 14 - 25º si c = 10 – 20kPa).

Este amplasata in zona km. 10+700 pe partea dreapta a viitoarei autostrazi, pe malul drept al
vaii Razboiului si a lacului de acumulare Parepa Rusani. Are un perimetru de 1753.3290 m si o
suprafata de 191168.3702 m2.
Adancime
Indicativ Coordonate foraj
Localizare realizata
foraj
N E
Gi 1301 Colceag 44°54'16.27"N 26°20'12.43"E 6
Gi 1302 Colceag 44°54'18.59"N 26°20'09.10"E 6
Gi 1303 Colceag 44°54'20.05"N 26°20'04.74"E 6
Gi 1304 Colceag 44°54'20.89"N 26°20'00.80"E 6
Gi 1305 Colceag 44°54'21.91"N 26°19'56.79"E 6
Gi 1306 Colceag 44°54'23.21"N 26°19'53.34"E 6
Gi 1307 Colceag 44°54'24.33"N 26°19'49.92"E 6
Gi 1308 Colceag 44°54'12.29"N 26°19'53.64"E 6
Gi 1309 Colceag 44°54'15.20"N 26°19'56.54"E 6
Gi 1310 Colceag 44°54'15.92"N 26°19'56.70"E 6
Gi 1311 Colceag 44°54'19.90"N 26°20'01.68"E 6
Gi 1312 Colceag 44°54'23.04"N 26°20'03.20"E 6
Gi 1313 Colceag 44°54'25.48"N 26°20'04.58"E 6
Gi 1314 Colceag 44°54'21.36"N 26°20'07.46"E 6
Gi 1315 Colceag 44°54'19.80"N 26°20'03.40"E 6
Gi 1316 Colceag 44°54'18.52"N 26°19'59.45"E 6
Gi 1317 Colceag 44°54'16.26"N 26°19'56.53"E 6
Gi 1318 Colceag 44°54'15.01"N 26°19'51.12"E 6
Gi 1319 Colceag 44°54'13.94"N 26°19'57.38"E 6
Pag. 445 / 475

adancimea de 6m, depozite coezive sau slab coezive de tipul nisipurilor argiloase - prafoase - argile
/ argile prafoase.
Litologia Calitatea ca
Adancime Concluzii si recomandari privind
(granulozitate, material ptr.
folosirea pamanturilor la
Foraj plasticitate Ip, Terasamente,
terasamente si principalele
umflare libera UL(%), cf. STAS
(m) caracteristici mecanice
carbonati (CaCO3) 2914/1984
(sasiCl) 4b cu conditia ca umflarea libera sa
0.50-1.00
A=26%; P=49%; N=25%; Ip=29; (mediocra) scada sub, UL<50% si densitatea
UL=70% maxima obtinuta in laborator sa fie,
Argila prafoasa nisipoasa ρdmax≥1.70g/cm3.
4a
1.00-2.50 (sasiCl)
(mediocra)
A=20%; P=53%; N=27%; Ip=24
2.50-3.00
A=10%; P=52%; N=38%; Ip=19 (mediocra)
Gi 1301 Praf nisipos argilos (saclSi) 4a
3.00-4.50
A=15%; P=62%; N=23%; Ip=20 (mediocra)
Pamanturile se pot folosi in amestec
Praf argilos(clSi) 4b cu conditia ca umflarea libera sa fie,
4.50-5.50
A=17%; P=78%; N=5%; Ip=21 (mediocra) UL<50%.
Argila prafoasa Valori obtinute in laborator:
4b
5.50-6.00 nisipoasa(sasiCl) - wopt=13.60%;
(mediocra)
A=15%; P=56%; N=29%; Ip=21 - ρdmax=1.87g/cm3.
0.50-6.00 Praf argilos(clSi) 4a
proba
medie
A=18%; P=77%; N=5%; Ip=21 (mediocra)
Pag. 446 / 475

(sasiCl)A=15%; P=54%; 4a cu sapare in doua trepte (h=2.00-
1.00-2.00
N=30%; (mediocra) 4.00m; h=4.00-6.00m) sau intr-o
Pietris 1%; Ip=20; UL60% singura treapta (h=2.00-6.00m) cu
Argila prafoasa nisipoasa conditia ca in amestecul rezultat,
sasiCl) 4a umflarea libera sa aiba valoarea,
2.00-3.00
A=17%; P=54%; N=30%; (mediocra) UL<50%.
Pietris 1%; Ip=21 Valori obtinute in laborator:
Argila prafoasa nisipoasa - wopt=15.20%;
sasiCl) 4a - ρdmax=1.74g/cm3.
3.00-4.00
A=13%; P=52%; N=34%; (mediocra)
Pietris 1%; Ip=17
Gi 1302
sasiCl) 4a
4.00-5.00
A=18%; P=52%; N=30%; (mediocra)
Ip=21
sasiCl) 4b
5.00-6.00
A=20%; P=52%; N=28%; (mediocra)
Ip=22
2.00-6.00 sasiCl) 4b
proba
medie
A=21%; P=52%; N=27%; (mediocra)
Ip=23
Argila prafoasa (sasiCl) Pamanturile se pot folosi in amestec
4b
1.00-2.00 A=18-22%; P=67-68%; N=10- intr-o singura treapta de sapare
(mediocra)
15%; Ip=23-27 (h=1.00-6.00m) cu conditia ca dupa
Argila prafoasa nisipoasa sapare, umflarea libera sa fie,
4b
2.00-3.00 sasiCl) UL<50%.
(mediocra)
A=11%; P=61%; N=28%; Ip=23 Valori obtinute in laborator:
Gi 1303 sasiCl) 4b - ρdmax=1.74g/cm3.
3.00-5.50
A=19%; P=55%; N=26%; (mediocra)
Ip=19
Argila prafoasa (sasiCl) 4b
5.00-6.00
A=21%; P=69%; N=25%; Ip=24 (mediocra)
4b
proba sasiCl)
medie
(mediocra)
A=16%; P=59%; N=25%; Ip=21
A=18-25%; P=64-65%; N=10- 4b amestec cu aport de pamant nisipos
1.00-2.00 (nisip si nisip prafos) intr-o
18%; Ip=22-29; UL=80%; (mediocra)
CaCo3=2% proproetie determinata in laborator
pana cand umflarea libera scade la
Argila prafoasa (sasiCl) 4b valoarea,
2.00-3.00
A=21%; P=61%; N=18%; Ip=26 (mediocra) UL<50% si densitatea maxima
Argila prafoasa (sasiCl) obtinuta in laborator sa fie,
Gi 1304 4b ρdmax≥1.70g/cm3.
3.00-4.00 A=18%; P=62%; N=20%;
(mediocra) Pamanturile se pot sapa intr-o
Ip=25.6
Argila prafoasa (sasiCl) 4b singura treapta (h=1.00-6.00m).
A=24%; P=60%; N=16%; Ip=20 (mediocra)
- wopt=18%;
Argila prafoasa (sasiCl) 4b - ρdmax=1.68g/cm3;
5.00-6.00
Argila prafoasa (sasiCl) 4b - φ=17 º.
1.00-6.00
A=28%; P=67%; N=5%; Ip=30 (mediocra)
Pag. 447 / 475

proba
medie
4b
1.00-2.00 A=21-24%; P=64-65%; N=11- amestec cu aport de pamant nisipos
(mediocra)
15%; Ip=26; UL=70% (nisip si nisip prafos) cu sapare intr-
Argila prafoasa (sasiCl) 4b o singura treapta, cu conditia de a se
2.00-3.00
A=18%; P=62%; N=20%; Ip=22 (mediocra) ajunge la urmatoare;e valori:
Argila prafoasa (sasiCl) 4b umflarea libera sa fie UL<50% si si
3.00-4.00 densitatea maxima obtinuta in
A=18%; P=67%; N=15%; Ip=21 (mediocra)
laborator, ρdmax≥1.70g/cm3.
Gi 1305 1.00-4.00 Argila prafoasa (sasiCl) 4b Valori obtinute in laborator:
proba
medie
- ρdmax=1.69g/cm3.
Argila prafoasa (sasiCl) 4b Pamanturile pot fi folosite in
4.00-5.00
A=27%; P=59%; N=14%; Ip=25 (mediocra) amestec cu aport de pamant nisipos
pentru a se ajunge la urmatoarele
Argila prafoasa (sasiCl) 4b valori:
5.00-6.00
A=30%; P=60%; N=10%; Ip=27 (mediocra) - UL<50%;
- ρdmax≥1.70g/cm3.
A=21-25%; P=65-71%; N=4- 4b amestec cu sapare intr-o singura
1.00-2.00
14%; Ip=25-28; UL=70%; (mediocra) treapta (h=1.00-4.00m0. Dupa
CaCO3=2.44% amestec trebuie ca umflarea libera sa
fie,
Argila prafoasa (sasiCl) 4b UL<50%.
2.00-3.00
A=23%; P=57%; N=20%; Ip=27 (mediocra) In cazul cand nu se obtine aceasta
valoare, amestecul va fi imbnunatatit
Argila prafoasa (sasiCl) 4b cu aport de pamant nisipos (nisip si
3.00-4.00 nisip prafos)pentru ca umflarea
A=15%; P=66%; N=19%; Ip=22 (mediocra)
libera sa scada sub valoarea,
UL<50%.
1.00-4.00 Argila prafoasa (sasiCl) 4b
Gi 1306 - wopt=17%;
proba
medie
A=21%; P=72%; N=7%; Ip=22 (mediocra) - ρdmax=1.70g/cm3;
- c=48kPa;
- φ=18 º.
Praf argilos(clSi) 4b cu sapare intr-o singura treapta.
4.00-5.00 Dupa sapare, in laborator trebuie
A=21%; P=62%; N=17%; Ip=25 (mediocra)
obtinuta, umflarea libera UL<50% si
densitatea maxima ρdmax≥1.70g/cm3.
In cazul cand nu se realizeaza aceste
Argila prafoasa (sasiCl) 4b valori, este necesar aport de pamant
5.00-6.00 nisipos (nisip si nisip prafos) intr-o
A=20%; P=55%; N=25%; Ip=23 (mediocra)
proportie care sa permita obtinerea
in laborator a valorilor de mai sus.
4b
1.20-2.00 A=25%; P=55%; N=19%; Ip=31; amestec cu aport de pamnt nisipos
(mediocra)
UL=70% (nisip si nisip prafos) pentru a se
Argila prafoasa (sasiCl) 4b putea atinge urmatoarele valori:
Gi 1307 2.00-3.00
A=21%; P=60%; N=19%; Ip=22 (mediocra) umflarea libera UL<50% si
Argila prafoasa (sasiCl) 4b Valori obtinute in laborator:
3.00-4.00
Pag. 448 / 475

- ρdmax=1.68g/cm3;
2.00-4.00 - c=52kPa;
Argila prafoasa (sasiCl) 4b - φ=17 º.
proba
medie
A=23%; P=65%; N=12%; Ip=30 (mediocra)
Argila prafoasa (sasiCl) 4b Pamanturile pot fi folosite in

