Drept Administrativ Unitatea IV

4.
ADMNISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

4.1. Caracteristici ............................................................................................................ 61
4.2. Principiile administraţiei publice locale ................................................................. 61
4.3. Consiliul local ........................................................................................................... 65
4.3.4. Suspendarea şi încetarea mandatului de consilier ............................................. 70
4.4. Primarul şi viceprimarul, administratorul public, secretarul unităţii
administrativ-teritoriale ................................................................................................. 74
4.5. Consiliul judeţean..................................................................................................... 81
4.6. Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean ............................................. 83
4.7. Prefectul .................................................................................................................... 84
Rezumat .................................................................................................................. 87
Teste de autoevaluare ............................................................................................ 88
Lucrare de verificare ............................................................................................. 89
Bibliografie minimală ............................................................................................ 89
Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului veți avea capacitatea:
 să analizați dispoziţiile constituţionale şi ale legii organice

referitoare la administraţia publică locală;
 să identificați caracteristicile administraţiei publice locale;
 să caracterizați principiile de organizare și funcționare a administraţiei
publice locale.
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

Vasilica Negruţ Admnistraţia Publică Locală
4.1. Caracteristici
Analiza dispoziţiilor constituţionale referitoare la administraţia publică locală1,
a prevederilor legii administraţiei publice locale, ale legii alegerilor locale2
pune în evidenţă principalele caracteristici ale administraţiei publice locale,
astfel:
- administraţia publică locală se organizează şi funcţionează în temeiul
principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor
publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al
consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit;
- administraţia publică locală cuprinde în sfera sa: consiliile locale şi
primarii, consiliile judeţene şi preşedinţii acestora;
- raporturile dintre administraţia locală organizată la nivelul comunelor şi
oraşelor şi cea de la nivelul judeţului au la bază principiul autonomiei,
legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor
întregului judeţ.
Din cele menţionate se poate aprecia că rolul administraţiei publice locale
constă în a rezolva treburile publice şi a asigura interesele colectivităţilor
locale, în conformitate cu nevoile acestora, strâns legate de specificul unităţii
administrativ - teritoriale de care aparţin.
4.2. Principiile administraţiei publice locale

4.2.1. Precizări prealabile
Principiile de drept sunt ideile conducătoare (prescripţiile fundamentale) ale
conţinutului tuturor normelor juridice.
Cuvântul principiu vine din latinescul „principium”, care înseamnă început,
obârşie, având şi sensul de element fundamental.
Un principiu se poate prezenta sub diferite forme: axiome, deducţii, dar în
special ca o generalizare de fapte experimentale. Atunci când generalizarea
acoperă o totalitate a acestor fapte experimentale, suntem în prezenţa unui
principiu general (Popa, Eremia, & Cristea, 2005, p. 100).
Existenţa unor principii generale se impune ca necesară, întrucât, principiile
generale ale dreptului dau măsura sistemului. Principiile generale nu există în
mod abstract, fără legătură cu reglementările din ramurile de drept. Ele
constituie, în acest sens, fundamentul principiilor specifice ramurilor de drept.
Principiile administraţiei publice locale (în sensul de idei, abstractizări sintetice
prin care se redau trăsăturile comune generale, proprii unui fenomen sau grup
Reţine
principiile de fenomene ) sunt:
administra - principiul descentralizării;
ţiei publice
locale! - principiul autonomiei locale;
- principiul deconcentrării serviciilor publice;
- principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice;
1
Secţiunea a II-a a Capitolului V din Titlul III al Constituţiei României, art. 120-123.
2
Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificată şi completată.
Drept administrativ - I 61
- principiul legalităţii;
- principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de
interes deosebit.
4.2.2. Principiul descentralizării

Principiul descentralizării a fost consacrat în mod expres în art. 120 alin. (1)
din Constituţia României, în urma revizuirii acesteia. Principiul a fost definit
ulterior prin Legea descentralizării nr. 339/2004, abrogată de Legea cadru a
descentralizării nr. 195/2006.
Dacă Legea nr. 339/2004 definea descentralizarea ca fiind „procesul
transferului de autoritate şi responsabilitate administrativă şi financiară de la
nivel central la nivel local”, actuala lege a descentralizării prevede că
descentralizarea reprezintă „transferul de competenţă administrativă şi
financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul
administraţiei publice locale sau către sectorul privat”.
Din analiza definiţiei se constată că noţiunea de descentralizare reprezintă, de
fapt, descentralizarea administrativ-teritorială3, respectiv, recunoaşterea în
cadrul teritoriului statului a unităţilor administrativ-teritoriale cu personalitate
juridică proprie şi cu statut de subiecte de drept distincte.
Unităţile administrativ-teritoriale au patrimoniu şi buget propriu, precum şi
organe proprii de conducere.
Descentralizarea nu poate fi concepută în mod absolut, înţeleasă ca o
independenţă totală a autorităţilor publice autonome faţă de organele statale.
În acest fel se justifică „dreptul de tutelă” al guvernanţilor asupra deciziilor
luate de colectivităţile descentralizate.
4.2.3. Principiul autonomiei locale

Conţinutul, precum şi regimul juridic al autonomiei locale rezultă din
prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, respectiv
art. 4 alin. (1) şi (2). Conform acestor dispoziţii, autonomia locală este numai
administrativă şi financiară şi se exercită pe baza şi în limitele prevăzute de
lege. Totodată, autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea,
competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii,
aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.
Potrivit art. 3 alin. (1), autonomia locală reprezintă dreptul şi capacitatea
efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a
gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă,
treburile publice, în condiţiile legii.
Din analiza dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 rezultă că:
- autonomia locală reprezintă nu numai un drept, ci şi o obligaţie, pentru
autorităţile publice locale, reprezentante ale colectivităţilor locale;
3
Sunt şi autori care consideră că noţiunea de descentralizare consacrată de Constituţie are în vedere dimensiunea tehnică,
funcţională a acesteia, făcând trimitere la serviciile publice.
- fiind desemnate de colectivităţile locale, autorităţile locale (consilii locale,
primari, consilii judeţene, preşedinţi ai consiliilor judeţene) exercită autonomia
locală în numele şi în interesul acestor colectivităţi;
- competenţele autorităţilor administraţiei publice locale se stabilesc numai prin
lege;
Acordă
atenţie
- competenţele autorităţilor locale sunt depline şi exclusive, excepţie făcând
sporită anumite cazuri prevăzute de lege;
concluziilor - în virtutea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale au
ce rezultă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în
din analiza competenţa altor autorităţi publice;
Legii nr.
215/2001!
- dreptul de a soluţiona şi gestiona al autorităţilor locale priveşte toate
problemele din unitatea administrativ-teritorială, stabilite de lege atunci când
reglementează atribuţiile autorităţilor locale (şi nu doar o parte importantă a
acestor treburi, aşa cum se menţiona în vechea lege a administraţiei publice
locale nr. 69/1991).
Prevederile art. 3 din Legea nr. 215/2001 referitoare la definiţia autonomiei
locale sunt foarte apropiate de cele ale art. 3 (1) din Carta europeană pentru
autonomia locală.4
Sarcina de lucru 1
Identifică elementele autonomiei locale după analiza prevederilor
Legii nr. 215/2001.
4.2.4. Principiul deconcentrării serviciilor publice

