Stiinta si tehnologia se vor dezvolta intr-un ritm atat de rapid, incat cei mai multi

oameni nu vor putea sa „digere” acest aflux de informatii si vor fi tentati sa se

„deconecteze” de la acest ritm de viata mult prea trepidant.

Pentru urmatoarele patru decenii, Alvin Toffler afirma ca un numar tot mai mare
de oameni isi vor cultiva propriile legume si isi vor produce singuri alimentele,
pentru a depinde tot mai putin de marii producatori si distribuitori din industria
alimentara.

Internetul de mare viteza va deveni o veritabila norma in domeniu, iar

videoconferintele, devenite deja o practica curenta in zilele noastre, le vor permite
angajatilor din viitor sa nu mai mearga la birou si sa lucreze din orice colt din
lume.

Rapiditatea cu care vor fi transmise informatiile va determina omenirea sa intre in

era „petabyte-ului”, o unitate de masura de stocare si de putere informatica
superioara deja mult uzitatului gigabyte; un HDD de 2000 PB permite stocarea
culturii intregii omeniri de cand exista ea si pana azi.

o Sursa de energie a viitorului va fi formata din:

– captarea si inmagazinarea energiei solare;
– utilizarea fisiunii nucleare;
– utilizarea energiei libere;
– utilizarea energiei vidului;
– utilizarea energiei magneto-gravitationale;
si va determina un nou tip de civilizatie, cu alte caracteristici decat cea actuala,
definita drept civilizatia hidrocarburilor.
 
O nouă civilizaţie este pe cale de apariţie în vieţile noastre, şi peste tot oamenii
orbi încearcă s-o oprească. Această civilizaţie nouă aduce cu sine noi tipuri de
familie, alte stiluri de muncă, de iubire şi de viaţă, o nouă economie, noi conflicte
politice şi, dincolo de toate acestea o conştiinţă modificată. Elemente ale acestei
civilizaţii noi există de pe acum. Milioane de oameni îşi acordă vieţile cu ritmurile
de mâine. Alţii, îngroziţi de viitor, preferă fuga disperată şi zadarnică în trecut şi
încearcă să restabilească lumea muribundă care le-a dat naştere. Zorile acestei noi
civilizaţii sunt cel mai exploziv fenomen din cursul vieţilor noastre.” (Alvin
Toffler, „Al treilea val”, 1980)

El a prevăzut dezvoltarea clonării, popularitatea și influența calculatoarelor

personale și inventarea internetului, a televiziunii prin cablu și a telecomunicațiilor.
Alvin Toffler a popularizat expresia „supraîncărcarea informațională”. Avertizările
sale pot părea sumbre pentru cititori, acesta avertizând că oamenii și instituțiile
care nu au reușit să țină pasul cu schimbarea se vor confrunta cu ruinarea. Totuşi,
el a fost printre primii autori care au recunoscut importanţa cunoașterii, nu a
muncii sau a materiilor prime, sugerând ca aceasta va deveni cea mai importantă
resursă economică a societăților avansate

În timp ce descrie primul și al doilea val ca revoluțiile agricole și industriale, „al

treilea val”, o frază pe care a inventat-o, reprezintă actuala informație, revoluția
bazată pe calculator.

„Consumatorii de cultură”, apărută încă din timpul administraţiei Kennedy. În

această lucrare Toffler a lansat ideea că opţiunea membrilor societăţii moderne
pentru un anumit tip de creaţii artistice le consolidează individualitatea,
protejându-i contra uniformizării şi dezumanizării. Autorul observă, de asemenea,
că aristocraţiile financiare nu se manifestă neapărat şi ca nişte elite culturale

 „societatea are nevoie de oameni care să aibă grijă de vârstnici și care știu să dea
dovadă de compasiune și onestitate. Societatea are nevoie de oameni care lucrează
în spitale, iar societatea are nevoie de tot felul de abilități care nu sunt doar
cognitive, sunt emoționale, bazate pe afecţiune. Opiniile sale despre viitorul
educației, au fost relatate în cartea Şocul viitorului”. Unul dintre cele mai renumite
citate ale sale este: „Analfabeţii secolului 21 nu vor fi cei care nu ştiu să citească şi
să scrie, ci aceia care nu pot să înveţe, să se dezveţe şi să înveţe din nou”.