4.00-5.00
A=22%; P=61%; N=17%; Ip=22 (mediocra) amestec cu aport de pamant nisipos
(nisip si nisip prafos) pentru a se
Argila prafoasa (sasiCl) 4b putea atinge urmatoarele valori:
5.00-6.00
A=25%; P=65%; N=12%; Ip=29 (mediocra) umflarea libera UL<50% si
Argila prafoasa (sasiCl) Pamanturile pot fi folosite la
4b
1.00-2.00 A=21%; P=61-69%; N=10-18%; rambleuri, avand cantitatea de
(mediocra)
Ip=28-32; UL=80%; humus=2-5% humus >1% (humus=2-5%),
Argila prafoasa (sasiCl) valoarea umflarii libere UL=80% si
4b
2.00-3.00 A=18%; P=57%; N=25%; Ip=26; continut mare de carbonati
(mediocra)
CaCO3=3% (CaCO3=3%).
Gi 1311 3.00-4.50
A=25%; P=55%; N=20%; Ip=33 (mediocra) Pamanturile pot fi folosite in
Argila prafoasa (sasiCl) 4d amestec cu aport de pamant nisipos
4.50-5.50
A=33%; P=63%; N=4%; Ip=35 (rea) (nisip si nisip prafos) pentru a se
Argila prafoasa nisipoasa putea atinge urmatoarele valori:
sasiCl) 4b umflarea libera UL<50% si
5.50-6.00 A=18%; P=57%; N=24%; Pietris (mediocra) continutul de carbonati Ca CO3<1.
1%; Ip=25 Valori obtinute in laborator:
3.00-6.00 Argila prafoasa nisipoasa - wopt=14.20%;
4b
proba sasiCl) - ρdmax=1.76g/cm3.
medie
(mediocra)
A=22%; P=58%; N=20%; Ip=19
Argila prafoasa (sasiCl) Pamanturile se pot folosi in amestec,
A=15-22%; P=67-70%; N=11- 4b intr-o singura treapta de sapare
1.00-2.00
15%; Ip=20-27; UL=70%; (mediocra) (h=1.00-6.00m0 cu conditia sa se se
CaCO3=7% obtina urmatoarele valori: : umflarea
Praf argilos(clSi) 4a libera UL<50% si densitatea maxima
2.00-3.00
A=11%; P=68%; N=21%; Ip=18 (mediocra) ρdmax≥1.70g/cm3 si humus >1%.
Gi 1315 Daca aceste valori nu sunt obtinute,
3.00-4.00 in amestec se va introduce pamant
A=30%; P=51%; N=19%; Ip=34 (mediocra)
Argila prafoasa (sasiCl) 4b de aport (pamanturi nisipoase – nisip
4.00-5.00 si nisip prafos).
A=18%; P=67%; N=15%; Ip=31 (mediocra)
Praf argilos(clSi) 4a
5.00-6.00 A=10%; P=52%; N=38%; Ip=15 (mediocra)
Pamanturil se pot folosi in amestec
cu pamant nisipos (nisip si nisip
Argila prafoasa (sasiCl)
4b prafos) pentru obtinerea
1.00-2.00 A=24%; P=68%; N=8%; Ip=27;
(mediocra) urmatoarelor valosri:
UL=70%
umflarea libera UL<50% si
densitatea maxima ρdmax≥1.70g/cm3
Avandu-se in vedere continutul mare
Argila prafoasa (sasiCl) de carbonati (CaCO3=11%),
Gi 1316 4b
2.00-3.00 A=20%; P=70%; N=10%; Ip=28; pamantul nu se va introduce in
(mediocra)
CaCO3=11% lucrare, fiind o argila marnoasa.
Pamanturil se pot folosi ca atare cu
urmatoarea conditie: umflarea libera
sasiCl) 4b
3.00-4.00 UL<50% si densitatea maxima
A=17%; P=52%; N=30%; (mediocra)
ρdmax≥1.70g/cm3. In caz contrar se va
Pietris=1%; Ip=26
amesteca cu pamanturi nisipoase.
Pag. 449 / 475

Argila prafoasa (sasiCl) 4b Pamanturile se pot folosi in amestec
4.00-5.00
A=18%; P=61%; N=21%; Ip=27 (mediocra) intr-o singura treapta de sapare
Praf argilos(clSi) 4b (h=4.00-6.00m).
5.00-6.00
A=11%; P=77%; N=12%; Ip=22 (mediocra) Valori obtinute in laborator:
- wopt=13%;
4.00-6.00 Praf argilos(clSi) 4b - ρdmax=1.88g/cm3;
proba
medie
- φ=22 º.
Argila prafoasa (sasiCl) Avand un continut ridicat de
4b
1.00-2.00 A=21%; P=64%; N=15%; Ip=30; carbonati (CaCO3=4%) pamantul nu
(mediocra)
UL=70%; CaCO3=4% poate fi folosit in lucrare (rambleu).
Argila prafoasa (sasiCl) 4b Avand categoria “4d” majoritar si
2.00-3.00
Gi 1317 A=24%; P=58%; N=18%; Ip=28; (mediocra) concretiuni calcaroase, pamantul nu
Argila prafoasa (sasiCl) 4d poate fi folosit in lucrare (rambleu).
3.00-6.00
A=28%; P=56%; N=16%; Ip=35 (rea)
Nota: La excavare, zona acestui foraj trebuie delimitata, pentru ca pamantul excavat sa poata fi
transportat intr-un depozit temporar.
Argila prafoasa (sasiCl) Avand continut mare de humus (2-
A=25%; P=60%; N=15%; Ip=35; 4d 5% >1% admis) si umflare libera
1.00-2.00 mare (UL=80%), pamantul nu poate
UL=80%; humus=2-5%; (rea)
CaCO =14% fi folosit pentru rambleuri.
3
Pamantul se poate folosi in amestec

Argila prafoasa (sasiCl) 4b imbunatatit cu pamanturi nisipoase
2.00-3.00 pentru a se realiza, densitatea
A=18%; P=65%; N=17%; Ip=26 (mediocra)
maxima ρdmax≥1.70g/cm3.
sasiCl) 4b - ρdmax=1.66g/cm3;
3.00-4.00
Gi 1318 A=17%; P=52%; N=30%; (mediocra) - c=53kPa;
Pietris=1%; Ip=26 - φ=17 º.
Avand continut ridicat de carbonati
Praf nisipos argilos (saclSi) (CaCO3=18%) este impropriu pentru
4b
4.00-5.00 A=12%; P=58%; N=24%; a fi folosit la rambleuri, fiind o
(mediocra)
Pietris=1%; Ip=27; CaCO3=18% argila marnoasa.
Pamantul poate fi folosit ca atare
avand caracteristici de compactare si
Argila prafoasa (sasiCl) 4b mecanice bune.
5.00-6.00
A=18%; P=57%; N=24%; Ip=23 (mediocra) Valori obtinute in laborator:
- wopt=15.60%;
- ρdmax=1.73g/cm3.
Argila prafoasa (sasiCl) Avand categoria “4d”, umflare libera
A=28%; P=58%; N=14%; Ip=35; 4d mare si continut de carbonati,
1.00-2.00
UL=80%; humus=2-5%; (rea) pamantul este impropriu pentru a
CaCO3=1.70% putea fi folosit la rambleuri.
Argila prafoasa (sasiCl) 4b Pamanturile se pot folosi in amestec,
2.00-3.00
A=26%; P=60%; N=14%; Ip=32 (mediocra) intr-o singura treapta de sapare
Gi 1319
(h=2.00-6.00m). Se vor amesteca si
cu pamant nisipos de aport pentru a
4b se obtine urmatorii parametri:
3.00-6.00 sasiCl)
(mediocra) - UL<50%;
A=21%; P=54%; N=25%; Ip=24
- ρdmax≥1.70g/cm3;
- CaCO3<1%
Nota: Zona care delimiteaza forajele Gi 1317, Gi 1318 si Gi 1319 (pusa in evidenta si pe planul de situatie),
desi pe anumite intervale de adancime pamanturile corespund, nu trebuie excavata deoarece nu este eficient
economic.
Pag. 450 / 475

Concluzii
coezive de calitate 4a si 4b (mediocra). In consecinta, pot fi folosite ca atare (excavate printr-o singura
4.00 – 6.00m.
La unele pamanturi, este necesar aport de pamant nisipos pentru indeplinirea conditiilor de
calitate.
Intr-un procent mic s-au intalnit si pamanturi de calitate 4d(rea) care nu pot fi folosite la terasamente
(forajele Gi 1317, Gi 1318 si Gi 1319). Aceste foraje fiind alaturate, le corespunde o suprafata de cca
3.3ha ce nu trebuie excavata.
Analiza capacitatii de compactare s-a facut pe probe medii functie de inaltimea treptei de sapare.
Practic, toate probele analizate (9 seturi) arata curbe Proctor rotunjite. Umiditatea optima de
compactare se inscrie in domeniul (wopt = 13 – 18%) apropiata de limita de framantare iar densitatea
maxima in stare uscata se inscrie in domeniul (ρdmax = 1.68 – 1.87g/cm3), ceea ce a condus la valori
ale unghiului de forfecare de (φ = 17 - 22º si c = 28 – 50kPa).

Este amplasata in zona km. 15+000 pe partea dreapta a viitoarei autostrazi, pe malul drept al
paraului Balana. Are un perimetru de 1684.4722 m si o suprafata de 141221.6457 m2.
Localizare
foraj N E realizata
Gi 1401 Colceag 44°55'43.97"N 26°22'44.38"E 6
Gi 1402 Colceag 44°55'40.71"N 26°22'44.11"E 6
Gi 1403 Colceag 44°55'37.35"N 26°22'44.45"E 6
Gi 1404 Colceag 44°55'34.65"N 26°22'44.16"E 6
Gi 1405 Colceag 44°55'31.44"N 26°22'44.41"E 6
Gi 1406 Colceag 44°55'28.15"N 26°22'45.40"E 6
Gi 1407 Colceag 44°55'24.73"N 26°22'46.76"E 6
Gi 1408 Colceag 44°55'22.35"N 26°22'47.17"E 6
Gi 1409 Colceag 44°55'34.86"N 26°22'49.90"E 6
Gi 1410 Colceag 44°55'34.30"N 26°22'45.09"E 6
Gi 1411 Colceag 44°55'35.54"N 26°22'41.03"E 6
Gi 1412 Colceag 44°55'41.98"N 26°22'37.02"E 6
Gi 1413 Colceag 44°55'39.20"N 26°22'40.152"E 6
Gi 1414 Colceag 44°55'36.15"N 26°22'41.68"E 6
Pag. 451 / 475

adancimea de 6m, depozite coezive sau slab coezive de tipul prafurilor nisipoase - argile prafoase.
Adancime
(granulozitate, material ptr. Concluzii si recomandari privind
Foraj plasticitate Ip, Terasamente, folosirea pamanturilor la terasamente
umflare libera UL(%), cf. STAS si principalele caracteristici mecanice
(m)
Praf argilos(clSi) Pamantul se poate folosi in amestec
4a
0.40-1.00 A=10%; P=61%; N=29%; Ip=14; cu o singura treapta de sapare
(mediocra)
UL=30% (h=0.40-6.00m). Amestecul trebuie sa
Argila prafoasa (sasiCl) realizeze:
4d
1.00-2.00 A=30%; P=50%; N=20%; Ip=34; umflarea libera UL<50% si densitatea
(rea)
UL=90% optima obtinuta ρdmax≥1.70g/cm3. In
Gi 1401 Argila prafoasa (sasiCl) cazul in care nu se obtin aceste valori
4b este necesar amestecul cu pamanturi
2.00-4.00 A=23%; P=54%; N=23%; Ip=30;
(mediocra) nisipoase (nisip si nisip prafos) intr-o
UL=80%
Argila prafoasa nisipoasa proportie care sa realizeze
(sasiCl) 4a caracteristicile cerute.
4.00-6.00
A=10%; P=36%; N=54%; Ip=17; (mediocra)
UL=30%
Argila prafoasa nisipoasa Avand in vedere ca pana la
(sasiCl) 4b adancimea de 5.00m argila este
0.40-1.00
A=23%; P=52%; N=25%; Ip=24; (mediocra) contractila, nu este indicat a se folosi
UL=70% la rambleuri.
Gi 1402 Argila prafoasa (sasiCl) Sunt necesare incercari in laborator in
4d
1.00-2.00 A=29%; P=51%; N=26%; Ip=35; amestec cu pamanturi nisipoase in
(rea)
UL=90%; humus=2-5% proportie graduala de pe 50% aport,
Argila prafoasa (sasiCl) 4b pana se obtine: umflarea libera
2.00-3.00
A=25%; P=50%; N=25%; Ip=32; (mediocra)
Pag. 452 / 475