Deconcentrarea serviciilor publice reprezintă, de fapt, o împuternicire a
serviciilor care îşi au sediul în unităţile administrativ-teritoriale, să realizeze, la
acest nivel, atribuţiile şi competenţele ce le revin din acelea pe care le au
ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
ale căror servicii publice sunt (Prisăcaru, 1993, p. 517).
Potrivit Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea, deconcentrarea se
realizează prin redistribuirea de competenţe administrative şi financiare de
către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu.
4.2.5. Principiul eligibilităţii
Consiliile locale, consiliile judeţene şi primarii se aleg prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat (art.1 alin. (1) din Legea nr. 115/2015).
4
Carta europeană a autonomiei locale, elaborată de Consiliul Europei şi adoptată de acesta sub forma unei Convenţii
deschise pentru semnare de către statele sale membre la data de 15 oct. 1985 la Strasbourg, a fost ratificată de Parlamentul
României prin Legea nr. 197/1997, publicată în Monitorul Oficial al Romîniei, Partea I, nr. 33/1997.
Potrivit actelor normative în vigoare, drepturile electorale sunt recunoscute
tuturor cetăţenilor români care au cel puţin 18 ani sau vor împlini această
vârstă cel mai târziu în ziua alegerilor, fără deosebire de naţionalitate, rasă,
limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie. De asemenea, conform art.
5 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.
215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul
sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi
condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor acestui act
normativ. Aceştia au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local şi
consilier judeţean.
Legea nr. 115/2015 stabileşte condiţiile de eligibilitate care se referă la:
calitatea de alegător, dreptul de a fi ales, domiciliul.
4.2.6. Principiul legalităţii

Principiul legalităţii constă, în esenţă, în necesitatea ca întreaga activitate a
autorităţilor administraţiei publice să se desfăşoare pe baza legilor şi în
conformitate cu acestea, urmărindu-se punerea lor în executare.
Introdus în legislaţia noastră pentru prima dată prin Legea nr. 69/1991 privind
administraţia publică locală (abrogată), principiul legalităţii priveşte
organizarea şi funcţionarea tuturor autorităţilor administraţiei publice locale.
Principiul legalităţii se aplică în administraţia publică locală privită în toată
complexitatea sa. Astfel, aspectele constituirii, componenţa, atribuţiile
autorităţilor administraţiei publice locale, competenţele şi modul lor de
funcţionare, actele pe care le adoptă, dar şi raporturile acestora cu alte
autorităţi publice, trebuie să fie conforme cu legea.
Totodată, principiul legalităţii este garantat prin consacrarea răspunderii
juridice (administrativă, civilă sau penală) a autorităţilor locale pentru faptele
săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii (art. 128 din
Legea nr. 215/2001).
4.2.7. Principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes deosebit

După definirea autonomiei locale, Legea nr. 215/2001 precizează, prin
dispoziţiile art. 3 alin. (3) că dreptul autorităţilor administraţiei publice locale
de a soluţiona şi gestiona treburile publice nu aduce atingere posibilităţii de a
recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de
participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi
desfăşurarea referendumului, problemele supuse referendumului local se
stabilesc de consiliile locale sau judeţene după caz, la propunerea primarului,
respectiv a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul
consilierilor locali, respectiv a consilierilor judeţeni.
Potrivit aceleiaşi legi [art.13 alin. (2)] , referendumul local se poate organiza în
toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în
unele dintre acestea . În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate
desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre
acestea, care sunt direct interesate.
Organizarea referendumului este obligatorie atunci când se urmăreşte
modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor sau judeţelor.
Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor
Reţine locul şi teritoriale ale localităţilor sau judeţelor se înaintează Parlamentului spre
condiţiile în adoptare numai după consultarea cetăţenilor din unităţile administrativ -
care se poate teritoriale respective (art.13 alin. (3) din Legea nr. 3/2000).
organiza
referendumul Consacrarea legislativă a acestui principiu constituie un element esenţial al
local! democraţiei, consultarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes local
fiind o componentă indispensabilă a autonomiei locale.
Sarcina de lucru 2
Stabileşte deosebirile dintre: descentralizare; deconcentrare; autonomie
locală.
4.3. Consiliul local

4.3.1. Consideraţii generale
Constituţia, în art. 121 alin. (1), precizează că autorităţile administraţiei publice
prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile
locale şi primarii aleşi în condiţiile legii.
Consiliile locale sunt autorităţi deliderative şi hotărăsc asupra modului de
rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condiţiile legii.
Consiliile locale îşi desfăşoară activitatea într-un cadru precizat de propriile
regulamente de funcţionare, în limita competenţelor conferite de lege.
4.3.2. Constituirea consiliilor locale

Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale,
pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali reglementează „regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei
publice locale - consilii locale, consilii judeţene, primari şi preşedinţi ai
consiliilor judeţene”.
În art. 1 alin. (2) se precizează: „Consiliile locale, consiliile judeţene şi
primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”.
Spre deosebire de Legea nr. 67/20045, care stabilea alegerea directă şi pentru
preşedinţii consiliilor judeţene, Legea nr. 115/2015 modifică Legea nr.
215/2001 şi consacră alegerea indirectă a preşedintelui consiliului judeţean6.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prevăzute de
legea privind alegerile locale, iar numărul membrilor fiecărui consiliu local se
stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei,
oraşului sau municipiului conform populaţiei după domiciliu raportate de
Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs (art. 29
alin. (1) din Legea nr. 215/2001, modificată)7.
În timp ce Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 55 de
consilieri locali, numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti se stabileşte în funcţie de numărul locuitorilor
sectoarelor respective.
În conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 115/2015, au dreptul
de a fi aleşi consilieri: cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua
alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani; dacă nu le este interzisă
asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României,
republicată; au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care
urmează să fie alese. Legea prevede că la sectoarele municipiului Bucureşti pot
candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti,
indiferent de sector.
Totodată, cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în
România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii
români, cu îndeplinirea prevederilor legii.
Potrivit prevederilor art. 88 din Legea nr. 161/2003, funcţia de consilier (local
sau judeţean) este incompatibilă cu:
a) funcţia de primar sau viceprimar;
b) funcţia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă
în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al
consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv;
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager,
asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la
regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate
sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la
regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul
sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor
sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate
5
Abrogată la data intrării în vigoare a Legii nr. 115/2015.
6
Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi (art. 101 alin. (1) din Legea nr.
215/2001, modificată prin Legea nr. 115/2015).
7
Numărul consilierilor variază între 9 (în localităţile cu până la 1.500 de locuitori) şi 31 (în localităţile cu peste
400.000 de locuitori).
comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în
unitatea administrativ-teritorială respectivă;
f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are
sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;
g) calitatea de deputat sau senator;
h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate
acestora.
Legea prevede că o persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de
consilier local şi un mandat de consilier judeţean.
Calitatea de ales local este incompatibilă şi cu calitatea de acţionar
semnificativ la o societate comercială înfiinţată de consiliul local, respectiv de
consiliul judeţean8.
Este considerată incompatibilitate şi situaţia în care soţul sau rudele de gradul I
ale alesului local deţin calitatea de acţionar semnificativ la o societate
comercială înfiinţată de consiliul local sau judeţean.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, acest concept este definit de art. 70
din Legea nr. 161/2003 ca „situaţia în care persoana ce exercită o demnitate
publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială,
care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin
potrivit Constituţiei şi altor acte normative”.
Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea
demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea,
transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public (art. 71 din Legea nr.
161/2003).
Conflictul de interese în cazul consilierilor locali este reglementat de art. 46
alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Astfel, consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până
la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă
dezbaterilor consiliului local, nu poate lua parte la deliberare şi adoptarea
hotărârilor.
Legea mai precizează că hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea
acestor dispoziţii sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de
contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană
interesată.
Conflictul de interese al consilierilor locali este reglementat şi prin Legea nr.
393/2004 privind Statutul aleşilor locali, modificată şi completată. Astfel,
Legea cuprinde dispoziţii referitoare la obligaţia aleşilor locali de a-şi face
publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, pe care
8
Prin acţionar semnificativ se înţelege persoana care exercită drepturi aferente unor acţiuni care, cumulate,
reprezintă cel puţin 10% din capitalul social ori îi conferă cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în
adunarea generală (art. 89 alin. (3) din Legea nr. 161/2003).
trebuie să o actualizeze la începutul fiecărui an, dacă au intervenit modificări
semnificative faţă de declaraţia anterioară9.
Nerespectarea termenelor stabilite de Lege pentru depunerea declaraţiei privind
interesele personale atrage suspendarea de drept a mandatului, până la
depunerea declaraţiei, iar refuzul depunerii declaraţiei privind interesele
personale duce la încetarea de drept a mandatului10.
Aceste sancţiuni se constată prin hotărâre a consiliului local, respectiv
judeţean.
Consiliile locale se constituie în termen de 20 de zile de la data desfăşurării
alegerilor, după îndeplinirea unor prevederi din Legea nr. 334/2006 privind
finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările şi
completările ulterioare.
Pentru şedinţa de constituire, convocarea se face de către prefect. La această
şedinţă pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul, chiar
dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.
Şedinţa este legal constituită dacă participă cel puţin două treimi din numărul
consilierilor aleşi. Dacă nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va
organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. În cazul în
care nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va face o
nouă convocare, de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.
În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la această ultimă
convocare, din cauza absenţei, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul
va declara vacante prin ordin, locurile consilierilor aleşi care au lipsit
nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceştia nu pot fi înlocuiţi de
supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, organizându-se alegeri
pentru completare, în termen de 30 de zile, în condiţiile Legii privind alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale.
Ordinul prefectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au
lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauză la instanţa de contencios
administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanţei este
definitivă şi irevocabilă.
Absenţa consilierilor de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă
se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat
spitalizarea sau a făcut imposibilă prezenţa acestora, a unei deplasări în
străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forţă majoră.
Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier,
asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
În vederea validării mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre
membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită
9
Declaraţia pe propria răspundere este depusă în dublu exemplar la secretarul comunei, oraşului, municipiului,
sectorului municipiului Bucureşti, respectiv la secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, după
caz. Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special,
denumit registru de interese, care are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile
prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
10
Art. 82 din Legea nr. 334/2006.
din 3-5 consilieri. Comisia examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier şi
propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor. Comisia de
validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se
constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-
a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile Legii privind alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale.
Potrivit art. 311 din Lege, „hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor
poate fi atacată de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în
termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţă, de la
comunicare. Instanţa de contencios administrativ se pronunţă în cel mult 30 de
zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea
primei instanţe este definitivă şi irevocabilă”.
Validarea, se arată în doctrină, este „operaţia prin care o autoritate a statului
sau a administraţiei publice locale, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret
şi liber exprimat, este confirmată în vederea ocupării şi exercitării funcţiei
respective”.
După validarea mandatelor, consilierii locali depun jurământul prevăzut de art.
32 alin. (1) din Legea nr. 215/200111. Consilierii care refuză să depună
jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept. Jurământul poate fi depus şi
fără formulă religioasă.
Consiliul local se declară legal constituit dacă majoritatea consilierilor locali
validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin
hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi.
Tot în şedinţa de constituire, consiliul local alege dintre membrii săi, prin votul
deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe
o perioadă de cel mult trei luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va
semna hotărârile adoptate de acesta.
4.3.3. Dizolvarea consiliului local

Mandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi prelungit, prin lege
organică, în caz de război sau catastrofă.
Mandatul consiliului local poate înceta ca urmare a dizolvării de drept sau prin
referendum local.
Dizolvarea de drept a consiliului local intervine:
a) în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv, deşi a
fost convocat conform prevederilor legale;
b) în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nici o
hotărâre;
c) în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus
unu şi nu se poate completa prin supleanţi.
11
Textul jurământului este următorul: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării şi să fac, cu bună credinţă, tot ceea
ce stă în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor (comunei, oraşului, judeţului)… Aşa să-mi ajute
Dumnezeu!”.
Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local în condiţiile legii, ca

urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din
numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii
administrativ-teritoriale.
Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în
acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil
exprimate.
Legea organică precizează că în cazul dizolvării consiliului, până la
constituirea noului consiliu, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul
comunei sau oraşului va rezolva problemele curente, potrivit competenţelor şi
atribuţiilor ce îi revin conform legii.
4.3.4. Suspendarea şi încetarea mandatului de consilier

Mandatul de consilier se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost
arestat preventiv. Această măsură se comunică de îndată de către instanţa de
judecată prefectului, care constată, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore
de la comunicare, suspendarea mandatului.
Suspendarea durează până la încetarea situaţiei de arest preventiv. Ordinul de
suspendare se comunică consilierului local, în termen de maximum 48 de ore
de la emitere.
Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 393/2004, calitatea de consilier local sau
de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului
consiliu ales.
Calitatea de consilier local încetează de drept înainte de expirarea duratei
normale a mandatului12, în următoarele situaţii: demisie; incompatibilitate;
schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca
urmare a reorganizării acesteia; lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe
ordinare consecutive ale consiliului; imposibilitatea exercitării mandatului pe o
perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de
lege; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o
pedeapsă privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească;
pierderea drepturilor electorale; pierderea calităţii de membru al partidului
politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales;
deces.
Legea stabileşte că încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de
către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la
propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a
Reţine aceste oricărui consilier.
aspecte!
Ca urmare a modificării Legii nr. 215/2001 prin Legea nr. 115/2015, „în
situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a
acestuia, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adoptă în prima
şedinţă ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui
12
Art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, modificată şi completată.
consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia apărută şi se
declară vacant locul consilierului în cauză”, cu excepţia cazului prevăzut la
art. 9 lit. h1), respectiv „pierderea calităţii de membru al partidului politic sau
al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales”
Sarcina de lucru 3
Precizează, în câteva fraze, când intervine dizolvarea de drept a
consiliului local.
4.3.5. Atribuţiile consiliilor locale