Tehnologia – sanatate

Impactul tehnologiei în industria medicală

 Sanatate |  2017
Evoluția continuă a tehnologiei cauzează numeroase schimbări în toate domeniile,
iar industria medicală nu face excepție. În 2015, un studiu al Nuance
Communications, o multinațională de renume în industria IT, arată că peste 54%
dintre pacienții cu vârste între 18 și 24 de ani caută informații de natură medicală
în mediul online.

La nivel global, 39% din oameni utilizează motoare de căutare pentru a obține
ajutor medical, și se încred în evaluările lăsate de alți oameni în online, atunci când
aleg furnizorii medicali.

Însă facilitarea accesului la ajutor și informație medicală nu este singura

îmbunătățire datorată tehnologiei. În ziua de astăzi, spitalele se folosesc chiar și de
social media pentru a fi în contact cu pacienții. Conform Business Insider, pe
paginile sociale doctorii pot răspunde la întrebările pacienților, îi pot informa
referitor la schimbările din sistemul medical și pot lansa campanii de
conștientizare.
Mai mult decât atât, tehnologia oferă în mod constant aparate medicale inovative,
noi medicamente și proceduri de tratament, împreună cu noi posibilități de
cercetare, fapt pentru care industria medicală devine din ce în ce mai eficientă.

Tot tehnologia are impact și în relația doctor – pacient.

Telemedicina, o practică prin care medicii oferă diagnostic și tratament pacienților

situați în zone inaccesibile, reprezintă un progres important în ceea ce privește
management-ul situațiilor de urgență, iar popularitatea sa crește din ce în ce mai
mult.

Nu în ultimul rând, evoluția tehnologiei ne oferă acces la studii și baze de date care
pot prezice viitoare trenduri medicale, ceea ce facilitează prevenția și tratamentul
bolilor diverse în cel mai scurt timp.

Astfel, oamenii din întreaga lume pot anticipa și preveni condiții medicale de
gravitate minimă, precum răceala sau gripa, dar pot și preveni afecțiuni medicale
complexe.
Impactul tehnologiei asupra cresterii calitatii actului medical este foarte mare in
anumite specialitati medicale si cu atat mai mult in "medicina pielii" care este
multidisciplinara. Performantele si rezultatele clinice depind in mare masura de
dotarea clinicilor cu tehnologie de ultima ora dar foarte importanta este experienta
cadrelor medicale care o utilizeaza.Exemplu: Tehnologiile laser au patruns cu
rapiditate in dermatologie si chirurgia estetica, plastica si reparatorie. Aplicatiile
clinice numeroase dezvoltate de aceste dispozitive laser au permis sa se trateze
afectiuni care in trecut nu aveau rezolvare terapeutica.
Timpul liber

„Lucrul cel mai dificil pentru om este să-şi organizeze timpul liber.”Gothe

Petrecerea timpului liber a cunoscut o radicala modificare pe parcursul ultimilor 20

de ani. Daca in trecut tinerii preferau sa se joace in curtea scolii si sa bata mingea,
acum acestia detin telefoane mobile inca din ciclul primar inferior, poate chiar
inaite de a incepe scoala.
Copiii stiu de mici sa foloseasca un telefon mobil sau poate chiar tableta, iPad sau
alte tehnologii moderne.
Trecerea de la regimul dictatorial la cel democrat a fost factorul esential al
dezvoltatii rapide a tehnologiei in Romania.
Atat cartile cat si cinematografele, teatrul sau plimbatul prin oras erau activitatile
nelipsite din viata adolescentilor de altadata, insa in zilele noastre tinerii prefera sa
vada un film in propria casa, pe calculator sau la TV iar plimbatul se face cu
masina, aproape nelipsita niciunei familii , mai ales in mediul urban.
Radioul, telefonul, televizorul, aparatul de fotografiat si camera de luat vederi,
internetul au ajuns sa fie prezente indispensabile in viata oamenilor inceputului de
secol XXI.
Insa aceste noi tehnologiii preferate de toti pot crea dependenta, ne pot manipula
sau exclude din viata sociala.
Mulţi dintre critici acuză televiziunea că induce izolare emoţională şi individuală
receptorilor, oferindu-le substitutul unor experienţe ce par reale – este o soluţie
ideală pentru deconectarea de la problemele reale şi dă dependenţă în timp.
Formele si modurile generale de manipulare : persuasiunea, dezinformarea,
intoxicarea(prin minciună, zvon etc.).
Televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de
comunicare in masa.
Dependenta de jocurile pe calculator

