TEMA proiectului:

ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU ANEXITA

2021
 CUPRINS

Pag.
ARGUMENT 3
Capitolul I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ 4
Capitolul II. PREZENTAREA TEORETICA A ANEXITEI 11
1. Definiție 11
2. Etiologie 11
3. Patogenie 11
4. Diagnostic clinic (semne si simtome) 12
5. Diagnostic paraclinic 13
6. Diagnostic diferențial 14
7. Evoluție. Prognostic 15
8. Tratament 16
a) Igienico-dietetic 16
b) medical 17
c) chirurgical 18
Capitolul III. INGRIJIRI GENERALE 20
1. Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative 20
2. Alimentația bolnavului 22
3. Administrarea medicamentelor și hidratarea organismului 22
4. Recoltarea produselor biologice și patologice 24
5. Pregătirea pacientei și efectuarea tehnicilor impuse de afecțiune 26
6. Pregătirea preoperatorie și îngrijirile postoperatorii 30
7. Educație pentru sănătate. Profilaxia bolii 33
Capitolul IV. ÎNGRIJIRI SPECIFICE 36
Cazul 1 – Plan de îngrijire 36
Cazul 2 – Plan de îngrijire 43
Cazul 3 – Plan de îngrijire 49
Capitolul V. NORME DE PROTECȚIE A MUNCII ȘI PSI 56
CONCLUZII 60
BIBLIOGRAFIE 61
 ARGUMENT

În acest lucrare este prezentat tema ”Îngrijirea pacientei cu anexit ”.

Anexita este o boala caracterizat prin inflama ii ale trompelor i ovarelor, se mai numesc
i salpingoovarite sau metroanexite, deoarece, de cele mai multe ori inflama ia intereseaz în
grade diferite atât uterul, cât i trompele i ovarele.
Cauzele determinate sunt germenii patogeni (streptococul, stafilococul, colibacilul,
enterococul), bacilii anaerobi (bacilul perfringens, tricomonas vaginalis, bacilul Koch) sau, in
mod exceptional bacilul tific, pneumococul, virusul gripal, virusul oreionului.
Modalit ile de infectare pot fi: na terile (prin examene vaginale în cursul urm ririi
travaliului, interven ii obstetricale efectuate în condi ii de asepsie defectuoas , travalii lungi i
membrane rupte), avorturile empirice (sunt infectate prin manevrele septice, care le sunt
caracteristice), explor rile i interven iile ginecologice (dilata ia colului, histerometrie,
histerosalpingografie, chiuretaj bioptic), raporturi sexuale.
Cauzele favorizante sunt: congestia utero-anexial menstrual , tulbur ri în func ia
diferitelor organe cu r sunet asupra sferei genitale (tulbur ri intestinale, mai ales constipa ia),
boli infec ioase acute i cronice, tulbur ri neurohormonale. Factorii favorizan i din mediul extern
sunt: frigul i umezeala, factorii traumatici (electrocoagul rile, excesele sexuale), ortostatismul
prelungit, mersul, exerci iile fizice, trepida iile, oboseala, subnutri ia.
Daca o pacient este deja afectat de acest boala se vor lua m suri pentru evitatea
complicatiilor i se va educa pacienta pentru a preveni reîmboln virea.
Complica iile anexitei conduc, în multe cazuri, la infertilitate, motiv pentru care este
foarte important educarea pacientelor în sensul prevenirii îmbolnavirilor. Asistenta medical
contribuie la educarea pacientelor în ceea ce priveste motivele apari iei bolii, recunoa terea
semnelor acesteia, modul in care se aplic tratamentul in mod corect. Un aspect foarte important
îl reprezinta i eliminarea tabu-ului în ceea ce prive te bolile ginecologice, fiind de datoria
asistentei sa lini teasc pacientele i s le explice c si bolile ginecologice trebuie tratate cu
seriozitate, ele putând avea consecinte majore asupra vietii pacientelor daca sunt l sate netratate
i de asemenea asistenta trebuie sa explice pacientelor ca prezentarea la medic înca de la primele
simptome este esen ial pentru evitatea complica iilor.
Asistenta medical trebuie s cunoasca toate detaliile si aspectele afec iunii, nevoile
afectate si necesit ile pacientei pentru a putea întocmi un plan de nursing adecvat i pentru a
putea ajuta cât mai mult pacienta.
 CAPITOLUL I

ANATOMIA I FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Sistemul reproductiv al femeii const din organele genitale interne, localizate în

cavitatea pelvian i sus inute de centura pelvian , i organele genitale externe localizate în
zona perineului. Organele genitale interne i externe ale femeii evolueaz i se maturizeaz
sub influen a hormonilor estrogeni i progesteroni, începând cu via a intrauterin i
continuând pe parcursul copil riei i al adolescentei. Sistemul reproductiv se atrofiaz odat
cu vârsta i cu sc derea activit ii hormonilor ovarieni. O foarte bogat re ea nervoas i
vascular stimuleaz i între ine func ionarea acestei structuri.
Aspectul organelor externe feminine difer mult de la femeie la femeie din moment ce
forma, culoarea i m rimea lor sunt determinate de factori genetici, vârsta, rasa i num rul de
copii pe care femeia i-a n scut.

1. ORGANELE GENITALE EXTERNE

Organele genitale externe ale femeii sunt localizate în zona perineala.

Vulva reprezinta totalitatea organelor genitale externe feminine: muntele pubisului
(lui Venus), formatiuni labiale (labii mari si mici), vestibul vaginal, organe erectile (clitoris,
bulbi vestibulari).
Muntele lui Venus este un esut adipos, de forma oval , subcutanat, situat deasupra
simfizei pubiene. Aceasta con ine multe glande sebacee i este acoperit de p rul pubian, care
începe s creasc cu 1-2 ani înainte de prima menstrua ie. Func iile Muntelui lui Venus în
sistemul de reproducere sunt: de sexualitate i de protec ie a simfizei în timpul coitului.
Labiile mari sunt dou pliuri de esut conjuctiv de form alungit , îmbinate anterior la
nivelul muntelui lui Venus. Ele sunt a ezate în jurul labiilor mici i se termin în perineu. Au
rol de protec ie a labiilor mici, meatului urinar i intr rii în cavitatea vaginal . Pe partea
exterioar pielea labiilor mari este mai groas , de obicei pigmentat în culori mai închise
decât esuturile din jur i acoperite cu p r fin, similar celui de pe muntele lui Venus. Partea
interioar a labiilor mari este moale, groas i f r p r. Aceasta este str b tut de numeroase
glande sebacee i vase sanguine. Sensibilitatea extrem a labiilor mari la atingere, la
diferen ele de temperatur sau la durere, se datoreaz bogatei re ele nervoase, func iile lor
fiind legate de excitarea sexual .
Labiile mici sunt dou repliuri de esut conjunctiv, în untrul labiilor mari, care se
întind de la clitoris pân la frâul labiilor mari. Suprafe ele laterale i anterioare ale labiilor
mici sunt, de obicei, pigmentate, iar aspectul asem n tor cu al mucoasei vaginale. Intensa lor
vascularizare le confer culoarea ro ie-violacee. Bogata lor re ea nervoas le face extrem de
sensibile la stimulii fizici. Glandele din labiile mici au rolul de a lubrifica vulva. Spa iul dintre
ele se nume te vestibul. Datorit bogatei inerva ii i vasculariz ri rolul lor este cel erotic.
Clitorisul este un organ erectil de form cilindric situat chiar imediat dedesubtul
arcului pubian; suprafa a lui vizibil fiind de 6x6 mm în stare neexcitat . Extremitatea
corpului clitorisului se nume te glandul clitorisului i este mult mai sensibil decât restul
corpului. La femeile s n toase lungimea clitorisului variaz în limitele a 2 mm – l cm, iar
grosimea este, de obicei, de 4-5 mm. În momentul excita iei sexuale, glandul i corpul
clitorisului î i m resc volumul. Glandele sebacee ale clitorisului secret substan a numit
smegm care este o substan grasoas , cu un miros caracteristic servind de feromon
(substan a care exist la toate creaturile care se înmul esc prin func ia de reproducere mascul-
femel i care are rolul de a atrage partenerul). Cuvântul clitoris provine de la un cuvânt

4
grecesc care înseamn cheie, deoarece clitorisul a fost v zut ca i cheia sexualit ii feminine.
Bogata sa inerva ie i re ea sanguin îl fac foarte sensibil la atingere sau senza ii de ap sare.
El con ine mai multe termina ii nervoase decât omologul sau masculin: glandul penisului.
Func ia sa este cea de stimulare i ridicare a tensiunii sexuale.
Vestibulul este o zon de form ovoid format de labiile mici, clitoris i frâul labiilor
mari. Acesta con ine orificiul uretrei, glandele lui Skene i glandele lui Bartholin. Suprafa a
sub ire i sensibil , aproape ca a unei mucoase a vestibulului, se irit deosebit de repede în
contact cu substan ele chimice (deodorant, s ruri din s pun de baie etc.), cu c ldura sau
fric iuni (pantaloni strâm i f r chilo i).
Deschiderile glandelor lui Skene sunt structuri tubulare scurte situate în partea
anterioar a meatului urinar i au rolul de a produce un mucus ce serve te la lubrificare.
Himenul este o membran din esut conjunctiv care se întinde circular la limita dintre
orificiul vaginal i vestibulul vaginului. Aceast membran obtureaz par ial (foarte rar în
întregime) orificiul vaginal.
Glandele lui Bartholin sunt dou glande îmbinate la baza labiilor mari, de o parte i de
alta a orificiului vaginal. Fiecare gland este str b tut de mai multe tuburi de aproximativ 1,5
cm lungime care se deschid în an ul dintre himen i labiile mici. Aceste glande secret o
mic cantitate de mucus clar i vâscos, în special în timpul coitului. Alcalinitatea factorului
pH-ului acestui mucus favorizeaz înaintarea spermatozoizilor.