Adancime
(m)
UL=80% UL<50% si densitatea optima obtinuta
Argila prafoasa nisipoasa ρdmax≥1.70g/cm3.
(sasiCl) 4b
3.00-5.00
A=15%; P=41%; N=44%; Ip=21; (mediocra)
UL=60%
(sasiCl) 4a
5.00-6.00
A=9%; P=37%; N=54%; Ip=17; (mediocra)
UL=30%
(sasiCl) 4b intr-o singura treapta de sapare
0.60-1.00
A=16%; P=34%; N=34%; Ip=22; (mediocra) (h=0.60-6.00m). Se vor amesteca
UL=50% proportional cu pamanturi nisipoase
Argila prafoasa nisipoasa pentru a se realiza urmatorii
(sasiCl) 4b parametri: umflarea libera UL<50% si
1.00-2.00
A=28%; P=47%; N=25%; Ip=25; (mediocra) densitatea optima obtinuta ρdmax
UL=70% =1.70g/cm3.
Gi 1403
(sasiCl) 4b
2.00-5.00
A=15%; P=39%; N=46%; Ip=17; (mediocra)
UL=50%
(sasiCl) 4b
5.00-6.00
A=10%; P=39%; N=51%; Ip=16; (mediocra)
UL=60%
Nisip prafos (siSa) Pamanturile se pot folosi in amestec
4a cu o singura treapta de sapare
0.40-1.00 A=6%; P=31%; N=63%; Ip=10;
(mediocra) (h=0.40-6.00m).
UL=20%
Argila prafoasa nisipoasa Valori obtinute in laborator:
(sasiCl) 4b - wopt=15.20%;
1.00-2.00 - ρdmax=1.80g/cm3;
A=20%; P=36%; N=44%; Ip=24; (mediocra)
UL=50% - c=48kPa;
Argila prafoasa nisipoasa - φ=20 º.
(sasiCl) 4b
2.00-3.00
A=20%; P=49%; N=31%; Ip=25; (mediocra)
UL=60%
(sasiCl) 4b
Gi 1404 3.00-4.00
A=15%; P=39%; N=46%; Ip=21; (mediocra)
UL=40%
(sasiCl) 4b
4.00-5.00
A=12%; P=43%; N=45%; Ip=19; (mediocra)
UL=30%
(sasiCl) 4b
5.00-6.00
A=23%; P=50%; N=28%; Ip=25; (mediocra)
UL=60%
3.00-6.00 (sasiCl) 4b
proba
medie
A=16%; P=49%; N=35%; Ip=22; (mediocra)
UL=40%
Nisip argilos (clSa) Pamanturile se pot folosi in amestec
4a intr-o singura treapta de sapare
Gi 1405 0.60-1.00 A=8%; P=21%; N=71%; Ip=17;
(mediocra) (h=0.60-6.00m) sau in doua trepte
UL=30%
Pag. 453 / 475

Adancime
(m)
Argila prafoasa nisipoasa (h=0.60-4.00m; h=4.00-6.00m). In
(sasiCl) 4b ambele cazuri este necesar aport de
1.00-2.00
A=21%; P=49%; N=30%; Ip=25; (mediocra) pamant nisipos pentru a scadea
UL=60%; humus=2-5% umflarea libera sub valoarea,
Argila prafoasa (sasiCl) UL<50%.
4b Valori obtinute in laborator:
2.00-4.00 A=22%; P=57%; N=21%; Ip=31;
(mediocra) - wopt=16.30%;
UL=60%
Argila prafoasa (sasiCl) - ρdmax=1.70g/cm3;
4b - c=54kPa;
4.00-5.00 A=25%; P=60%; N=15%; Ip=30;
(mediocra) - φ=14 º.
UL=70%
4b
5.00-6.00 A=20%; P=62%; N=18%; Ip=27;
(mediocra)
UL=60%
4.00-6.00 Argila prafoasa (sasiCl)
4b
proba A=21%; P=61%; N=18%; Ip=27;
medie (mediocra)
UL=30%
Nisip argilos (clSa) Pamanturile se pot folosi in amestec
4a intr-o singura treapta de sapare
0.40-1.00 A=9%; P=26%; N=65%; Ip=16;
(mediocra) (h=0.40-6.00m) sau in doua trepte
UL=30%
Argila prafoasa nisipoasa (h=0.40-4.00m; h=4.00-6.00m).
(sasiCl) 4b Pentru scaderea umflarii libere sub
1.00-2.00 valoarea, UL<50%, este necesar un
A=28%; P=43%; N=29%; Ip=55; (mediocra)
UL=70%; humus=2-5% amestec cu pamant nisipos in
Argila prafoasa nisipoasa proportiile stabilite de laborator.
(sasiCl) 4b
2.00-4.00
A=20%; P=45%; N=29%; Ip=24; (mediocra)
UL=60%
Gi 1406 Argila prafoasa nisipoasa
(sasiCl) 4b
4.00-5.00
A=14%; P=44%; N=41%; Ip=20; (mediocra)
UL=40%
(sasiCl) 4b
5.00-6.00
A=18%; P=56%; N=26%; Ip=23; (mediocra)
UL=60%
4.00-6.00
(sasiCl) 4b
proba
medie A=17%; P=58%; N=25%; Ip=22; (mediocra)
UL=60%
Nisip prafos (siSa) Pamanturi improprii pentru a fi
4a folosite la executia de rambleuri, fiind
0.60-1.00 A=5%; P=23%; N=72%; Ip=10;
(mediocra) foarte plastice (Ip≥35 si
UL=30%
Argila prafoasa (sasiCl) UL=70÷130%).
4d
1.00-2.00 A=34%; P=56%; N=10%; Ip=35;
(rea)
UL=80%
Argila (Cl)
Gi 1407 4d
2.00-3.00 A=46%; P=48%; N=6%; Ip=50;
(rea)
UL=120%
Argila (Cl)
4d
3.00-4.00 A=49%; P=45%; N=6%; Ip=46;
(rea)
UL=130%
Argila (Cl)
4d
4.00-5.00 A=39%; P=50%; N=11%; Ip=41;
(rea)
UL=120%
Pag. 454 / 475

Adancime
(m)
2.00-5.00 Argila (Cl)
4d
proba A=52%; P=45%; N=3%; Ip=49;
medie (rea)
UL=120%
4d
5.00-6.00 A=36%; P=61%; N=3%; Ip=35;
(rea)
UL=70%
Nisip argilos (clSa) Pamanturi improprii pentru executia
4a umpluturilor la rambleuri:
0.50-1.00 A=10%; P=30%; N=60%; Ip=18;
(mediocra) - pana la adancimea de 2.00m
UL=30%; humus=2-5%
prezinta cantitate mare de humus (2-
4b 5%) si umflare libera mare
1.00-2.00 A=23%; P=67%; N=5%; Ip=32;
(mediocra) (UL=80%);
Gi 1408 UL=80%; humus=2-5%
- de la adancimea de 2.00m s-a
Argila (Cl)
4d intalnit o argila cu plasticitate foarte
2.00-4.00 A=57%; P=37%; N=6%; Ip=52;
(rea) mare (Ip=39-52) si umflare libera
UL=130%; humus=1-2%
foarte mare (UL=130%).
Argila (Cl)
4d
4.00-6.00 A=36%; P=60%; N=4%; Ip=39;
(rea)
UL=100%; humus=1-2%
Nisip prafos (siSa) cu aport de pamant nisipos (nisip sau
4a
0.30-1.50 A=6%; P=24%; N=70%; Ip=10; nisip prafos) intr-o singura treapta de
(mediocra)
UL=20%; humus=2-5% sapare (h=0.30-4.00m) cu urmatoarea
conditie, cantitatea de humus sa scada
Praf argilos(clSi) sub 1% si umflarea libera sa aiba
4b valori sub, UL<50%.
1.50-2.50 A=10%; P=66%; N=24%; Ip=20;
(mediocra) Valori obtinute in laborator:
Gi 1409 UL=60%; humus=2-5%
- wopt=16.70%;
Argila prafoasa (sasiCl) - ρdmax=1.72g/cm3;
4d
2.50-4.00 A=26%; P=55%; N=19%; Ip=32; - c=52kPa;
(rea)
UL=70%; humus=1-2% - φ=13 º.
Strat aflat sub apa, impropriu pentru
4b executia umpluturilor. Dupa excavare
4.00-6.00 A=20%; P=72%; N=8%; Ip=29;
(mediocra) se usuca formand bolovani mari greu
UL=70%; argila saturata
de sfaramat.
cu o singura treapta de sapare
Nisip prafos (siSa) (h=0.40-4.00m). Amestecul trebuie sa
4a
0.40-1.60 A=5%; P=22%; N=73%; Ip=10; realizeze urmatoarea conditie:
(mediocra)
UL=20%; humus=2-5% UL<50% si humus ≤1. In caz contrar
amestecul se va face cu aport de
pamant nisipos (nisip si nisip prafos),
proportiile fiind stabilite in laborator
astfel inact sa se realizeze:
Argila prafoasa (sasiCl) UL<50% si humus ≤1.
Gi 1410 A=22-24%; P=56-57%; N=20- 4b
22%; Ip=33-34; (mediocra) - wopt=16.50%;
UL=80%; humus=1-2% - ρdmax=1.70g/cm3;
- c=54kPa;
- φ=13 º.
Argila prafoasa (sasiCl), Strat aflat sub apa, impropriu pentru
(aflata sub apa) executia umpluturilor. Dupa excavare
4d
4.00-6.00 A=16-25%; P=58-64%; N=20- se usuca formand bolovani mari greu
(rea)
23%; Ip=28-35; UL=80%; de sfaramat.
humus=0-1%
Nota: Suprafata aferenta forajelor Gi 1407 si Gi 1408 nu trebuie excavata deoarece pamanturile sunt de
calitate 4d(rea), deci sunt improprii pentru lucrari de terasamente.
Pag. 455 / 475

Concluzii
coezive de calitate 4a si 4b(mediocra). In consecinta, pot fi folosite ca atare (excavate printr-o singura
4.00. La unele pamanturi, este necesar aport de pamant nisipos pentru indeplinirea conditiilor de
calitate.
Intr-un procent mic s-au intalnit si pamanturi de calitate 4d(rea) care nu pot fi folosite la terasamente.
Analiza capacitatii de compactare s-a facut pe probe medii functie de inaltimea treptei de
sapare. Practic, toate probele analizate (4 seturi) arata curbe Proctor normal rotunjite. Umiditatea
optima de compactare se inscrie in domeniul (wopt = 12 – 18%) apropiata de limita de framantare iar
densitatea maxima in stare uscata se inscrie in domeniul (ρdmax = 1.70 – 1.80g/cm3), ceea ce a condus
la valori ale unghiului de forfecare de (φ = 13 - 20º si c = 48 – 54kPa).