Anxietatea si depresia mentala ii afecteaza mai ales pe copiii care se joaca in exces
la computer. Tot mai multi copii isi petrec ore intregi in fata calculatorului, de cele
mai multe ori fara un scop anume, ci pur si simplu de amuzament. O mare parte
din ei manifesta deja o calculator si de navigatul pe internet. Semnele vizibile ale
dependentei de calculator sunt: petrecerea unui timp indelungat in propria camera,
ignorarea prietenilor si a familiei, note mici, uneori chiar si ignorarea orelor de
masa. Avand in vedere cresterea numarului celor care isi petrec timpul liber
navigand pe internet, calculator urmeaza a fi inclusa intr-un manual despre
afectiuni mentale, publicat de Asociatia Americana de Psihiatrie. Conform unor
studii recente, aproape 15% din tinerii americani sunt dependenti de computer.
„Dependenta apare in principal in cazul celor care incep sa se joace calculator de la
varste fragede", a afirmat conducatorul Consiliului de Stiinta si Sanatate Publica.
In timp ce parerile fata de aceasta problema sunt impartite, psihiatrii afirma ca se
confrunta cu tot mai multe cazuri in care copiii se joaca in exces pe calculator, unii
ajungand chiar sa uite sa manance, sa faca dus sau sa doarma.

Dependenta de retelele de socializare

Este mult mai greu să rezişti dorinţei de a utiliza aceste mijloace de comunicare,
din cauză că sunt extrem de accesibile, pe de-o parte, iar pe de altă parte,
dependenţa este explicată de faptul că activitatea în sine nu cere eforturi mari.
Reţelele de socializare au schimbat stilul de viaţă al oamenilor şi au pătruns în
numeroase zone ale vieţii reale, cum ar fi în procesele de divorţ.
Cum sa eviti:
Terapia prin sport este cea mai recomandată metoda pentru a scăpa de dependenţă,
însă în cazurile grave este nevoie şi de consiliere psihologica. 

În România există peste trei milioane de utilizatori Facebook. Cei mai mulţi dintre
ei sunt din Bucureşti, Cluj Napoca şi Timişoara. 

Dependenta de televizor

S-a remarcat că intrarea în starea de relaxare se făcea foarte repede, în câteva

secunde, imediat ce televizorul era pornit, iar starea de stres şi ruminare disforică
revenea brusc după oprirea lui. S-a făcut paralela cu drogurilor ce-şi fac efectul
rapid, şi astfel dau o dependendenţă mai mare. Din cauză că oamenii simt brusc
scăderea euforiei, vor fi tentaţi să amâne oprirea televizorului, pentru a amâna
momentul în care se vor simţi mai puţin relaxaţi. Astfel, vizionarea determină o şi
mai mare vizionare.
Cum sa eviti:

 Tine o evidenta a timpului in care te uiti la televizor si cand te uiti. Fa acest

lucru timp de o saptamana.
 Fa o lista cu toate celelalte activitati distractive pe care le poti face acasa in
loc sa te uiti la televizor. Pune aceasta lista pe frigider, astfel incat sa vezi
lista INAINTE de a aprinde televizorul. Gandeste-te la activitati distractive
cu toata familia, proiecte de familie pe care ai vrea sa le termini, activitati
exterioare, citit, exercitii, etc.
 Stabileste o limita de cat de mult vei sta la televizor pe saptamana.
Inregistreaza-ti timpul si ia-ti un angajament.
 Angajeaza-te in exercitii oricand te uiti la televizor, precum banda de alergat
sau bicicleta stationara, etc.
 Gandeste-te sa scoti din casa televizorul pentru o anumita perioada de timp.
Va trebui sa incepi sa vorbesti din nou cu familia in loc sa te uiti atat de mult
la televizor.