Problemele pe care consiliul local este chemat să le rezolve sunt extrem de
numeroase şi diverse, fapt ce impune o grupare pe categorii a atribuţiilor, după
cum urmează:
- atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al
primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale
societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;
- atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei,
oraşului sau municipiului;
- atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,
oraşului sau municipiului;
- atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;
- atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
4.3.6. Funcţionarea consiliilor locale

Consiliul local se întruneşte lunar, în şedinţe ordinare, la convocarea
primarului, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor.
Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, iar convocarea se
face prin intermediul secretarului unităţii administrativ-teritoriale cu cel
puţin 3 zile înainte de şedinţe.
Potrivit Legii, „în caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea
intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în alte situaţii
stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local,
convocarea consiliului local se poate face de îndată”.
Ordinea de zi a şedinţei consiliului local se aduce la cunoştinţă locuitorilor
comunei sau oraşului prin presa locală sau prin orice alt mijloc de publicitate.
Şedinţele consiliului local sunt publice şi se desfăşoară în limba română.
Dezbaterile din cadrul şedinţelor, precum şi modul în care fiecare consilier şi-a
exercitat votul se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de
consilierul care conduce şedinţele de consiliu şi de secretarul unităţii
În termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ-
teritoriale afişează la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a
unităţii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al şedinţei.
4.3.7. Actele consiliului local

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu votul
majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local cere o altă
majoritate.
Conform art. 47 din Legea nr. 215/2001 modificat prin Legea nr. 200/2015,
„hotărârile consiliului local se semnează de preşedintele de şedinţă, ales în
condiţiile prevăzute la art. 35, şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către
secretar. În cazul în care preşedintele de şedinţă refuză să semneze, hotărârea
consiliului local se semnează de 3-5 consilieri locali. În cazul în care
preşedintele de şedinţă lipseşte, la propunerea consilierilor locali, din rândul
acestora este ales un alt preşedinte de şedinţă, prin hotărâre adoptată cu votul
majorităţii consilierilor locali prezenţi, care va conduce şedinţa respectivă.
Acesta exercită atribuţiile prevăzute de lege pentru preşedintele de şedinţă”.
Dacă secretarul unităţii administrativ-teritoriale consideră că hotărârea
consiliului local este ilegală, nu o va contrasemna. În această situaţie, va
depune în scris şi va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi
consemnată în procesul-verbal al şedinţei (art. 48 alin. (1) din Lege).
Hotărârile consiliului local se comunică de către secretarul unităţii
administrativ-teritoriale primarului şi prefectului de îndată, dar nu mai târziu de
10 zile lucrătoare de la data adoptării.
În ceea ce priveşte natura juridică a hotărârilor consiliului local, acestea sunt
acte administrative cu caracter normativ sau individual.
Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii şi produc efecte de la data
aducerii lor la cunoştinţă publică, iar hotărârile individuale, de la data
comunicării (art. 49 alin. (1) din Legea nr. 215/2001).
Hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţa publică în termen de 5
zile de la data comunicării oficiale către prefect, care va realiza controlul
legalităţii acestora, potrivit prevederilor art. 123 alin. (5) din Constituţie şi în
conformitate cu reglementările stabilite prin Legea nr. 340/2004 privind
prefectul şi instituţia prefectului, respectiv în Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004.
În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi
naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor hotărârile cu
caracter normativ se aduc la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor
aparţinând minorităţii respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la
cerere, şi în limba maternă.
4.3.8. Răspunderea consilierilor locali
Dispoziţii cu privire la răspunderea aleşilor locali (consilierii locali, primarul,
preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni) se regăsesc în Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, în Legea nr. 393/2004 privind
statutul aleşilor locali, precum şi în Legea contenciosului administrativ nr.
554/2004.
Astfel, în art. 128 din Legea nr. 215/2001 se menţionează că aleşii locali, dar şi
viceprimarii, vicepreşedinţii consiliilor judeţene, secretarii unităţilor
administrativ-teritoriale şi personalul din aparatul de specialitate al primarului,
respectiv al consiliului judeţean, răspund, după caz, contravenţional,
administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor
ce le revin, în condiţiile legii.
Art. 56 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 precizează: „consilierii răspund în
nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului,
precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru
hotărârile pe care le-au votat. În procesul-verbal al şedinţei consiliului va fi
consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menţiona în
mod expres votul acestuia.”
În literatura de specialitate se subliniază că, în cazul aleşilor locali, pentru
faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei, trebuie să distingem între răspunderea
politică, pentru care se aplică sancţiuni politice şi răspunderea juridică, pentru
care se aplică sancţiuni juridice, în condiţiile legii.
În art. 57 din Statutul aleşilor locale sunt enumerate sancţiunile care pot fi
aplicate consilierilor. Renumitul profesor Antonie Iorgovan remarca că este
vorba de sancţiuni administrativ - disciplinare care ţin de disciplina funcţiei de
consilier şi sancţiuni administrativ - disciplinare care ţin de disciplina şedinţei
(Iorgovan, 2005, p. 511). Acestea sunt următoarele: a) avertismentul;b)
chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) eliminarea din sala de şedinţă;
e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de
specialitate; f) retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru 1-2 şedinţe.
Primele patru sancţiuni pot fi aplicate de preşedintele de şedinţă, iar celelalte
de către consiliul local sau judeţean, după caz, prin hotărâre, cu votul a cel
puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.
Pentru săvârşirea primei abateri se aplică avertismentul, când preşedintele de
şedinţă atrage atenţia consilierului în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.
În situaţia în care consilierii nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui
şi continuă să se abată de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod
grav, chiar pentru prima dată, dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la
ordine. Acest fapt (chemarea la ordine) se înscrie în procesul-verbal de şedinţă.
Însă, înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de către preşedinte
să îşi retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi
care ar duce la aplicarea sancţiunii. Sancţiunea nu se va mai aplica dacă
expresia întrebuinţată a fost retrasă ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de
preşedinte ca satisfăcătoare.
Potrivit art. 61 din Statut, în cazul în care după chemarea la ordine un consilier
continuă să se abată de la regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar
dacă persistă, îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absenţa
nemotivată de la şedinţă.
În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri
deosebit de grave, consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a
consilierului de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate,
sancţiune ce are drept consecinţă neacordarea indemnizaţiei de şedinţă pe
perioada respectivă. Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale
comisiilor de specialitate nu poate depăşi două şedinţe consecutive.
În doctrină se face referire la răspunderea administrativ patrimonială a
consilierilor, care intervine în baza articolelor 52 şi 126 alin. (6) din Constituţie
şi a Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
4.4. Primarul şi viceprimarul, administratorul public, secretarul unităţii