Este amplasata in zona km. 27+200 pe partea stanga a viitoarei autostrazi. Are un perimetru
de 1413.5062 m si o suprafata de 110962.4000 m2.
Localizare
foraj N E realizata
Gi 1501 Baba Ana 44°58'28.68"N 26°30'53.15"E 6
Gi 1502 Baba Ana 44°58'25.34"N 26°30'53.11"E 6
Gi 1503 Baba Ana 44°58'22.1"N 26°30'53.2"E 6
Gi 1504 Baba Ana 44°58'18.97"N 26°30'52.30"E 6
Gi 1505 Baba Ana 44°58'25.63"N 26°30'46.09"E 6
Gi 1506 Baba Ana 44°58'24.16"N 26°30'50.71"E 6
Gi 1507 Baba Ana 44°58'21.11"N 26°30'53.75"E 6
Gi 1508 Baba Ana 44°58'20.95"N 26°30'58.43"E 6
Gi 1509 Baba Ana 44°58'19.99"N 26°31'02.69"E 6
Gi 1510 Baba Ana 44°58'18.39"N 26°30'57.57"E 6
Gi 1511 Baba Ana 44°58'21.37"N 26°30'55.60"E 6
adancimea de 6m, depozite coezive sau slab coezive de tipul argilelor prafoase.

Este amplasata in zona km. 27+600 pe partea stanga a viitoarei autostrazi. Are un perimetru
Localizare
foraj N E realizata
Gi 1601 Baba Ana 44°58'29.37"N 26°30'59.12"E 6
Gi 1602 Baba Ana 44°58'28.84"N 26°31'04.12"E 6
Gi 1603 Baba Ana 44°58'28.17"N 26°31'08.51"E 6
Gi 1604 Baba Ana 44°58'26.79"N 26°31'12.12"E 6
Gi 1605 Baba Ana 44°58'25.66"N 26°31'16.55"E 6
Pag. 456 / 475
Localizare
foraj N E realizata
Gi 1606 Baba Ana 44°58'22.98"N 26°31'13.33"E 6
Gi 1607 Baba Ana 44°58'22.47"N 26°31'08.97"E 6
Gi 1608 Baba Ana 44°58'24.72"N 26°31'05.47"E 6
Gi 1609 Baba Ana 44°58'26.72"N 26°31'02.56"E 6
Figura 298. Localizarea groapilor de imprumut nr. 5 si 6
adancimea de 6m, depozite coezive de tipul argilelor prafoase.

Este amplasata in zona km. 41+800 pe partea dreapta a viitoarei autostrazi. Are un perimetru
Localizare
foraj N E realizata
Gi 1701 Stalpu 45°02'12.76"N 26°40'56.19"E 6
Gi 1702 Stalpu 45°02'09.57"N 26°40'50.15"E 6
Gi 1703 Stalpu 45°02'23.15"N 26°40'43.14"E 6
Gi 1704 Stalpu 45°02'18.62"N 26°40'37.78"E 6
Gi 1705 Stalpu 45°02'14.96"N 26°40'42.71"E 6
Gi 1706 Stalpu 45°02'12.07"N 26°40'46.79"E 6
Gi 1707 Stalpu 45°02'15.54"N 26°40'51.97"E 6
Pag. 457 / 475

Localizare
foraj N E realizata
Gi 1708 Stalpu 45°02'19.70"N 26°40'47.85"E 6
Gi 1709 Stalpu 45°02'18.00"N 26°40'44.43"E 6
Gi 1710 Stalpu 45°02'15.17"N 26°40'47.99"E 6
Gi 1711 Stalpu 45°02'12.00"N 26°40'51.17"E 6
Sub solul vegetal, cu o grosime cuprinsa intre 0,50 si 0.80m, forajele au interceptat, pana la
adancimea de 6m, depozite coezive sau slab coezive de tipul argilelor prafoase – nisipuri argiloase
si depozite necoezive de tipul nisipurilor.

Localizare
foraj N E realizata
Gi 1801 Stalpu 45°02'10.72"N 26°41'07.07"E 6
Gi 1802 Stalpu 45°02'07.86"N 26°41'11.37"E 6
Gi 1803 Stalpu 45°02'03.93"N 26°41'15.65"E 6
Gi 1804 Stalpu 45°02'12.11"N 26°41'28.98"E 6
Gi 1805 Stalpu 45°02'15.49"N 26°41'24.48"E 6
Gi 1806 Stalpu 45°02'19.24"N 26°41'18.76"E 6
Gi 1807 Stalpu 45°02'16.30"N 26°41'15.20"E 6
Gi 1808 Stalpu 45°02'13.54"N 26°41'11.15"E 6
Gi 1809 Stalpu 45°02'09.65"N 26°41'15.72"E 6
Gi 1810 Stalpu 45°02'06.66"N 26°41'19.69"E 6
Gi 1811 Stalpu 45°02'09.14"N 26°41'24.29"E 6
Gi 1812 Stalpu 45°02'12.02"N 26°41'19.34"E 6
Gi 1813 Stalpu 45°02'14.47"N 26°41'16.87"E 6
Gi 1814 Stalpu 45°02'11.45"N 26°41'13.25"E 6
Gi 1815 Stalpu 45°02'10.68"N 26°41'18.66"E 6
5.5.2.8. Groapa de imprumut nr.9

de 1324.9291m si o suprafata de 110495.0131 m2.
Localizare
foraj N E realizata
Gi 1901 Stalpu 45°02'35.51"N 26°41'28.21"E 6
Gi 1902 Stalpu 45°02'38.15"N 26°41'32.79"E 6
Gi 1903 Stalpu 45°02'40.81"N 26°41'38.28"E 6
Gi 1904 Stalpu 45°02'37.70"N 26°41'41.46"E 6
Pag. 458 / 475
Localizare
foraj N E realizata
Gi 1905 Stalpu 45°02'35.16"N 26°41'44.22"E 6
Gi 1906 Stalpu 45°02'32.12"N 26°41'46.46"E 6
Gi 1907 Stalpu 45°02'30.06"N 26°41'42.12"E 6
Gi 1908 Stalpu 45°02'27.77"N 26°41'36.68"E 6
Gi 1909 Stalpu 45°02'31.10"N 26°41'33.10"E 6
Gi 1910 Stalpu 45°02'32.81"N 26°41'39.30"E 6
Gi 1911 Stalpu 45°02'35.64"N 26°41'35.89"E 6

Localizare
foraj N E realizata
Gi 11001 Stalpu 45°02'28.65"N 26°41'29.41"E 6
Gi 11002 Stalpu 45°02'25.35"N 26°41'25.30"E 6
Gi 11003 Stalpu 45°02'22.15"N 26°41'20.88"E 6
Gi 11004 Stalpu 45°02'19.45"N 26°41'25.10"E 6
Gi 11005 Stalpu 45°02'16.53"N 26°41'29.72"E 6
Gi 11006 Stalpu 45°02'14.47"N 26°41'32.74"E 6
Gi 11007 Stalpu 45°02'16.83"N 26°41'35.77"E 6
Gi 11008 Stalpu 45°02'19.26"N 26°41'39.03"E 6
Gi 11009 Stalpu 45°02'22.16"N 26°41'40.75"E 6
Gi 11010 Stalpu 45°02'23.93"N 26°41'37.48"E 6
Gi 11011 Stalpu 45°02'26.00"N 26°41'33.66"E 6
Gi 11012 Stalpu 45°02'23.47"N 26°41'29.57"E 6
Gi 11013 Stalpu 45°02'20.64"N 26°41'33.36"E 6

Localizare
foraj N E realizata
Gi 11001 Stalpu 45°02'28.65"N 26°41'29.41"E 6
Gi 11002 Stalpu 45°02'25.35"N 26°41'25.30"E 6
Gi 11003 Stalpu 45°02'22.15"N 26°41'20.88"E 6
Gi 11004 Stalpu 45°02'19.45"N 26°41'25.10"E 6
Pag. 459 / 475

Localizare
foraj N E realizata
Gi 11005 Stalpu 45°02'16.53"N 26°41'29.72"E 6
Gi 11006 Stalpu 45°02'14.47"N 26°41'32.74"E 6
Gi 11007 Stalpu 45°02'16.83"N 26°41'35.77"E 6
Gi 11008 Stalpu 45°02'19.26"N 26°41'39.03"E 6
Gi 11009 Stalpu 45°02'22.16"N 26°41'40.75"E 6
Gi 11010 Stalpu 45°02'23.93"N 26°41'37.48"E 6
Gi 11011 Stalpu 45°02'26.00"N 26°41'33.66"E 6
Gi 11012 Stalpu 45°02'23.47"N 26°41'29.57"E 6
Gi 11013 Stalpu 45°02'20.64"N 26°41'33.36"E 6
Gi 11101 Stalpu 45°02'22.25"N 26°41'09.83"E 6
Gi 11102 Stalpu 45°02'26.15"N 26°41'05.94"E 6
Gi 11103 Stalpu 45°02'29.32"N 26°41'01.66"E 6
Gi 11104 Stalpu 45°02'26.62"N 26°40'57.85"E 6
Gi 11105 Stalpu 45°02'23.81"N 26°40'54.80"E 6
Gi 11106 Stalpu 45°02'21.14"N 26°40'51.24"E 6
Gi 11107 Stalpu 45°02'18.46"N 26°40'55.43"E 6
Gi 11108 Stalpu 45°02'15.19"N 26°40'59.85"E 6
Gi 11109 Stalpu 45°02'17.82"N 26°41'03.39"E 6
Gi 11110 Stalpu 45°02'20.17"N 26°41'06.62"E 6
Gi 11111 Stalpu 45°02'22.81"N 26°41'02.72"E 6
Gi 11112 Stalpu 45°02'20.50"N 26°40'58.61"E 6

Localizare
foraj N E realizata
Gi 11201 Stalpu 45°02'26.36"N 26°41'39.81"E 6
Gi 11202 Stalpu 45°02'28.55"N 26°41'44.17"E 6
Gi 11203 Stalpu 45°02'30.66"N 26°41'46.73"E 6
Gi 11204 Stalpu 45°02'32.92"N 26°41'50.33"E 6
Gi 11205 Stalpu 45°02'29.59"N 26°41'53.35"E 6
Gi 11206 Stalpu 45°02'25.89"N 26°41'56.49"E 6
Gi 11207 Stalpu 45°02'22.52"N 26°41'58.96"E 6
Gi 11208 Stalpu 45°02'18.43"N 26°41'54.75"E 6
Gi 11209 Stalpu 45°02'20.97"N 26°41'50.36"E 6
Gi 11210 Stalpu 45°02'22.91"N 26°41'45.62"E 6
Gi 11211 Stalpu 45°02'26.73"N 26°41'48.73"E 6
Gi 11212 Stalpu 45°02'22.86"N 26°41'52.81"E 6
Pag. 460 / 475


Localizare
foraj N E realizata
Gi 11301 Stalpu 45°02'42.44"N 26°41'26.68"E 6
Gi 11302 Stalpu 45°02'45.62"N 26°41'30.12"E 6
Gi 11303 Stalpu 45°02'48.45"N 26°41'33.97"E 6
Gi 11304 Stalpu 45°02'51.13"N 26°41'37.96"E 6
Gi 11305 Stalpu 45°02'48.96"N 26°41'42.52"E 6
Gi 11306 Stalpu 45°02'50.37"N 26°41'48.08"E 6
Gi 11307 Stalpu 45°02'52.82"N 26°41'52.55"E 6
Gi 11308 Stalpu 45°02'46.16"N 26°41'43.46"E 6
Gi 11309 Stalpu 45°02'43.51"N 26°41'38.74"E 6
Gi 11310 Stalpu 45°02'41.61"N 26°41'34.28"E 6
Gi 11311 Stalpu 45°02'39.08"N 26°41'29.80"E 6
Gi 11312 Stalpu 45°02'45.57"N 26°41'35.73"E 6
Figura 299. Localizarea groapilor de imprumut nr. 7, 8, 9 si 10
Pag. 461 / 475