Dependenta de telefonul mobil

Oamenii sunt acaparati tot timpul de telefonul mobil, ignorand celelalte activitati.
Orice am face, avem mereu tendinta de a ne uita la telefon si a-i dedica mai mult
timp decat este necesar. 

In SUA, de exemplu, aproximativ 90% dintre adulti detin un telefon mobil, acesta
ocupandu-le aproape tot timpul, vorbind sau trimitand mesaje, scrie CBS News.
Situatia s-a agravat odata cu iesirea pe piata a telefoanelor inteligente, fara de care
tinerii spun ca nu pot trai. 

Atunci cand sunt singuri, oamenii intra in panica si isi verifica telefonul mobil,
spune psihologul Sherry Turkle. Aceasta afirma ca tehnolgia ne separa tot mai mult
unul de altul, rupand legatura intre oameni. In unele familii, spune ea, oamenii
scriu SMS-uri la micul dejun, acest lucru intamplandu-se chair si la inmormantari. 
Studiul intitulat "Eu, mobilul meu si cu mine!" a dezvaluit faptul ca pustii cu varste
cuprinse intre 10 si 14 ani devin rapid cei mai sofisticati utilizatori de telefoane
mobile.
Astfel... 

26% nu pot trai fara telefonul mobil;

18% refuza sa recunoasca importanta pe care o are celularul in viata lor;
32% considera mobilul o unealta si nu un obiect intim;
24% considera ca nu le-ar lipsi prea tare mobilul daca ar ramane fara el;
85% dintre copii au telefoanele personalizate. 

COMPUTERUL

Paradoxal, computerul a aparut nu neaparat din necesitatea de informare, de

comunicare sau pentru a trimite email-uri, ci pentru a rezolva, la un moment dat, o
problema uriasa – recensamantul populatiei. Pana in anii 1880, numarul
locuitorilor din Statele Unite ale Americii crescuse atat de mult, incat
numaratoarea clasica, pe hartie, cu creionul, devenise ineficienta si complet
depasita. Guvernul american se gandeste la o solutie mai rapida de a rezolva
problema, dezvoltand calculatoare gigantice, unul singur ocupand o incapere
intreaga. In anul 1882, matematicianul de origine britanica Charles Babbage
concepe o masinarie pe aburi, care era capabila sa calculeze tabele intregi de
numere. Proiectul, finantat de catre guvernul englez, se dovedeste a fi, totusi, un
esec de proportii.

In anul 1890,  Herman Hollerith, inginer si statistician american, concepe un

sistem computerizat, care putea sa numere populatia oraselor in doar trei zile
lucratoare, scutind, in aceasta maniera, guvernul, de fabuoasa suma de cinci
milioane de dolari. Acesta infiinteaza compania care avea sa devina, in anul
1911, IBM. In 1937, profesorul de matematica si fizica din Iowa, J.V. Atanasoff,
incearca sa construiasca primul calculator, impreuna cu studentul sau, Clifford
Berry, care pune la punct o masinarie care rezolva 29 de ecuatii simultan. Aceasta
reusita marcheaza aparitia primului computer cu proprietatea de a stoca informatii
in memoria sa interna.
Intre anii 1943-1944, John Mauchly si J. Presper Eckert construiesc un
calculator electronic, cu integrare numerica (ENIAC – Electronic Numerical
Integrator and Calculator), considerat “stramosul” calculatorului modern, acesta
avand in componenta sa peste 18.000 de tuburi de vacuum. Abia peste zece
ani, Grace Hopper, amiral si informatician in marina americana, dezvolta primul
limbaj de programare, care devine cunoscut sub titulatura de COBOL (acronim
de la COmmon Business Oriented Language). In acelasi an,
inventatorul Thomas Johnson Watson junior, fiul lui Thomas Johnson Watson
(presedinte IBM), CEO al aceleiasi companii, concepe computerul numit IBM
701 EDPM.

