Sunteți pe pagina 1din 207

GS~D/i

MINISTERUL EDUCATIEI ~I iNVATAMINTULUI

Conf. dr. ing. P. RAILEANU - lnstltutui Polltehnlcfcsi ~ef lucr. dr, ing. C. ATHANASIU - Institutul de Constructii Bucuresti Sef lucr. ing. V. GRECU - Institutul Politehnic lcsi ~ef lucr. ing. V. MU~AT - lnstitutul Politehnic I01i ~ef lucr. dr, ing. A. STANCIU - Institutul Politehnic lcsl Conf. dr, ing. N. BOTI - Institutul Politehnic lcsl Asist. ing. A CHI RICA - Institutul de Constructli Bucurestl

GEOTEHNICA· 91 FUNDATII
'...
.".-

- EXEMPLE DE CALCUL-

) ..

EDITURA DIDACTICA ~I PEDAGOG!CA ~•.BUCURESTI

I"ut;r:a~~'ii.~ ',fQst,~naliZll1J<1i.~L a'yi~a,~~ de colectivul C3-. ted rei de geotehnidl' 'si' 'fundatil \~otisiliul profesoral al Facultatn de Constructii Civile,' industriale si Agricole :;ir bi roul senatujuj din' Institutut de Constructii Bucure~ti :;;ilnstitutul Pblitehnic Jasi.
, i

PREFATA
Complexitatca de construciii Ji volumul

impartant

at lucrdrilor

previizute in documentele

de partid

Ji de

stat, in concordanid. cu noua catiiate in toaie formele ,de activit ate productivii ;i de pregiitire a cadrelor, cer lnsu;irea
Par ticlparea la elaborarea Iucrarti: Conf. dr, Ing. P. Raileanu - cap. I, II, V, VII.3, VII.4. Sef lucr. dr, ing. C. Athanasiu - cap. VIII. Sef Iucr. ing. V. Green - cap. III,I, III,2, IV.3, V. Sef Iucr, Ing, V. Musat,\ - 'cap. IIL3, IV.I, IV.2, VII.JL , Sef Iller, dr. ing. A. Stanciu - cap. VI, VII.2. Conf. dr. ing, N, Boti - cap. I, VI. Asist. ing, A. Chi rica - cap .. VIII.

de cdtre uiiiorii specialiJti a unor cuno!jtinle

iemeinice bazaie pe experienia lnaintasilor ;i pe cuceririle ;tiinfei Ji tebnici« din fara Ji s!rainiitate.

1n lucrare sint prezentate


geotehm·cCi,fundafii .studenfii facultafilor ;i procedee prablemele prevazute in planurile

de calcul din de fundare, cuprinzind


exemple

de invafamint

pmtru

de construcfii

;i hidrotehnicii,

.I

Com-donator: Conf. dr. ing. P. Raileanll.

S-a urmarit ca structurarea pe capitole $i subcapilole sa fie cit mai accesibilii intelegerii. A utarii exprimii ;i pe aceastd cale multumirea lor jJentru sprijinul acordai de cafre col~gii de la disciplinele .de Geotehnica ;i fUrtdafii de la Institutul Bucuresti, Institutul Timi$oara. Politehnic de Construcfii
/ji

I ali, Cluj-N apoca

De asemenea, mulfumesc in mod deosebii pentru ,ajutorul efectiv acordai de ing. M. Dobrescu in colajionarea !ji ordonarea materiaiului, .precwm $i pentru 'prezentarea gra fica a tsno« capitole din lucrare.
AUTORII

Redactor: Grafician

ing, Michaela

Comsa

Tehnoredactor:

Sanda Dumitrascu Wegeman Victnf'"

coperta:

CAPITOLULI

......

CUPRINS

ELEMENTE DE DOCUlfENTATIE GEOTEBNICA• PROPRIETA'fILE FIZICE ALE pAMINTURILOR

Pre/afa.
Capitolul Capitolnl Capitolul

. . . ',,"
I. Elemente

. • . . ..

. ..

. . '. '.. . . . . . . . . .
geotebnicd.

3 ale

d.e documentaiie

Proprieti1fi ji.ziFc, .•....


de fundare ....

patninturilor

5 25 31
31

II. ·PTopr~~talil~. mecanics ale Pdmtnturilor III. Starea de eforiuri f1 defonlwfii III. I. Sturea de eforturl unitare III. 2. Starell III.3. Conrlitfn de deformatii de echllibru limitii

fli terenul . . ..

1.1. Care sint datele principals pe care 'trebuie sale furnizeze o prospectare geotehnica in vederea arnplasarii unei constructii ? Resoloare.
"

in pamint.

........... pamfnturilor.

60
90 108

Capitolul

IV. Stabititatea talusurilor. terenulu» de fundare IV.I. IV.2. IV.3. Stabilitatea fmpingerea Capacitatea taluzurilor

Jmpingerea

Capaciiatea p,ortanta a
108

paminturilor port.arrta

, de fundare

a terenulni

138 188 207


285

Capitolul Capltolul Capitola!

V. Funda/ii VI. Funda/li VII. VII.I. VII.2. VII.3. VIlA.

de suprajaFf.

...... . '.
terenului de fundare. Agresivillltfa Jmb1miitt'ifirea •.... .

pc PiloJi si chesoane
Palplamse, ...

Sprijimri.

apei ....
Sprijiniri Palplanse ."

336 336 346 354 357 unor problems

fmbunli.tiititea. terenului de fundare Agresiv"ltatea apei .~. . .

Pentru amplasarea unei constructii sint necesare observatii care sa furnizeze date referitoare la : ", a) caracteristicile topografice generale, ale iamplasamentnju] (elemente de relief, curs uri de apa, balti, imprejmuiri, arbori, aflorimente sfincoaso] precum ~i caile de acces disponibile pentru vehicule si utilajul terasier : , , b) aniplasarea retelelor subterane (cabluri electrice, te1efonke, conduete de apa san de canalizare) ; , c) geologia generala a zonei 'amplasarnentuhii, acordindu-se 0 ateritie deosebita naturii rocii de baza :;;i posibilitatii producerii de prabusiri , d) datele despre folosinjele anterioare ale amplasamentnlni, inclusiv informatii asupra eventualelor degradari ale constructiilor mai vechi din zona a diror cauzii ar fi putut-o constitui terenul de fundare necorespt1llzator;
",! ' "

Capitolul

VIII. VIII,1. VIII.2. VIII.3. VIlI.4. VIIL6.

Programs de calcul pentru tehnicii si Funda/li ..


Programul Programul Programul ProgramuI CONS-l STAB-l RADlER APIL-l APIL~2

reeoluarea

simple de Geo365 365 366

Progrumul BEAR - 1

VIII. 5, Programul Bibliograf ie

377 377 386 399 408

e) uncle fenomene specifice deosebite: seismicitate, fenomene datorita factorilor climatici, ca : producerea de viituri, umflarea si contractia sezoniera a pamintujni, procese de eroziune; f) posibilitatea obtinerii de materiale de constructii locale (agregate pentru betoane, piatra, apa si calitatea acestora) ; g) descrierea detaliata a stratificatiei terenului, inclusiv caracteristieile apei subterane in intreaga ZOna care 'se vaafla sub influenta viitoarelor fundatii sau lucrari in executie, precum si a formatiiloraflate la adincime mai mare, dar c~re ~I putea afecta conditiile geoteh~ieesau hidrogeologice ale amplasamentulul;' , constructiei, a fundatiei si de tehnologia adoptata ; i) rezultatele analizelor chimice ale' paminturilor si ale apei subterane efectuate in scopul stabilirii uneieventuale agresivitati asupra elementelor de fundapie. ' " " . 1.2,. In carnet~l de Iucru al unei formafii de foraje ~;i prospectiuni geotehnio- se mentioneaza urmiitoare1e date referitoare la un f~raj : 0,00-0,50 ill piimint vegetal; 0,50-1,40 m argilii prafoasa cafenie ....:,. bruna :
5

'" h) rezultatele incercarilor de Iaborator efectu.atepe probele.ide pamint sau de roca extrase din zona amplasamentului, in functiedecaracteristicile

praf argilos de cnloare galbena, cu concretiuni de calcar cu macropori, in stare tare; 9,20-13,00 m pietris alnvionarcu nisip galben :;;ibolovani; 13,00 m argila marnoasa vinat-cenusie, compacta. Nu s-a constatat prezenta apei subterane. Se cere trasarea profilului geotehnic al forajului.
Rezoloare. Figura 1.1. 1.3. Cunoscindu-se stratificatia din forajele Flo F2, F3, F .., sa se Intocmeasca profilul geologic si blocul diagram al terenului pe care urmeaza sa se amplaseze 0 constructie (fig. I.2-1.5).

1,40-9,20

Forajul

F2{I,O.20)
Denl.Jm",.~o
Ivel

DenumJrea 5/ rcturitor

Co10

SIr-oli.

-0.00 (,·en!re

slro/o"'-'ol'

ope

..

Rezoloare. Profilul geologic.si blocul diagram al forajelor sint date in figurile I.6 9i I.7.

menj.ionate

1.4. Sa se traseze diagrama de variatie a presiunii geologice pentru profilul F 2 de la problema 1.3, cunoscind di greutatile volumice ale stratelor sint : umplutura de pamint Yl = 16,0 kN/m3. Strat 1 argila slab prafoasa cenusie plastic virtoasa Y2 = 19,2 Stmt 2
)

y; =

Strat 3 - praf nisipos cenusiu plastic consistent Ys = 18,4 14,5 kN/m3• Strat 4 - nisip mediu cu pietris mic Yt = 12,7 kN(m3• Strat 5 - argilii marnoasa vinata cu fihne de nisip virtoasa 15,6 kN/rn3.
Rezoloare.

kN/ms ;
Pig. 1.1. Profilu1 geotehnic unui foraj. a1 Fig. 1.2. Forajul

F 1,

Fig. 1.3. Forajul

F 2.

Ys =

Calculul presiunii geologice se face cu formula generala :


(I

gki =

" ByJ2;.
i-I

Valorile presiunii geologice:


0'.• = O'll O'e

0;
=

= 11 . hI = =
O'll
(Ie

+ Y2h2

16,0 X 2,80
= 44,7

O'D =

+ Yah~ =

+ 19,2

44,7 kN/m2;
X

172,7

+ 16,0

6,70

172,7 kN/m2 ; 187,1 kN/rn2. volumica a pii-

X 0,90

Inceplnd cu punctul E. se ia in consider are greutatea mintului submersat.

O'E =
(IF

O'll

+ Yth~

187.1
=

+ 14.5
216,1

+ 12.7

2;0'

216,1 kN/rns;
X 0,3

= 216,5 kN/m2.

Pentru a trasa diagrama si pentru ultimul strat vom lua in considerare primii doi metri. '
O'll = O'p

Argil6 m6rnoasa vina~a plastic vir,~oasa

Argila mat-noa56 vindt6

virtoaso tor»

+ Yoh5

216,5

+ 15,6

X 2,0

247,7 kN/rn!.

Fig. 104. Forajul

F 3.

Fig. 1.5. Fonju1

F 4.

~5.00
~ .(0(1

'1 {1.3,;V/

r-j

(1.0,20~
CO>
,

·ft

l.'~·

:'::.;-,\'.?

:\ ~

Umpluluro
~.

Fig. I. B. Diagrama
"

de variatie

a presiunii

geologlce.

1n figura 1,8 s(repiezinta

Ia scara variatia presiunii geologice.

I.S. Sa se traseze curb a de' granulozitate pentru pamlnturile A, B, C si D avind fractiunile granulometrice 9btinute prin analize de laborator prezentate In tabe1ul 1.1. \ .. Rezoluare. Figura 1:9
. T abelul. I.·1 '

Tipud de pAminturi
Proba

I
24 30 65 74

< O,005mm O,05-0,OOSmm Fig. 1.6. Profil geologic prin forajul

Fra0tiunea

%
2.0-00Smm

F I; F 2; F 3.

A B

C
D tc;{Q50)

46 26 34 24

30
44

Umpluturd slab

o
I~

Nisip

fin ~i mf>ciu

Aflgila cenus,,'
prdfoasa

~.:,::_' Nisip mediu I.i.~ pietrls mic

cu

N(_~ P fm prat.~j

= vindta

A'rgild mcimoQsa

oan

O,{}f)2

0,OlJ5

0,01

0,02

0. 05

0.1

0.2

05

Fig. I.7.Bloc

diagram, Fig. 1.9. Curbe de granulozltatepentru plmtitturlle

<0.002 <0.005 OfJ2,0,002 OfJ5~o'005 2fJ,O,05

,'0

20

A, B, C, D,

1.6. Care este coeficientul de .neun~foArmi~ate entru. proba A, a care} p curba de granuiozitate este reprezentata III figura I.9 din exemplul 1.5. Rezolvare.
U
" = d •• dlo =~ 0,0015 =

Rezolvare. Proba Proba Proba Proba Proba Proba 2 3 4 5 6


1

13,3 -

pamint uniform (STAS 1243-83).

1.7. Utilizind diagrama tcrnar a d~t:.Sl'AS 1~243-83, sa se stabileasdi denumirea paminturilor avind compozitiile date 1ll tabelul I.2.
Tabelul 1.2 FrRc!iUIJ,i orRl1,ulometrice
Proba

argila, nisip argilos, praf nisipos. praf. argila grasg, argiHi. grasa.

1.0. Pamint useat 54 g, avind densitatea specifica P. = 2700 kg/rn", este dispersat uniform in 400 em" de apa. Se cere determinarea densitatii specifice a suspensiei astfel realizate. Rezoluare.

I
I

AIgila

% 56 .17 1 0 77

Nislp

I
I

Pr.f

Notind eli V tului, vom avea: volumul

IO'

V, volume1e si M"" M. masa apei ~i respeetiv a pamin-

1 2

20
61

3 4

5 6

-. 82

36 ·27
18 17

24 22 63
73 0

solutiei

V=V
=

rnasa solutiei M

M",

+ M~ = 400 + 54 = 454
= ~:~ =

10.

+V

= 400

54 + -- =420 2.7

ems;

g;

densitatea specifica a solujiei p

1,04 gjcm3.

In figura I.1O se prezinta diagrama ternara dupa STAS 1243-83.

1.9. Cunoseind caracteristicile de· faza ale unui pamint, determinate prin incercari de laborator y, y, ~i w, Sa se determine relatiile de ca1cule ale caracteristicilor de faza derivate. Rezoluare. a) Determinarea greutii-!ii volumice a pamintului in stare uscatii Yd' Plecind de 1a definitia umiditati] w = unde M",~iM, sint masa apei sirespectiv a probei uscate, masa totala a probei va fi : M =M. (1

:10, •

+ w).

Exprimind aceste mase ca produse dintre densitati volumiee :;;i volumele corespunzatoare, obtinem : V.P

= V . P~ (1 + ze),
Pa = __
p

de unde Pa = -p~
.. , ·1

+w

Deoarece in mod obisnuit umiditatea se da procentual, ultima relajie se va scrie :


""':"'_7-1}-

1+-

100

b) Determinarea porozitii#i n. Porozitatea n este raportul dintre volumnl porilor pamintului, Vp si volumul aparent (volurruiltotaI al piimintulni, inclusiv golurile) V.
~PRAF---(0.05 - 0.005 Imm

__ --

• Argila pra{o05G
nlslpoo.sa

Pamintul fiind in stare uscata.. ,masa·'totalii· va fi egala ell masa seheletului mineral, adica ,M=M,.

a probei de pamint

-',
10

Fig. 1.10. Dlagramjt ternara,

11

Explicitind aceste mase functi~ vdevo!u~ul to~~l V al probei, VOlt111;lUl scheletului V, si densitatea volumica a pamintului In stare uscata ~~ 91 a densitatii sche1etului p" avem:
v

S'l'AS 1243-83 da urmatoarea gradul lor .de umiditate:

clasificare a paminturilor
Tabelul 1.3,

in funetie de

V= V•. Impartind prin V si tinind cont de definitia mai sus, obtinem :


~<t • ~f •

porozitajii

enuntata

Gra<lul de umiditate

~"= ~,. ~
p"
=

P.·

v ~vp

P. (1 ---:;

J;

p.(l - n).
p. ._ p"

Uscat Umed Foarte umed Practic saturat

5,

<0,40 >0,40., .<0,80 >0,80 ... <0,90 >0,90

n- Daca

.
v

. poroziit atea se expnma


c) Determinarea

in procente,

n=

p, -

Pd p;'

. '100

densitatii, volamice a pamintului in stare saturatCi psal' este raportul intre masa p1imintului saturat (porii fiind in intregime plini cu apa) si volumul aeestuia (inclusiv golurile].
psat

e) Determinarea

indicelui porilor e. V
p

Dad

este in

P••

I',

.'

(1 -

n) . P.

+n

. Pro'

~1

Indieele porilor e este raportul intre volum,?-l porilor •parnintului volumul particulelor solide V, din acea cantitate de parnint.

P••, ", (1 -

1~0) , p,

+ 1~0
,

. Pl.'

v"
n v" =v

v" = ~---'-r, + v."

f) Determinarea densitiitii volumice submersate a piimtntului p'. p' este raportul dintre masa p1imintu1ui determinata in stare submersata, sub apa, si volumul aeestuia (inclusiv golurile, v. fig. 1.11). Mas a t.otalji a pamintului submersat este M' = M _ M = :p, . V, - Pw . V, =y,(~._ P..}. •
ID

'

deoareee am aratat mai sus ca:


,

v"

V.

= e.

p' . V = V,(p, P',_ V-

P.,);
)'. Pro.

Explicitindpee

in functie de n, se obtine :
e,=,~.,
n 1-n

vp (

P. -

p' = (1 ..:_ n)(p, ~. Pro).

Dad

1t

este exprimatin

procente, relatia ultima trebuie scrisa sub forma:


p' = (1 -:-'i~o)(P. P..)·

Deoarece n se exprima uzua 1 in 0/0 relatia de mai sus trebuie scrisa sub , /( r forma:
e = -'--,n

100 - n
0

;g) Determinarea gradului de indesare In' iIvcaracterizeaza starea de indesare a unui parnint nisipos.
p,

Se observa d se mai poate obtine introduc'l:nd valoarea lui n deterrninata


e=
p. -

relatie a lui e functie de la punctul b.


p~ .

si P. este indicele porilor pamintului in conditi] naturale; indicele porilor pamintului in stare de afinare maxima; em." indieele porilor pamintului in stare de indesare maxima. S'l'AS 1243-83 da urmatoarea clasificare a nisipurilor functie de gradul de indesare in tabelul lA.
ema",
Tabelull.4
Stare-a de tndesaru

in care: e

Pd

d) Determinarea gradului de 'z~midit~te 5:. .. v. .. Este raportul intre volumul apei continute 1ll porn pamintului 91volumul total al porilor din ace1 pamint. ' .. in eazul cind porii sint umpluti cu apa avem 0 umiditate :
Wsat _. -

--xr;-

Mwma.~,.

100 -:- vp .

"

v~., p.

Pw •

100

=~

p.

100

%.

Gradul de umiditate :se .determina

deci :
100 . ~ . rIO
'Pr'w

1D

5 =~=
r Wsat

Afiuat1i
Cu indesan, tndesata
"

medie

~O,oCi., . <0,33 >0,33, ,.<0,66 >0,66 ... <1,00

Fig.

12

r.n Pamint saturat,

13

capacitiifii de indesare C;. ., .. 1 C. este capacitatea paminturi?r fl:ls1poase d e ~-~1 mlqor, a ,volumul. porilor prin a~ezarea particulelor solide 91se ealculeaza cu expresia ,
_ C 1eFllCl.r e~(1'1

h) Determinerea

1.11. Un strat de p irnint UlSlpOSare Y. = 26,6 kN/m3, 0 umiditate de 8,20 % ~i Y = 17 kN 1m3, Sa se calculeze indicii geotehnici deri va ti caracteristici pentru acest fel de pamlnt. Care este cantitatea de apa necesara pentrn a satura 1 m" de pamint nisipos? Resoloare.
y~ = _--w- =
1
y

em in

'Clasificarea nisipurilor dupavaloarea

C este data in tabelul 1,5.


f

Tabelttl
Cnpacltalea
de

I.S

17 1,082

= 15,71 kNjrn3;

tndesare

100
Yd

Mica Mijlocle Mare

<0,4 0,4 ... 0,6 >0,6

n=
e-

Y. -

y. ¥. ¥d

26,60 - 15,71 = 26,60

0,409; 693 '

= 40,9% ;

¥4 _ 26,60 _

1.10. Sa se determine caracteristicile de f'azji pentru (jj; argila grasa cenusie avind greutatea volumidi, Y.= 16,~ kN/m3, greut~ea v031~m5~~a a seheletului, Y. = 26,6 kN/m3, umiditatea III stare naturals, W , /0' Rezoluare. Utilizind relatiilede caleul din problema arrterioara 1.9:, particularizind pentru greutati specifice, se obtin pe rind indicii geotehnici::
Y

15.71

15,71 _}, _0

Sr =

y •. W 100 . e . yw

26,60.

8,2

= 0,315.

69,3 . 10

Nisipul este uscat.·


Ysa,t

= (1 '

100

-'n )Y.

+ - .y 100
n'

=
OJ

('

1 - -40,9
100
,

,. . 26,60 ,

+
y.

w 100 y..

16,8 32,5

= 12,6 kN/m3 ;
=0526,"
,

100

'
y'
, =

+ 40,9 100

10

19,811 kN/rna. -

'

n ~ ---

y. -

26,6 - 12,6 = 14,0, ,26,6 ' 26,6'

(1 -

1~0)

(r, - YlO)

(1 __~:: )(26,60

10,00)

9,81 kN/m3•

n e

52,6%; 1,10,
0

Greutatea totala a apei necesarji pentru a satura 1 rna de nisip este :


G., = Yw '
1t .

= _n_ = 0,526 = 1- n 1 c- 0,526

V -:-.10 . 0,409 . 1,00

4,09 kN deapa :

Datorita urniditjrtii naturale, in pamint se afla ocantitate relatie asemanatoare ca 1,.10;


G~ =
8,20 100 8,2

Acelasi rezultat se obtinc, daca se utilizeaza pentru n. e 5


r

y. Yoi

Yd

26,6 12,6

12,6 = 14,0 = 12,6'

Greutatea apei necesarji pcntru


G
=

a satura

,17 = 1,28 kN.


1 m3 de pamint

este :

Y ••

100,e.yw

= 26,6 .32,25 110.10

= 0,772.

Ol

G~ = 4,09 -

1,28

= 2,81 kN.

Conform STAS 1243-83 parnint,ul este ·~med.


Ysat

=. 1.(

100

1'1

Ys

+ .z. 'y 100


=

=
w

(1 _

52,6) .
100.

26,6

52.6 .
100

10 =

1.12. In urma incercarilor de laborator efectuate pe un esantion de argila s-a obtinut Y = 20,4 kN/m3, y. = 27,2 kN/m3 si w = 19%. Sa se determine caracteristicile de fazji 9i sa se traseze diagrama fazelor 9i indicilor geotehnici. Rezolvare. Deterrninarea indicilor geotehnici se poate face prin ca1cul asa cum s-a procedat la exem plele anterioare (1.9; 1.10; I.11) sau utilizind un cal 15

17,89 kN/m3;

-.~

14

Co
dO

Reducerea de porozitate :
c+·

sf
,

AO

0.1-

v
5
5 S

ct
S

dX

·et
A.;.-

iln =

!__ '= 0,2~, =


h, 4,00 =

0,06; 17,0 kNJm3.

B-:-

AO

e-

n2 = 37%;

Yd2med-

y.(l - nz)

27,0·· 0,63-

5 S,

d] OX

el

81

bl 01
rS

el
bX

Lex
AO

81

cB-;.-

81
e·;'-

b" 8"
c"

1.14. Ca urmare a amplasjirri unei constructii penn strat de pamint argilos avind grosimea de 3~2 m, se rproduce 0 indesare a pamintului. in urma determinarilor s-au obtinut pentru strat urmatoarele caracteristici geotehnice : ')'1 20,4kNjm3, % =26,9% §i Y. = 27,2 kN/m3.Urmare a influenjei iconstructiei, greutatea volumica creste la ')'2 --:- 21,0 kNjm3, iar umiditatea scade la 25,4%. Sase calculeze : a) tasarea suprafctei .stratului: b) cantitatea de apa evaeuata dinstrat pe fieeare m2; c) variatia gradu1ui de umiditate a pamintului, Rezoluare. Fig. L 13. Indici geotehnici pentru exemplul 1.12.

AO

RS

Df
A-';b+

bt
5

dl
Of

c-'5

c-

U ax

A7

C"
d*

C-

0*

co
1.12.

ct

/0
V

e ..

illainte -de indesare.:

ox

Fig.

Program plivetti,

·1. w. 1+
nl .

100

• ; 20,4 ,1,269 .
16,1 27,2

=16
'

1 kNjm3;

culator de birou. In cazul utilizarii calculatorului MMA 101, (programul este dat in figura 1.12.) se obtin direct rezultatele :
. Y~ =
1Z =

or,IvETTI

PROGRA-

=~-- l
y,
lI
i • ,',

y. - Y4.

27,2 '

=
'·1

0,41;

Oreutatea totala
=

',·1·

a apeipe

m2 d~' strat.:

17,142 kNJm3; 36,9% ;

= =

58,6%; 0,881 ;

Ysat =

S,

y'

22,853 kN/m3 10,853 kN/in3

Gu'l = "Vdl ,

•W

100,

16,1 . 0,269 . 3,2

1,39 t/m2

139 kNjm2 ,.

Datele se centralizeaza in diagrama data in figuraLl S, l.t3. in vederea imbunatatirii 'unui teren de -fundare alcatuit dintr-un strat de loess. de 4,0 m grosirne se utilizeaza metoda de compactare cu maiul gren de 3 t. Prin batere se realizeaza 0 tasare a suprafetei stratului de 22 ern. Stimd ca initial stratul avea Yr = 16,5 kN/m3, Y. = 27,0 kN/m3 §i WI = 7,8%, sa se determine variatia medie de porozitate §i greutatea volumidi medie ca urrnare a aplidirii tehnologiei de imbunatatire. Rezolo are. Inainte de compactare :
1 n1 =
Yo Ydl

Dupa amplasarea constructiei :


'Yd2.

... 1 .

Yi w. 100

21;0 1,254

168 kNjm3.
,... ... .
s

n2
"

Y. "y..

'(41.

..

27,2 "··27,2

16,8

= 0,385;
h

adica h =Lln

= 38,5%,
.h
=

a) T'asarea 'suprafeJei str{ltului~' s =


,..
I

M.

+ 3_
100
__

_1_6.:...,5 __ 1 +0,078

15,31 kNJrn3 ;

este: G"'2

~, br G;;:tat~·;t;t~lii'-a~p~/P; strai, dupa mZde .


.. =Yd2 w . 10~ , =

'~ (0,410 - 0,385) ·3,2

'0,08

m·= 8 em.

aniplasarea

constructici

(h - s)

16,8 . 0,254(3,2 - 0,08) = 1,36 t/m2 = 13,'6 kN/m~.


-

27,0 27,0

15,31

Y.

0,43, a di ~ n lea

43°/ ./0,'

Cantitatea

de ap~ evacuata este : Gw1

Gw2 = 13,9 -

13,6 = 0,3 kN/m~.

c) GraduZ de umiditate inifial: S _


Y ••

Dupa eompactarea eu maiul de 3 t :


=~
-.~

Y2m<d

=
I

4,0· ]6,5 = 40 - 022


' ,

17,46 kNjrn3:.

w.(l ft1 .

n,) _'
-

26,9 27,2 ' . (1 100


---~----

0,41) =

rl

Y..

0,41 . 10

1,05. 17

16

2-

Geotehnidl

~j

Iundatii

Oradul de umiditate 5,2 !

dupii amplasarea
w.(l -

consttrlctiei:

Rezoluarc.

y.'

n.} _

2~,4 . 27,2 . . (1'__:' 0 385) 100 ' • 10


~. ,Ii l .

Yw 0,385 deci,- variatia gradului de umiditato va fi:


n, .

1,ios - 1,05· = 0,05~. ~eA deter:n~?-e variatia indicilor 'geotehnici pentru 0 proba de pamlllt supusa mcercarn Pro c tor. Rezulta:tele, slut inscrise in tabeIul 1.6.
v'

si 9850-83 ment.ioneaza di gradul de com pact are prin raportnl dintre densitatea aparenta in stare uscat a (Pdc!) a materialului din terasament 9i densitatea aparenta in stare: uscata (pdmflx) determinata in laborator prin metoda Pro c tor normal; conform STAS 1913/13-83. Terasamente1e sint compactate (conform STAS 2914-69), daca 1i se asigura conditiile din tabelul 1.8.
se exprimii In procente,
Tabelu.l Grlldul de eompaetare
Gradul ill! s-ompactare % l'amlntuci uccoezlve imbriidlImbracamintl semipermancntc

STAS 2914-69

'.I.IS.Sii

I.B

,
Zcnelc din terasament Ja care se prcscrte grnoul de compactare

nezn]tllteIe
Datot:

unet

in.cerciid
'

Proctor,
,

Tabet'ul

t.o

coealve Imbradi.mlnji permanente Imhdidi.semi penna.nenf.e


1llil1~i

WM
kN/m'

NllII11i.rul determinstrfj 2

Y w y.

14,6 11,9

15,1 14,3

15,6 16,4 26,8

15,7 17,7

%
kN/m'

-_ -_ -- --_ -_ -- -16,0 16,1 IS,S 15,0 20,0 21,7

mbrtt

permaneute

24,8

a) primii 30 em ai rarubleu eu luultimea

26,1

terenulul 11 de:

natural

de sub
t

2.00 » 2,00

III ill

]00

95
la adincimea 11 sub patul 100 100 95 de 30 em sub patul 100

95 92

97 92

93
90

Rezolvare. Utilizind programul la masina electronica OLIVETTI de calcul, se obtin rezultatele din ~abe1111.7. 1
In.dici oeotelmici
lndicele

b) in corpul rumblcului drumului : h < 0,50 In 0,5 <h <2,00 h> 2,00 m m

sau formulele
Tabelul 1.1

97 97 92

100 97 92

97 94 90

e) in dehlee dTumuIui

pe adincimea

100

100

100

U!M

Y. n
c

kN/m3

0/
10

Ince:rcarea
I

:-.
13,4 49,9 100 37,2 0,44 18,4 8,42

I-

13,1 51,2 105 39,2 0,30

13,2 50,6 103 38,2 0,37 18,3 8,29

-_ -13,4 50,1 0,47 18,4

e
13,2

I
--

Gradul de compactare este


8

1,85 = 1,90

0,97. Compactarea este corespul1za-

toare. 1.17. Sase completeze in formularul de profil al Iorajului date1e pentrrn o proba la care s-au obtinut urmatoare1~ rezul~ate de laborat~r ~ y = 19,2 kN/m3: y. = 27,1 kN/m3, W , 25,4%v' DIll ~nahza granulometnca a rezultat: mSlp = 1%. praf = 36%, argila = 63 Yo. Limitele de plasticitate: WI' = 17,2%, w" = 84,0%, celelalte caracteristici sint : M2-S = 55 daN/cm2, l' = 20°20', c = 0,60 daN/em2.
Rezolsiare.

13,3

12,4 53,6

11,9

w.ra.,_

% kN/m' kN/ma

-- -101 101 -- -- -37,5


37,6 38,2

50,2

-50,6 -103

-_ -116
125

-55,6

-43,1

---

s,
Y.a, y'

-0,53

--

~18,2 8,20

--8,38 18.4

0,57

--

46,7

-18,3

-8,37

-8,291

0,57 0,56 --17,8 17,5 '--

Datele sint trecute in profilnl forajului din figura 1.14. 1.18. Definiti starea de plasticitate a unui pamint. Cum se pot clasifica paminturile dupa plasticitatea lor?
Rezohiarc .

--

7,80

7,46

1.16. Sii se determine gradul de compactare al unei probe de pamint recoltata din terasamentul unui drum la adincimea de 1,85 m, alcatuita dintr-o argila tnisipoasa cu p = 1,85 g/cm3, Incercarea Proctor a stabilit pentru pamintul respectiv 0 umiditate optima de cornpactare de 12 % 9i Pdm<lf = 1,90 g/cm3. 18

. tn conforrnitate cu STAS 1243-83, starea de plasticitate a unui I?a~int estedefinita deindicelede plasticitate L; care anita intervalul .de lumlditate in care paminturile se afla in stare plastid. II' este dat de relatia . Ip
= WL
-

WI"

--~-----------------------------------i
STAS-ul mentionat clasifica paminturile in: . - Neplastic . 1;. '_ O~_. -- Cu plasticitate redusa 0 < Ip:(" 10. en plastieitate mijlocie 10 < I; ~ 20: Cuplasticitate mare 20 < II' 35. Cu plasticitate foarte mare II'> 35.

<

1.19. Cum se defineste .starea de consistenta a paminturilor ? Cum se clasifica pamintnrile dupa acest indice? Rezoluare. 'Consistenta pamintului este definita de indieele de consistenja
Wll-W

sau de indicele de lichiditate


W-WI'

II'
iJJ-;)j[p.IUJn

....
4_

2Ip pDJ!J
oJ IGJIZO-JCjiJ ap <l)rplJ[ JOjl....Joa /nWf}/O/I

U]

i
i

~
-.J

ci <:

::J

0. :::J

Q_-'

s i------£I: /j'!_i>' ~£'O


IO.Jd (:[,'SIN

c: '" 9:J~~,;j61~<JoJn
').,

'"
I

Dupa valoarea lui Iv sau a indice1ui de lichiditate, paminturile se pot irnparfi conformSTAS 1243---':83. Aceasta clasificare este prezentata in tabelul T.9. :.1 '
Starea plmtntului

Tubetu; I.9

~~
l_) ~ OJ'1!

~a·1
j

Ie
<0 >0,00 .... <0.25 >0,25." ,";;;0,50 >0,50.,. ,<0,75 >0,75 .... <1.00

'5.IJ/~!d
.}JO_1

DZ

I
;'0,75 ;'0,50 ;;'0,25 ;;,0

IL

4_

'" ~I o
-,
"0 ~ w ~

50Jv,fA

Q:

~t=JJ(tUGJ ~ -".:J,ooJ-V

til
TD

.5;eiCl..~~

~_,

Curgatoare Plastic curgli.toare Plastic moale Plastic consistenta Plastic vtrtoasa


Tare

a,

4_ CJ It.

-J ~

:::J

-.J

.2
C>..

~ -. ~"
~c

"i

'2;,;1 ~

~t-

;.1

.... <1,00 .... 0,75 ... , 0,50 .. , ,<0,25 <0

;.1

'" ']_. "I ~ '"


"b
co

~ ~
C>

C> to

~I ~I §I 21
", ;;
c: '" i§
<::J

~r·~I

::;

"b

OJ

'" -,
<.0

t:J

<::J

'"

c:

'"

'<::J
OJ)

~ '"

'<::J

.2 0>
~
Cl_'_

'" "'~
'c:

()

'"
C)

.C)

~"'-

'" ,i§

c, "tC

~ J? ~ C;,
C> 'C>

~
In

'<::J <n

'-'

'<::J

1...-) .. :';:

c,

"'-

OJ

c:

'"

Lo

<:i.

C>

V}

'" ~
':;:
'-

V}

1.20. Ce consistenta are un pamint, daca : a) W > W b) WL < W < wR; c) WI' > w? :,f?_ezolvare, Folosind tabelul I.9, rezulta : a) curgatoare ; b) plastica : e) tare.
L;

1.21. Care este plastieitatea 56,2% ~i w = 33,4% ?


_

unei argile en Iimitele

_ 16,1 %,

;:,

t::;. o h <0: ...... It


CI_ ._ co
'{ '._j

O'IOJl.j./lO..JIS

Rezoluare.
f;

"

aUOo.1~Jqns
!<JGO O}OJ

E; ~~r;;/~~~~ (OJOI ~p 0101 DIDJ f:;

'"

'"

..,
co

~I

I; = W wp = 56,2 _ 16,1 = 40,1 %. Este 0 argila cu plasticitate foarte mare (conform STAS124'3':""83)," Pentru a gasi starea ei de ccnsistenta, se deterrnina :
L

I0-,

_:wr..-

_
-t-r

56,2 -

33,4

22,8

'(I')

057.
I,

Ip

40,1

40,1"

r~

Argila este; plastic consistenta, 20

21

,
:;01

vegetal

[j~o.!1

atm
~~ tttt8 Em
Gresie L ut

Bolovonl

1.22. Cum se poate defini tjnind cont de indicele de consistentii, ,un strat de pii~int care in urma ana:'1izei ranug Iometrice a rezultat a fi un praf argilos, avind : W = 33,4%, Wp = 15,4 % ~i W = 25,9%?
L

ANEXA
2 :3

(continuare
4

-I

Rezolvare. Jp =
Turbo

WL
WL -

Wp
W_

= 33,4 '---.15,4 = 18,0%,


33,.j, 25,9. -:- ~ 18,0 =

Morna

Ie
,

0,42.

Ip

18,0

I=:-~-~-J J ~
Mil

Stir-e

Calcar

Gia s

list(slmcaJ

~~
Pr a! or_gil05

=
cu
nisip si tiaot l.fennen
I

Nmintul respectiv este un praf argiles plastic moale.

Argilri prlifoosii

ANEXA SEMNE CONVEN'fIONALE

Piflris

:F'ig, 1.15. Semne conveutlonale.

(Geotehnidi ~i Fundapii - M. Piiunescu; Editura Didactidi si Pedagogidi, Bucuresti, 1973, pag. 40). Figura I.15_
SumOLUIU 1;>1 UNITATI DE MAsURA

TERMINOr.OGIE

(STAS 3950-1981)

I
Df
C,!

Simbal
2

j
'L

Djmensiuni 3

j
rn

Unitiiti 4

Adincime de fundara Capacitate de adsorb tie Capacitate de indesare Capacitate portantjt a terenului de fundare Capacitate portanta de calcul a pilotullli Ciildura maxima de umezire Coeficient de compresibilitate Coeficient de eompresibilitate volumicii. Coeficient de consoll dare Coeficient de deformatie laterala Coeficient de frecare . Coeficient de ltigroscopicltate Coeficient de neunifonnitate Coeficient de permeabllitate Coeficientul pres:iunii pilmintului Coeficient de tasare Coeficient de tasare specifidi Coeficienti de capacitate portanta Coeficient de umflare Ia inghet Coeziune aperenta Coeziune efectiva Contructie volumlca" Corrtinnt de carbonuti Con tinu t de materi:i orgunlcc Contimrt de sulfatl Criteriu de plasticitate

C,

Rf
a.

Por

FL-~ F VP-l L~F-l L"T-l

qu maz

m. c.
v

!1

we Un k
I(

LT-l FL-a

kPa kN Jfg (calfg) 1fkPa(ctn2/N) IjkPa(em"/N) cm"/s

pihnintului apei pamhrtulu! in stare aaturata plimintului in stare submersata Densitatea pilmintnlui in stare uscata Densitatea sche1etului Diametru echivalent Diamet.ru efectlv Efort deviator Efort unitar normal efectiv Efort uuitar normal total Efort uuitar tangential Factor de timp Forta curentului asupra ilnitatu de volum Forta totala a curentului Fre~are de contact Grad de compactare Grad de consolidare Grad de indesare Grad de umiditate Gradient hidraullc Greutatea specificli. a apei Greutatea volumica a pamlntului Greutatea volumicli a sche1etului Greutatea pliJnintului in stare saturata Greutatea pamintului in stare submersata Greutatea volumica a pamlntului in stare uscata Impingerea pamintului tnhlpme capllara tniiltime critica Inccrcare de forfecare consolldata drenatii. tncercare de forfecare consoli data nedrenata tncercare de forfecare neconslidata nedrenata Indice de activitate Indice de compresiune Indice de consistenta Indice Indice Indicele Limita Limita Limita de contractie-umtlare de plasticitate porilor de corrtractie inferloara superioara de plasticitate de plasticitate edometric Iiniara volumid'i

Densitatea Densitatea Densitatea Densitatea

p Pro

ML-· MI,-a ML-s ML-" ML-:I

g/crri

MI.-a L
L

g/cm3 g/cm3 ,g/cm' g/cm3 g/cm3 mm.

FL-I
a'
rr
T

nun
NIemI kPa kPa kPa kN/m3

PL_"

T.

I·FL~· FL-'

J
D

kN
kPa

II)

5.
'r..
Y

FL-'
FL-,,3

y. Y,at y'

FL-'
FL-' FL-' Fr.-' FL-·, F

kN/m3 kN/m3 kN/m3 kN/m' kN/mo

kN/m3

n P.
he He

C.D

L L

em, m

C.U U·U
lACe Ie

leu
Ip e

w,
Wp Wli

% %

Modul de deformatie Modul de deformatle Modul de deformapie Panta hidraulicli Pierdere Porozitate Presiune Presiune Presiune Presiune Presiunea Rezistenta liberll. criticii de contact de umflare geologica de sarcina

%
kPa

E
J(

kPa
kPa

K,
tjl

cm/s kN/ms

a curentului

m L FL-' FL-' FL-2


FL-· Fr.-2

Ny;
,.

N.;Nq
"

C" c" ·c'C.

FL-' .. FL-'-2

%
kPa kPa

j.,&'_AkPa

CO. HUM

SO, C'

22'

"

% -

Pu

a;
u

kPa kPa
kPa kPa

apei din pori la compresiune cu deformare Iaterala

-_./

Po
'f:J

Rezrstenta Ia forfecare a piimintului

kPa

23

l
___

.. _

Suctiunc ,

I
h

_. ._
2

r
-

ANEXA
3

I (continuare)

I
. N/c-in' % % %
grade grade grade grade

CAPI'rOLUI. II

em coloana echivalentli de apil. sau

PROPRIETATII"E ~IECANICE ALE P!MINTURILOR

Tasare specifica suplimentara prin umezire Umflare Iibera Umiditate optima Unghi de deviere Unghi de frecare interioara Unghi de .j'recare interioara aparentd Unghi de frecare interi'oara efectivii Unghiul taluzului natural . Viteza aparenta de fil~atie Viteza reala de filtratie.

ilfIJl

wop,
(t,

UL

s,

IF \liB IP'

-,

~
_.

'

'.

tI tiT

LT'-'-l LT-l

mts

mIs,

grade

II.1. Sa se stabilesca relatiile de calcul referitoare Ia compresibilitatea ~i dcformabilitatea 'unui pamint in urmatoarele cazuri : a) pamintul este incercat in edometru; b) determinarea este efectuata in aparatul monoaxial ; c) deterrninarea este efectuata in aparatul triaxial, presiunea Iaterala fiindq.
Rezoloare. a) Modnlul de deformatic edornetric jlf, sc defineste ca fiind :
M
=

P1 - P2'
!.

in intervalul

de presiune

P. -PI
tlh. !lh~ ,

no
unde :

ko

Pi> P2

Pentru

sint presiunile luate in consideratie ; inaltirnea initiala a probei; tasiirile stabilizate ale probei fata de iniiltimea initiala la aplicarea sarcinilor it si p~. a utiliza porozitatile, se face observatia :
hI o 1

+ eo'
1+
e.

-------

s,

M=
, 1+

~P~._-_P~l~. __
eo ,'.

P • .:....Pl (1

+ eo )'

b) La aparatul mono axial : cr~ = cr Expresia generalizatii a legii lui Hooke


~ _,-, I • '

ll

= 0,

cr.
(
u)]

= P,

..

.r,

..

6•...

£ [cr.""C"" \I(a~ =

+ cr

se

reduce la
c)

6,

_p___ , E,

rezulta E

.p_ . '
g,

tn aparatul triaxial: cr,. = cr1l = q; cr. Prin aplicarea legii lui Hooke, sc obtine :
c, =

p.

"Ii

(P - 2 . v . q) ;

de un de E
-

= _1__
e.

(P - 2 . v ' q),

..

25

1
CURi3A DE
,--

Aceastii relatie permite a calcula tasarea unui strat de inaltime hI din natura, dad. pe toata grosimea lui avern un SpOt de efort unitar uniform. Dacli se scne :probei de pamint
11/1 ;: e1
_

8.

se poate obtine

deforrnatia

verticalji

unde:
0.1 0.2 0,3 0/. 0.5

m = 'eJ

1+

el

es

P. _ PI

_1_

~i este denumit modul de compresibilitate volu-

1.0
Presiuni

2.0

3.0 1,.05,0

iD,O

midi.

{daN/cm~

Jlig. II.I.

Curba de compresiunetasare.

11.2. Sa se determine modulul de deformatie edometric pentru pamintul a carui curba este data hi figura II.I (curba II) pentru intervalele de presiuni de 1-3 daN/cmz si 2-3 daNjcm". Rezoloare,

11.4. Sa se 'traseze curba de cornpresiune - prorozitate pentru 0 proba -de pamint alcatuita dintr-o argila nisipoasa saturata, la care in urma incercarilcr la 0,5; I; 3 si 4 daNjcm" au rezultat umiditatile : 22,8%; 22,3% '20,7%; 19,2%. Greutatea specifica a scheletului mineral este y, = 26,7 kN/m3. Rezolvare

Ml_3
Mz_

3-

0,090 - 0,042
32

2
-r-v- _,_

0,048
1

42 daN/cmZ•
52 daN/cm2•

'

e1

Wooll

y. -

0,228 . 26,7 "_ 10 0,609 _" _


1,609

rIO "
1+
W'~'2

-:I'

0609 .

0,090 _ 0,071

= --

0,019

nl- __

e_l _
B,

0 378 .
=

11.3. Sa se stabileasca legatura intre deformatia 'verticalji a de pamint si valoarea corespunziit.oare a variatiei indicelui porilor.
Rezolvare.

probei

y.

= 0,223. 26,7
10

0595 .
"

Yw

Se consider a ea un volum de pamint de forma cilindrica de suprafata A, sub actinnea unor incarcari exterioare ce cresc de la PI la P2 se t.aseaza de la inaltimea initial a hI la 0 inD.1time h2 (fig. II.2). Volumul initial:

n2-

_B_2

----} HE
VI = A . hI
= .c:

+ e.
Y..

_--_,

0,595 _
1,595

0 373' ,.

= 0.207. ?6,7
10 _

= 0553 .
'J

V, V,

+V

g1

= V, (1
=

+ ~l)=

V. (1 V.(1

+ eI)
2)

---- __

Volumul final:
=

na---

_B_3 _

+ e. rw

---_, 0.553
1.553

0 356 ,. 0,513 ;

ns = 35,6%.

Vz =A . hz

+V

g2

V.(l

+ V;l} =

+(

Fig. II.2.

Variatia

0,192 . 26.7 = 10

volumului probei.

__ 0,513 n(- _e_~ -;---_" _ 0339' 1

26

B4

1,513

27

~-----""""""-----------·----l
1,0

39 38
37 36

05

3
doN/c

Graficul gura II.3.

este reprezentat

in fi-

II.S. tn urma iucercarii, eonsolidatii - drenata pc plan obligat a unei argile, au rezultat urrnatoarele
'rj1 'rJ2

---.... b"

-.......

35
31, 33
32

<,

r-, ~

31
30
1]%

I1.S. In figura II. 4 se da cur ba de tasarea 'unei probe de .loess care a fost supusa la urnezire, la presiunea de 3 daN/cmz, dintr-un stratde 2,20mgroslme. Sase calculeze tasarea stratului Ia, un efort me diu de 3 daN jcmZ inainte si 'dupa umezire, precum si in' cazul
cind, dupa ce umezirea a avutJoc la 3 daN/cmz, presiunea creste la 4,5 daN/cmz.

sr«

0,526 daN/em2 pentru presiunea vertical a cr = 1 daN/em!; 2 = 0,750 daN/cm pentru presiunea verticala cr = 2 daN/em2; = 0,900 daN/cm2pentru presiunea vertical a cr = 3 da.Njcm-. paramefrii rezistenti la forfecare prin metoda analitica.

in caseta valori :

de forfecare

Sa se determine

Rezolvare.

11

11-

Fig. II.3.

Curba de compresiuue-porozitate.

c'

_I _~l_--:_l

L cr~L "" -'-. L


rt

cr'''I; ~

Rezolo are. inainte de umezrre


.

f cr~ ., ( f·
termenii ' 0,750

crl

n
crl l_

1-

Illtrodudnd

date1e numerice, ·0,526

dernai sus devin:

1.00

2,20 = 0,11 m; '.


.

dupa, umezire

Sz . 91 cresterca presiunii

5 + 41
. 100

2,20 = 0;20111 ;
,

1:cr, . "'I = 1,00 I


n

+ 2,00
.

+ 3,00 .

·0,900=

4,726;

dupa

umczire

Sa = 5 + 4,1 +1,0 .2,2=0,2,2m.


100

·1
rt

crt = 1,00 +2;00+

3;00 = 6,00;

E'r/f
1 n

0,526

+ 0,750

+ 0,900

2,176;

=
CURBA DE TASARE 1~··· COM PRE SIUNE Comanda

=..
1=.

·I=··t~

~ cr; = E
1

1,002 +.2,002
'

+ 3,002 = 14,00;

a t::::==I=-:. ~Ecc
.: 1---' 1--

-~j

nr. _ _ _ _ _ _

?I===.

~. s=-

::'=F

=:::::c
1=1==1=" . 1=

(t
.

crJ

62 = 36,00 ;
6,00 . 2,176 = 14,178 36 42 30,464 42 4,726 ' 6,00' 13,056 36 28,356 36

t~

Proba

nr .

Son do}

~ ~ 5=
__ , __ .~

tg 11' = 3.4,726 c'


=

1,122 =' 6

0,187;
0 3~ d Nj· ~ ,:> a' . c111~.
.

3 . 14 14,00 ' '2,176-

£2-J (daN/cm2) epl lmm rrn}


imJ{mro/ml.

g.

6 7 8

3· i4 - 36

------

= --

2,108 6

o
OBSERVATII Dimensiunite probe; rom

=to--

Deci <1:1' =10 40';


0

c'

0,3(3 daNjcm2,

'"9 .'2
10
11

~ .-._-= ~.:...::::::
1= .'-

.r!: h~
Modul

mm
de tucru,

12 13 1': 1===
Ql

1I.7. Un esantion de argila este incercat la aparatul de compresiune monoaxialii, La presiunea p = 5 daN/cm2 proba se rupe realizind un plan 0 0: = 52 faJa de baze.Sa ~e determineunghiul de frecare interioara~i eoeziunea. . Rezolvare.

0,2

0. 3 0,4 0,5

1.0

_I= 1:: 2,0 3,0. 4,0 5.0 la un loess.

.:=~~-=

10.0

<D = 20c -

90

14
_

Pre s usru {doN/cro21

Fig. II.4.

c=

l-siu<l> 2 . cos <II

Curba de compresiune-tasare

I-sinH" 2 ' cos 140

1--0,24192 2· 0,97030

- -.--

0,758 1,941

-039d -,
.

N/ cm.

28

29

1
CAPITOLUL III

;STAREA DE EFORTURI SI DEFORlUATU iN TERENUL DE FUNDAllE


,-.: . J' _, J , •• • : _, "','

III.1.'STAREA1DE EFORTURI UNITARE

111.1.1. Un' stilptransmitepe teren 0 sarcina a carei valoare este P = = 1 500 kN. Sa se calculeze variatia efortului unital' vertical pc directia de aplicare a forjei P, in ipoteza semispatiulni elastic Boussinesq,
Rezoloare.
Fig. II.S. Dreapta lui Coulomb.

In ca_zttlproblemei spatiale efortuI unital'


0"

0".

se calculeaza cu formula

i:

in aparatul de compresiune triaxiala pe probe neconsolidate ~ nedrenate, pentru care s-au obtinut urmatoarele date: - Incercarea 1 0"1 = 0,24 daN/cm2; 0"8 = 0,76 daN/ctn2• - Incercarea 2 0"1 = 0,53 da.Njcms ; O"a = 1,27 daN/cm2• Rezoluare. Din figuta II.5 rezulta dreapta lui C 0 u 10m b.

11.8. Sa se traseze dreapta lui Coulomb pentru un pamint incercat


sau

, 3P =21<

za

re1atie, stabilita de Boussinesq

p [

1+

---; J

r)2

5[2

notind
p

cu

1I.9. Sa se traseze cercul Mohr ~i sa se determine unghiul de frecare 'interna al unei probe de nisip lipsit de coeziune care incercat in aparatul de cornpresiune triaxiala s~a r upt la 0 presiune axialji p de 3 ori mai marc decit cea Iaterala q. Rezolvare. sin <P = P p+q
q = 3q - !!_ =

valoaroa

efortului

devine

11'.

=-

Z2

.11,

3q+q

!
4

0 5'
"

<I>

= 300.