2. ORGANELE GENITALE INTERNE

Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele uterine, uterul i vaginul.

Ovarele sunt situate de o parte i de alta a uterului, sub trompele uterine. Ovarul are o
form ovoidal , u or turtit i prezint : o fa medial , acoperit de franjurile sau fimbriile
trompei uterine; o fa lateral ce vine în contact cu peretele lateral al pelvisului. De
asemenea, are o margine mezoovaric , la nivelul c reia se afl hilul ovarului i care, printr-o
plic peritoneal denumit mezoovar, se leag de ligamentul lat al uterului, i de o margine
liber , dorsal . Extremitatea ovarian este legat de uter prin ligamentul propriu al ovarului
(ligamentul utero-ovarian), iar extremitatea tubar este orientat lateral i superior, spre partea
infundibular a trompei uterine. Fiecare ovar este în greutate de aproximativ 2 g i m soar
3x2x1 cm. În timpul ovula iei dimensiunea acestuia se poate dubla. Suprafa a ovarului este
neted , înainte de menarh , iar dup maturizarea sexual suprafa a acestuia devine neregulat
din cauza numeroaselor rupturi cauzate de expulzia oului nefecundat.
Vascularizare - Artera ovarian aduce un bogat volum de sânge dinspre artera aort ,
r spândindu-l printr-o foarte deas re ea sanguin . Sângele este apoi colectat de vena ovarian
care se vars în vena renal stânga i de vena ovarian dreapta care se vars în vena cav
inferioar . Sistemul limfatic ovarian este drenat înspre ganglionii iliaci externi i lombari.
Inerva ia - Sistemul nervos de la nivelul ovarului este alc tuit din nervi proveni i din
plexul aortic i hipogastric.
Func iile - Func iile ovarului sunt dou : aceea de ovula ie i aceea de producere de
hormoni. La na tere, ovarul unei feti e s n toase con ine foarte multe (mii, imposibil de
num rat precis) ou primordiale (primitive). Mai târziu, dup maturizarea sexual într-un
ciclu menstrual obi nuit (28 zile) se maturizeaz unul sau dou ovule care constituie produsul
ovula iei. Ovarul este, de asemenea, produc tor de hormoni steroizi sexuali (estrogeni,
progesteroni i androgeni), în cantitatea necesar unei femei normale pentru a se dezvolta i
maturiza sexual.
Trompele uterine sunt dou conducte lungi de 10-12 cm care se întind între ovar i
uter. Ele prezint o extremitate lateral , prev zut cu un orificiu prin care comunic cu
cavitatea peritoneal , denumit ostiul uterin al trompei i o extremitate medial care prin ostiul

5
uterin al trompei se deschide în uter. Trompei uterine i se disting patru por iuni: partea
uterin , cuprins în peretele uterului, în unghiul superior dintre corp i fundul uterului,
denumit i parte intersti ial sau intramural ; istmul trompei uterine, o por iune mai strâmt ,
c reia îi urmeaz o parte mai dilatat , ampula trompei uterine, ce se termin cu extremitatea
lateral , în form de pâlnie, care poart numele de infundibulul trompei uterine (pavilionul).
La nivelul infundibulului se afl ostiul abdominal, iar pere ii s i cresta i formeaz franjurile
sau fimbriile trompei uterine, dintre care una mai lung , fimbria ovaric , ajunge la ovar.
Ultimele trei por iuni ale trompei uterine sunt cuprinse în marginea superioar a
ligamentului lat al uterului care îi formeaz i un mezou, denumit mezosalpinge, prin care
ajung la organ vasele i nervii. În ce prive te structura, trompa uterin prezint la exterior o
tunic seroas . Format din peritoneul ligamentului lat, sub care se afl tunica adventice,
alc tuit din esut conjunctiv. Dup aceasta urmeaz tunica muscular , cu fibre longitudinale
la exterior i circulare la interior, tunica submucoas . Mucoasa formeaz cute sau plici tubare
i este alc tuit dintr-un epiteliu cilindric ciliat unistratificat.
Vascularizarea - Vascularizarea trompei uterine este dat de ramura tubar a arterei
uterine i ramura tubar a mezosalpingelui, formând un arc anastomotic din care pleac
ramuri spre peretele tubar.
Inerva ia - Este alc tuit din ramuri nervoase foarte bogate care au aceea i surs cu
nervii din re eaua ovarului. Rolul precis al acestei bogate inerva ii nu se cunoa te bine
deocamdat .
Func iile - Trompa uterin este o cale de trecere pentru ovul. Fimbriile infundului
împing ovulul în trompa uterin prin contrac ii musculare. Ovulul este propagat prin trompa
uterin par ial de c tre cili i prin mi c rile peristaltice ale tunicii musculare pân în cavitatea
uterin . Mi c rile peristaltice sunt determinate de hormoni estrogeni i de activitatea
prostaglandinelor. Activitatea perisaltic a tunicii musculare a trompelor uterine, precum i
secre ia de mucus pentru lubrificare sunt maxime pe durata ovula iei. Mucoasa trompei
uterine secret o substan nutritiv care men ine în via ovulul pe durata parcurgerii sale.
Uterul. Între perioadele de copil rie i pubertate uterul descinde din abdomenul
inferior, în pelvis. El este cel mai dezvoltat organ al c ii genitale feminine i este a ezat între
trompele uterine i vagin. Este un organ nepereche, situat median în cavitatea pelvian , între
vezica urinar i rect.
Pentru majoritatea femeilor cu vezica urinar golit , uterul este într-un unghi de
anteversiune fa de axul pelvisului, cu corpul uterului deasupra peretelui posterior al vezicii
urinare. Cervixul este orientat spre osul sacru, iar distan a de la orificiul extern al vaginului
pân la uter este de 7-8 cm. În abaterile de la normal, uterul poate fi deviat: retroversiune,
retroflexie, lateroversiune, etc. vezica urinar plin împinge uterul în spate, spre rect, iar un
rect plin împinge uterul spre vezica urinar . Pozi ia uterului se schimb , de asemenea, i în
func ie de pozi ia femeii, vârsta ei sau de starea de sarcin . Marea mobilitate a uterului îi
permite acestuia s ia, în timpul actului sexual, o pozi ie adecvat unei fertilit i maxime.
Uterul este sus inut de ligamente i de mu chii bazinului pelvic. Un total de 10
ligamente stabilizeaz uterul în cavitatea pelvian : patru ligamente pereche (ligamentele late,
rotunde, uterosacrale i cardinale) i dou nepereche (anterior i posterior). Ligamentele late
ale uterului sunt dou plici peritoneale ce se întind transversal între marginile uterului i
pere ii laterali ai pelvisului, unde se continu cu peritoneul parietal. Împreun cu uterul, ele
subîmpart pelvisul într-un spa iu anterior i unul posterior. În cel anterior se afl vezica
urinar , iar în cel posterior rectul. În grosimea ligamentului lat, la nivelul marginii sale
superioare se afl trompa uterin i sub ea mezosalpingele, iar într-o cut a foi ei anterioare
este cuprins ligamentul rotund al uterului.
Ligamentele rotunde ale uterului sunt alc tuite din esut muscular neted i esut
conjunctiv. Acestea plecând de la uter, str bat deci, ligamentul lat, dup care trec prin canalul