IBM 701 EDPM

Spre sfarsitul anilor ’50, Jack Kilby si Robert Noyce inventeaza cipurile pentru
calculator, iar in 1964, Douglas Engelbart expune, in premiera, prototipul
calculatorului modern, dotat cu un mouse si cu o interfata grafica – GUI
(Guided User Interface). Acest eveniment marcheaza evolutia calculatorului de la
o masinarie special conceputa pentru cercetatori, catre o tehnologie mai accesibila
publicului larg. Pe de alta parte, dezvoltarea circuitelor integrate a avut un rol
esential in evolutia computerelor.

Douglas Engelbart
In 1970, compania Intel lanseaza primul cip DRAM (Dynamic Access
Memory), prima memorie dinamica, iar in anul urmator, Alan Shugart, impreuna
cu echipa sa din cadrul IBM, inventeaza floppy disk-ul sau discheta care va
permite stocarea datelor.

1973 este anul in care Robert Metcalfe, membru al echipei de cercetare din
cadrul companiei Xerox, dezvolta internetul, pentru a conecta mai multe
calculatoare la unitati hardware. In aceasta perioada, totusi, un numar limitat de
calculatoare personale ajung pe piata, printre care Scelbi&Mark-8 Altair, IBM
5100, RadioShack’s TRS-80 (cunoscut, la vremea respectiva, sub denumirea de
Trash 80) si Commodore PET.
Apple I
In 1975, IBM 5100 devine primul calculator personal portabil. La 1 aprilie
1976, Steve Jobs si Steve Wozniak lanseaza compania Apple, impreuna cu
computerul Apple I, primul calculator cu o singura placa de circuite. Urmatoarea
varianta – Apple II – era dotata cu o placa grafica color si un drive pentru casete
audio. In anul 1979, procesarea word devine realitate, pe masura ce
compania MicroPro International lanseaza WordStar.

In 1981, primul calculator personal marca IBM, denumit Acom, isi face
intrarea pe piata. Acesta folosea ca sistem de operare  Microsoft  MS-DOS, avea
un cip Intel, doua floppy disk-uri si un monitor color optional. Informatiile puteau
fi introduse cu o tastatura, se puteau citi pe monitor, se puteau scoate la imprimanta
sau puteau fi salvate pe dischete. Incepand cu acest model, ramas in istoria
domeniului si sub denumirea de “computerul de 4000 de dolari”, conceptul PC
(Personal Computer) intra in uzul curent.

Computerul Apple “Lisa”, lansat in 1983, a venit impreuna cu un GUI

(Graphical User Interface) si o lista de meniuri, din care se puteau alege si
iconite. Modelul (dezvoltat, ulterior, in sistemul Macintosh) avea o interfata
similara celei de astazi, dar pretul de 20 000 de dolari il facea aproape
inaccesibil. In schimb, Commodore 64, pus in vanzare de compania americana
Commodore Business Machines Inc. (CBM), la pretul de 600 de dolari, a ramas
cel mai vandut computer din toate timpurile, pana in 1993 (cu imbunatatirile de
rigoare) fiind vandute in jur de 20 de milioane de unitati.