In figura II.6 este desenat cercul Mohr pentrn situatia datil. 11.10. Sa se determine care trebuie sa fie efortul axial aplicat unui pamint care are <I> = 12 ~i c = 0,51 daNjcm", pentru ca el sa reziste la un efort tangential de 1,2 daNjcm" cu un coeficient de siguranta de "I = 1,5.
0

Valoa.rea coeficientului 11 este functie de raportul rls, in care: r reprezintadistanta masurata pe orizontala de Ia punctul de aplicatie al fortei pina in sectiunea in care calculam valoarea efortului;
z --,-

reprezinta cota punctului, 11 se scoate din tabe-

<

Valoarealui lul III. 1.1.

1m

2m 3m
4m

pdq

Rezolvare. Efortul tangential de rupere


J)

Rezolvarea estc data in tabelul III. 1.2, iar in figura III. 1. 1. se prezinta variat.ia efortului cr,.

-r,

= 't' .

"I

= rr

1,2 . 1,5

dar -r, = tg <P . de unde


Fig. II. 6. Cercul lui Mohr pentru exemplul II.9.
-.~

+ c,

1,8 da.Njcm",

p = 1 500 kN = 150 000 daN


Sub punctul de .aplicatie al fortei (z = 0; cr. --+ 00), datorita faptului cii pe o anumita zona se produce 0 plasticizare a pamintului, nu se mai pot aplica relatiile lui Boussinesq. '

5m 6m 7m 8m
9m

0,71.6 Ci!12 -0,088

z Fig. III.t. 1. Varia1ia dortului


tar ~•.

cr

't' .

'IJ tg
(f)

1,8 -

0,51

0,21256

1,29 -6 = --~ 0,21256

da N/cln. 2

uni-

30

31

-I
\laloana eeeftelentnful

I1 pentrn
r/z 1

ealeuln] eforturllor nnltare din ueriunea unel forte concentrate.

Tllbdul HI.T.T lIe compresillDe provenltll Valorilll lui crt I:. CJ(IlUllllul III.l.1. ,/z 1

Tabslul

JII.1,2

'II: I

I,

,/~ 1

I,

II

I,
0,0844 0,0823 0,0803

r/z 1,50

I,

/1

yl'

JI.

I,
0,0034 0,0033 0,0033

II '/s 3,00 3,02 3,04 3,06 3,08 3,10 3,12 3,14 3,16 3,20 3,24 3,26 3,28 3,30

I,
0,0015 0,0015 0,0014 0,0014 0,0013 0,0013 0,0013 0,0012 0,0012 0,0011 0,0011 0,0010 0,0010 0,0010

0,00 0,4"11:1 u,50 I 0,01 0,4773 0,51 0,02 0,4770 0,52 0,03 0,4764 0,53 0,04 0,4756 0,54 0,05 0,4745 0,55 0,06 0,4732 0,56 0,07 0,4717 0,57 0,08 0,4699 0,58

0,2733 1,00 0,2679 1,01 0,2625 1,02 0,2571 1,03 0,2518 1,04 0,2461' 1,05 0,2414 1,06 0,2363 1,07 0,2313 1,08

0,0251 2,00 0,0245 2,01 0,0234, 2,03

O,OOl:lt'l :":,;,U 0,0084 2,51 0,0082 2,5~ 0,0081 2,53 0,00792,54 O,007~ 2,56 0,0075 2,57 0,0073 2,58

,
em

~
em

T,51

.'
em'

'I'

I,

p daN

P/ ..

G.

I,.!..

1,52 1Q,0240 2,02

daN/em'

.'

0,0783 1,53 0,0764 1,54 0,0744 1,55 0,0727 0,0709 1,56 1,57

0,0032 0,0032' 0,0031

0;0229

2,04

0,0224 2,05 0,0219 2,06 0,0214 2,07 0,0209 2,08' 2,09 0,0200 2,10 0,0195 2,11 2,12 0,0187 2,23 0,0183 2,14 0,0179 2,15

0,0078 2,55 10,003i

10,00301
0,0030 0,0029 0,0028 0,0028 0,0027 0,0027 0,0026 0,0026 0.0025 0,0025 0,0024 0,0024 0,0023 0,0023 0,0023 0,0022 0,0022 0,0021

0,09 0,4679 0,59


0,10 0,4657 0,60 0,11 0,4633 0,61 0,12 0,4607 0,62

0Y263 T.09 0;0674


0,2214 1,10 0,2165 I,ll 0,2117

0,0691 1,58

T,59 ~

QOo72

2,59 0,0029 3,18 0,0012


3,22 0,0011

0 0 0

° a ° °
0

o
100 200 300 400 500 600 700 900

0,0658 1,60 0,0641 1,61 0,0626 0,0610 1,63

0,0670 2,60 0,0069 2,61 0,0068 2,62 0,0066 2,63 0,0065 2,64 0,0064 2,65 0,00632,66 10,0062 2,67

a
°

BOO

10000 40000 90000 160000 250000 360000 490000 640000 8IO 000

° ° ° 0
o
0

°
a

0,4775 0,4775 0,4775 0,4775 0,4775 0,H75 0,4775 0,4775 0,4775 0,4775

150000 150000 150000 150 000 150000 150000 150 000 150000 150 000 150000

15 3,75 1,665 0,937 0,60 0,417 0,306 0,234 0,185

7,2 1,79 0,79S 0,447 0,286 0,198 0,146 0,112 0,088

T,i2

1,62 10,0i9j

0,i3

0,4579~

0,2070'T.l3 0,2024 ~ 0,1978 0,1889 0,1846

0,14 0,454810,64 0,15 0,4516 0,65 0,16 0,4482 0,66 0,17 0,4446 0,67 0,18 0,44090,68

DS
1,17

0,0595 1,64 1 0,0581 1,65 0,0567 1,66 0,05-53 1,67

0,19341]6

10,0i7s

Q,i9

0,201°,4329 0,70 0,21 0,4286 0,71 0,23 0,4197 0,73 0,2'4 0,4151 0,74 0,25 0,4103. 0,75 0,26 0,40540,76 0,27 0,4004 0,77 0,28 0,3964 0,78

o,rno

0,69 0,1804 1]9 0,0526, T,69 D,iIT63 2,I9


0,1762 1,20 0,1721 1,21 0,1681 1,22 0,1641 1,23 0,1603 0,1565 1,24 1,25 0,0513 0,0501 1,70 1,71 0,01602,20 0,015712,21 0,0153 2,22 0,0150 2,23 0,0147 2,24 0,0144 2,25 0,0141 2,26 0,01382,27 0,0135 2,28 0,0489T,72 0,047'7 1,73 0,0466' 1,74 0,0454)1:75 0,0443 1,76 0,043311,77 0,0422 1,78
1

DB 0,05391'T,6s

2,16 O,01'n 2,17 0,0167 2,18

3,32 -0,0009 3,34 0;0009 3,36 3,40 3,42 3,44 3,48 3,60 3,70 3,80 0,0009 0,0009 0,0008 0,0008 0,0008 0,0007 0,0007 0,0006 0,0005

111.1.2, Sa se determine variatia situata la distanta r = 3,0 m departare p = 1500 kN.


Va(orile lui

efortului unitar a. pe verticala de punctul de aplicajie al forte


Tabslltl Ill.l.3

0:0059 2,69
0,00582,70 0,0057 2,71 0,0056 2,72 0,0055 2,73 0,00542,74 0,0053"2:75 0,0052 2,76 0,0051 2,77 0,0050 2,78

0,0060t2,68

0,0025 3,38 0,00i)9

G.

III excmp(ul

III.1.2,

,
em 300 300 300 300 300 300 300 30O·


em

0,22 0,4242 0,72-

.'
em'

,/z

r.

P daN

p/.'

tr

=11-

"

3,460,0008

daN/em'

0,0022/ 3,50

0,1527 1,26 0,1491 0,1455 1,28

T,27j

100 200 300 400 500 600 700 800

0 10000 40000 90000 160000 250000 360 000 490000 640000 3

00

0,0015 0,0251 0,0844 0,1565 0,2214 0,2733 0,3124 0,3438

150 000 150000 150 000 150 000 150000 150 000 150000 150 000 150 000 15

3,75 1,665 0,935 0,60 0,415 0,306

0,0225 0,094 0,141 0,146 0,133 0,113 0,0956 0,08

1,5 1,0 0,75 0,6 0,5 0,428 0,375

0,29

0,3902 0,7"9

0,1420

U9

0!412

!_._7~ O,01~2 2,~9 .i

0,0049 2,79

0,002i
1 1 0,00201

3,90- 0,0005

0,30.10,3849 0,80 0,31 0,3796 O,Bl

0,1386 1,30 0,1353 1,31

0,04021 1,B.0 0,01292,3 ..0 10,0048 ~,8010,00211 4.,00 0,0393 1,81 0,0126 2,31 0,0047 2,81 0,002° 1 4,10 0,0384 1,82 IO;OY=-:.2't. 2,32 0,0374 1,830~0121 2,33 0,0365, 1,84 0,01192,34' 0,0047 2,82. ,1,20 0,0046'12,83 0:0020 4,30 0,00452,84 0,0019 1 4,40 0,0044i 2,85

0,000'1 0,0004 0,0003 0,0003 0,0003


-.--

0,3.210,374.2 O,B2' 0,1320 1,32 0,331 0,368.7 0,83 O,128B 1,33 1 0,34 0,2632' 0,84 0,1257 1;34

--

0,35 0,3577 0,85 0,360,3521


---

--

0,86

--

0,1226 1,35 0,1196 1,36

--

---

0,035711,85 0,0348 1,86 1,87

--

--

0,0116 2,35 0,0114 2,36 2,38

--

,,~

0,00432,86

_.

--

--

0,0019 0,0019 0,0019

--

4,500,0002 4,60 0,0002 1 0,00021 0,0002

300

0,234

0,37 0,3465 0,87 0,38 0,3408 0,88 0,40 0,3294,0,90 0,41 0,32380,91 0,42 0,3181 0,92 0,43 0,3124 0,93 0,44 0,3068 0,94 0,45 0,3011 0,95 0,46 0,2955 0,96 0,47 0,2899 0,97 0,48 0,2843 0,98

0,1166 1,37 0,1138

0,0340 0,0332 0,0317 0,0309

1,38
T,41

0,01 12 2~

0,0043 2,87.

4,70

0]9 0,335l 0,89 0]Ti0 1,39 0,03ii.


0,1083 1,40 0,1057 0,1031 1,42

T.B9 iITi07 2,39.0,00-;u T.91


1,90 0,0105 2,40 0,0103 2,41 0,0099 2,43. 0,0(J97 2,44 0,0093 2~46 0,0091 2,47 0,0089 2,48

1;~8 ,0,0109

0,0042 2,88 10,00i8 -4,80-

2,89 0,00l8
0,0017

4.90 -0;0002
0,0001 0,0001 5,20 5,40. 0,0001

Rezolvarea este data in tabelul variat ia efortului O"z. unitare z =3

III.1.3, iar in figura III.l.2. se prezinta

0,004°12,90 0,0040 2;91 0'003j8 2,93 0,0,038 2,94 2,95 2,97. 0,0036 2,96 0,003 0,0035 2,98

O,OOI~ 5,00

0,0302. \92

0,0101 2,42 . 0,01,13912,92 0,0017

111.1.3. Sa se construiasca diagrame1e de distributie ale eforturilor a., in 3 plane orizontale aflate la distantele z = 1 m; z = 2 m ; Ill, fara de nive1ul terenului pe care actioneazjl forta P = 2 000 kN. Rezoloare,

0,1000 1,43 0,0295) 1,93 0,0981 1,4..- 0,0288 1,94 0,0956 1,45 0,0933 1,46 0,0910 1,47 0,0887 1,48 0,0282 0,0275 0,0269
1

0,0017 -5,60 0,0001 (J,OOI7 5,80- 0,0001 0,0016 0,0016 6,00 9,00 0,0001 0,0000 0,0000 0,0000 0,001618,00 0,0016 10,00

1,95 1,96 1,97

0,0095 2,450,0037

iO,49

0Y788 0,99 o.oB6s 'l.49 D;0257 I99

0,02631,98

Calculul se conduce tabelar, determinind valoarea lui 0". la diferite distante r fata de punctul de aplicatie al for tei, Variatia efortului unitar normal 0". in cele trei plane este data in figura lILl.3,
3Geo lehruca si fundalii

0;0087 2~

0,0034 1 2,99

1 o--:00i5;,-- 0:0000

33

.•..... pz 150000 do N

: .. ".

tPC2000!cN

Tabe/ttl III,l,4,c VIIlorllc lui


I'r,

14lNt7fTftlf-Ttff

i ('fff'fffiTt1'i'r-~'

in pfun orlzonlal

s=3

III

,
r em 0.11,6
I'==~


em

z, em'

r/.

1,

p
daN

P/.,

_, =II~

"

J 1m 2m jrr:t.m 0m 51n

daN/em'

0.133

I
I I

! I

."c!.. ~

ora!

"'''''''!!''tII~:::~" .: ;~ ~ t.n Jm~m5m6r;;


2m

I,

I I ~ "" !.06dof,'/cm2
b-J,Om
'

0 100 200 300 400 500 600

300 300 300 300 300 300 300

90000 90 000 90000 90000 90 90000 90000

olio
I

0 0,33 0,66 1,0 1,3:J 1,(,6 2,0

0,4773 0,3687 0,1934 0,0844. 0,0374 0,0175 0,0085

200000 200000 20) 000 200000 200000 200000 200000

2,22 2,22 2,22 2,22 2,22 2,22 2,22

i.o«
0,8:: O,4~'e O,IE8 0,083 0,039 0,019

~~======---cr, inplaliuti

la distanta

Fig., IrI.1.2. ,Yariatia efortului unltar cr. r de punctuj de aplieat'ie al for ~ei concen trate

Fig,

III, 1.3, Vitrlafja eforturilor orlzontale.

.....
Vlllorile
r

:.

,'.

"

ltd cr, ill plun orizolltlll

s=Im

Tabetu; III.7,4,a;

111.1.4. Suprafata orizontala a unui sernispatin este incarcatji cu fortele PI = 500 kN, P2 = 1000 kN, Pa = 1500 kN, P4 = = 2 000 kN situate la distantele r1 = 1 m, rz = 2 ill, ra = 3 m si r4 = 4 m de punctul 0, Sa se calculeze in acest caz variatia efortulni unitar cr. dat de P P2' v Pa, Pol.. pe verticala dusa prin punctul 0, Rezoluare,


em

'I.

em

cme

I I

I,

P
daN

Plz'

Oz =--= /1 ;;-

daN/em-

600

SOD

100 200 300 400

100 100 ]00 100 100 100 100

10000 10000 10000, 10 000 10006 10000, 10 000


I

1 2 3 4 5

In cazul in care pe suprafata care delirniteaza semispatjnl actioneaza mai multe forte concentrate norrnale se poate aplica principiul suprapunerii efectelor,
cr, = In cazul nostru I
i

0,4775 0,0844 0,0085 0,0015 0,0004 0,0001 0,0001

200000 200000 200000 200 000 200000 200000 200000

20 20 20 20 20 20 20

9,55 1,688 0,170 0,0;11) 0,0(18 0,002 0,0()2

avern : . 112

(1,

= - (PI ,In

Tabehll Valori)(\
T

rrt.t.ci.

lui cr, iII pIlln

nrlzonta]

2 m.

em

100 200 300

I I

.'
em'

r/c,

I,

,/

elH

P
daN

PIt'

I
I

cr

'

= I,!:._a

dRN/ClIl: 2,3B8 1,31i7 0,4:!2 0,1:16 0,0~!3 0,0'17 0,01)8 f

400
500 600
-.~

200 200 200 200 200 200 200

40000 40000 40000 40000 40000 40000 40000

0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0

0,4775 0,2733 0,0844 0,0251 0,0085 O,O03.~ 0,0015

200000 2000Do 200000 200000 200000 200000 200000

5
5 5 5 5 5

34

Il3 P 4 • 114), Punctul in care se calculeaza efortul unitar se ami la cota Z, iar 11£ este a functie de raportul r. jz. Vom calcula care este valoarea efortului cr, pe vertical a dusa prin 0, data de fiecare din cele patru forte, dupa care vom face suprapunerea efectelar. Calculele slut prczentate in ta bclele IIIl ,5, a - III 1.5, e iar variatia efortulni cr. se prezinta in figura III. 1,4.
'

+ Pa

+ P2

z1500kN

~ ~2000kN'

0.689 daN/emi!

I !

t
Fig, III.1.4, Variatia efortului nnitar normal cr, in cazul unui semiapatiu actionat de mal multe forte concentrate.

- 35

TabcluI'III.l.S,a

PI

= r,
em

500 kN; r1

=0

1;0 m
l'l_J~

P4 = 2000
In

em

P,

daN

]00 ]00 ]00 100 100 100 100 100 100

r, em
P1[l]

kN; 1', = 4,0 m s ',I. em

Tabelul Iii

III.l.S,rJ
P ..IJ4
daN

daN

lOa

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

I 0,5 0,33 0,25 0,20 0,166 0,143 0,125 0, III

00

I
)

0 0,0844 0,2733 0,3687 0,4]03 0,4329 0,4446 0,4548 0,4593 0,4633

50000 50000 50 000 50000 50000 50000 50000 50000 50 000 50000

0 4220 13665 18435 205]5 21645 22230 22740 22965 23165

400 400 400 400 400 400 400 400 400 400

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

-4 2 1,33 1,0 0,8 0,66 0,572 0,50 0,444

00

0,0004 0,0085 0,0374 0,0844 0,1386 0,1934 0,2353 0,2733 0,3045

P,
daN

200000 200000 200000 200 000 200000 200000 200000 200000 200000 200000

0 80 1700 7480 16880 27720 38680 ,47060 54660 60900


Tabelltl II 1_1_S,e
.-


Tabelul

..
em'

Variatia
P1il1 daN

eiortuluI
p,pu•

".

P1Iu
daN

P';3115 daN

1: P/

1j

l/z'

",

~_1__ ,~
z
~.:....I

PI
I

Ii

ur.t.s.s

em

daN

daN

!L~K/(_'m' 00

P'J, "'" I 000 kN; r2


T.

2,0 m

em

r em

,./z

')

i"

P,

daN

200 200 200 200 200 200 200 200 200' 200

100 200 300 400 SOD 600 700 800 900

P2,iu. daN

00

2 0,66 0,50 0,40 0,33 0,286 0,25 0,222


I

0 0,0085 0,0844 0,1934 0,2733 0,3294 0,3687 0,3927 0,4102 0,4233

100000 JOO000 100000 100000 100 000 roo 000 100 000 100000 100000 100000

0 850 8440 19340 27330 32940 36870 39270 41020 42330

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

0 10000 40000 90000 160000 250000 360000 490000 640000 810 000

4220 13665 18435 20515 21645 22230 22740 22965, 23165

0 850 8440 19340 27330 32940 36870 39270 41020 42330

0 225 3765 1266p 23475 33210 40995 46860 51570 55305

80 1700 7480 16880 27720 38680 47060 54660 60900

0 5375 27570 57915 88200 115515 138775 155930 170215 181 700

0;0001 0,000025 0,000011 0,00000625 0,000004 0,00000278 0,00000204 0,00000156 0,00000123

0,538 0,689 0,643 0,551 0,462 0,385 0,318 0,244 0,224

111.1.5. Sa se determine valoarca eforturilor de compresiune pe. elementele de suprafete orizontale, situate la adincimea de 2 m de Ia suprafaja pe vertiealele care tree prin punctele A, B, C, D si 0 ale unui dreptunghi eu dimensiunile de (2 X 6) m2, suportind 0 incarcare uniform distribuita a carei intensitate este p = 3 daNJcm2 (fig. III.1.5), Rezolvare. in cazul in care incarcar] sint distribuite pe o suprafata, valoarea efortului unitar vertical cr. este :
cr=((3P(x)

Tnbelut

trt.i.s«

Pa = I 500 kN; ra
em

3,0 m

.dA....:=_.
2.
'It

'.

em

,./~

j j

I,.

300 300 300 300 300 300 300 300 300 300

100 200 300 400 500 600 700 800 900

))
P,

Ri

daN

p~JlJ daN

00

3 1,5 1,0 0,75 0,60 0,50 0,428 0,375 0,33

0 0,0015 0,0251 0,0844 0,1565 0,2214 0,2733 0,3124 0,3438 0,3687

150000 ISO 000 ISO000 ISO000 ]50000 150000 150000 150000 150000 150 000

225 3765 12660 23475 33210 40995 46860 51570 55305

Rezolvind integrala se obtine valoarea efortului cr.. Aceasta .integrala" a fost rezolvata perrtru cazul cind suprafaja de transmitere este un dreptunghi §i un cere. . Calculindu-se eforturile in centrul si colturile dreptunghiului, respectiv centrul si conturul eercul';li, indir~area fiind constanta' pe suprafa ta se obtin valorile corespunzatoare ale lui cr. • , u.=ko·p - pentrupunctele situate sub centrul dreptunghlului incarcat; e, = k, . p- pentru punctele situate sub coljurile dreptunghiului;

15

Q5

Fig. III.1.5. Suprafata dreptunghiular

:16

indlrcata

uniform.

37

sint coeficienti ce depind de raportul laturilor dreptunghiului (a/b) si (z/b). Valorile lui ko si k, se dau in tabelele III.l.6. §i IlL 1.7.
ko
)ii

k,

Tabelul III.l.6 Valertle

, ]:ncazul in care ne intereseaza efortul o, si intr-un alt punct dec it coltul dreptunghiului sau c(mtrul sau se poate ealcula acest efortfolosind metoda punctelor de colt. a) Pentru determinarea eforturilor in punctul A se imparte suprafata 'in doua dreptunghiuri eu dimensiunile (2 X 3)m2,. astfel incit pu~etul A sa fie un punet de colt pentru ce1e doua dreptunghiuri.
oc,[

coeIiclelltulul ku peutru determlllarea clo,l"twllor de cO!lIIIleslunesub cClItrul dreptun'Ilhlulul incbeatep = constant ,


3,0

~I

1,0

1,5

2,0

1 0,904 0,716 0,428 0,257 0,157 0,076 0,0250,908 0,734 0,470 0,288 0,188 0,108 0,040

0,25 0,50 1,00

0,898 0,696 0,336 0,194 0,114 0,058 0,008

Raportul.laturilor

dreptunghiului
10,0

,,1

6,0

0,912 0,762 0,500 0,348 0,240 0,147 0,076

0,934 0,789 0,518 0,360 0,268 0,180 0,096

,[

20,0

0;

= alb

00

Probt,
pJanii.

I
I

0,940 0,792 0,522 0,373 0,279 0,188 0,106


he pentm

0,960

0,960 0,820 0,550 0,400 0,310 0,210 0,130


~A

=t
a, h,

.', ="23 - 1,5 ;

----u-ii2,00 3,00 5,00

--

0,820 0,549

=.:.c~

0,397 0,308 0,209 0,129

,2

1;.
kcl

,,'"

cr,...!

=P.

kCl

I
eforturilor
2,8

+p

. kc1 = 2 . P .
cr.
A

= 2 ·3 ,0,1933,
,

1.16 daN/cm'2;

= 1,16 da.Njcm".
T'abelul II 1,1,7

~ll'O,
0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4 2,6 2,8 3,0 3,2 3,4 3,6 3,8 4,0 4,2 4,4 4,6 4,8 0,2500 0,2486 '0,2401 0,2229 0,1999

Voloatea
1,2 1,4, 1.6 1,8

eoeljcientului
2,0

determmarea

nnttnre de eomprestuno dupu metoda punetclnr de colJ

2,2

2,4

-I

2,6

3,0
0,2500 0,2492 0,2442 0,2339 0,2196 0,2034 0,187001712 0:1567 0,1434

3,2

3,4

3,6

3,8

,]

4,0
0,2500

5,0,1
0,2500

6,0,1,,7,0

i'l

S,D

9,0

10,0

0,2500 0,2489 0,2420 0,2275 0,2075' 0,1851 0,1626 .0,1423 0,1241 0,1083 0,094,? 0,0832 0,0734 0,0651 0,0580 0,0519 0,0467 0,0421 0,0382

0,2500 0,2490 0,2429 0,2300 0,2120 0,1911 0,1705 0,1508 0,1329 0,1172 0,1034 0,0917 0,0813 0,0725 0,0649 0,0583 0,0526 0,0477 0,0433 0,0395 0,0362 0,0333 0,0306 0,0283 0,0243 0,0174 0,0130 0,0101 0,0080 0,0065

0,2500 0,2491 0,2434 0,2315 0,2147 0,1955 0,1758 0,1.569 0,1396 0,1241 0,1103' 0,0984 0,0879 0,0788 0,0709 0,0640 0,0580 0,0527 0,0480 0,0439 0,0403 0,0371 0,0343 0,0317 0,0294 0:0274

0,2500 0,2491 0,2437 0,2324 ~ 0,1981 0)793

0,2500 0,2491 0,2439 0,2329 0,2176 0,1999 0,1818 0,1644

0,2500 0,2440 0,2183 0,2012 0,1836 0,1667

0,2500 0,2441 0,2188 0,2020 0,1849 0,1685 0,1530 0,1389 0,1263 0,1149 0,1047 0,0955 0,0875 0,0801 0,0735 0,0677 0,0624 ,0,0577 0,0496 0,0462 0,0430 0,0402 0,0376 0,0276 0,0210 0,01.65 0,0132 0,0109

0,2500 0,2492 0,2442 0,2337 0,2192' 0,2026 0,1858 0,1696 ~0,1545 0,1408 0,1284 0,1172 0,1071 0,0981 0,0900 0,0828 0,0762 0,0704 0,0651

0,2500 0,2492 0,2442 0,2500 0,2500 0,2500 0,2492 0,2443 0,2341 0,2040 0,1878 0,1725

0,24920,2492 0,23300,2335

0,2492

"0,2338~
0,2194 0,2031 0,1865 0,1705 0,1557 0,1432 0,1300 0,1191 0,1092 '0,1003 0,0923 0,0851

0,2492 0,244-3 0,2443 0,2340 0,2199

I 0,2492
0,2443 0,2341 0,2041 0,1880 0,1728 0,1587 0,1460 0,1345 0,1242 0,1150 0,1066 0,0991 0,0923 0,0804 0,0753 0,0706 0,0623 0,0586 0,0553 0,0522

0,2500

I 0,2500
0:2202 0,2045 0,1~87 0,t738 0,1601 0,1478 0,1368 0,1271 Q,U84, 0,1106 0,1036 0,0973 0,0916 0,0864 0,0816 0,0773 0,0733 0,0696 0,0662, 0,0630 0,0573 0,0460 0,0376 0,0311 0,0262 0,0222

0;2500 '0,2500 9,;Z492 0,2443 0,2342

'0,25000,2500 "_ [J,24,92 0,2492 0,2443 0,2443 0,2342: 0,2342 0,2202 0,204;6 0,1888 0,173~ 0,1604 0,1482

Q,249,2 ,9!249,?- 1:0:2:492 O,24t12 0,,2443, '0,2443 0,2443 0).443 0,2341 0,2200 0,2042 0,1882 0,1730 0,1590 0,14631 0,1350 0,1248 0,1156 0,1073 0,0999 0,0931 0,0870 0,0814 0,0763 0,0717 0;0674 0,0634 0,0597 0,05.64 0,0533 0,2342 0,2202 0,2044 0,1885 0,1735 0,1598 0,1474 0,1363 0,1264 0,1l75~ 0,10~ 0,1024 0,0959 0,0900 0,0847 0,0799 0,0753 0,0712 02342,02342 0:2202 ~~ ~:1888 0,1739 _0,1602 0,1480 0,1371 0,1274 0,1188 0,1111 0,1041 0,0980 0,0923 0,0873 0,0826 0,0784 0,0745 0,0709 0,0676 0,0644 0,0589 ~~79 0,0396 0,0332 0,0282 0,0242

0,2340 0,2198

0,l7s2
0,1516 0,1308 0,1l23 0,0969 0,0840 0,0732 0,0642 0,0566 0,0502 0,0447 0,0401

0,2199 ~

0,2202 ~_2_~2 O,~946 ~~~ 0.1888_ 0,1888 0,1739 O,17~9 0,1603 ~160~ 0,1481 ~,148:'

0,20371 0,2309 0,18731°,1876 0,1718 0,1722 0,1574

o;I6i3
0,1445 0,1294

WSz- 0;1500
0.1;334 0,1202 0,1084 0,0979 0,0~87 0,0805 0,0732 0,0668 0,0611 0,0561

0,1365 0,1236 0,1120 0,1016 0,0924 0,0842

0,15800,1584 0,1339 0,1235 0,1142

Q,Ii58
0,1039 0,0934 0,0842 ~ 0,0690 0,0627 0,0571 0.0523 0,0479 0,0441 0.-0407 0,0376 0,0324 0.'0302

0,14431 0,14501 0,1455

0,1316 0,1324'1°,1332 0,1205 0:1218 0,1227 0,1108 0,11221 0,1133


1

0,1372 _2:!_~73 O,137~ 0,1276 0,1277 0,1277 0,1190 0,1113 0,1045 0,0928 0,0877 0,0832 0,0752 0,0716 0,0.684 0,0654 0,0626 0,0599 0,0491 0,0411 0,0348 0,0298 0,0258 0,1191 0,1115 0,1047 0,0930 0,0880 0,0835 0,0756 0,0721 0,0689 0,0659 0,0631 0,0606 0,0421 0,0359 0,0310 0,0270 0,1192 0,1116 0,1048_ 0,0987 0,09331 0,088~ 0,0837 0,0796 0,0758 0,0724 1 0,0692 0,0663 0,0635 0,0610 0,(l428 0,0367 0,0319 0,0280

-0.0769
0,0704 0,0646 0,0594 0,0548 0,0469 0,043.6

0,1020- 0,10351°,104710,10581 0,0942 0,0957 0,09701 0,098~ 0,0860 0,0806 0,0707 O,069f 0,0646 0,0604 0,0563 0,0527 0,0493 0,0463 0,0435 0,0323 0,0251 0,0195 0,0161 0,0887 0,0901 0:0913 0,0793 0,0741 0,0694 0,0610 0,0574 0,0540 0,0509 0,0480 0,0366 0,0286 0,0228 0,0186 0,08231 0,0838 0,07651 0,0780 0,0712 0,0664 0,0620 0,0581 0,0544 0,0510 0,0480 0,0451 0,0340 0,0263 0,0209 0,0169 0,0728 0,0680 0,0596

0;0361'
0,0326

1J,0786
0,0727 0,0674 0,0626 0,0588 0,0543 0,0507 0,0474 0,0444 0,0417 0,0310 0,0238 0,0187 0,0152 0,0125

0,0983 ~~86

'O,085~ 0,0861

0,02960,0348 0,0270 -0,0318 0,0247 0,0291 0,0227 0,0268 0,0247 0,0212

O,05W
0,0474 0,0439 0,0407 ,0,0352 -0,0328 0,0238 -0,0180

'0,-0603
0,0560 0,0521 0,0485 b,0453

0,05070,0535

0,0790 ~794

0,0.636 0,0650 0."0663 0,0560

I 0,0674
1

0]209
0,0193 0,0179 '0,0127 0,0094 0:0073 0,0058 0,0047

-0~0348 oJ)38"1"

~1l,0405
0,0378 0,0358 0,0257 0,0195 0,0153 0,0122 0,0100

0,02290,0262-

0;04240,0397, 0,0293 0,0224 0,0176 0,0142 0,0117

i 0,0526
0,0495

0,0639 0,0606

--i(o--6/1-7,0 --8:0~ ----g:-O10,0


1

(f,Ol5f
0,OlI2 0,0087' 0,0069 0,0056

0,0196- 0,0218 0,0147- -6;0164 -0,0114 0,009) 0,0074 ,0,0127 0,0102 0,0083

0,0466 0,0353 0,0275 0,0219 0,0178

0,037"f -0,0388
0,0296 0,0237 0,0194 0,0306 0,0246 0,0202

0,0493- 0,0504

I 0,0547
0,0431 0,0346 0,0283 0,0235 0,0198

I 0,0576

_0-,--0601 0,0616

0,0500 ~0506

O~

0,0112 4),0092

o:oI29 D,014o '""0,0147 ---o:oTS4 0,0l62

0,0167

38

---------------._-----------------~I
b) In cazul punctului B se considera doua dreptunghiuri cu dimensiuniIe (a X bI)'
1X1J

=-

b. z
l

= - = 6;
1

III.I.6. Sa se construiasca diagramele vde distributie ale efortului unitar vertical a. intr-un pamint supus actiunii unei incarcari uniform distribuite pe suprafata dreptunghiului de (2 X 6)m2 ~i a patratului (I Xl) m2, intensitatea incarcarii exterioare fiind egala cu P = 2,5 daN/cm2•
. Rezoluare. a) dreptunghi eu laturile a = 6 m si b = 2 m.
IXo= -

~1J

=b
=

= - = 2;
1

k.2 = 0,1368;

61J

= 2 . k02 .

= 2 ·0,1368 . 3 = 0,8208 daN/cm2;

6 2

aRB

0,821 daN/cm2. ca

z=o
z
=1

3;

m;
~o=

k<= 0,25;

a•• = 0,25 . 2,5 = 0,6~5 daNJern2;

c) Efortul unitar de compresiune in punctul C se va determina efort unitar de colt pentru dreptunghiul cu laturile a :;;i b. Pentru acest caz avem:
OCo=-=-=3;

_(J_ = 2

0; ko= 1,0; k.= 0,2391; ko= 0,762; k, = 0,2034; ko= 0,5;

a.,= 1,0 ·2,5


a'e
=

2,50 daN/cm2• daN/em:!.; daN/em2;

m; m;

0(1=3 ;
~1=

0,2391·2,50=0,598

1/2=0,5;

a••= 0,762 ·2,50= 1,91 daN/ern2.

~a

z 2 = - = - = 1;
b

kca = 0,2034 ;

z=2
z=3

oc2=3; ~2=2J2=1
0:3

«, = 0,2034 ·2;50 = 0,509


=

a••= 0,5 ·2,5 = 1,25 daN/em2•

a~a =
aEC

3 ' 0,2034 = 0,6102 daN/cm2; = 0,61 daN/cm2,

p . kca

m;

=3 ;

k.= 0,16395; a'e = 0,16395·2,5 a., = 0,348 ·2,5


=

0,410 daN/em2;

~3=3J2= 1,5; ko= 0,348; o:~=3; ~4=4/2=2;


0:5

0,870 daN/crn2.

d) Pentru determinarea efortului in punctul D, se va imparpi suprafara de incarcare in patru parti,l, 2, 3, 4, prin drepte care tree prin punctul D §i sint parale1e cu laturile dreptunghiulni.
IX

z = 4 m;
Z=

k, = 0,1316; az• ko= 0,24;


h, = 0,1064; ko= 0,1935;

= 0,1316·2,5
=

= 0,329 daN/em2;

a,. =
a'e

0,24 ·2,5 = 0,60 daNjcm". 0,1064·2,5


= =

m;

=3 ;

0,266 daN Icm~; 0,484 daN/em2.

=~=3'
0,5

'

~5=5/2=2,5;
0:6

aB, = 0,1935 ·2,5

~1

2 -_-= 0,5

kc! = 0,0603 ;
Z=

4;

6 m;

=3;

k, = 0,086; ko= 0,147;

a•• = 0,086 ·2,5 = 0,215 daN/cm2; ag, = 0,147 . 2,5 = 0,368 daNJern2•

~6=6J2=3;

0(2

=~

1,5 2 1,5

= 1;

kcz = 1,33;

0,13808;

in figura nI.1.6. se prezinta variatia centrul suprafetei ineareate 9i in colt.


.,
____

efortului

0'.

eu adincimea in

~2

=-

~_!?:l--4
_u~~uu

p=2.5c1oN/cm)
__ ~,__2

5 (j{JN/crw'

()(s

4,5 = 1,5
2

3; kC3
=

0,1763;

~a

=-=1,33;
1.5

oc,

4,5 =
0,5

9; 4;
kc4 = 0,0756;

~4 =_2_= 0;5

ZjJ

= kd

ZjJ

=, =
40

+ kt4 ' P = P(kCl + kc2. + kc3 + k = 3(0,0603 + 0,13808 + 0,1763 + 0,0756) = 1,35IdaN/cm
'P .

+ kc2. ' P + kc3

c4)

2;

1,35 daN/cru2.

Fig. III. 1.6. Variatia

efortului

". err

adincime indlrcat.

in

centrul

9i in

coltul

dreptunghiului

41

, h) •In .cazul in 'care suprafata


"

z=O'lll ;
1

0:0"

VI

'este patrata,u'':_
~ \. : ~ J ,-' :" :

c-

1m '

'

'

,1 ;

A" '0,25,;
ko'
"

,oW, .0,25·2,5 ~ '6-.: 'i<


j

=O,62q

daN/cm2;, "

~o
0:1,
~l

Ojl~-

0;

1;

2,5 'Z,SOclaN/cm2.
, ,i

Z=

111;

= 1;
=
,

1(, = 0,1752; cr,


=

1/1
,)

1; ko

= 0,336;
0,084' ;
..

cr., = 0,336 ·2,5


o,

0,1752 . 2,5 = 0,438 daN/cm2;


=

nile de (7,50 X 3,0)m2. Adincimea de fundare este D, = 1,50 m pentru ambe1e constructii, iar incarcarea uniform distribuita. noii fundatii este p = 2,8 daN /cmz (fig. III. 1.8). , '. Se cere sa se determine efortu1 unitar vertical suplimentar care apare in centrul fundatiei.
Rezoluare.

0,84 daNjcm2.

z=2m;

, 0:2
~2

= 1;

k; '.
k~

= '2/1 = 2; = 1 ;k,
-3(1 = 1; " = 4/1 "'-:1.,;

= 0,114;

z=3 m;."

OCa
~3

= 0,0447 , . 3; ko = 0,058;
h, ' 0,027;
=

;<'

= 0,084 . 2,5 = 0,21 daN/cm2; crz, = 0,114 . 2,5 = 0,285 daN/cm2.

Aplicind M este punet GMIC.

metoda punctelor
cr.
M

a"

'AKMH

de colt, efortul cr. in punctul M va fi:


0'< ZHMlD -

cr'
,

ZlJKGM

!T'

ZGII!IC'

de colt pentrn dreptunghiurile:


0:

AKMH,
= 7,5 1,5

HMID,

BKGM.

0,0447 ·2,5 = 0,112 daN/cm2; , ' crz, = 0,058 ·2,5 =0,145 daNjcm2.

= 5.
'kd -1 ,. 1;
kc2 '

Pentru dreptunghiurile AKMH,HMID


-

'.

avem:

~
t-"1~

z=4 m"
,

OC4

«.o -~ 0,027 . 2,5 = 0,0675 daN/cm2;


crz, =

a-

= 0,2044_

_!_ _1,5 -~------:. b1 1,5

~4

4; ko

0,033; 0,0179;

0,033 . 2,5

0,0825 daN/cm2. daN/cm2;

z=5

m;

CI..,,5

.k, -

rr,

,,_

.,0,0179 ·2,5=0,0418
2,5

Pentru dreptunghiurile BKMG: 'CMIC avern ;

0:2

= 1,5 =
1,5 =1;5 = 1,5

= 0,1752_

~li,5/15;k,o

, .0,008; h, _:_, ,0127; 0

()"!,.=0,008·

= 0,02 da.Njcm-.
O'zM=

~2

1;

z=6 m;

Cl..6

= 1;'
'. •

~6

6/1

= 6; ko

°;

v., '. 0,0127·2,5 =.0,0318 da Njcm- ;


cr.~

crZM=

-,-,.0 . 2,50

0 daN/cm2• de incarcare

P . ke! p . kclP , kc2 ~ P . kc2 = P(2kc1 - 2kc2) = 2P(kc1 -kd 2 . 2,8 (0,2044 - 0,1752) - 2 ' 2,80 . 0,0292 = 0,163 daNjcm": crzM = 0,163 daNJcm2

Variatia efortului crz, '~i cr." 'ih cazul 'in care suprafata are forma'lll1uipatrateste redata in figura' III. 1.7. in plan de (3,0 3,0) m2, se amplaseaza

Deci, datorita amplasarii noii constructii apare sub vechea constrnctirla cot a -1,50 m sub talpa fundatiei un efort unitar 5uplimentar de 0,16 daN/cmz.

111.1.7. In vecinatatea unci constructii existcnte avind dimensiunile


X
0

noua constructie avind dimensiu-

111.1.8. Sa se determine varia tia eforturilor unitare cr. pe verticala ce trece prin punctul A al unei funda tii dreptunghiulare avind dimensiuni1e (3,0 X 2,0)m2, fiind incarcata cu 0 for1a distribuita triunghiu1ar (fig_ III, 1.9).

A
-,:

7.5m
.

z
N

0.0318
Z ~/

'". " o
A

EO

o
Fig. lILl.S.Metoda punctelor de-colt. Fig. III. 1.9_ Suprafata indircatii eu 0 forta
unghiular.

Fig. III,L7. Metoda punctelor de coltpentrn o supratat a de indircare p atrutd.

dreptungbfutara
distrfburta ' tri '

42

43

Rezolvare. In eazulin care suprafata terenului este incarcata cu 0 forta distribuita i:riunghiular, tensiunea pe vertica1a coljului A se obtine din relatia
crzA =

..': 1,5; =

z=5

m;

P.

kA'

'!"'='?"=2,5;
b 2

kA, se da in tabelul lII.l.S, in functie de raportullaturilorpe care este dis'tribuitji incarcaron 9i de zlb, Se va studia variatia efortului cr, pentru valori ale lui z = 0, 1, 2 ... 10 m.

Z=

6m;

a-IS' b- J'
_!_ = ~ =
b 2

I~I
alb

COBlicien!.ii do innuc~ta
0,00

0,15 0,3 0,6 I,D 1,5 2,0 3,0

0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250 0,250

II
0,25

k,! Pllnlru

col!nllLQel
0,50

supru[e!c
1,0

drcptulJ,gbiulare
1,5

Tabelttl III.1,8 ill,~:1l'catii trIlllJ,ghiuhu

3,0;

cr6 rA

2 ' 5·0,033 = 0,083 daN/em2.

0,136 0,186 0,206 0,209 0,210 0.2Il 0,211 0,211 0,212 0,212

0,101 0,116 0,160 0,170 0,173 0,175 0,175 0,176

2,0

0,025 0,051 0,085 0,108 0,1I3 0,117 O,II9 0,120 0,121 0,121

.!: = 1,5;
3,0

0,012 0,026 0,050 0,069 0,080 0,087 0,090 0,092 0,093 0,093

5,0

z=7

m;

0,008 0,017 0,031 0,045 0,056 0,064 0,071 0,075 0,076 0,076

0,005· 0,010 0,016 0,024 0,033 0,041 0,047 0,051 0,052 0,052

0,001 0,004 0,007 0,009 0,014 0,019 0,025 0,029 0,032 0,033

s. =!__ b 2
.!!_ = b

3,5;

k~=0,02825;

cr7 ~A

=2,5 ·0,02825=0,071 daN/em3.

1,5; 4,0;
J

z=8

m;

!... =~= b 2

S crZA =

2,5·0,0235 =0,059

daN/em!.

2=9

m;

.!:-15' bb 2

----

6,0

!_ = ~ =

4,5;

k,=0,01875; ~.

0'9 ZA

2,5·0,01875=0,047

daN/em!.

10,0 20,0

~-0,177 0,177

.!: = 1,5; z=lOm;


b

k,{=0,014;

=0

m;

-=-=15'
b 2

0'10

"

~=~=o" b 2
!: === 1,5; z
=1

kA,

0,25;

crO = ZA

P.

'

k = 2 50 . 0,625 daN/cm2
A.}

°
s

25 ~ cal

bG'A

-~=50'
2

ZA

2,5·0,014

0,035 daN/em2.

"

Variatia efortului unitar vertiest~ data in [figura III. 1. 10.


do Nrcm-

rn ;

":'-_!_-OS' b2.!: = 1,5 '


b z '

kA = 0,173;
, ,

crt

'A

= 2,50·0,173 = 0,433 daN/cm2

z=2

m;

b
z=3
m;
b

'2 =
"

1,0;

k~ -,

113'

cr .orA =

2,50·0,113 = 0,283 daN/cm2

111.1.9. Fundatia unui siloz de cereale de forma circulara al carei diametru este de 20 m transmite terenului de fundare a presiune P = 3 daNjcm2. Sa se determine variatia efortului cr, ee apare pe verticala dusa prin eentrul fundatiei, Rezohiare.

..':=15'
z 3
2 b

-=-=15' : = 1,5; -=-=


b

cr SA
"

= 2,50 . 0,08 = 0,200 daN/emli

r =-

D 2

=-

20 2

= 10 m.

0'''= P . I.,
7

z :-:- 4m;

kA=0,056;
2'
'

crSA =

2,50 ·0,056

0,140 daN/cmz

Valoarea eoeficientului I. se scoate din tabe1ulllII.1.9 funetie de valoarea raportului r/z (r - reprezintji raza fundajiei circulare).

44

efortului a'A in cazul unci suprafete dreptunghiulare incarcate eu 0 ~ _...t fort a._ distrfbuita triunghiular,
Fig. UL1.10, Variatia

45

,...
Tabelul III.I.9 Valoatea coeUejentulul
I

~I
.;

-/.
0,00 0,01 0;02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10 0,11 0,12 0,13 0,14 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19 0,20 0~21 0,22 0,23 0,24 0,25 0,26 0,28

I. pentru enleutnl etorlurUor unttare de eompreslnne unlterm rellortJzatii pc 0 supralalo ejreularii

pentru

sarerno,
-- ..

'Zo=

0 m.;
1m

~._-'.10
Zo

rls

r/z 1,00 1,01 1,02 1,03 1,04 1,05 1,06 1,07 1,08 1,09 1,10

0,0000 0,0002 0,0006 0,0014 0,0024 0,0037 0,0073 0,0095 0,0120 0,0148 0,0179 0,0212 0,02480,0287 0,0328 0,0372 0,0418 0,0467 0,0518 0,0571 0,0627 0,0684 0,0744 0,0806 0,0869 0,0935 0,1070 0,1141 0,1213 0,12860,1361 0,1436 0,1513 0,1592 0,1671 0,1751

0,50

0,2846 0,2930 0,3016 0,3102 0,3188 0,3273 0,3443 0,3527

'I.
1,50 1,51 1,52 J,53

°
1 10 2

'00;'

rt
2,00 2,02 2,04 2,06 2,08 2,10 2,15 2,20 2,25 2,30 2,35 2,40 2,45 2,50 2,55 2,60 2,65 2,70 2,75 2,80 2,85 2,90 2,95 3,00 3,10 3,20 . 3,30 3,40 3,50

0,6465 0,6517 0,6569 0,6620 0,6670 0,6720 0,6769 0,6817 0,6864 0,6910 0,6956 0,7001 0,7046 0,7089 0,7132 0,7175 0,7216 0,7257 0,7298 0,7337 0,7376 0,7415 0,7490 0,7526 0,7562 0,7598 0,7632 0,7667 0,7733 0,7798 0,7830 0,786]

o,5T
0,52 0,53 0,54 0,55

-~--c--

0,8293 0,8317 0,8362 0,8385-0,8407 0,8428 0,8450 0,8470 0,8491 0,8511 0,8531 0,8551 0,8570 0,8589 0,8608 0,8626 0,8644 0,8662 0,8340

'I'
8,00 9,00 10,00 12,00 14,00 16,00 18,00 20,00 25,00 30,00 40,00 50,00 100,00

0,9106 0,9127 0,9147 0,9167 0,9187 0,9205 0,9250 0,9291

-l'. 0,9981 0,9987 0,9990 0,9994 0,9996 0,9998

Zr

;~ =~
Zr

=10;

...=r: 1'3
VZ1

J!'~

·0999; '2 997daN/Cln2•


_,
JI "

r'

Zz = 2 m;
23 =

~.

= =

-'-.,=5;

UT
1,55 .1,56 1,57 1,58 1,59 1,60 1,61 1,62 1,63 1,64 1,65 1,66 1,67 1,68 1,69 1,70 1,71 1,73 1,74 1,75' 1,76 1,77 1,78

3 m; ~
Z.

!.5! =3,33;
3 4

I•• =0,9762;

!1z, =

3 . 0,9762 =2,929

daN/cmz.

0,0053 , D:"5'6 0,3358

D,57
0,58 0,60 0,61

-0,9330 0,9366 0,9400 0,9431 0,9460 0,9488 0,9513 0,9537 0,9560 0,9581 . 0,9601 ' 0,9620 0,9637 0,9654 0,9669 0,9684 0,9711 0,9735 0,9756 0,9775 0,9793 0,9808 0,9822 0,9835 _._-0,9847 0.9857 0,9876 0,9881 0,9904 0,9915 0,9925 0,9933: 0,9940, 0,9946 0,9951 0,9956 0,~965 0,9972 0,9977

----

0,9998 0,9999 . 0,9999 1,0000

0,59 0,3611

0,3695 0,3778

T.U
1,14 1,15

_1.0000
1,0000 1,0000

0,62 0,3861 0,63 0,3943 0,64- ((4025 0,650,66 0,67 0,4106 0,4186 0,4266

T,I2 T,l3
1]6
1,17 1,18 1,19 1,20 1,21 1,22 1,23 1,24' 1,25 1,26 1,27 1,28 1,30

I
,
:

Z4

= 4 m; ~ = ~ =2,5;
z~

Iz. =0,9488;
I., =0,9106;

!1., = 3 ·0,9488= !1.,


O'z,

2;8464 daN/cmz.

Z5
.

= 5 m; ~
Z5

=~
5
"

=2,0;
.

. 3 . 6,9106 = 2,7318 daN/cm2•


=

Z6=

in ; ~
Z6

=~=1,66;1
6 = ~= .: ~7-

••=O,8626;

3 . 0,8626=~2,5878 daN/cm2• daN/cm2:

-~--

Z7

,.

. :1',r I:

7 m; !...
'l ','

1,43; I., =0,8118;


I " .

0'", = 3 "O,811,82!~35
O'z,

'Z7'

Zs = 8 m;
29 =

!_

z.

= ~ = 1,25; I., =0,7562;


8

3 . 0,7562 = 2,269 daN/c111Z.

0,68_ 0,4345 0,69 0,4424 0,70 0,71 0,73 0,4502 0,4579 0,4731 0,4806

0,8679 0,8697 0,8714 0,8730 0,8747 0,8763 0,8779 0,8794 0,8810 0,8825 0,8840 0,8855

" 'z.
,

9 111;~= 10m; _!'_


"%ro10

~ = I,ll; I' =0,700;


9"
D

0".

= 3· 0,7001 = 2,10 daN/cm2•


' 1,94 daN/cm2,

-----0,74

0,72 0,4655

0,7453 ,1,72

Z10 "

=!.5!

=1,0 ;1

Z1O,

0,6465; 0'.,,= 3 ·0,6465

----0,75 0,4880 -----.~


0,76 0,4953 0,7f -0,5026 0,78 0,5098 0,5169 0,5239

I.

---

..

Distributia efortului 0'.,in functie de adincime este prezentat.a in figura III. 1.11 .

0'''TO'1O",
0,29 0,30 0,31 0,32 0,33 0,34 0,35 0,36 0,37 0,38 0.39 0,40 0,41 0,42 0,43 0,44 0,46 0,47 0,48 0,49

'0,79
0,80 0,81 0,82

1,29 0;-7700 1,31 0;7766

0,5308 0,5376 0,5444 0,5511 0,5577 0,5642 0,5706 0,5769 0,5832 0,5893 0,59540,6014 0,6073 0,6132 0,6189 0,6242 0,6302 0,6357 0,6411

O]i:f
0;84 0,85
0,86 0,87

T,32
1,33 1,34 1,35 1,36 1,37 1,38 1,39 1,40

II'~!_
1,80 1,82 1;83

1-:79

~o
3,70

--.-

111.1.10. Fllndatia unui rezerI


:

0,8869 - 3,80 0,8883 3,90 0,8897 0,8911 0,8925 0,8938 4,00 4,20 4,40 4,60 4,80 5,00 5,20 5,40 5,60 5,80 6,00 6,5'0 7,00 7,50

--

1,84 0,7891 -1,85 0,79.21 . 1,86' 0,7980 0,8008 0,8036

0,7951

0,1832 0,88 0,1913 . 0,89 0, 199~ 0,2079 0,2163


I

1,87 0,8951 1,88 -0,8964 1,89 , 0,8977 1,90 1,91 1,92 1,93 1,94 1,95 1,96 1,97 1,98 1,99

vor de apa, avind D = 40 m transmite terenului de fundare 0 presiune uniform distribuita a carci intcnsitate p = 3,2 daN/cmz (fig, III.. 12), Se cere sa sc studieze variatia eforturilor ce apar in terenu1 de fundare in urmatoarele sitnat.ii :
a) pentru planele situate la adincimile Zl = -2m; Z2 = -4 III ; Z 3 = - 6 rn, in interiorul si exteriorul suprafetei incarcate : b) pentru valorile lui s = 0;

~--

0,90 0,91 0,92 0,93 0,94 0,96 0,97 0,98 0,99

T,4T
1,42 1,43 1,44

0;8064 0,8091 0,8118 0,814:r

0,8990 0,9002 0,9014 0,9026 0,9038 0,9050 0,9061 0,9073. 0,9084

0,2247 0,2332 0,2502 0,2587 0,2673 0,2759

0,45 0,2417 0,95

1,45 0,8170 1,46 ' . 0,819~ 1,47 221 1,48 1,49

Fig. IlL1.1l.