6
inghinal i se termin r sfirându-se în labiile mari ale vulvei. În stare de nongraviditate acesta
este un cordon flasc, în graviditate el devenind întins i crescut în diametru.
Ligamentul nepereche anterior (uretro-vezical sau pubocervical) este o continuare a
peritoneului parietal care formeaz pliul anterior al ligamentului lat i care se întinde de la
suprafa a posterioar a vezicii urinare.
Por iunea mai dens din partea inferioar a ligamentelor late mai este cunoscut sub
denumirea de transvers , cardinal sau ligamentele lui Mackenrodt. Ureterele i vasele
sanguine care alimenteaz uterul str bat aceste ligamente prin locul unde ele sunt conectate la
marginile laterale ale uterului. Ligamentele cardinale formeaz por iunea superioar a
ligamentului posterior.
Ligamentul nepereche posterior sau rectovaginal este o continuare a peritoneului
parietal (pliul posterior a ligamentului lat) care se întinde de la suprafa a uterului pân la rect.
Ligamentul posterior formeaz fundul de sac al uterului cunoscut sub denumirea de fundul de
sac al lui Douglas. O incizie chirurgical în aceast zon se nume te culdotomie.
Cele dou ligamente uterosacrale au forma unor coarde i sunt acele pliuri ale
peritoneului care leag partea supravaginal a cervixului de esutul conjunctiv aflat între a
doua i a treia vertebr sacral i trecând de o parte i de alta a rectului. Aceste ligamente
men in uterul în pozi ie prin p strarea trac iunii constante a cervixului.
În concluzie, sus inerea uterului se face de c tre ligamente din jurul cervixului
supravaginal: anterior; cardinal (transversal, sau a lui Mackenrodt), posterior (rectovaginal),
uterosacral.
Uterul se aseam n ca form cu o par , cu extremitatea mare orientat superior, fiind
u or turtit în sens anteroposterior. Dimensiunile sale variaz în jurul valorilor de 7,5x3,5x2
cm. La o femeie adult care nu a fost niciodat îns rcinat el cânt re te aproximativ 60 g. În
mod normal, uterul este simetric, neted i palpabil cu mâna. Gradul de duritate al s u la
palpare variaz în func ie de mai mul i factori, de exemplu, în perioada de secre ie a ciclului
menstrual este mai spongios, moale în timpul sarcinii i dur dup menopauz .
Extremitatea superioar , de unde pleac trompele uterine se nume te fundul uterului,
dup care urmeaz corpul care se continu inferior cu istmul, în prelungirea c ruia urmeaz
extremitatea inferioar sau colul uterin.
Peretele uterului este format din trei straturi: endometru, miometru i tunica seroas
sau perimetriumul.
Puternic vascularizat , zona endometrului este mucoasa uterin format dintr-un
epiteliu cilindric, i care învele te suprafa a intern a organului, fiind bogat în glande
tubulare care p trund pân în miometru. Glandele colului sau cervicale sunt mai largi i
ramificate, comparativ cu glandele uterine sau ale corpului. Endometrul are o evolu ie ciclic
lunar i în timpul menstrua iei se elimin în cea mai mare parte, urmând ca ciclul urm tor s
se refac din epiteliul fundului glandelor uterine care nu se elimin în timpul menstrua iei.
Uterul nu posed o tunic submucoas . Macroscopic, mucoasa cervical sau a colului uterin
formeaz numeroase cute transversale, denumite plici palmate. Urmeaz apoi cel mai gros
strat al peretelui uterin - tunica musculoas sau miometrul. Acesta este alc tuit dintr- un strat
de fibre radial-spiralate la interior, care apar mai devreme în ontogeneze, i un strat spre
exterior, format din fibre circulare i longitudinale, provenite din musculatura ligamentelor
care se prind pe uter i cea tubular . Între aceste dou straturi se afl un strat vascular, format
de ramurile circulare ale arterelor uterine. Dispozi ia radial-spiralat a fibrelor musculare
permite cre terea dimensiunilor uterului în timpul sarcinii. Aceste fibre musculare formeaz
un model de friz în opturi i atunci când se contract func ioneaz ca un sfincter. El previne
regurgitarea sângelui menstrual pe timpul menstrua iei, ac iunea lui în jurul orificiului colului
ajut la men inerea sarcinii, leziunile provocate în aceast zon alterând puterea lui de

7
sustena ie. Structura miometrului care îi confer acestuia elasticitate i for este un exemplu
de adaptare la urm toarele func ii:
- Func ia de a deschide colul uterin prin contrac ii puternice ale acestei musculaturi;
- Contrac ia acestor fibre musculare i presiunea exercitat de ele asupra vaselor
sanguine din zon opresc hemoragiile intervenite în timpul avortului sau a na terii.
Din cauza propriet ii lor de a putea face o staz foarte bun a vaselor de sânge prin
contrac ie, mai sunt cunoscute i sub denumirea de ligaturi energice. Fibrele
musculare din miometru sunt în prelungirea celor din colul uterin i vagin i cu fibrele
musculare din ligamentele ovariene, rotunde i cardinale; ele au i o mic leg tur cu
cele din ligamentele uterosacrale.
Stratul de la suprafa al peretelui uterin îl formeaz peritoneul sau tunica seroas ,
purtând i denumirea de perimetrium care, lateral, formeaz ligamentele late. Sub acesta se
afl un strat de esut conjunctiv, mai sub ire la nivelul fundului i mai gros la nivelul corpului.
Deoarece acesta nu acoper în întregime organul este posibil ca unele diagnostice vizând
uterul sau unele tehnici chirurgicale s poat fi efectuate f r a inciziona cavitatea
abdominal .
Cervixul. Partea cea mai joas a uterului (de lâng vagin) este cunoscut sub
denumirea de cervix sau gât (în literatura româneasc de specialitate, col) al uterului. Acesta
se deschide în vagin prin orificiul extern al uterului, m rginit de o buz anterioar i una
posterioar .
Lungimea colului uterin este de 2,5-3 cm din care aproximativ l cm p trunde în vagin,
la femeile care nu sunt gravide.
Cervixul sau colul este format dintr-un esut conjunctiv suprapus peste un esut
muscular mai s rac care împreun îi confer o structur elastic . Colul uterin al femeilor
nulipare este rotund, aproape conic, mai degrab decât elastic, de aproximativ 2-2,5 cm în
diametru la exterior. Orificiul care face leg tura între cavitatea uterului i canalul endocervical
(canalul de leg tur al cavit ii uterine cu vaginul care este interior cervixului) reprezint
orificiul intern al colului uterin. Acesta este un orificiu mic, circular la femeile care nu au
n scut niciodat pe cale natural . Na terea schimb forma acestui orificiu într-o fant
trasversal care împarte cervixul în buza anterioar i buza posterioar .
Când femeia nu este în cursul ovula iei sau nu este îns rcinat , extremitatea cervixului
poate fi sim it prin palpare i este asem n toare la pip it cu vârful nasului având o mic
adâncitur în mijloc. Adâncitura marcheaz locul orificiului extern.
Cea mai semnificativ proprietate a cervixului este aceea de dilatare în timpul na terii
normale. Mai mul i factori contribuie la elasticitatea cervixului: compunerea sa din esut
conjunctiv, elastic i din fibre musculare în propor ie de aproximativ 10% i în special cele
dou creste longitudinale de pe fe ele sale i spre dreapta o serie de pliuri longitudinale care în
totalitate constituie ceea ce se nume te arborele vie ii.
Canale. În componen a uterului exist dou cavit i cunoscute sub numele de canalul
uterin i canalul cervical. În starea de nongraviditate, canalul uterului este comprimat de
pere ii s i musculari foarte gro i ce îl fac s fie doar o cavitate poten ial plat i cu sec iunea
longitudinal în form de triunghi. Baza triunghiului este format de fundul sacului.
Trompele uterine se deschid în ambele p r i ale acestei baze triunghiulare. Vârful
triunghiului este orientat în jos i constituie orificiul intern al canalului endocervical.
Canalul endocervical, cu multiplele lui pliuri longitudinale are o suprafa constituit
dintr-o mucoas cu celule în form de coloane. Acest epiteliu cilindric este ro u aprins i dup
menarh acoper exteriorul cervixului (ectocervixul); el mai este cunoscut i sub numele de
înveli ul scuamos. Acest înveli exterior al cervixului format din celule cu o configura ie de
plici palmate îi confer o culoare roz acesteia. O culoare ro u închis poate fi v zut îns în