Din punctul de vedere al posibilitatii folosirii ca material de umplutura, aceste pământuri pot
fi caracterizate astfel:
 Pământurile coezive, de natura aluviala, coluviala, deluviala sau proluviala, specifice zonelor
de lunca si terasa joasa (argile, argile prafoase, argile nisipoase, prafuri) - sunt, conform STAS
1709/2-90, “foarte sensibile la inghet”. Conform nomogramei Casagrande (figura 170) au o calitate
“mediocra” ca material de umplutura pentru terasamente (simbolurile “4a” si “4b”).
Conform STAS 1243-88 ele reprezinta pământuri de tip “P5” (toate formatiunile argiloase)
sau “P4” (toate formatiunile prafoase).
Caracteristicile de compactare (“Proctor normal”) sunt: densitate volumica maxima in stare
uscata (d max) = 1,65 - 1.70 g/cm³ si umiditate optima de compactare (Wop) = 15 - 25%
 Pământurile necoezive - constituite din aluviuni grosiere (nisipuri, pietrisuri si, mai rar,
bolovanisuri) - se intalnesc frecvent in albiile majore si minore ale cursurilor de apa traversate de
traseul autostrazii sau aflate in apropierea acestora. Sunt reprezentate prin amestecuri heterogene de
bolovanisuri, pietrisuri, nisipuri mari si medii si, sortate, pot avea o calitate “foarte buna” ca material
pentru terasamente (simbolul 1a, 1b sau 2a)
Conform STAS 1709/2-90, ele pot fi considerate de tipul “P1” cu treceri la “P2” si sunt
“insensibile” la inghet. Fiind foarte neuniforme granulometric “se compacteaza” bine (datorita
efectului de ȋmpănare) cu rulourile compactare grele sau vibrocompactoare in urma unor treceri
repetate. Au un spor de volum de cca 7 % la “m³ de umplutura”.
 Pământurile aluvionare mai fine granulometric - pot fi amestecuri heterogene de nisipuri fine,
nisipuri prafoase sau argiloase cu elemente de pietris si liant coeziv (fractia cu <0.005 mm peste
20%). Au o calitate "mediocra" ca material pentru terasamente (simbolurile 3a, 3b, 4a, 4b din tabelul
de mai jos). Conform STAS 1709/2-90, ele pot fi considerate de tipul “P3” sau uneori chiar “P4”
fiind “sensibile” sau “foarte sensibile” la inghet (cand predomina liantul prafos).
Se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale caracteristicilor de compactare (“Proctor
normal”): greutate volumica maxima in stare uscata (d max) = 1,85 ÷ 2,0 g/cm³; umiditate optima
de compactare (Wopt) = 8 ÷ 14%
In ceea ce priveste calitatea acestora ca material de terasament, in conformitate cu prescriptiile
STAS 2914-84 - “Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate” acestea nu pot fi folosite in
corpul rambleelor decât daca sunt "bune" sau 'foarte bune" din punctul de vedere al calitatii lor ca
material pentru terasamente (v. figura 170 din tabelul de mai jos)
In cazul pământurilor a caror calitate este "mediocra" se va analiza comportarea lor la inghet-
dezghet precum si influenta conditiilor hidrologice, prevazandu-se dupa caz, masurile indicate de
STAS 1709-75.
Nu vor fi folosite ca material de umplutura pentru rambleuri pământurile a caror calitate este
"rea" sau "foarte rea" conform tabel 4 precum si: pământurile de consistenta scazuta (mâluri,
nămoluri), pământurile turboase, pământurile cu continut in săruri solubile in apa >5%, bulgari de
pământ sau pământ cu substante putrescibile (crengi, radacini, etc)
5.5.3. Alegerea pamanturilor pentru umpluturi si calculul volumelor de pamant util

Alegerea pamanturilor pentru umpluturi s-a facut criteriile impuse de „STAS 2914/1984 –
Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate” prezentate in tabelul de mai
jos precum si pe baza capacitatii de compactare (wopt; ρdmax; forma curbei Proctor) si a caracteristicilor
depozitelor (grosimea copertei, nivelul apei subterane, adancimea maxima de extragere, etc).
Pag. 462 / 475

Criterii de admisibilitate ale pamanturilor folosite ca material pentru terasamente (dupa STAS 2914‐84)
GRANULOMETRIE Ip Calitate
Continutul In parti fine In % din pentru ca
Simbol
UL
Denumirea si caracterizarea principalelor tipuri de pamant masa totala pentru: fractiun material
Un (%)
d<0,005 d<0,05 d<0,25 ea sub de terasa-
mm mm mm 0,5 mm ment
Pamanturi necoezive grosiere (fractiunea
cu foarte putine parti fine, neuniforme, insensibile la foarte
mai mare de 2mm reprezinta mai mult de 1a >5
Inghet-dezghet si la variatiile de umiditate buna
50%) <1 <10 <20 0 -
foarte
Blocuri, bolovanis, pietris idem 1a Insa uniforme 1b 5
buna
Pamanturi necoezive medii si fine
cu parti fine, neuniforme, sensibilitate mijlocie la foarte
(fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta 2a >5
Inghet-dezghet, insensibile la variatiile de umiditate <6 <20 <40  10 - buna
mai mult de 50%)
Nisip cu pietris, nisip mare mijlociu sau fin idem 2a Insa uniforme 2b 5 buna
Pamanturi necoezive medii si fine cu multe parti fine, foarte sensibile la Inghet-dezghet,
(fractiunea mai mica de 2mm reprezinta fractiunea fina prezinta umflare libera (respectiv
3a  40 mediocra
mai mult de 50%) cu liant constituit din contractie) redusa
pamanturi coezive
6  20  40 - >10
Nisip cu pietris, nisip mare mijlociu sau fin idem 3a Insa fractiunea fina prezinta umflare libera
3b >40 mediocra
prafos sau argilos medie sau mare
anorganice cu compresibilitate mijlocie, umflare libera
4a <10 <40 mediocra
redusa medie, foarte sensibile la Inghet-dezghet
anorganice cu compresibilitate si umflare libera reduse,
4b <35 <70 mediocra
sensibilitate mijlocie la Inghet-dezghet
organice (maluri sau continut de MO>5%) cu
Pamanturi coezive: nisip prafos, praf compresibilitate si umflare libera reduse si sensibilitate 4c  10 <40 mediocra
nisipos, nisip argilos, praf, praf argilos mijlocie la Inghet-dezghet
nisipos, praf argilos, argila prafoasa anorganice cu compresibilitate si umflare libera mare,
4d >35 >70 rea
nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, sensibilitate mijlocie la Inghet-dezghet
argila, argila grasa organice (maluri sau continut de MO>5%) cu
compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau 4e <35 <75 rea
medie foarte sensibile la Inghet-dezghet
organice (maluri sau continut de MO>5%) cu Figura 300 Nomograma Casagrande
compresibilitate mare, umflare libera medie sau mare 4f - >40 foarte rea
foarte sensibile la Inghet-dezghet
Un - coeficient de neuniformitate; Ip - indice de plasticitate; UL - Umflarea libera; MO – materii organice
Pag. 463 / 475

Nu s-au luat in calcul pamanturile coezive aflate sub panza freatica, deoarece acestea fiind la
starea de umiditate maxima si cedand foarte greu apa, se usuca in timp indelungat iar prin uscare
formeaza bolovani foarte greu de pus in opera (groapa de imprumut Gi 4);
Nu s-au luat in calcul pamanturile contractile si argilele marnoase;
A fost introdus un “coeficient de pierderi” de 10 – 20% care tine cont de existenta unor
bolovani, pungi de mâl si materiale organice;
Calculul volumului de transport s-a facut functie de coeficientul de infoiere al materialelor dupa
sapare, conform normelor de deviz MatrixRom 1995(Ts);
Calculul volumelor de pamant rezultat dupa compactare s-a facut in functie de coeficientul de
cariera care este cuprins intre 0.14 – 0.16.
Avand in vedere aceste considerente, s-a calculat volumul de pamant util ce se poate extrage
din gropile analizate, volumul corespunzator de transport si cel rezultat dupa punerea in opera. In
tabelul de mai jos sunt prezentate centralizat aceste calcule pentru gropile 2, 3 si 4.
Gropi de imprumut Volumul de pamant

Grosimea Volum de pamant util Recomandare
Suprafata utila Volumul de
pachetului de raportat la suprafata pentru
Denumire pamant util
strate care se gropii postutilizare
groapa
(mp) excaveaza
(m3)
(m) (m3/mp)
Gi 2 170640 5.50 776000 4.40 helesteu
Gi 3 159000 5.50 783000 4.92 helesteu

redare in circuitul
Gi 4 131200 3.50 367360 2.80 agricol;
helesteu
TOTAL 1926360
Recapitulatie:
- Volum util existent: Vu = 1926360m3;
- Volum de transport: Vt = Vu + 0.20Vu = 2311632m3;
- Volum rezultat dupa compactare: Vc = Vu x (1 – 0.15) = 1637406m3
Unde: Ci = 0.20 – coeficient mediu de infoiere (se adauga la transport);
Cc = 0.15 – coeficient mediu de cariera (se scade la compactare).
5.5.4. Propuneri de masuri privind gropile de imprumut

5.5.4.1. Masuri organizatorice
Pentru extragerea acestor pamanturi, in afara indeplinirii conditiilor legale, mai sunt necesare
urmatoarele:
- stabilirea exacta a suprafetelor gropilor de imprumut pe baza de masuratori topografice si
fise cadastrale;
- efectuarea balantei de terasamente pentru stabilirea distantei optime de transport la lucrare
sau la sectoare de lucrare;
- elaborarea tehnologiei de excavare functie de sistemul de masini necesar cat si de cel avut
la dispozitie.
Pag. 464 / 475

5.5.4.2. Masuri ce trebuiesc luate inaintea punerii in opera a pamanturilor
- efectuarea in laborator de incercari preliminarii pe probe medii rezultate conform tehnologiei
de excavare pentru stabilirea amestecurilor optime si a caracteristicilor de compactare. Amestecul
optim de pamanturi trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate impuse de STAS 2914/84,
Instructiunile AND530/2012 si cerintele Caietului de Sarcini a lucrarii precum si de conditiile
prevazute la subcap.1.1.
- in baza amestecului optim rezultat in laborator, se va stabili tehnologia de amestec in teren
si tehnologia de executie a compactarii prin poligoane experimentale.
5.5.4.3. Excavarea pamanturilor
La excavarea pamanturilor se vor avea in vedere urmatoarele:
 Excavarea se va face in trepte de 3.00 – 6.00m.
 Datorita faptului ca pamanturile coezive aflate sub nivelul apei subterane sunt saturate cedand
greu apa, uscarea facandu-se in timp indelungat iar prin uscare rezultand bolovani greu de sfaramat,
aceste pamanturi nu vor fi excavate si nici puse in opera.
 Excavarea pamanturilor necoezive se poate face si sub apa deoarece acestea au proprietatea ca
scoase de sub nivelul apei subterane pierd usor apa ramanand la o umiditate apropiata de umiditatea
optima, ceea ce va permite punerea lor in opera.
5.5.4.4. Postutilizarea prin redarea in circuitul agricol

