An şcolar :2020 -2021

Sem.ll

L E C Ţ I A Nr. 1-2

Disciplina: Matematică-Algebră Prof. Anton Ion

Clasa: a-Vlll-a

Data:12,19,26.04.2021(lX-Xl-a)

Titlul lecţiei: 1)Funcţii definite pe mulţimi finite.Exprimarea lor cu ajutorul unor diagrame ,tabele ,
formule. 2) Graficul unei funcţii ,reprezentarea geometrică a graficului unei funcţii numerice.3)Funcţii
de forma f: I →R , f(x) = ax+b ,unde a , b ∈ R şi I este o mulţime finită de numere reale sau un
interval. Interpretarea geometrică.(manual,pagina 88-89, 91-94).

SINTEZA LECŢIEI

*Funcţia este un triplet de forma(A,B,f),format din două mulţimi nevide AşiB şi o lege decorespondenţă
f prin care fiecărui element din mulţimea A i se asociază un element şi numai unul din mulţimea B.
Mulţimea A se numeşte domeniul de definiţie al funcţiei.Elementele mulţimii A se notează de regulă cu
x. Mulţimea B se numeşte mulţimea în care funcţia ia valori (codomeniul).Elementele mulţimiiB se
notează de regulă,cu y. f se numeşte lege de corespondenţă. Faptul că prin legea de corespondenţă f,
unui element din mulţimea A (x∈ A) I se asociază elementul y din mulţimea B( y∈ B),se scrie f(x) =Y şi se
citeşte f de x este egal cu y. Prescurtat se notează f : A →B , f(x) = y . O funcţie poate fi definită prin :
a) diagrame (curbe închise în care sunt evidenţiate elementele din domeniul de definiţie şi domeniul de
valori al funcţiei) iar cu săgeţi sun evidenţiate corespondenţele unice dintre elemente . b) tabele (pe
prima linie a tabelului se scriu toate elementele din domeniul de definiţie ,iar pe linia a doua elementul
corespunzător ,prin legea de corespondenţă f). c) formule(printr-o formulă este specificată legea de
corespondenţă prin care fiecărui element x din domeniul de definiţie i se asociază un element din mulţi-
mea în care funcţia ia valori). Exemplu : f: {0,1,2,3 } →{0,2,4,6 } , f(x) = 2x . Elementele din domeniul de
valori au fost calculate în baza formulei astfel: f(0)= 2·0 = 0, f(1)= 2·1 = 2, f(2)= 2·2 =4 ,f(3)= 2·3 =6 .
(pentru modurile a)şi b) vezi exemplele din manual). O funcţie se numeşte funcţie numerică atunci când
domeniul de definiţie şi domeniul de valori sunt mulţimi de numere reale.(exemplul dat).
*Graficul unei funcţii (Gf) este mulţimea tuturor perechilor de forma (x.f(x)),unde x ∈ A şi f(x) ∈ B . În
general pentru f: A→ B avem Gf = { (x,f(x))/x∈ A şi f(x) ∈ B } . Exemplu : f : { -1,o,1,2 } → R ,f(x)= x 3 . În
baza formulei avem valorile din domeniul de valori B : f(-1) = (-1)3 = -1 ,f(0)= 03= 0 ,f(1) = 13= 1 ,f(2)=23=8
şi Gf = { (-1,-1),(0,0),(1,1),(2,8) } . Elementele lui Gf sunt coordinate ale unor puncte din din plan(RxR) ,ce
pot fi reprezentate într-un sistem de coordonate ortogonal xoy .(studiază şi manualul) .
*Reprezentarea geometrică a graficului funcţiei f : I → R ,f(x) = ax + b ,unde I este un interval de numere
reale şi a,b sunt numere reale ,este o parte din reprezentarea geometrică a graficului funcţiei f : R → R ,
f(x)= ax + b ( graficul acestei funcţii este o dreaptă şi se numeşte funcţie liniară). Graficul funcţiei definite
pe un interval I poate fi : un segment închis (deschis) , o semidreaptă închisă (deschisă) în funcţie de
tipul intervalului domeniului de definiţie .Exemple : [ ], ( ), [ ,(
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………