8
cazul în care femeia este în ovula ie sau este îns rcinat . Dac se poate distinge o culoare ro u
aprins a acestui epiteliu, acesta poate fi un semn de inflama ie local .
Vascularizare - Artera aort abdominal se desparte în dou cam la nivelul ombilicului
i formeaz cele dou artere iliace. Fiecare dintre cele dou artere se divide la rândul ei în
dou formând alte dou artere, dintre care cea mai mare este artera hipogastric . Arterele
uterine se deschid din arterele hipogastrice. Apropierea uterului de artera aort îi confer
acestuia un bogat volum sanguin necesar dezvolt rii acestuia, dar i func iei sale de a cre te
f tul.
În plus, arterele ovariene, care sunt o subdiviziune a aortei, mai întâi irig cu sânge
ovarele, dup care se al tura arterelor uterine pentru a contribui la alimentarea cu sânge a
uterului. În timpul nongraviditatii vasele uterine de sânge au un diametru mai mic i un traseu
mai sinuos.
Pe m sur ce sarcina avanseaz i uterul se m re te, diametrul lor cre te iar traseul
devine mai scurt. Venele uterine urm resc îndeaproape traseul arterelor i se vars în vena
iliac interioar .
Vasele limfatice - Limfaticele uterului sunt foarte numeroase i se constituie în trei
re ele: la baza endometrului, în untrul miometrului i imediat sub tunica peritoneal . Nu
exist vase limfatice în straturile superficiale ale endometrului. Vasele limfatice ale uterului
merg o parte împreun cu cele ale ovarelor, în ganglionii lombari, cele ale colului în
ganglionii iliaci i altele, reduse ca num r, ajung prin ligamentele rotunde, la ganglionii
inghinali.
Inerva ia – Inerva ia organelor genitale interne feminine este foarte bogat în nervi
motori i senzitivi.
- Nervii motori. Ramurile sistemului parasimpatic sunt probabil r spunz toare de
vasodilata ie i de inhibarea contrac iilor musculare. C ile aferente nervoase simpatice
provin din bulbii dintre T-5 (toracic 5) si T-10, împreun cu nervul sacru, i ating
uterul prin intermediul bulbului care se g se te lâng baza ligamentului uterosacral.
Aceste fibre nervoase, simpatice, motoare sunt considerate r spunz toare de
vasoconstric ie i contrac iile musculare. Nervul autonom tocmai descris mai sus
regleaz activitatea uterului, dar acesta are i o mobilitate proprie (se poate contracta i
relaxa chiar dac nervii care sunt în leg tur cu el sunt t ia i). Aceasta înseamn c ,
chiar dac o femeie sufer leziuni care îi pot afecta zona T-5 sau de mai jos, ea poate
avea contrac ii uterine care s îi permit o na tere normal .
- Nervii senzitivi. Fibrele nervoase care creeaz senza ia de durere la uter pornesc
împreun din zona paracervical i continu pe deasupra bifurca iei aortei, apoi
întâlnesc m duva spin rii în zona T-11 i T 12. Din cauza acestui amplasament, o
durere care î i are originea în ovare sau în uter poate fi resim it ca o durere în uter sau
în flancuri i chiar mai jos, în zona vulvei sau inghinal .
Func ii - Cele trei func ii ale uterului sunt vitale pentru supravie uirea speciei, dar nu
pentru supravie uirea individului. Aceste trei func ii se refer la ciclul menstrual i
reîntre inerea endometrului, p strarea i între inerea sarcinii i na terea natural .
Vaginul (sau vagina) este un organ cavitar de forma unui tub turtit în sens
anteroposterior, care la extremitatea superioar se insereaz pe colul uterin, i inferior, prin
orificiul vaginal, se deschide în spa iul dintre labiile mici, denumit vestibulul vaginului. La
limita dintre orificiul vaginal i vestibulul vaginului se afl himenul care închide incomplet
acest orificiu.
Vaginul are o lungime de 7-8 cm i prezint un perete anterior i unul posterior. La
inser ia pe colul uterin, între pere ii vaginului i col se afl fundul sau fornixul vaginului
subîmp r it în fornixul anterior, lateral, posterior, drept i stâng. Din cauza c peretele

9
posterior al vaginului se insereaza pe col mai sus decât cel anterior, fornixul posterior este mai
adânc.
Peretele anterior al vaginului are leg turi cu fundul vezicii urinare i cu uretra.
Peretele posterior are raporturi cu rectul, iar în partea superioar (fornixul posterior), cu
excava ia rectouterin sau fundul de sac Douglas, unde peritoneul este în contact cu peretele
vaginal.
Fundurile de sac laterale corespund cardinalului i în aceast regiune vin în raport cu
ureterul, care trece spre vezic . În p r ile laterale, vaginul ader de marginea median a
mu chilor anali ridic tori, iar în partea inferioar vine în raport cu bulbii vestibulari i
glandele vestibulare mari.
Structura - În ceea ce prive te structura, peretele vaginal, mult mai sub ire decât
peretele uterin, este alc tuit din:
- tunica adventice la exterior (format din esut conjunctiv);
- tunica muscular , alc tuit din esut muscular neted, în peretele anterior fiind
mai gros (fibrele au dispozi ie mai ales circular );
- tunica mucoas , este format dintr-un epiteliu pavimentos stratificat i prezint pe cei
doi pere i o serie de creste transversale, denumite rugae vaginalis, i câte o creast
longitudinal , denumit columna rugarum, dintre care cea anterioar se termin sub
orificiul extern al ureterei printr-o proeminen denumit carina uretral .
Vasculariza ia - Vasculariza ia vaginului este asigurat de ramuri vaginale provenind
din artera uterin , artera rectal mijlocie, artera vezical inferioar i artera pudinc intern .
Limfaticile merg la ganglionii iliaci interni pentru partea superioar , i la cei inghinali pentru
por iunea inferioar .
Inerva ia - Inerva ia este asem n toare cu cea a uterului din plexul hipogastric i
nervul pelvic, care dau ramuri ce formeaz un plex perivaginal. Sensibilitatea termic i cea
dureroas sunt diminuate la nivelul vaginului. Nervul ce asigur inerva ia este autonom,
senza iile care î i au originea aici se termin în zona S-2, S-3 i S-4.
Func ii - Func iile vaginului sunt de organ pentru copula ie i canal pentru trecerea
f tului la na tere.

10
 CAPITOLUL II

ANEXITA

1. DEFINI IE

Anexitele sunt inflama ii ale trompelor i ovarelor, se mai numesc i salpingoovarite

sau metroanexite, deoarece, de cele mai multe ori inflama ia intereseaz în grade diferite atât
uterul, cât i trompele i ovarele.
Din punct de vedere anatomo-patologic, anexitele se împart în:
- anexite acute (microlezionale);
- anexite cronice (macrolezionale).

2. ETIOLOGIE

Cauze determinante:
- germeni patogeni: streptococul, stafilococul, colibacilul, enterococul;
- bacili anaerobi, bacilul perfringens, tricomonas vaginalis, bacilul Koch.
- o excep ional localizare la nivelul anexelor o pot avea: bacilul tific, pneumococul,
virusul gripal, virusul oreionului.

3. PATOGENIE

Modalit i de infectare:
- na terile, prin examene vaginale în cursul urm ririi travaliului, interven ii
obstetricale efectuate în condi ii de asepsie defectuoas , travalii lungi i membrane rupte;
- avorturile empirice, sunt infectate prin manevrele septice, care le sunt caracteristice;
- explor rile i interven iile ginecologice ca: dilata ia colului, histerometrie,
histerosalpingografie, chiuretaj bioptic;
- raporturi sexuale.
C ile de propagare a infec iei:
- calea canalicular : mucoasa este calea obi nuit de propagare a gonococului;
- calea limfatic : calea obi nuit de propagare a streptococului i a germenilor
anaerobi. Infec ia se transmite prin limfaticele pelvisubperitoneale, abordând trompa.
Mucoasa este mai pu in atins ceea ce explic posibilitatea vindec rilor f r sechele de
obstruc ie tubar i sterilitate.
- calea sanguin : este drumul urmat uneori de microbii porni i de la un focar de
infec ie situat la distan e de organism (calea descendent , metastatic de îns mân are a
anexelor). Ea explic localiz rile genitale din cursul infec iilor acute i cronice (scarlatin ,
variol , grip , amigdalit , reumatism, sifilis, rujeol ). Infec ia cu coli bacili poate lua i calea
sanguin pornind de la intestin pentru a se localiza la nivelul anexelor (sindrom enterogenital
sau enterourogenital).
- calea de contiguitate: calea cea mai obi nuit de propagare a aportului de germeni de
la nivelul apendicelui i intestinului pân la anexe. Procesul infec ios cuprinde pe rând
peretele apendicelui sau al intestinului i seroasa peritoneal . Se creeaz aderen e cu anexele,
care sunt la rândul lor inoculate i cuprinse în procesul infec ios.

11
 Cauze favorizante:
- congestia utero-anexial menstrual . Perioada menstrual reprezint o faz critic , în
care femeia este predispus mai mult ca oricând infec iilor. Ea favorizeaz atât grefarea
infec iilor noi cât i reapari ia focarelor latente vechi;
- tulbur ri în func ia diferitelor organe cu r sunet asupra sferei genitale (tulbur ri
intestinale, mai ales constipa ia);
- boli infec ioase acute i cronice;
- tulbur ri neurohormonale.
Factori favorizan i din mediul extern:
- frigul i umezeala;
- factorii traumatici (electrocoagul rile, excesele sexuale);
- ortostatismul prelungit, mersul, exerci iile fizice, trepida iile;
- oboseala, subnutri ia.

4. DIAGNOSTIC CLINIC (SEMNE I SIMPTOME)

Diagnosticul pozitiv - este stabilit în urma efectu rii tactului vaginal, în func ie de
varietatea anatomo-clinic a anexitei, care poate fi microlezional sau macrolezional . În
formele microlezionale se g sesc trompe îngro ate, dure, sensibile la palpare i ovare u or
m rite de volum, chistice. În formele macrolezionale se g sesc mase anexiale infiltrate sau
chistice. Func ia tumorilor anexiale ajut la precizarea diagnosticului de hidrosalpinx sau
piosalpinx.