0,8245

-~-

-_-

z Distributia efortului datia unui siloz.

5;
rrz sub fun-

10 .. , 60
=

dud

r 1 = !!_ ;
2 =

r2

R; ra

1,5 R si

2R.

0,8269

I 0,9095

47

Rezoloare. a) 1:n cazul in care se cere stabilirea tensiunii 0'. la 0 distantii r faU de centrul suprafetei circulare, indircatii en o forti! uniform distribuita se aplicii relatia
0',r

r"" ".J J.L'~rJJJJJ.:~:"". _13_. _~-; ,- , , , . - r--_i_ __

:N~Ull}

Tabelul II /,1.11 VlIrlaJlu efortnlui

az,la
z

Z1

= -2 zlR

In


m

R m

'IR

k,

"" = p'k, daN/em'

=P

, k"

k, se da in tabelul III. 1. 10 functie de rapoarte1e rl R si zj R. Rezultatele se prezintii in tabelele III.1.1l- III,1.13, caIcnIul fiind efectuat pentru z}IZ2' za §i valori ale lui r cuprinse intre o ~ 2R,

Fig. III.l.12,

Suprafata circulara fortli dist.r:ibuitll,

incarcata

cu

0 5 10 15 20 25 30 35 40

20 20 20 20 20 20 20 20 20

0 0,25 0,50 0,75 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00

2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,(1

0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

0,995 0,995 0,989 0,955 0,484 0,0308 0,005 0,00138 0,0005

3,19 3,18 3,16 3,056 1,55 0,099 0,016 0,0044 0,0016

Tabelul III. 1.to

TabelulIII.7,12
VUl'inlia

CoeUclenfH de IlIlluenJii k, pentru

enlcutu] tensfunlfor inciircatii

a. sub

sllprufaJa

c)rciliurii

unlturm .

eforilllili
s

crz, Ia Zz = -4

In

XI
R

0,2

0,0

1,000 0,993

1,000 0,991 0,943 0,852 0,742 0,633

III
0,4 0,6

0,8

1,0

1,2

0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4 2,6 2,8 3,0 3,4 3,8 4,2 4,6 5,0 5,5 6,0
i

0,949 0,864 0,756 0,646 -0,547 0,461 0,390 0,332 0,285 0,246 0,214 0,187 0,165 0,146 0,117 0,096 0,079 _"_ 0,067 0,057 0,048 0,040

1,000 L.:OOO 1,000 0,987 0,970 0,890 0,920 0,860 0,712 0,813 0,699 0,593 -0,502 0,425 0,362 0,3]] 0,268 0,233 0,203 0,179 0,159 0,141 0,1l4 0,093 0,078 0,066 0,056 0,047 0,040 0,733 0,619 0,525 0,447 0,383 0,330 0,285 0,248 0,218 0,192 0,170 0,591 0,504

0,500 0,468 0,435 0,400 0,366


--

0,000 0,077 0,181 0,224 0,237 0,235

III
1,4 1,6

1,8

2,0

r m

R m

'IR

z/R

fl,

at' = p.k,. daN/em'

0,000

0,000 0,005 0,026 0,056 0,083 0,102

0,000 0,002 0,012 0,029 0,048 0,065

0,000 0,001 0,006 0,016 0,029


---'

0,015 0,065 0,113 0,142 0,157

--

0,535

0,452 0,383 0,327 0,280 0,242 0,211 0;185 0,163 0,145 0,116 0,095 0,079 0,067 0,057 0,048 0,040

_-"0,434 0,377 0,329 0,288 0,254 0,224 0,198

0,332

0,300

--

0,226

-_ -_ -_
0,162 0,113 0,078 0,161 0,156 0,140 0,131 0,122 0,113 0,105 0,097 0,084 0,073 0,063 0,055 0,048 0,041 0,036 0,118 0,120 0,114 0,109 0,104 0,098 0,092 0,087 0,076 0,067 0,059 0,052 0,046 0,030 0,034 0,086 0,090 0,092 0,092 0,090 0,087 0,084 0,080 0,077 0,068 0,061 0,054 0,048 0,043 0,038 0,033 O,14B 0,118

0,042

0,053

0,270 0,243 0,218 0,196 0,176

0,212 0,197 0,182 0,167 0,153 0,140 0,129 0,118 0,108 0,091 0,067 0,058 0,050 0,043 0,037

0 5 10 15 20 25 30 35 40

20 20 20 20 20 20 20 20 20

0 0,25 0,50 0,75 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00

4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0

0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2

0,993 0,990 0,9785 0,910 0,468 0,0615 0,010 0,00275 0,001

3,18 3,17 3,13 2,91 1,50 0,20 0;032 0,00B8 0,0032

0,062 0,068 0,072 0,074 0,074


~~-' Varialia elorlului a•• III
%3

Tabelul III,1,13 = -6 .JR


In

0,176 .2:,!59 0,158 0,144 0,141 0,127 0,105 0,087 0,073 0,063 0,054 0,045 0,039 0,130 0,118 0,098 0,070 0,060 0,052 0,044 0,038

0,073

'

R m

TIR

O;IS(
0,135 0,110 0,091 0,076 0,064 0,055 0,046 0,039

0,071


m

kr

O.u

p.k~

0,069 0,067 0,061 0,055 ~0,050

deNlem'

0,OB3 0,078

°
5
10

--0,041 --0,036 --0,031

0,045

15 20 2530 35 40

20 20 20 20 20 20 20 20 20

0 0,25 0,50 0,75 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00

6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0

0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3

0,971 0,9636 0,9343 0,8295 0,4515 0,1068 0,0278 0,0091 0,0035

3,11 3,08 2,99 2,65 1,44 0,34 0,089 0,029 0,Ql

48
4~
Geotehnica ~i lunda ~ii

49

Tabelul III.l.15 Vurlal!a


r

tJlortnIu!

r1zr

R
ill

./R


m

./R

k,

tJzr

= p. k-,

daN/em'

20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

5 10 IS 20 25 30 35 40 50 60

0,25 0,50 0,75 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00 2,50 3,00

0,50 0,4598 0,4175 0,3745 0,332 0,2925 0,2565 0,2243 0,196 0,1515 0,118

1,60 1,47 1,34 1,20 1,06 0,94 0,82 0,72 0,63 0,48 0,38

T'abelul Fig. III.l.I3. Varjatia efortului unei Iundatll


(JOT

III.l.16

cu adincimea in cazul circulare." . .. r


R
ill

VarlUfili tJlortului
T/R

IT..


I
m

./R

kr

0""

= p·k,
;

Variatia efartului o, se da in figura III. l.13. Din figura III.I.I3 se 0 bserva ca valoarea efartului cr.," variazji Ioarte putin intre r = 0 si r . Rj2, jar 111 afara suprafetei incarcate efarturile scad faarte mult apropiindu-so de valoarea zero. b) Rezultatele se prezinta :in tabelele III. 1.14- III.!. 17 pentru valorile lui r = O,SR ~ R; I,SR; 2R 9i z variind de la 0 la 60 m.
T'abeiu! Varialia
r m

III

daN/elll'

III.l.14

efortufut

(Jzr

.-

30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30

20 20 ~20 20 20 20 20 20 20 20 20

1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5

5 10 IS 20 25 30 35 40 50 60

0,25 .0,50 0,75 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00 2,50 3,00

0 0,0189 0,065 0,1055 0,1295 0,138 0,1388 0,1343 0,127 0,1093 0,092

0,06 0,208 0,338 0,414 0,442 0,444 0,43 0,406 0,35 0,294

~
'.

R
III

,/R

z
III

</R

kr

aM

= p-kr

daN/em'

Tubelul III.l.1T Variafla elortului


(Jzr

10
10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

°
5 10 IS 20 25 30 35 40 50 60

0,25 0,50 0,75 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00 2,50 3,00

1,00 0,956 0,832 0,6875 0,559 0,4569 0,375 0,31 0,258 0,186 0,138

3,20 3,06 2,66 2,20 1,79 1,46 1,20 0,99 0,83 0,60 0,44

r
m

R
m

,/R


m

./R

R,

O-;;r

= P'/;;r-

daN/eml

40 40 40 40 40 40 40 40 40 4040

20 20 20. 20' 20 20 20 20 20 2O 20

2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2.0

'50

r--'~;-::::
..,;

5 10 15 20 25 30 35 40 50 60

0,25 0,50 0,75 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00 2,50 3,00

0,00225 0,011 0,02575 0,042 0,0553 0,065 0,071 0,074 0,072 0,067

0,0072: 0,035 0,08 0;13 0,177 0,208 0,227 0,237 0,23 0,21

i000o'i

L.C,i).r-·i,'i.'

, ?'--ir. ~..,.;.
I

.. ,.~L:. ,.",,0 C. r.: .> A B13L\',~' ~-';' "-, :.r.- ~ -I. 1 r- A V

--

i"1

_.___.. _~_.r'L'

___~__r " __~·------

.............

Calculele se prezinta in tabelele III. 1.18-Ill.

1.23.
Tabelul III.l.tS

Vada~ia elortu}ui
.

cr.r

la

,
m

~
m

R.

In'

R.
m

T/Rl

.!R.-

'IR.

Iundatie <IR,

inetarll.

kTl

kr«

°zr

\
1,0 0,943 0,742 0,39 0,214 0,1315 0,0875 0,062 0,0464 0,040

daN/em'

0 0 0 0 0 0 0 0
z :: z
ITzr

0 in cazul unei suprafete circu1are

0 1 2 4 6 8 10 12 14 15

6,5 6,i1 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5

2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

0 0 0 0 0 0 0 0
0 0

0 0,15 0,31 0,62 0,92 1,23 1,54 1,85 2,15 2,31

°
0 0 0

°
0 0

O.

0 0,4 0,8 1,6 2,4 3,2 4,0 4,8 5,6 6,0

1 1,0 0,9948 ,0,9688 0,8532 0,690 0,5341 0,4113 0,3203 0,2558 0,2284

0,15 0,68 1,39 1,43 1,21 0,97 0,77 0,63 0,57

Fig. III.1.14. Variafia efortului unitar

in functie de r !?i s. Variat1a

Tabelul

ttr.t.to

eIortuIui
rlR,
~/Rl

a..

In
tiR.

Variatia efortului

crzr este redata in figura III. 1.14.


r m

111.1.11. Sa se studieze starea de tensiuni ce apare in pamint sub


fundatia inelara a unui turn de televiziune care trans mite terenului de fundare 0 sarcina uniform distribuita p = 3 daN/c,:m2;Dimensiunile fundatiei ine1are sint date in figura III.l.I5.
Rezolvare.

z m

Rl

R, m

Iundatie inelarii
_IR,

1 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19

kr,

».
1,0 0,89 0,659 0,346 0,1975 0,125 0,0845 0,0603 0,0451 0,0395

°zr daN/em'

in cazul fundatiilor inelare care transmit buita, efortul r:5" poate fi stabilit eu relatia :

presiune uniform distri-

1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25 1,25

0 1 2 4 6 8 10 12 14 15

6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5

2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

° 0,15

0,31 0,62 0,92 1,23 1,54 1,85 2,15 2,31

0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

0,4 0,8 1,6 2,4 3,2 4,0 4,8 5,6 6,0

1,0 0,9934 0,9648 0,8416 0,7027 0,5231 0,4041 0,3155 0,2517 0,2251

0 0,31 0,92 1,49 1,52 1,19 0,96 0,77 0,62 0,56

m+~P+~;;;~~~Wl,P~=~3~.OdoN/cm~
z x

unde : krl si kr2 se dau in tabelul III. 1. 10 functie de:

TabelulIII.l.20 Varlalin

krl.=f(_!_,
r-

Rl

_!_} Rl

etortuful cr.r 11\

~i kr2=f(_:_,~);
Rg

Rt

/<

y Fig.

lIL1.15. F4ie Inelara incarcata o forta distrfbulta,

en

este distanta din centrul Inndatiei inelare pina la vertieala pe care se calculeaza tensiunile crz,. tar z eota punctul ui. a) Vom studia variatia efortului unitar vertical G" pentru r = 0 ; 1,25; 2,50; 4,5; 6,5; 9,1 m la cote1e z = 0; 1; 2; 4; 6; 8; 10; 12; 14; 15 m.·

R,

R,
m

.[

-IR,

zlR,

illQdatlc riR.

lo.eIara
kn

'IR,

\
0,4 0,8 1,6 2,4 3,2 4,0 4,8 5,6 6,0

hr.

"or

1
.0,5 0,435 0,366 0,243 0,159 0,108 0,0765 0,056 0,0428 0,038

daNlem'

2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50 2,50

0 1 2 4 6 8 10 12 14 15

6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6.5 6,5

2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

0,38 0,38 0,38 0,38 0,38 0,38 0,38 0,38 0,38 0,38

0 0,15 0,31 0,62 0,92 1,23 1,54 1,85 2,15 2,31

1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

1,0 0,9906 0,9516 0,7487 0,6395 0,4937 0,3819 0,3018 0,2427. 0,2173

1,50 1,67 1,76 1,52 1,44 1,16 0,92 0,74 0,60 0,54

52

53

Tabetul VarIafla
r

III.l.21
r

elortulul 'IR, _IR,

a" III 'IR,

fu~daJte #Ri

Inelarll.

= 9 1m.


.m

4,50 4,50 4,50 4,50 4,50 4,50 4,50 4,50 4,50 4,50

2
4 6 8

° 1

IIIIII
R, R, m m

10
12 14 15

6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5.

2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

2,5
~,5

0,69 0,69 0,69 0,69 0,69 0,69 0,69 0,69 0,69 0,69

0;15 0,31 0,62 0,92 .1,23 1,54 1,85 .2,15 2,31

1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8

·kr~

""
0,012 0,048 0,09 0;087 0,0725 0,0575 0,0455 0,037 0,033

a..

daNlem'

0,4 0,8 1,6 2,4 3,2 4,0 4,8 5,6 6,0

1,000 0,934 0,8567 0,6589 0,5173. 0,407. 0,3254 0,2626 0,2161 0,1957

3,00 2,77 2,43 1,71 1,29 1,00 0,80 0,65 0,54 0,49

. r~n
."p/ , ,qo'"
r
.';J.

.~'~s'1i~F~?~2
5m---j

..~._j/ C 6 5 m-----:-j "'·""p=J.OdaN/cm2.

, 0."
_.. ~.,

.922

ti5--I.'~"~' ~~ffl~ifXJ-;.

0.58
-

1./6

r::

- ---

I.3J

!,l/O]5

1~9
.

I, t-'c~
'- -,-

";7<9

,~

. 15:;

.-

I "9 ~~~ ':'

I.

'52.

~.'

/1.

t; "J

i.Ji. 7,"',

i'(049

oc:

T'abelul III.t.n Varlafla


r m ---.

OlD
0,.39

efortulul 'IR, sIR,

au 1:1 0 fundafle ,/R, 'IR,

Inelarli.

IIIII
R,
m

R,
m

I
2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6 2,6

6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5

1 2 4 6 8 10 12 14 15

".,
0,50 0,476 0,4433 0,3966 0,3456 0,2955 0,2511 0,2125 0,181 0,1667

k"

."

a"

daN/em'

Fig. IIL1.16.
,

6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5

2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2;5 2,5 . 2,5 2,5 2,5

1,0 . 1,0 0,15 1,0 0,31 1,0 0,62 1,0 0,92 1,0 1,23 1,0 1,54 1,0 1,85 ],0 2,15 ],0 2,31

0 0,4 0,8 .1,6 2,4 3,2 4,0 4,8 5,6 6,0

'Variapa efortului '1zr incazul unei , , en a sarcina distribuibd, uniform,

fi~ii inelare

incarcata

° °

° ° ° °

°
0

1,50 1,43 1,33 1,19 1,04 0,89 0,75 0,64 0,54 0,50

)Jistributi~ !ILl.I6.

efo;t~rilor

(J".~

pentru exemplul dat este redata in figura


(J"u

',b) Se va studiavariatia efortului in, patru plane 1,larale1ela cote1e ZI = -2,0 m; %2 = -4,0 m, Z3 .. -6,0 m~;i %4 = -8,0 m. Rezultatele sint prezentate in tabelele III.1.24-!II. 1.27.
Tobelut III.1.U

Tabelul III. 1.23 Vllriatla


r m

VarJntla
r
ill

efortu)ul

(f ar

lao

lundatle

lndlirll,"Zi.

= -2
hr,

ill

elorlulul 'IR, _/R,

'1"

Ia

fUl1dalle inelDrii 'IR,

R,
m

II
E,
m

r
0,15 0,31 0,62 0,92 1,23 1,54 ],85 2,15 ' 2,31

'IR,

9,1 . 9,1 , , 1 9,1 2 9,1,' 4 9,1 ' 6 9,] 8 9,] 10 ]2 9,1 91' ]4 9:1 15

k"

.. /.

k"

"or /daNlem'


m

R,
m

R,
m

«s,

'IR,

II
'IR, 0,4 1,0 ' 1,4 1,56 2,0 2,6 4,16 5,2

•/R.

hr.

a.. daN/em'.

6,5 6,5 6,5 6,5 , 6,5 '6,5 6;5 6,5 6,5 6,5

2;5' .. ],4 2,5 2,5 1,4 2;5, . ' 1,4

25:'

2,5" 2,5 2,5 2,5 2,5

1,4 1,4 ],4 1,4 1,4 , 14 I 1:4

3,64 3,64 3,64 ' 3,64 3,64 ,~,64 3,64 . :,!,64 3,64 3,64

08 1:6 2,4, 3,2 4,0 4,8 5,6 6,0.'

0,4.

0 0,0113 0,0425 O.i159 0,151 0,1619 0,1575 0,146 0,1333 0,i261

° ° ° ° ° ° ° °

° °

0,03 0,13 0,35 0,45 0,49 ' 0,47 0,44 . 0,40,. 0,30' .

1,0 2,5 3,5 3,9 5,0 6,5 10,4 13,0

2,0 2,0 2,0 2,0 2,0 2,0. 2,0 2,0 2,0

6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5

2,5 2,5 2,5 2,5 2,5. 2,5 2,5 2,5 2,5

0,15 0,38 0,54 0,6 0,77 1,0 1,6 2,0

0,31 0,31 0,31 0,31 0,31 0,31 0,31 0,31 0,31

0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8

0,9688 0,9656 0,9516 0,9217 0,9095 0,8097 0,4499 0,0166 0,0038

0,756 0,699 0,366 0,142 0,0948 0,029


-

0,64 0,80 1,76 2,34 2,44 2,34 1,35 0,05 0,01

54
55

Tabeiu! III.1.25

VllrJaJia efortului
r

cr" In 0 IUIldaJ;ie tnela:ra, II = -4


zlR,

p~ 3,00 daN/em 1

~
m

R.
ttl

H,
m

'IR,

'IR.

~/H,

l<r.

1< ..

<1"

daN/clII'

0 1,0 2,5 3,5 3,9 5,0 6,5 10,4 13,0

4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0

6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5

2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

0 0,15 0,38 0,54 0,60 0,77 1,0 1,6 2,0

0,62 0,62 0,62 0,62 0,62 0,62 0,62 0,62 0,62

0 0,4 1,0 1,4 1,56 2,0 2,6 4,16 5,2

1,6 ],6 1,6 ],6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6

0,8532 0,8441 0,8055 0,7456 0;7216 0,6032 0,3694 0,0587 0,0]73

0,39 0.362 0,243 0,156 0,1272 0,068

],11

1,39 1,45 1,69 1,77 1,78 1,61

001

uo

0,18 0,05 all

Tabelul Vllcinlia elortului


r m
rIzr

III.1.26

IJO

Ia 0 fundHJle -IR, rlR,

fne)acii, z/R,

IS

=
k"

-6

z
m

R,
m

R,
m

-IR.

kr,

1,0 2,5 3,5 3,9 5,0 ]0,4 13,0


6,5

6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0 6,0

6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5

2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 . 2,5 2,5 2,5

0,15 0,38 0,54 0,60 0,77 1,0 1,60 2,0

"or
daN/em'

016

z~~-8.0m z Fig. III. 1.17. Varia tia efortului .Gzr la diferite plane in adincime, o Iundatie melara inellreatli. cu 0 sarcina p = 3 daN/em'. pentru

0,92 0,92 0,92 0,92 0,92 0,92 0,92 0,92 0,92

0 0,4 1,0 1,4 1,56 2,0 2,6 4,16 5,2

2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4

0,69 0,68 0,6395 0,5844 0,5626' 0,4771 0,3456 0,0944 0,0368

0,214 0,203 0,159 0,122 0,1076 . 0,073

1,428 1,431 1,44 ],39 1,37 '.1,21 1,04 0,28 0,11

111.1.12. Cunoscind stratificatia §i caracteristicile pamintulni nisipos pe care urrneazji a se realiza fundatia unei constructii, se cere Sa se determ~ne variatia efortului unitar vertical datorita greutatii proprii a pamintului (incarcare geologica). Nivelul apei subterane este la -8,0 m (fig. III. J .18). Rezolvare. Efortul care apare in pamint datorita greutatii proprii a stratelor de pamint este denumit presiune geologica ;-i variaza proportional cu grosimea stratelor.
(izg =

Tabelul Vacia!io r
In

III.t.27

cfoctului

rIzr

10

fUIlda!ie Inelara, rlR, 'IR,

I4

= -8
k.,


III

H,
ttl

R. m

.,R,
m

z/R,

kr,

ITu

Y.

z,
:>000 h,,2Om

daN/em'

1,0 2,5 3,5 3,9 5,0 6,5 10,4 13,0

8,0 8,0 8,0 8,0 8,0


8,0

8,0 8,0 8,0

6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6,5 6~5 6,5 6,5

2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

0,15 0,38 0,54 0,60 0,77 1,0 1,6 2,0

1,23 1,23 1,23 1,23 1.23 1,23 1,23 1,23 1,23

0,4 1,0 ],4 1,56 2,0 ;2,6 4,16 5,2

°I

3,2 3,2 3,2 ·3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2

0,5384 0,5254 0,4937 0,4533 0,4374 0,3799 0,2955 0,1138 0,0544

0,1315 0,1275 0,108 0,0905 0,0833 0,064

1,22 1,19 1,16 1,09 1,06 0,95 0,89 0,34 0,16

Acest efort se adauga la cforturile unitare provenite din i'ncarcarea construetiei,


Cizgl

= Yl . hI = 17,8 . 2,0 = 35,6 kN/m2 =


=

0,356 daN/cm2; YI . hI Y2h2 = 17,8 . 2,0 17,2 '3,5 = 35,6 60,2 = z = 0,958 daN/cm2; 95,8 kN/m

°z=J2%

J;= 17.2kN/m

Cizg2

+
=

'Is =27.2 hN;m3


J
°3 =35%

D~ 16.7 kN/mJ
J

t;.,27.2kN/m

Varia tia efortului 1>.. se prezinta in figura III.l.17. Din diagramele trasate pentru 1>.,. se observa di acesta are mai uniforrna cu cit se calculeaza la 0 adincime mai mare. 56

Cizg3

= Yl . hI

variatie

= =35,6 +60,2 41,75 = 137,5 kN/m2 = = 1,38 daN/cm2•

+ Y2 . h2 + Ya . h3 = 17,8 ·2,0 + 17,2·3,5 + 16,7 .2,5 =


+

--~

° ~lO%

z
Fig. III.l.IS.
lui din Caracteristicile' terenuexemplul III. 1. is,

57

De la cota -8,0 m in jos, diagrarna de variatiea presiunii geologice sufera o schimbaro de panta (fig.. IIL1.19). TensiuneatotaHi la adincirnea z = = -11 111, este data de expresia: '
O'.g~ lsot

Facind notatiile :
If
=~
rr

= Yl . hI = y,(I-n)

+ Y2 . hz+ Ya' . n:i+ Y$<i' + n: Iw; ,


-

(sin

~2

cos

~2 -

sin

~ICOS

~l

+ ~o), + ~o).

. h4; , Iv=

2_ (sin ~l cos [31 1<

sin [32 cos ~2


~l) ;

,,. = 10 kN(m3
,sal
0',g4

greutatca specifica a apei :

= 27,2(1 - 0,4)
=
=

17,8 . '2;0 35,6

+ 0,4

. '10 = 27,2 ·0,6


!

17,2 . 3,5

+ 60,2 + 41,75
- _. ;~ .
,

+ 16,7 ·2,5'+ 20,32 '3,0 + 60,96 = 198,51 kN/m2;


I

+4

20,32 kNjm3; "

IT

!_ (sin" ~2
1< "

sin2

expresiile eforturilorunitare

devin :
0', =

P.

If;

cr'~4 = 1,99 daN/cm2.

cr. =
'['=

P .Iv;
P . IT'
rapoartele
xjb

III.I.13. Sa se construiasdi curbele izobare corespunziitoare efortu1ui pentru 0 incarcare uniform distribnita pe Hitimea b = 4 m a carei intensitate este p = 3 daNjcm" (fig. III. 1.20).
cr.

Valorilc coeficientilor If;


)'i zjh.

Iv, IT se calculeaza pentru

Rezolvare.

in cadrul problemei plane in cazul unei sarcini uniform distribuite cind p(v) = p, eforturile unitare ce apar in vmasivul de pamint intr-un punet M au urmatoarele expresii ':
0',' '

In caznl nostru vom Iua valorile pentru I, din tabelul III.l.2B. Ca1cuIul 11vom face tabelar (tab. III.1.29) dind pentru xvalorile: Xo = 0 ill; Xl = 1 rn ; x2'= 2 m; xs, '----3m; X, = 6 m; X5 = 8 m si lui z valorile 0; 1; 2 ... 10 m.
Cu ajutorul valorilor din tabelul III.1.29 s-au construit izobare1e din figura III. 1.21.
Tabelul III.l.28 Valo.rUe llodJcientuluj 11

t
1< IT

(sin
'

~2

~os ~2 cos
~l

-c-:-

sin sin

~l

co~ ~l cos
~2

+ ~fl); + ~o) ;

'(j~

=t
;~"

(sin

~l

~2

't'
,

=1'. (sin2~2 ~ 5in2 ~1)'


.. 1t'. .

~I
,0,00 0,25 0,50
p=JdaN/cm~

0'

[ 0,25 [ 0:50 [ r.oo 1,00 0,90 0,74


~-

i,50[2,00

I
,Jb~~~~~,~~_~,~~~
2,5b
]b

1,00 D,96 0,82 0,67 0,55 0,46 0,40

0,50 0;50 0,48

0,00 0,02 0,08

~-

0,00

0,00,

--

0,00

0,00

0,02 0,04
, ,

0,00

0,75 1,00 1,25

0,61

-0,44 0,34 0,31

0,51

--

0,45

0,41

--

0,15

0,19

0,371

0,20 0,21

--

0,07 0,10

0,03 ~ 0,04

--

0,02

J,-,----t-----t,------/'!<:+--f"-\

J,5b

H(x,zj

,1,50 .. 1,75 2,00 3,00

0,38 -- -0,35 0,31 0,21

---

0,33

0,30

-- -0,21 0,13 0,13

0,11

-~-

0,06

, ~D

0,07 0,08

:r Fig. III. 1.19. Variapa efortu1ui vertical din greutatea proprie, Fig. III. L20_ Incarcar~a uniform distrlbuita fi~ie de lapme b. pe
0

.4,00 5,00 6,00

---1--0,11 0,10 0,10 0,10 0,10

--

0,16

0,13

0,17 -- -- -_ -- -0,16' 0,15 0,14 0,12 0,10 -- -- --- -- -0,13 0,12 0,12 0,11 0,09 0,135 0,10

--

0,28

0,21

0,20

~-

0,20

--

0,10

Fig. III.1.21. Izobarele pentru efcrtul uni, tar 0',.

58 59

Tabeiu! III.1.29

Valori

pentru

COllst

I"uirea eurbejur

Izobare

• (m))

b=4ml ".=Om 1",=+,=+·.=41


4 4

....=61... =sl ...,bj ...


4 6 6 8

"b

a
2 4 6 8 10 12 -

a a

.:./b ~

"lib
1,00

.:,/b
1,50 1,50

:<./b 2,00

./b

If. 1,00

If1 1,00 • .

If. 0,50

If. 0,00 0,08 0,19 0,21 0.20 0,185

-_ --a
-- -4 4

-----1 1 2 2

121

-4
4 4 4 4 4 -

-- --

--

14
16

18

-- -- 4 1 -- -- ° 4 °1 -- -_ 4 °1 -- -- 4 a 1 -- -- 4
-4

1 _ -2 1 2 2 2

6 _ -8 6 8

_. -

°
a a

---------0,25 0,50

0,251 0,50 11,00

a
0,50

If. 0.00 0,02 0,07 0,11 0,13 0,1325 0,135 0,1275 0.12 0,lI5 0,11 0,105 0,10

If.

a•• =#f.1 3,000 2,460 1,650 1,200 0,930 0.780 0,630 0,555 0.480 0,435 0,390 0,360 0.330

a',=#f 3.000 2,220 1,530 1,140 0,930 0,780 0,630 0,555 0,480 0,435 0,390 0,345 0,300

°z, =#/.1
3,000 1,44 1,23 0,99 0,84 0,72 0,60 0,525 0,450 0,405 0,360 0,330 0,300

ar =pIf 0,000 0,240 0,570 0,630 0,600 0,555 0,510 0,465 0,420 0,390 0,360 0,330 0,300

-. . I

a~, =Pff.1 a., =/>1" 0,000 0,060 0,210 0,330 0,390 0,398 0.405 0,383 0,360 0,345 0,330 0,315 0,300 0,00 0,00 0,09 0.18 0,24 0,27 0,30 0,30 0.30 0,285 0,270 0,285 0,300

0,00 0,00

-0,25

_ -a
8 8 8

-0,25

6 6 6

a a
0

-2

8 8 8 8 8

20 22 24

--

---'

6 6

a a a

-- -4 0 -- -4 I°

1 1 1

2 2 2

-4
4

-6
6

-6

°
a

-- -- -- -- -- -- _ - - _ 2,00 0,31 0,31 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 -- -- -- -- -- -- -- -0,26 2,50 0,26 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 -- -- -- -- -- -- -- -_ 0,21 3,00 0,21 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 -- -- -- --- -- -- -- -3,50 0,185 0,185 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 --- -- -- -- -- -0,16 4,00 0,16 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 '-- --- -- -- -- -- -4,50 0,145 0,145 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 -- -- -- -- -- --0,13 5,00 0,13 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 -- -- -- -- -- -- -- -0,115 5,50 0,12 0,25 0,50 1,00 1,50 2,00 --- -- -- -- -- --. 0,10 6,00 0,11 0,25 0,50 1,00 j 1,50 2,00
0,50 1,00 1,50 0,40 0,38

-- -0,50 1,00 -- --

--

--

2,00

-1,00

-0,55

0,82

--

2,00 '-1,50 2,00

1,50

--.

--

-_
0,51

--

0,74

-~0,41 0,33 0,28 0,24 0,20

0,48

-~0,03 0,06 0,08 0,09 0,10 0,10

-_ -_ -_

--0,175

-_
0,17 0,155 0,14

--0,15 0,135 0,12 0,11

---

'-0,13 0,12

0,10 0,095 0,09

---

il

0,11 0,10

--0,095 0,10

0,10

III.2, STAREA DE DEFORMA'fII

iN pAMINT

dar

2(1

+ v}
W

deci

v) 2· .... E
P(!

L'

R3

+ 2(1 R -

vJ

sau

functie

de

r:;;i

111.2.1. 0 fundatie izolata rigida este incarcata la nivelul terenului cu 0 indircare P = 2 500 kN. Sa se calculeze tasarea pamintului la cota z = 0 m cu ajutorul formulelor pentru ealculul deformatiilor folosind semispatiul elastic (teoria Boussinesq). Terenul este alcatuit dintr-un strat omogen deargila prafoasa, plastic consistent a (Ia = 0,60) eu urmatoarele caraeteristici geotehnice : modulul de deformatie liniara E = 190 daN/cm2; indice1e porilor' e = 0,65; coeficientul de deforrnatie laterala (poisson) v = 0,35. Sa se traseze diagrama variatiei tasarilor in functie de R (dist<lIlja de la punctul in care se aplica sarcina P si punctul in care se calculeaza tasarea). Rezolvare. Se stie din teoria elasticitatii di valoarea componentei verticale a deplasarii unui punct, cind in origine actioneaza 0 forfa concentrata P, este :
W= F [..::.

unghiul tIt (fig. III.2.1):


=
I v 2· ....

, sin Hcos2

4 + 2(1 -

v)].

Dad. se noteaza A.
= (1

+ v) [(

; t+2(l

_ v)] ~

(1 + v) sin tIt [cos:!4 +2(1 - v)]


p

atunci tasarea punctului -M(x, y, z) va fi:


W='S=--'

A.
rr E

F r

Tasarea punctelor de pe suprafata semispatiului se obtine din relatia precedenta pentru z = O.


So

4· .... G

RS

+ 2(1 -

\OJ] ,

Wu =--'1r •

1-

".

z
Fig. III.2.1. Porta. concentrata
semispatiu.

pe

60

61

in care: P este valoarea fortei concentrate aplicata pe suprafata semispatiului ; E modulul de deforrnatie liniarii a terenului; 'J coeficientul lui Poisson; r distanta dintre purictul In care se' aplica Iorja P si punctul de pe suprafata sernispatiului in care se produce tasarea Woo Folosind datele problemei vom avea: 2 500 kN = 250 000 daN; E, = 190 daN/cm2; v = 0,35;
=

III.2.2. Sa se rezolve aceeasi problema ca la exemplul IIl.2; 1 in conditiilo in care terennl 'prezint& urmatoarele caracteristicigeotehnice: --nisip' fin; indiceleporilor e = 0,55 ; - modululde 'de£ormatie Iiniara E2 = 380 daN/cm2; - coeficientul lui Poisson v = 0,30. Rezolvare. wo=
P(Iv") r 250.000(1 0,3"Y'
rr . E2

3,14 . 380

-=190.-.
7'

.. 1
l'

Wo=

P(l
IT'

v')

E,

. ---'. =
r

250 000(1 -

0,35") ; 1

."3,14 . 190

. - .:_ 368

.~ .
t'

Rezulta.tele se Prezinta in tabclul III. 2_2-.


)'1.

Rezolvarea este data in tabelul III.2.1, iar diagrama tasarii in figura TII.2.2.
Tabelu/ CaJeuluJ tusl\rU em III.2.1

VurinJJa tasli.rU
r em 150

TabetuI11I:2.2

.J

2nD f

250

300

350

400

I. I
(50

500

50

1100

150

200

250

r
300

. i :..1

350

0,02 0,01 0,00656


~-I-~--I~

0,0_05 0,004

0,00$340,00285
I---~/_--

0,0025 0,00222 0,002


~

400

450

1 0,02 0,01 0,0065)

500

1--------1--

P(l-~')
IT.Ea .

cm-1

0,005 0,004 0,00334 0,00285 0,0025 0,00222 0,002

190 190190

190

190

190

cm"

190

190

190

190

~P(l-v")
1t"

--368

~368

~368

--368 368

-368

--368

-368

-------/-Wo =

-- ---1--

__ ~

~
0,54 0,48

P(I~II") ,.,; .ti, cm

1
i

·E, em"

368

368

1'.

3,8

1,9 --

1,27

0,95

.0:76

0,63

0,42

0:38

-wo= ~-P(l1t"·E1
VO)

~3,68

--2,46

I 7,36

-- -- --1,84 1,47 1,23

--1,05

-0,92

--0,82

-0,74
1

I'

em

In figura III.2.3 se prezinta variatia ta~arii in cazul cind pamiritn] este rnai putin compresibiI. . . Din diagrama tasarilor construit a pentru _. ele doua cazuri se - Conc stata ca terenurile mai putinco'mpresibile (E2> E1) au tasari mai mid fata de cele mai compresibile. Nu s-a calculat tasarea penhu cazul cind R = 0, deoareco in acest caz se observa c;i3. Wo ---+ co si aceasta situatie nu se intilne;;te in practios ,
P=c2500kN

I;

i[~!""Iun'
',6

EdBD daN/em 12 3

rlm}

(J1:,
. 'I ~

Wo{cm)

jWolCfflJ
Fig. III.2.3. Variatia tasiirii in cazul putin compresibil. unui pllmint mai

Fig. III.2.2.

Diagrama in cazul

taslirii la suprafata semispatiului, unei forte concentrate.

'62

111.2.3. Un stilp transmite prin intermediul unei Iundatii izolate elastice terenului de Iundare 0 incarcare P = 2000 kN. ' .Co~sideriud di. terenul este omogen, fiind alcatuit dintr-un nisip prafos, iar lll~ar~area. este concentrata, sa se studieze variatia tasarii 111 adincirne la diferite distanje de punctul de aplicatie al fortei P. . Terenul de fundare este caracterizat prin: indicele porilor e = 0,55; - mcdulul de deforrnatie liniara E = 28) da Njcru": - coefideutul de deformare laterala .,.= 0,30. Rezoloare. .Pen~ru calc?-lul tasarii vom considera 'ca terenul se comport a ca un semispajiu elastic. In acest caz tasarea intr-un punet Af(x, y, z) se va calcula cu formula
A, S=-~p

fort~ co_nce~trata care aetioneaza la suprafaja semlspatlulUl; E modulul de deformatie liniara : r distanja la care calculam tasarea, Iuata fata de punctul de aplicatie al fortei. Tasarea punctelor de pe suprafaja semisaptiului se va calcula cu formula
1r<'£
v~

P r

pentru z valorile 1; 2; 3 ... 10 m. Calculele sint iedate in tabelele III.2.4-III.2.7.


VarlaJia
J

= 1,;, m si

~e va studia variatia tasarii la distantele r1 = 0,5 m, rz = 1,0 m, r3 = ro! = 2,0 m fata de punctul de aplicatie al fortei P, Iuindu-se

Tabelul tasarli Ia
1'1

IIl.2.11

in care: Ar reprezinta un coeficient de influenta eare este dat in tabe1ul III.2.3 si se calculeaza jn functie de raportul r/z si eoeficientul v:
Tabelul ValoHFc8 co~fiBlentllJ A,

= 0,50

,
em

,"
I
0,5 0,25 0,17 0,125 0,10 0,08 0,07 0,06 0,055 0,05

];

III.2.J
011 II

em

I
0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30

daN/em'

daN

I
1,279 0,7382 0,516 0,3839 0,3092 0,2478 0,2170 0,1863 0,1709 0.1556

-1·r<·E·,
2,27 2,27 2,27 2,27 2,27 2,27 2,27 2,27 2,27 2,27

s em

pentru

entculuj

tasilrilor unut punet In: semispatilll (ortii eoneentrata


Coeticientul v

lnciircat

r/z 0,05 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00 7,00

0.20

0,25

0.27

0,30

0,35

0.40

I
I

0.42

0,155.6 0,3093 0,4589 0,6028 0,7396 0,8681 0,9874 J,0973 1,1974 1,2880 1,4417 1,5628 1,6563 1,7278 1,7819 1,8649 1,9050 1,9232 1,9320 1,9364 1,9355 1,9308 1,9280 1,9248 1,9223

0,1560 0,3097 0,4595 0,6034 0,7401 0,8683 0,9873 1,0966 1,1960 1,2857 1,4375 1,5563 1,6573 1,7161 1,7677 1,8450 1,8804 1,8948 1,9007 .1,9011 1,8975 1,8900 1,8857 1,8813 1,8780

0,1558 0,3096 0,4593 0,6031 0,7396 0,8676 0,9863 1,0952 1,1943 1,2836 1,4344 1,5521 1,6419 1,7096 1,7601 1,8348 1,8682 1,8811 1,8856 1,8843 1,8797 1,8710 1,8661 1,8611 1,8575

0,1556 0,3092 0,4586 0,6021 0,7382 0,8657 0,9838 1.0921 1,1905 1.2790 1.4281 1,5440 1,6320 1,6978 1,7465 1,8173 1,8474 1.8578 1,8604 1.8564 1,8501 1,8395 1,8337 1,8278

0,1549 0,3076 0,4562 0.5988 0,7338 0.8602 S 0,9771 1,0840 1,1809 1,2678 1,4136 1,5260 1,6104 1,6728 1,7182 1,7817 1,8061 1,8120 1,8112 1.8024 1,7932 1,7793 1,7718 1,7644 1,7596

0,1536 0,3051 0,4523 0,5935

0,1530 0,3038 0,4504 0,5908 0,7236 0,8477 0,9621 1,0664 1,1608 1,2447 .. 1,3846 1,4911 1,5697 1,6266 1,6668 1,7189 1,73441,7334 1,7273 1,7113 1,6975 1,6787 1,6688 1,6591 1,6530

100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

50 50 50 50 50 50 50 50 50 50

280 280 280 280 280 280 280 280 280 280

200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000

2,91 1,68 1,17 0,87 0,70 0,56 0,49 0,42 0,39 0,35

, 0,7270
0,8518 0,9670 1,0722 1,1672 1.2~22 1,3940 1,5022 1,5826 1,6411 1,6829 1,7384 1,7565 1,7561 1,7531 1,7392 1,7268 1,7094 1,7002 1,6912 1.6842

Pentru z

tasarea

vom calcula ell formula


So =--

11t.E

".

p '-;

So =----

1-

O,3z

3,14 . 280

200000 50

4,14 cm.
TabsluZ III.2.5

Variatia

tasarit

[a r~ = 1,0 m

em 100 200 300 400 500 600 700 800 1000

,
em 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

I
!

,/-

10,00

900

1,8238

1 0,5 0,33 0,25 0,20 0,17 0,14 0,125 0,11 0,10

0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30

E daN/em'

p daN

A,

2-r<~E"

em 1,99 1,45 1,06 0,84 0,68 0,59 0,49 0,44 0,39 0,35

280 280 280 280 280 280 280 280 280 280

200000 200000 200000 200000 200000 200000 200 000 200000 200 000 200000

1,7465 1,279 0,9366 0,7382 0,6021 0,5160 0,4287 0,3893 0,3391 0,3092

1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13 1,13

64

5-

Geotehnicii

~!

funda~ii

65

Pentru

z = 0 tasarea va £i egala eu
s0-

I - 0,3 3,14, 280

200000 = 100

2,07 em.
Tabeiul IlI.2.ti

Vartafia tasiUii Ia

1'3

= 1,5 m
p daN p
S

~
em

r
em

,/z

E daN/em'

100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

150 150 150 150 ISO 150 150 150 150 150

1,5 0,75 0,50 0,375 0,30 0,25 0,21 0,19 0,17 0,15

0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3

A,

2·1t·E"

em

0,6Zcm 0,5Jem

O.68ctn ' G.S9cm G..gem 'G.{,{,cm .'o.J9cm 035cm

Sm 6m 7m
8m 'O.70cm Q56em 0'{,9cm O,t.2cm o.J9cm 'OJ5cm Q66em

280 280 280 280 280 280 280 280 280 280

200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000

1,8474 1,588 1,279 1,0379 0,8657 0,7382 0,6293 0,5734 0,516 0,4586

0,7579 0,7579 0,7579 0,7579 0,7579 0,7579 0,7579 0,7579 0,7579 0,7579

1,40 . 1,20 0,97 0,79 0,66 0,56 0,48 0,43 0,39 0,35

'0,'56u"
' o'l.8cm 0,{'3cm OJ9w. O,J5cm

O~8cm

'0. 42cm
QJ7cm o.Jkm

9m
10m

Fig. III.2.4. Diagrame de variape ale marlmi! tasarilor 1a diferite adineimi, 'in cazul unui semispauu J incarcat cu 0 fortS. concentrata,

"

Pentru

= 0 tasarea
~o -

va fi egala cu :
1 - O,sa 3,14 . 280 200 000 150

1,38 em.
Tabeiut 111.2.7

mativ aceeasi variatie ca ~i eforturile 0'.1n cazul s~mispati;llui elas~ic incaArcat .eu 0 fo:g:a concentrata, adica tasareajsuplimentara nu mal este in suprafata, ci la 0 cota anumita z, fortele situate punctul plastic

VariaJia tasil.l'ii Ia r, = 2,0 m

lII.2.4. Suprafata orizontala


em


em

,I.
2,00 1,00 0,67 0,50 0,40 0,33 0,29 0,25 0,22 0,20

E daN/em'

P daN

A,

p 2

·,,·E·,

100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

200 200 200 200 200 200 200 200 200 200

s em

0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3

280 280 280 280 280 280 280 280 280 280

200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000

1,8604 1,7465 1,5092 1,2790 1,0921 0,9366 0,8402 0,7382 0,6565 0,6021

Pentru z =

0,5684 0,5684 0,5684 0,5684 0,5684 0,5634 0,5684 0,5684 0,5684 0,5684

1,06 0,99 0,86 0,73 0,62 0,53 0,48 0,42 0,37 0,34

a unui semispatiu este ineareata cu P1 = 50Q kN, P2 = 1000 kN, Pa = 1500 kN, P4 = 2000 kN. la distantele rl = 1 m, r2 = 2 m, ra = 3 ill si r.. = 4 m fat~ de O. Terenul este alcatuit dintr-un strat omogen. d~ .praf arg:los, virtos (Ie = 0,82)l~i prezinta urmatoarele caracteristici geotehnice : modulul de'[deformajie liniara E = 210 daN/cm2; indicele porilor e = 0,75 ; eoeficientul lui Poisson y= 0,35. de fortele Plo Pz, P3,

Se cere sa se ealeuleze variatia tasarii data P4 pe verticala ce trecejprin punctul O. Rezoluare, centrate

in cazul in care semispatiul

este incarcat cu mai multe forte con(fig. III.2.5) relatiile stabilite pentru semispatinl incarcat :cu 0

tasarea va fi egala cu :
s ----u. -

1 - 0,32 3,14. 280

200 000 200

1,03 em.
Fig. 1II.2.5. Tasarea semispatiului Incarcat cu mai multe forte concentrate.

variatia tasarii semispatiului incarcat cu 0 concentrata P = 2000 kN, la distanjele r1, r2, ra, r§. fata de punctul de aplicatie aJlui P. forta Din studierea diagramei de tasari din figura III.2.4 se poate observa ca de la 0 anumita valoare a distarrtei r fat1i de punctull de aplicatie al fortei P (in eazul nostru pentru valori ale lui r» 1,5:ill),~ tasarile au aproxi66

In figura III.2.4 sf: prezinta

67

forta concentratii pot fi extinse, prin suprapunere


SA{

=
2.

1
It·

i:
I

de efecte obtinindu-se:
0

AT(P, r(.

tasarile in puncte1e situate pe oarecare; v'l d . tasan e e pe suprafata

verticaHi
Vnrialln tasilrU 10 r. = 3,0
z em
ill

Tabelul III.2.10

Su = --- E It •

I-v'

~ P, L.J . 1 . - r,

.~

de contact.

T.
em

plul Semnificatia termenilor din formule1e de mai sus a fost data in exemIII.2.3. Ca1culul se va efectua pentru diferite valori ale lui z cuprinse intre 0 ~i 10 rn, rezultate1e prezentindu-se in tabele1e rII.2.8~ rII.2.12.
Tabetui z
C1U

,./.

Ar,

III.2.B

T,

em

',Iz

100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

AT,

P,

daN

100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

I,D . 0,5 0,33 0,25 0,20 0,17 0)4 0,13 0,11 0,10

0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

300 400 500 600 700 800 900 1000

ZOO

100

r,
daN

Ar,Ps r, daN/em

300 300 300 300 300 300 300 300 300 300

3,00 1,50 1,00 0,67 0,60 0,50 0,43 0,375 0,33 0,30

0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 . 0,35 0,35 0,35

1.7932 1,8061 1.7182 1,6047 1,4136 1,2678 1,1421 1,0306 0,9303 0,8602

150000 150 000 ISO 000 150 000 150000 150 000 150000 150 000 150000 150000

896,6 903,1 859,1 802,4 706,8 633,9 571,2 515,3 465,2 430,1

daNlem

1,7182 1,2678 0,9303 0,7338 0,5988 0,5132 0,4265 0,3968 0,3373 0,3076

50 000 50 000 50 000 50000 50000 50 000 50 000 50000 50 000 50 000

859,1 633,9 465,2 366,9 299,4 256,6 213,3 198,4 168,7 153,8
z
r

Tabeiut

III.2.1T

Varlaj;la tasiril 10
'.Iz

t', =

4,0

ill

em

em

A.,
1,7793 1,8112 1,7895 1,7182 1,6104 1,4923 1,3699 1,2678 1,1615 1,0840

P, daN

A,. ..P ..

r, daN/em

VarlnJja tnsiirii In r. = 2,0


s
em

Tabelul
ill

III.2.9

100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

400 400 400 400 400 400 400 400 400 400

4,00 2,00 1,33 1,00 0,80 0,67 0,57 0,50 0,44 0,40

0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000 200000

889,7 905,6 894,8 859,1 805,2 746,1 685,0 633,9 580,8 542,0

•• /z

em

100 200 300 400 500 600 700 800 900 100O

A"

200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 .

P,
daN

2,00 1,00 0,67 0,50 0,40 0,33 0,29 0,25 0,22 0,20

daNlem

T'abelu] III.2.1:!

0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35

Tasarea tofaUi 905,6 859,1 746,2 633,9 542,0 465,2 417,5 366,9 326,4 299,4 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 859,1 633,9 465,2 366,9 299,4 256,6 213,3 198,4 168,7 153,8 905,6 859,1 746,2 633,9 542,0 465,2 417,5 366,9 326,4 299,4 896,6 903,1 859,1 802,4 706,8 633,9 571,2 515,3 465,2 430,1
em

1,8112 1,7182 1,4923 1,2678 1,0840 0,9303 0,8349 0,7338 0,6528 0,5988

100 000 100 000 100 000 100 000 100000 100000 100000 100 000 100000 100000

A,., PI
r

Ar.P.

r.
daN/em

Ar.P,
f,

daN/em

daN/em

I I

Ar.P._

'.
daNlem

A"Pi

r,

E daN/em'


em

daN/em

cm'/daN

889,7 905,6 894,8 859,1 805,2 746,1 685,0 633,9 580,8 542,0

3551,0 3301,7 2965,3 2662,3 2353,4 2101,8 1887,0 I 714,5 1 541,1 1425,3

210 210 210 210 210 210 210 210 210 2]0

0,0007579 0,0007579 0,0007579 0,0007579 0,0007579 0,0007679 0,0007579 0,0007579 0,0007579 0,0007579

2,69 2,50 2,25 2,02 1,78 1,59 1,43 1,30 1,17 1,08

69

f7.~2000kN

Tasarea pentru z £i egala cu :


_ 1-~~ Pl+ ( 50--re • E 1'1 Y,
. Ya

= 0 va
4).;.:_

p.+ p"+ P
r,l

tasarea in coljul fundatici patrate (dreptunghiulare) sau 1a margi.. p~. .,jA(l-~·) -. nea cercului s. = E . (iI. , ' tasareaJmedie sm =
. . Pn .

=1

- 0,35 3,14. 210

(50 000 100 200'

+~+
200

.,jA(! - ,,~)
E

-.
(ilm' SA,

+ 150 000+
300

QOo) , 2,66
,

em. -

tasarea la jumatatea tasarea la jumatatea

.. laturii man .

P . JA(l_~') n 'V E = Pn·.jA(l-~·) E'

(ilA)

400.

1aturii mid

SB

(})B'

111.2.5. Pentru fundatia din figura _III.2.7 sa se calculeze tasarea pe suprafata de contact a fundatiei cu terenul, in cazul in care se considera ca fundatia este flexibila. Fundatia are 0 forma patrata in plan cu tatura de 2.75 m, fiind incarcata cu 0 fo11a de2 000 kN. Terenul -de fundare este alcatuit dintr-un praf nisipos care este caracterizat prin: indicele porilor e = 0,65 ; modulu1 de deformatie liniara E = 170 daN/cm2; coeficientul lui Poisson v = 0,35; greutatea volumidi a pamintului 'y =)7,5 kN/m3.
Fig. III_2.6. Diagrama de variatie a marhnii tasarilor la diferite adincimi in cazul unul sernispatiu Incarcat eu rnai multe forte concentrate.

Diagrama variatiei tasarii este redata in figura III.2.6.