administrativ-teritoriale
4.4.1. Primarul
Conform Legii nr. 215/2001, comunele, oraşele şi municipiile au câte un
primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un primar şi 2
viceprimari, aleşi în condiţiile legii.
Primarul, ca autoritate executivă, se alege în condiţiile prevăzute de legea
pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, de către comunitatea
locală.
Alegerile pentru consilieri şi pentru primari sunt valabile, indiferent de
numărul alegătorilor care au participat la vot.
Conform Legii nr. 115/2015, este declarat ales primar candidatul care a întrunit
cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. În caz de balotaj se va
organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor
participa doar candidaţii care se află în această situaţie.
Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data
desfăşurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază
teritorială se află comuna sau oraşul, de către un judecător desemnat de
preşedintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) şi (11)
din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a
campaniilor electorale, cu modificările şi completările ulterioare.
Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazurile prevăzute la art. 31
alin. (4), adică în situaţia în care se constată încălcarea condiţiilor de
eligibilitate sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în
condiţiile Legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice.
Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă
prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după
caz, într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de
preşedintele judecătoriei
În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea
prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de
maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii
definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii (art. 59 din
Legea nr. 215/2001).
Primarul ales al cărui mandat a fost validat şi a depus jurământul în faţa
consiliului local îşi exercită drepturile şi atribuţiile pe o perioadă de 4 ani.
Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică (art. 61 din Legea nr.
215/2001). Totodată, primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi
ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile
necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu
caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor
administrației publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor
consiliului judeţean, în condiţiile legii.
Primarul îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de primarul nou-
ales şi se poate prelungi, prin lege organică, în caz de război, calamitate
naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor
locali13, precum şi în următoarele situaţii: dacă se află în imposibilitatea
exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite
desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an
calendaristic; dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de
45 de zile consecutiv; deces.
Mandatul primarului poate înceta, de asemenea, înainte de termen ca urmare a
rezultatului unui referendum, organizat în condiţiile legii. Cererea pentru
organizarea referendumului se adresează prefectului de către locuitorii comunei
sau oraşului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către primar a
intereselor generale ale colectivităţii locale sau neexercitării atribuţiilor ce îi
revin potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al
statului.
Legea prevede posibilitatea suspendării de drept a primarului numai în cazul în
care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de
îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de
maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului.
În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din
funcţie, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după
caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al
majorităţii consilierilor locali în funcţie, cu respectarea drepturilor şi
obligaţiilor corespunzătoare funcţiei.
13
Calitatea de primar şi, respectiv, de preşedinte al consiliului judeţean încetează, de drept, înainte de expirarea
duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului într-o
altă unitate administrativ-teritorială; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă
privativă de libertate; punerea sub interdicţie judecătorească; pierderea drepturilor electorale; pierderea, prin
demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost
ales; deces (art. 15 alin. (2) din Lgea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali).
În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât
şi viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât
atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea
suspendării, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei
de primar.
Ca autoritate administrativă executivă, primarul este investit cu atribuţii
stabilite în scopul soluţionării treburilor publice locale.
Analizând structura atribuţiilor primarului se constată, pe de o parte, atribuţii
prin a căror îndeplinire rezolvă treburile de interes local, iar pe de altă parte,
atribuţii pentru realizarea intereselor generale ale statului.
Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: a) atribuţii
exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii; b) atribuţii
referitoare la relaţia cu consiliul local; c) atribuţii referitoare la bugetul local; d)
atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e) alte atribuţii stabilite
prin lege.
În ceea ce priveşte atribuţiile din prima categorie, primarul îndeplineşte funcţia
de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea
serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea
alegerilor, referendumului şi a recensământului.
În vederea realizării atribuţiilor din a doua categorie, primarul: prezintă
consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică,
socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale; prezintă, la solicitarea
consiliului local, alte rapoarte şi informări; elaborează proiectele de strategii
privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale
şi le supune aprobării consiliului local.
În exercitarea atribuţiilor cuprinse în categoria a treia, primarul: exercită
funcţia de ordonator principal de credite; întocmeşte proiectul bugetului local şi
contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului
local; iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi
şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;
verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a
contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi
a sediului secundar.
Cea de a patra categorie cuprinde următoarele atribuţii ale primarului:
coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin
intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor
prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; ia măsuri
pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă; numeşte,
sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de
serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru
personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii
instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; emite avizele, acordurile şi
autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative; asigură
elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării
consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora etc.
Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-
teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.
Primarul poate delega atribuţiile ce îi sunt conferite de lege şi alte acte
normative viceprimarului, secretarului unităţii administrativ-teritoriale,
conducătorilor compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de
specialitate, precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de
interes local, în funcţie de competenţele ce le revin în domeniile respective (art.
65 din Legea nr. 215/2001).
În exercitarea atribuţiilor sale primarul emite dispoziţii cu caracter normativ
sau individual, care devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştinţă
publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
Aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în
termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.
Primarul realizează şi acte materiale sau operaţiuni cu caracter material-tehnic
care nu produc efecte juridice prin ele însele, cum sunt avizele, rapoartele,
aprobările, procesele-verbale ş.a.
Deşi legea administraţiei publice locale nu prevede în mod expres, aşa cum o
face în cazul hotărârilor normative ale consiliilor locale, deducem, din
interpretarea dispoziţiilor art. 50 din Legea nr. 215/2001, că în unităţile
administrativ - teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale
au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, dispoziţiile cu caracter
normativ se aduc la cunoştinţa publică şi în limba maternă a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor respective, iar cele cu caracter individual se comunică,
la cerere, şi în limba maternă.
Controlul legalităţii actelor emise de primar se realizează, conform regulii
generale prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 215/2001, de către prefect.
În acest scop, dispoziţiile primarului se comunică, în mod obligatoriu
prefectului judeţului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor.
4.4.2. Viceprimarul
Conform reglementărilor în vigoare, comunele, oraşele şi municipiile au câte un
viceprimar, iar oraşele reşedinţă de judeţ, câte 2 viceprimari. Viceprimarii se aleg
din rândul membrilor consilierilor, de către consiliul local, cu votul majorităţii
consilierilor în funcţie.
Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi
poate delega atribuţiile sale.
Mandatul viceprimarului este valabil pe durata mandatului consiliului local.
Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier
local, fără a beneficia de îndemnizaţia aferentă acestuia.
Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor
absolvite.
Viceprimarul poate fi schimbat din funcţie de către consiliul local, la propunerea
motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie, prin
hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie.
În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie
a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite delege vor fi exercitate de drept de
viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari. În această situaţie consiliul
local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care
va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului, cu respectarea drepturilor şi
obligaţiilor corespunzătoare funcţiei.
În cazul în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi
viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât
atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea
suspendării, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor corespunzătoare funcţiei de
primar.
Mandatul de viceprimar poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau
revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare (art. 18 alin. (4) din Legea nr. 393/2004).
De reţinut este şi faptul că prevederile art. 71 din Legea nr. 215/2001 referitoare la
suspendarea primarului se aplică şi viceprimarului.
4.4.3. Administratorul public