Debutul bolii poate fi brusc, cu simptomatologie acut , sau insidios, luând aspectul
anexitei subacute sau cronice de la început.
Debutul brusc al bolii se caracterizeaz printr-o simptomatologie zgomotoas , cu
intensitatea mare a semnelor func ionale (în special a fenomenelor dureroase) i generale.
Pacienta acuz dureri vii în abdomenul inferior, bilaterale sau unilaterale. Durerile iradiaz
spre regiunea lombar i sacral , spre coapse sau spre epigastru. Se înso esc uneori de
tenesme rectale i vaginale i de v rs turi. Ascensiunea termic poate s ajung la 40-41OC,
fiind înso it de frisoane, puls accelerat.
Abdomenul este balonat i foarte sensibil la palpare în etajul inferior, unde poate
prezenta o oarecare contractur sau ap rare muscular . Tactul vaginal este foarte dureros; prin
examenul vaginal nu se poate decela, de obicei, în aceast faz , decât o imp stare difuz în
zonele anexiale, ce traduce fenomenele inflamatorii locale difuze. În zilele urm toare,
fenomenele inflamatorii se localizeaz i se constituie în leziuni, luând aspectul fenomenelor
anatomo-patologice descrise mai sus.
Debutul insidios al bolii - se caracterizeaz prin constituirea insidioas a leziunilor
locale. Se manifest prin fenomene dureroase atenuate, exacerbate prin oboseal , mers, uneori
înso ite de st ri subfebrile.

Perioada de stare
În faza de constituire a leziunilor, tabloul clinic variaz foarte mult dup caz. Semnele
generale, func ionale i fizice sunt în intensitate diferit si se grupeaz diferit.

a) Semne func ionale:

- Durerea: domin tabloul clinic. Este localizat în abdomenul inferior, de obicei
predominând în una din fosele iliace. Iradiaz spre membrele inferioare, spre regiunea
sacral i coccis, spre regiunea lombar sau spre vezic . Pot fi înso ite de tenesme
rectale i cistalgii, de gre uri i v rs turi. Uneori durerea iradiaz spre epigastru sau

12
 regiunea hepatic , fiind resim it cu predominen în aceste regiuni. Este „durerea
înalt " din cursul unor anexite, care pot duce la erori de diagnostic. Intensitatea
fenomenelor dureroase este variabil . Durerea apare uneori intermitent sub form de
crize dureroase provocate de cel mai mic efort, tact vaginal, etc. Alteori este continu ,
fiind exacerbat de mi c ri, ceea ce imobilizeaz pacienta. În anexitele vechi, durerea
spontan poate s dispar complet, fiind provocat numai prin exerci ii obositoare sau
prin contact sexual.
- Menometroragiile: sunt frecvente în cursul anexitelor. Traducând starea de congestie
pelvian . Menstrua iile se prelungesc. Uneori, persist pierderi de sânge continue sau
intermitente pe întreaga perioad a menstrua iei.
- Leucoreea este de obicei prezent , fiind o manifestare a leziunii ini iale care a
determinat anexita: vulvo-vaginita, cervicita, endometria. Uneori poate fi redus i
neevident , leziunea ini ial fiind latent .

b) Semnele fizice:
Acestea difer dup cum forma anatomo-patologic este acut sau cronic .
- În formele acute palparea abdomenului ne permite s constat m, un punct dureros,
localizat de obicei în una din fosele iliace, uneori chiar în ambele p r i. Când procesul
inflamator este în faz acut i aprins i peritoneul perianexial, în zona respectiv
putem g si ap rare muscular . Tactul vaginal asociat cu palparea abdominal , ne d
datele cele mai importante pentru stabilirea diagnosticului, a extinderii leziunii i a
formei anatomo-patologice. În formele acute, prin palparea fundului de sac vaginal,
asociat cu palparea abdominal provoac uneori o senza ie de durere în zona afectat ,
f r a putea decela anexita. Alteori anexa este perceput ca un cordon dur, dureros.
Când se asociaz cu fenomene de reac ie peritoneal , g sim o zon de împ stare,
foarte dureroas . Tactul vaginal ne permite s stabilim i afectarea uterului în procesul
infec ios pelvian, leziuni de metrit i perimetrit . Astfel, uterul este m rit de volum,
sensibil la presiune, cu mobilitate redus i mobilizare foarte dureroas când este prins
în aderen e perimetrul anexial. Uneori este deviat, fiind fixat în aceste situa ii
anormale prin aderen e sau prin retrac ie inflamatorie anexitei.
- În formele cronice palparea abdominal ne permite s decel m uneori o tumefac ie
mai mult sau mai putin întins , fix , împ stat i dureroas , ce ocup una sau ambele
fose iliace i hipogastru. Se poate înso i de rezisten muscular în faza acut . La
tactul vaginal, în zonele macrolezionale chistice se g sesc tumori remitente sau
fluctuente, dureroase, fixe, care pot bomba în fundurile laterale sau posterioare. În
formele cronice cu predominen a leziunilor chistice perianexiale se g sesc mase
tumorale împ state sau chiar dure. Uterul face uneori corp cu anexa tumefiat , iar
delimitarea lui este dificil . El poate suferi devieri i deplas ri prin volumul anexei
afectate. Prin punc ie vaginal se poate extrage, în formele chistice, un lichid clar sau
tulbure, sau purulent, ceea ce ne ajut s preciz m dac tumora este un hidrosalpinx.
Punc ia ne ajut la identificarea germenilor prin culturi, precum i la stabilirea
antibiogramei. Tactul rectal ne poate da date asupra formei dimensiunilor anexei, când
aceasta este situat în sacul Douglas. Examenele cu speculul vaginal, pot decela
leziunea cervical care a constituit punctul de plecare al infec iei anexiale.

5. DIAGNOSTIC PARACLINIC

Diagnosticul etiologic este u or de determinat, când circumstan ele de apari ie ale

procesului inflamator sunt evidente, când anexita apare dup o na tere, un avort, în cursul
unei infec ii blenoragice bine precizate sau în urma unor tulbur ri intestinale. Precizarea

13
diagnosticului este mai dificil în anexitele cronice sau în puseele acute recidivante,
îndep rtate de cauza ini ial . În aceste cazuri interogatoriul atent trebuie s ancheteze
antecedentele pacientei, pentru a stabili condi iile de debut ale bolii.
No iunea de na teri sau avorturi complicate în antecedente, de accidente blenoragice
(vulvo-vaginite, uretrite), de tulbur ri intestinale colitice sau sindrom entero-renal,
antecedente baciale, se orienteaz spre diagnosticul de anexit puerperal , gonococic ,
colibacilar sau tuberculoz .
Investiga iile de laborator ne pot aduce preciz ri asupra agentului patogen. Pentru
depistarea naturii gonococice a infec iei utiliz m examenul citobacteriologic al secre iei
cervicale, culturi din secre ia cervical , gonoreac ia (sero-reac ia tip Bordet-Wasserman).
Culturile din secre ia uterin pot servi la identificarea germenilor i stabilirea
antibiogramei în infec iile post-partum i post-abortum, precum i în unele infec ii anexiale
chistice (bacilare). Când exist pungi anexiale chistice se recurge la punc ia acestora i
examenul bacteriologic al produsului extras, pentru identificarea germenilor i efectuarea
antibiogramei.
- Febra: prezint intensitate i caractere variabile dup caz. Uneori, în infec iile
serioase, cu colec ii purulente se men ine foarte ridicat , continu sau cu remisiuni
matinale. Starea general este alterat . Alteori, în formele mai u oare, reac ia febril
este mai pu in accentuat , se reduce la starea subfebril .
- Hemograma: arat în cursul anexitelor, o cre tere a leucocitelor în raport cu
severitatea procesului infec ios. În formele cu supura ii prelungite, globulele ro ii
scad, se instaleaz o anemie secundar .
- Viteza de sedimentare a hematiilor este crescut i se men ine mult timp dup
sc derea febrei si a num rului de leucocite. Sc derea vitezei de sedimentare a
hematiilor este un criteriu bun pentru aprecierea stingerii procesului inflamator.

6. DIAGNOSTIC DIFEREN IAL

Diagnosticul diferen ial - se face diferit în formele microlezionale i în formele

macrolezionale ale anexitelor.

Diagnosticul diferen ial al formelor acute

a) Anexitele acute microlezionale, caracterizate prin dureri abdominalo-pelviene
însotite de stare febril i semne locale corespunz toare leziunii, se pot confunda cu:
- colecistita acut ; confuzia este posibil când predomin durerea iradiat , înalt , în
cursul anexitei. Tactul vaginal precizeaz diagnosticul;
- enterocolita acut ; predomin fenomenele urinare: poliurie;
- apendicita acut ; ap rare muscular cu sediul mai ridicat în fosa iliac dreapt ,
fenomenele digestive sunt mai accentuate. Tactul vaginal negativ ajut la precizarea
diagnosticului.

b) Anexitele cronice microlezionale, cu predominan a tulbur rilor func ionale, cu

modific ri anatomo-patologice, uneori decelabile clinice, se pot confunda cu:
- congestiile pelviene neinflamatorii de origine hormonal sau ap rute prin staz
sanguin venoas ;
- sigmoiditele, cu alternan e de constipa ie i diaree, cu dureri pe traiectul
sigmoidului;
- calculi uretrali care se asociaz cu fenomene urinare: hematurie, poliurie;
- apendicita cronic care se asociaz cu fenomene digestive, punct apendicular
dureros.