In fo;mulele de mai sus s-au fiicut urrnatoarele notatii : esteefortul unitar mediu pe talpa fundatiei, in daN/ems; A suprafata fundatiei, in cms ; \l coefieientul lui Poisson ; E modulu1 de deformatie Iiniara ; --coeficienti functie de forma 12 13) fundatiei 91 de U) 0' U)., (iI .. , (iI..t, r raportu11aturilor ei (tab. II .. .
(ilB -

Tabelul

III.l.t J

Valorile coeiieientului '" pentru ealeulul tasarllor pnnetete earaeterlstlee ale unel suprafeje . dreptunghtulare solieihttii eu 0 tneareare uniform distribuitli
guprafata de tncarcare

in

Rezolvare. Conform formulelor deduse de Schleicher, tasarea pe suprafata de contact. in eazul in care semispatinl este incarcat cu 0 forta distribuita (fig. 2.8), se va calcula eu formula:
S

"''''

Fatrat Dreptunghi Dreptunghi Dreptuughi Dreptnnghi .


(iI.

IX ~ IX IX IX IX IX IX IX IX

1 1,5

0,95 0,94 0,92, 0,88 0,82 0,7L 0,37 0,63 0,66 0;96

= =

I I I

Ol,

0'.1

1,12 . I,ll 1,08 1,03 ,0,,94 0,80 0,40 0,173 0,069 1,13 0,89

0,76 0,79 0,79

,,0,73

= 2,0
3,0 = 5,0

___!!Z8_~~
0,75 0,67 0,36 0,159 0,065

I--~'-_
I
0,69.

I I

(,::E

0,76

I'

of}

I
'j'

'"cousf.
0.88 0,88 . 0.86 0,77 0,67
-

0,56 0,55

0,54 0,51

0,64 -

I' __ O,~

P •• lA(I
E

.:.... \I')

0,57

0,47

Dreptunghi DreptuugW Dreptunghi

= 1.0
= 100

0,47 0,22 0,093 0,037 -

0,40 0,20 0,087 0,035

Se deosebesc urmatoarele situa jii : tasarea in centrul fundatiei


So =

= 1 000
= 10 000

PI' . .jA(1 E y

~t)

Dreptunghi Cere

Cere, fundatie tigidli


• Pe periferia

0,89

0,72*
0,89

0.89

cercului

Pn
r

Pel - y . D,;
F+G,.
A '
b ,

P ef

_
-

G,- - A f . Df . y . 085 - reprezinta greutatea fundatiei ; Gf =? ~7S . 2., 75 . 1,5 . 22 . 0,85 = 212 kN;
Fig. III.2.7. Fundatie flexibila de .forma patrata incarcata centric.
Fig_' III.2.8. Tasarea in cazul unel prafete dreptungWulare incilrcataeu forta uniform distrfbutta,
8U0

p
,n

= =

2000 212 _ 2,75 . 2,75'

17,5 . 1,5 = ~
=

7.6'

_ 26,3 = 291 _ 26,3 =

2n4.7 kN/m2

2,65 daNjcm''.
71

70

. Din tabelul III.2.1 3, in functie de valorile corespunzatoare lui W.


(;)0=

0:

2,75 = -a = ~
b 2,75

1. vorn extrage

modulul de deformatie Iiniara coeficientul lui Poisson

E = 170 daN/ems; \J = 0,35;

1,12; w.,=0,95; - Pn . "/A(1E


v')

wa=.!_ 'wo=0,56;
2

W.. =0,76;

WB = 0,76.

greutatea volumica a pamintului y = 17,5 kN/m3; iar fundatia se considera flexibila, sa se ealeuleze tasarea fundatiei pe supraIaja de contact cu terenul.
I

So -

C1.l0

2,65 . ../275 . 275{1 _ 0,35") = 170 .

1,12 =

= 2,65. 275. 0,877 , 1,12 =w4 2 em'


170
So

Rezolvare.
G = 2 5 . 3 75 . 1r 5 . 0,85 . 22 = 263 kN;
, I J

'"

p" .
-

../7i(1 E

Vi)

' C1.la

2,65 . 275(1 _ 0,35') 170 .

0,56 =

Pn Pn

+G

D
f

2500 263 2,5 . 3,75

17,5 . 1,5 =

2.65 . 275. 0,877 .


170

0 56 _ 2 1
' --J

em,

= 294,7 - 26,2 = 268,5 kNjm2;

S = Po . ../A(l
"'

v')

•-

wm -

=
O V)

2,65. 275(1 - 0,35") • 170


. C1.l ..
-

095 =358
"

em;

= 2,68 daN/em

reptezintaefortul lui
0:

unitar net pe talpa fundatiei. vorn seoate din tabelu1

Caleulind valoarea III.2.13 valorile lui W. Wo = 1,11;

= 3.75 = 1,5,
2,50

s.. =

SB

Po . ../A(l

2,65 . 275(1 _ 0,35') = 170 .

0,76 =

= 2,65·275.

0,877

170

.0,76 = 3,30 cm.

w.. = 0,94; w..

0,79; Wll = 0,73;

wa

= 0,55.

tn figura III.2.9 se prezinta modul de variatie al tasarii sub fun dati a flexibiIa din exemplul prezentat. ' , avind dimensiunile in p~an de (2,50 X 3,75) m este incareata eu 0 fOrj:a centrica P = 2500 kN (fIg. III.2.1O). Cunoscind ca terenul de fundare are urmatoare1e caracteristid ! indicele porilor e = 0,65;
S

Avind aeeste valori se poate ealcu1a tasarea in eentrul fundatiei, in colt, la mijloeul laturii mati, la mijlocul laturii mici si tasarea medie.
Wo

111.2.6. 0 fundatie elastica dreptunghiuladi,

=.

2,68 -/250 . 375(1 - 0,351) 170

1,11 =

2,68 . 306,19 . 0,877 170

Ll I = 4,70 em;

Fig. III.2.9. Variatia tasarii in cazul unei fundatii de forma patrata in plan.

SO -

Po -/"X(1 E

VO)

. Wa=

2,68 -/250 . 375(1 - 0.352) 170

55 =

'

2,68.

306,19 . 0,877 • 170

0,55 = 2,35 em;

S.. -

1'..

-/'A(l E

~a)._

WA

_ 2,68../ 250 . 375(1 - 0,358) • 170

'

79

= 2,68 . 306,19 . 0,877 . 0,79 = 3,34 em;


170 Fig. III.2.1O. Fundatie flexlbiHi de formli. dreptunghiularli. mcarcatli. centric.

SB

P.. -/Ail =

v')

• -'
(tin

_
-

2,68../250.375(1 170

- 0,35") .

073
'

2,68 . 306,)9.0,877 170

.0,73

3,09 em; 0,94 =

• Wm

2,68../250 . 375(1 - 0,35") . 170

_ 2,68 . 306,19 . 0,877 . 170

0,94 = 3,98 em.

72 -, 73

Rezolvare. a) Presiunea unitara relatia distribuita pe suprafata fund4iei se obtine cu

G,= 3

·4·

1,8 . 22·0,85=404kN;
= 2000
12

A,=
=

3 . 4" 3 ·4 ~ 121112;W>=~=

8m3;

P./
Pel =
l

+ 404 ±

2000 . 0,3
8

2404
12

±~ 8

= 200

75 ;

275 kN/m2

2,75 daN/cru2;

Pef, = 125 kN/m2 = 1,25 daN/cmz.

Presiunea unitara neta pe talpa. este egala cu:

P.
Smm,,1.97cm

= P<!

Y . D, = (2

0,75) -

18,5 . 1,8 . 10-2 = (2

0,75) _ 0,33;

Pnl

= 2,42 daN/cruz;

P.~

= 0,92 daN/cm2•

Tasarea medie dupa formula lui S c h I e i c her rigide se calculeaza astfel :


Smell WCOllst.

in cazul fuudatiilor

Fig. IlI2.11Vatiathi tasarri In cazul trnei fl1ndatii fle:xibile dreptlinghiulare. .

Fig. III~2.J2, Fllnda1ie rigida lnciircata cu excentricii.

'0

for1a

p" ..fA<1 E"

v')

wcon.at.,

este

un coeficient ce tine cant de forma ;=;i raportul dimeusi unilor funda tiei (a) .
IX

in figura III.2.11 se prezintj; deformatiile suprafetei de contact datorita eforturilor transmise de~fundatia terenului de fundare. III.2.7. 0 siunile in plan care se aplica fundare este ristici : fundatis, izolata rigida de forma dreptunghiulara, cu dimen(3,0 X 4,0) ru2 este solicitata de 0 forta P = 2000 kN cu 0 excentridtate e = 0,30 m (fig.. IIr. 2.12). Terenul de alCatuitdiritr-o argila nisipoasa cuurmatoarele taractey = 18,5 kN/ms; la = 0,65;

tn cazul nostru

= 4/3 = 1,33, iar


0,92

Wcovot_

= 0,88 din

tabelul

III.2.13.

Pn mod

2,42

+
2

= 1,67 daN/cmll;

1.67 . ../300 . 400(1 ~ 0,35t) 140

88=

'

578,5 . 0,8775 . 140

088 = 3 19 ' ,cm.

greutatea volumidi. a palninti.11ui indicele de consistenta adincimea de fundare modulul de deformajis Iiniara coeficientul de deformarelaterala. indicele porilor Sa se calculeze : a) tasarea Schleicher; ruedie probabila

b) fnc1inarea Iongrtudinala a fundatiei 0 vom calcnla dupa STAS 3300-77 care da urmatoarea expresie penttu tg 6;

EJ =

D, . 1,80 m;

140 daN/cm3; v = 0,35; e = 0,76. dupa metoda

in care! N" reprezinta mcarcarea vertical a totala normata ce solicita excentrio fundatia, in daN; e1 - excentricitatea pundului de. aplicare al forjei N", masurata din centrul talpii dreptunghiulare, parale1culatura mare, in em;" . Em si v.. - valorile medii ale moduIului de deformatieliniara, in daN/crull 9i tespectiv ale coeficientului de deform are hterala. ; K; - coeficienCadimensiona11n functie de raportul LIB, dupa graficul din figura III.2.13-,,-luat dinlSTAS 3300-77.
21.
2.U /,6 1,2

la nivelu1 talpii fundatiei

Kl

b) inc1inarea longitudinal a a' fundatiei datorita la care este supusa fundatia ; c) tricitatii;tasarea maxima a extremitatH cadi. d) tasarea minima a extremitatii 74-·,

solicitarii excentrice

V L
i-c-

-I±
---i'-1I

+-,

' "t

fundatiei situata de parte a excen. fundatiei opusa excentricitatii incar-

08
I.

,tz t++
I.

O. / 2 ]

~-':- __l__j 6 7 8 9 10 n
Detenninarea

!.

=J:.
B

Fig. III.2.13.
K1•

lui

75

Pentru exemplu1 dat avem : v'" = 0,35; Em = 140 daNJem2; K1 = 0,65 din figura IU.2.13 raportul Lj B = 4/3 = 1,33.
concentratg

in funetie de '

Pentru No

ealculul lui N" vom transforma i:ndhearea distribuita in forta


2,42
---'---~2---":"'_-

Pentru usurarea calculului s-au faeut tabele in care valoarea produsului A w se scoate direct in functie de natura terenului si de coeficientul lui Poisson. Din tabeInl III.2.14 pentru v = 0,4 vorn avea AwCOllSt. = 1,41, corespunzator situatiei cind fundatia este dgida. Tasarea va fi egala cu :
S = 2,43 • 280

0,92
.

0 4 0 . 300 = 3,34 . 60 000 =200 Lj2


= 400

400 daN;

1,41 . 600

= 7,34

em,
Tnbelul III.2.14

e1 = 30 em; tg

=200

em;

1-

0,352 . 140

.0,65.

200'400. 30
(200)"

1-

c) S"'" .e = S"'84.+ L . tg
Smax =

3,19

+ 400
-

e;
=

0,1225 . 0,65.2004·3·101 140 8 . 106

== 0003061.
'

Valoaren lul Aoo pentrn

enleulnJ grosfmii stratulul de pAmint eehlvalent eu Inrma eircularA a tlilpil

pentru fUllda1Ii

'0,003061

Sma", = 4,41 em de partea exeentricitatii.

1,224 = 4,41 em; tasarea maxima a extremitatii fundapiei situata


Nisipuri

3,19

DENUMlREA

pAMiNTUI,:UI

COEF. DE DILAT.
v

AWe

0,20
Prafuri nisipoase

0,68 0,72 0.78 0.90 1,15

,I""

AOJ

Aillconst.

1,07 1,13 1,23 1,41 1,80

0,91 0.96 1,04 1,20 1,53

0,84 0,88 0.96 1,11 1,41

d) s"'''' =
S,ml!

Sm8d

L . tg

e;
=

0.25 0.30

= 3,19 - 400 . 0,003061

3,19 -

1,224 "

1,966 em; fundatiei situata la

partea

S"'in

opusa excentricitatii.

= 1,97 ern tasarea minima a extremitatii

Argile pr1l.foase

Argile

0,35 0,40

111.2.8. Fundatia unui siloz de cere ale este alcatuita dintr-un radier general ~e forma cireu1arii avind diametrul D = 6,0 rn. Aeeasta transmits terenului de fundare 0 presiu~e ~nifo.rm distribuita egala cu p = 2,8 daN/em2. Te:-enul deJundare este a1c.at~l1~ dintr-o argila plastic virtoasa (10 = 0,82), avind urmatoarele caractensilCl geotehnice: indicele porilor e = 0 57 . modulu1 de defo~~ati~ e#o~etric M = 280 daNjem2; greutatea volU1ll1ca a pamllltului y = 18 5 kNJm3• coencientut de deformare laterala v ='0 r adincimea de fundare Df = 2, 0 ill' , "

111.2.9. Fundatiile unei constructii sint amplasate in planea in figura III.2.14, fiind incarcate astfel : Iundatiile 1 si 2 en forta concentrata P = = 2000 kN ; fundatiile 3 si 4 en forta concentrata P = 2500 kN. Cunos-

40 .

Sa Se ca1culeze tasarea fundatiei folosind metoda stratului echivalent. Rezolvare. Folosind metoda stratului echivalent tasarea se calculeaza cu formula
s= M P•.

w. b ,

ill care:

Pn
M
w

reprezinta efortul unitar net pe talpa fundatiei; ;nodulul de deformatie'liniara edometi-ic (determinat in laborator) ce caraeterizeaza terenul de fundare : u?- coeficient care tine cont de forma fundatiet ;>1 de raportul laturilor fundatiei, A = (1 - V)i
IVI

Efortul unitar net pe talpa fundatiei va fi ega! cu :

Pn
76

P.! -

Y . D, = 2,80 -

18,5 . 2 . 10-2 = 2,80 - 0,37 = 2,43 daNJem9•


Fig. IIL2.14. Pundatii ce se influenteaza reciproc,

77

teristici :

cind diterenul de fundare se compune dintr-un strat omogen, care din punet de vedere granulometric este un praf nisipos, cu urmatoarele carac-. -

j.
~

greutatea volumirji a pamirrtului y = 18 kN/m3; modululde deformatie edometric M = 208 daN/cm~; indicele porilor e = 0,50; - indice1e de consistent a I; = 0,30; - coeficientul lui Poisson V = 0,30, sase determine: a) tasarea fiecarei fundajii in parte, nepinind cont de influenta funda-. tiilor vecine (prin metoda stratului echivalent) ; b) tasarea in centrul fiecarei fundapii, j:iuiud cent de influenta fundatiilor vecine; c) tasarea io punctu1 0 situat in centru1 amplasameutnlui d) tasarea relativa Intre fundatiile 1 ~i 3; 2 ~i 3. Rezolvare .: a) Pentru fundatiile 1 ~i 2:
.

I ~·I~'l ~ I ~ I ;.1 II II I. I 1~ !f !--; ~,I : I ~ I ~·I·: -I ~ I ~ I ~ !.~. ~·I ~·I~


}~,
4~
1

.~ £!
;< ~

~I ~ 131 ~ I ~I~ I, I' I' I' I ~


I ~·I ·I· I~·I~·I~ I'~ I~I~ ! ; ~~ ~·151~·I s I s I~I ~ I ~I ~ I ! I :

I~·I ~·I~I E I~'r ~ I E·I:·l~I ~.

l~
~

!
~

g-

-+~-I--~~-~---7-~-;-":'__;---;---T~+---';---1

~.~~SI:I~·I~·I~·I'~ ~·I~·I~·I~I~·
"' 0'
e-r
:>

~i

~I~I~I:;I~I~I'I'I'I'I~. I
I I

P Po
= 2 000 + 281 _
3 . 2,5

=
n

+ Gf
A

Y . ])

f'

-~-I

, G, = 3 ·2,5 ·2 ·22 ·0,85 = 281 kN;

18 . 2 =

2 281 _
7,5

36

304 _ 36 = 268 kN 1m2

;,
,

II

Po

2,68 daN/cm2;
UlconSL .

s = ~ .A

b.

~-I---..,;-"-.,-

Considerind fundaj.ia perfect rigidii, vom alege valoarea corespunza-. toare pentru A t'.Uconst. din tabelul III.2.15. Aceastii valoare se alege in functie de = 3/2,5 = 1,2, natura terenului-praf.l nisipos, coeficientuj lui Poisson \I = 0,3.
((1

lui

oc =

Dill tabel se gaseste A 1,0 ~i oc = 1,5.


SA

t'.Uconst.

1,18 prin interpolare

illtre v alorile

SR

= 2,68 . 1,18 ·250 = 3,80 em.


208

i
E o

~ 51~1~15j~I!ls!51!1'~ls ,I ~ 131 i} I 51'§ I~I I I I -~ sl~1315131~151~1~I:l~ ~ :151~1~151~!~I~i~151~ J ~·13151~1~lslllllll'l~ i ~1~1315131~1~1;!~1~1~


I --

I~

1---1

~1~1313151~1~1~1~1~1~1~

Pcntru

fundatiile

3 9i 4:

1 ~·1~·131:·131~1111111'1~
I
o
(>I'

G/ = 3,5 ·3 ·2 ·22 ·0,85 = 393 kN;

Po

=3000 + 393 3,5 . 3,0

18 ·2,0

= 3393 -

10,5

36 = 323 _ 36 =287 kN/m2~

e o
I-_'_/
.2

0' II

Po
((2

2,87 daN/cm2•
'

----'---+--1

~1:1~I~j5151:i~131~1~ ~ 3151~1315j51~1:1:151~
"..j

3,0

3,5

= 1,165'

t'.Uconst.

1, 16 ;

E ~

-.:I.'!l
II

....
o

)
o
CD'

1
o cJ:i o
0>'

Sa

SD

= 2,87 . 1,16 . 300 = 4,80 ern,


200

E .~
o

'01

<Fl-

78

79

b) Deoarece fundatiile A si B au aceleasi dimensiuni si sint solicit ate cu aceeasi indircare tasarile lor vor fi aceleasi, deci SA. = Sn' Tasarea sub fundatia A sau Beste egala cu SL! = SIll = 3,80 em. Pentru a calcula tasa-. rea ~ub fun~ari~ data de f_undatiile B, C si Dlvom folosi formulele din. teoria e1astlcltatll (B 0 u s S 1 n e s q), transformlnd incardirile uniform, distribuite ale fundatiilor in sarcini concentrate.

.4

Tasarea totala sub fundatia vecine va fi egala cu :


SA

A tinind cont de influenta em,

fundatiilor

SB

= 3,80

+ 0,29 + 0,27 + 0,349 = 4,71


201000. 0,91 _ _ 3,14 . 333 . 960 3.14. 333 . 750 3,14 . 333 . 600

Pn = P'B

.a .b

= 2,68·300
a1

·250 = 201000 daN.

Pentru fundatiija
S3A 71" •

C ~i D vorn avea:
vB) _ _
-

Po = PD = P.o'

b1 = 2,87 ·350 ·300 = 301350 daN.

PA(1 -

E . Rs

° 182 em;
,

Yom nota cu RlJ R2, Ra distantele de la fundatiile B, C, D Ia fundatia A. Rz = 9,6 m.


SIB

Rl = 6,0 m;
P(I -

R3 = 7,5 ill; R~ = R~ + R: = 36

+ 56,25 = 92,25 m2;

S3B

PlI(t
71" •

v') = 201 000 . 0,91

= 0,233

E. Ra

em;

v")

S3D

"It •

E . R]

este tasarea in A datorita fundatiei B . ,


So =

PD(I - v') 11" • E . Rl

= 301 350 . 0,91 = 0,437 em.

edometne M la modulul de deformatie liniara E, determinat pe teren, Valoarea lui M 0 se determina functie de Io, e §i natura terenului conform STAS 3300-77 (tab. III. 2.16).

~ calcul~ ~asarea SIB avern nevoie de valoarea lui E. Se stie ca rrrtre E 91 M exista urmatoarea legatur:a.: E = M . M· in care M este un ~oeficiellt de corectis pentru trecerea de la mOdulul de deformati: ~ ~ .Pentrji

s1I =

4,8

+ 0,182 + 0,233 + 0,437 = 5,65

em.

c) Tasarea in punetul 0, care reprezinta eentrul amplasamentului~ se va ealcula in mod identic ca la punctul b, Iuind in considerare in ealculu1 tasiirri influenta fiecarei fundatii,
.
ROI

R
R02= --;

4,80 m;
= R04

Valoorea eoelicientului de co:rectle Mo


Denmnirea piimintului tu ;.,

Ie

I "".,~
],0 1,6 2,3 1,9 1,8 1,5 1,0 1,3 1,7 1,5 1,5 1,3

Tabelul III.2.M

SOl

S02 -

20] 000 . 0,91 _ _, 3,14 . 333 . 480


Pall v')

0364 cm.
.

R03

= R. = 4,80 m ;
2

-,. M. pentru poriJor e egal ell

'"ill,,;,
i.ro

S03

S04 =

1I".E.Ro.3,14.333.480

301 350 . 0,9]

54 0, 6 em. 0 pamintul se ta-

argiles)

:Nisipuri (cu exceptia nisipului

0,41 ... 0,6010,61. .• 0,80

0,81. .. 1.0 11,01. ..

So = 2 . 0,364 2 ·0,546 = 1,82 em, deci in punctul seaza .cu 1,82 em.

0,00-1,00 0,76- 1,00 0,50-0,75

Nisip argilos, pra] nisipos. argilii nisipoas& Praf, praf argi]os, argilii priifoasa Argilii, argilii grasa

d) Tasarea relativa probabila se ea1culeaza ca diferenta intre tasarile absolute probabile a doua fundati] invecinate, raportara la distanta dintreele,
i

I,D 1,3 1,2 1,3 1,1

1,1 I,D 1,2


i

Srl-3

4,SO -

3,80 = 1,00 960 750

960 4,80 - 3,80 750

= 0,00104 _ tasarea relativa intre fundatiile 1-3; tiile 2-3.


relativa

S.2-3

1,00 =.-- = 00013 . - tasarea ,

rntre funda-

0,76-1,00 0,50-0,75

I,D

tn cazul cind in calculul fundatiilor se ia in considerare influenta fundatiilor vecine, vom avea
5,65 - 4,71 = 0,94 = 960 960
S,2_3

tn functie de valorile pe care le avem : praf nisipos' I = 082. ~ 0,50, rezulta M 0 = 1,6. Deci : E = 1,6 . 208 = 333 daN/em2.'
SIB -

e
,

000098'
' '
r

201000(1 - 0,32) = 3,14 . 333 . 600 PaP - v') 11" • E . Rs


PD(I E.

029
'

= 5,65 - 4,7]

= 0,94 = 0001253.
750

cm :
,

750

Sla

=
=

301 350 . 0,9] = 3,14 . 333 . 960 301 350 . 0,9] 3,14. 333 . 750 =

027 em;
'

SjD

11".

s,

VB)

0,349 em.

avind D, = terenului de fundare 0 presiune Pn = 2,5 daN/em2• ~tiind dt sub talpa fundajiei se aHa un strat de argilii prruoasa a carui grosime2 este 2 m ~i care are modulul de deformatie edometrie M = 79 daN/em , sa se ealculeze:
= 2,0 m transmite

111.2.10. 0 fundatie elastica, de forma dreptunghiulara,

80

se de fundajie,
6Geo!ehnica

a) Tasarea stratuJui de argila prafoasa sub actiunea incarcarii transmi~i fUJlda~ii

8]

,~

1.0

r--r-+-+-+--"-L-

, !'""-,~,.--..__...;_

~T-+-~~k_Ir-, ........ t-.,.

t---r- ........ '-i=-'

__ ~~

r--,---..........._-,-,

b) Cunoscind curba de compresiune - in~ee1e yporiIor a pamintulni respecttv, sa se determine valoarea lui e2 in cazul dnd tasarea terenului ar fi s = 5 5 em (fig. III. 2.15).' ,
,

", . 4.0 Fig. III.2.IS. Diagtatna ' '. riIo r. preSIune-mdicele


.. L"

Q4 ;0

1 7220

3'":-0 ....... ----: ,--.L_ pfd

, '

aN/en,

po-

rnnla :

en ru ca cu1area tasarii cu ajntOIullegii indesarii folosim for.s =


hl• C.'

Rezolvare. P t"

'1

111.2.11. Doua fundatii de forma patrata (At = 9,0 m2) incarcate centric fiecare cu 0 foIta P = 2000 kN, reazema pe cite un strat de pamint a carui grosime este egala en 2,0 metri. Cunosdnd eli fiecare Iundatie transmite terenului de fundare opresiune neta Pn = 2,5 daN/cmz ~i ca tasarile celor doua fundatii sint SI = 7 em §i S2 = 5 em, sa se determine: a) modulii de deformatls edometridi. ai celor doua straturi pe care reazema fundajiile. b) Considerind caIdeformapi1e amhelor straturi nu pot depasi valoarea de 4 em, sa se determine suprafetele de rezemare ale eelor doua fundatii.
Rezolvare.

in care:

111 " el ;'iavem s= ~ ; reprezine'''~ M . ", ~ !~ortul ~]:1.itar' istribuit pe suprafata stratuIui caruia d lz . em Sa-l determinamtasarea' ~.[ - grosImea stratului de pamint : ' ~' - modulul dedeformatieedome~ric.

,;ltiind ca. C.

=.~

'(I

+ )'

r- ".~,

P.

a) 121

= 122 = h = 2,0 m; S1 = 7 em; PI = P2 = p" = 2,5 daN/em2.


MI --

S2

= 5 em;

Tasarea sub prima fundajie va Ii :


pft'
sl

h, __ 2,5,200 7

sou " = - = 6,33 em ,79' decI tasarea stratul' ' .y ~ , are valoarea 6,33 e111. ui de argda prafoasa, a ciirui grosime estc h=2 b) Din legea indesi'irii ' valoarea indiee1ui de compresiune este:
,1vI '. 200 7-------9

a) s=

~=~.

__ 500 _ 7

~l 4 d
J,

/ aN em".

tn cazul celei de a dona fundatii avem:


ill, S2

= p" .
M.

Mz = Pn

. It s.
SI

2,5 . 200 = S

100 daN/cm2•

, . " P. - Pi ' In care: e i Sl e r reZ. v d . ' 2 ep 1Utaiudicele porilor Ia presiunile D III iagrarna p" , pentrnpl = 1rdeslune-porozitate avern : aN/em2_e -094' - pentru P2 = daN/em2 _ le

b) .tn acest caz vom avea : Pentru prirnul strat:


SI

S2 =

4 em
4 • 71,4 200

= ~e_2_

p I, si P 2'

1,43 daN/emS.

= Pnl ,h Ml

o,9i.

neta 4cm.

Deci fundatiail va trebui sa transmita terenului de fundare 0 presiune Pn] = 1,43 daN/cm2 pentru ca deformatia acestuia sa fie egala cu

C. =

Notind tasarea S ca fii d . . .. '" modifica porozitatea sub l:n d1fere_nta grosimn aceluiasi strat , actltlnea unei presium P, vom avea :

0.94 - 0,91 = 2 -1

003
,.

p" =
care 1;>i

P+G,
At

= Pn]'

Considerind G, = 250 kN, vom determina suprafata fundatiei :


Af] = P

Pn1
LI

Gf1 =

2000

+ 250
143

= 2250
143

15,7 m2;

e1 --

~,

5(1

+
~

ell .

k:N~m = 0,4 daN/em. Pentru PIg = 0,4 daN/cm3 e-porozltate, avem e1. _ 0,975. 2 = 0,975 - ;S,5(] e + 0,975) _ 0975 ' . 200 -, _ 0, 0543 , 0,92. Deci in cazul dnd tas '. .. sea~e de .1a valoarea e1 = 0area terenul111 ar fl de 5,5 ern llldlee~e porilor celui porilor e2 = 0,92, 'd' ,975 lavalo~rea .02 • 0,92. Corespunzator indi1,7 daN/cmz. in curba pres1Une~llldiee1eporilor, rezulta P2 =
-din

Pl. = y . D, = 20 .2
diagrama ,

.i

e2=e1-

s(1

+
h
1

ell

Af] = L~ = 15,7 m2;

4 m pentru

prima
=P Pni

fundatie, ;

n cazul acesta

e
1,

este'

presiun

401U leelzeponlor eoresp~nzator incarcarii geologiee

d'.

In

cazul celei de a doua fundatii A /2

+ Gn

P,,2
Af2 =
2 000 200

5 ••

M. h

=~
=

200'

= 2,0

daN/cmz = 200 kN/m2,


Af2

+ 250

=,~-, 200

2 250

.'

11,25 m2;

L~ = 11,25 m2;
,

L2 = 3,4 m.

Deei pentru ca fundatiile sa aiba aceeasi tasare fundajiilor VOT fi LI = 4 m si respectiv L2 = 3,4 m.

= 4 em, laturile

111.2.12.11" Fundatia unui stilp central 801 unei hale industriale are dimensiunile "in plan de (3,50_ X 3,0) m2 ;>i este incarcati; cu 0 forta
83

'f'~7''''
.-'--!-o---...J'-,

;D.QQ.

eoncentrata P = 2500 kN (fig. nI.2.16). TerenuI de fundare este alcatuit din doua straturi principale : prirmr] de argila plastic consistenta cu y = 19,0 kNjma, E=150 daNjem2 ;;i v = 0,42, lar al doilea de pietr~~ ell nisip, praetic iucompresibil. GroSlmea stratulni de argila este h = 5 m, Sa se calculeze, prin metoda STAS 3300-77, tasarea absoluta probabila a fundatiei in centrul ei de simetrie, in n~matoare1e doua variante:
V 1.0

Tabelul III.2.17 Coellejentul


de dlstdbllt I e
IXO

al e[orturilor IlIIIdatiel

Verticale

In

eentru]

"'. pentru Z/B


Cere

fundatll sub forma de: en raportul lat. LIB

Dreptungbi

0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4 1,6 2,0 3,0

«10

1.00 0,95. 0,76 0,55 0,39 0,29 0,22 0,17 0,13 0,09 0,04 0,02 0,02 0,01

1,00 0,96 0,80 0,61 0,45 0,34 0,26 0,20 0,16 0,11 0,05 0,03 0,02 0,02

1,00 0,96 0,87 0,73 0,53 0,48 0,39 0,32 0,27 0,19 0,10 0,06 0,04 0,03

1,00 0,98 0,88 0,75 0,63 0,53 0,44 0,38 . 0.32 0,24 0,13 0,08 0,05 0,04

1,00 0,98 0,88 0,75 0,64 0,55 0,48 0,42 0,37 0,31 0,21 0,16 0,13 1,10 I

'4'0 V!llG

a) terenul de' fundare este alcatuit dintr-un'teTen omogen de argila, cu caraeteristicile primului strat; b) statuI de argila de grosime h = 5 m este urmat de un strat praetic lucompresibi1. Rezolvare. a) Conform STAS 3300-77 in

j;~5
Fig. III.2.16.
Detertnlnarea zonei active.

lie

4,0 5,0 6,0

situatia prezentata, tasarea abs?luta probabila a fundatiilor se ca1culeaza prin metoda insumarii pe stratun e1ementare. Prin aceasta metoda pamiutul situat sub nivelul talpii de fundare se imparte in straturi e1ementare, p1na la adincimea zonei active; Hecare strat elementaT va fi constituit din pamint omogen si va avea grosimea h, 0,4 '. B trebui sa determinam adincimea zonei active ZD, :(la care: < 1 m.Va

Vom calcula presiunea neta la nivelu1 talpii fundatiei P +G, P. = Pef - y. D = --A-- - Y' DI' .

GI = A I'

DI'
2500 3,5.

Yb',

0 85 - 35 ,30, -,
_

, . 180 ·22 ·0,85

353 kN;
.

unde:

a.. -

a. este efortul unitar

vertical datorirg indrcarii

fundaj:iei;

Pn -

+ 353
3,0

19 . 1,8 =

2853 10,50

34,2

237,5 kN/m2•

presiunea geologica Ia adiucimea respectiva.

Pe verticala centrului fundaj:iei, la limitele de separaj:ie ale straturilor elementare, eforturile unitare veTtica1e datorita presiuuii nete transmise pe talpa fundatiei se calculeaza cu relaj:ia:
cr. = (Xo .

Vorn lua h = 1 m grosimea straturilor elementare de sub talpa fundat1e (fig. III.2.16). ~ t b 1 1 III 2 18 Valorile eforturilor ~i a sint prezentate in a e u '"
(j

••

.
Oz.=rxfJ!Jn

Tabelul III.2.T8
m~d. r:Jzi

Pn

(kPa) ,


m

y .leN/m'

n= B

~ B

"'.
1,0 0,8637 0,572 0,3638 0,242 0,1691 0,1236 0,1020

rJgz=yH

in care: L B
Z

Q(o

este coeiicientul de distribuj:ie al eforturilor verticale, in centru! fundaj:iei pentru presiuni uniform distribuite pe talpa, dat in tabelul III.2.17 in funcj:ie de rapoartele LIB si sl B, lungimea fundatiei dreptunghiulare, in m; 1atimea fundaj:iei dreptunghiulare circulare, in m; sau diametrul fundatiei

kPa

kPa

0 1 -3---4--56 7 2

19,01,17

19,0 /1,17

19,O1]7 l,33 19,O 1]7 1:67 19,Ol,l7

19.O1,17

19.O l.i7

0,33 0,67 1,00

!
34,2 53,2 72,1 91 110 129 167 186 195

O.2"gZ kPa

kPa

238 206 136 87 58 40 29 24 19 16,7

1,8.

19 _

6,84 10,6 14,4 18 22 26 29 33,4 37,2 39

2,8· 19 _ 3,8.19 _ 4,8. 5,8. 6,8. 7,8. 8,8. 9,8· 19

222 171,0 115,0 72,5 49,0 34,5 26,S 21,5 17,85

19 19 19

Pn
84

adincimea planului de separaj:ie al stratului e1ementar fata de nivelul tatpii fundatiei, in m; efortul unitar net mediu pe talpa fundajio], in kPa.

19.O 1J7

2,00 2,33 2,67 2,82

19 = 148

s.o 19.O --1,17


8,45

19,0 1,17

O,OB
0,0702

19 -

10,25 . 19 -

85

. .~in tabelul III.2.18 se observa ca inegalitatea cr. < 0,2 cr.. este indephmta la cota - 7 m sub talpa funda.tiei. Deci adindmea zonei active estezO = 7 m, Tasarea absoluta probabiIa s a fUl1datiei se calculeaza cu relatia
S

C0~K" •
B~J'R.. Corec!ie to,2
-0.2

,{'}..

100 ~

E cr.;.
t.I

me.d

20 1,6

hI ,

de aotocime Ll K'=f( DJ

1,5

EI

In care:

este coeficient de corectie egal cu 0,8; ,cr:<d - efortul vertical mediu in stratul elernentar cu relatia

o. I-:-

t--

r~8W
2D :"

U B<1

JJ ,

x
t\ l"I

calculaj-

-D. I, -O.!,

;o

""I:::: r-.
3.0

t--

1---

8,,20m 8:1Dm B=Sm

1.3
1.2
1,1

...... t---.._ r-. 8=2m


1.,0

1.0:'

2.0

""

B~lm
D(mJ

5.0

,.

10

in care:

tjsup
..

"1'
7

~inf
u&;

este efortul

unitar

la

11'mit
LLU

superioara

la limit a inferioara kPa;

a stratului

~ respec ti IV' elementar i, in ele-

Fig. III.2.18. Nomograma pentru determinarea corectici de adincime)j ilKo functie de adtncimea de fundare D/ ~i de li3.tlmea tlllpii Iundatiei B.

Fig. III.2.19. Nomograms. pentru deter, rnlnarea valorli in func~ie de y",,~ ~i Utpmea fundatiej B.

G.

numarul de straturi elementare cuprins in Iimita, zonei active. Eforturile cr;~OIi calculate in tabelul III.2.18. sint Tasarea absoluta probabila va avea valoarea:
S=lOO'08(222'1+~+lll,5.1+'72,5'1 , 15000 15000
S= 0 K20 7

grosimea stratului e1ementar i, in m : modulul de deforrnatie liniara al stratului mentar t. in kPa;

' 15000
687

. 15000

49.134,5.1265.1) 15000 '5000

+ ]5'000

Interpolind Iiniar intre valorile lui Kgo corespunzatoare lui B = 2 ill 9i B = 5 ill, se obtine Kgo = 2,72 pentru B _ 3 m, ~~ DiUfi'guffi III.2~18~ill fu~ctie~ de adincirn"ea~de ftlndare - D ;§il latimea Iundatiei B se ottine corectia de adincime ,!:1Ko. Corespunzitor lui Dr = = 1,8 m si pentru B = 3 m obtinem !:1Ko = 0,04. Valoarea lui Co 0 deterrninam din figura III.2.19 in functie de Ym.d si latimea fundatiei B. ,,"- Pentru cazul nostru y = 19 kN/m3 ;;i pentru B < 10 m determinam Co = 1,02. Deci valoarea lui ZO va fi :
Zo

80 . --_ = 3 66 cm. 15000 '

1,02(2,72

+ 0,04)
ZO

. 3,0

1,02 ·2,76 ·3,0 cu ajutorul

8,45 m,

lTmed=20kN/m3 6 [-,---..

/v
/

V
...
-'

1.....- 8:1m _'" B:lm

5
fJ,
;'

3 2

~~ ~ ~ ~ I?f-- ~

W~

~._ It~
~)

rA -- --- I--:t'- ... - 8=Sm 8=5m /, a _- .~8 ~- 1-- L..- 8=70m 8:JOm

V. -' v/' kj -;;


.I
/'

t>

VV
/

... ...

i--' 8=2m
,

,-

B=2m - -,-L.- 8=5m


p

~ .... P

8=lm B=2m

..

r..

, Determinarea grosimii zonei active ZO se -poato face si cu ajutorul nomogramelor .pe care le indica STAS 3300-77. . Pentru fundatii dreptunghiulare ZO se determina cu relatia
ZO

Corespunzator va fi :

valorii lui

calculata

nomogramelor,

tasarea

s = 100 .. 0,81222. 1 ! 15000


15000

+~

15 000

+ 111.5 . 1 15000 O,45 . 17,85 15000

+ 72,5· 1 + ~
15000..

15000

+ 34,5 . 1,0 +
15000

+ 26,5 . 1,0 + 21,5.

1,0 15000]

+r

J=

80.

716,5 = 3,82 15000

cm.

[-.;

= co(Kgo

+ j),.K

O)

B.

l_...j ~~

~- -,

_'

~-

S.~

--

"

8=70m 8=20m 8,,20m 8"20m


..

50

150· 250

_n>6 , 350 450500

n~3 o-.-_n=3...6
<>-"-0--0-

Pn{kPa)

Pi.g. !II.2.17. N_omograma. pentru determinarea Ill! K20 in functie de raportul laturilor n ~ de latlmea f1.t.lidatieiB.

Din figura III.2.17 in functie de raportullaturilorfulldatiei n = LIB si 111 functie de presiunea net a pe talpa fundatiei, se detertnina eoeficientul,Krjo' I~trind i~ grafic pentm p" . = 238?kPa ~1 raportul laturilor n == LjB = 1,17 ,maimic decit 3, se obtinv.alorile luiK80 pentru B~= 5 ill 9i B =' 2 m. Kgo = 2,15 pentru B =5 m ; K80 =-= 3,0 pentru B =2 ill.

Se constata ca diferenta de tasare corespunzatoare valorilor lui z~ calculate din coriditia cr. < 0,2 cr• si cu ajutorul nomograme1or este dear • de 0,16cm. . b) Conform STAS3300-77, tasarea] absoluta probabila a fundatiei se calculeaza prin metoda stratulni Iiniar deformabil de grosime finita, in cazul in care in limita zonei active apare un strat practic incompresibil (avind E > 100000 kPa). . .
cu relatia':

Prin aceasta metoda tasarea absoluta probabila a fundatiei se calculeazii


S

= 100 . m . Po

BE K,-KE, .
j

-1

(1 _ \I~),

in care:

86

Pn

este coeficient de corectie tmind seama de grosimea stratului deformabil zo, dat in tabe1ul III.2.19; - efortul unitar mediu pe talpa fundatiei, In kPa ; 87

!atimea tiilpii fundatiei dreptunghiulare metru fundatiei circulare, in m;

sau diaC{)encien~i1 K pentrn


K 2z/B
Cere.

Tabelul III.2.20 ealeulul lasarilor


de: Iaturilor 3 liB 5

valori ale coeficientului adimensiooal K date in tabelul III.2.20 ;;i stabilite pentru nive1u1inferior, respectiv superior al aceluiasi strat i; modnlul de deformatie liniara al stratului kPa; i, 1'0

pentru fuudatfl sub torma Dreptunghi


ell

raportul

coeficientul de deformare Iaterala al stratului i. Deoarece in cnprinsul zonei active zO, determinata la punctul a, apare un strat de pietris cu nisip, practic incompresibil, grosimea zonei active se Iimiteaza la suprafata acestui strat. tn situatia data ZO = 5 m. Din tabelnl III.2.19 in functie de raportu1v·aloarea lui m = 1,1.
ZO

0,0 0.2 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4

0,000 0.045 0,090 0,135 0.179 0,233 0,266 0,308 0,348 0,382 0.411 0,437 0,461 0,482 0.501 0,517 0,532 0,546 0,558

1,5

I
---

;;<!o

(fundatfi

continue)

0,000 0,050 0,100

0.000 0.050

0,000 0,050 0,100 0,150 0,200 0,250 0,300 0,349 0.397 0,442 0.484 0.524 0,561 0,595 0,626 0,655 ~0,682 0,707

0,000 0.050 0,100 0,150 0,200 0,250 0,300 0,349 0,397 0,442 0,484 0,525 0,566 0,604 0,640 0,674 ~ 0,706 [0,736 ., 0,764 0,791 0,816

0,000 0,050 0,100 0,150 0,200

0,000 0,052 0,104 0,156 0,208 0,260 0,311 0,362 0,412 0,462 0,511 0,560 0,605 0,648 0,687 0,726 0,763 0,798 0,831 0,862 0,892 0,921 0,949 0,976 1,001 1,025 1,050 1.073 1,095 1,117 1,138 1,158 1,178 1,197 1,215 1,233 1,316 1,390 1,456

=- =
3

---0,200 ---0.250 0,299 0,342 0,381 0,415 0,446 0,474 0,499 0,522 0,542 0,560 0,577 0,5920,606

0.150

--_--

0,100

0,150 -",_0.200 0,250 0,300 0,349 0,395 0,437 0,476 0,511 0,543 0,573 0,601 0,625 0,647

---

1,67 vorn scoate

0,250 0,300 0,349 0,397 0,442 0,484 0,525 0,566 0,604 0,640 0,674 0,708 0,741 0,772 0,808

Tabehd III.2.1!) Valoal"ea z'/B 0,00 ... 0,25 0,26 ... 0,50 0,51. .. 1,00 1,01 ... 1,50 1.51 ... 2,50 >2,50 coefieientuJnf de eorce1l8
Corflcicn t de eOre<'(je
ttl

1,6 1,8 _ 2,0 2,2 2,4 2.6 2,8 3,0 3,2 3,4 3.6 3,8

1,5 1,4 1,3 1,2 1,1 1,0

Q,668 0,688 0.708 0.722

If'

0,730 0,752 0,773 0,791 0,809 0,824 0,841 0,855 0,868 0,881 0,893 0,904 0,913 0.924 0,934, 0,943 0,951 0,959 0.995 1.022 1,045

Stratnl din cuprinsul zonei active Hind un strat omogen, coeficientii K~ ;;i K'_l ii vorn stabili numai pentru adincimea z = ZO si respectiv, la nivelul talpii fundatiei : z = O. Pentru z=
ZO

4,0 4,2 4,4 4,6 4.8 5,0 5,2 5,4 5,6 5,8

---

0,569

0,579 0,588

----

0,618

0,630 0,641 0.651

if' 0,830
0,853 0.885 0,908 0,932 0,955 0,977 0.998 1,018

1, 0,737
..l~0,751
0,764 0,776 0,787 0,798 0,808 0,818 0,827 ,0,836 0,843 0,850 0,857 0,863 0,869 0,897 0,918 0,935

fI 0,839
0,861 0,888 0,902 0,921 0,939 0.955 0.971 0,986 1,000 1,014 1,027 1,040 1,051 1.062 1,111 1,151 1,183

0,596 0,604 0,611 0,618 0,624 0,630 0,635 0,640 0,645 0.649 '0,653' 0,657 0,661 0,664 0,679 0,691 0,700

= 5 ill; 2z

B_3

= 2£. = 3,33;

.!:.... = ~
B

3,0

1,17.

0,660 0,668 0,676 0,683 0,690 0,697 0,703 0,709 , 0,714 0,719 0,724 0,728 0,732 0,751 0,766 0,777

In functie de aceste dona rapoarte" din tabeluI III.2.20 prin interpolare vom scoate valoarea lui K, = 0,6119. Pentru z = 0, ~ = 0; K'_l =
_!:____

o.

= 1,17;

Tasarea absoluta probabila va avea valoarea : s

= 100 . 1 1 . 238 . 30 . 0,6119


' ,

15000

° (1 -

liJ38
1,057 1,074 1,091 1.107 1,123 1,138 1,205 1,262 1,309

0,422) =

6,0 6,2 6,4 6,6 6.8 7,0 8,0 9,0 10,0

= 110 ·238 ,3,0

0,6119 15000

0,8236 = 2,64 ern.

Din compararea celor dona valori ale tasarilor se constata ca prezenja stratului compresibil reduce tasarea en valoarea As = 3,82 - 2,64 = = 1,18 em. 88

89

IIL3. CONDITIA DE ECHILIBRU acestriia,

LIMITA

unui serniplan, intr-un punet din interiorul eforturile unitare: 0'. = 1,5 da.Njcrn'', O'g = 1,12 daN/cmZ ~1 'C'." = 'C'"o = 0,825 daN/cm2. Punetul este situat intr-un pamint avind unghiul de frecare interioara <fI = 18° si coeziunea c = 0,152 daN/em2. Se cere: apar

nI.3~1.Prin incarcarea

Reprezentind pe acelasi sistem de eoordonate dreapta Coulomb, in figura III.3.I. se poate vedea di p1l;ncte1e,:;pa:-tinind arcului .de cere MN_, au ordonate ce depasesc valoarea lui ,,/. Deci pnn punctul considerat, apartinind semiplanului, se vor dezvolta supr~fete. de eedare. Reprezent?-rea dreptei intrinseci s-a facut prin gasirea taleturilor acestea pe axe1e sistemului de eoordonate.
'~I

=C=

0,152 da Njcms :
=-

considerat.

a) Sa se reprezinte eu ajutorul cercului lui Mohr, starea de eforturi din punctul respectiv. b) Sa se fad precizari privind stabilitatea pamiutului in punctul Rezolvare.

"

0;

IS = -

0,152 0,325

0,467 da.Njcm".

~) ~entru a trasa cercul lui M ohr trebuie sa cunoastern pczitia ccntrului ~l raza cercului. Se stie d intre efcrturile unitare ce apar dupa doua directii perpendiculare si eforturile unit are principale exista urmatoarea legatura:
0'1,2.
0',

+ <Iv ± 2. [{ a. _
2 2

O'v

)2

+4

't'zy,

]lf2 .

0'1.2

1,5:

1,12

± ~ [(1,5-

1,12)2+ 4 . 0,8252]1/2

= 1,31 ± 0,846;

IU.3.2. in urma unei incercari in aparatul triaxial s-au obtinut urmatoarele eforturi unitare principale la rupere: - proba a: (Jta = 2,8 daN/cmz; a2a = 1,0 daN/cm2; - proba b : crIb = 6,9 daN/cm2; O'2.b = 3,0 da.Njcm". ·a) Se cere sa se constrtiiasca cercurile de rupere Mohr pentru cele douaprobe.. . b) Sa se calculeze eforturile unitare ce apar pe planurile de .inclinare IX = 0°; 30 60° ; 90 pentru proba a.. . c) Sa se determine eforturile tangentiale maxune ce se pot dezvolta (proba a). .d ... . ~ ~t 1 . d) Sa se determine ecuatia r~ptel ll;ttnnsecl a pamm U U1:." •~ . e) Sa se gaseasca valoarea rezistentei la forfecare a pamintului in planul in care efortul unitar tangential este maxim.
0 ; 0
v

a1,= 2 156 daN/cm2. . ,}

In sistemul de coordonateu-s-e,

pozitia centrului ~i raza sint :

1n figura III.3.l, la scara 2cm = l,O~daN/c1ll2s-a reprezeutat cercul Mohr, folosindpentru: C(I,309 daN/cmz, 0) si R = 0,846 daN/em!. b)Rezistentalaforfeeare estedata de:dreapta~Coulomb; ", = O'·tg<fl+c. 1n cazul nostru «P...:_ 18°, tg«P = 0,325, c = 0,152 daN/em2, deci, 't'J = 0,325 . 0' 0,152.

Rezolvare. a) Coordonatele centrului si raza cercului Mohr pentru cele doua probe: C (l,9 daN/cmz, 0); R; = 0,9 daN/cruz; C (4,45 da.Njcm", 0); R; = 1,95daN/cm2• b) Se cunoaste cii marimea eforturilor unitare normale si tangentiale dupa 0 directie ce face unghiul IX cu .:planul pe care apare efortul unitar principal maxim O'l' sint date de relatiile :
Q

a=
"

0'1 +"2

+(11 0'1 -

cr, cos 2G{ ;

-r
a;

{;

(daN/cm1

oc

0°;

0'

1.5

o-

2,8

+ 1,0 +
2

0',

sin 20:; cos 00


=
(';1

2,8 - 1,0 • 2

28 d a N/ cln, • 2. =, principale nu apar 2,35 daN/c1ll2;

"00 =
0'30.

0; in plariul eforturilor unitare .eforturi unitare tangentiale.


2,8

+1+

2,8 -

1,0

.
0

cos 2 .30
=

"ao' = 2,8 ~ 1 . 2 2.5]


6yzoO.825 fT/doN/cm2/ .
a60. = 2,8 "60. = 0'90· =

sin 2 . 30
2,8 - 1,0 2

0,779 daN/cm2.
0

+I

cos 2 . 60

1,45 daN/cmZ;

0,779 'daN/cm2.
2.8 2 1

+ 2.8 2-

1.

cos 2 . 90

0'2 =

1,0 daN/emz;

Fig. rII.3.1. Cercul lui Mohr

dteaptli

intriseclL

"90

O.

90

91

'iT/daN/cm2}

Fig. IIl.3.2. Cercurile lui Mohr la rupere - determinarea dreptei Intrinseci.

__

V-,-,-I_='_' ?,-~ __

nare

c) Valoarea efortului unitar tangential este maxima in planul de .incli0: = 45°; cu datele problemei se obtine : .
1:"ma .•

Fig. IlI.3.3. Starea de eforluri

in

raport cu rezistenta Ia forfecare.

2.8 - 1
2

sin 2 . 45°

0,90 daN/cm2.

d) Din constructia graficii (fig. III.3.2), realizatji la scara 1 cm = 1 daN/cm2, ducind tangenta comuna celor doua cercuri ce reprezinta ~ea~ta ~ntrinsecii,·se determina valoarea coeziunii 9i a unghiului de frecare mtenoara: c = 0,25 daN/cm2 si <P = 20°. Ecuatia dreptei intrinseci este: 7:, = 0,3640' 0,25. . e) Valoarea rezistentei la forfecare iv planul unde efortul tangential este maxrm, se va calcu1a din ecuatia dreptei intrinseci faeind pe cr egal cu 0'450.

in reprezentarea grafica din figura III.3.3 s-a folosit scara 2 em = 1,0 da.Njcm''. b) Pe figura se delirriiteaza un arc de cere T1T2 pentru care drepte1e intrinseei sint tangente cercului lui Mohr. Aceste drepte caracterizeazji conditia de echilibru limita. Punete1e T2 si TI se obtin pentru dreptele intrinseci ce au ¢ = 0° si c = 1,15 da.Njcm'', respectiv c = si I.]) = 33°.