Redarea in circuitul agricol se va face in baza unui proiect, avandu-se in vedere urmatoarele
aspecte deosebit de importante:
- ca material de umplutura pentru gropi pot fi folosite si pamanturile necorespunzatoare
obtinute din excavatii;
- pentru a nu se produce baltiri sau ravenari pe suprafata amenajata a gropilor de imprumut,
panta suprafetei trebuie sa fie o continuare a pantelor terenului natural din jur;
- pamantul vegetal trebuie sa fie de minim 30.00cm grosime si sa indeplineasca urmatoarele
conditii de calitate:
= continutul de humus ≥ 2.3%;
= umiditate, w = 18 – 20%;
= sa nu contina bulgari, corpuri straine si carbonati.
5.5.5. Alte surse de agregate naturale de balastiera si cariera

Conform investigatiilor realizate pe teren de catre SC GEOSTUD si SC CONSITRANS SRL
si a accesarii site-ului Agentiei Nationale de Resurse Minerale, au fost identificate mai multe surse
de agregate naturale de balastiera si cariera, amplasate in apropierea autostrazii Ploiesti – Buzau si
din judetele limitrofe.
Aceste surse pun la dispozitie nisip si pietris necesar prepararii betoanelor, agregate de cariera
pentru prepararea asfaltului precum si materiale necesare pentru celelalte straturi rutiere.
Pag. 465 / 475

Figura 301. Incadrarea perimetrelor aferente permiselor de exploatare si a licentelor de concesionare – exploatare in zona de interes pentru autostrada Ploiesti – Buzau
Pag. 466 / 475

PERIMETRE AFERENTE PERMISELOR DE EXPLOATARE ACTIVE INCADRATE IN "BUFFER ZONE'' DE INTERES PENTRU
AUTOSTRADA PLOIESTI-BUZAU
TIP DATA
PERIMETRU ID LOCALIZARE Status AGENT SUBSTANTA JUD
CONTRACT INCHIDERE
Permis EST DANYSERV TRUCK & 2/18/2021
Vernesti T 82 34288 Vernesti Activ Nisip si pietris Buzau
Exploatare TRANS S.R.L. 0:00
Permis CIFA TOTAL CONSTRUCT 4/24/2021
Sageata 34466 Sageata Activ Nisip si pietris Buzau
Exploatare S.R.L. PATARLAGELE 0:00
Aricestii Rahtivani Permis PRAGOSA ROMANIA SRL 5/12/2021
34467 Aricestii Rahtivani Activ Nisip si pietris Prahova
T 52 Exploatare BRAZI 0:00
Permis 7/14/2021
Magureni 34468 Magureni Activ REBELIS CONSTRUCTII S.R.L. Nisip si pietris Prahova
Exploatare 0:00
Maracineni T36, Permis LEU AQUACULTURA SRL 8/19/2021
34715 Maracineni Activ Nisip si pietris Buzau
Lot 4 Exploatare ZARNESTII DE SLANIC 0:00
Permis 8/18/2021
Vernesti T17 34948 Vernesti Activ LICIU CON S.R.L. BUZAU Nisip si pietris Buzau
Exploatare 0:00
Permis ECOSAND CONCRETE 8/27/2021
Gura Vitioarei C 35140 Gura Vitioarei Activ Nisip si pietris Prahova
Exploatare SOLUTIONS S.R.L. MANECIU 0:00
Nisip si
Permis ECOSAND CONCRETE 8/25/2021
Gura Vitioarei C 34489 Gura Vitioarei Activ pietris;Produs Prahova
Exploatare SOLUTIONS S.R.L. MANECIU 0:00
rezidual minier
Permis ROCASIM TRANS SRL 4/24/2021
Targsorul Nou 34492 Aricestii Rahtivani Activ Nisip si pietris Prahova
Exploatare PLOIESTI 0:00
Candesti T46, Permis 8/18/2021
34763 Vernesti Activ ROMOIL 2003 S.R.L. BUZAU Nisip si pietris Buzau
Bazin B Exploatare 0:00
Permis 8/12/2021
Vadu Pasii 34850 Vadu Pasii Activ KEYBOARD SRL Nisip si pietris Buzau
Exploatare 0:00
Vernesti T83, P Permis 6/23/2021
34764 Vernesti Activ LUSCAN COM SRL BUZAU Nisip si pietris uzau
3882, 3880 Exploatare 0:00
Permis TOPO BOGDI CONSTRUCT 8/31/2021
Calvini 34933 Calvini Activ Nisip si pietris Buzau
Exploatare S.R.L. 0:00
Poienarii Burchii Permis PRO DENY CONSTRUCT S.R.L. 6/17/2021
34167 Poienarii Burchii Activ Nisip si pietris Prahova
Terasa 1 Exploatare PERIS 0:00
Permis RIO AGREMAR 3/4/2021
Simileasca 34292 Maracineni Activ Nisip si pietris Buzau
Exploatare S.R.L. ZARNESTI 0:00
PASCON CONSTRUCTII
Permis 4/6/2021
Spataru 6 34300 Costesti Activ CIVILE SI INDUSTRIALE S.R.L. Nisip si pietris Buzau
Exploatare 0:00
COSTESTI
Valea C alugareasca Permis 6/12/2021
Catunu 34810 Activ ALDRU COM SRL BUCHILASI Nisip si pietris Prahova
si R âfov Exploatare 0:00
Permis 2/20/2021
Maracineni 34374 Maracineni Activ MEGA EDIL S.RL. BUZAU Nisip si pietris Buzau
Exploatare 0:00
Pag. 467 / 475

PERIMETRE AFERENTE PERMISELOR DE EXPLOATARE ACTIVE INCADRATE IN "BUFFER ZONE'' DE INTERES PENTRU
TIP DATA
PERIMETRU ID LOCALIZARE Status AGENT SUBSTANTA JUD
CONTRACT INCHIDERE
Amonte Baraj Permis 5/18/2021
34675 Aricestii Rahtivani Activ VLAICU TRANS SRL Nisip si pietris Prahova
Nedelea Exploatare 0:00
Permis HOLCIM (ROMANIA) S.A. 7/29/2021
Targsoru Vechi 34939 Targsoru Vechi Activ Nisip si pietris Prahova
Exploatare BUCURESTI 0:00
Cotofenesti- Poiana Permis 5/4/2021
34534 Varbilau Activ KANALA S.R.L. VARBILAU Nisip si pietris Prahova
Varbilau Exploatare 0:00
Maracineni T36/4, Permis LEU AQUACULTURA SRL 5/18/2021
34540 Maracineni Activ Nisip si pietris Buzau
lot2 Exploatare ZARNESTII DE SLANIC 0:00
Gura Calnau T 85 Permis NIKOST IMPEX SRL 5/18/2021
34618 Vadu Pasii Activ Nisip si pietris Buzau
LOT 1-A Exploatare MARACINENI 0:00
Balta Doamnei- Permis DUOCRIS SRL BALTA 7/7/2021
34690 Balta Doamnei Activ Nisip si pietris Prahova
Silistea Snagovului Exploatare DOAMNEI 0:00
Permis PETRO CONSTRUCT 7/21/2021
Floresti terasa 34691 Floresti Activ
Exploatare S.A. FLORESTI Nisip si pietris Prahova 0:00
Permis KLIJ PRESTIGE S.R.L. 8/18/2021
Gheorghe Doja 35021 N/A Activ Nisip si pietris Prahova
Exploatare PLOIESTI 0:00
Permis DON INTERNATIONAL IMPEX 7/7/2021
Strejnic 2 34906 Targsoru Vechi Activ Nisip si pietris Prahova
Exploatare SRL PLOIESTI 0:00
Targsoru Vechi Permis COM FORTIS BALAST SRL 7/14/2021
34914 Targsoru Vechi Activ Nisip si pietris Prahova
T14 Exploatare TITU 0:00
Permis MECAN CONSTRUCT S.A. 8/31/2021
Viperesti 6 B 34926 Viperesti Activ Nisip si pietris Buzau
Exploatare PATARLAGELE 0:00
Permis GENERAL WASTE LANDFILL 7/9/2021
Aricesti- Rahtivani 34662 Aricesti Rahtivani Activ Nisip si pietris Prahova
Exploatare S.R.L. 0:00
Permis 6/17/2021
Manesti T28 34663 Manesti Activ CONI SRLCOCORASTII GRIND Nisip si pietris Prahova
Exploatare 0:00
Permis 4/21/2021
Magura 34465 Magura Activ REPSOND COMPANY Nisip si pietris Buzau
Exploatare 0:00
Permis CIFA TOTAL CONSTRUCT 2/27/2021
Bradeanca 31203 Vernesti Activ Nisip si pietris Buzau
Exploatare S.R.L. PATARLAGELE 0:00
Manesti T16- Permis S.C. SISANELU FOREXIM 4/24/2021
34044 Manesti Activ Nisip si pietris Prahova
Etapa 2 Exploatare S.R.L. 0:00
DAROGAS OIL S.R.L. (FOSTA
Permis 8/18/2021
Lipanesti 2 34787 Lipanesti Activ VIA DOMENII TOUR Nisip si pietris Prahova
Exploatare 0:00
S.R.L. CHITORANI)
Permis KAHRIMAN CONSTRUCT 8/18/2021
Pleasa 34968 Bucov Activ Nisip si pietris Prahova
Exploatare S.R.L. PLEASA 0:00
Pag. 468 / 475

LICENTE DE CONCESIONARE - EXPLOATARE ACTIVE INCADRATE IN "BUFFER ZONE'' DE INTERES PENTRU
PERIMETRU ID LOCALIZARE Status TIP CONTRACT AGENT SUBSTANTA JUD
Vadu Pasii 1361 Vadu Pasii Activ Lic.Conces.Exploatare VLADROM SRL Nisip si pietris Buzau
Magurele 537 Magurele Activ Lic.Conces.Exploatare DRUMURI SI PODURI S.A. PRAHOVA Nisip si pietris Prahova
Bentu 369 Bentu Activ Lic.Conces.Exploatare INTERCOMAN SRL NAENI Nisip si pietris Buzau
Lipanesti- Sipot 372 LipanestI Activ Lic.Conces.Exploatare INSPET S.A. PLOIESTI Nisip si pietris Prahova
Darvari 1356 Vl.Calugareasca Activ Lic.Conces.Exploatare EURO DRUMROM CONSTRUCT SRL Nisip si pietris Prahova
Simileasca 450 Buzau Activ Lic.Conces.Exploatare SOMACO GRUP PREFABRICATE S.R.L. Nisip si pietris Buzau
Sapoca 601 Sapoca Activ Lic.Conces.Exploatare CONFERIC S.R.L. BUZAU Nisip si pietris Buzau
Targsor 159 Targsor Activ Lic.Conces.Exploatare PONTIAC IMPROEX SRL Nisip si pietris Prahova
Calcar ind.si de
Naieni 164 Naeni Activ Lic.Conces.Exploatare FINCOM CONSTRUCT S.R.L. NAENI Buzau
constr.
Cap Rosu 548 Magureni Activ Lic.Conces.Exploatare MATERO-AMA Nisip si pietris Prahova
S.R.L. CAMPINA
Stancesti 361 Stancesti Activ Lic.Conces.Exploatare ROTARU SI FIII SRL Nisip si pietris Buzau
Stancesti Vest 449 Stancesti Activ Lic.Conces.Exploatare INTEGRAL S.A. BUZAU Nisip si pietris Buzau
Cilibia 1 453 Cilibia Activ Lic.Conces.Exploatare PRODAGREMIN S.R.L. BRAILA Nisip si pietris Buzau
Aricesti-
19807 Aricesti Rahtivani Activ Lic.Conces.Exploatare PONTIAC IMPROEX SRL Nisip si pietris Prahova
Targsor
Nedelea 16323 Nedelea Activ Lic.Conces.Exploatare VLAICU TRANS SRL Nisip si pietris Prahova
Stoenesti
Aricesti Rahtivani Activ Lic.Conces.Exploatare PONTIAC IMPROEX SRL Nisip si pietris Prahova
Aricesti 20264
Stancesti-
20649 Stancesti Activ Lic.Conces.Exploatare TCIND BRAZI S.A. Nisip si pietris Prahova
Prahova
BADY GRAND EXPLORER SRL
Targsorul Nou 22846 Aricesti Rahtivani Activ Lic.Conces.Exploatare Nisip si pietris Prahova
PITESTI
Viperesti- MECAN CONSTRUCT S.A.
22596 Viperesti Activ Lic.Conces.Exploatare Nisip si pietris Buzau
Cislau-zona 1 PATARLAGELE
Viperesti- MECAN CONSTRUCT S.A.
22597 Viperesti Activ Lic.Conces.Exploatare Nisip si pietris Buzau
Cislau-zona 2 PATARLAGELE
Cocorastii
24617 Magureni Activ Lic.Conces.Exploatare ELF GRUP OTOPENI SRL OTOPENI Nisip si pietris Prahova
Caplii
Tinteanca 25525 Aricestii Rahtivani Activ Lic.Conces.Exploatare BUCEGI MANAGEMENT SRL Nisip si pietris Prahova
Iordacheanu- Iordacheanu,Gornet-
28658 Activ Lic.Conces.Exploatare ALSEMA TOUR SRL Nisip si pietris Prahova
Podenii Noi Cricov,Podenii Noi
Stoenesti
30110 Aricestii Rahtivani Activ Lic.Conces.Exploatare APOLODOR COM IMPEX SRL Nisip si pietris Prahova
Rahtivani
Pag. 469 / 475