14
 - nevralgii pelviene prin celulita pelvin cronic cu aceea i origine inflamatorie.
Diagnosticul diferen ial al formelor macrolezionale:
a) Anexitele acute macrolezionale se pot confunda cu:
- tumorile pelviene torsionate. Acestea au debut brusc, stare sincopal , cu fenomene
de irita ie peritoneal ; tumora pelvin are contur mai net ca masa anexial inflamatorie.
Ascensiunea febrei lipse te, de obicei, la început;
- sarcina extrauterin cu hematom peritubar. De i tactul vaginal relev leziuni foarte
asem n toare cu ale anexitelor, antecedentele, micile semne de sarcin , metroragiile, st rile
lipotimice, absen a reac iei febrile ne dau diagnosticul, pe care punc ia vaginal îi poate
preciza;
- pelviperitonita, de multe ori o consecin a anexitei, se deosebe te de aceasta, mai
ales prin extensia procesului inflamator. Pune probleme terapeutice similare. Când
pelviperitonita este datorat unui apendice cu sediul pelvian, diagnosticul este foarte
asem n tor, important, de el depinzând atitudinea terapeutic . Antecedentele, predominan a
fenomenelor digestive ne pot orienta asupra diagnosticului;
- flegmonul ligamentului larg se deosebe te de anexite prin constituirea procesului
inflamator cu peretele pelvian.

b) Anexitele cronice macrolezionale se pot confunda cu:

- fibromul uterin; contuzia este destul de frecvent când masa tumoral anexial este
aderent la uter. De multe ori îns , fibromul uterin se complic cu anexita;
- retroversia uterin fix se poate confunda cu o anexit aderent de fa a posterioar a
uterului;
- hematocelul pelvin vechi, organizat. Diagnosticul se poate pune pe seama
antecedentelor, a punc iei vaginale;
- chisturile ovariene, mai ales chisturile intraligamentare sau fixate prin aderen e
inflamatorii sau chisturile supurate de ovar sunt adesea greu de diferen iat;
- alte tumori ovariene sau ale trompei, sunt cele, de obicei, mai u or de diferen iat,
fiind bine delimitate, dure i mobile. Tumorile maligne, difuze, fixe, dau confuzii;
- rinichiul ectopic pelvian poate fi confundat cu o anexit , mai ales când este sediul
unei pielonefrite i devine dureros, în acest caz se înso e te de poliurie. Urografia precizeaz
diagnosticul;
- cancerul rectosigmoidian, poate fi diferen iat de masele anexiale inflamatorii prin
aspectul irigoscopiei i fenomenelor intestinale predominante.

7. EVOLU IE. PROGNOSTIC

În unele cazuri, când infec ia este masiv sau când puterea de ap rare a organismului
este sc zut , procesul inflamator poate lua un caracter extensiv de la început. Cuprinde întreg
peritoneul pelvian i se transform în pelviperitonit .
Excep ional ia form supraacut , se extinde spre marea cavitate peritoneal ,
determinând peritonita generalizat . Aceste forme cu evolu ie supraacut se pot întâlni în
infec iile puerperale hiperseptice sau în infec iile gonococice ce se dezvolt la feti e pe un
teren neimunizat, lipsit de ap rare local . În aceste cazuri, leziunile tubare sunt primele, ele
reprezint un scurt stadiu de trecere c tre infec ia peritoneal .
Când diseminarea i generalizarea infec iei se fac pe cale sanguin ia aspectul de
septicemie.
Vindecarea complet a anexitei poate fi ob inut uneori, prin mijloace moderne de
tratament, mai ales dac acestea sunt instituite precoce i intensiv. Temperatura scade,
durerile dispar, infiltra iile anexiale se reduc pân la dispari ia complet .

15
 De cele mai multe ori îns , din faza acut , anexita evolueaz spre o form acut sau
cronic .
Semnele generale (febra) i func ionale (durerea) se atenueaz i pot s dispar ; totu i
persist leziuni decelabile prin tact vaginal: mese anexiale chistice sau infiltrate, sensibile la
presiune (macroleziuni). Acestea sunt uneori bine suportate din punct de vedere subiectiv i
pacienta î i poate relua lucrul.
Alteori determin dureri la cel mai mic efort si influen eaz starea psihic a pacientei.
În sfâr it, ele determin recidive frecvente ale puseului acut, provocate uneori de cauze
minime i în special de oboseal . Femeile devin adev rate infirme, în imposibilitatea de a- i
desf ura activitatea profesional i starea lor general se altereaz .
Anexitele mai pot evolua spre constituirea unui piosalpinx cronic, cu febr , supura ie
i alterarea progresiv a st rii generale.
Alteori vindecarea clinic pare complet , masele anexiale dispar. Ea nu corespunde
îns unei vindec ri anatomice reale.
Persist leziuni (microleziuni) salpingo-ovariene i perianexiale cronice - sechele de
anexit - ce pot determina tulbur ri menstruale, sterilitate, nevralgii pelviene si uneori
recidive ale procesului inflamator.
Tulbur ri menstruale - pot fi insuficien e de flux menstrual - oligo i hipomenoree, ca
o urmare a leziunilor scleroase atrezice ovariene. Mai frecvente sunt metroragiile (ce pot
alterna cu perioade de amenoree), dismenoreea, criza intermenstrual . Acestea sunt o
consecin a ovaritei sclerochistice.
Sterilitatea este o urmare frecvent a anexitei. Rezult fie din obstruc ia bilateral a
trompelor, fie din degenerescen a sclerochistic a ovarelor. Cauza cea mai important este
obstruc ia tubar . Ea este mai frecvent în urma infec iei gonococice, care determin leziunile
cicatriceale endotubare definitive, decât în urma infec iilor post-partum sau post-abortum,
care determin mai ales leziuni de perisalpingit . Acestea sunt mai bine influen ate de
tratament.
Nevralgiile pelviene - sunt dureri pelvine uni sau bilaterale cu iradiere în membrul
inferior (de obicei, pe traiectul nervului obturator) sau în regiunea lombar , sunt datorate
leziunilor scleroase cicatriceale, perianexiale ce determin perinevrite pelviene.
Recidivele procesului inflamator, reacutizarea bolii, favorizate de factori congestivi
pelvini (mers îndelungat, sta ionare în picioare, excese sexuale etc.) este întodeauna posibil ,
chiar când sechelele sunt reprezentate de microleziuni anexiale.
În general, prognosticul este favorabil, nu este re inut, îns depinde foarte mult de
evolu ia anexitei, a tipului de anexit i a complica iilor acesteia. Dac administrarea
tratamentului se face cât mai precoce anexita este vindecabil 100%, iar în caz de neaplicare
corect , la timp a tratamentului, anexita va evolua, ducând la complica ii care pot genera
nepl ceri în via a femeii.

8. TRATAMENT

A) TRATAMENTUL IGIENICO - DIETETIC

Pacientei i se recomand repaus la pat; aplicarea unei pungi cu ghea pe abdomen,

având ca scop calmarea durerii i oblig pacienta la imobilizare.
Pacientele vor fi supuse unui regim alimentar u or, hipotoxic i bogat în vitamine. O
importan deosebit se va acorda evacu rii regulate a tranzitului intestinal (clisme).
Terapeutica trebuie s aib în vedere men inerea echilibrului hidric prin administrarea
de lichide pe cale oral (când pacienta le tolereaz ) sau prin seroterapie.

16
 Balneoterapia constituie o arm important de tratament a inflama iilor anexiale
cronice. În afar de ac iunea rezolutiv , local , factorii balneo-climatici de mediu (aer, soare,
repaus) î i exercit ac iunea solitar asupra organismului în întregime. Se ob in rezultate bune
atât asupra leziunilor locale cât i asupra tulbur rilor func ionale (durere, tulbur ri hormonale,
sterilitate).
Balneoterapia este indicat atât în inflama iile genitale pelviene cronice
macrolezionale, cu predominen a tulbur rilor func ionale. Este absolut contraindicat în
procesele inflamatorii complet stinse. Acestea trebuie decelate cu aten ie prin datele clinice:
leucogram , VSH, înainte de a indica cur balneoclimateric . Formele congestice însotite de
menometroragii, constituie o contraindica ie a balneoterapiei. Alegerea sta iunii se face în
raport cu forma anatomoclinic a leziunii i cu starea general a pacientei, astfel:
- apele clorurate sodice, iodurate de la B lte ti, Sl nic-Prahova, regularizeaz circula ia
favorizând resorb ia exudatelor i influen eaz favorabil starea general i anemia
asociat ei. Sunt indicate în leziunile infiltrative scleroase, cu exudate fibrinoase
aderen iale, cu devia ii uterine, cu nevralgii pelviene.
- Tratamentele locale cu ape clorurate sodice iodurate sau sulfuroase se fac prin b i de
ezut sau b i generale, prin iriga ii vaginale.
- N molul de la Amara, Lacul S rat, Ocna Sibiului, Sovata, are ac iune rezolutiv
intens asupra inflama iilor cronice i influen eaz atât formele macrolezionale cât i
pe cele microlezionale cu nevralgii pelviene i sterilitate. Se aplic sub form de
cataplasm sau tampoane vaginale cu n mol cald.