111.3.4. Pentru stabilirea parametrilor de forfecare printr-o ineercare de forfecare de tip V. V., efectuata in caseta de forfecare pe plan obligat, s-au obtinut urmjitoarelo date: epruveta 1 :cr = 1,0 daN/em2; 't" epruveta 2 : cr = 2,0 daN/cm2; 't' epruveta 3 : cr = 3,0 daN/em2; -r
= = =

crpS" =
1:"/45
0

2,8

+1

= 1,9 daNJC1ll2;
daN/cm2;

= 0,364 . 1,9

+ 0,28 = 0,971

0,5 daN/em2; 0,75 daN/em2; 1,0 daN/cm2•

111.3.3.· Se consider a semiplanul in aIdituirea diruia intra un pamint omogen ce are unghiul de frecare interioara c.I> = 20 ° si coeziunea c = 15 daN/cm2• '. ' a) Sa se stabileascii dad starea de eforturi unitare produsa de solicitarile exterioare, ce fac sa apara eforturile unitare cr, = 2,5 daN/cm2, cru = = 1,8 daN/cm2 si 1:"2V = = 1,085 daN/cm2, este 0 stare Iimita, b) In cazul in care nu avem echilibru limita se cere sa se stabileasca caracteristicile c.I> si c pentru care este atinsa starea de echilibru limita. Rezoloare.
't'l/t

a) Se cere Sa se stabileasca parametrii rezistentei Ia forfecare ai pamlntului. b) Sa se analizeze starea de eforturi unitare in conditiile echilibrului Iimita pentru epruveta 2. Rezolsrare, a) Stiind ca valorile (j ~i 1:" obtinute in urma incercarii sint eforturi unitare in planul median al epruvetei, ce caracterizeaza ruperea pamintului, punctul determinat prin reprezentarea in sistemul decoordonate o, -r, apartine dreptei intrinseei. Reprezentind puncte1e ce caracterizeaza eforturile in cele 3 epruvete, obpinem dreapta intrinseca, Taietura dreptei pe ordonata si mclinarea acesteia cu abscisa ne dli coeziunea c si respectiv unghiuI de frecare interioara a pamirrtnlni W. Din figura III.3.4, realizatji la scara 2 em = IdaN/cm2, rezulta pentru datele prob1emei c.I> = 14° si c = 0,25 daN/cm2• l . b) Cunoscind .legatura dintre eforturile unitare ce apar pe un plan de indinare 0:. fata de planul efortului unitar principal maxim, se poate 93

a) Ecuatia dreptei intrinseci a pamintului este : 't'J = 0,364 cr 0,15. Elementele cercului lui Mohr pot fi calculate folosind eforturile unitare precizate pentru directiile sistemului cartezian de coordonate : C

(cr. + crv " 0)' 2

.!_ [(
2

cr,

O'li

)2

+4

't'ry.

2 ]1/2 .
'

C (2,15 daN/cm2; 0); R 92

1,14 daN/cm2.

2
I

doN/cm2}
j, /

/daN/cm2/

Store limila trosiv/i

3.5

r:r/.daN/cm2)

Fig. ITl.8A. Bforturi

de rupere

in incercarsa

de forfecare

directii.

stabili prin calcul mihimea eforturilor 0"1' 0"2 si elementele eereului ce earacterizeaza starea Iimita de eforturi pentru cazuI epruvetei 2. 1:E2A02
=

Fig. III.8.S.

Starea

de eforturi

Iimitd

activii

si pasiva,

\fl;

-<r.A02E2

90

0 -

\fl;

:r:.N02Ez

90

+ <D

2ct..

"= '"

"1 -

<1.

sin

2c(.

Din. rezolvarea sistemului, rezulta :


0"1

= 0"0: 0"2

"", (etg2~"'':'Jsi;2d;
=
0"1 --.

-r",

sin 2",

Cu valorile numeriee aleexemplulni,


0"1

rezulta :
0"2

= 2,9599 daN/cmz;

fixarea punctului M ce precizeaza starea de eforturi M (l,25 daN/cm2; 0,5 daN/emZ) ; . - 'trasarea unui cere ce trece prin punctul M (cercul de centru 0') ; - gasirea punctului A prin ducerea prin M a unei paralele fa axa oidonateIor ; . - ducerea unei tangeute din A la cercul trasatsi gasirea punctului A' ; - rabaterea punctului A' ~i gasirea lui T" si Tv, pastrind piciorul compasului in punctul A; - ducerea perpendicularelor pe dreapta ~ntri~secii din y~nvetele . T~ 9~ T" si gasirea centrelor cereurilor ce caractenzeaza starea hmlt~ activa 91 pasiva 0,,9i respectiv v - trasarea cercurilor folosind cele doua centre 0" 91 01' de raza Ou Ta 9i 01' Tp; .. . . " - la scara constructieigrafice se pot stabili efortunle umtare prmcipale ce caracterizeaza eele doua stari, activa si pasiva,

I,

?,,;.

= 1,414 daN/em2.

Elernente1e cercului Mohr O2(2,186

sint : . 0,772 daN/cm2.

daN/em2, 0) 9iR.a

Gasind polul P al eercului lui Mohr, prin dueerea din punctul E, a unei paralele la suprafata pe care lucreaza eforturile unitare se pot gasi direcpiile suprafete10r pe care apar eforturile unitare principale: I-I si II-II.

- III.3.G. Se cere sa se verifice stabilitatea terenului de fundare de sub un dig de pamint care hansmite acest.uia a presiune lin~ar. ~istibuita d~ intensitate maxima p = 114 kPa (fig.. III.3.6). Caractens~le~le ter~nulu~ de fundare sint : <P = 14 a, c = 25 kPa 91 y = 18,5 kNJm3• tnalt1mea digului H = 6,0 m, semilatimea la baza b = 10m, panta taluzurilor 1/1,5, greutatea volumica a materialului din dig y = 19,0 kNJmB.
Rezoloare, Pentru verificare se calculeaza unghiul de deviere a, a carui valoare trebuie sa fie inferioarii unghiului de freeare interioara qJ al'pamint111ui din terenul de fundare. Relatiile de calcul sint date in figura III.3.6. Calculul s-a fkut intr-o ~etea de puncte apartinind stratului de fundare 9i po ate fi urmaritin tabelu1 III.3.l. Pen~ru ca1cul~l vefo.rtu~ilo!Yr:it.are principale ee apar la inearcarea semiplanului eu 0 sarcina distribuita Iiniar, s-au folosit coeficientii introdusi de Maslov, tabelele III.3.2 si IH.3.3, acestea determin'l:ndu-se eu relatiile
0"1

111.3.5. Sa se construiasca pe cale grafica cercurile deeforturi Iimita activa~i pasiva, cunosdnd parametrii dreptei. intrinseci a pamintului! <D = 18°, c = 0,35 daN/em2, precum si eforturile unitare 0" = 1,25 daN/em3 si .. = 0,5 daN/cm2, ce apar .intr-un punet M al masivului dupa 0 directie oarecare.
Rezoloare. Giisirea eercurilor de echilibru limita activii 9i pasiva presupune : - alegerea sistemului de coordonate 9i a unei scari convenabile de reprezentare a eforturilor unitare (lem = 0,5 daN/em2, in cazul fig. III.3.5) ; - trasarea dreptei intrinsed folosind taieturile dreptei pe axele sistemului de coordonate;

Kl . p;

0"2

= K2 .
b

p,

in care:

K1,

K2

sint functie de rapoartele _z_

~1 Y b

i' =

't :

H. 95-

tI

~ ~
<D

r:
(;>-1

C'I

...

cr> cr> q;)

"<I'

eo
q;)

..,. .... ....


.....
q;)
U)

'to <'?
vt"

.... ......
r:ri

I
I

...
0

<.[)
co
<.[)'

r-."'
C'I N

.... ..,. '" co '" '" <D '" ""


r-, 10 ",' "<I'

<.[)
so
",,'

tI

'li!

..,. .... '" .... .... S "" '" 0 .... 0 '" .-. 0 O·
C'I W C'I OJ t-,

--on

000600

..... r-. OJ .... .... .... "" ..... .... .... .... .... 0 "" 0 O· O· 0- O· O· O·
C'I

r-.

00
<'?
<.[)

0 O·

<.[)

;!:

... ... - "" ... ... "" .... ... .... ,,,- r:ri .... ... _; ...
e-:i

...

<'? C'I

,t5'
<!)

""

[-.

..-<

t-,

C'I

..,i

0 N' so
0')

....

tn
r_.
U).

'" 0

""
<')

'"
M M

"* ""
so
0 0

00

a;
cr>
'to
"<I'

......

<'? l.... ",,'

... ...

,"
D':l

<' "",
"<I'

<Xl.
0')

<D

...
0

....
ei co
M

ee

r-, r-..
M

",,'

<D 00

0
ll)

r-

<.[)

c;
",,'
0')

<.[)'

u:>

<', '1'0 ," en "" .... <.D'

C'-l

,,'

r-,

r-.

r-, -:to.....

In

,"

"" ... '" '" a:


",,'

c<:O'l
0')

oo
c
c')

_,.
G>
"",'

...

r-,

""
<:Il

ci

"'

"'.... ....
<')

...
0

'" a:i ~

~~ I ~

-------------+--------------~------------I
t-, C'I

~,

""
,
0'

'" tn
tn
C'I

... .....
r-. (;>-1
O· 0

r-.
00_

::: ;::

.....

.....

.....

0 .... 0

I~

~-

--.0>

....
<:Il

I
;;;
00' 0'>
<.[)

....
... ....
<.[)

0 0

.....
eo
cr>

<.[) 03

C'I I'""""f

ao OJ
U'J
erJ'"

<.D 0
C'I"J

'" (J)
,.......

-"<I' __

~-

t-,

r.D
(,D

et'J"

.r.."'

~-

6
1

'"
e-,

N <D

vt'

r-."'
cc
CI:J

eo
M

",-

"" ....
r-."'
r-,
<D ",,' r_. (;>-1

0-;
m

'" '" '"


eo
M' C'I

C'I O-

I ...
I
<D C'l-

M
[-..'

0 CO

(;>-1

...
<'l'

'" ao'
<'?

...

00

0<D

00
<'l-

....
M

...
C'l

...
<.[)

"" r-, "" ....


<'-1
<D
<').

ao

ee

...
C'I c<')'

vt'

....
CO 0

....

'"

6 00 .-<

00 0

<D'

CI:J

,,1 r:-:i r-,


co

""
eo

.....
c<')
<.[)

....
M

0
C'l

C'I-

r-."'

I~'" -~--&l-~--~--::;--o--o--!I;--;Z--:g--~-gj--~--o--o--!--I-*--~--~--~--;:::-2---0':= 1 = I
"<I' --_:__

..... .....

'"
C') ")

"" ....
co o·
C'l

.-<

....

-0- 0- 0-

0- 0-

0-

o· o·

0- 0-

0-

0- 0-

o· o· o· o· o·
UJ U'l

0 6 6 o·

III .". N

III <D

.... '" '" 0 0


00
0')

C'I

0 0

6
<.[)

I I I

...
.-< <D C'I .". C'l

""

'"
c<') Ctl

",' C'I

0 o· o· 6
<D
[-..

....

[-..

0 0-

o· 6
0

....

6606000

~ ~ ~ in ~ ~ ~

Lr,I

:t..n

...
'"
".,

C'I

CO

6 o· o·
C')

'" eo ",
r-, r-,

III

<'?

In

'" 6

00

OJ:)

co

606

<D ('1

.-<

r-

In <'?

o· o· 0

<D

... '" ....


OJ:) OJ:)

"<I'

6 6 0'

<'?

N N

I~
1_~_-_~__!I_~_:_O __ ......
96
_C'l _ _

~
<'? __
"<I' __ IO __

I
<.[)_I!__r-. __ oo _ _

~
cr>_;:: __ ;::: __

I
o o·
00 0 C'I 0- 0- 0- 0- ....... ...-4....
C'I "<I'
<.[)


0 c-:J 0

... o·
0

--0
.-< N

... 0
co
C'l

CD

=. 6 ..... .....
00
C'I <D C'I

c-:J.

---

S! __

~_.!...1_~ ~__ ~__ ~__ ~_:2".l ~_1 __ __


7-

C'I C'I

... II,
C'l

6 6 0 o· 6
m

C'I

vt'

<D

00

0_

....

....
-.!' c<')

C'I•

r-, c-:J

00
C'I

C'I

°
CD

....
C')

Col
D':l

0') C')

Geotehnic."

st fundatll

-97

Tabelul 111.3.2
./ ./

r '"
~Oml

28
12.0

29
12.0

30
12.0 1

31

32 ..2,0

ss
i 2.0""'1

3G

Z.o

Slarea.rJe efarlun

,na:=_CTr-rr, + 'J2.2c/lg¢ rr2 .


5m
0(

= 'li -_'[":=2 _ fJi* v;.'2{c/lg~.fz)


ungh' if> dl" devtere

cu ftl

fara

/urIre

in

!;

considerore proprii

a greula!i,

b-

sernilatimca

rambleului

It -

inillp11lca rutnblcului
d-

V:dorilll coeficil~lltllllli ](.


V

Tabelul III.3.3. y . II Pig.

stna.,,-sIn¢
0( "

l concuh e de stconitote ,
stabiliUtii terenului de fundare folosind echilibrul limitlt.

± -;
b

,,~~ K2 ..

IlI.3.6.

Verificarea

~I
j__ __ 0~,O_4 __ 0_,0_8 __ 0,12
1__

0,0

I I 0,21
0,1

0,3
0,67 0,53

04

0,5

II
0,(;

0,71

O,SI
0,17

0,911,0

11,1

112
_0_' 0 0 -0-1 _

j_0_,8_2~ ,7~5 0,70 O


1

0,541 0,4450,36 0,485! 0,38 ~

0,26

O'091_0~1_0~ 0,075 0,0051_°__

_0_,6_9_,665 0,62 0 0,59 0,375 0,54

O_,1_6 __ 0_,2 __ 0_,2_4 __ 0,28 O_,_32 __ 0,36 0,4 b

----1-1
0,51 0,50 0,48 0,45 0,435 0,42 0,37 0,28! I_O_,~_~_5 0,38 0,3;, 0,34

0,475! 0,435' 0,3351 0,4251 0,385 0,30 0,341 0,27

i,

I'° 275' 020 0135 0065 °'I ° , , , 015!


0,24 0,175 0,12 O,2~' 0,16

0,225:~

111.3.7. In urma unci inccrcari de cornpresiune monoaxiaHis-au obtinut efortul unitar normal cr. = 1,5 daN/cm2 si inclinarea planului de rupere cu orizontala oc= 54°. a) Sa se reprezinte cercul lui M ohrpentru starea de eforturi. b) Sa se gaseasdi paramctrii rezistcntei la forfecare folosind conditia de echilibru limita. c) Sa se calculeze eforturile unitare ce apar pe planul de rupere, precum ~i efortul unitar total ~;i unghiul de deviere. Rezoloare. a). Plecind de Ia relatia ce da eforturile principale:
0"12

----1-0,11. 0,06 0,10 009

0,06

0,025,-0-

1__

0,03 1O,OO~_O~' _0_,

__

0,3351 0,295 0,25


,

I 0,1951
I

0,14

--I-~

1 __

0,315 0,30

0,325 0,30 10,26 0,29 0,27 0,24


1

_ 0,285 0,2751 0,26 0,26 0,25 0,24

~'~l!~
0, 18 0,165 ' 0,12
1

0,225; O,175J0 13

I'

,.,

0,053 O'0351~ 05 0035

'I'

001

"z + "v
2

± _l_ 2

[(O"z -

a..)2

+4
0"2

't"~]1/2, unde:

cru =

0;

--rzJ

0,235, 0,205! 0,1351 0,11 0,10 009


'

0,081 0,045 0,0351 0,015 ~005

't"yz

0, in cazul compresiunii monoaxiale se obj.ine:


0"1 = 0".

§i

0,215 0,20

°
,

0,073" 0,045 0,03 !..~,015 0,01 07100410


, ,

o.

031

°'I'

02

001

Efortul unitar normal 0" estc cfortul unitar principal maxim, deci planul orizontal este unul din planurilc principale, Elementele cercului Mohr sint 0

semila.timca

rambleului :

h-

inaltitnea rarnbleului

1 (~,

0) ~

R=

:1.

.99

r;

diJN/em]!
1.0

;>;

Q5

'-

VfdoN/crrlJ

1825

Fig. III.3.S. Fig, III.3.7. Conai!ia de echilibru limitK in incercatea compresiune monoasjala, de

Echilibru

limita

compresiune

triaxiala.

, in figura III;3.7 s-a reprezentat la scam 1 em = 0,5 daN/cmz, cercul lui Mohr pr~z~ntlnd C~l?-trul 01 (0,75 daN/cmz; 0) ~i R = 0,75 daN/cmz. b) Conditia de echilibru Iimitii este :
sin
. $
= =
171

sin <P

--+--=-+-2-=--tc g- (j) , care pentru cazul compresiunii monoaxiale devine' • cr cra c.


1

0'1 ____, '2 0

<11

+ 2c

' ctg

(j)

. ~tiind ca. planul ,de rupere face cu directia planului efortului unitar principal maxim ,unghlUl oc,iar din conditia de tangenta a dreptei intrinseci cu cercul e!o_rtun1o: de rupere, du.blul valorii aceluiasi unghi este 90 ° <D, se poate gasi trnghinl de frecare intcrioara <1>. 20c= 90° <1> ; <I> = 20: - 900 ;

<I>
<11

18°.
= 0,545 daN/cm2,
(J'

Din conditia de echilibru Iirnita rezultji pentru coeziune :


C=-

I-sin cos
(j)

(j)

=-

1,5

1 ~ sin 18° cos ISO

Dreapta intrinseca are ecuatia "f = 0,324 0,545. Reprezentarea ei s-a Iacut prin punctele de coordonate (0; 0,545) ~i (--1,677; 0). c) Relatiile cc ne dau eforturile unitarc din planul de rupere sint :
0"..

111.3.8. In urrna unei incercari de compresiune 'triaxiala de tip VU, s-au facut urrnatoarele inregistrari : proba PI: 0"1 1,575 daN/cmz; 0"2 0,5 daN/cmz; = = proba pz: 0"1= 2,65 daN/cm2; O"z = 1,00 daN/cm2; proba Ps: 0"1 3,53 da.Njcm": 0"2 1,5 daN/cm2• = = a) Se cere sa se reprezinte cercurile M ohrpentrtl ce1e trei probe. b) Sa se gasesca parametrii Ia forfecare .:I> c ai pamintului. si . c) Sa se calculeze eforturile unitare pe planu1 de rupere, efortul unitar t.tal :;;iinclinarea acestuia fata de normala la suprafaj;a de rupere (pentru :proba P2)' Reeoluare. a) Elementele cercurilor de eforturi pentru ce1e trei probe Slut: proba PI: 01 (1,0375 daN/cm2 ;0); R; = 0,5375 daNjcm": - proba P2: O2 (1,825 da.Njcms ; 0); R2 = 0,825 daN/cm2; - proba Ps: 03 (2,515 da.Njcrn": 0); Ra = 1,015 da.Njcm-, tn reprezentarea cercurilor de eforturi s-a utilizat scara eforturilor nnitare 2 em = 1 da.Njcm" (fig. III. 3.8). b) Cercurile M ohr caracterizeaza eforturile de rupere, tangent a lor comuna fiind dreapta intrinseca a pamintului din probe. Taietura dreptei pe ordonata la scam eforturilot unitare este coeziunea (c = 0,17 da.Njcm"), iar inclinarea cu orizontala este unghiul de frecare interioara (.:I> 20°). = Ecuatia dreptei intrinseci este : 'Tf = 0,3640" 0,17. c) Eforturile unitare pc planul de rupere Slut:

<12l

+
=

<121

cos 20':;

0'54"

=~

"II ;1 sin 20:;


Efortul unghiul
100

+ +

1,5 2

cos 108°
=

0518 daN/cil12.
'

0""=

--2

171

172

<11 -

<12

cos 2. C1..,

'T"

crt -

<12

• sm 2 C1...

1'54" = 1~5 .

sin 108°
't"~)1/2

0,713 daN/cm2.

unitar deviere

total S
=

P.. =
arctg

(O"!

= (0,5182

+ 0,7132)1/2 =
.

Directia p1anului de rupere cu orizontala (planu1 eforturilor principale maxime) este C1.. = 45° .:I>/2;20c= 90° .:I>. in cazul probei P2 calculu1 conduce la urrnatoarele valori :

= 0,881 daN/cm2;

0"
a

=2,65

de

2
'T
II

1,0

+ 2,65 -

1,0

cos 110°
=

1,543 daN/cmz;

TIX "-IX

arctg
.

0.518 -

0.713

540

= 2,65 -- 1,0

sin 110°

0,775 daN/cm2• 101

Efortul unitar total pe planul de rupere: Pa. = (0"; T;)1/2= (1,5432 0,7752)1/2 = 1,726 daN/em~.

Inclinarea fata de norrnala la suprafata tg 0 = 2!. = 0,775 =


0"«

1,543

° 502 .
' ,

de rupere rezulta :

Cunosdnd parametrii rezistentei la forfecare <P = 16° ~i precum si eforturile unitare ce apar intr-un punct M, dupa 0 directie oarecare 0"= 1,1 daN/cmll ,~i 'T = 0,35 daN/cm2, se cere: a) sa se gaseasca grafic 'eercurile de eforturi Iimita ce caracterizeaza starea activa si pasiva ;
c = 0,15 daN/em2,

III.3.tO.

0=26,66°.

b) sa se calculeze eforturile unitare ce apar pe planul cazul starti Iimitii activa ~i pasiva, Rezolvare.

de rupere in

111.3.9.. Parametrii rezistentei la forfeeare obtimrti printr-o ineereare de compresnm- monoaxiala sint : <P = 11 ° ~;i c = 0,20 daN/crull. a) Sa se. indice valoarea efortului unitar ce produce ruperea probei ~I sa se reprezinto starea de eforturi la rupere.
• v

b) Sa se ealculeze eforturile pc planul de rupere. Rezolvare.

unitare normale si tangentiale ce apar

a) Plecind de 1~ condijia de echilibru Iimita, particularizata compresnms monoaxiala (0"1'# 0; 0"2 0) se obtine : =
----tg(45° (])J2)

pentru
0_

= 2 . c·

cos (])
I-

sin cD

--:-

2 . 02 '
'I

_c_o_s_l_l

_ sin 110 -

= 0,485 daN/crull.

In sistemul de eoordonate, 0"- Te1ementele cercului lui AIoh'r sint : centru C (0,2425 daN/cma; 0); raza R = 0,2425 daN/cmll, In figura III.3,9 reprezentarea s-a facut Ia scara 5 em = 0,5 daN/crull.
b) Unghiul de inclinaTe al planului Ct= 50°30'. Eforturile unitare slut:
0"

de rupere

este :

CI;

= 450

+~ .
2

a) tn sistemul de axe 0"-"(" (fig, III.3.lO) la searaeforturilor (4 em = - l,OdaN/cm2) se reprezinta dreapta intrinseca ~i punctul M de coordcnate 0"= 1,1 daN/cmll si T = 0,35 daN/em2. Se construiesto un cere ce trece prin punctul M de raza. R si centrul C. Diripunctul A; obtinut prin intersectia dintre paralela la ordonata prin punetul M si dreapta irrtrinseca, se duce 0 tangenta la cerc. Cu piciorul compasului in A se rabatc punctul de tangenta A' pedreapta intrinsecain ambele sensuri obtinindu-se punctele T', si Tp. Din T; si T." se due perpendiculare fe :dreapta irrtrinseca rr zult~nd punctele C. si Cp, ce sint centrele cercurilor de eforturi Iimit a activ a 91 pasiva, Razele acestora sint R" = TaC" 9i Rp :..._'TpCp , b) La scara la care s-a rcalizat constructia grafica valorilc aproximahve ale eforturilor unitare principale sint : starea Iimita activa: 0"1 = 1,325 daN/cru2; 0"2 = 0,5375daN/em2 ; starea Iimit.a pasiva: 0"1" = 0,975 da Njcms ; 0"2 = 2,10 daN/cmZ, . . Cunoseute fiind eforturile unitare principale pentru cele douji stari lImIt a, eforturile pe plane1e de rupere sint : starea limita activa: Ct.= 45 ° +..!
2 1,325

=~
2

+~ 2
0,485

cos 2Ct' '

eu orizontala;
.

To.

_':!_
2"

sin 2Ct;

O"ar =
0,485
COS

+ 0,5375
2

+ 1,325 -

0,5375. 2

cos (90°
=

+ 16°)"
.

0,822 daNJcm2;

0"50"30' -=2 , T50"30'


0

+ -2
,

101 °
=

' 196

daN/cmll ,.
,

Tar =

1,325 _ 0,5375. 2

sin (90°"+ 16°)

0,378 daN/cm2,

0,485

sin 101

0238 daN/cmll
'

(r;JaN/em})

[doN/crrf!

. .:;!
irecto de
rupere 'T fdaN/un2/

Fig. III.3.9.

Echilibru

limitii -

compresiune

monoaxiala.

Fig. III.3.10.

Starea

de eforturi

limitii. actlva

9i paaivn.

102

103

Fe planul de rupere rezistenja Ia forfecare are aceeasi valoare ell efortul unitar tangential:

't>a.
-

0'", . •

tgIP

+ c = 0,822
IX,

. tg 16° 45 o 45
0

+ 0,15

= 0,385 daN/em-;

starea Iimita pasiva :

+ ~ cu
-! 2

vertical a ; ,
;:1
JdoN/em"}

IX , = O'a. -

cu orizontala ; 1382 d a N/ cm.. 2.

2,10

0,975

+.2,10 - 2 0.975· cos (900 + 16.0)_ _,


.

0.25

Ta,

= 2,10-0,975
2
"f<V'

sin.(90o+'16°)

=0,540

daN/em2;

= 1,382 . tg 16"

+ 0,15 = 0,546

daN/cruZ;

111.3.11. Intr-ull punct M al semiplanului sint eunoseute eforturile unitare : 0'. = 2,52 daN/cmz, au = 1,52 daN/cm2 ~i Tv. = 't'.u= 0,42 daN/cmll. Cunoscind ca parametrii rezistenjei la forfecare ai pamintulni unde este situat punctul M sint <D = 14° si c = 0,15 daN/cm2, se cere: a) Sa se corrtruiasca eercu11ui Mohr si dreapta intrinseca apamiutului. b) $tiiud ea starea de eforturi este 0 stare Iimita sa se gaseasca directiile planelor de rupere. Rezolvare. a) Pentru trasarea eercului Mohr vom ca1cula :
0'1,2 -

\
Fig. III.3.1I. Echilibru limit~ - direcpl de rupere,

Rezoluare.
2 ~112 • zyJ ,

a.+ 2

crJl

±
2

__l:_ [(

0'.

Cfv

)2

+4T +4

tuia.
.

a) Este necesar sa se gaseasca elementele cercnlui Mohr si polul aces-

0'12 ._:_

2,52

+ 1,52 ± 2

__l:_

[(2,52 _ 1,52)2

' 0,4202t!2;

in acest scop trebuie cunoscute eforturile unitare prindpale si directi11c acestora.


0"1,2

0'1 =

2,673 daN/cmz;

0'2= 1,367 daN/cm2.

3,20 '2

+ 1,80 ±

__l:_

[(3 20 ~ 1 80)2
J , .

+ 4 . 0 562JI/2
" ,J

Centrul cercului C (2,02 daN/cmz; 0); raza R = 0,653 daN/ems. Directia eforturilor principale se obtine din relatia : tg 2
IX

2T'1I = a.av

2. 0,42 2,52 -1,52

°
.'

Cf1 =

3,396 daN/cmz;

0'2

= 1,604 daN/cm2.

84 .
,

21X 40 ° ; = IX = 200.
0

Centrul cereului C(2,50 daN/cm2; 0) ~i raza (fig. III.3.12). DireejiiIe eforturilor unit are principale : tg 21X =
b) Eforturile
!2. 0,560 = 3,20 - 1,80 .

R = 0,896 daN/em:!

Ducind prin punctele B si A direejii1e de inc1inare IX = 20 ~irespectiv normala pe aceasta, se obtine polul cercului lui Mohr (P). Prin unirea polu1ui cu punctele T si T' se gasesc directiile de rupere PT 9i PT' (fig. III.3.11). 111.3.12. Intr-un punct M aI semiplanu1ui apar eforturile unitare 0'. = 3,20 daN/cm2, O'g = 1,80 daN/cm2 ~i TZJI = 0,560 daN/cm2• a) Sa se gaseasca directia planului pe care apar eforturile unitare 2 0' = 3,00 daN/cm ~i T = 0,75 daN/cm2 si conjugata acesteia. b) Sa se gaseasca marirnea eforturilor unit are totale de pe direcjiile conjugate. 104 -,

0,80;

21X 38,65°; =

0;

19,300.

unitare tota1e pe direcjiilc conjugate sint :


2

p p'

= (0'2

+ ,,2)1/2.; = (3 + 0,722)1/2= 3,09 P = (1,75 + 0,442)1/2 1,80 daN/cm2. =


2

daN/cm2;

Inclinarea faja de normala este:

~t go--

'1"

cr
=

0,75 _ ~

0,44 ~_ 1,75

025' , ,

140.

105

fdaN/cm2jJ--'0

____:,"'----

~-_I

o
2f)() f fdaN/em}j

S'''(.9

2cm.1.0daN/cm

1. II - direc!ii
P.P'

Ie principale /I PK .. /I PL - direc!iile . . .cqnjugale

Fig. III.3, 13. Starea de eforturi ~i directille

suprafctelor

de rupere.
IX

-etorturi
lolale

unitare ..

b) 1'nc1inarea planului de rupere cu~or~zon~ala ~est: Eforturile unitare, ce Iucreaza pe aceasta directie, sint :
0"63
0

= 63

0 •

1,586

+ 2

0,412

+ 1,586

0,412

cos 126

0654
'

daNjcm2;

z Fig. IIL3.12. Directii conjugate. 1,586 - 0,412 2

sin 126

= 0,474 daNjcm2.

111.3.13. 0 proba de pamint supusa unei incerdiri triaxiale sufera o deforrnatie specifica de volum €. = 0,6%. Drellptaintrinseca a materia1ului are !l> = 36 si c = O. Pamintul are modulul de deformatie liniara E = 225 daNjcm2 ~i \) = 0,22.
0

Pentru gasirea planelor ~~upraf~te~or) de rup:re se fixeaza APolu~ cer~_ului Mohr prin ducerea directiilor principale, care In acest caz ~l~t directiile verticala si orizontala, PoIuI cercului Mohr se gaseste pe abscisa la (J = (J2 ~i 0,

a) Sa se gaseasca eforturile specifidi de volum.

unitare principale ce determina reducerea

b) Sa se determine directia planelor de alunecare ~i rnarimea eforturilor ce actioneaza pe ele. Rezolvare. a) Se stie ca reducerea specified de volum in cazul incercarii triaxiale este :
E:.

"1 + ~ + "3 (1 - 2'11); cu


0

(J2

0'3'

iar

criteriul

de rupere este:

~=

tg2 (45

+ ~). +
0'2

Pentru datele problemei cele dona conditii pot fi scrise:


0'1

= ~.'E

1 ~ 2v

= 0,006.

2,25 1 ~ 2 . 0,22

= 2,4107 daNJcrn2;

-'2 = tg2 [45


0"1 { 0'1

+ 20"2=~2,4107
= 3,8518
0'2;

~2

+ 36") = 3,8518 2

sau
0'1 =

;
0'2

= 0,412 daN/cm2 ~i

j 1,586 daN ems,

In sisternul de coordonate 0'- .. , cercul Mohr are centrul C(0,999 daN/cm2; 0) si raza R = 0,587 daNjcm''. Reprezentarea eforturilor unitare in fig_ura III.3.13 s-a facut folosind scara 4 ern = 1,0 daNjcm2. 106

CAPITOLUL.IV

STABILITATEA TALUZURILOR. IMPINGEREA pAMINTURILOR. CAPACITATEA PORTANTA A TERENULUI DE FUND ARE

IV.1. Sl'ABILITATEA

l'ALUZURILOR

IV.t.t. Sa se calcu1eze adincimea maxima ce poate fi prevazuta la executarea unui debleu in eonditiile unui .coeficient de siguranta F. = 1,5, stiind di terenul prezinta urmatoarele caracteristici: c = 121kPa, Y = = 19,20 kN/m3, III = 10°. . Indinarea taluzuIui este ~ = 60°. Rezolvare. FoIosind graficele intocmite de Taylor, date in anexa IV.1.1, pentru III = 10 ° si ~ = 60 ° rez ultji indiecle de stabilitate N. = 7,125. lnaItimea .,:-'-":1--. ~"l'" maxima (critica) a taluzulni este data de relatia H, = N. _, de unde H, = 7,125 ~ = 4,45m. y
.' <; • ,'~-~ ~ .Q_ .... C

Fig. IV. 1.2. Profil =transversal.

Pent.ru orice indinare a taluzul ui la un uughi {3 inferiorvalorii nu se va produce ruperea taluzu1ui.

de 340,

1920

Acceptind un coeficient de signran}a F. = 1,5, valoarea unghiului de inclinare a taluzului la aceeasi ina1time H = 9,0 m, rezulta de aproximativ 13°, folosind ca inaltime maxima He = 1,5 H, cu N. = 8,27 9i d = 1,6. 1n Iigura IV.1.2 se da profilul transversal la cele doua inclinari ale taluzului de 34 si 13° corespunzatoare unor coeficienti de siguranta egali euJ si respectiv 15. ..
0

Inal}ime~ ee asigura un coeficient de siguranta F. = 1,5 este ; H


= H,· F. 4,45 1,5

= 2,97 m ::::. ,0 m. 3

In figura IV.!.1 se prezinta profilul transversal marcindu-se cele doua adineimi ale debleului de 3,0 m si 4,45 m, corespunzatoare coeficientilor de signranta 1,5 si respeetiv 1,0. IV.1.2. 1:na1timea unui taluz-debleu este H = 9 m, Debleul este realizat intr-o argila eu y = 19,20 kNJm3, c = 29,S kPa si III = 0 La 13,5 m sub suprafata terenului se gasestc un strat cu caracteristid fizico-meeanice superioare. Care este inclinarea taluzului pina la care nu intervine ruperea? Rezolvare.
0•

IV.I.3. Sa se verifice stabilitat~a unui taluz de inaltime H = 5,0 ill, panta 111,5, realizat intr-un pamint Cll caracteristiei de forfeeare: III = 140, _<; ,,"e~P.1sga . 9i greutatea volumics . y = 20,2 kNJm3• Calculul se va face ,'lfCipoteza unei suprafete de TUpere circnlar cilindrica de centru 0, folosind metoda cercului de frictiune, Rezolvare. Construc}iile grafice necesare in rezolvarea figura IV. 1.3, ·pe baza carora vom calcula : problemei sint date in

Greutatea volumului de pamint supus alunecarii VABD: ·G


=

Pentru

gasirea

unghiului de inclinare a taluzu1ui pentru care nu se produce ruperea vorn folosi graficul £ I' intocmit de Taylor dat in anexa I IV. 1.1, care ia in consideratie ~i posibilitati!e ruperii pe sub piciorul taluzului. Factorn] de adincime este d = !!_ = 13,5 = I 5.

yR2

0:0 -

yR2 sin _
0:0

0:0

cos

0:0

yH" + -z- (ctg e I

etg ~);
ill.

It)'lS' ~1
'I :::t 'I

R=2 sin

5 2

a sin

-----

sin 26° sin 34,5°

= 10,0
0

G = 20,2.102

0,602 - 20,2 . 102• sin 34,5 °

. COS 34,5

+ 20,2·5'
2

(ctg 260 _

'

- ctg 33,69°) - 412,07 kN/m. BratuI fortei G, fat a de centrul st1prafetei de alunecare, este:
yH".

____/\60
108

!i

Cunoscind ca inaltimea maxima H. = =H =9,Om, indicele destabilitateeste: N. =


yH. c

19,2.9 29,5

5,85.

d = -12·

(1 - 2 ctg2~
20,2 . 5"
12 . 412,07
0 •

+ 3 ctg
ctg 34,5
0

~ ctg 8 - 3 ctg ~ ctg

0:

+ 3 ctg

(7

ctg lX.o)

Fig. IV.1.1. Profil transversal.

Din anexa IV.!.!, pentru d = 1,5 ~i N. = 5,85 se gaseste di ~ = 34 o.

d=

(1 - 2 ctg2 33,69°

+ 3 ctg 33,69°

. ctg 260 _

- 3 ctg 33,69

+ 3 ctg 26°

. ctg 34,5°) = 4,15 m, 109

{kPal

"I IV. ~ ~'c /. A2IO. 12.))/

]0
de OT'= re=R InC!IUf1E'
Sirl

MIO.249.20/
ttJef020

c er c utcn de frlC,tllJne
penfru 0, os-qar oreo ~ct"hb,-()lu}

'in ["QZ'ul

0,3

0,2

0.1

[j

I (O.2~9. 5. JrJ! __ 20)

\I .

-c [tc Pal

B21 ·0.270

Fig. IV. 1.4. Deterrninarea coeiidentu1ui

de sIgurant1i..

eunoscind directiile dupa care actioneaza C. 9i Sif)=o ce trece prin punctul 0, [centrul suprafetei de ruperej isi prin 0', (intersectia directiei lui C. 9i a lui G). Pentru conditia de echilibru (F, = 1) poligonul fortelor C" G, 5<1>=0 trcbuie sa fie inchis, In cazul constructiei noastre rezulta S<Il=O= 365 kN si C. = 140 kN. Valoarea coeziunii pe unitate de suprafata c, este calculata eu relatia
C

2.R.sino:.

140 2· 10· sin 34,5°

12,35 kPa.

Fig. IV.1.3.

Construclii

grafice in metodacercului

de fricFune.

Distanta fata[de centrul cercului de rupere la care este aplicat vectorul coeziune C este data de relatia: a = 2 . OCo R = 2 . 0,602 . 10 = 12,04 m,' unde valoarea unghiulnj 0:0 se introduce in radiani. Considerind S, C si G, fortele rezultante ce solicit a volumul de pamint supus alunecarii V ABD: pentru gasirea coeficientului de siguranta se poate proceda in mai multe moduri: a) Consider am pamintul ca lucrlnd in doua ipoteze extreme. at) Parnint fira coeziune c .. 0; se. determina v~]oare~ un!?hi}lluidefrecare interioara 1fI. necesar echilibrului fortelor G ~r SO' situatie in care: coeficientuI de siguranta are valoarea unitara (F. = 1). In acest caz raza cercului de frictiune este r. = d = 4,15 m.

Valoarea coeficientului de siguranta rezultji folosind 0 constructie de tipuI celor prezentate in anexa IV. 1.2. Prin reprezentarea punctelor At si A2 in sistemul de coordonate tglfl- c, se gase~te dreapta de coeficient de siguranta unitar (F. = 1) dupa care se reprezinta punctul M de coordonate tg IfI ~i c. Coeficientiil de siguranta este definit de raportul OM/OL, in cazul nostru la valoarea 2,13 (fig. IV. 1.4). b) Presupunern consumarea integrala a parametrilor efectivi dupa cum urmeazji :
bl) consumarea unghiului de frecare interioara $ si determinarea coeziunii nccesara asigurarii echilibrului (F, = 1), din conditia inchiderii

r. = R . sin 1fI. ;

IfI

• arc sm

_!_ =

t"

. 4,15 - 24 520 arc SIn ~ , .

10

a2) C?nsiderit;d pamintul ycar~cterviz~t m:~ai p~in coeziune . (ifl = 0). se deterrnina coezrunea necesara asrgurallr echilibrului C, = 2 R sm G(o • c.,.
---~

poligonului fortelor : folosirid constructiile din figura IV.I.5, rezulta C. = 60 kN; c. = 5,30 kPa; b'],) se considera mobilizata integral coeziunea, C = c . AB = 226,4 kN si se deterrnina unghiul de frecare interioara, cD" necesar asigurarii echilibrului (F, = 1), din inchiderea poligonului fortelor. Orientarea lui S. in sensul miscarii de alunecare indica necesitatea introducerii unei forte (coruponenta a lui S.) pentru satisfacerea echilibrului la limit a, ceca ce obliga la considerarea lui 1fI. ell semnul negativ. Pentru deterrninarea coeficientului de siguranta sc gasesto dreapta de coeficient de siguranta unitar, prin reprezentarea punctelor Bl ii Ba in figura IV.l.4 9i ca1cularea acestuia ca raport al segmentelor OM ;;i OL.

110

111

reO

265 m } b 1/>,,015.]60 ;.>

.\

C"cWkN Jb ce c5.]Ok Po 1

Ig'1l 0.1

0,2

0]

0,'

(0
H05.0""

Ho5.0m

0
Fs ~ F",
ql
0

Fe'

2,15 60 2]7 2,01

12D 1.17
],01

100 7.~7 2,51

BD 1.77
2.26~

OD
CD

Fe F'1l

1.617

Fig, IV~L5.

Metoda

cercului

de frictiune.

Fig. IV. 1.6. Construcfii

folosite

in metoda

c'ercnlui de frictiune,

c) Un alt mod de gasire al coeficientului de siguranta presupune mobiIizarea coeziunii si frecarii la acelasi coeficient de siguranta F, = r, = F IJ), c. til unde : F. = -- Sl Frr, = - tg__ .
Cm.b '

Rezoluare. Vom calcula pentru inceput coordonatele centrului de .greutate aI prismului ABC. in sistemul xoy, (fig, IV.1.7) accastea sintdate de relatiile : x,. = -----------12 H'
0:.

tg

<l.lmob

Plecind de la aceasta idee se admite di in 1ungul suprafetei dealunecare sint mobilizate succesiv diferite valori ale unghiului de frecare interioarii $", < <P. Din echilibrul fortelor, cunoscute fiind directiile de actiune ale rezultanteij R(G), reactiunii] 5 si coeziunii C, rezulta .valorile succesive ~le coeziunii mobilizate pentru asigurarea ecbilibrului la limita. Gasirea coeficientului se face prin trasarea curbelor de variatie ale lui Ftp si FcP"7Inctul de intersectie ne fixeaza valoarea lui F, si deci valorile mobilizate ale lui tg <Pm §i em (fig. IV.1.6).

[R~O'.. -

~_

R2 sin ((. cos I] -

+ ~.

(ctg6 - ctg (3)]


fI..~

(1 - 2 ctg2 x •• = d
R' . =
0:••

+ 3 ctg
2

~ . ctg

3ctg ~ . ctg

+ 3ctg
2

6 . ctg

0::0) ;

4,15 m (din problema anterioara};


~

30'.. 3 Y<.= ----~~---------------------------------H3 R' ~ a. - RI . sin cos 0'.. + ~ (ctg 6' - ctg (3)
0:. •

... R . sin 0< ••

.' cos 6 - R' . sin

0:••

cos

0:• .,...

R . cos ....

cos 6

___ +

IV.l.4. Piistrindconditiile gtomctrice 9i caracteristicile geotehnice aceleasi ca in problema IV.I.3, sa se gaseasca coeficientul de siguranta, considerind di. este posibila suprapunerea unor actiuni seismice . cauzate
de un cutremur de gradul 7 de .intensitato 112

~2· [R . cos (Ii.


RI .
0:. -

-r-'

6) -

.!HJ (ctg a c-c3'·'.


0'.0

ctg (3)

f.

Coeficientii de corectie pentru gradul 7. ~

R2 . sin

0:••

cos

+ -2

lP (ctg

-ctg

(3)

seismica sint :~ (a~) =~O,16 §i c.(a.) = 1,5 Ksc.= 0,24. Ks

Folosind date1e problemei: R = 10 m; fl..o = 34.5°= = 26°; ~ = 33,69°, se obtine Y •• = 7,58 m.

O,602rad; H = 5,0 m;

8-

Ceotehujca

~l fuudalii

113

"."

ABell.Tim

OK
£f c»;
p
o

= 72.0< m
0

260 =3{.5°

=]]65"

Pentru obtinerea valorii coeficientului d~ ~igurant1i se ntilizeazji constructia din figura IV.1.8, rezultind F. = 1,88. Comparind cu valorile obtinute in problema IV.l.3, se constata 0 scadere a eoeficientului de siguranta de aproximativ 12%.

{kPul

]0

0,1

OM 32 IV. 1.5. Considerind geoFs~ OL 17': 1.88 metria taluzului si caracteristieile fizico-mecanice ale paminFig. IV.LS. Caleulul coeficientului de siguranta; tului din problema IV.l.3, pentru aceeasi suprafata de alunecare sa se calculeze coeficicntul de siguranta si sa se fad comentarii privind, erorile introduse, procedind la evaluarea greutatii proprii prin considerarea prismulni supus alunecarii, ca fiind alcatuit din fisii,
z;

Rezoluare. Prin impartirea suprafetei transversale a prismului ABC din figura IV. 1.9, in fisii de latime b = 1,0 m, vom objine for]a G, ca marime, sens, directie. Evaluarea este data in tabelul IV.l.l, rezultind pentru distanta de la piciorul taluzului la suportul Iortei G, valoarea x. = 5,40 m.
cercului de fricpune ell luarea a Iortelor scismice, in cousiderare

Fig. IV. 1.7. Metcda

Fortele ce solicitaprismul =

greutatea proprie: G = y R2(1..0

..

ABC
.
-

sint :
Y R2 sin
(1..0

cos

.
(1..0

+ y ___: (ctge-ctg~)
2

H'

SABG • Y . 1 = 20,399 ·20,2 . 1 = 412,07 kN; f~rte seismice: eomponenta orizontala F = K •. G = 0,16 ·412,07 = = 6~;93 kN 9i componenta verticalji F. = C . ·G- 15 . 16 . 41207 = = 98,89 kN. • • " , Rezultanta solicitarilor : Q = [(G - Fs,,)2 F;.]1/2 ;

to

Q = [(412,07 - 98,89)2 tg

+ 65,932]1/2

320,04 kN.

Inc1illarea rezultantei fata de verticala :

= --_;_-~ . 65,93
. 412,07 -

98.89

=, 2105 , de unde

a=

11,88°.

Forte!: de rezistenta ce intervin sint rezultanta coeziunilor C si reactiunea maser de paniillt ramasa pe loe S. FO.losilldacelay~mod~e lucru.ea ~~~cazul a din problema IV.l.3, vom avea dm constructiilo grafice ale figurii IV.1.7: a1) r. = 5,6 m ; sin
= <1> •.

5,6

320,04 kN ·c
a2)

10

"

56·

1>

,""...

34 OS

0.

c=o -

- R_
-

C. = 150 kN; c.

1~ = --" - = --=,13·25 AB . ] 11,32 . 1

kP a.

Fig. IV. 1.9. Metoda

cercului de frictiune,

114

115

labeIullV.l.1 Metoda n~lUor


h,H'i+l
2 [KN)

NT.

fi~ie

hi (m)
I

"i+1
(ru)

G=

. b. l,y

(m]

X,

M,
(KNmJ

Considerindvaloarea coeficientului de siguranta F. = 2,13, din .,problema IV.1.3 ca fiind mai corecta, coeficientnl de siguranta obtinut este superior, diferenta fiind de aproximativ 9%. IV.1.S.Sa se determine adincimea maxima a unei excavatii in taluz
=

"
0,75 1,40 1,90 2,35 2,65 2,80 2,90 2,45 1,30 0 7,575 21,715 33,33 42,92 50,S 55,045 57,57 54,035 37,875 11,817 0,5 1,5 -2,5 3,5 4,5 5,5 6,5 7,5 8,5 9,45 3,785 32,5725 83,325 150,2~ 227,25 302,7475 374,205 405,2625 321,9375 111,67065 L= 2 0~2.9782·

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

0 0,75 1,40 1,90 2,35 2,65 2,80 2,90 2,45 1,30 -

de 1/1 ce poate fi acceptata intr-un teren eu greutatea volumica y kN/m


3,

unghi de frecare interioara

Coeticientul desiguiantace~ut este 'Sa se analizeze, Vesupunind diferite posibilitat4de rupere privind forma suprafetei de cedare, .influenta acesteia asuprafnaltimii taluzului excavatiei. Rezoluare. . Pentru rezolvare, vorn Iolosi anexa IV,1.3 unde este data comparativ valoarea raportului N. = y . H]c, pentru diferite valori ale ca definitie a coeficientului de siguranta, relatia F. = H.,
H

~~:.,~~Ii[

IDJ .. _15

si coeziunea.

c = 25

18,8 kPa.

'!'

L= 372,387

x. = 5,40 m fata de piciorul taluzului. , Fo1osin~ !eprezent,:rea pril_lpuncte <: dreptei de coefident de sigurauta umtavr, ,adm~tlUd cazurile particulare pnvind parametrii rezistentei masei de pammt 9~ a~J.Ume:at ..-: pamint caracterizat numai prin frecare interioara 91 a~-:-:-pa~1nt.purcoezlv,se determinji valorile <I>.~;i respective. pe baza constructiflor din figura IV, 1.9. Corespunzato- celor doua situatii rezulta J at) raza cercului de frictiune:
r,

unghiu~~ unde H. este

inclinare a taluzu1ui ~ si ale unghiului de frecare interioara q,. Vom fol~

= 5,Om, de unde sin <I>


= 2 =~
R
10

inaltimea critics (F. . 1); H - inaltimea ta1uzului ce prezinta coeficientul de siguranta dorit , 1) Suprafata plana de rupere ~ metoda Culmann. Pentru
-

23,57°; tg!D. = 0,436; . a2) ~oeziunea necesara echilibrului: C. = 130 kN; stiind ca, coarda are Iungimea AB = 11,32 m, coeziunea pe unitate de suprafata este :
=

= 0,40; <1>.

45
~

si <I>

15

rezulta
F.

N.
26,86

= -

20,20, de unde H. 17,90 m. metoda

= eN, T

.25· 20,20

c. =

AB·l

c.

11,48 kPa.

18,80

-, 26 86 m§l . ·H _ H. =s ----~~ de rupere


=

1,5

Din figura IV. 1.10 valoarea coeficientului de siguranta este 2,32. I Un alt mod, de . gasire a coeficientului de siguranta,' conform anexei V.1.2, est~ datv l~ flg~!a IV. 1.11, unde s-au prezentat drepte1e intrinsed Ce caracterizeaza situatiile de lucru av a2 si situatia reala,

~) Suprafata Pentru

circular N,
15,65 1,5

cilindrica
=

F ellen ius . H=

~ = 45° si <I>
= 15 65

150, rezulta
H.

11,77, de unde 43 m.
'

25 . 11,77

18,8'

m si H =

F.

eN, y

= 10

3) Suprafata circular-cilindrica Pentru ~ = 45


.
0

metoda cercului de frictiune. N. = 12,04, de unde


_..:.

si q,
.

15

0.

rezulta

H, =

eN,
y

t9

t/J

a
kP"

25 . 12;04 18,8

16,01 m §1 H

= He = 16,01 F, . 1,5

to,67m.
. .

0.1

0.2
Fs

= t}I'! = 32,5
01 /L

0,3

a~A

= 232
'

as

4) Suprafata de tupere cu directoarea Pentrn ~ = 45°§i


= '...

0 = =

spiral a logaritmica, 12,05, de unde He =


eN.!... =
y

q, = 15

0 ,

rezulta
H. F.

N.
16,02 1,5

Fig. IV .1.10.

Determinaren entului de sigurantli..

coefi ci-

Fjg. IV.1.11.

Stabilirea valorii coeficientulul de aigurarrta,

25 . 12,05 18,8

16 02 "m si H =

to 68 m.
'

116

117

Fig. IV.l.I2. Profil transversal. Suprafata plana de alunecare.

Se poate observa ca cere mai periculoase suprafete de rupere sint cele circular cilindrice si cu directoarea spirals logaritmica. In cazul aceluiasi tip de suprafata de rupere, metode1e de evaluare a inaltimii taluzului se grupeaza tara abateri prea mario Se poate accepta ca adincime a excavatiei in taluz de 1/1, valoarea H ~ 10,5 m, realizind astfel siguranta cerutji prin F, = 1,5.

taluzului sau tangente suprafetei unui strat cu. ~aracteristici ~e rezistentii rnai bune, situat la adincimea de 1,35 ill sub piciorul taluzului, _ Rezoloare. Pentru predimensionarea pantei .. taluzului:it: astfel de situatii este posibiUi.folosirea unor abace sau re1<::L!l1 :alculs1mpl~. ~ezoly:area accepde tata in problema este bazata pe relatia data de Goldstetn ~l graficul Lobasou, inregistrate in anexa IV.l.4. _ a) Predimensionarea pantei taluzului fol?sind relatia lui Goldstein; coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia : F
'_

IV.l.7. Intr-un teren prezentind urmatoarele caracteristici : y _~ 3 = 18,8 kN/m , cP = 150, C = 25 kPa, urrneaza sa se execute 0 sapatura in taluz cu panta 1/1, pe 0 diferenta de cota de 17,90 m. Se cere sa se gaseasca gradul de siguranta al taluzului, adnritind posibilitatea pierderii stabilitaW dupa 0 suprafata plana. Rezolvare. In cazul taluzurilor omogene, pozitia suprafetei critice de rupere, cind aceasta este plana, prezinta inclinarea fata de orizontala
(Xc,

= A . tg

lIt

+..::_ . yll

B.