LICENTE DE CONCESIONARE - EXPLOATARE ACTIVE INCADRATE IN "BUFFER ZONE'' DE INTERES PENTRU
PERIMETRU ID LOCALIZARE Status TIP CONTRACT AGENT SUBSTANTA JUD
comuna Pietroasele, Calcar ind.si de
Caltesti 29994 Activ Lic.Conces.Exploatare GRAL MINEXPLORE SRL Buzau
comuna Merei constr.
MINERAL ROM SRL
Magura 7841 Magura Eliberat Lic.Conces.Exploatare Nisip si pietris Buzau
(FOSTA SC CARB SRL)
CONSTRUCTII FEROVIARE S.A.
Galbinasi 6429 Galbinasi Eliberat Lic.Conces.Exploatare Nisip si pietris Buzau
GALATI
Zamfira 510 Lipanesti Eliberat Lic.Conces.Exploatare CONSTIL S.A. PLOIESTI Nisip si pietris Prahova
Vadu Pasii 1361 Vadu Pasii Activ Lic.Conces.Exploatare VLADROM SRL Nisip si pietris Buzau
Cilibia 2 albia
7305 Cilibia Expirat Lic.Conces.Exploatare OEL COMPANY S.R.L. GIURGIU Nisip si pietris Buzau
minora
Nedelea 3110 Aricesti Rahtivani Eliberat Lic.Conces.Exploatare VLAICU TRANS SRL Nisip si pietris Prahova
Prahova 2887 Tinosu Eliberat Lic.Conces.Exploatare CDC STAR S.R.L.BRASOV Nisip si pietris Prahova
Stancesti-
480 Stancesti Eliberat Lic.Conces.Exploatare TCIND BRAZI S.A. Nisip si pietris Prahova
Prahova
Pod Valeni 160 Poenarii Burchii Eliberat Lic.Conces.Exploatare CDC STAR S.R.L.BRASOV Nisip si pietris Prahova
Pag. 470 / 475

CAP.6. INCADRAREA TERENULUI PE TIPURI LITOLOGICE DUPA NATURA LOR,
PROPRIETATILE LOR COEZIVE SI MODUL DE COMPORTARE LA SAPAT
Incadrarea terenurilor dupa modul de comportare la sapat s-a facut conform "Indicatorului de
norme de deviz pentru lucrari de terasamente TS-1/1993,, si este prezentata in tabelul de mai jos.
Clasificarea pământurilor si a altor roci dezagregate dupa natura lor, dupa proprietatile lor coezive si modul de
comportare la sapat
Categoria de teren dupa modul de
Greutate medie in situ
executarea sapa-turii
comportare la sapat
Afa-narea dupa
Mecanizat
(in sapatura)
Poz. tabel
autogrefer, grefer
Motoscreper cu
echipament de
Denumirea pământurilor si altor Proprietati
Excavator cu
lingura sau
Buldozer,
cu tractor
roci dezagregate coezive
draglina
tractor
Manual
Kg/m
%
3
Teren fara radacini sau cu 1100-
1 slab coezive mijlociu I I I 5-10%
radacini pana la 3 mm grosime 1250
1200
Pământ vegetal de suprafata
3 slab coeziv usor I I I - 14 - 28
pana la 0,30m grosime
1400
slab 1500-
7 Praf nisipos mijlociu I I I 14-28%
coeziv 1700
1600
Pământ vegetal compactat cu sau
9 slab coeziv mijlociu I I I - 14 - 28
fara radacini
1700
Argila nisipoasa usoara cu un
coeziune 1600- 14%-
10 continut de pietris pana la 10% tare I II I
mijlocie 1800 28%
din volum
1600
11 Nisip mijlociu necoeziv usor I II II - 8 - 17
1850
1650-
12 Nisip mare necoeziv Usor I II II 8-17%
1850
1500-
13 Nisip prafos slab coeziv mijlociu I II II 8-17%
1700
1500-
15 Nisip argilos slab coeziv mijlociu I I I 8-17%
1700
Nisip cu pietris (balast nisipos cu 1700-
17 slab coeziv mijlociu II II II 14-23%
dimensiuni pana la 70mm 1900
Pietris de rau cu nisip (balast) 1750-
18 slab coeziv tare II II - 14-28%
pana la 150mm 2000
Pământ vegetal cu radacini cu 1400-
20 slab coeziv tare II II II 14-16%
grosime peste 30mm 1600
coeziune 1800-
21 Argila prafoasa (lut) tare II II II 24-30%
mijlocie 2000
coeziune 1800-
22 Argila prafoasa nisipoasa (lut) tare I I I 24-30%
mijlocie 1900
Argila nisipoasa compacta cu coeziune 1800-
23 tare II II II 24-30%
pietris pana la 10% mijlocie 1900
Pag. 471 / 475

Categoria de teren dupa modul de
Greutate medie in situ
executarea sapa-turii
comportare la sapat
Afa-narea dupa
Mecanizat
(in sapatura)
Poz. tabel
autogrefer, grefer
Motoscreper cu
echipament de
Denumirea pământurilor si altor Proprietati
Excavator cu
lingura sau
Buldozer,
cu tractor
roci dezagregate coezive
draglina
tractor
Manual
Kg/m
%
3
Argila prafoasa compactata cu
coeziune 1800-
24 pietris, piatra sparta, bolovani, tare II II - 24-30%
mijlocie 2000
alicarie sau moloz
Argila grasa compacta in stare foarte 1900-
26 foarte coeziv II II - 24-30%
plastic cu umiditate W > WD) tare 2100
foarte 1800-
27 Argila in genere foarte coeziv II II - 24-30%
tare 2000
Idem in stare plastica cu foarte 1900-
W > WD tare 2100
Argila marnoasa in stare plastica foarte 1850-

W > WD tare 2050
foarte foarte 1800-
38 Argila grasa compacta III III III 24-30%
coeziva tare 2050
foarte foarte 1800-
39 Argila marnoasa compacta III III III 24-30%
coeziva tare 2000
Bolovanis pana la 200mm cu
foarte 1900-
40 fractiunea mai mare de 20mm necoeziv III III III 8-17%
tare 2200
peste 50%
Pietris cu boovanis colmatat cu
coeziune foarte 1900-
42 nisipuri argiloase si argile III III III 8-17%
mijlocie tare 2150
nisipoase
Pământ amestecat cu bolovani, foarte 1800-
43 slab coeziv III II - 8-17%
piatra sparta sau alicarie tare 1900
foarte 1800-
44 Argila grea in bulgari coeziva III III III 24-30%
tare 2000
Pământuri de coeziune mijlocie
coeziune 1800-
61 in stare plastica (cu W > Wp) din mijlocie I II II 24-30%
mijlocie 2050
rocile de la pozitiile 5; 21; 22
Pag. 472 / 475

CAP. 7. CONCLUZII
Documentatia geotehnica a fost intocmita in conformitate cu Tema nr. 49/Geo/24.06.2019
intocmita de Beneficiar prin care se solicita ca pentru proiectul “Studiu de Fezabilitate si Proiect
Tehnic pentru Autostrada Ploiesti – Buzau” sa se realizeze un studiu geotehnic (SG).
Astfel documentatia s-a bazat pe interpretarea si coroborarea datelor si informatiilor obtinute
din studiile de teren efectuate in perioada mai – decembrie 2020, a analizelor de laborator si a
informatiilor de specialitate referitoare la zona studiata, fiind intocmita in conformitate cu prevederile
NP 074-2014 - “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii”
Prezenta documentatie are la baza si o geologo-tehnica de detaliu a traseului efectuandu-se
puncte de observatie in punctele cheie in scopul recunoasterii caracteristicilor principalelor elemente
de geologice si geomorfologie in contextul lucrarilor propuse pentru proiectare (poduri, pasaje sau
zone de consolidare). S-au urmarit totodata comportarea unor constructii existente, prezenta
eventualelor degradari ale acestor constructii si posibila lor corelare cu evenimente naturale sau
antropice, cu variatii ale nivelului apei de suprafata sau subterane, sau a unor fenomene de instabilitate
a terenului.
Pe baza tuturor acestor date, prezentate pe larg in cuprinsul documentatiei geotehnice se pot
trage urmatoarele concluzii:
Din punct de vedere morfologic traseul autostrazii propuse se situeaza in general in zone de
câmpie sau de lunca cu relief relativ plan caracterizate printr-o varietate litologica si morfologica
relativ mica.
Hidrografic “Autostrada Ploiesti – Buzau” se va inscrie in totalitate in bazinul hidrografic al
Ialomitei, bazin caracterizat prin prezenta raului Cricovul Sarat si a unor paraie cu debit in general
semipermanent ale caror cursuri de apa sunt caracteristice zonei de câmpie (meandrate, largi,
mlastinoase, etc.)
In zonele de lunca, albii majore sau minore ale cursurilor de apa traversate, datorita terenului
cvasiplan si a existentei in substrat a unor formatiuni predominant argiloase (ce au impiedicat
drenarea apei) s-a dezvoltat o vegetatie hidrofila (trestii, papura, stuf, pipirig). Pentru toate aceste
zone cu umiditate excesiva se recomanda
 evacuarea apelor in exces in afara zonei de influenta a terasamentului;
 imbunatatirea terenului suport al terasamentelor prin extraexcavatii si adaos de material
granular compactat pana la refuz;
 realizarea unor saltele geocelulare umplute cu material granular si protejate, la partea
superioara, cu geotextil.
De asemenea, cursurile de apa traversate de viitoarea autostrada pot fi afectate de eroziuni
laterale ale malurilor albiilor minore. Acolo unde se considera necesar vor fi realizate lucrari
hidrotehnice (de protectie a malurilor, praguri antierozionale, etc).
Din punct de vedere geologic traseul este situat in zona nordica a Platformei Moesice
cunoscuta si sub numele de Platforma Valaha. Aceasta se suprapune reliefului de câmpie si este
formata dintr-un fundament cristalin, fragmentat si scufundat la peste 5000m adancime.
Depozitele de la suprafata apartin, in intregime, cuaternarului, prin depozitele fluviatile.
Din punct de vedere hidrogeologic nivelul freatic este cantonat fie in baza depozitelor
loessoide fie in depozitele necoezive (pietrisuri, nisipuri) apartinand zonelor de lunca sau sesurilor
Pag 473 / 475