B) TRATAMENTUL MEDICAL

Administrarea antibioticelor trebuie s fie ghidat de antibiogram , efectuarea din

punc ii prin extragerea puroiului. Pentru nu a pierde timp pân la efectuarea antibiogramei sau
dac aceasta nu se poate realiza, se va recurge totu i, imediat la administrarea unui antibiotic.
Majoritatea infec iilor genitale fiind datorate streptococului sau gonococului, se va recurge la
administrarea penicilinei, care este activ mai ales asupra acestor germeni i care mai are
avantajul de a fi bine tolerat . Se vor utiliza doze mari de 800.000-1.000.000 U.I./zi. Pentru a
l rgi sfera de ac iune a terapeuticii, în special a colibacilului si stafilococului, asupra c rora
penicilina este mai pu in activ , este bine s o asociem cu streptomicina (1g/zi). Dac
fenomenele clinice nu cedeaz , se trece la antibioticele cu spectru larg: cloramcetina, având
activitate maxim asupra cocilor gram pozitiv. Sulfamidele i antibioticele (penicilina i
streptomicina) pot fi administrate i local, în pungile supurate, dup evacuarea puroiului prin
punc ie. De aceea, se pot face infiltra ii locale în tumefac iile inflamatorii recoltate cu
penicilin 200.000 U.I. sau streptomicin 1g, dizolvate în 10 cm3 novocain 1%. Blocajele
novocainice ale zonei inflamate au dat unele rezultate. Blocajul novocainic reduce
excitabilitatea sistemului nervos local, atenueaz fenomenele inflamatorii, durerea dispare,
starea general se amelioreaz i poate fi împiedicat chiar constituirea leziunilor dac este
efectuat precoce. Pentru infiltra ii în parametre de o parte i de alta a colului se pot utiliza,
câte 20 pân la 30 cm3 solu ie novocain 0,50%, iar pentru infiltra ie lombar se utilizeaz 60-
80 cm3 solu ie 0,50% sau 150-200 cm3 solu ie 0,25%.
Cortizonul asociat cu antibioticele - ac iunea lui antiinflamatorie poate împiedica
constituirea maselor mari tumorale, leziunile anexiale i perimetroanexiale. De asemenea,
ac iunea lui fibrolizant înlesne te p trunderea antibioticului în focarele de infec ii, când
leziunea este constituit . Terapia cu cortizon în infec ii trebuie aplicat îns cu mare pruden ,
respectând riguros contraindica iile (ulcer gastroduodenal, diabet, hipertensiune arterial ,
tuberculoz ). Înainte de aplicarea acestei terapeutici este necesar efectuarea unui examen
complet al pacientei pentru a împiedica complica iile.

17
 Administrarea tratamentului prezint urm toarea schem : se utilizeaz administrarea
cortizonului, timp de câteva zile cu administrarea de antibiotice. Acestea vor fi alese conform
antibiogramei, când ea poate fi f cut sau nu, se vor administra antibioticele uzuale:
streptomicin , penicilin , cloramcetin , etc. Se continu apoi administrarea concomitent de
antibiotice cu cortizon. În prima zi se administreaz 300 mg/zi, în a doua zi 200 mg, iar în a
treia zi 100 mg. Apoi doza se scade treptat la 75 mg, 50 mg i 25 mg. Se vor lua toate
m surile necesare administr rii de cortizon i anume: regim desodat, clorur de potasiu
administrat pe cale oral – 2-3 g/zi, dac tratamentul se prelunge te.
Tratamentul cu antibiotice trebuie continuat înc o s pt man , dup încetarea
administr rii cortizonului. Se recomand , de asemenea, asocierea ACTH-lui c tre sfâr itul
tratamentului (40-30 mg/zi) pentru a stimula suprarenala pus în repaus prin administrarea
tratamentului cu cortizon.
Sedativele sunt necesare în faza acut a bolii în care fenomenele dureroase sunt
intense. Se vor prescrie supozitoare calmante (extract theobaic 0,02g, extract belladonna
0,02g etc.). Sedativele corticosubcorticale (lo iuni cu bromuri de sodiu i barbiturice) pentru a
calma durerea i a mic ora reactivitatea sistemului nervos.

C) TRATAMENTUL CHIRURGICAL

În cursul infec iilor genitale acute tratamentul chirurgical prezint urm toarele
indica ii:
- colec iile purulente mari, în contact cu fundurile de sac vaginale, care nu pot fi
rezolvate prin punc ii, trebuiesc evacuate prin colpotomie i drenaj vezical cu ajutorul
unui tub în form de „T”.
- peritonitele generalizate prin indica iile de urgen a laparotomiei cu drenajul cavit ii
peritoneale.
- anexitele cu pungi supurate care nu cedeaz la administrarea tratamentului
medicamentos, care se prelungesc i altereaz starea general a pacientei, se rezolv
prin interven ie chirurgical i prin excizie, sub protec ia antibioticelor, aceste
interven ii sunt posibile i dau rezultate bune.
Se recurge la tratamentul chirurgical în inflama iile pelviene cronice, când s-a epuizat
toat gama tratamentelor, când tulbur rile func ionale persist , fiind continuu suferinde i
altereaz starea general a pacientei.

Tratamentul chirurgical const în:

- extirparea leziunilor;
- corectarea tulbur rilor de static utero-anexial ;
- rezec ia nervului presacrat i fenolizarea pediculului lombo-ovarian. În cazul
leziunilor anexiale se recurge la chirurgia de exerez .

Chirurgia de exerez trebuie s fie o chirurgie conservatoare, ghidat de principiul

extirp rii stricte a leziunii, cu conservarea pe cât posibil a func iilor aparatului genital, func ia
de reproducere sau cel pu in func ia hormonal . În adoptarea conduitei conservatoare se va
ine cont de vârsta pacientei.
Se va ine seama îns de faptul c , dac chirurgia radical (extirparea ambelor anexe i
a uterului), d tulbur ri de castrare, chirurgia conservatoare nu este lipsit de inconveniente.
Ea prezint urm toarele pericole:
- recidivele procesului inflamator;
- degenerescen ele chistice ale ovarelor sau fragmentelor de ovar r mase.

18
 Aceste degenerescen e chistice sunt o urmare a hipersecre iei foliculo-stimulinelor,
prin incita iile neuro-umorale consecutiv, interven iilor pe anexe.
La pacientele tinere se va pune accentul pe chirurgia conservatoare – degenerescen
chistic a ovarului, cu tulbur ri func ionale ce le determin , trebuie luate urm toarele m suri:
- interven ia se va face în faza de activitate foliculinic minim (imediat dup
menstrua ie) pentru a nu determina o sc dere prea brutal a nivelului de foliculin din
organism, care ar putea constitui o incita ie a secre iilor hipofizare foliculo-stimulent .
- rezec ia nervului presacrat i fenolizarea pediculului lombo-ovarian, ca timp
complementar al interven iei, pentru a întrerupe calea nervoas a incita iilor
diencefalo-hipofizare i pentru a diminua receptivitatea ovarului la hormonul
hipofizar.
- tratamentul cu testosteron i alte inhibitoare hipofizare imediat dup interven ie.
Interven iile conservatoare const în:
- opera ii ce permit conservarea fecunda iei
- salpingectomia unilateral sau anexectomia unilateral sau rezec ii par iale ale
ovarului. Se pot asocia, dac este cazul, cu interven ii de permeabilizare a trompei
r mase (salpingolizis, salpingotomie, implantarea trompei în uter)
- salpingectomie bilateral cu implantarea intrauterin a unui fragment de ovar
pediculat. Procentajul de sarcin este foarte mic în urma interven iilor când nu exist o
tromp întreag
- opera ii ce permit numai p strarea secre iei interne
- salpingectomie dubl cu p strarea ambelor ovare, a unui ovar sau a unui fragment de
ovar
Interven iile radicale const în:
- anexectomie bilateral - pentru unele paciente aceast interven ie trebuie asociat
întodeauna cu histerectomia, deoarece uterul r mas ar putea cauza hemoragii în urma
traumatismelor hormonale constituite, pentru a evita tulbur rile de castrare (implante
de foliculin ). Pentru al ii, uterul trebuie p strat, deoarece posed el însu i un rol
hormonal;
- histerectomie subtotal - ar fi indicat , numai când si uterul prezint leziuni - fibrom
uterin;
- histerectomia total î i are indica ia în cazurile când este necesar anexectomia
bilateral , dac colul prezint leziuni suspecte de degenerescen malign .

19
 CAPITOLUL III

ÎNGRIJIRI GENERALE

1. Suprevegherea func iilor vitale

Asistenta medical va supraveghea func iile vitale (puls, tensiunea arterial , respira ia
i temperatura), vegetative (cantitatea i aspectul scurgerilor, a hemoragiei, tulbur rile de
mic iune) i le va nota în foaia de observa ie a pacientei. Va urm ri felul i localizarea
durerilor, culoarea faciesului, precum i unele tulbur ri psihice.