{3 III = --,

deci.

(Xcr

= 45° + 15° =
2

30 °.

Lungimea liniei directoare AC a suprafetei de rupere este : L = AC


=

Parametrii A si B sint marimi adimensionale"dat:_in anexa. IV. 1.4. ~_-~ ~ _ Prin incercari, impunind diferite pa.nte ale taluz~lU1, se selecteaza parametrii A si B pentru pozitia suprafejei de al_u?-ecare rap?rt eu l?lClO~n nil taluzului, dupa care se face evaluarea coeficientului de slgu~a_nta. S~ alege acea inclinare a taluzului care ne. conduce la valoarea coeficientului de siguranta dorita, cuprinsa intre1,5 912;0. .. Tinind cant de datele problemei relatia necesita calculul manml1o\: tg ell' tg 16° = 0,286, Y = Yd(1 wop,) = 16,8(1 0,17).= 19,65 kNjm . a1) Supraf~ta de al:-me;a-:e.trece prin pi~i?rul taluzului, Se impun urmatoare1e _lllclman ale taluzului :

11m = 1/1,25; cu A = 2,64 si B F


6,05; 1,61.

__!.!__1= ~ sin ~cr] sin

30"

= 358m.
r

= 2,64 . Oj286
_

+ + +
_

15 19,65 : 5,4

.6,05 =
.

Considerind ca frecarea este integralmobilizata in lungul suprafetei AC (fig. IV. 1.12), valoarea coeziunii pe unitate de suprafata,necesara asigurarii echilibrului limita c. este data de relatia : c.
Cn

11m -:- In,S;

cu A

= 2,64 :,;i B = 6,50 ;


15 19,65 . 5,4

= -1 .
2
Sill

y·H {3 (lOS dI

. . sln2

(f.l_I' __

F
S

264 . 0286
, "

6,50

1,67.

d1)

l/m kPa.
S

1/1,75; cu A

= 2,87, B = 6,58;
15 19,65. 5,4

_!. 18,8 .
2

sin 45°. cos 15°

17.9

sin2(450 -

IS") = 16,50

F = 2,87 ·0,286

. 6,58 = 1,75.
=

Gradul de siguranta al taluzului poate fi definit in raport cu coeziunea F. =F. =


C'f

11m
F

= ,

1/2; cu A
,

3,23 !iiiB

6,70;
=

c.

=~=

16,50

1,51.

_ 323 ·0286
= ,

+ 19,65 . 5,4 15
=

·6,70
=

1,87.

11m

1/2,5; eu A
,

3,53; B
15 .

7,30;

Illtrudt date1e problemei au fost impuse, plecind de la ideea verificarii rezolvarii din problema IV. 1.6, se poate vedea ca valoarea coeficientului de siguranta este aceeasi cu cea impusa F. = 1,5. IV.I.B. Sa se predhnensioneze panta unui taluz-rambleu !iitiind ca ina1timea este H = 5,4 m, iar caracteristicile pamintului din care este reaIizat sint : lIt = 160, C = 15 kPa, y<!, = 16,8 kN/m3, w.." = 17%. La alegerea pantei taluzului se va tine cant ca ester posibila pierderea stabilitatii prin formarea unor suprafsta de rupere ce tree prin piciorul 118
(
l

F = 353 . 0286

19,65 . 5,4

7,30

= 2,04.

Pentru inclinarile taluzului intre 1/1,25 91 1/2,5, eoeficientul de sigu~ rarrta are valori int~e 1,5 9i 2,0. Fixarea pantei taluzului se v~ face numai dupa 0 verificare a stabilita~ii, tin~nd cont de situatia cea mal dezavantajoasa de lucru a fortelor ce intervin, a2) Suprafata de alunecare trece sub piciorul taluzului. Factornl de = adincime d este D/H - 1,35 - 0,25. _
5,4

119

Parcurgind aceleasi etape ca la punctul av vom avea; 11m = 1/1,25; A = 2,66 )'i B =6,32; F,

= =

2,66 ·0,286

+ 19,65 ', 5,4' ·6,32 15

1,65.

l/m ='1/(5; A = 2,80),i B


F,

.6,53; 1,72.

2,80 . 0,286

15 + 19,65. 5,4 . 6,53 = =

11m

= 1/1,75; A

2,93 si B
15 . 19,65 . 5,4

6,72;

F, = 2,93 '0,286

6,72 = 1,78.

11m = 1/2; A

3,20 si B , 6,87;
15 + 19,65. 5,4 . 68- I = , '

F. = 3,20 ' 0,286

1,88.
I<'ig.

l/m = 1/2,5; A
F~ =3,46

'3,46)'i

13 = 7,62;
·7,62 = 2,06.

IV. L 13. Snprafatn de alunecare en direetoarea

spirala logaritmic1l..

. 0,286

+~ IS. 5,4 ,19,65

b) Alegerea pantei taluzului folosind graficul Iui Lobasov. Graficul Lobasov da valoarea unghiului de inclinare al taluzului, pentru un coeficient de siguranta unit ar, functie de valoarea unghiului de frecare interioara <I> 9i a indicelni de stabilitate N = c/{yH). Din anexa IV. lA, pentru N = 15/19,65 . 5,4 " 0)4 si <I> = 160, rezulta unghiul de incHnare ~ = 73°, Daca se adrnite un coeficient de sigmanta de 1,67, corespunzatorpantei de 1/1,5 (cazul a1), aplicat indicelui de stabilitate se obtine din graficul Lobasov pentru.!!_ = 0,14 = 0,084 si <I> = 16°, 0 inclinare a taluzului F 176 _, ~= 480.
8, .

Trasarea spiralei logaritmice este posibila, plecind de la ecuatia acesteia r = r oee.tg <l>. Stimd ca. spirala trece prin piciorul taluzului, tinind cont de scara la care se lucreaza, rm = 9,30 m. Unghiul facut de raza 1'a cu orizontala {)~are valoarea 122°. Se calculeaza valoarea lui 1'0 din ecuajia . el splIa lei r.. = r 0 . e ah . tg <l> • .t g 'l', d e un d e
ffi.

1'0=

Y..

,...~.

e o~ tg <l>

9,30
62,129.tg IS·

= 4,656 m.

Dind valori lui {)din 10° In 10°, vom obtine raze1e succesive ale spiralei logaritmice : 6 = 10°; r1
6 = 20°; {) 30°; =
{) = =

4,656 .

eO,174.0,324 e2•O,174.0,324

= 4,927 m
=

r2 = 4,656 .
1'3

5,215 m
m
ill m m

Pentru aceeasi pantii de 1/1,5 (cazul a2) coeficientul de siguranta 0 inclinare a taluzului ~ = 430. S-a ales valoarea pantei de 1/1,5 pentru .a putea compara rezultate1e predimensionarii folosind cele doua cai, Se observa ca prin folosirea relatiei lui Goldstein unghiul de inclinaro al taluzului este de aproximativ 34°, pe cind din graficul... obasov, este de 43 si 48 dupa cum s-a aplicat L coeficientul de siguranja. La coeficientul de sigurants impus, se va merge cu panta cea mai acoperitoare.
F. = 1,72 conduce la
0 0

= 4,656 . e3·O,174.0,324
= =

= 5,519

40°; r4

4,656 . e4•O,174.0,824 = 5,841 4,656 . e5•O,174·0,374 = 6,182


e6·O.174·O,324=

{) 50°; =
{)=

r5

60°; r8

= 4,656 .
70 0; r7
0 ;

6,543

Fara a mai inregistra fazele intermediare de calcul, vom avea :


{) =
=

IV.I.9. Sa se calculeze coeficientul de siguranta considerind di. suprafata de alnnecare este 0 suprafapa avind directoa;ea 0 spirals logaritmica eu polul in 0 si trece prin piciorul taluzului. Taluzul are panta 1/1,75, inaltimeaH = 5,0 m si este realizat intr-un teren omogen cn y = 19;30 kN/m3, <II "= 18°, c = 10 kPa. Rezolvare. tn figura IV.1.I3 se prezinta profilul transversal al taluzului intocmit la scam 1/100. 120

6,924 m.

{) = 80
{) = {) =

1'8

= 7,328 m.

90°; 100°;

1'9
riO

= 7,756 m.
=

8,209 rn. 9,2999 m 9,3 m. 121

{) 110°; = {) 122 =
0 ;

1'11

= 8,688 m.
1'12 =

r .. =

Nr. fi!iiie

(m]

Tabelul IV.l.2
l'i+,l

(m]

Gi

h,+h,+,
2
(kNJ

Coeficientul minim de siguranta este calculat cu relatia


·b,.j.y A xgi
(m)

1'.14= G ,.,,A <


\kN·mj

C'

F.=No

'-,

yH

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 J
l;

0,00 1,75 1,45 1,90 2,35 2,70 2,85 2,80 2,60 1,80

0,75 1,45 1,90 2,35 2,70 2,85 2,80 2,60 1,80 0

7,2375 21,2300 32,3275 41,0125 48,7325 53,5575 54,5225 52,]]00 112,4600 13,896

6,5 1,5 2,5 3,5 4,5 5,5 6,5 7,5 8,5 9,4

3,61875 31,84500 80,81875 143,54375 219,29625 294,56625 354,39625 2flO,82500 360,91000 130,6224

unde : No este numit coeficient de stabilitate ~i este dat functie de inclinarea taluzului ([j sau ctg (') ~i factorul de adincime d = = DjH. In cazul nostru vom avea pentru d = 0, [j = 30 ctg [j = 1,75, 0 valoare a coeficientului de stabilitate No = 7,90, de unde valoarea coefi20 cierrtului de siguranta este F. = 7,90 = 1,77.
0,

2.; = 367,086

Z =2010,4424

Marimile necesarc in calculele ulterioare sint obtinute prin evaluarile inregistrate in tabelul IV. 1.2. Rezulta petitru forta G ce solicita prismul de pamint A ED valoarea de 367,086 kN si urmatoare1e valori ale bratului fortei G:
Xg = =

Coordonatele centrnlui suprafetei critice de alunecare slut date fata de piciorul taluzului prin Yo =Yoll~i Xo = xoH, unde y, si Xo sirrt ordonata unitara si respcctiv abscisa unitarh, date functie d~ .inclinarea taluzului si factorul de adincime. Din anex~ IV.1.5, a, rezulta pentru ca~u1 1uat in discutie Yo = 1,6 si Xo = 1,1, deci Yo = 1,6 ·4,5 = 7,2 m §-1 Xo = = 1,1 ·4,5 = 4,95 m. b) Metoda Fellenius va fi aplicata pentru suprafata de rupere cu coordonate1e centrului determinate anterior. Relatia de calcul a coeficientului de siguranta, pentru cazul unui taluz omogen, in forma general a estc F =Z
k

19,80,4,5

5,476 ill 0,476 m

bratul fata. de piciornl taluzului; bratnl fat a. de polu1 spiralei Iogaritmico. rnounde: c'

fe' flLi

+ [(G,
~

+Q{) cos 0:, (G,

u, flLd

tg

Il'l'J ,

QI) sin 0:,

Coeziunea neeesaraasigurarii echilibrului .rezulta din egalitatea menteIor fata de polul spiralei logaritmice.
G . a=

2 tg II>

(r; - ri).
= 2 059 kPa.
r

367.086 ' 0,476 . 2 . 0,3249 9,3~ - 5,6"

Coeficientul de siguranta este definit in raport cu coeziunea. F •=C

este coeziunea efectiva : unghiul de frecare interioara efectiva ; G" Qp u, - greutatea, sarcina verticala concentrata ~i presiunea apei ce Iucreaza pe fi~ia i; t!L, lungimea suprafetei de alunecare aferenta fisiei i luata in caleul; ct., unghiul ce fixeaza pozitia fisiei (unghiul dintre verticala ce trece prin centrul suprafetei de alunecare ~;i raza ce trece prin punctul ce fixeaza mijloeu1 suprafetei de alunecare pe zona fi~ii i),
<1>'

C.,P

= --=
2,059

10

4,85,

Calculul marimilor ce intervin In evaluarea coeficientului de siguranta este dat in tabe1ul IV.l.3 pe baza profilului transversal din figura IV. 1. 14, intocmit 1a scara 1/100.
Metoda fi~lilor
Nr. fl~ie

IV.l.I0. Un taluz executat intr-o argila plastics, are panta 11m = 1/1,75 si inaltimea H = 4,5 m. Argila are urmatoarele caracteristid fiziee si de rezistenta : y = 19,8 kN/mB, «fl = 0 c = 20 kPa. Sa se gaseasca coeficientul de siguranta al taluzului considerind ca taluzu1 se extinde pe toata grosimea stratului de argila plastica sub care este situat un strat tare cu caracteristici de rezistenta mai bune.
0 ,

Tabelul

tv.t.s

b,
rm)

",
(m)

Gj
(kN]

j".hl
sinct

-= -~

G~. sru (kN]

tr:f

I a:,Cos

-5ill'''',11/2

f1

-I

LlLi= ~ (mj

hi

'(kPa)

Rezolvare. Pentru gasirea valorii mnnme a coeficientului de siguranta se vor folosi grafieele intocmite de N. Janbu ~i metoda Fellenius, a) Graficele intocmite de Nilmar ] anbu, date in anexa IV.1.5, a, permit gasirea coeficientului minim de siguranta si precizarea coordonate1or centrului suprafetei de alunecare de coeficient minim de siguranta,
-

-3 -2 -1

1 2 3

4
5 6

.~

0.8 1,0 1,0 I,D 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,2

0,3 1,2 2,1 2,8 3.3 3,7 3,8 3,35 2.5 1,2

4.752 23,76 41,58 55,44 65,34 73,26 75,24 66,33 49,5 28,512

-0.416 -0,277 -0,138 0,00 0,138 0,277 0,416 0,555 0,694 0,833

-1,976 -6,58 -5,738 0 9,016 20,29 31,29 36,81 34,353 23,75

0,909 0,960 0,990 1,00 0,990 0,960 0,909 0,831 0,719 0,553

. 0,880 1,04 1,01 1,00 1,01 1,04 1,10 1,20 1,39 2,16

c, . l1L;
(kNJ

20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

17,60 20,83 20,20 20,0 20,20 20,83 22,00 24,067 27.81 43.39
l; = 236,92

122

1: = 141,21
It

123

TabelulIV.l.4

new lis.
Nr.

Ii~iilor
elf

fi~ic

bj
ill

iii
111

G,
kN

5111[(_=

ubi
-

G, sin
kN

1(1~:I~;i~/21
,

t!.L=_m

b~

COSCil.1'

kP" 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

c, I <,

kN

''''Li

-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8

Fig. IV. l. 14. Suprafata de alunecare cudirectoarea , de cere: metoda Fellenius.

un are

F

236,92 141,21

1 68
,.

1,2 1,0 ],0 ],0 1,0 1,0 1.0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0

0,6 1,4 2,4 3,1 3,8 4,3 4,7 5,0 4,9 4,3 3,5 2,5 1,0

14,25 27,72 47,52 61,38 75,24 85,14 93,06 99,00 97,02 85,14 69,3 49,S 19,8·

0,439 0,329 0,219 0,109 .0,00 0,109 0,219 0,329 0,439 0,549 0,659 0,769 0,879

6,255 9,119 10,406 6,690 0,00 9,280 20,880 32,57.1 42,591 46,74 45,668 38,065 17,404

0,898 0,944 0,975 0,994 1,00 0.994 0,975 0,944 0,898 0,835 0,751 0,638 0,476

1,336 1.059 1,025 1,006 1,00 1,006 1,025 1,059 1,113 1,197 1,331 1,567 2,10

26,72 21,18 . 20,51 20,12 20,00 20,12 20,51 21,18 22,27 23,95 26,63 31,34 42,01

Valorile obtinute prin metoda Fellenius de N. [unb«, sint aproximativ aceleasi,

:;;i folosind abacele intocmite

Iy.~.l1. F~Iosind datele _problemei IV. l.10. sa se g_aseasdi coeficient~l~ rrnmm de slgura~ta, considerind c,a:::-gr6si:i:nea5fr'~tU11.1i ~rgil8, plasde hea este de 5,9 m, rar sub acesta se gaseste un strat tare, rezistent.
Rezoluare. '

F.?losin~ .abacele intoe:n!te de Nilmar Janbu, date in anex.a IV.l.5,a, rezulta coeficientul de stabilitate No = 6,5-:;;i coeficientul minim de siguranta F, = No __ c - = 6,5 20 = 1,46.
y .H 19,8 . 4,5

Coordonatele centrului Yo --: Yo . H

suprafetei critice sint


ill

= 17 ·4,5 = 7,65
=

si Xo
ill

Xo . H

= 0,95 ·4,5 =

Fig. IV.l.15. From transversal.

4,275

Abseisa unitara Xo :;;i ordonata unitara Yo au fost scoase din anexa IV.l.5, a, pentru ~ = 30° si d =0,3. Procedindu-se ca in cazul problemei IV. 1. 10, la verificarea valorii coeficientului minim de siguranta prin metoda Fellenius aplicata ceutrului de coordonate anterior precizat s-a obtinut pentru acesta valoarea F. = = 1,43. Calculul ~arimilor cerute in relatia coeficientului de siguranta dupa metoda F ellenius este dat in tabelul IV.l.4, efectuat pe baza profilului transversal din figura IV.l.IS, intocmit la scara 1/100.

IV.1.12. Se considera un taluz de inaltirne H = 8, m ~i panta liZ realizat intr-un teren avind : <1>' .15°, c = 20 kPa si y = l~,ii kN/m3_ 1) Se cere sa se gaseasca valoarea co~minim de siguranta ~i coordonatele centrului suprafetei critice folosind graficeleintocmite de N. Janbu.·· . 2) Pentru suprafata critica gasita la punctul anterior, se ce~e sa se calculeze eoeficientul de sigura~t~ .folo?ill_d_1!le!()_da_e!~p().t:.~_1:~ _d~B_Lsj1 D p,
Rezoluare.

E G~ . sin o

-4

iX, 8

= 32,47 kN;

E c,
-4

1) Pe baza graficelor intocmite de N. Janbu, date in anexa IV.1.S, b se poate calcula coeficientul minim de siguranta folosind relatia F. = =N,-,
C

316,54 kN;

c yH

E G~ . sin o
F.
=

iX~

= 252,699 kN; 1 43.


'

316,54 = 220,229 - 32,470

unde : Nc! este coeficient de stabilitate in raport cu coeziunea si frecarea; eoeziunea; c greutatea volumica a pamintului; y inaltimea taluzului. H 125

124

Valoarea coeficientului de stabilitate N" este data in anexa IV.1.S, b fUl1ctie de inclinarea taluzului (~) si parametrul adimensional /"'<1>, definit -de relatia :
Ac<D =y ,_,_H_._t.::;:g_iII_

r.....COOr-...~"'t'O'J"'1"OO,.......N C(lOOOO'4'''''t'"''1''O"Jt--.LOO ro~ OO-ID- C0~ a:)' ~~ C1')>:D['-..OOCl)OO.......c_O~


"1'<....

03·

~ +----LO~ CT5" rJ:)"'

r"""'ll"--'{,.......{_""'"

.... '" '"

'

Cu datele problemei obtinem :


AC<l>

19,5.8·
20

tg 15°

2,01.

-It ~I~
N"'

c:. ~Iil~........... I------------~-------I-.<')

0 ... 0.., Q)~ ,.........,.....;~,......(oO......r'P'""1_.,.....j

0 '" (I),... "" r-, CO c.oCOC'-lOOOQ)e-l['-..l:'of'-.O 0':1 ... 0 .... .............).., 0 ""... 0

......

COO"" .... ,...'" tn 00'.0')0 "'=f'I 00 ~ Cf)" t--.... 0'" to"" if')- _0 C'I') CD t-, 00 G'J ........ 0-......-1

'<:

__
__

.... 0 c;n'" ........ rl

r--."

C')

co

0)

......

...... 0

t"--~ 00-

00 "'=tI

...
CO

m .... _. _

..

.Perrtru Ac<l> = 2,01 !jli ctg ~ = 2,0 rezulta Nc/ ___: 2,7, iar coeficientul numm 1 de siguranta F. = 12,7. 20 = 1,64.
19,5·8 ~

-Iii ~

N(O OOI.1').......cC~Nlf"JMQ)c-.lC"l
<DC'!
-

0 ...0.., 0"" 0 .. 0 .. 0_
........ ,......._.......c.--c......;I""""l

o_ ........ _ -;-..:1"..,1:'-..
........

'0
<D

In anexa IV. 1.5, b sint prezentate si graficele ce ne dau coordonatele unitare ale centrului suprafetei critice, Xo si Yo, care sint date functie de AclJi si ctg ~. Pentru datele problemei avem Xo= 0,78 si Yo = 1,70, deci coordonatelc centrului suprafetei sint: X 0 = Xo • H = 6,24 m 91 Yo = Yo . H = = 13,6 m, Valorile Yo si X 0 slut in sistemul de coordonate avind originea in piciorul taluzului si care include, in cadranul I, taluzul, De asemenea se poate stabili, folosind graficele lui Janbu, participarea fredirii si coeziunii la asigurarea stabilitatii taluzului. Rezulta 0 participare a frecarii in procent de 75%, iar a coeziunii in pro cent de 25%. 2) Metoda Bishop privind calculnl coeficientului de siguranta al unci taluz omogen recomanda 0 formula de forma:
}/,=

0"
N

0 "" 00,

m
C'-11""""i.M 0 ('--.CO-e-:lcL)_.,.......""1"I .cq.--c 00'0) 0)'0:0 0 c'1
..-c" ,....;, .......... ; _

~~
U)

II

0" '0...-'-. ; .................... l""""'I~ ...... -

Sl
O. '1'
<')

co_

...,.
bi)

.... ~
,

'0 ,_,

t-,

000000000000 0"0'0'0' c; 0'0'0' o· C'l~~"'f'-..:fC""d'<~"'i"-.qt-.:r:N

'" r.r_,-'

",'0'

0', ~ 00 0 ~tCCOOI.Ql.t')oo fT.J...

CO <D 0

co' CO~

(0

S {e'

. I'!.L, . cos

OCj

+ [(G, + Qil

- u, . 6.oc, . cos

IX,]

~ (Gi

+ Q,)

tg ill} --------co_s~oc~-I_+~tg~iII_._s_in_oc~d_F~.

C"-i'r..:-a .. r:--.... C"t~w ..._r-.. ("TC"1C.DG"J~-..:f"Ol""""'l 1I I ,_,~'_'

""'=t'f..O<J) cr)-.""T .. ,t-.....

'1' r-,

0'

'"
LI)

+-_

+-_

+- __

. sin

IX,

1t)Lt:l<;DO~lt'JrnlQ"'=f<o)OCl C'-lC'\li.DOlr')~Nt"'-o oo"J.O'" [--.... o t--..-I.r,) ... cr)..._ ..

In formul a, semnificatia rnarimilor est.e aceeasi ca la metoda Felleniue din problema IV. 1.10. Gasrrea coeficientului de siguranta F, presupune un proces iterativ plecind de la 0 valoare presupusa cunoscuta a coeficientului de siguranta F cu care se calculeaza pe baza relatiei de mai sus 0 nona valoare F,v 'c~ocare se reia calculul lui F,2' Jteratiile continua pina cind F., rv Fsi-l• In calcul se poate folosi si nomograma intocmita de N. ] anbu si data in anexa IV.1.7 pentru determinarea lui mrJ.i = cos tI., sin cr., • tg CD/F. •

N........

...~N-~ 'r'"""'OIC--1C"':i~l.t:lc:.o

...... .......cC

OO~~C.D-~c.oOo")MO')
.,...,._jCDQ:lcO)CO

G:!O"J.(J:l0

o~ 0"

O'lO"JQ)COl'--tOCt1

......... CtfJ_OO

0'" ,......;- 0-' 0-' 0'

o~ 0-

0-' 0"

II

.f>

aJ':.DOOOCt')t.OO'.JC'-lIf.lOOC'1 eQN ......... NtQ~(,Or;-..,D:l O ........ 0' c'o'N' 0" 0"0'0'60'

.q.('I"J

.........

-e0~tO["-.Q')....-.j

0'

m
()

J~ e

ct: _,_,

Calculul coeficientului de siguranta prin metoda Bishop este dat in tabelul IV.1.S, pentru care s-a folosit profilul transversal din figura IV. 1.16. intocmit la scam 1(200.

......010000 00000 cp CO tc.l ~ c:.o <J) l"'-- 00 "o:t' to c--,"1.I'i r.ri (}"J-' 0-' f:-.,- rn- ........ '·CIJ-.~., NOOCT;-r......-~-.:t'~_0'")_ ..... ~c;:l~~C'-l~_

'--l <I
If) Q)-

<>

~ .S
OJ>

e ...,
bi) 1-l

r.:x..~~

e;r:I .._
til

~ ~
CO ,_,
tl

M ...,

+++
J ;:;:
til

';:;l

:::

in cazul problemei relatia capata forma: + G, tg ill] .. (cos "" + tg III , F,=----~~--------~~~~----~~. Sill
~ [e . !!.Li

~~ ~ I
ocelF.)
1 A, . --;:;:ai

00

0<')0000000000 --'~"~-e-.:t'C"l-'N"C'1-:-C'l-C'-l"C'l-'

,......'"

cos

IX,

1--

H II

til

OJ

()

III

~ G, . sin

1",

00000000000 mNl"'(!)~_oo~(,O-..::tco 0" cq-' crJ" ~ It)"' r,D'" CD-~-. 1.0-' 00-' __-

-.::

It:

'If .~ ~

l::

',.

IX,

Valoarea coeficientului de siguranta dupii 3 iteratii este 1,804. Variatia lui F, cu numarul de iteratii este data in figura IV. 1.17.

126

127

x
'0

.i ISV '" . ..
1J

C' 2.0

C .~ .~

1,0

'" ~

fl

o
Fig. IV. 1. 16. Profil transversal. Fig. IV.1.17.

linia de apiicare a totietor E


Fig. IV.l.IB. ~efinirea rarametrH01: f~losi1i in procedeul generalizat al ft{;iilor; a _ ecbllibrul static al intregulul corp; b - echillbrul static al unci ft{;ii.

Variatia coeficlentulul de sigur~n~a..

IV. 1.13. Reluind date1e problemei IV. 1.12, se cere sa se calculeze coeficientul de siguranta, folosindprocedeul generalizat al fisiilor, Calculul coeficientului de siguranta se va face pentru suprafata circular cilindrica avind coordonatele centrului determinate pe baza nomograme1or din anexa IV.1.S, b. Rezoloare. Procedeul generalizat al fisiilor permite calculul coeficientului de siguranta precum si marimea eforturilor care actioneaza in lungul suprafetei de alunecare ;>i pe planele conventionale dintre fisii, Procedeul generalizat .al fisiilor acceptii ca ipoteze de lucru urmatoarele : -tratarea problemei in ipoteza starii plane de deformatie ; - coeficientul de' siguranta este definit in rap art cu rezistenta la forfecare ;;i se considera constant pe intreaga suprafata de alunecare; - pozitia fortelor de impingere dintre fi~ii este cunoscuta. Relatiile de calcul sint stabilite plecind de la satisfacerea conditiilor de echilibru pentru fiecare fisie in parte si ale intregii mase de pamint supusa alunecarii, Cu notatiile din figura IV. 1. IS ecuatiile de echilibru sint : a) Echilibrul fi§iei.
LlT,

<Ii

-, p
-

efortul normal pe suprafata de alunecare aferenta unei fisii : t , - "t', t g IX" . un de : -_ = P ,:'11 . --.1.T, = t, , • e. t).v,

!l.x,

AXi

!lE, =

(P,

variatia

fortei de impingere pe planele convenj.ionala dintre fisii : t,)l1x, tg IX, - "t', • I1x,(1 tg2 IX,) 6.H, sau

I1E, = B, -

F.

+ !lH"

unde Ai 9i B, au aceleasi cxpresii ca la punetul d. pe suprafata


.1

- eforturile unitare tangentiale unei fi9ii:


"t',

de alunecare aferenta
A,

c,

+ (P, + Ii
1+

- u,) tg q),
q),

sau

"" _ .,
!l.x,(l

tg oc,tg F.

F.

+ tgB lI,lF.

-'- __

d) C alculul coeficientutui

de siguranjii.

+ LlV, = I1N,
E ,tg
Ct."

cos

OCt

+ 115, sin (/., -

tn. ~azul unci forme ~ar:eare a .supra£etel de alunecare, toate ecuatiile de. :ehihbr~ trebuie sabsfae~~e simultan, Plecind de la aceastji prennza, relatia de calcul a coeficientulni este de forma: F=
'.

proiectie pe verticala ; proiectie pe orizontala ; suma de momente. :E


II

I1E, -

LlH, = I1N, cos IX, -

115, cos IX, I:!.H, Z,-.1. x ,

':E
b

"

AI

T ,= ~

+h

t, --

D.E, !l.x,

B, +E,.-E~

b) E clzilibrul global.
a
b

unde: A, = 'tf • Llx,(l tg2 IX,) 9i B, .:_ I1H, analizelor in eforturi totale. . proiectia fortelor pe verticala ;
A

+(p, + t,)l1x,
=A,. noe,
IX, ;

tg IX" in cazul

,=

[c,+(P,+t,-u,)tgC]),]&x,
1+

"1:..I1E, E~ =
a

E~

proiectia fortelor pe orizontala ; suma de momente. suprafelei de alunecare §i pe interfetele

.2._
F.

tg IX, • tg

'.

(I,

B, = 6.H,

+ (P, + t,) 6.x, tg

1 + tg" oc,

c) Forie §i eforiuri in lungul dintre fi$ii: 128

in cazul analize10r de stabilitate in eforturi efective. . ~uncti: ~e tipul analizei parametrii rezistentei la forfecare rezulta dll~ l~cercanle de forfecare neconsolidata - nedrenata, respcctiv consolidata -drena tao .
9Geo tehnlea si tunda ~ii

129

~~---~~~-------._-----------------e) Expiicarea

procedeului

de rezoluare

numerica.

Rezolvarea numeric a presupune parcurgerea urrnatoarelor faze: - Dupa alegerca suprafetei de alunecare, din profilul transversal se fixeaza pentru fiecare fi§ie: dx, - latimea fisiei, P. - efortul vertical (provenit din greutatea proprie, suprasarcini distribuite, forte concentrate), U, presiunea apei din pori, c, - coeziunea, cD, - unghiul de frecare interioara, dH, - componenta orizontala a fortelor de la suprafata terenului, IX, - unghiul de inclinare al suprafetei de alunecare cu orizontala, IXu ;_ unghiul de inclinare al liniei de actiune a fortelor de impingere cu orizontala ~i hI, - distants pe verticala dintre linia impingerii 9i suprafata de alunecare. - Presupunind 0 valoare cunoscuta a coeficientului de siguranta 1<"0 si t = 0, se calculeaza Eo, A~. n..., A., D.Eo• Eo si 0 nona valoare a coeiicientuluidesigurantaF 81·
Yo

T'; in lungul profilului transversal. faAd' . ss, +tJ.E, em aproxima }la ca tJ.E
1

tele dintre f.i;;ii si pozitia liniei de actinne a fortelor Eo. se pot ealcula fortele

CunOSc111d fortele E o la interfe-

Fs
2,5

I,

2.0
1.5

(6.l4;1J.5J


;:t:, uncfelor de
A

E;

si deci tlTl 9i ti. , - Cunoscind Tv (j.T) si tv se in1.0 a '" ~IO cepe un nou proces de aproxirnare a _. -' Q5 coeficientului de siguranta, a fortelor de impingere si a fortelor tiiietoare obtin nindu-se valorile Bv A~, na.,' AI> MI, ] 2 flumarul tterar:e," E1> FsI, T2, sr, :;;i t2• - Se repeta procesul de aproximaFig. IV.1.20. Variatia coeficientului de re pina dnd se obtine stabilizarea coeslguranta. ficientului de siguranta. - Pentru fiecare ciclu de aproximare se pot calcula ~i eforturile unitare t.angerrtiale :;;i normale pe suprafata de alunecare precum 9i pe planele ~re~. . _ Pe baza profilului transversal dinfigura IV. l. 19. a s-a procedat 1aevaluarea coeficientulni de siguranta folosind principiile si relatiile enuntate anterior. Calculul s-a condus tabelarfiind dat in anexa IV.l.6, obtinindu-se pentru coeficientul de siguranta valoarea 2,08. Variatia coeficientului de sigurant~ de la 0 etapa de aproximare la alta este data in figura IV.l.20. In ultima iteratie s-au trasat diagramele de variatie ale fortelor E :;;i T ~i ale eforturilor G ~i 't" in lungul profilului transversal. prezentate in figura IV. 1. 19, b.
OJ)

tJ.x

V
<Q

",.

Metoda Tayia,

1_lJx=~Jm., {Om ...I_ 4,Om., .. {Om.j a

..

(Om.!

faa ~50 250 f<N 50


100

~r-,-~~~~~~~~~~ 11

~;--+~~~~~-+~~~~

12 .-~~~~~~~~~

l1r-+--L.-L~L_~_+_-+~~
70 9

fSO kN

CD
® ®
,...,u

TO 9

50

1:'1
<
~6F-7"-f-7f.~~+--+-!--...L-!----l
5

~I
<If!
II

u ~ 1---+--I-~+-----+---l---.lI~"___"'---P

f<Fb 20 30

100

6kjs~~~e::~~ I
5~_j_-__J__f£

'~~~-T~~+-~-+~~
]~~~~~~~L_~~~ 90 80 70 60 50 ~0 30 20 10 0
-UnghIU! de lnctmare 01-faluzulw fJ Anexa

t.
10
Taylor .

b
Fig. IV.1.19.
.. proW transversal la scala I: 200; b -

"fb

Procedeul

generalizat

aI fi~ijlor;

diagrama de varlatie a lul E, T, n. -r In lungul profilulUI transversa],

TV.1.l. Metoda

130

131

AN EX A I V.

1, 3

lJ.'"

volorite

Ns=H{1 p r-in metode

bazate

pe ec hilibr ul stafic

sis ot ut' to t eoretico ,

bc zato pe teoreme
5

ene(>gelice
Soluitlle t eor

JJ
..

¢
MC

E chilibru
MFF. 3,83 4,19

to tic M.5.P 3,83

etice

grade grade 0
'" c
c
::J

M.C.F.

S.S.?
3,83 4,19

SPA . 4,00
4,36
I

4,00
1..36

3,83

" ~ o

90

5
15

4,19 5,02 6,06 1,,57


5,13 6,52, 8,54 5,24 6)8 -8,63 12,65

4)9 6,06
4,57 5,14

;:, r,

i5
75
~ o 5 15 25

o
;:,

°
-

5,20 6,30
5;22 5,855

5,08 6,06
1.,57 5,13

5,02 6,06
4,57 5,13 6,57 8,59

S,20 6,.30
5,22 5,85

-~

eC

l:glla ~
"
II) "

0>

.&

of

7,1,5 9,80
6,95

6,1,9 8,1,8
5,24

-c

0,

60

~~

0 5 15
25,

7, 45 . 9,80
6,95

5,24 6,78 8,63 12,82 5.88

5,25 6,77 8,64 72,75 5,86 7,33 ..

.....

8,06 71,30
17,30 19,60

6,06
8,33 12, 20. 5,88 7,09
1],77

8,06 11,30
17,30

5JJ8

'5--

··5 15

,~

o.

-12,00• 20,20
43,50 1!,,90

726
12,04
22,7.]
6,!, ,

i2,05
22,92 6,41 6,51 9,77 21,71

25

20,83
5,!,}

3D

° 5
i5 , 25 0 5
10

! I

2i,20

55,50 SOO, 00
]OJ.O

8.77 20.,84

8],34 6,90
13,83

9,09 2J ,74 i 11,;0 6,90


14, 71 1,],63

9,60 12,00 2020 43,50 14,90 27,20


55,58

15
I

66,60 250,00

125,0 .6,90 14,80

120,0

500,0 30,40 14,80 66,60 45,53 250,00


7.35

.~'0

'" .. '" E

Q. '"

~a
I

c ~S
;,
U

~,

M C - metoda M.F F - metoda MCF - metoda

C uttnorm
tis n Icr
c~i-'CU{UI

Fellen/us de t rictnrne

M.SP- metoda sptrote, {09arlt~,ce S SP - suprototo sou-ala loqori! mica S FA - suprototo plano de alunecare
Anexa IV.l.3. Valorile 1uilN.

132 133

VALORILE PARAMEiRiLOR
Suprafa!o de afunecare trece prin pidor taluz

~I

DIN RELATIA

LUI GOLDSTEIN

Ponto taluz

SUfurafata de alunecore trece sub piciorul la u2r,Jluf!fi are langenlfJorizontal6 ia adlnC/mea, d:O,2SH d::O,5H

11 10 9 8
7

a5 Legenda Suprafa,ta ____ -.-._

A
1(1

2,3~ 2.64

B 5.19 6,05 6,50 6.58 6.-70 l27

1/125 111.5 Vl75. 112 1/2,25 712,5 1/2.75 113,0


c
t'H

2,64
2,87 3.23 3)9 3.53 JS9 3,59
-

BA B A 8A 8 2.56 610 3,17 5.92 {32 5.80 5,ia 5,75 2,66 6.32 3.2~ 6.02 (43 5,86 5,86 2BO 6.53 3,32 6.13 4S~ 5.93 5.94 5.85 2.9J 6.12 3,41 6,26 (66 6,00 6,02 5,90

d:H

dd;5H

II111I1I
r-I-' I-' II---

effJ·JJ 1
f--I-- -

2
~.

! ,~ "j1III ~ .
• .I ~./!]

Irece

sso

prin ptdor sub picior prin totui:

.
/1/

rrn "'>
~' "

u, Ifl/ .
[1_1

l.

10

..,

CD

~'! U.-

J_

r---

'

3,20 6.87 3.53 6.40 {78 6.08 6.iJ 5.95 3.20 7.23 3.66 656 4,90 6.16 618 5,98

6 5
l.r-

.,' . l& ~I---·f...~ ...~~/<C


V V ......
k"

j> 0" I I~' --.1..o~,'t{<~ ,!:.?i tr .:.. . . \9/r;'{o .. ,':(

r/~--

"'~f{
I -I
No-5,S3 .

'-=~~J:'Kd -

=-

-."_,,,

.
'b

7.JIJ 8.02
8,81

3.44 7.62 3B2 6.74 5.oJ 626 626 6.02


J.6B 8,0 {02 5,95 5,17 5,36

Coeiicieotut

J.91 8,40 414 7.20 5.31 5,47 6.44 6P9

s.s, 6.05

3 2
f-- f-- f-- i-1

minim de siguran!6

F$=No!H

I-- tI-- I-'I-- t-

Coordonoteie cenirului Xo "xoH 1~ ; }o"yoH ; '1>=0

I-- I-I-- t----I--- ~'... --

~ 3+-~~~-+~~~1 :J
'0 2 -I--+----1f--~,-j
o c

~~-r-r'-'-T7~

0.21, 0.22 O.}O

F=

-0;"6
0.10 0,08

0.18
0,11,

0 90

60

i+---tl

o
(:) 1-1--+--l-.-;!----i---l·-r

ilJ

III
]0

- +_1-11 I
o

O~~~~~-r~~~
90 60 30 0

~ _...,.,
....... ""=.'.

Unqbiut de lnctioore jJ
~,

~jJ

OJ}
0"

......: " rf!~N ,~ a-~ "

0.06
0,01, 0';02

..

90· 80·

70~
G,.oficul

600

50·
Lobasov

d)·

30·

20.

ft

Anexa IV.1.S, a Coeficientul de stabilitate.

Anex:a IV.IA. Valorile paratnetrilor A ~i B din relatia lui Goldstein l}i graficul Lobasov.

134 135

---

_-----------ffbrfurl
;

~
1Jr:

.e TAPA

T,

+=0 ~; To:: 1,265

~~'1LL§_
AEo
KAI Eo It!AI 13 0,00 15,58
lQ~.5"

, J)aIe din profilul tron:Nersa!


LI.r G~

fi~ie m

,
(

c!

it'"
3

ktb

L.

I(Pa 5 Xl 20

$'<.:
5

:~~
?

cDlculul lui FI7/J£, £0 A' , 114(, .80 Ao


KAI t5' XII
KI'I
11

:ro

.t"}b.
7~

00 k£.
15 30, 39

!il'
fJ2_02 1:17,70

la

12 J08.,so '36/,6

""

'lOU 52,65
III, '5

1,.(17<9 Q267 2g9,22

C!'i21J

310,33

~
j

1.,0 ~,5

0'6J7 0,26? 283,21


O,JI5 0.267

0,806 2~6"j 204.8S I7~B;j

r--

26,09

94,52

40
4,.0

ItHs
~.'1.~

111,15 20

7'-0.05
OpO

19t1.70 O,9l(}

274,% 18, 11 I-263,0"7

21,'73 V2,4f 25,5o¥

! -9 S

~&l

20
20

0,000 o.2b7

17~63

~OO

102,16 'c":91

85,80
4D,~

4,3

'~2.533,15

-0,#5 0,261

-6J;05 12{"OS Cl,7.5li 653,05182.'.81


1'0 =~St/6SJ.05J)JIjj t'1~ 1097,1J3/55J,0:5:

161t;1O 16l,lO {)Jio 1~7P


109143

1,0tJ

.
£7

1_l
_ill
'[;l

t:TAPA

'2, m

+= 11 s; F=l6!1
TI tlT1,1"1

<J

'" ~ II!
::J '-

\ \ _l'\ l',\

Caleulv/l(Ji Eo dEc

COlcuiU/ /W 72 dE!

,in..
6

d:'1-- "I--

K.V

,:>

;S

.. :;
.)

Col

l;:

tt'I

I I ~\ \.
~~

~\'7. )J,tl.! .0, on ;\L\I\


I~~

"v: I--

J'e- f--

~
000

dx 117

1'''''£
111 -

hi
19
0

KAJ

il71
KAI

h
KR.

20
0.00

21
:1,;.(;

112
-11,1~

KN 2.3

08,

/(N

AT

ftortud
EI I(v

(10£1

AI
XI.!

.tJE1 KAJ
1;7

.,;,

KPo

fTi K·Jb

24
121,22

25

26 Jw,tJ'.o

28
I""!!'__

29

ca

W,5 .Jl,a!I 0,916 1,8 7..I~Sl 1~J2 0.589 2.0

~~#
-62.2 -1O',f1)1

231.17

~~
q7<U

85.57
5},16

-'5.55 24{J5' /82.0


f5~f>5

2.1:;"57 130,5'3 t--- 2q07 2q0l


216,'0

85.51

l2.atJ 2a,96
82.81
103,01

II

"-

":-0

?fi3.0f -1D,50 1llI9 -sue


400

0,3#

~lJ

-I09.B
~.fi

-3,75 -0,9315

197. tV 0.955 183.10


,,(JO

0,116 /,/3

M.~ IJ,JO qoot:l

l81,ifJ -e9,1? t-"-- 22,ZJ 9710 177.?2


'----'--

~$26

2P,8S

qo

qo

,~~ M,82

-9~~

1J?~
822,1,oQ

4775

-,~Z

I'{(1,v.7 0.00

l5;7f

55,51

5S?'-3
.ETA-PA ~.

1fO~06

72= 11O~06/HH·.j =2.05


to

l:f2.

~i ~:2,Ob coJcu/ul lui ~ Ll7J2 f2


KN
b..r!2,.E2

\:::i

coo/al/v/ A../I T2, 472 ~

I_,ifOiJUI'I

ul~*i .._=t:"" i.f:


~u ~',~

~ --:u'_~

t
';.:j

Ef KN" Qal
(J5,5f

dEl

dx o/ocF

bl J2 ~
-

hIrn:

7i W

.B(2

:-.
~

71,35 lj9JS

3ft 0f) C6 0.0 - ~05 -7.'-6:

Klb ,]7

KN J8

A2

KN

no:z
40

KAJ

A2
41

Allz

-'9
ItMbJ

KN 42

xe
~-

KN H

r:;R I(Po
It~ a/)/} 20,50
22,.3!J
21,(}7

C2

Kfb., *-5'

<-),~

~a

"29,0')

25~{;7 125,07 0,.;09 .]2~.51 rJ7,09


q7iO

Z;56
~~1

It"
1\

....

f!

~t;
'~

2.m
~7S
,1:1,25

q589
q.;1#
(lJ?6

2,0

-a~8I.

-5p,lJ' -13,18 249,(;3

239.~

fPClJ 1j;i,:J5 I-2,31.#

"

"

I~ "'09
-~
I<....,

/..8 -vq4lJ
1,13

-18,6/. -~66" fJ/t,18 193,73 q39S 2Ok79 3S;72 r--

"

"

1\. ' \..,\. "

,~,\.

&

lu;;'

'7tf~

-S??S

J2.7j 418

0,00

180.37

1,00

26'7.'6 I&qJ7 -85,71 f-ltJO.t$

99,.13

93.98

qo

em 1S_75
~.

-93,.57 142,14 q786 5/t!IJ1 ~tJ?

18£183 -W,..v 11J;'?29


"'---'--

q;;"

16,87 56.40

R
C)

.;tF 71P'?2:J/sIt l)'JI =2,09 ..


"

'"

Anexa IV, 1.6, Stabilitatea

taluzurilor.

137

Meloda

Bishop

....
7.6

t'
1.2
f:.~ 1.0 0.8

I- ()(. poziliv cind este


suprofa!a de rupe I- re es!e In ace/a!?! r- codron ClJ taluzu/

II

II I I."'1.. ~
19 rtJ/,F

II .I

a8:,;;;;,

w_ i'-;;;;
~-

tei directii cu suprafata prismului de piatra sparta determina pozitia punctului d si valorile grosirnilor H1 §i H2 ale umpluturilorcu pondere majora in manifestarea impingcrii active pe planul abc. Ca1culul se conduce in continuare ca pentru cazul stratificat, conform anexelor IV .2.1- IV.2.3. a1) Calculul impingerii a lucrarii. Punctul a.' Paa active in ipoteza Rankine, Jaza de Jinalizare
0 ~

il

Q6

WE~

?~r
-, ,/
~I\'

70~t:_.../. ~r ,,0,1.
o.0,~ IL" 7
WOW
IX.

I I

.... ~~'~~
-

I.....

..-:;;.::;;,::

r:.;::: .<:..... r--. ...... Q.?,_ ~


" O-~ Ig rt>YF)

. m",=cos"'(smp£

I I II I I I I I I III
~ ~

~ "~'"-I". r-, I
W~W

q. Kat

q . tg {45° -

fJ

= 40 ' tg2 (45

1;0) =

= 40 . 0,547 = 21,90 kPa

Punctul

b: (q

Ungf" de inc/inare

Anexa

IV.1.7.

Metoda

Bishop.

~ la baza stratului 1: P.bl·= ~ 41,752 kPa

+ Y1H1)Kat +

(40

+ 18,165·2) ·0,547 = + +

IV.2. IMPINGEREA

P .AMINTURILOR

- la partea superioara a stratului Zt] Pab2 = (q Y1H1)Ka2 (40 18.165 ·2) . tg2 3;0) = (40 18,165 ·2) . 0,282 = 21,526 kPa

(45

. IV.2~1. Pentru zid~l' de sprijin din blocuri prefabricate din beton s:mplu (fig. IV.2.1),. c~ llltr~ in. al~atuirea unui front de acostare, se cere sa se evalueze .act~ull1~e din impmgerea activa in urrnatoarele situatii : a) lucrare finalizata, dupa 0 executie in uscat; b) lucrare i~ exploatare ce necesitji 0 adincime a apei H", = 6,0 m. In ambele situatii se va face evaluarea pe baza ipotezelor Rankine si Coulomb. 'f
v

PunctuZ c.' pac = Pab2. Y2H2Ka2 = 21,525 20 . 5,6 . 0,28 = = 53,109 kPa. Rezultanta impingerii active pe inlHtimea HI si respectiv H2•

P,..

2.Y1 .
2

Hi . Kal(l

+ 2L) = y1H
1

Rezoloare.

= 2.18,165 .22 .0,547 . (1


2

+ 118,165 . 2 ) = 63,63 kN/rn; . 2.40

Calculul im1?ingerii active se va face pe planul vertical abc. Tinind cont .de s:eometr:a l!mpluturii, suprafata de rupere va traversa urnplutura de ,platr~ sparta ~1 umplutura. de .pamint. Pentru evaluarea impingerii acttv:e, ~1ll pu~ctul c se duc~ duec}la planului de rupere prin umplutura de piatra sparta ce face unghiul 45 cDJ2 cu orizontala. Irrtersectia aces-

= 2. 20 . 5,62 • 0,282 . (1
2

2. 76,331 20. 5,6

= 208,975 kN/rn;

. q'

+ Y1Hl

76,33 kPa.

Rezultantele irnpingerii lucreaza dupa dircctia orizontala 9i trecprin centrul de greutate al diagramelor impingcrii, avind distantele Z1 si Zz fata de punctele b si respectiv c.
Z1

2.

r.. + P.bl

P••

+ P.H

Ht = 2. 3

21,901 21,901

+ 41,75 ,! = 0,896 + 41.75 3 + 53,109 + 53,109


. 5,6 = 3

m;

Zz =

2· Pab2 + Pao . H. Pab. + Pa. 3

= 2.21,525 21,525

2,40 m.

Fig. IV.2.1.

Sectiune

transvi-r-

al

Calculul in ipoteza Rankine, jaza de exploaiare. Prin filtrarea apei dinspre paramentul-fata inspre umplutura, aceasta va modifica conditiile de stare ale materialului de nmplutura. Acceptind ideea ca apa se poate ridica pina la nivelul din fata zidului, calculul se va face ca pentru un sistem stratificat conform figurii IV.2,1. 139

bd

Paa

Impingerile active pe unitate = qK"l = 21,01 kPa;


=

de suprafata Slut:

+ H~Yl)J(al = (40 + 18,165 . 1,6) . 0,547 = 37,77 kPa; P::" = (q + H{Yl)K"1 = P:m = 37,77 kPa; Pab! = (q + H~Yl + H;y;)K"1 = (40 + 1,6·18,165 + 0,14.9,18) .0,547
P'(q = 39,78 kPa; Pab2 = (q
=

II---,-~cc::>

b ....
=

'11!"""1'"-..,.

.s:

N.H

+ H~YI + H;y'I)K + H2Y~

a2

= (40+

1,6·18,165

+ 0,4.9,18)

.0,282 =

20,51 kPa;
• Ka2 = 20,51

Pac = Pab2

+ 5,6

. 11,53 ·0,282 = 38,72 kPa.

Rezultantele lmpingerii active si puuctde de ap1icatie sint calculate prin aria diagramelor si CUlloscuta fiind pozitia centrului de greutateal tmpezullli fata de una din haze.

P:
I

Fig. IV.2.2. Impingerea

activa. calculatll pe baza ipotezei Rankine.

1=

21,901

+ 37.77

1,6

=
,

47,74 kN/m;
f
Ill,

z1 =

2 . 21,901 + 37,77 1,6 O·73 . - =, 21,981 + 37,77 3

a ya
y

t-

e punctut

Kal =

m;
Kat =

sin" 90' . sin (90°- 11,33')·

l+ V
sin" (90° 1
= .

+ 17°)

..

1. / sin (17°

+ 11,33°) sin (17° sin (90' _ 11,33') sin (90'

+ 0')

0°)

.
]

2'

P:
ZI
u

= 37,77

+ 39,78
2

.0,4

15,51 kNjm; 198


m, ~,

P aa -"
020 m ~ ata
f
v

0,492; 18 165 . 2 20 . 0,492 .

_1 -

0,980

20,07 kPa;

2· 37,77 39,78 0,4 0 . - =, 37,77 + 39,78 3 20,51

e punctu

1b

punetul

b, parte a inferioara a stratului 1: rI(HI

Pa2 =
22

+ 38,72
2

5,6 = 165,84 kN/m; 2,61


Ill,

Pllhl
c..
PlJbl

= 2. 20,5
20,5

+ 38,72

+ 38,72

, 5,6 = 3

fata de punctul

-,

+ H, eclo)K .. sin II 18 165(2 + 220) . 0492 "0,980


b, partea superioara
• --sin 6 ..,"II'

1-.-,,-, COB "1

. _1 -

= 38,3 kPa;
2: 22,66° ;

punctul

a stratului 32
= ~ <l>a = 3

In figura IV.2.2 sint date diagramele de impingere activa calculate In poteza Rankine. a2) Calculul in ipoteza Coulomb, faza de finalizare Admitind 8 dezvoltarea frecarii pe planul a luerarii. ipotezei Coulomb.