aluvionare. In functie de morfologie, adancimea primului nivel acvifer variaza in lungul traseului de
la 0.00m (fata de nivelul terenului) in zonele depresionare pana la adancimi de 6.00 – 7.00m.
Din punct de vedere litologic terenul natural din ampriza viitoarei prezinta alternante de
pământuri coezive (argile grase nisipoase, nisipuri argiloase) si pământuri necoezive (nisipuri
prafoase, nisipuri) atat pe lungime cat si adancime.
Apa subterana este prezenta in general aproape de suprafata terenului si local poate prezenta
caracter ascensional.
Exista zone unde apa subterana prezinta agresivitate chimica fata de betoane si betoane armate
si este coroziva fata de metale motiv pentru care, acolo unde lucrarile din beton sau din beton armat
vor intra in contact cu mediul subteran agresiv trebuie luate masurile prevazute in SR EN
206+A1:2017 - „Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate” si PD 165/2012,
subcap. II.6.4.
Seismic, arealul in care se gaseste traseul “Autostrazii Ploiesti – Buzau” prezinta o acceleratie
seismica orizontala a terenului ag = 0.35g si o valoare a perioadei de control (colt) Tc a spectrului de
raspuns de 1.6 sec., valorile fiind determinate pentru un interval mediu de recurenta IMR = 225 ani,
cu o probabilitate de depasire de 20% in 50 de ani.
Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, facuta in conformitate cu Legea
nr. 575/noiembrie 2001: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national –
Sectiunea a V-a: zone de risc natural. a pus in evidenta pentru traseul autostrazii urmatoarele
 este situat in zona de intensitate seismica, pe scara MSK, de 81 cu o perioada medie de revenire
de cca 100 de ani.
 se afla in zona cu potential "scazut" de producere al alunecarilor si cu o probabilitate de
alunecare de la "practic zero " la "foarte redus"
 Din punctul de vedere al inundabilitatii se afla intr-un areal in care cantitatea maxima de
precipitatii cazuta in 24 ore (in perioada 1901 – 1997) este mai mica de 100mm
Din punctul de vedere al protectiei mediului - traseul “Autostrazii Ploiesti-Buzau” trece foarte
aproape (D = 376m) de situl de importanta comunitara ROSCI 0103 si de aria de protectie speciala
avifaunistica ROSPA 0160 iar la distanta de 1230m se regaseste situl ROSCI 0290.
Din acest motiv este recomandat sa se prevada o serie de masuri restrictive prevazute de
legislatia in vigoare, pentru reducerea la minim a efectelor negative asupra siturilor, cum ar fi:
 sa se lucreze cu restrictii in perioadele de cuibarit (din luna martie pana in luna iunie inclusiv);
 in perioada cand se lucreaza trebuie sa se ia masuri pentru:
- reducerea la minim a noxelor eliminate la functionarea utilajelor si a mijloacelor de transport,
prin revizii tehnice periodice;
- eliminarea pericolului contaminarii apei si solului cu produse petroliere prin efectuarea
alimentarii cu carburanti in statii speciale, amplasate in afara siturilor;
- eliminarea cresterii turbiditatii apelor râului Cricovul Sarat si a pâraielor din zona. De
asemenea, trebuie avuta in vedere eliminarea pierderilor de lapte de ciment;
- mentinerea nivelului de zgomot in limitele prevazute de STAS 10009/2017.
 interzicerea amplasarii organizarilor de santier, a drumurilor tehnologice, a gropilor de imprumut
in situri sau in apropierea acestora, precum si depozitarea deseurilor.
Pag 474 / 475

Analiza riscului geotehnic si incadrarea lucrarilor in categoria geotehnica s-a facut in
conformitate cu tipurile de lucrari si cu prevederile normativului NP 074/2014 - “Normativ privind
documentatiile geotehnice pentru constructii” pe baza factorilor de definire a riscului geotehnic.
Au fost luate in considerare ipotezele prin care hazardul geologic care ar putea genera riscuri
geotehnice mai ridicate poate fi datorat:
 prezentei zonelor cu umiditate excesiva respectiv cu capacitate portanta scazuta;
 prezentei pământurilor dificile (pământuri cu umflari si contractii mari, pământuri loessoide,
pământuri cu consistente reduse, pământuri sărăturoase si/sau cu continut ridicat in minerale solubile,
etc);
 necesitatii unor epuizmente exceptionale in albiile minore ale raurilor;
 eroziuni de maluri.
A rezultat astfel ca relatia viitoarelor lucrari cu terenul de fundare poate fi incadrata atat in
categoria geotehnica 2 risc geotehnic “moderat” cât si in categoria geotehnica 3 - risc geotehnic
major
BIBLIOGRAFIE
 Anghel Stanciu, Irina Lungu s.a. - Fundatii. Vol.1, Editura Tehnica, Bucuresti, 2006
 Anghel Stanciu, Irina Lungu s.a. - Fundatii. Vol.2, Editura Tehnica, Bucuresti, 2016
 Ion Bancila, s.a. - Geologie inginereasca, vol. I si II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1981
 dr. ing. Constantin Marinescu - Asigurarea stabilitatii terasamentelor si versantilor. Editura
Tehnica, Bucuresti, 1988
 Andreescu I., Codrea V., Enache C., Lubenescu V., Munteanu T., Petculescu A., Stiuca
E., Terzea E. (2011) – Reassessment of the Pliocene/Pleistocene (Neogene / Quaternary) boundary
in the Dacian Basin (Eastern Paratethys), Romania. Oltenia; Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii.
Tom. 27, No. 1/2011, Muzeul Olteniei Craiova.
 Jipa D. C. (2006) – Bazinul Dacic. Arhitectura sedimentară, evoluție, factori de control.
Simpozionul „Evoluția Bazinului Dacic sub controlul factorilor globali/regionali”. Institutul Național
de cercetare-dezvoltare pentru geologie și geologie marină – GEOECOMAR, București.
 Juravle D. T. (2009) – Geologia României, vol 1, Ed. Stef, Iași, Mațenco L., Bertotti G.,
Leever K., Cloethingh S., Schmid S. M., Tărăpoancă M., Dinu C. (2007) – Large‐scale
deformation in a locked collisional boundary: Interplay between subsidence and uplift, intraplate
stress, and inherited lithospheric structure in the late stage of the SE Carpathians evolution. Tectonics,
Vol 26 (2007), TC4011.
 Necea D., Fielitz W., Kadereit A., Andriessen P.A.M., Dinu C. (2013) – Middle Pleistocene
to Holocene fluvial terrace development and uplift-driven valley incision in the SE Carpathians,
Romania. Tectonophysics 602 (2013) 332–354.
 Saulea E., Popescu I., Săndulescu J. (1969) – Atlas litofacial. VI – Neogen, 1;200.000.
11maps, 2 plates. Institutul Geologic. Bucuresti.
 Sandulescu M. (1984) – Geotectonica României. Ed. Tehnică, București.
 Enciclopedia Geografica a Romaniei - Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1982
 Geomorfologia Romaniei: reliefuri, tipuri, geneza, evolutie, regionare / Grigore Posea. Editia
a II-a – Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2005
Pag 475 / 475

Studiu Geotehnic Autostrada Ploiesti - Buzau (Rev 3 - Martie 2021)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Geotehnic Autostrada Ploiesti - Buzau (Rev 3 - Martie 2021)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Geotehnic si de Seismicitate pentru lucrarea:

“Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic

Beneficiar: Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii

LISTA DE CONTROL A ACTUALIZARILOR

Anexa 4. Raport masuratori geoelectrice 1

Anexa 5. Raport masuratori seismice MASW 1

Anexa 6. Fisele fotografice ale forajelor 3

Anexa 7. Fisele de foraj 2

Anexa 8. Planul cu amplasamentul investigatiilor geotehnice si geofizice 1

Anexa 9. Profile geolitologice longitudinale 1

1.2.Investitor / Beneficiar / Numar contract:

1.5.Documentatii puse la dispozitie de Beneficiar.

La partea superioara se regasesc in general nisipuri fine argiloase cu structura macroporica

E = 15000 – 18000KPa; = 200 – 400KPa;

1.7.Obiectul Studiului geotehnic. Date de tema

1.8.Norme si normative care au stat la baza intocmirii documentatiei

Au fost studiate de asemenea informatii preexistente privind zona de interes (studii

2.1. Date privind morfologia si hidrologia

2.2. Date privind geologia si hidrogeologia zonei

2.3. Date climatice

2.4. Date seismice

2.5. Incadrarea in zone de risc natural

2.5.2. Alunecari de teren

2.6. Pământuri dificile

2.7. Date privind vegetatia si solurile zonei

ROSCI 0103 – LUNCA BUZAULUI

Foto 2 Mistret Foto 3 Salamandra Foto 4 Catina

Situri de protectie speciala avifaunistica

Foto 7 Alcedo atthis Foto 8 Lanius collurio Foto 9 Coracias garrulus

3.1. Lucrări geotehnice în teren

3.1.1. Forajele geotehnice

3.1.3. Masuratori geofizice

Masuratori seismice tip refractie si MASW (Multichannel analysis of surface waves)

Calculul valorilor modulilor elastici

ID Denumirea determinarii Standardul de referinta

4.1. Cadrul geologic și tectonic

În Platforma Moesică se cunosc patru cicluri de sedimentare. Ultimul ciclu important de

O rezultantă este că depozitele Sarmatian superioare-Cuaternare ale cuverturii de platformă

4.2. Considerații petrografice și structurale

5.1. Lucrari de terasament

In functie de caracteristicile geotehnice, geomorfologice si hidrologice, lucrarile de

Zona de drum cu Indici caracteristici din punct de vedere al activitatii

19+000 – 23+000 33-58 29-50 0.78-1.35 20-35 85-150 foarte active

29-+000 – 34+000 39-57 45-47 0.87-1.10 15-35 85-130 active

Sector 1 - km 0+000 – km 36+000, h = 2.00 – 8.00m

Sectorul 2 - km 36+000 – km 63+250, h = 2.00 – 8.00m

Zona de drum cu pământuri Coeficientul de neuniformitate

5.1.2. Caracterizarea apei subterane si a conditiilor de mediu pentru lucrarile de terasament

5.1.3. Caracterizarea lucrarilor de terasament din punctul de vedere al sensibilitatii la inghet al

5.1.3.1. Conditii hidrologice

5.1.3.2. Tipurile climatice si indicii de umiditate

5.1.3.3. Adancimea de inghet in structura rutiera

5.1.4. Recomandari privind lucrarile de terasament

Apa subterana este prezenta la suprafata terenului, NH = 1.50 – 5.00m.

Pe baza acestor observatii se pot face urmatoarele recomandari:

In zonele cu soluri sărăturoase, acestea vor fi decopertate pe un metru grosime si inlocuite

STAS-ul 2914-84 mai mentioneaza ca in cazul rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu

Se vor respecta cu strictete toate masurile prevazute de STAS 1709/2 – 90 (“Prevenirea si

- h1=0.50-2.00m argila prafoasa, plastic vartoasa (Ic=0.96) cu plasticitate mijlocie (Ip=19) si

- h3=3.50-6.00m pietris si nisip, neuniform, putin umed, indesat. -

Alte masuri ce trebuie luate in cazul podetelor de pe traseul autostrazii:

5.3. Incadrarea lucrarilor de terasment in categoria geotehnica

5.3.1. Pod peste Valea Vitmanu, km 1+036