Potrivit prevederilor art.112 din Legea nr. 215/2001, la nivelul comunelor şi
oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei de
administrator public. Înfiinţarea acestei funcţii are caracter facultativ şi se face în
limita numărului maxim de posturi aprobate
Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management,
încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de interes local. De asemenea, primarul poate
delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator
principal de credite.
Funcţia de administrator public se poate înfiinţa şi la nivelul judeţelor, la
propunerea preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la nivelul asociaţiilor de
dezvoltare intercomunitară14, pentru gestionarea serviciilor de interes general care
fac obiectul asocierii.
Deşi legea nu precizează, în doctrină se arată că administratorul public nu este
funcţionar public, supus rigorilor Statutului funcţionarilor publici, ci un angajat
contractual, căruia i se aplică prevederile Codului muncii
14
Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară reprezintă structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept
privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor
proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.
Asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile
de gradul I şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată constituie zona metropolitană.
Sarcina de lucru 4
Descrie în trei fraze procedura de validare a mandatului primarului.
4.4.4. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale

Conform legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ sau subdiviziune
administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, care este funcţionar
public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative.
Acesta se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii şi se supune
regulilor cuprinse în Statutul funcţionarului public.
Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi soţ, soţie sau rudă de
gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau
vicepreşedintele consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie.
Totodată, secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al
unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie.
Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de
serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale
se fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi
funcţionarii publici.
Secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, conform legii,
următoarele atribuţii:
- participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;
- avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui
consiliului judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului
judeţean;
- asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul
local şi primar, dintre consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi
între aceştia şi prefect;
- organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a
dispoziţiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi a
dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;
- asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi
persoanele interesate a actelor prevăzute de lege, în condiţiile Legii nr.
544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
- asigură procedurile de convocare a consiliului local, a consiliului judeţean şi
efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte
procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi judeţean şi redactează
hotărârile acestora;
- pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local şi ale consiliului
judeţean, precum şi comisiilor de specialitate ale celor două autorităţi publice;
- alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de
primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.
În conformitate cu prevederile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, prin
derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind
finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile
prevăzute la art. 55 alin. (81) sau, după caz, la art. 99 alin. (9), secretarul
unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte funcţia de ordonator principal de
credite pentru activităţile curente.
De asemenea, secretarul unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia de a
comunica, în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, camerei
notarilor publici în a cărei circumscripţie teritorială defunctul a avut ultimul
domiciliu, o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale. Această
atribuţie poate fi delegată de către secretarul primăriei unuia dintre ofiţerii de
stare civilă.
4.4.5. Instituţiile, serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al

primarului
Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale pot
înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes local în principalele
domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu respectarea
prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de care dispun.
Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din cadrul instituţiilor şi
serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora în condiţiile
legii.
Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa potrivit legii,
primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
Numirea şi eliberarea din funcţie a personalului din aparatul propriu de
specialitate al primarului se fac de primar, în condiţiile legii. Funcţionarii
din cadrul instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi din cadrul
aparatului de specialitate al primarului se bucură de stabilitate în funcţie, în
condiţiile legii.
Legea administraţiei publice locale consacră o noţiune care nu este prevăzută
de Constituţie, dar care este folosită în limbajul uzual, anume aceea de
primărie. Astfel, conform dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 215/2001, primăria
reprezintă o structură funcţională cu activitate permanentă, formată din primar,
viceprimar, secretar şi aparatul de specialitate al primarului.
Primăria duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile
primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
Sarcina de lucru 5
Identifică situaţiile de incompatibilitate în exercitarea funcţiei de
secretar al unităţii administrativ-teritoriale.
4.5. Consiliul judeţean
Potrivit prevederilor art. 87 din Legea administraţiei publice locale, consiliul

judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel
judeţean, în scopul coordonării activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi
municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Consiliul judeţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal,
egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.
Numărul membrilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte prin ordin al
prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor judeţului, conform populaţiei
după domiciliu raportate de Institutul Naţional de Statistică la data de 1
ianuarie a anului în curs.
Pentru validarea mandatelor consilierilor judeţeni şi constituirea consiliului
judeţean se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 30, instanţa
competentă fiind tribunalul. Legea precizează că la constituirea consiliului
judeţean se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 31-35.
Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit,
prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. Acesta îşi exercită
mandatul de la data constituirii până la declararea ca legal constituit a
consiliului nou-ales.
Atribuțiile consiliului judeţean

Sfera atribuţiilor consiliului judeţean raportată la consiliile locale este
delimitată de lege numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale,
orăşeneşti şi municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru
realizarea unor servicii de interes judeţean.
Atribuţiile conferite de legea organică consiliului judeţean se pot grupa, în
funcţie de domeniile şi serviciile pe care le realizează, în următoarele categorii:
a. atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate
al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes
judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes
judeţean;
b. atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;
c. atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;
d. atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
e. atribuţii privind cooperarea interinstituţională;
f. alte atribuţii prevăzute de lege.
Funcţionarea consiliului judeţean

În ceea ce priveşte funcţionarea consiliului judeţean, reţinem că îşi desfăşoară
activitatea în şedinţe ordinare, în fiecare lună. Consiliul judeţean se poate
întruni şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, în cazuri
excepţionale care necesită adoptarea unor măsuri imediate pentru prevenirea,
Acordă limitarea sau înlăturarea urmelor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor,
atenţie
modului în
epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii
care publice.
funcţionează
Şedinţele ordinare sunt convocate de preşedintele consiliului judeţean, iar cele
Consiliul
Judeţean! extraordinare la cererea preşedintelui consiliului judeţean sau a cel puţin o
treime din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată
preşedintelui consiliului judeţean.
Convocarea consiliului judeţean se face în formă scrisă, cu cel puţin 5 zile
înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile în cazul celor extraordinare,
fapt ce se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
În invitaţia de şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi
a acesteia.
Conform legii, ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean se aduce la
cunoştinţă locuitorilor judeţului prin mass-media ori prin orice alt mijloc de
publicitate, iar în judeţele în care cetăţenii care aparţin unei minorităţi
naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi a
şedinţei se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor
aparţinând minorităţii respective.
Şedinţele consiliului judeţean se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii
consilierilor judeţeni în funcţie. Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de
preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedintele desemnat în condiţiile legii.
În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul judeţean adoptă hotărâri cu votul
majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea ori
regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.
Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de
vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se
contrasemnează de secretarul judeţului.
Consiliului judeţean i se aplică, în mod corespunzător dispoziţiile art. 42-46,
48-52 şi ale art. 54 din Legea administraţiei publice locale.
Consiliul judeţean se dizolvă de drept în condiţiile art. 55 alin. (1) din Legea
nr. 215/2001 sau prin referendum judeţean.
Calitatea de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei
normale a mandatului, ca şi în cazul consilierilor locali (art. 9 alin. (2) din
Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali).
Mandatul de consilier judeţean se suspendă în condiţiile art. 56 din Legea nr.
215/2001 (art. 100).
4.6. Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean

Art. 101 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 modificată prin Legea nr. 115/2015
stabileşte: „Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi 2
vicepreşedinţi. Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al
majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie”.
Prin urmare, preşedintele consiliului judeţean este ales în mod indirect,

revenindu-se la prevederea din Legea administraţiei publice anterioară
modificării prin Legea nr 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a
Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor
locali.
Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte
autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi
în justiţie şi răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a
administraţiei publice judeţene.
Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de
consilier judeţean.
Prevederile art. 69 şi 71 din Legea nr. 215/2001 se aplică în mod corespunzător
şi preşedintelui consiliului judeţean.
Legea stabileşte că eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor
consiliului judeţean se face cu votul secret a două treimi din numărul
consilierilor în funcţie, la propunerea motivată a cel puţin unei treimi din
numărul acestora. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor
consiliului judeţean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului
consiliului judeţean.
Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele
categorii principale de atribuţii:
- atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean,
a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor
comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;
- atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean; atribuţii privind bugetul propriu
Reţine al judeţului;
principalele
categorii de - atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi
atribuţii pe serviciile publice;
care le
îndeplineşte - atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean; alte atribuţii prevăzute
Preşedintele de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.
Consiliului
Judeţean! Preşedintele consiliului judeţean poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile
privind serviciile publice de interes judeţean vicepreşedinţilor, conducătorilor
compartimentelor funcţionale sau personalului din aparatul de specialitate,
precum şi conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
În realizarea atribuţiilor sale preşedintele consiliului judeţean emite dispoziţii
cu caracter normativ sau individual, care devin executorii după ce sunt aduse la
cunoştinţă publică ori după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după
caz.
Şi la nivelul acestei funcţii se regăseşte cabinetul preşedintelui, compartiment
distinct, format din maximum 4 posturi, personalul din cadrul acestui cabinet
fiind numit şi eliberat din funcţie de preşedintele consiliului judeţean.
Sarcina de lucru 6
Defineşte Consiliul Judeţean.
4.7. Prefectul
Statutul prefectului, autoritate statală în judeţ (Vedinaş, 2004, p. 258), este
prevăzut de Constituţia României în art. 123 alin. (3), conform căruia:
„Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din
unităţile administrativ-teritoriale”.
Preluând practicile administrative interbelice, Legea nr. 340/2004 privind
instituţia prefectului evidenţiază un aspect subliniat în literatura de specialitate
şi anume, profesionalizarea acestei funcţii. Astfel, prefectul devine o instituţie
importantă a procesului de reformă a administraţiei publice, conformă cu
exigenţele şi normele europene, orientată către cetăţean.
Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică, cu
patrimoniu şi buget propriu. Sediul instituţiei prefectului, denumit prefectura,
este în municipiul reşedinţă de judeţ.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii,
prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este
ajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi subprefectul fac parte din categoria
înalţilor funcţionari publici.
Potrivit prevederilor art. 1 alin. 2 din Legea nr. 340/2004, prefectul este numit
în funcţie de către Guvern, la propunerea ministrului internelor şi reformei
administrative15.
Activitatea prefectului se întemeiază pe următoarele principii:
15
Actualmente ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
 legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;
 transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;
 eficienţei;
 responsabilităţii;
 profesionalizării;
 orientării către cetăţean.
Exercitarea drepturilor şi asumarea obligaţiilor civile ale instituţiei prefectului
se realizează de către prefect sau de către o persoană anume desemnată prin
ordin al acestuia. La numirea în funcţie, prefectul şi subprefectul depun în faţa
Guvernului jurământul prevăzut de lege.
Ca reprezentant al Guvernului, prefectul veghează ca activitatea consiliilor
locale, primarilor, consiliilor judeţene şi a preşedinţilor consiliilor judeţene să
se realizeze în conformitate cu legea. Deşi urmăreşte şi verifică legalitatea
actelor autorităţilor menţionate, legea precizează că între prefecţi, pe de o parte,
consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora,
pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Prefectul îndeplineşte următoarele atribuţii:
- asigură, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti,
aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor
Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;
- acţionează pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare
şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu
Reţine competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii;
atribuţiile
prefectului!
- acţionează pentru menţinerea climatului de pace socială, menţinerea unui
contact continuu cu toate nivelurile instituţionale şi sociale, acordând o atenţie
constantă prevenirii tensiunilor sociale;
- colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea
priorităţilor de dezvoltare teritorială;
- verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de autorităţile
administraţiei publice locale şi judeţene;
- dispune, în calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de
urgenţă, măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi
foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această
destinaţie;
- dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea
drepturilor şi a siguranţei cetăţenilor, prin organele legal abilitate;
- asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;
-dispune măsuri de aplicare a politicilor naţionale hotărâte de Guvern şi a
politicilor de integrare europeană;
- hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din
ţară şi din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;
- asigură folosirea, în condiţiile legii, a limbii materne în raporturile cu
cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale şi serviciile publice deconcentrate
în unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%.
Prefectul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de celelalte acte
normative, precum şi însărcinările date de Guvern.
În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea prevede că prefectul emite
ordine cu caracter normativ sau individual, în condiţiile legii.
Atunci când prin ordinele sale se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de
specialitate, prefectul este obligat să consulte, în prealabil, serviciile
deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile
Potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 460/2006,
prefectul exercită atribuţiile prin intermediul structurilor de specialitate ale
instituţiei prefectului16.
Personalul din cadrul instituţiei prefectului este format din funcţionari publici,
funcţionari publici cu statut special şi personal contractual.
Atribuţiile structurilor de specialitate ale instituţiei prefectului pot fi grupate
după cum urmează:
a) atribuţii cu privire la aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor şi a
celorlalte acte normative;
Acordă atenţie b) atribuţii cu privire la verificarea legalităţii actelor administrative adoptate
sporită sau emise de autorităţile administraţiei publice locale şi contenciosul
clasificării administrativ;
atribuţiilor
aparatului de c) atribuţii cu privire la realizarea politicilor naţionale, a celor de integrare
specialitate al europeană şi a planului de măsuri pentru integrare europeană şi intensificare a
prefectului! relaţiilor externe;
d) atribuţii cu privire la activitatea de eliberare şi de evidenţă a paşapoartelor
simple;
e) atribuţii cu privire la regimul permiselor de conducere, al certificatelor de
înmatriculare a autovehiculelor şi al plăcilor cu numere de înmatriculare.
Sarcina de lucru 7
Selectează atribuţiile pe care le îndeplineşte prefectul pentru
realizarea controlului de tutelă administrativă.
16
Hotărârea Guvernului nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi
instituţia prefectului.
Rezumat
Consiliile locale sunt autorităţi deliberative şi hotărăsc asupra modului de
rezolvare a treburilor publice din comune, oraşe şi municipii în condiţiile legii.
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi în condiţiile prevăzute de
legea privind alegerile locale, iar numărul membrilor fiecărui consiliu local se
stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei,
oraşului sau municipiului raportată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1
ianuarie a anului în curs. Mandatul consiliului local este de patru ani şi poate fi
prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. În exercitarea
atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii
membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliului local cere o altă majoritate. Hotărârile
consiliului se semnează de consilierul care conduce şedinţa şi se
contrasemnează, pentru legalitate, de secretar. Hotărârile cu caracter normativ
devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţă publică,
iar hotărârile individuale, de la data comunicării. Hotărârile cu caracter
normativ se aduc la cunoştinţa publică în termen de 5 zile de la data comunicării
oficiale către prefect. Ca autoritate administrativă executivă, primarul este
investit cu drepturi şi obligaţii (atribuţii) stabilite în scopul soluţionării
treburilor publice locale. Analizând structura atribuţiilor primarului se constată,
pe de o parte, atribuţii prin a căror îndeplinire rezolvă treburile de interes local,
iar pe de altă parte, atribuţii pentru realizarea intereselor generale ale statului.
Conform legii, fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ sau subdiviziune
administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar, care este funcţionar
public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative.
Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de
serviciu şi regimul disciplinar ale secretarului unităţii administrativ-teritoriale se
fac în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi
funcţionarii publici. Potrivit prevederilor art. 73 din Legea nr. 215/2001,
consiliile locale pot înfiinţa şi organiza instituţii şi servicii publice de interes
local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi nevoilor
locale, cu respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor financiare de
care dispun. Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa
potrivit legii, primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl
conduce. Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale,
constituită la nivel judeţean, în scopul coordonării activităţii consiliilor
comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de
interes judeţean. Consiliul judeţean se compune din consilieri judeţeni, aleşi
prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii. Sfera
atribuţiilor consiliului judeţean raportată la consiliile locale este delimitată de
lege numai la „coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi
municipale”, coordonare ce se stabileşte cu acestea pentru realizarea unor
servicii de interes judeţean. În vederea realizării sarcinilor sale, consiliul
judeţean adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de
cazurile în care legea ori regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului
cere o altă majoritate. Hotărârile adoptate se semnează de preşedinte sau, în
lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi
se contrasemnează de secretarul judeţului. Preşedintele consiliului judeţean se
alege în mod indirect. Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în
relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi
străine, precum şi în justiţie. Potrivit prevederilor art.112 din Legea nr.
215/2001, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului
local înfiinţarea funcţiei de administrator public. Numirea în funcţie se face pe
bază de concurs. Funcţia de administrator public se poate înfiinţa şi la nivelul
judeţelor, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, precum şi la nivelul
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, pentru gestionarea serviciilor de
interes general care fac obiectul asocierii. Instituţia prefectului este o instituţie
publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu şi buget propriu. Sediul
instituţiei prefectului, denumit prefectura, este în municipiul reşedinţă de judeţ.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi prerogativelor care îi revin potrivit legii,
prefectul este ajutat de 2 subprefecţi. Prefectul municipiului Bucureşti este
ajutat de 3 subprefecţi. Atât prefectul, cât şi subprefectul fac parte din categoria
înalţilor funcţionari publici. În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, legea
prevede că prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual, în
condiţiile legii. Prefectul exercită atribuţiile intermediul structurilor de
specialitate.
Teste de autoevaluare
1. Autonomia locală este exercitată de către:
a) consilii locale şi consilii judeţene;
b) consilii locale, primari şi consilii judeţene;
c) consilii locale, primării şi consilii judeţene.
2. Calitatea de consilier este compatibilă cu:

a) funcţia de prefect sau subprefect;
b) calitatea de primar;
c) calitatea de deputat, senator, ministru, secretar sau subsecretar de
stat;
d) funcţia de manager sau de membru în consiliul de administraţie al
regiilor autonome;
e) funcţia de conducător al societăţilor comerciale înfiinţate de
consiliile locale sau consiliile judeţene;
f) calitatea de cadru didactic.
3. În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite:

a) decizii cu caracter normativ sau individual;
b) dispoziţii cu caracter normativ sau individual;
c) ordine.
4. Prefectura este:
a) instituţie publică cu personalitate juridică;
b) organ de specialitate al administraţiei publice centrale constituit în
fiecare judeţ;
c) denumirea sediului instituției prefectului.
Lucrare de verificare
Răspunderea Preşedintelui României.
Nota Bene. Lucrarea va fi încărcată pe platforma Danubius Online, la

secțiunea teme din cadrul site-ului de curs DD1106 FR/ID, până la data ce va
fi precizată la secțiunea Anunțuri, spre a fi evaluată si notată. Această notă se
va regăsi, în procentul precizat în programa analitică, în nota finală.
Bibliografie minimală
Alexandru, Ioan; Cărăuşan, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ.
Ediţia a III-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp. 218-242.
Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administraţia publică în
România. Bucureşti: C.H. Beck, pp. 218-256.
Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, ediţia 4-a,
Bucureşti: All Beck, pp. 536 şi urm.
Manda, Corneliu; Manda, Cezar (2008). Dreptul colectivităţilor locale. Ediţia a
IV-a. Bucureşti: Universul Juridic, pp. 64-336.
Negruţ, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, pp. 100-164.
Petrescu, Rodica-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucureşti: Hamangiu,
pp. 131-225.
Vedinaş, Verginia (2014). Drept administrativ. Bucureşti: Universul Juridic, pp.
380-456.

Drept Administrativ Unitatea IV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Administrativ Unitatea IV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.

ADMNISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

 să analizați dispoziţiile constituţionale şi ale legii organice

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore

4.2. Principiile administraţiei publice locale

4.2.2. Principiul descentralizării

4.2.3. Principiul autonomiei locale

4.2.4. Principiul deconcentrării serviciilor publice

4.2.6. Principiul legalităţii

4.2.7. Principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes deosebit

4.3. Consiliul local

4.3.2. Constituirea consiliilor locale

4.3.3. Dizolvarea consiliului local

Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local în condiţiile legii, ca

4.3.4. Suspendarea şi încetarea mandatului de consilier

4.3.5. Atribuţiile consiliilor locale

4.3.6. Funcţionarea consiliilor locale

4.3.7. Actele consiliului local

4.4. Primarul şi viceprimarul, administratorul public, secretarul unităţii

4.4.3. Administratorul public

4.4.4. Secretarul unităţii administrativ-teritoriale

4.4.5. Instituţiile, serviciile publice de interes local şi aparatul de specialitate al

4.5. Consiliul judeţean

Potrivit prevederilor art. 87 din Legea administraţiei publice locale, consiliul

Atribuțiile consiliului judeţean

Funcţionarea consiliului judeţean

4.6. Preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Judeţean

Prin urmare, preşedintele consiliului judeţean este ales în mod indirect,

2. Calitatea de consilier este compatibilă cu:

3. În exercitarea atribuţiilor sale, primarul emite:

Nota Bene. Lucrarea va fi încărcată pe platforma Danubius Online, la

S-ar putea să vă placă și