Pab\!
H2o

YaH2
=
q

K a2
t

cos "s

,.

+ Y1H
Y..

abc, marcata prin unghiul

eel

sin 6 . sin (6

+ ~)

40

+ 18.165
20

. 2 . _!_ =
1

3,816 m;

= ~ cD, 3
punetul

vom aplica pentru calcuI relatiile apartinlnd

Impingerea activa pe unitate de suprafata:

. sin' (90·
Ka2

34°)

= shit 90' . sin(90° _ 22,66°)

a:

Paa

= Yl H 1 ec/o =

Kal --

sin

COS

81

a,

Ka2

= 0,254;

/ V l +."\
1

1
2'

sin (340 + 22,66') . sin (340 - 0') sin (90° _ 22,66°) . sin (90°

+ 0,°)

unde: HI.&h = -q .
Y1

sin sin (6

40 18,165

+ ~)

= 2,20 m;

PaltZ -- 20 ' 3816 . 0254 . _1_ , , 0,922


punetul c: •
Ka2 •
COB

= 21,02 kPa;

a=------ __
sin" Ii . sin (6 -

8)

~--~==========~ + J2 +

lV
1

sin2(6+«I)

Pac

= yz(Ha

sin (<.Ii sin(6-

8) sin (<.Ii -. ~) 8) sin (ll+ ~)

PIJG -

+ H2o ""h) 20{S, 6 + 3816) ,

sin 6 . 8. '
_1_

. 0254 . ,

0,922

= 51,87 kPa.

140 141

- Evaluarea imp1nge~ii active rezultante 91 punete de aplicatie: Stratul 1 Fal = _.!_ YIHi
2

~ l' .: 't pune, u t m , baza zonei de deasupra nivelu U1 apei 1

tc; (1

2H ,HI

o<,.)

= _!_ 18,165 . 22 . 0,492


2

(I +

"

2,

2,2Q) 2

p~~ = Yl(H~cch
....::.. 18.165(2,20

+ H~)
·0,492

KaJ .

cos 3 '

Pal -:- 57,19 kN/m.

+ 1,6)

. 0,;80

34,65 kPa.

Componentele verticaUi ~i orizontalii au valorile :


P!l = Pal'

partea superioara a zonei din siratul 1 situata sub apa:


n prJ.m ' = Yl'H" l"h

Stratul 2
2

sin 01 = 11,23 kN/m si P!l = Fal cos 01 = 56,95 kN/m.

,K
n

1 _ a J • -cos 8': -, _

918 .7523 ,
= 40

, 0492 ,
1,6 =

_1_. 0980 "

= 34,67 kPa;

Pa.2 = 2. Y2H~Ka2

(1 + 2HwA) ~

..!.. 20 ' 5,6Z . 0,254 (1


2

2· 3,816); 5,6

H1ech-,

q
'

+ YIH{
Yl

18,165,

918

7,523 m

Pa2 = 188,2 kN/m. Componentele verticala P:z


Zl

punctul b, baza zonei din stratul 1 situata sub apa:

91 orizontalii au valorilc : P;2

= Pa2 sin O2 = 75,50 kN/m;

= 173,67 kN/m,
pab]

Impingerea activii rezultantii Pal are punctu! de aplicatie la distanta futii de punetu! b, data de relatia :

-",

- 9 IS{7 523

+ 04)

,0,492

. _1_,

0,980,

36,5'1 'kPa.'

jata superioara a stratului 2:

P 1Ib2
Z 1-

1 , = Ys H 2""k K a2 _- 3 cos

153 = 1 , .6308 ,
=
40

. " 0254

_1_ 0,922

=.20,03 kPa; ' = 6,308 m.

2 . 20,07 20,07

+ 38,3 + 38,3

2.

0,980 3

= 0878
'

m.

H2ech =

+ H'lY1 +
Y2

H" , 1Yl

1.6·18,165 11,53

+ 0,4.9,18 ,
1

Impingerea activa Pa2 are punctul de aplicatie, fata de punctul c, la distanta Z2, calculatii cu expresia:

punctul d:

Pad

Y2

'(H

2 <en

+ H)K,.2
II

-,_,= cos 3~
I'
0,922

= 11,53 (6,308

+ 5,6)

. 0,254

= 37,82 .kP~.

z = ~2
2

21,02

+ 51,87 + 51,87

. 5,6·0,922 3

= 2,217

m.

Impingeri active rezultante ~i puncte .~e aplicatie. Strat 1 - zona situata deasupra apel. ' P,.1
I

b2) Calculul in ipotesa Coulomb, jaza de exploatare. In cazu1 in care apa prin filtrare modifidi caracteristicile de stare (greutatea volumica a piimintului trece in greutate volumicg in stare surnersata), avem de calculat impingerile pentru 0 succesiune de strate saturate, sub nivelul apei vom lucra cu y'. Nu s-au luat in consideratie modificarile posibile ale caraeteristicilor de rezistenja $, - Evaluarea impingerilor active pe unitate de suprafajii: punctul

1 "2

HI y1K,.1 1

'II

+ 2H; H;

och ). =

a:

~ 1,62
Z -.
1-

18,165'. 0,492 (1

+ 2 '1~~20)
• '

= 42,89 kN/m;

2 . 20,07 20,07

+ 34,65 + 34,65

1,60 3

0,980 = 0,714 m. ,

H~BCh

= .!. = 2,20 m
Yl

= 1

Hleck; = 20,01 kPa.

= 2.
2

6,4

'8 Paa 142


-

1 ,165 . 2,20 . 0,492 . --'

0,980

34,67+

36,51

-~

unde

o
~ W
((>

este unghiul de inclinare a paramentului cu orizontala masurat inspre interiorul zidului de sprijin; unghi ce pne cont de frecarea zid-pamint ; conform anexei IV.2.2, sau de valoare (~ - ;

Jw ;

unghinl de inclinare al isuprafejei terenului eu orizontala; unghiul de frecare interioarii. .


=

= 20°;

fnlocuind

in relatii datele problemei H = 5 m; 18,75 kNjm3; a = 8°,obtinem:


0
0

f)

= 90

0;

~'= 0

}(a~
0

~s=in~!~(9~0~0=+==20~D~)==~====~~=;;;~ sin (90 8


) •

2 sin 90°

[1

sin (20 8 ) • sin (200 sin (900 _ SO) . sin (900

+ 00)
-

0°)

12

K"
Fig. IV.2.3. Impingerea
II -

0,454;

activll.

calculatA

de

baza

Ipotezel

Coulomb:

faA de fiDalizate; b -

fBza· de nplootare.

PIS = 2.. 18,75 .52 ·0,454 = 106,40 kN/m.


2

Stratul 2 Pa2 =

Ib) Impingerea

activli totald dupli Rankine.

2.
2

y~H:K"2 (I

+ 2Hu• H2
.~ 3

=.2_ II,53 . 5,62


2

p. = ~ yH2K,,;

K, = tg2(45

:)

•.

.0,254(1
Z2

2.6.308) 5,6

= 149,37 kNJm;
.

Cu valorile numerice ale exemplului obtinem; K.. = tg2 45° P,,=

2. 20,03 20,03

+ 37,82

+ 37.82

0,922 = 2,316 m.

200) 2"

= 0,490;

Rezultate1e ca1culelor efectuate in ipoteza Coulomb sint date, in forma grafica, in fig. IV.2.3. IV.2.2. Cunosdnd caracteristicile terenului (p = 200, y = 18,75 kNJm3, (3 = 0°, ce este situat in spatele unui zid de sprijin de greutate cu parament vertical, de inaltimeiH = 5 m, se cere:
zer

2. . 2

18,75 . 5~ ·0,490 = 114,91 kNjm. activli unitaradupli Coulomb.

2a) Impingerea

1) valoarea rezultantei Coulomb s;i Rankine;

impingerii active detenninatii pe baza ipote-

Pentru adincimea H in raport cu suprafata tere.nnIui, valoarea in:_pingerii active pe unitate de suprafata, conform anexei IV.2.1, este data de relatia :
sin () cos

2) valorile impingerilor active unitare in ce1e doua ipoteze 9i distributia acestora pe parametrul zidului de sprijin. Rezo!vare. la) lmpingerea activit in ipoteza Coulomb. Valoarea impingerii active totale data de relatia

a-

dupa directia de Iucru ;

p!

yHKa

dupa orizontala.

Pentru H = 0, punctul a: paa = O. Pentru H = 5 ill, punctnl b:


sin P·ab, = 18 75 . 5 . 0454 . -- 90 , cos So
0

r, =...!. yH2K
2

= 42,98 kPa.

BI

unde : KQ este coeiicientul impingerii K" =


sint B sin(1l II)

active ~d se determing

cu relajia

P=b

= 18.75 ·5 . 0,454

42,56 kPa.

[ +V
1

sin· (Il

+ Ill)
sin (Ill

+ II) . sin (e) . sin (0

sin (0 -8)

+ [3)

13)

]2

2b) ImpingerM

activii unitarii dupii Rankine. valoarea este data

Pentru adincimea H fata de suprafataterenului, de relapia :

144
10 Geol.,hnicll

Pa

y . H . K.;
145

si fu .. olat..ii

s; =
Kal =

1
1

.
+

sin (25°

+ 90")
100) sin (900

" / sin (25° sin (900 _

+ 10°)

sin (25° _ 0°)

+ 00)

0,372;
1 0,9848 =

sinl 90" . sin (90

o_

10 0)

pab

= 17,5 ·2,5 ·0,372 . --

= 16,52 kPa; 20,34 kNJrn.

L_
a
Fig. IV.2.4.
a-

Pal
b

= - 17,5 . 2,52 • 0,372 2

tmpingerea activa dupa :


Coulomb : b Rankine.

Punetul de aplicatis este la 2j3Hl = 1,66 m fat a de punetuI a sau 0,84 ill a de punctul b. Componentele orizorrtala si verticala sint: P;I=Palcos 3 = . fat 1 = 20,34 . cos 10° = 20,03 kN/m; P:i = 20,34 . sin 100 = 3,53 kNjm. b) Calculul impingerii active pentru al doilea strat.

se obtine : H = 0; P~a = 0; H = 5,0 m; pab = 45,93 kPa._. Diagramele de variatie si pozrtia impingerilor active totale sint date' In figura IV.2.4.
= 18 . 75 . 5 . 0,490

Prin particularizare

IV.2.3. Sa se calculeze impingerea activa si sa se diagrame1e de variatie a acesteia, exercitata de un teren st~at~icat onz~nt.a~ pe vpa;amentul vertical al unui zid de sprijin. Stratificatia 91 carAac~ensbC1leammp turilor sint date in figura IV.2.S, a. Calculul se va face in ipoteza Coulomb.
Rezoluare.

===

Pentru acest strat, greutatea stratului de deasupra constituie 0 suprasarcina pe care 0 luam in caleuI prin definirea inhltimii echivalente sau unci greutati volumice echivalente. Prin aceasta se asimileaza stratul 1, cu aceleasi caraeteristici fizico-mecanice ca ale stratului 2. Relatiile de calcul sint: H2
ech -:- -'(lHl '(2

sin Il
sin (6

+ ~)

folosita la determinarea

impingerilot

pe

unitate de suprafata 9i a rezultantei;


v.

Paa

a) Calculul impingerii active pentru primul strat. .._ _. ' . In punetul a, de pe figura IV.2.S, deoarece 1_lu avem suprasarcma : = 0, in punetul b, valoarea este data de relatia : .'

folosita la calculul rezultantei impingerii. Valorile impingcrii aetive sint date de relatiile (conform anexci IV.2.1) ;
Pab2

= Y2'

H2

eel>'

K a2·

--sin (J

cos 8.

• partea supertoara a st ratu lui 2 ; U1


v

Pa2 K
a2

1 =2

_I V +
-

Y2 .. s : H~ 2'

K a2
0

1 = - Y2 H2 2' 2
0 )

K «2

(I +

2H. ---,

H.

«h) .
1
sin (900
_

sin (90 sin (30


0

+ 30
0)

sin (90 ° -

+ 20 .sin
2

(30'

0°)

si,n' 900•

20°)

20 0) sin (90 °

+ 0·)

= 0,2973; H2
ech -

17,5 . 2,5 16

•-

4 = ,73 m; = 41 kNJm3;

Y2.<h = 16(1
Fig. IV.2.5.Diagrame de variape. a, tmpingerif
Pab2

2,17,5.2,5)
16. 3,5

= 16 . 2,734 . 0,297

. --

0,939

==

13,82 kPa;

146

147

P.C2
Pa2

16(2,737
1

+ 3,5)

·0,297 . --

0,939

= 31,52 kPa;
H/=2.0m

=.2"
2.

·41 ·3,5s ·0,297 = 74,584 kN/m.

/r=IB2kN}

Punctul de aplicatie este dat de relatia : za =


Z2

rfi = 6°

tJ,=IBo

PaD2 + PG.. H. .- Puba + Pa'l 3


13,82

1 masurat pe vertica a fat a de c,


v

H2=3.0m ~=19IrN/mJ

= 2 . 13,82 + 31,52 . 3,5 = 1,52 m.

+ 31,52

3
Fig. IV.2.6. Elemente

rf2 = lOa
0

rl'z= 24

Coinponente1e verticala si orizontala sint: P~2 = Pa2 P:2


. •

sin O2

= =

74,584· sin 20 = 25,50 kN/m; 74,584 . cos 20 = 70,08 kN/m.


0

de caleul, diagrame,

rezultante,

P"z . cos 32

Rezolvare. Pentru calculul impingerilor active unitare, vom folosi relatiile precizate in cadrul ipotezei Coulomb, cu particularizjirile £acute pentru mediu stratificat, conform anexei IV.2.1. . a) lmpingerea Paa = 0; exereitata de stratul superior, pe paramentul abo

c) Calculul

tmpingerii

active pentru

stratuZ al treilea.

Procedind ca in cazul stratului al doilea, luind in consideratie greutatea straturilor de deasupra (stratul 1 si 2) vom obtine : H34."= .
17,5.2.5

+ 16.3,5
19

'-=

13 "II = 19

[1 +
V

1 2"

525

2(17;5 . 2,5 16· 3,5) 19. 1,5


sin (90 0

m' = 152 kN/rna•


2

'
1

K a3 _ [ 1

+ 16 )
0

+ '\ / sin

(16

+ 8°)
-

. sin (16° - 0°)

• ~inl 90· . sin (900 ]

s.)

sin (90

8°) . sin (900

+ 0°)

al -

-[

+ '\ / sin (18 + 6


0

sin (80
0 -

+ 18
0 ) • 0 )

0 )
0 _

= 0,522;
A'<3
= 19 . 5,25 . 0,522 . -1 0,990

sin (16

120)
0 )

1"

1
• sin (800
-

60) sini 80 °

sin (80

sin (80° =

+ 12

Kal

0,717;
=

= 52,58 k Pa :
'

P ..bl
'

18,2 ·2,0 . 0,717 .

0,9848 0,994

25,84 kPa;
=

P. = 19(5,25
1

1,5)0,522 . _1_
0,990

67,62 kPa .

Pal =
Zl

..!.. 11H~Kal =..!.. 2 2

18,2 .22 ·0,717

26,09 kN/m;

P <i3 = 2" 152 ' 1,52

0,522 = 89,262 kN/m; 0,78


m: '

= If. = 0,666 m 3

fata de punetul b. be.


= 1,887 m;
sin (80°+ 12°)

Za ---:-2. 52,58 67.62 , 1,5 = 52,58 67,62 3

+ +

b) lmpingerea

pe paramentul
sin 6 sin (6

P:

P~3 = 89,262 ·0,139 = 12,42 kN/m;


3

H2 eo" = _"(1_H_1
"(.

+ ~)

18,2 . 2 __ si_n_8_0_D _

19,0

= 89,262 . 0,990

= 88,39 kN/m.
'4

lmpingerea

activa unitara ~i rezultantele sint date in figura IV.2.5.

12 K

eeh =

Y2 ( 1

+ 2r:;;:'A)
sin (80
0

=
0

19 (1

2· ~,887) =

42,902 kNjm
1

3;
80
0

~IV •. .4. Sa se calculeze impingerea activa si sa se traseze diagramele 2 ?e ~mplnge~e activa exercitata de un teren stratificat, penn parament 1Uehn~t a.vlnd 6 = 80 Stratificatia si caracteristicile pamintului sint d~te 1ll figura IV.Z.6. Suprafata terenului prezinta 0 inclinare fata de onzontala, [3 = 120.
0 •

= [.
a2

1"

J sin (24 + 100)


sin (800
_

+ 24°)
sin (240
_

]11 .
120)

100) sin (800

+ 12°)

sin (80

100) sinl

Ka2

= 0,565;
149

148

sin 0

partea superioara a stratului 2; 20,25 k.Pa :


'

pab2

1,887 . 19 . 0,565 .
,

0,984 = 0.984

Pac
,

= =

(Hzuh (1,887

+ H )y2
Z

' Ka2 .

pa.

+ 3)

sin 0 ; cos 89

. 19 ·0,565

. 1 = 52;46 kPa.

apa subterana este intilnitji la 1,5 m sub nive1ul suprafetei acesteia. Caracteristici1e luate in caleul sint : ', ~. umplutura situata deasupra apei subterane : y = 19,60 kNjm3; II> = 20 0 = 14 - umplutura situata sub nivelul apei subterane: y' , 10,42 kNjm3; ysal = 20,42 kNjm3; <p = 20 0 = 10 ~ strat natural: y.,..1 = 21,0 kNjm3; y' = 11,0 kNjm3; <p = 180; 0=8°.
0 ; 0 ; 0 ; 0 ;

Rezultanta impingerilor pe stratul 2, notata cu Pa2 este : Pa2


=

Rezolvare.
.

2_ Y2H~
2

(1 + 2H"<Ch) Ka2 =
H.

_?I_
~

19 . 32

(1 +
Zz

2.

1,887)

3'

0565 _
-

a) Calculul impingerii "I)

active. Ca1culu1 impingerii active pe paramentul

ab;

() = 750.

109,078 kNjm. fara de baza Hl


eth

Punetul de aplicatie este situat la distanta


Z2

= 2.20,25
20,25

+ 52,46

+ 52,46

.~

= 128m.
'

q =Y1

sin Il . ---sin (6 (3)

20 -19,60

sin 75°

sin (75°

+ 0°)

1,020 m;

Componentele orizoutala

si verticala ale lui P «2 sint : 6) = 109,078 ·0,939 109,078 . 0,342


= =

«; =

-1 [

P:2 = Pa2
tora
§1

P;2 = Pa2 .