Impactul tehnologiei asupra mediului

Tehnologiile avansate sunt deja un capitol de mare actualitate pentru foarte multe
domenii de activitate nu numai din punct de vedere al economiei şi al societăţii dar
şi pentru protecţia mediului înconjurator. Trebuie să spunem că există o sumedenie
de aplicaţii care au adus multe rezultate pozitive atît în procesele informatice,
industriale, în problemele legate de criza materiilor prime, în procesele agricole, în
domeniul sănătăţii publice, dar există un mare DAR, pentru că aceste progrese nu
sunt uniform distribuite în zonele fierbinţi ale planetei.
Omul nu este doar stâlpul şi creatorul tehnologiei, ci este şi un proces invers prin
care omul devine dependent de tehnologie şi e format de ea. Istoria, mass-media
este marcata de mari mutaţii tehnologice, care, în mai multe etape, au modificat
modurile de producere, difuzare şi consumare a informaţiei. O dată cu realizarea
noilor reţele sau suporturi cum ar fi sateliţii, magistralele electronice sau discurile
optice, trăim astazi una dintre aceste mutaţii calificată uneori drept revoluţie
digitală şi presimţim că ea va avea repercusiuni semnificative asupra modului
nostru de a comunica, de a munci, de a ne distra.
Accelerarea schimbărilor şi şocul inevitabil al viitorului, impactul dintre tehnologie
şi mediul natural sau social, trecerea de la tehnologia forţată la înalta tehnologie
reclamă o educaţie şi mentalitate tehnologică nouă. Explozia informaţională şi
uzura accelerată a cunoştinţelor ştiinţifice, tehnice ca şi proliferarea, diversificarea
şi perfecţionarea continuă a produselor tehnologice impun educaţia tehnologică
prin care omul să fie capabil să stăpâneasca mai bine şi să exploateze mai eficient
tehnologia nouă. Astfel, va fi înţeles omul în efortul său continuu de perfecţionare,
asociindu-şi tehnologia pentru a-şi dezvolta, prelungi şi multiplică forţa şi simţurile
prin instrumente şi maşini, produse ale tehnologiei (telescoape, radar, macarale,
noi surse de energii etc); pentru a comunica la distanţă prin sunet şi imagine
(înţelegând şi utilizând structura funcţională a unei emisii-recepţii); pentru a se
extinde în spaţiu şi a reduce distanţele (prin noi mijloace de transport moderne,
colonizare cosmică etc); pentru a se elibera de muncile grele, repetitive, în medii
nocive (utilizând automate, roboţi); pentru a-şi multiplica capacităţile de informare
şi operare a informaţiei (cunoscând funcţionarea şi iniţiindu-se în exploatarea
ordinatoarelor, calculatoarelor), disponibilizându-se pentru activităţi creatoare şi,
nu în ultima instanţă, pentru a fi în armonie cu natura şi a evita dezechilibrele,
pentru a şti să înveţe permanent de la mama natură. Deci, în concluzie, omul
apelează la tehnologie pentru a-şi face viaţa mai usoară, dar totodată, el are nevoie
de o inteligenţă superioară care trebuie impusă de la o vîrstă fragedă pentru ca
acesta sa poată menţine echilibrul tehnologic

Impactul dispozitivelor electronice cu ecrane luminoase asupra somnului este un

aspect mult investigat în ultimii ani. Lumina cu conţinut mare de radiaţii albastre
emisă de aceste ecrane are un efect pertubator intens asupra oraganismului uman:
influenţează orarul de somn, prin urmare ritmul circadian, iar modificarea ritmului
circadian are imapct asupra fiziologiei organismului, de la funcţionarea sistemului
imunitar şi secreţia hormonilor de stres până la metabolism şi riscul de cancer.

Toţi credem că aerul pe care-l respirăm, apa pe care o bem şi hrana pe care o
consumăm ar trebui să fie lipsite de substanţe chimice dăunătoare. Vrem să evitam
amenintarea şi incertitudinea schimbarilor climatice. Un mediu înconjurător curat
şi sanatos este vital pentru calitatea vietii pe care o dorim atat pentru noi, cat şi
pentru copiii nostri în viitor. Protejand planeta, se ivesc şi provocari, dar şi noi
ocazii. Printr-o eficienta mai mare şi prin folosirea mai buna a resurselor naturale
putem modifica vechea legatura dintre cresterea economica şi distrugerea
mediului.
Presiunile asupra mediului sunt în crestere. Ne confruntam cu schimbari climatice,
eroziunea în mediul rural, cresterea cantitatilor de gunoi, de chimicale ce intra în
componenta hranei, a aerului şi a apei. Daca progresul este continuat, trebuie să
luăm în seamă cum va afecta mediul fiecare decizie pe care o luăm în fiecare
domeniu: de la transport la energie, de la industrie la agricultură.
Pe scurt, trebuie să tindem către o societate în care maşinile nu poluează atmosfera,
deşeurile pot fi reciclate sau depozitate în condiţii adecvate şi producerea de
energie să nu conducă la schimbări climatice.