COS

(oz

+ 90°
0)
=

+ ~~~~J sin

sin (75° (200

20°)

102,49 kNjm;

14°) . sin (20° - 0") sin (75° ~- 140) . sin (75° 00)

12

sin' 75° . sin (75°

14°)

. cos (6 -

37,308 kNjm. aces-

0,5583;
=

j~ figura IV.2.6 stut. date diagramele de impingerc, rezultantele

punctele

de aplicatie,

Paa =
Pab

1,020 . 19,60 . 0,558 . (HI + HI ,c~)yIKal . - sin


=

0,9659 0,9702 0

11,10 kPa;
75°

IV.2.5. Pentru zidul de sprijin din figura IV.2.7 se cere sa se determine impingerea pamintului. Suprafata umpluturii este orizcntala, iar

cos 81

sin (1,5+ 1,020) 19,60 ·0,5583 . __

cos 14°

27,43 kPa; =..!_


2

Pat = ..!_ YIH~Kal


2

(1 +

2H1 <Ch) H1

19,60. 1,52 .0,558 (1

+ 2.
'

1,020 ) 1,50

29,03 kNjm.

Punctul de aplicajie al rezultantei


Zl

Pal este

11,10 11,10

+ 27,43

27,43

.~ 3

0,64 m peverticala,

fata

de punctul b.

{3

= 0°; O2 = 10°;
_ K ,,2- [
.1

2) Determinarea

y~ =

impingerilor pe zona paramentului be': () = 75 ° ; 10,42 kNjm8; Y.at = 20,42 kNjm3; H2 = 5,5 m.

+V
q

"\I sin
Y1Hl

sin (75° (20°

+ 100)

+ 20°)
. sin (20
0

2
-

sin (75° -

100) . sin (750

+ 00) 1

0°)

.... I'"~ -

10') .• n' ".

~ 0,564; . Ii
Fig. IV.2.7. Elemente geometrice, diagrame de impingere, impingeri rezultante.
"

_
2 ech. -

y~

sin 0 sin (6

+ 13)

150
"'j

PalJ2

=H

~chY;'

K a2 --;::-- a sin
cos
°2

4,74 . 10,42 . 0,564

sin 75_ a
COS

100

= 27,32 kPa;

«l"

(H

+H

1) Calculul .impingerii pasive pe zona de parament ej'; e = 80 Caracteristicile terenului. ce vor fi luate in calcul, sint cele ale terenului de pe zona paramentului cd,
0

2 ctn

)Y2 'K

aZ -

sin 6

=
RezUltanta impingerii

Cos al

5~ = ( ,;)+4,74)10,42.0,564.

sin __

750
0

pp.
PN'

= 0;
=

cos lO

59,025 kPa.

(D, -

Ha) 'Ys , . Kp--;sin


sin (6 - cIJ)

cos 8.

Pa2=_!_H:Y~(1 2

2Hs.rh.J' H
2

Ka2=~

2",

552'1042'°564('1

+ 2'4,74)=,
~5

«, = [.
"\ / sin

1T7 -_[

sin (a

«(j) + 8) • sin (<<> + (3) + 8) . sin (6 + [3)


0 -

]2
sin'

a.

sin

(a

8)

= 242,09 kN/m, cu c', tul punctul de aplicatie la distanta ,


%2 Z2

sin (80 1"\ / sin (18


0

18

masurata pe verticaIa fata de punc. 5,6 3

)]2

sin (80

+ 8°) + 8°)

, sin (18

. sin (800

+ 00) + 00)
800
0

sin3 800,

sin (80

+ 80)

2 =,~;

2.

27,32 27,32

+ 59,02
3

59,025

= 2,41 rn,

hi'
kN/m3; PPl

= (2,0 =

sin 1,50) . 11 ·2,032 . -_

= 11,12 kPa;

cos 8

3) Impingerea activit pe paramentul cd ; Y3 sat = 21,0 kN/m3; $3 = 18°; 8 = 8


0•

e = 90 0; y~ = 11,0
2

_!_ y'(Df 2

Ha)2 . Kp =.!._2 11 ' 0,52 ·2,032 = 2,79 kN/m.

K a3 -[ 1

sin (90°

+ .../

sin (18 sin (90

+
-

180)

0 8 ) , sin (18°_ 8°) 'sin


(90°

1 . sin! 900,

2) Calculul impingerii pasive pe zona de parament fg; =


PN = (Df

e = 900.

00)
00)
]

sin (90° _ 80)

= 0,4867;
H20 eel>= a PtlC = H3 Pad = (H3 Rezultanta
ech

tc,

=[

Ha)y~ . Kp ~
cos 11•
sin (90° 1~0)

19,6 .--....:..--....:.--..:_~:...._ 1,5 5,5 ' 10,42 __ 9 70 m .

1 _ ... / sin (18

11,0

"

V sin (90
s;

+ 8°) + 8°)

• sin (180

. sin (90

+ 0")
0

+ 00)
]

sin3 90 a

sin (90 a

+ 80)

=2,494;

y~ ,

Ra3

= 9,70 . 11 ' 0,486 = 51,85 kPa;

PPl

= (2,0 =

1,5) . ] 1 . 2,494 -COS

+ H3

eeh)y~Ka3 = (1,5

+ 9,70) 11 . 0,486

= 13,85 kPa; = 55,40 kPa.

= 59,87 kPa.

h8

n.,
, - 1 Ya' 2

y~ .

._1_= 2,0.
cos 8a

II . 2,494~

impingerilor ~i pozijia acesteia;

cos 8".

pa

--

2"
I

y'3 H2 K a3 ('1 3
2•

3) Rezultanta impillgerii pasive pe zona P P.2 -H8a'

te:
]

2HS"D) -H.

K p' [1
,

2(Df

H3)]

_ __

11

r.; = _!_ 11,0 . 1,5


Z3

0,486 (1
=
'

2. 51,85 51.B5

+ 59,87 + 59,87

. 1,5 3

° 73 m.

+ 2.

9,70)

1,5'

= 83 79

H,

1,53

2,494 (1

kN/m

+~)
z-

1,5

51,43 kN/m;
3

2 . 13,85

13,85 + 55,40

+ 55,40 "___ 1,5

'0 ,60 m.

b) Calculul imping~rii pasive. Posibilitatea mobilizani acesteia este pe zona paramentului ef" _ . Rel~tiile de calcul prezinta 0 forma similara ca in cazul impingerii actIve, .1ntervenind modificari in ceea ce prive§te calculul coeficientului de implllgere pasiva ~i a directiei impingerii, conform ane:x:ei IV.2.1. 152-.,

ts.

IV.2.6. Peutru ziduI de sprijin din figura IV.2.8 se cere Sa se gaseasdi. impingerea activa a pamintului. Suprafata terenului este plana prezentind o frintura in punctu] B1, Rezolvare, tn cazul dud suprafata terenului este frinta, pentru objinerea impingerii se procedeaza la gasirea unui nou parament (AB') printr-o con153

'::.

(;

18,7kN/m~

=280

Fig. IV.2,S,

Elemente

de

calcul,

diagrame,

rezultante. Fig. IV.2.9. Metoda Culmann _ suprafata teren fdntll.

strucpie ce presupune : gasirea liniei A Bv ducerea unei paralele din punctul B la dreapta AB} si gasirea pozitiei lui B', Ia intersectia acestei paralele cu suprafata terenului de incIinare ~2' Pentru acest nou parament si suprafata terenului de indinare se calculeaza impingerea, obtinindu-se:
~2

IV.2.7. Folosind datele din exemplul IV.2.6 se cere sa se verifice valabilitatea calculului, printr-o rezolvare grafica utilizind metoda Culmann. Rezolvare.

PaD'

= 0; H

6, ~ aA~

.y

K'

a~,

sin

e. ' .
sin (28°

Ka= '[
" , 1,

+ "\/

sin (28° sin (81·'-

+ 81°) + ISO) . sin


=

']2
(28° _ 00) sin" 81 ". sin (810
_

In figura IV.2.9 este data rezolvarea grafica Culmann cunoasterea urmiitoarelor marimi :
ISO)

ce presupune

AL
G

4,6 m ; AK

5,6 m;

18°). sin (81°

0.)

0,3921; --:-42,80 kPa.

ABl -

B,. AI.
2

1 .y

=~

. 1 . 18,7 = 43,01 kN = G1;


.

PaA

6<

= 5,6 :

. 18,70 ·0,3921 . -~
'I

sin 810

cos 18·

1 . y ---: 2.'4,6
2

1 . 1 . 18,7

86,02 kN

=G

Rezultanta
PaAR'

= - yH~ . K: = - 18,70 . 5,62


22'

G,'IBB,
.

= BEl . AL

0,3921

114,96 kN/m.

1 .y

= 3,3 . 4,6. 2

1 '. 1 . 18,70 = 141,93 kN ~. ~.


2

Ga;

Intrudt ne intereseaza distributiaimpingerii active pe paramelltul AB §i punctul ei de aplicatio pe acesta, vom proceda astfel: fortele de impingere pe paramentul AB ;;i AB' se considera egale. PaAB, = P <>An;
1 -PaA' 22' PaA

GABB,3 - G3 + ~. ~ GABB,.
GABB,S

2 AX

. Y . 1=14193+ ' ·1·y=194,293+ 1. y


=

18,70=194,293=Gt; 18,70=246,653=G5;

Gt

34. 2AK
AK

2,

H =: :H2 1
18,70 . 5,6" . 0,3921

P aA _ ym·

K~

= G5 + 45. = G. +
= = 56.

299,013 kN = G.;
=

4,40

52,25 kPa.

GABB,6

AK

2
.

1 . y = 351,373 kN 1.y
=

7;

Presiunea in punctul A pc paramentul AB poatc fi ca1culata prin relatia :


paA

CAIlB,7 P aA B

G7

= yH . K,,;

unde K"

K~ .

H'
PaA =

67· + --- 2AI(


ij -

403,733

kN = Go,' "

= 0,3921 .

5,6" =

0,6351 ;

4,4"

T ~A

la scara Iortelor ;

18,7 . 4,4 ·0,6351

52,25 kPa.

FaA11 =

112 kN. 155

154

IV.2.8. Pentru elementele geometrice ale paramentului si suprafetei terenului si caracteristicile de calcul date in figura IV.2.1O, se cere sa se gaseasca valoarea impingerii active folosind calea analitica;;i grafica.

j"D=H1·y·
-

'K

"

sin

cos II

25 . 188 . "

sin SO'
COs

16 °

0,5021 = 24,17 k'Pa :

P aBD -

1 "2 yH2K 1

a1 -

- _!_ 188 ' 2 , 52 , 0 , 5021 = 29,49 kN/m. 2 ' 132= 110°. -25
-, .
sin

2) Paramentul
H
20

DA;

""(·H.

-v-,

siuB2 sin (II. +~)

sinHO·

(110

+ 10·)

=2,712

m:

()]~80°
0;;:1100 ec~!C~{J H1:25,." H2~].5m Hc~ 6.25,."

PaD
K,,2

= H2o sin
=

Ka2

. ." . sin O.

cos II (110
0

+ 26 )]2
0

a ~10'

"\. /

sin (26°

16°)

Sill

(26° -

sin( 1100 -

16°) sin (1100

+ 100)
= 1277 lcPa : "
0

10

0)

siu" noD

, sin (1100 _

160)

= 0,2562;

PaD
Fig. IV.2.1O. Purament frirrt -

2,712 . 0,2562 . 18,8 .

sin 110° cos 16"

impingere

activiL

P aA - (35 -,

+ 2712)
"

0 2562 . 188 ,

sin 110 = cos 160

29,25 kPa;

Rezolvare. Pentru paramentul frint (BDE) , se recomandii in10cuirea acestuia cu un parament continuu (AE). Se unestc A cu B; din D se duce 0 paralela la AB ce intersecteaza suprafata terenului in E. Se une9teA cu E, obtinindu-se paramentul AE de inclinare e. = 105°. S-a Incercat evaluarea si in varianta reala a paramentului pcntru .a se evidentia evcntuale1e diferente posibile. . a) Paramentul
AE.

p aDA - _!_ yH2 2 K a2 (1 -2

+ 2H

H2

.)

= _!_ 18,8 . 3,52 . 0,2562 2 este :

(I +

2.2.712) 3,5

= 75,22 kNjm.

Rezultanta impingerii active pe paramentul EDA

Pa'BVA = 101,82 kNjm.


c) . Construciia graficii Cutmann. '. .. in figura IV.2.11 se da aplicarea metodei lU1 Culmann pentru gasirea impingerii active totale, unde :

Par; = P aA =
K~ = [

0; H. . K~ .)
sin 0. cos II sin (105
0 0

""\ sin (26 I

+ 16

+ 26
0 ) •

G1 =
0 )

GAEl =

E1 ~ AK

1 •y

= 1 "2 ,8 •

1 . 18,8

54,52 kN;

2
-

1 sin (105° -

sin (260

sin (1050 _

16°) sin (1050

+ 100)

10°)
]

16") sinll05°

K~
PaA

.0,2899;
= 6,25 . 0,2899 . 1880 . sin 105· = 34228
, cos 16
0 '

kPa .
,

PaAE

2. 2

yH~ . K~

= _!_ 2

18,80 . 6,252

0,2899 = 106,44 kNJm.

b) Parament frin.t BDA.

1) Paramentul ED; K al- [


l sin (80
0

131 80°. =
+26
0 0 )

"\ / sin (26

+ 16")
16
)

. sin (26" •

10") 10")

sin (SO" -

sin (80"

PaB

= 0;

srn (80

]6

sin" SO°

0,5021 ;

Fig. IV.2.11.

Metoda

Culmann

~ parament

hint,

156

157

Fig. IV.2.12.

Metoda

Culmann

pentru

suprafata

teren

fr1ut5. :;;i parament

frint.· Fig. IV.2.13 ...MetodaPoncelet ~ cazul general.

G = i . Gv pentru
j

i = 1... 9;

P a "',,-" T 6A 6' la scara fortelor = valoare intermediarji intre v~lorile

P;

ma"

= 1,9 . 54,52 = 103,588 k'N.


0

. Rezultatu1 constructiei grafice indica de la punctele a ~i b.

IV.2.10. Folosind constructia grafica Poncelet, sa se gaseasca valoarea impingerii active pe paramentul AB, de inclinare fl =~O", H = 5,0 m .. Suprafata terenului poate fi considerata plana cu un unghi ~ = 50. Caracteristicile terenului sint : y = 19,0 kNjm~; q;, = 30 0 = 20°.
0 ;

Rezohrare.

~V.2.9. Sa. s: gaseasc~.valoarea tmpingerii ee se dezvoltji pe paramentul fnnt al. un:11zid de sprijm ce sustine un teren eu suprafaja plana frinta, :prez~nta! in figura IV.2.12, cunoscind ca pamintul are unghiul de frecare interioara q;, = 30°, greutatea volumica y = 19,5 kNjm3, iar unghiul de frecare parament-pamint, 0=20°. . Rezolvare. Pentru gasirea impingerii active s-a folosit metoda Culmann, ap1icata la paramentul AF, gasit in acelasi mod ea in exemplele anterioare. Pentru realizarea constructiei grafice s-au calculat marimile :
G1 = GAFG =
FG· AL
2

. 1 . y ='
. 2

170 . 7
2·'"

. 1 . 19 50 = 116 025 kN'


1 + --2. 7 . 1 . 19,5 =

G 2 = G AFl = G 1
= 184,275 kN ;

+ Gl
2

AL

.1 . y =

116,025

Calculul impingerii folosind metoda Poncelei, data in figura IV.2.13, presupune parcurgere~ ~matoare!or etape.: ~..'. ~ .. .~ la scara lungimilor aleasa se reahzeaza 0 scctiune transversala parament-teren ;.. .. _ se duce linia taluzului natural AG (unghi cn orizontal (fJ); se duee linia de orient are BD (unghi en paramentul q;, 0) ; se construieste semicercul de diametru AG, centrul in 0 (OA = OG) ; se ridica 0 perpendiculara din punctul D pe AG, gasind punctul H; cu piciorul compasului in A se rabate AH pe Iinia taluzului natural (AE = AH) ; . .. . . ~ _ din E sc duce paralcla 1a Iinia de :orientare ~l se gaseste punctul C(EC II BD) ; _ cu piciorul compasului in E sc rabate EC pe linia taluzu1ui natural (EC = EF). Calcu1ul impingerii active rezulta din produsul ariei triunghiului ECF ~i greutatea volumica a pamintului din spatele paramentului.

Ga = GAF2 = G4
=

F2· AL

·1 . y

= 252,525


kN;

a· b, =-2-'

y.

=
l1l<I"

GAF3

320,776 kN;

Go

GAF4

Tinind cont de scad, rezulta 389,025 kN; G6


~

a ._ 3,0 m; b = 3,45 m.
.

GAF5 = AC
=

457,275 kN; G7 = GAF6


=

= 525,525

kN;

P

= 3,0·3,45
2

19,0

98,325 kNjm.

Pa Pa

T3A3 -

la scara fortelor. . 92,13 kNjm.

planul de alunecare

ce conduce la impingerea activa maxima.


0,

rn..",

= 1,35 . 68,25

IV.2.11. Se cere aplicarea procedeului Poncelet, pentru stabilirea valorii impingerii active, pe .un parament de inaltime H . 5,9 m e = 75
159

158

Fig. IV.2.1S. Metoda Poncelet pentru cazul dnd valorile unghiuriIor [3 ~i '" sint apropiate.

Pig. IV.2;14. Metoda Poncelet.

ce suspine un teren eu urmatoarele


(J> =

22

.0

3 = "3

earacteristici

y = 18 3 kN/m3•
'
0

(J>

= 15°. La suprafatn terenului lucreazii

suprasarcing

q = 32 kN/m (kPa - tinind cont de lungimea unitara faja terenului este orizontala (fig. IV. 2.14). Rezolvare.

de calcul). Supra-

Etapel; ce trebuie .parcurse sinf''''acelea:;i ca la problema IV.2.1O. Pentru a lua III COllSlderajle efectul snprasarcinei, se calculeaza :
Yuh = y

- se construieste semicercul de diametru AB; - din punctul D, intersoctia liniei de oricnta~e. cu linia taluzului natural se duce paralela la suprafata terenului, obtinindu-se punctul E, din care se ridica 0 perpendiculara pe parament (DE /lBG; EF ..l AB) ; - cu piciornl cornpasului in A se rabate segmentul AF pe paramentul AB (AG = AF); . _. .. - din G se duce paralcla la suprafata terenului, gasindn-se pozitia punctulni H; - prin punctu1 H se duce paralcla la linia de orientare, obtinindu-se punct111 G; - eu piciorul compasului in H se rabate segmentul HC pe directia liniei taluzului natural objinindu-se punctul L, 9i triunghiul HCL. Aria triunghiului inmultita cu greutatea volumica a pamintului da valoarea impingerii active pe paramentul AB. Pa = -ab . Y;
2 1

(1

+ 2H.) H

; Y"h = 18.3(1

+ 2 .5,9'.' 1,748).
0

= 29147 kN/m3.

H. = !!_ • sin 6 . H = ___E_ r sin (8 +)3,)' • 18,3 rmpingerea activa este data de relatia Pa = - a . b . Yet" ;
2 1

sin 75° _ sin (75 + 00) -,

1 748 m
.

P; = .!. ·4,1 . 4,25 . 19,2


2

167,28 kN/m de parament.

P; =

f .4,1 . 4,65 ·29,147 = 277,84:kN/m.


0 ;

Unind punctul A cu C, obtinern pozitia planului de alunecare ce conduce la aparitia impingerii active maxime, . ill cazul cind inclinarea terenului este aceeasi eu a liniei de taluz natural (~= ct», prin constructia grafica Poncelei, se obtine numai valoarea impingerii fara a avea posiblitatea precizarii plannlui de alunecare ee duce la a pari tia acesteia.
J

. ~V.2.12~ Pentru cazul din figura IV.2.15, sa se gaseasca Impingerea activa folosind metoda Poncelet. Elemente cunoscute: H = 5,0 m, (I = = 80°, ~ = 10°; (J> = 15 3 = 10°; Y = 19,2 kN/m3. Rezolvare. ~ind in<?linarea suprafejei terenulni :;1 a liniei taluzului natural au valon aproprats, obtinerca valorii impingerii active comportii constrnctii auxiliare in urmatoarea succesiune: . . - se traseaza Iinia taluzului natural si linia de orientare sub unghiurile <I> ~i $ 3 faja de orizontalii:;i respectiv parament; .

se gaseasca _impingerea activa, Rezoioare, Etapele ee trebuie IV.2.11, IV.2.12, cu 0 D, intersectia terenului natural. Pentru gasirea nu din D). Rezolvarea
11 Geotehnlca ,I luncla\il

ca fiind urrnatoarele : H = 5,0 m, 6 = 75°; ~ = -20°, <I> = 36°, = = 24° si Y = 20,10 kNjm3, se cere prin constructia graficii Poncelei sa

IV.2.13. Considerind elementele geomctrice si caracteristicile terenului

parcurse sint aceleasi ca in probleme1e IV.2.1O, singurji modifieare privind pozitia punctelor G 9i si respectiv a liniei de orientare eu linia taluzului punctului H se ridica 0 perpendicular a din G (§i este data In figura IV.2.16. 161

160

LIfI(O lo/uzu/UI no/ural

Fig. IV.2.16.

Metoda Poncelet

caz particular.

Fig. IV.2.17. Metoda Poncelet ill cazul cind linia de orientare se Supl'apune peste suprafata terenului. b

<\

VI oarea lmpmget11 CSt-C: P a a


A' ..

= --

Din construcj.ia grafica rezultji : a Pa


1

= 2,3 m si b = 3,2 m.
= 73,968 kN/m.

. y.

Fig. IV.2.18.

Uctoda

Culmann

.9Llprafatii tcren

neincrircatd,

= - . 2,3 . 3,2 . 20,10 2


0 ,

IV.2.14. Considerind aceleasi date ea in problema IV.2.13, cu exceptia, unghiului 8, care are valoarea de 80 folosind metoda Poncelet sa se. gaseasca impingerea activa.
Rezolvare.

Constructia grafica este data in figura IV.2.17. La scara constructiei 1/100, rezultii a = 2,3 rn, b = 2,8 gerea activa
P" = - ab y
2
1

til

~1

impin-

= ,- , ·20,1 = 64,722
2

2:~·28

kNjm.
I<'ig. IV.2.19. Metoda Culmann

IV.2.15. Sa se calculeze, folosind proeedeul grafie CUlmann, impingerea activa, eunoseute fiind urrnatoarelo elernente : H = 5,5 m ; e = 80 ~= 10 III = 30 a = 20°; y = 19,80 kNjm3. La aceleasi caracterisici geomdriee si fizice, se vor analiza urmatoarele trei situatii : a) suprafata teren fara suprasarcina ; b) la suprafata terenului Iucreazii 0 suprasarcina q = 35 kP,,; c) la suprafata lucreaza sarcini eoncentrante PI ;>1P2 din insumarea, eelor uniform distribuite pe zonelo B2 11126~
0

suprafata tereu Incarcata,

;.

P2=140 kN

Rezoloare,

Constructiile grafiee Slut date in figura IV.2.18- IV.2.20, unde s-a, .lucrat la scam 1/100 pentru lungimi 9i 1 em = 57,81 kN pentru forte, Din constructiile grafiee rczultji : a)KL = 2,3 em; P" = 132,96 kN/m; b) KL = 3,7 cm; P; = 213,89 kNJm; c) KL = 4,2 em; P; = 242,80 kN/lll. 162

<,
"LIme de orienlo'e
A

Fig. IV.2.20.

Metoda

Culmann

supratata

teren

incarcatll.

163

2) Paramentul Ka,
=

be;

e = 90 °
0 )

(zona 2).
0

~------;-----'--:=================-:;-:;sin" 90 . sin (90


0 -

15
.

[ +V
1
=

sin" (90

+ 22°)

sin (22°

15°) . sin (22° - 15°) 15°). sin (90· 1


sin lOS"

sin (90° -

+ 15°)

12

= 0,5428;

H2o

-_

HI

Y1.

Y.

sin 6s --__;.-= H r : sin (!Is

+ ~)

2 =, 07 m;
90
0

sin pab. = H2e . Y2 . KQ2 . -_ e,

cos 82

sin 2, 070 - 19" ,65·, 0 5428 ---

cos 150

= 22 ,85 kPa;
150

p~c, = (H2e+ H2)r2 . Ku2

sin
cos

at = (2,070 "'2
=

+ 3,0)

19,65 .0,5428-1_
cos

= '"

Pig. IV.2.21.

Ympingerea

activa,

diagrame,

rezultarrte,

P Q2=

55,98 kPa;

Y2H~ . Ka2 (1

2::,)

19,65 . 3,02

0,5428

(1 +

2 . 2,070) 3,0

Din rezolvarea grafica se constat a : - piistrarea planului de alunecare in cazul a 9i b, fara a fi acelasi 9i in cazul c; - - sarcinile exterioare luate ca uniform distribuite sau prin concentrarea acestora nu eondue la aceeasi valoare a impingerii. In czul c, inlocuirea suprasarcinii uniform distribuite cu rezultanta acestora sporeste impingerea ~;i modifica pozitia planului de alunecare. IV.2.16. Pentru zidul de sprijin din figura IV.2.21, se cere evaluarea actiunilor din impingerea activa data de pamlntu1 situ at in spate. Pentru rezolvare se va folosi calea analitica 9i proeedeele grafiee Culmann si Poncelet, considerind urrnatoarele caracteristici: Y = 19,65 kN/m3, <D = = 22°, 0 = 15°, ~ = 15°. Rezolvare. a) Rezoluarea analitica _:_ ipotesa Coulomb, vom face evaluarea pe fiecare zona Paramentul zidului fiind frint, plana a paramentu1ui.", 1) Paramentu1 ab ;

= 114,23 kN/m. 3) Paramentul

cd;

e = 100°
15°)

(zona 3).
0

K
a.

=
sinl 100e . sin (1000 Ra.
-

sinS (100

V
=

+ 22°) +
15°) • sin (22
0 -

sin (220

sin(IOO" -

15°) . sin (lOoe

+ 150)
5433 m :
' ,

150)

12

= 0 450'

'

H Yi ,

Y.

+ Y2H••

sin Ila
sin(e.

+ ~)

(H +'H)
1 ~ 2

sin 100· = sin 1150


sin 100 cos 15 0
0

pac, = Ha. . YaKa3 sin Il. = 5,433 . 19,65 . 0,450 .


cos II.

48,98 kPa;

Pad =

(Ha

+ Hae haKa3

sin 8 cos 83

(2,0

+ 5,433) 19,65

sin 100° . 0,450 ._--=


COS

15°

Pa3

=.;

67,01 kPa;

YaH; K,,3 (1 +2~". ) =


=

19,65 .22

0,450 (1

2.

:,433 ) =

e = 80°
1

(zona 1).

113,76 kN/m. figura IV.2.21.

sin2 BO°. sin (80° -

IS")

t· + V

sinS (BO° + 22°)


sin (22°

15°) . sin (22° IS") . sin (80


sin 80" = cos 15"
0

15°) 15°)

sin (80° -

12

0659-

Pozitia rezultantelor

este datalln

'

b) Rezoloarea grafiea. 1) Metoda Culmann. Constructia grafica Culmann este data in figura IV.2.22, unde s-a lucrat la scara 1/50, pentru lungimi ~i la scari diferite pentru forte, in cadru1 celor trei zone ale paramentului si anume : paramentul ab, 1 em = 19,65 kN; paramentu1 be, 2 em = 67,802 kN si paramentul cd, 1,5 em = 120,08 kN. G1isirea impingerii active necesita urmatoarele etape : • =--paramentul ab

paa = 0;
Pal

t». = 2,0
2

. 19,65 . 0,659 .

26,40 kPa;

= 2.. 22 . 19,65 . 0,659

= 25,898 kN/m.

164

165

- calculul greutatilor prismelor de parnint acceptind diferite pozitii succesive ale suprafetei de cedare :
G,
= bk

i . Gabl pentru i
I'YI = -_.
2 1.2

= ...

6, unde
=

Gabl

= --'

aI .
2

1 ·19,65

19,65 kN;

reprezentarea fortelor G, pe Iinia taluzului natural, ee face eu orizontala unghiul ¢ = 22°; _ fixarea Iiniei de orientare ee face cu paramentul ab, unghinl ¢ a = 37°; - trasarea paralelelor la linia de orientare plecind din extremitatile vectorilor G, (punctele bI> bz, ... , b6), pina intersecteaza suprafetele de alunecare bI, b2, ... , b6; - trasarea curbei de variatie a impingerii active (parabola Culmann); - gasirea punctului de maxim T' al eurbei prin ducerea tangentei la curba paralela eu linia taluzului natural; - ducerea unei paralele Ia Iinia de orierrtare plecind din punctul T' 91 gasirea punctului T; - gasirea impingerii active, reprezentata de marirnea segmentului T'T, tinind cont de seara Iortelor : T'T = 1,35 em

Pal

= 1,35 . 19,65 =26,52

kNjm .
Fig. IV.2.22. Constructia grafidi Culmann.

paramentnl

be

. - aceleasi etape ca si in cazul paramentului ab, calculul greutatilor pnsmelor de pamint fadndu-se jinind eont de prezenta pamintului pe zona paramentului ab, prin folosirea greutatii echivalente, 12 eo/., data de relatia Y2
eeil

=Y

(1 +
bl' . ek 2

2 .:~

"b )

= 19,65

(1 +

2.

~,07 )

= 46,76 kNjm3;

G, = i . Gobi', pentru i
Gebt'

I' ... 6' ;

Rezolvarea, folosind aceasta metoda, este data in figura rv.2.23, unde scara lungimilor este 1150. Urrnarind etapele enuntate in exemplul IV.2.12, se obtine : • paramentul ab : a
PUl

2) M eioda Poncelei.

_"

. 1 . Y2

ech

1 . 29 = --'_ . 2

1 . 46,76 = 67,802 kN. T'T

1,6 m; b

1,8 m : 5 AGCH kNjm;


m;

1,8 . 1,6 2 -,

1 44 n 2

1,

Impillgerea. activa esteJdata de segmentul cent de scara forjelor are valoarea : P,,2 • pararnentul cd.
= 3,45 . 67,802 = 2

= 3,45 em, deci tinind



=

=
a

S.6,GCH

= 28,29
b
=

paramentul 2,365 m2;


Pa2

be:

2,15
=

m;

2,2

2,2. 2

2,15

.6,GCH -

116,95 kN/m;

S.6,GCH

• Y2ecil

2,365 ·46,767 m;

= 110,60 kN/m; .
=

necesita aceeasi filiera eu urrnatoarele date:


G, = i .Gdel, Gdel
dk.» = --

paramentul Paa
=

cd:

b =),3

S.6,GClI

0,845 m2;

pentru i
c1

1 ...
2

6; Ysecl.= 126,408 kN/m3; 126,408


=

S.6,GCH

13 ech = 0,845 . 126,408 = 106,81 kN/m.

2 =

Ya

eck

19 . 1 = ~'~- .

120,08 leN;

TT'

1,5 em;

Pa3 =

120,08 kN 1m.

IV.2.17. Pentru zidul de sprijin, din figura IV:2.24, se ~cre sa s~ evalueze impingerea activa a pamintului, data de 0 umplutnr~ din 12ra~url argiloase eu Y = 19,8 kN/m3; ¢ = 24°. Suprafata umpluturii prezmta 0 mclinare de 10° fata de orizontala. 167

K=
..

sin· (90°

+ 24°)
0

~! ,,<,

i.

sinS 90· . sin (90 -

0[ 16 ) 1

"'\ / sin (24 16 sin (24 sin (90. _ 160) sin (900

100}]g 10
0)

= 0,439;

J:
P
Ii

0,

Pab
1
1

= 2,54 . 19,8 . 0,439 -. 1"

cos 160

= 22,96 kPa;
. .. .

= - ..... 2 I H2K

= - 19,8 . 2,54~ . 0,439 = 28,04 kNJm. 2

Componente

P:l = 7,728 kNJm;


bd;
sin(f)

P=. = 26,95
<D
=

kNJm. 2,12 m;

b) Paramentul H=
• y . Hi y

0 = 39,27°;

24° = 0;

sIn

+ (3)

!J

2,54 .
l

si~39,27° ."" sin (39,27° 10°)

K" = --sln 39,27°sln


1

sin (39,27 ° + 24 oJ ~=~=====::::;=::::::=::;:::::::===:::::;::=:;;_ . :[ ."'\ (39,27° - 24°). 1 +

'V

sin (24 sin (39,27

+
_

24

2(0

sin (24 10 )'"sin (39,27° + 100)


0 0 )

]! _
.

= 1,989;

pab
Fig. IV.2.23. Construcpi grafice Poncelet.

= H, . y . K. . sin

B=

cos II

2 ,12 . 19,8 . 1,989 . =(2,12+1, 26 +,7

ptla= (H.+H2+H~)yKa
Rezolvare. Calculul este efeetuat III eonformitate 1) Impingerea in ipoteza Coulomb. a) Paramentul ab: 0 = 90
0 ;

sin coslle

°)

sin 39,27° = cos 24


0

57,84 kPa;

19,8 " 1 989" sin 39,27° ros24


0 -

cu anexa IV.2.4.

= 111,33 kPa. Determinarea rezultantei


bd
= H.

pe paramentul

bd : 3,09 m; cos 24°= 239,27 kNJm.

0 = ~ <D = 160;
3

sin 0

H~ _

1,96 = sin 39,27°

Paa Pab

= 0;
sin 0

p .. - P.& + P04 • bd . cos a = 22

57.84 + 111,33 2

·3,09.

= HyKa~-

cos II

Componentele orizontala si verticala :

P:

P:
z

PaZ'

cos (6 -

8) = 239,27 . cos 15,27° = 230,825 kN/m;


= 63,01 kNJm.

= PaZ'

sin (6~- 0) = 239,27 . sin (39,27°-24°)

Punct de aplicatie :

z2-

12·57,87 + 111,33 57,87 + 111,33

bd.
3 =~
3

cos 0 = 1,26 m. <D


=

c) Paramentul

df:

6 = 90°;

16°; ~ = 10°.

K, = 0,439;
Fig. IV.2.24. Dlagrame de variatie ale implngeriJ.

H -. _____:__ . ----c-

ed

sin 90

sin (90

0"+

10")

= 4,92 . --

sin 1000

4, 99 m;
169

168

' sin Pad = H e' Y . Ka . --

(J

P a] =

(H'

&

+ H·)

cos :3.

= 4,99 . 19;8 . 0,439 . -a' ~

cos 16"

= 45,12 kPa; '.


1

Cele doua moduri de evaluate a solicitarilor conduc .la valori relativ apropiate.

cauzate de prezenta umpluturii

3'

Y'

·K

sin (J.

cos 8

= . (4,99

+ 0,5) 19,8

·0,439--

= 49,64 kPa;
.0,52 0,439 ( 1

cos 16°

Pa3 = ~ yHV(,,(t

+ 2~;)= +19,8
=

2· 4,99) 0,5

1V.2.t8. Un zid de sprijin cu contraforti avind dimensiunile prezentate in figura IV.2,25 sustine un pamint necoeziv avind y = 19,4 kN/m3, <I> = 30°, prezentind suprafata inclinata fara de orizontala la un unghi 13 = 10°. Contrafortii sint plasati Ia 0 distanta de 3,0 rn. Se cere sa se stabileasca solicitatea provenita din impingerea activa a pamintului.
Rezoloare.

22,77 kNJm.
P~3
=
• --,

Componente : P:a

21,88 kNJm;
_

6,27 kNJm.
0,5 _ 3

%3 -

2. 45,12 + 49,64 45,12 + 49,64

246 m.

La aceste tipuri de ziduri de spnjin impingerea se evalueaza pe un plan vertical ce trece prin extremitatea thlpii (dalei) -·df. in acest caz planul df poate fi tratat ca un plan vertical din interiorul unei mase semiiufinite. In aceste conditii impingerea activa sipasiva se calculeaza cu relaj.ia :

2) Impingerea

dupa Rankine (varianta 2/ - planul edf.


cos 10" - (cos. 10" ~ cos' 240)1/2 cos 10"

Pa }
pf>

yz

p. COS t"

cos (3 =F (cos' (3 cos

cosS <II) 1/2


cos" <II) 1/2

f3

(cos'

f3 -

'

(<':082

10

'.

D ---'

cos' 240) l/2

0449·
'

'.

pac pal

0;
y . ed . Ka = 19,8 . 4,92 . 0,449
= = .

in care: z este adincimea in raport eu suprafata terenului; ~unghiul de inclinare al suprafetei terenului. .tmpingerea creste liniar cu adincimea si este paralelji cu suprafata terenului, Aplicarea relatiei anterioare, pentru cazul impingerii active, conduce la urrnatoarele valori numerice: ~ punctul j: pal = 0; - punctul c', obtinut prin ducerea unei paralele la suprafata umpluturii din punctul b :

Pad -

43,73 kPa; 48,18 kPa.

= ef .

Y . K;
.

5,42 . 19,8 . 0,449


1:

Rezultanta : Pa . _!. yH2 . K;


2

=-y 2

. ef2 .

K, = - 19,8 . 5,422 • 0,449= 130,58 kNJrn. 2


=

i:mpingerea aterenta inaltimii zidului de sprijin H


P; = 2

5,0 m:

= _!_ 19,8 . 52 . 0,449 = 111,12 kN/tn.


= =

pao'

= 19,40 ,6,90

. cos 10°

cos

10° -

cos 100

+ (cos

(cos' 10" - cost 30 )1/2


0

100 _ cosS 30o}1 2

I;

PQC'
=

46,72 kPa;

Componente:

p~
P~

P" . sin ~ = 111,12 . sin 10°

19;29 kNjm; kNjm.

P; . cos ~ _:_111,12 . cos 10° =109,43.

Solicitari ce trebuie luate in consideratie, cauzate de prezenta umpluturii de painint din spatele zidulni de sprijin, Forte orizontale: Variant a 1: L.

H = P: + P!2 + P:
1

= 26,95

+ 63,01 + 21,88

111,84 kNJm.

Varianta 2: 2:. H Forte vertic ale : Varianta

P:

= 109,43 kN/m.

1: L. V = P~l

+ P:2 + P~3 + G
Gaede =

bcd

= 7,728

+ 230,825 +
,

1 + 6,27 + '2 .. 1,96

. 2,4 . 19,8 = 291,39 kNJm.

Varianta 2: 2:. V = P~

19,29

+ 4,5 + 4,92
2

24 . 19,8

I.50m.! I 2.70m .: Q3J (50m Variatia

~!
__ Iruplngerf! active.

= 243,100 kN/m

Fig. rY2.25.

170

171

punctul c: punctul d:

Pac = 19,40 . 7,4 . 0,349 = 50,10 kPa; Pad = 19,40 ·8 ·0,349 = 54,16 kPa;
I

impingerea activa rezultanta este ada diagramei din figura IV.2.25


Pa = - Pad 2·
2 1

b) Prezenta apei presupune dczvoltarea unor presiuni neutrale u, considerate pozitive sub nivelul apei subterane ~i negative deasupra acestuia, Relajiile generale de calcul in termenii eforturi totale si efective sint I = yH . Ko (1 - Ko) 'It, P~ = Po - u; pentru un punct situat Ia adincimea H in raport cu suprafata terenului. Presiunea neutrals se .calculcaza cu relatia :

df .

COS

..

B;

Po

P; = _!_ 54,16 . 8 . cos 10° = 213,35 kN/m. .Punctnl de aplicatie este situat la _l_ df
=

u = Yw z,
d.

P:
P:

Componentele
= =

verticale
= =

~i odzontale
= =

2,66 m faU depunctul


'

unde : z este cota punctului sub nive1ul apei sau deasupra acestuia.

sint :

1n acest caz objinem :


H = 0; z = 0; H = 10 m;

P; sin Pa cos

B
B

213,35 . sin 10° 213,35 . cos 10°

37,05 kN/m; 210,10 kN/m.

Po

=·0;

P~ = o.

z = 10 TIl;

Po

= 19 . 10 . 0,428
=

+ (1 -

0,428) . 10 . 10 =

In analiza unor alte aspecte legate de asemenea structuri de sprijin, alaturi de impingerea activii se va tine cant de celelalte solicitari ce interyin. In figura IV.2.25 s-au marcat in plus doar vectorii forjelor din greutatea proprie a elementulni din beton si a umpluturii, cuprinsa intre parament si planul pe care s-a evaluat impingerea si a umpluturii din fata elementului de sprijin. . IV.2.19. Sa se gaseasca impingerea pamintului in stare pe un perete vertical rigid, nedeformabil avind inhltimea H = mintul este un nisip omogen, avind greutatea volumicii y = coeficientul Poisson v = 0,30 si unghiul de frecare interioara Se vor analiza cazurile urrnatoare : a) cazul cind Iipseste apa subterana ; b) cazul cind nivelul apei subterane se gaseste la nivelu1 de repaos 10 m. Pa19 kN/m3, <P = 310.

138,52 kPa ; .

P~ = 38,52 kPa.
PIo=-y H2K
2
0

+ (I

K 0)

YIb'·. ~-,

Po Po

P: 1 o=-Y H2K
2

0-

K o~-, y,.z'
2

19 . 102 ·0,428

+ (I

- 0,428)

10 ~ 10'

406,6

+ 286 = 692,2
Po
=

kN/m; P~

196,6 kN/m.

c) Dupa relatiile de la punetul b, vom obtine :


H = 0,;

z = 6 m;

(1 - Ko)u

= (I -

0,428)(-60)

= -34,32kPa;

terennlui ; terenului,

suprafejoi H

p~ = -34,32

c) cazul cind nivelul apei subterane se gaseste la 6,0 m sub suprafata

10 m ; z

4 m;

+ 60 = 25,68 kPa. Po = 19 . 10 ·0,428 + (1 - 0,428) . 40 = 104,2 kPa;


u
=

Rezolvare.

P~ = Po -

104,2 - 40 = 64,2 kPa.

a) Pentru evaluarea impingerii pamintului in stare de repaos la determinarea lui Ko se va folosi relatia Ko = _v_ sau se va alege din 1- v anexa IV.2.5.

III £igura IV.2.26· sint date diagramele de variatie ale impingerii pamintului in stare de repaos pentru cele 3 cazuri.
IV.2.20. Sa se calculeze impingerea pamintului in stare de repaos ce .lucreaza pe paramentul unui zid rigid nedeformabil avind: H = 5,0 m; = 80°; terenul prezinta. suprafata orizontala ~i = 18,30 kN/m3; '\I = 0,25. Apa subterana nu este intilnita.

K; =
Valorile impingerii pamintului

0.3 = 1 - 0,3

0,428.

in stare de repaos sint :


= 0;

Rezolvare.

IH
H = 10 m;

Po

= O. = 81,32 kPa.

Folosind datele problemei ~i relatiile din anexa IV.2.5, vom avea

Po

= y . H . Ko

= 19 . 10 . 0,428
2 . H2K
0

K;
tg 8 _

=,_v_
61=
,1- v

Rezultanta

impingeriIor este

Po

= -1 y

= -1 19
2

0,27 1 - 0,27

0,369; 0,277; 8 = 15,51°.

. lOa . 0 428 =
'

= 406,6 kN/m.

(I - Ko) ctg K0 ctg~ 6 I

(1 - 0,369)0,176 = 0,369 0,031

172

PDa

0; 173

[ 51

IV.2.21. Sa se gaseasca variatia presiunii pe peretele unui siloz destinat inrnagazinarii cerealelor. ina1timea silozului H = 30 m, unghiul de frecare interioarii ¢ = 28°, greutatea volumica y = 8,5 kNJm3•
Rezolsare.

in anexa IV.2.6 sint date urmatoarele relajii de ealcul:


G. = ~

f (1 k
= =

e-

A /")
p

a . f(z) ; a . KG . j(z) ;

G,. = ~ . -"(-11 25,BkPa p tg III l

e- A

k')
-

KG . tg tg2 (45
0

(fJ ;
~) •

K;

. Folosind datele problemei, vorn ealcula:


A
190kPo 150kPa

=
A P

.reD·

= 50 ' 26
P A
=

m2•
J

P = 25 13 m;
J

- = 2,0; ~
k
:4

0,5; K;

0,361 ;

Fig, IV,2.26. Diagrame de varlatie ale impingedI tn stare de repaos..

= 0,192;

a = 88,54 kPa.
e-()'3839) e-O,768)

pac = yH .JK~
Pe=

+ etg

fJ

sin 0 ~3

= 18,3 . 5,O,JO,3692
38,20 kPa;

+ 0,031
=

0,984'_
~~

= 0;
=

15.

= 0;
G,

Gz

z
.z z

4,0 ill;
ill;

=0; 88,54· (1 -

yH2

.JK~

+ ctg" e

i 18,3 . 52 ,JO,369

z =8,0
2

m : a;
cr.

= 88,54

(1 -

+ 0,031

93,52 kNJm;

= 12,0 = 20,0
=

-G", =

88,54 (1 - e-1,152) 88,54 (1 - r1,536)


e-I.92) e-2,3M)

= 28,22 kPa; e, = 10,193 kPa; = 47,46 kPa; Ij,. = 17,13 kPa; = 60,56 kPa; e, = 21,86 kPa;
=

-z = 16,0 ill;

69,48 kPa;

Gz G~

= 25,08 kPa;

Po = 93,52 kNJm.

ill; a,

= 88,54 (1 =

= 75,55 kPa;
= 7969 ",
=

= 27,27 kPa;
J

tn figura IV.2.27 se da variatia impingerii in stare de repaos, rezultanta si punetul de aplicatie al acesteia.

z = 24,0 m " cr = 8854 (1 z "

kf'a : cr = 2876 ~

k.Pa :
,

26,0 ill; cr.

88,54 (1 - e-2.49B) efectuate

81,24 kPa; prezentate

crz = 29,32 kPa. in diagramele din

Rezultatelc tcalculelor iignra IV.2.ZS.

sint

IV.2.22. Sa seca1culeze presiunea radials ce lucreaza pe un element circular de diametru D = 5,2 ill si inaltimea H = 20,0 m. Terenul in contact eu perete1e preziuta caracteristicile ponderate y = 17,8 kN/m3, c = 5 kPa. <I> = 14°. La suprafata lucreaza 0 supraincarcare q = 20 k'Pa,
Rezoluare.

Rela tii de calcul dupa Berezanie»,

date in anexa IV.Z.6, sint

P
z{mJ.

= 0:,

= r .y.Jl{u
J. I

[1 _/!..)\-l]
rb

+ q . !_ + c ctg (fJ [(!_ ( . K. rb "Yb '.

1],

Xu
:Fig. IV .2.27. tmpfugerea in stare de repaos pe parament incIillat. I.i...c
--+
e-

tg2 (45 a
A .2

~)

rb

+ z ,J Ie ;

j~i~' t

~.:" Fig. IV.2.2B. Variatia presiunii


~ ..~

pe IniU-

t~ (fJ tg l45

+ ~).
175

tjm~a

siloz.ului.

174

Flg.

IV.2.29.Variatia

presiunii pe elemente circulare,

Pentru

date1e problemei obtinem :


K. = tg2 (45°_~)
2
,

= 0,610' tg (45
'0,638
0

A = 2 . tg 14
Y •

+ !£') = 0 "638 . 2
0.781 _1 _
'

''V

.Il(

= 0781 .
J ".

Fig. IV.2.30. Diagrame, rezultante

ale impingerli.

= 12

Y.
GT

A-I

";K~

= 2 6 . 178,
'

99 84 k.Pa ;
,

2., 2

~i y = 18,5 kN/ma; pentru care K. = a

<II = 26 Gradul de protectie antiseismic este = 0,16, iar a. = C. = ± 1,5 K•.


0 •

= 0;

=0

+ 20 + 5
Yb

Rezolvare . . Folosind relatiile din anexe1e IV.2.1 ~ IV.2.8, mel vom avea: 1) 1 mpingerea in regim static.
I) = ~ <I> = 3

. ctg 14 (0,610 -

z = 4 m;
o, = (-99,84)

2,6

[I -

(~J-O'362] 5,724
2,6

+ 4 ·0,781
+ 20
.

1)

12,17 kPa ~

pentru datele preble-

= 5,724 m;

5,72

2,6

+5.

ct 14o[(l...6
g

5,724

)0.638;,.

17

0•

H = 1. '.

sin 6

20

Y sin (6

+ ~)

·0,610 z
=

1]= 33,01 -I- 9,08 =

12,66 :. 29,43 kPa;


..!::.
r, =~

8,0 m; rb
G.

+ 8·0,781
+ 5,877
.

KG

~~uw, ----~--;=:-~~::::;::;=:::::::::;:::=====:=-:~
sin2 75" . sin (75°- 17°) 1

18.5 sin (75 o

-----

sin 7S"

12")

= 1,0456 ill;

= 8.848;

8.848

= 0,2938;

-[ + V
sin 6 =

sin (26° 170).sin (26° - 12°) sin (75° - 17°) sin (75 ° 12")

J"

= 0,5 86 ~

= 55,70

14,45 = 47,12 kPa; 11,972 m : !... = ~


, :>'~.

Pao.=
11,972

yH.KG . sin

z = 12,0 ill; rb = 2,6


a.

+ 12 ·0,781 =

6 cos Ii

= 18,5 . 1.0456 sin. 75


a

cos 17°

0,586

11,45 kPa;
sin

= 0217'
'

•.

Pab
P,

= y (H

+ H,)K
-

z = 16,0

+ 4,343 - 15,43 = 62,597 kPa; ill; rb = 2,6 + 16 ·0,781 = 15,096 ill; !... = 0,1722;. r& = 88,88 + 3,44 - 16,07 = 76,25 k'Pa ;
= 73,69
0'.

cos II
=

18,5 (5

+ 1,0456) 0,586
. 0,586
(1

cos 17°

75"

= ~ yHaK~ (1

+ 2:_)
=

66,199 kPa ;

18,5 . sa

+ 2 . 1~0456) =

192,189

kN/m.

z = 20,0 m; r, e,

2,6

+ 20

·0,781

= 18,22 m;

!_ =
rb

0,1427;: 2)

Z1

= 102,18 +~2,854 - 16,52

= 88,51 kPa.

1 mpingerea in regim seismic.

= 2· 11,45 + 66,199 .!!_ = 1,91 m. 11.45 + 66,199 3


=

. In £i~.ura ~V.2.29 sint date diagrame1e de variatio ale presiunii folosind relatiilo 1U1 Berezanfev si Rankine. ~e ~elemerrtul de sp~ijin ce prezinta un parament de inaItime H = 5,0 m ~1 inclinare 6 = 75 . Ump1utura are suprafata inclinata 1a un unghi ~ = J76

e,
l(~

arc tg __

1 - a.

h_

arc tg

016 I - 0,24

arc tg 0,210
c

11,88°;

IV.2.23. Se cere eva1uarea impingerii active in regim static i]i seismic

=
cos lI,88

-0.

S=in=.~(~75~0_+~2=6°---~1~1~,8=8=0)=.=(=si=~=7=5='=-=l============~
[1

sin (75 "-17°_11,88°)

+ "\ / sin

.V

(26 17°)'sin (26°-11,88°_12°) ] sin (75°-17°_1l,88°j sin (75°+ 12°)

= 1,0778.
12 _
Geotehnici'i
~j

Iundattj

171

lmpingerea totala : .
P~

P:,

=11 •

= (1 ~ 2

avl . yH2](as
52 .

----.
0,24 2

sin 0

sin (0

+ [3-)
sin 75"
(750

q . H ·Kas;
E(ectul SeJsm",iu.!

0,24

18,5 .

1,0778

+ 1-

= 189,42 + 39,61
sin
cos
f)

Sill

.20.5.1,0778
12°)

229,03 kN/m,

Impingerea unitara :
&
13)

din grcutate proprie, iar din snprasarcina


qD.. s a
TT

., I

P a-a. q
s _

(1 _

sin 0 sin(8

+
.

sin cos

e _ (1 - a.) yH. ~-Kas. sin a a cos a


J

I Fig. IV.2.31.
I
,

!mpingerea 'activli ~i pasiva,

P;,ya
S .

=
s··--_-

0;
">,

P!yb'
-(

(1 - 0,24) 18,5 . 5 . 1 0778 ~in 75°


cos 170
. -

7653 kPa'
J

.'

jaqa = Paol,
. .

(1 - 0,24) ·20-··
". _
-

'sin']

750

sin (7.50 (IB,005

Z2

2.

16,005

16,005 -I- (16,005

+ 76,53)

+ 12°) cos 17 + 76,53) . - 5

-_

. 1,0778 = 16,005 kPa;


_
-

i,

b) Impingerea 1) Paramentul

finind bdc K.

coni de seism. impingerea activa :

1, 91 m.

= 0,2; El. = arc tg 0,2 = 11 °20';


cos' (30· 11 °20')

fn figura IV.2,30 sint date diagr~mele de variatie~le impingerii active pentru cele doua situatii. IV.2.24. Pentru zidul de sprijin de rezistenta din figura IV.2,31, se cere evaluarea impingerii active si pasive, data de un pamint omogen avind urrnatoarele caracteristici : x= 17,8 kN/m3 si 1>=30°. Evaluarea impingerii se va face in regim static ~i seismic presupunind posibi1itatea aparitiei unui cutrernur orizontal, avind coeficientul de intensitate seismica K, = 0,2 (gradul 8 de protectie antiseisrnica]. Resoluare. Fo1osind relatiile de caleul din anexele IV.2.3 si IV.2.8, obtinem a) 1 mpingerea in regim static, 1) Paramentu1 bdc - impingerea activa dupa Rankine:
J{ I

x:

-----;----==============-1::;;2 .V
cos 11 °20'

0 4 31
=

~
1

sin 30· . sin (30

°-

11 °20')

,7

cos' 11 °20'

p~~ 0; P;d = 4,5 ·0,4731 . 17,8 = 37,89 kPa; =

P!ll
Rezultanta : Pas

= 5 . 17,8 ·0,4731 yH2K". 17,8 ' 52 ·0,4731 -

42,106 kPa.

=..!.
Pas

=..!.

105,26 kNjm.

2) Paramentul fg
Kps =

impingerea pasiva :
cos' (30
0 -

,=

tg2(45° -

i)
1

= =

tg2(45° -

3~O)

= 0,333;
=

------;------:===============--=1;;2 Vi
11 "20') cos

2 629 kP
= ,

11 20

'[.

1-

sin 3~" . sin (30° 20' cos 11 °

a;

11 °20')

Pac

= 0;

Pad

4,5
l'

17,8·0,333

1= 29,64

26,67 kPa; kPa;


=

Pall

5 . 17,8 ·0,333 =

p~! = 0;
Rezultanta:
pp• =

p;g
2

= 1,2 . 17,8 . 2,629 = 56,15 kPa. .


Kps

P". = _yH2K"
22.

= - 17,8 .52 ·0,333 impingerea pasiva :

74,09 kN/m.

.!.. yDi

= 33,69 kN/m. rezultatele calculului efectuat.

2) Paramentul fg -

In figura IV.2.31 sint reprezentate

s, = tgs(45° + i) = 3,0;
= =

. PP! --: O;pPg


Pp

L2 '

17,8 . 3 = 64,08 kPa;


Con c 1u z i i: Se constata ca, in exernplul luat in consideratie;: impingerea activa, in cazul unui seism, este 1~2% din cea .lr~. condftii statice si impingerea pasiva reprezinta doar 86% din cea in conditii statice . IV.2.25. Pentru datele problemei anterioare sa se calculeze impingerea activa in regim static ~i seismic, considerind suprafata terenului inclinata la un unghi de ~ = 10°. 179

=..!.

yDj . Kp

.!...
2

17,8 . 1,22

38,45 kNjm.

_/8

....... Cres!erea tmpmqeni

prin se/sm1JP~"62.8%

~.

:::'l

Fig. IV.2.32.

tmpingerea

activa

ell ~i

farlt seism.

Rezolvare. 1) Impingerea activit in regim static. Pa Ka


=

yHKa;
(COSS

cos

t-'

(.I.

cos [1 cos f3
-

13 [1 -

cos'eII)1/2 cos' ell) 1i2

+ (cos'
0 _

Ka = cos 10°

cos 10 cos 10

+ (cos'

(cos' 10° - cos" 30°)1/2 = 10 cos' 300) li2

0,3495;

Pac = 0;
Rezultanta 2) K
j

PaD'= 4,3 . 17,8 . 0,3495 = 26,75 kPa; kPa;

Pad=4,9 ·17,8 ·0,3495=30,48


1

pab
1

= 5,4 . 17,8 . 0,3495 = 33,59 kPa'.

Fa = - yH2Ka = - 17,8 ·5,42 ·0,3495 = 90,70 kN/m.


2 2

1 mpingerea activit in regim seismic.


cos

M=--------~~~============~~

e. -

cos (6.

+ Il)

[V
1

cos' (ell -

a.) «1)+
11) sin
cos (

sin

a.+ e.)

«I) -

6, -

(3)

]2

6. = 11°20'

cos f3

«; = ---------;:----'-~===============~ = 0,569
cos 11 °20'oos (11 °20' Ka. = cos !3

+ 00) 1 +
0

[V

cos' ( 30° -

11 °20')

Sin (300 + OO)sin(30° -11 020' -10°) cos (0°

+ 11 °20')

12

cos 100

...

0,577 -

dupa

directie paralela

cu suprafaja

terenului,

.. ~

p!c = P!

0;
1

P!., =

4,3 . 17,8 . 0,577 = 44,16 kPa;

P~d= 4,9 . 17,8 . 0,577 = 50,321kPa;


"1 2 ,2

P!b~= 5,4

. 17,8 . 0,577 :- 55,49 kPa

= - yH2KM = - 17,8 . 5,42 . 0,569 = 147,66 kNJm.

Figura IV.2.32 arata diagramele de variatie ale irnpingerii pentru ce1e ,doull'situajii, evidenjiind §i cresterea impingerii active cauzata de cutremur.

180

181

UNGHIUL DE FRECARE rf OfNTRE OfFERfTE ALCATUfREA FUNOArffLOR DE PAMlNT

MATERIAlE CE INTRA SAU ROCA

iN

l
I
H~

Tobelut
No t er iot s in contoct
.~

._

Roca san6toasa

curate

rf
350

'<::I

Pietrts curaf.amestecuri pietri~-nisIPI nlSfp grosier


NisFpfin curat, nisip pratos, nistp grosier, pietrts cu aryilii sou prof Nijip fin nisip mediu,argilos sau pnifos Praf rusipos, prof neplastic Argile tori pu/ernic preconsc; ida f e Argile tori virtoase ~i argile orotoose
::;,

::;, <::

'"
'-'
::;,

<::I. V,

29O_Jl~ , 24~29· 79'!..2f] 17'!...79' 22 '!_ 26 , 17~79'


22"

.;:
Q.> <t:l

Q.> l.> ~-Q.>

Ci~.....
Q..,

C:J

.~

Pietris curet, amestecuri pietris, nlsip.umpluturo deplatra sportii Nisip pnitos, pietris sou nisip cu prof sou aryllii Pratur! nisipoase fine, praturi neplastiee Nisip curet. omestecnisip-pietris, umplutur6deroc6 cu dlmensiuni lIn/.fErme. Pieln~ curet, amestecuri pielri~·nisip umplutura de pia/ra sparta Nislp cural,omesfecuri nislp pietrts, umpfulurri de recti uniform_a Nisipuri prtifoase,piefri~ sou nisip ames/eeat cu prof sou arg/fa Prof nisipos fin, prof nep! as tic Rocii pujin fisural6 pe rotii pulernic tisurot« Rocii putef'nic fisuratii pe roco pulin tisuroto Raca pulemic tisumta pe rocii pulernic tisurotii Zidtirie pe lemn Metal pe metal (to otinqereo palplansf!lorJ l emn -p6mint

<:;

'" !'>:

1,·
77" 22"-26' : 17':...22';

~-t:J

e; ~2j

c:: 8[5_~-.
~Q.>""

---.:::Jetlt) <l>",,-r:, <t:lv,

g_~ ~

17"
W
35"
i

~'-' 2<:> t-: -.


--C) C)l.>

OJ .....

"-'<::

._

E;:.s ~Ir.:. ._ ._ __

33" i;
29"

c:.:;~

'1><:: -.._-_

-Irl
J~D_76j >

25a

!&

Tobet ct

Denumirf!o
Af'9il"

pamin/UI ui

d" f

Ir;'" 0.75 Ic;'0,75

1({-17'

~::gff~o~tpoose ~i nisipuri Nisipuri mare" finf! pr6toose .' nisip

16':..,7' 2(-22' 25"-215'

I~
i

o Q. c,
<lH

'C "-

'r:

I PietrtSuri, prundisuri
Terenuri
5

tincoos»

:11·
intre p1'unint ~ diferite materfale ,

Anexa IV.2.2. Unghiul

de frecare

- -.~

182
183

Cl:

";(

l-

~ <:: .._ a
I-Q)

:::::
Cl:
'{::l

...;r

l_)

lJ.J

lJ.J

<:: .__
C)

.~
-._J

<:: <:: Q :J
0::
Q
V)

::) -J

::::>

4J

u .._J

(3

0:::

-a

.Q

Cl
::)

&

!i

"""
I,

~ "i -h
0
Q._

...":i:: ""

":'i:'

a.,0

u,o

P=lfXc~.L v-e-IPIAIk-1 P Igr/J rJJ k= Ka·tgr/J; Ka:tgZfH"- z)


~

+.

fi-e-IPjAlk'1
o 2'
u
L..

c:

~ arlo Sec}/LJIlIl traraversoi« = oertmetrin sec,tiuo;i trans "'~rS(lle.

' 0..,<1.
IlnexaW2.7

Anexa. I V.2.6.

Presinnea

de siloz.

'Unghiul freCGPJl intertocre si greufriti volomic» pentru diteriie ctreaies! otte maieflo/e granulare

Denumirea
Griu

rJJ"

rJJ'
r

f---...,..-,u'---. __ 8.lon L~mn CiiMm,dd /kN/m3j

.rr

r -t

,;;::i:
<l.!
<:r-'

..,

","'--

'"

28 29 32 33 35 13 34

25 24
3D

28 25
29

25 25 26 26
25 29

26

7.5 -8/5

'"

Secorti
Orl Oval Porumb
Faso/e

27 27 28 lB
27 27

7.2-82
6Y15 a-5.S
65-7,9

29
32 27 30 ';0

29 28
28 17
17

8.3-8B 7.0-8,0 6.0-7.0 9.5-10.5

MOlare
raino

24
17

2ahar Corbune

35

35 35

23 3D 22 26 26

22
35

7.5-11/5
TO) -16.0

Ument
Mmereu fier de

3B

42
40

26 215

25.5-27.5 7.0-9,6 Anexa IV.2.7. Unghiul de frecare Intcrna sf b'Teutii.tii volu mice ale Yliferitelor materiale,

Yar cpo varraz(j ell


i

35
20 tunctie

q,;

unghiul de a!}ezare gramaduyoriaz,j tunctie de umldifofe . Penl;u pentru


-

in

de umiGiiale

deosemeni cu,2
cereale

..

perete melolie ad6-f8° caraune

pentro

si 17~2aa
'

186

187

1V.3 -

CAPAC1TATEA PORl'ANTA. A TERENULU1

DE FUNDARE

IV.3.1. Sa se determine capacitatea portanta a terenului de fundare pentru 0 fundatie de laJime B = 2 m, a carei adincime de fundare este DJ = 2,5 m. Terenul de sub fundatie este alcatuit din: a) praf nisipos, avind <1> = 24°, c = 10 kPa ¢ y = 18,5 kNJm3; b) nisip prafos, avind <1> = 30°,' c = 0 ¢ y = 18,5 kNJm3• Calculu1 se va face in ipoteza neadmiterii dezvoltarii zoneIor de deformatii pla stice in teren. Rezolvare. in care Zm,,>< = 0, capacitatoa portanta a terenului de fundare se deduce cu formula propusa de N. P. Puzirevschi, D. K. Jurgenson. N. M. Ghersevanov si O. K. Frohlich.

b) in al doilea caz terenu1 de sub fundatie este alcatuit dintr-un pamint lipsit de coeziune. :tn aceasta situatie, presiunea limita va avea expresia : PI'.n = q . Ng - deoarece coeziunea fiind c =0, primu! termen devine ega1 cu zero. ctg <I>
=

ctg 30
ih

= _1 _

tg 30 30.
rr

= _1_ = 1,73;
0,577

'Vrad N = __
• 1,73 --.,;3,_14 3,14 -_ + 0,524
2

= --

180

5 0, 24;

tn ipoteza

1= ~

0,683

+ 1 = 4,60 +
=

1,0 = 5,60;

PI
sau in care:

_11:'_'

__;ctgo._:_'_c_ 2

+y

. D, [
ctg 1> -

",.
2

+
+
1>

ctg 1> -

+ 1> PI
=

1]

18,5 ·250 ·5,60

259 kPa.

C•

N.

+q

Din compamrea celor doua rezultate se constat a ca. la 0 crestere ell 6° a unghiului de frecaro interioara, cu toate ca coeziunea este egala cu zero, valoarea presiunii Iimita cre§te de la valoarea it = 244 kPa, Ia PI = = 259 kPa. IV. 3. 2. Considerind aceeasi fundatie ca in exemp1u1IV.3.1, a, se cere Sa se determine capacitatea portanta a terenului de fundare, in ipoteza, ca se admite unirea zone1or de deformatia plastica in axul fundatiei. Rezolvare. 1n ipoteza d se admite unirea zonelor de deformatio plastid fundatiei, valoarea lui Zma" are expresia :
zmax

. N~;.

1t' • ctg 1> N•= ~---'=---

N~ =
1>

1t'

ctg 1> -

.2. +
2

+ 1.
'It'

ctgeII--+ell 2

Se observa ca in aceastji formula nu intervine latimea fundatisi. a) Pentru primu! caz terenul de fundare este un pamint coeziv. Vom calcula coeficientii N. ~i N, care sint functie de unghiul de frecare irrterioara <1>. ctg <I> = ctg 24 °

in axul

= _1_ = _1_
tg 24°

=; .
+q
'It'

ctg(45° -

i).
. B . Ny,

0,445

=2,246.

Presiunea corespunzatonn,

a fost stabilita de I aropolski si are expresia : . N.


_
1 + 2" . y

Unghiul <I> 11 vom transforma in radiant: <1>rad


= 24 .

PI
m care:
A

c . N.

180

'It'

= 0,419 ;

N•=

1t' •

ctgo»
2.

N= •
Na =

3,14 . 2,246 = 7,056 = 3,14 1094 2,246 - -_ + 0,419'


2

6,449 ;
.

ctgell-

+ ell

; N === 1
q

+---"
ctg 0»

_
-!'..
2

+ ell

_ N y-

'It'.

ctg (45" 1t'

0»/2)

3_,1_4 3,14 2,246 - -+ 0,419


2

+ 1=

3,14 1,094

1,0 = 2,872

+ 1 = 3,872.

ctg ell- -

+ 0»

Avind valorile lui N. ~i N. vorn calcula valoarea presiunii Iiniita.

it
- -.~

= 10 . 6,449

18,5 ·2,50 ·3,872 = 64,49


= 243,57 kPa.

+ 179,08 =

Terenul de fundare este caracterizat printr-un praf msipos, avind urmatoarele caracteristici geotehniee: <I> = 24°, c = 10 kPa si y = 18,5 kN/m8. Valorile coeficientilor N. ~i N. au fost calculate la exemp1ul 1\'.3.1 a. N. = 6,449; N,
=

3,872. 189

188

'Vajoarea coeficientului N'; va fi egala cu: N;


=

N;
--'-----'--=

3,14 ctg ( 45" 3,14 2,246 - -2

-2 J

24" \
3,14· ctg 330

3,14 . 1,54 1,094

3.14 .0,325 1,021. = = --,-_,.:.:.:_::_..~-'-~1,822 314 3 078 - _' 0,314 , 2

0,56.

+ 0,419

1,094

4,420;

Vom calcula valorile presiunii limita, corespunzator latimii fundatiei ;

PI

= 10 . 6,449

18,5 . 2,5 . 3,872

+'

18,5 . 2,0 . 4,42 kPa.

64,49

a) 2b1= 2.m; A =40 . 5,307 b) 2b2

+ 17,8 ·2,5

·2,724
=

+ 17,8

·2,0 ·0,56

179,08

+ 81,77 = 325,34

-:- 212~28 + 121,22 + 19,936


~

353 kPa.
=

Se constata ca influenta Hitimii fundatiei asupra marimii capacitatii portante a terenului de fundare este destul de importanta, sporul de capacitate portanta fiind de circa 33% (de la PI = 244 kPa, la h = 325 kPa). IV.3.3. Un masiv de pamint, omogen si izotrop, alcatuit dintr-o argila prhloasa cu urmatoarele caracteristici : <llJ= 18°, c = 40 kPa si y = 17,8 kN/m3, este solicitat de 0 sarcina verticala uniform repartizata, transmisa prin inter mediu! unei fundatii izolate. Se cere sa se determine sarcina Iimita So terenului de fundare din conditia ca zonele plastice sa nu se poata forma decit in afara planelor verticale care tree prin marginea talpii fundatiei, pentru diferite valori ale Hitimii talpii fundatiei egale .cu 2b1 = 2,0 ill, 2b2 = 2,5 m, 2b3 = 3,0 m, 2b4 = 4,0 m si pentrn adincimea de fundare D, = 2,50 m,
Rezolsiare,

2,5 m;
= 40 .

h.

= 212,28 c) 2ba=

+ 121,22+24,92

5,307 + 17,8 ·2,5 .2,724 + 17,8 . 2,5 . 0,56 -:- 358 kPa.

PI.
=

3,0 ill; = 40 . 5,307 + 17,8 . 2,5 . 2,724 + 17,8 . 3,0 . 0,56 212,28 + 121,22

+ 29,90 = 363

kPa. 17,8 . 4,0 . 0,56 .

d) 2b.J_

= 4,0 m ; PI, = 40 . 5,307


212,28 +

+ 17,8 . 2,5 . 2,724 + 121,22 + 39,87 = 373 kPa.

adincimea limit a :

lYI aslou

Z",a:<

pune coriditia dezvoltarii zonelor de deforrnatie plastica, pe = b . tg CPo Din aceasta conditio rezulta valoarea sarcinii

Folosind formula lui Maslov se dar valoarea presiunii difera putin pentru 0 crestere a latimii fundajici = 4,0 m) presiunile cresc doar cu
=

ia in consideratie ~ilatimea furidatiei, in functie de aceastii va1oare. Astfel, cu 100% (de la 2b1 = 2,0 m la 2b~ = 5,6% (de la Pt, = 353 kPa, Ia h. =

PI =

C•

N, + q . N.
rr . ctg oIl
7t

+y

. B . Ny, in care:
r.; 7t

N< = ----"'---

N .=-----+1;
ctg tj) tg oIl

373 kPa). Calculul presiunii Iimitii dupa metoda M aslou se poate realiza mai rapid cu ajutorul unor abace date in figura IV.3.1. Dupa M aslou valoarea presiunii limita cste:

ctg oIl~ - +0:1) 2

+ oIl

PI = C

_~1t_.

_ct-",g_W_~

+ yD

1t

7t

+1 +y
)
f

2.

1t

tg ([l
7t

. b;

Nyctg

7t •

(j)~

-+ 2
rr

; q =y . Ir.;
([l 1

ctg([l-~+([l 222

~([l-~+w
y •D + -":;_~--'-r.; • J

~([l--+oIl
1t

ctg cP = ctg 18° = -ffi

Pl=---~-= 3,078;
sau
ctg 4l2
7t

rr . ctg ([l

.c

2. tg + yD + y ---=-'-ctg ([l -

q)

·b

tg 180
0

= --

0,325

+ ([l
1t

ctg oIl_ - + ([l 2 ..

'It

r.;

+ 4l

'Pmu

" =---. 18 1800

0 ,3 14 ;
9,67 = 1,822"

P1

'1DJ I

N
c

= __

3--C,~14~._3~,0_7~8 __ -~

5 307 .

3,078 -

3,14
2

+ 0,314
3,14_
1,82~l

. D,
7t

2 . tg ([l + --_--'='--7t

.b

1+
+

--------"7t'----

1t •

ctg oIl -

.
~.

c.

ctg ([l

-"2

+ ([l

ctg ([l -

1t

+ ([l

eta ([l -

+ .....

Daca se noteazji :

N= q
3,078 -

3,14
3, 14 -_ 2

--.
190

+ 0,314

+ 1=

+ 1=

1,724 + 1 = 2,724 ;

H=
ctgw--+([l

B=·
1t

2•

'It

tg ([l

.b;
([l

ctg <P -

7t

1 (l t

I'

" "'" 'Is. " ~l~' q,:~89.· ,0. f'"


\.

I'

'"

1\

\.

t\.

1\

C -- ---~-\
,
\-\f-\---

1t •

ctg 4>
1t

ctg ([)- -

+ <D

. ~". . c; farmu 1a Iui 1JC! as I ov devi evme :

"-

r"\

""I\.

I\.

I\.

PI - Y . Dr

y(H

+ B) + C.
0

I~

" 1,\ t\. f'\ l\ ..._


0 '"

U)

~I1\

~~

!-

o. a
H

r\.

I\.

"

f.-f-f- "'- - S-;.:i'f0, :..>_


'01-

1'1 1'0

-'0

s-J ~
0" ..:>

ISc-' 1\ ,_, 6 "u

lJ

\l

I\.

~'v"

, 1\

1\

f-(..)
~
~€

"I'
~
li--.

~.

1\ I\.
1\

"

,
r\

1\

1\

1\

Valorile coeficientilor H, B ~;i C se stabilesc eu ajutorul figura IV.3.1 in Iunctic de unghiul de frecare interioara ¢ ;;i de fundare Dj> de j um.atate din liitimea talpii b ~i coeziunea abaca corcspunzator valorii lui ¢ = 18 se scoate valoarea D" = 2,0 ill si D/ = 3,0 ill, obtinindu-se :
H = 0,34 . 10-1
111

abaeelor din de a dincimea c. Din prima lui H pentru

~ ~

....~ ..... t--, l' t-I-f... I"-I-t- .... t- '"'" .... r'"-r-.. -oc; t-t-t-I"-t._"

It)

1\ _.
J

1\

1\ 1\
1

,
It)

pcntru D,

= =

2,0 m; 3,0 m.

H = 0,53 . 10-1 m pentru D,


\

~
C:i

·co
Cl
·k

t-1-~t:1f.-f-f-

""'" r--

"' "'"" '...." """ :"t.J. :'5 .S. " "·9 ~",,"~'~ f~' ~ :-;~

.... ~~t
.......,;:

I.\-~~A "
I-

I-\--

'7ti'::l_~'-

'-

,," 1\\ ~~~t' " ~,


to...r"\
\ 1\ '\

~ ~ R::j ~ ~
~.

t! 0 ~ :::.I
n:::I 0

..,
1: EI

Tntcrpolind Iiniar intre cele dona valori se objine H = 0,435 . lO-l rn pentru D[ = 2,50 In. a) Pentrn b1 = 1,0 m din a daua abaca seseoatc valoarea lui B = = 0,11 . 10-1m corespunzatoaro lui 1> = 18 In functie de c = 0,40 daN/cm2 si «D _ 18 din abaca pentru C se deterrnina C = 2,12 daN/cm2• Avind accste valori putem detcrrnina presiunea limita corespunzatoare latimii Iundatici b = 2,0 m.
0 • 0

PI ~ y .

I),

= 17,8(0,435

+ 0,11)
100 =
=

. _2_
10

+ 2,12. + 2,12 + 0,445


=

l!::ol,'"
~ -2'
u

~ ~~

r' l'\

::r:
~.~

~ :! ~ll' Q ~~ ~
<0
\Q

-! ....
of .Q

PI

1,78 ·0,545

+ 2,12 +

17,8 ·2,5 . ~l_

0,97

...:
C'5

<

= 3,54 daNjcm2

354 kPa

.....

>

1-1

.,.
C>

.~

..:

~.

...:

~,:::.~~-Cj~

1'" Cl R

blJ i£;

b) Pentru b2 = 1,25 valorile lui H si C rarnin aceleasi, se schirnba doar valorile lui B care se vor jnterpola intre valorile corespunziitoare pentru b = 1,0 m si b = 2,0 m.
B
= =

0,11 . 10-1
=

ill

pentru
ill.

= =

1,0 ill; 2,0


ill.

rN..
1

B
Interpolind

0,22 . 10-1 m pentru b 0,13. 10-1

1,-,'
!
0

r-::I
h

I I
0t'--

i-

I:~IO
In

)(;--&

11,-;'

~ ~
-.,1

obtinem B PI - Y . D[

~S;N..'I

'~no:

(')

'" ~
~
S2

17,8{0,435

+ 0,13)
= =

. _!_

PI = 1,78 ·0,565

+ 2,12 + 0,445
3,57 daNjcm2

~ ~ ~
Q
<0

1,006 2,12 -I- 0,445 = 357 kPa

10

+ 2,12

c) Pentru b3 = 1,50 rn, valorile lui B se vor obj.ine facindu-se interpolarca Iiniara intre valorile corespunzatoare lui b = 1,0 si b = 2,0 m.
B = 0,11 . 10-1 m pentru b = 1,0 B
=
ill

i'--

so

It:
1

II

,-:>
'-l

0,22 . 10-

ill

pentru b
=

2,0 m

''J
Q

Facind interpalarea, PI 13 Geotehnica ~i Iundatii

se obtine B
=

0,165 . 10-1 m. . _2_


10

y.

Dr

17,8(0,435

+ 0,165)

+ 2,12
193

--)

192

PI = 1.78 ·0,6
d) Pentru b4 B
= =

+ 2,12 + 0,445 =
=

1,068

+ 2.12 + 0,445 =

3,63 daN/cm

363 kPa.

2,0 m corespuride:
0

0,22 . 10-1 m.
1 PI - yD,

PI = 1,78 ·0,655

+ 0,22) -10 + 2,12 + 2,12 + 0,445 = 1,166 + 2,12 + 0,445 _


=

17,8(0,435

3,73 da Njcms

= 373 kPa.
o
o.r;.C--l __ ~.
<r;"

Se observa ca valorile presiunii limits determinate cu abacele lui 1'v!asloo sint aceleasi cu valorile calculate aplicind formulele lui M aslou. IV. 3.4. Sa se gaseasca valoarea presiunii critice a tercnului de fundare, in cazul in care pe teren reazerna 0 fundatie izolatji avind 0 forma dreptunghiulara in plan (2,0 X 2,80)m2.. Terenul de fundare este alcatuit dintr-un nisip argilos cu urmatoarele caracteristioi : - unghiul de frecare interioara <I> = 20°; cceziunea c = 10 k.Pa ; greutatea volumicii a pamintului y = 18,2 kNJm3• Adincimea de fundare este D, = 2,50 m.
Rezolvare.

co_
C'1

OO0

1 ~ : -: ... ... ...


h
cO

oOtOO

h
(OJ

h
0:1

01'"

rn

;3'"

c::i

~~~ ol .g .~ .§ ~~~
0:1 (OJ

i
~ ~
R:l

:> ~

Calculul presiunii critice se va face cu formula p" = yBNy in care coeficientii Ny, Ne> N. se VOT determina in diferite ipoteze pentru dezvoltarea suprafctelor de alunecare. a) Teoria Rankine. In aceasta Ipoteza se considera ca. ccdarea terenului se face dupa suprafete plane, adrnitindu-se di sub talpa Iundapiei se forrneazji 0 prism a de pamint in care avem a stare activa si care actionind asupra pamtntului din jurul fundatiei da nastore unei stari limite pasive.

+ cN; + qNq,

+
+
}0-

Il

I>-

'"

o o o

,!4

= y . D,

18,2 ·2,5
0

45,5 kPa;

2,0 m.

....

u-;
o
(OJ

In functie de unghiul <I> = 20 vom seoate din tabelul IV.3.1 valorile coeficientilor adimensionali u.; »;

....
::I 0<
()

u..

N;

1,20;

N,

7,00;

N, = 2,85.
·2,85
=

s:: ....
.!<I

...!t
'd

Valoarea presiunii

critice va fi egala cu :

Po,
b) Teoria

18,2 ·2,0 . 1,2

= 43,68 Prandtl -

+ 70 +
Caquot

+ 10 ·7,0 + 45,5
129,68
Sokolovski.

s::
oj

= 243,36 kPa.

0:1

<Il ...

s::

.,J:I M ol

"

k ...

p.,

E-<

.g
I

·~o I

CII

.g
I

0:1

~~~

Se considera ea suprafetele de aluneeare sint curbe, valorilc lui Nt. N., N. scoj.indu-Ie din tabe1ul IV.3.l. N;
=

1,26;

N, 110

11,0; 182

N.

4,00. . 4,0
=

Pc.
-

18,2 . 2,0 . 1,26


=

+
+

10 . 11,0

+ 45,5

45,86

= 337,86 kPa.
195

194

e) Teoria

Terzaghi.
TipuriIe de teren ncslincoase In care. ealeulul tcrcnuJni de Iundare llresiunilor con vcnJionale de cateut

Terzaghi considera ea dezvoltarea suprafctelor de aluneeare curbe se realizeaza pina la nivelul talpii fundatiei, De asemenea, presupune di pe talpa fundatia] se dezvolta 0 forta de frecare provocata de frecarca dintre pamint si materialul din care cste alcatuita talpa fundatiei. Din tabelul IV.3.l scoatern .valorile coeficientilor Ny, N" No pentru ¢l = 20
0 •

Tubelul IV.3.2 se poate fnce pe buza

NT. CIt.

N; = 0,8; N, Presiunca

13,0; N, = 4,50.

',{!

..

..

I
Pamlnturf Inacrogranulare, 30% argilli, in conditiije

Tipuri de tercu

critica va avea valoarea:

continind mai putin dc40% nisip ~i mai putin unei stratifiCaj:ii practic uniforme ~i orizontale priifoase, uniforme Illdesate sau de indesare ~i orizontale

de

Pcr =
=

18,2 . 2,0 . 0,8

29,12

+ 130 + 204,75 = 363,87

10 . 13

+ 45,5

Plim.inturi nisipoase, - inc1usiv nisipuri in condrtlile unci stratificafii practic

rned ie,

. 4,5 = kPa.

3, 4

Nisipuri argiloase \ii prafuri argiloase avind e <: 0,7 ~iavind tiile unci stratificati! practic uniforme \ii orizontale Argile nisipoase ¥ argile prafouse avina: e stratiffcati] praetie uniforme 9i orizorrtale Argile avtnd e ~i orizontale Rod

I C ~ 0,5 in condi0,5 in eondij:iile unel practic unifortnc

d) Teoria

Meyerhoff.

<:

1,0 ~i Ic"~

Se presupune ca suprafetele de alunecare se extind Pllla la suprafata terenului, Meyerhoff stabilcste coeficientii Ny, N., N, prin aproxirnari suceesive, in functie de marirnca inclinarii suprafetelor de aluneearc fata de talpa fundatiei data de valoarea unghiu1 ~, care creste cu adindmea de fundare. Valori1e lui Ny, Ne, N, s-au determinat pentru diferite miirimi ale lui ~. . Pentru ~= 0
0 ;

5
6 7 8'

<

1,1 ~i

Ie ~

0,5 in condittile

unei st.ratificati! practic

semlstincoase

in conditiile unci stratificatii intre stratiflcatiile cunoscuta,

orizontale

Orice combinatie Urupluturi

de Ia punetele continind

anterioare organiee sub 10%

de provenienta

materii

N'; = 1,0;

N,

12,0; N. = 3,70.

Pcr = 18,2 . 2,0 . 1,0 +


=

10 . 12,0

+ 45,5

Rezolvare.

. 3,7=

36,4 N;

+ 120 + 168,35 = 324,75


=

kPa.

Pentru

~ = 30

0 ,

2,0; N. = 17,0; N. = 5,30.

Pc,

= 18,2 ·2,0 ·2,0


=
0 ,

10 . 17,0

+ 45,5

·5,3

72,8

170

+ 241,15 = 483,95

kPa.

Pentru ~ = 90 N; = 4,1; N, = 33,0; N. = 9,40. Valoarea .presiunii criticc va fi:

per

= 18,2 . 2,0 . 4,1

+ 10 . 33 + 45,5 . 9,4 = 149,24 + 330 + 427,7 = 906,94 kPa.

I
i

Se constata cii valori apropiate ale presiunii critice Ie dau ipotezele lui Prandtl Caquot Sokolouschi, Terzaghi si Meyerhoff pentru ~= 0
0 •

IV.3.5. Pe 0 argila grass urmeazii sa. sc execute un zid IJreV8.z!:1t u c fundatii continui. Sarcina transmisa de Iundatie este de 100 kNjm. Tncercarile de cornpresiune triaxiala pe probe netulburate au condus la 0 valoare a eoeziunii argilei de c = 40 kPa si a unghiului de frecare interioara q, = = 100. In laborator s-au determinat si alte caracteristici : - indicele porilor e = 1,30; indicele de consistent a. Ie = 0,4; greutatea volurnica y = 17,6 kNjm3• Sa se determine latimea necesara a fundatiei. Adincimea de fundare este D, = 1,50 m.
-

Conform S'l'AS 8316-77, calculul terenului de fundare se efectueazji : - la starea limita de deformatii ; ~ la starea limit a de capacitate portanta, Calcululla starea limita de deforrnatii se efectueazii pentru constructiile Iundate pe terenuri nestincoase cu exceptia eelor prevazute in tabelul IV.3.2. Presiunea efectiva. pe teren, provenit a din incarciirile de calcul din gruparea fundamental a pentru care se efectueaza calculul la deformajii trebuie sa nu depaseasca valoarea limit a. data de expresia : hi = mrff·B·N} qN2 ~N3) kPa ~ pcntruconstructiifarasubsol, in care: m, este eoeficient al conditiilor de lucru, luat conform tabelului IV.3.3. y media ponderata a greutatilor volumice de calcul ale straturilor de sub fundatie cuprinse pe 0 adincime Bj4 masurata de la talpa fundatiei, In kNjm3 ; B latura mica a Iundatiei, in m ; q supraincarcarea de calcul la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de funda tie, in kPa; c valoarea de calcul a coeziunii straturilor de pamint de sub fundatie, ill kPa; . Nl>N 2,N 3 ~ coeficienti adimensionali in functie de valoarea de caleul a unghiu1ui de frecare interioara a terenului de sub talpa fundatiei, conform tabelului IV.3.4.

Pentru <P = 100, valorile coeficierrtilor Nv N2, N3 vor fi:

.~

Nl

0,18; N2

= 1,73; Ns

4,17. 197

196