RESPIRA IA – func ia i capacitatea vital a organismului de a asigura oxigenul

necesar metabolismului celular i eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest
metabolism .
Factorii care influenteaz respira ia:
- Biologici: vârsta, sexul, statura, somnul, postura, alimenta ia, exerci iul fizic.
- Psihologici: emo iile.
- Sociologici: mediul ambient, climatul, locul de munc .
Calit ile respira iei:
- Frecven a: reprezint num rul respira iilor pe minut - adult: 16-18 R/min;
- Amplitudinea: este dat de volumul de aer ce p trunde i se elimin din pl mâni la
fiecare respira ie. Poate fi: profund ; superficial .
- Ritmul: reprezint pauzele dintre respira ii.
- Simetria: ambele hemitorace prezint aceea i mi care de ridicare i coborâre în
timpul inspira iei i expira iei. 
Asistenta medical num r respira iile f r a anun a în prealabil pacientul, când acesta
se relaxeaz sau în timpul somnului; observ folosirea mu chilor accesori respiratori; observ
aspectul unghilor mâini.

TEMPERATURA reprezint necesitatea men inerii constante a temperaturii corpului

între 36 C i 37 C, datorit procesului de termoreglare.
Termogeneza este rezultatul proceselor de oxidare a factorilor de nutri ie ce au loc în
special în mu chi i ficat.
Termoliza este procesul de eliminare a c ldurii realizat prin piele, p mâni i rinichi.
Pierderile se realizeaza prin: evaporare; radia ie; conduc ie; convec ie.
M surarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului în cavit i închise sau
semiînchise, care sunt: axil , cavitatea bucal , rect, vagin.
Asistenta medical are obliga ia de a masura temperatura de cel pu in dou ori pe zi:
diminea a i seara; va nota valorile ob inute în foaia de observa ie; va raporta medicului
modific rile intervenite.

TENSIUNEA ARTERIAL reprezint presiunea exercitat de sangele circulant

asupra pere ilor arteriali.
Factorii ce determin tensiunea arterial sunt: debitul cardiac; for a de contrac ie a
inimii; elasticitatea i calibrul vaselor; vâscozitatea sângelui.
Tensiunea maxim este ob inut în timpul sistolei ventriculare, iar cea minima în
timpul diastolei.
Valorile tensiunii arteriale normale: tensiunea maxim (mm Hg) = 115-140; tensiunea
minim (mm Hg) = 75-90.
Tehnica de m surare a tensiunii arteriale:

20
 - Se pozi ioneaz man eta tensiometrului la nivelul 1/3 inferioare a bra ului, se
deceleaz pulsul la nivelul arterei brahiale i se aplic membrana stetoscopului.
Apoi se închide ventilul i se comprim man eta prin introducerea aerului cu
ajutorul pompei pân la ob inerea unei tensiuni superioare celei din arter .
- Se decomprim u or prin deschiderea ventilului i urm re te cadranul
manometrului pentru vizualizarea primelor oscila ii, ascultând totodat prima
bataie, ceea ce reprezinta tensiunea maxim . Se urm resc oscila iile i b t ile
pân la încetarea lor complet , ultima bataie reprezentând tensiunea minim .
- Se deschide complet ventilul i se decomprim aerul.
Asistenta medical va nota tensiunea arterial în foaia de observa ie; va cunoa te
semnele hiper i hipotensiunii i metodele de interven ie în aceste cazuri; va raporta medicului
orice schimbare semnificativ ; va îndemna pacientul s se relaxeze timp de 10-15 minute
înainte de luarea tensiunii pentru a nu se înregistra valori eronate.

PULSUL - reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan osos

i este sincron cu sistola ventricular . Pulsul ia na tere din conflictul existent între sangele
aflat în sistemul arterial i cel împins în timpul sistolei. Acest conflict se exteriorizeaz prin
destinderea ritmic a arterei.
Calit ile pulsului: Frecven a - reprezint num rul de pulsa ii pe minut - adult: 60-80
P/min; Ritmul - pauzele trebuie sa fie egale între pulsa ii, Amplitudinea - este determinat de
cantitatea de sânge existent în vase, Tensiunea - este determinat de for a necesar în
comprimarea arterei pentru ca unda pulsatil s dispar , Celeritatea - reprezint viteza de
ridicare i coborâre a undei pulsatile.
Pulsul poate fi masurat în orice arter accesibil palpa iei: radial ; temporal ;
carotidian ; humeral ; femural ; pedioas ; poplitee; apical: la vârful apexului în spa iul V
intercostal.

Fig. 1. Locurile de masurare ale pulsului. (https://www.asimed.net/masurarea-si-interpretarea-

pulsului/)

21
 2. Alimentatia bolnavei

Organismul uman are nevoie de hran în cantitate suficient i de bun calitate pentru
a- i men ine starea de s n tate i homeostazie.
În cazul pacientei, este vital stabilirea regimului alimentar pentru a asigura aportul
caloric necesar sus inerii for elor fizice , recuper rii i vindec rii acesteia.
În perioada febril - regim hidrozaharat, bogat în vitamine mai ales vitamina C, sucuri
de fructe, siropuri, ceaiuri calde, lapte. Treptat, dup scaderea febrei, se va trece la regim
lacto-f ino-zaharat i apoi la o alimenta ie mai substan ial , hipercaloric , u or digerabil .
Cantitatea de lichide ingerate va fi de 2000-2500 ml/24h, ad ugând câte 500 ml la
fiecare grad de febr .
Alimenta ia trebuie f cut cu mare aten ie, c ci înr ut irea condi iilor fizice ale
bolnavei influen eaz nefavorabil procesul de vindecare al afec iunii ginecologice.
E necesar ca regimul dietetic s fie alc tuit din alimente u or digerabile, dar cu
con inut caloric înalt. Se vor administra i lichide nutritive reci, din abunden . Necesit ile
sporite de vitamine vor satisface o parte din alimentele corespunz toare i o parte din
preparatele medicamentoase. Este important ca prin procedee culinare, alimentele s fie cât
mai variate i atr g tor preg tite.

3. Administrarea medicamentelor i hidratarea organismului

Medicamentele sunt prescrise de medic i notate în foaia de observa ie a pacientului

internat sau pe re ete în cazul pacientului ambulator.
Asistenta medical trebuie s cunoasc i s controleze:
- medicamentul prescris de medic s fie administrat pacientului respectiv;
- doza corect de administrare;
- timpii de execu ie;
- ac iunea farmacologic a medicamentelor;
- frecven a de administrare i intervalul de dozare;
- efectul ce trebuie ob inut;
- contraindica iile i efectele secundare;
- interac iunea între medicamente.
Înainte de administrare, asistenta medical verific i identific urm toarele :
- calitatea medicamentelor;
- integritatea medicamentelor;
- culoarea, decolorarea sau supracolorarea medicamentelor;
- sedimentarea, precipitarea sau existen a flocoanelor în solu ii;
- lichefierea medicamentelor solide;
- opalescen a solu iilor.
La administrarea medicamentelor trebuie respectat:
- calea de administrare prescris de medic;
- dozajul prescris, orarul de administrare i somnul pacientului;
- incompatibilitatea de medicamente;
- administrarea rapid a medicamentelor deschise;
- oridinea de administrare a medicamentelor (tablete, solu ii, pic turi, injec ii,
supozitoare, ovule vaginale).
Asistenta medical efectueaz administrarea medicamentelor în condi ii de igien ,
asepsie, dezinfec ie, sterilizare i men inere a m surilor de supraveghere i control a
infec iilor nozocomiale sau intraspitalice ti.

22
 Medicamentele se pot administra pe mai multe c i:
• C i naturale:
Calea oral ;
Calea sublingual ;
Calea intrarectal ;
Calea respiratorie (medicamentele se administreaz sub forma de inhala ie iar
absorb ia are loc prin mucoasa nazal sau alveolar )
Calea ocular (medicamentele se administreaz exclusiv la nivelul ochilor iar
absorb ia are loc prin cornee sau conjunctiv )
Calea intravaginal ;
Calea uretral ;
Calea cutanat .
• C i artificiale:
Intravenos;
Intraarticular;
Intracardiac;
Subcutanat;
Intramuscular;
Intraosos.
În functie de calea de administrare actiunea poate fi: generala sau locala.

În cazul anexitei, tratamentul medicamentos se administreaza pe cale orala,

intrarectal , intravaginal i pe cale parenteral .

C ile de hidratare ale organismului:

Oral : este calea fiziologic de administrate a medicamentelor:
• Declan eaz reflex func ia normal a tubului digestiv i a glandelor
anexe, func ie necesar absorb iei lichidelor;
• Neutilizabil în v rs turi, stenoz piloric i esofagian , negativism
total din partea pacientului
• Temperatura lichidelor trebuie s fie redus dac pacientul prezint
grea ; se administreaz cantit i mici la intervale scurte.
Duodenal : administrarea lichidelor se face prin sond duodenal
• Lichidele se administreaz pic tur cu pic tur într-in ritm de 60-100
pic turi/minut;
• Se men ine temperatura lichidului în timpul administr rii.
Rectal : se face prin clism pic tur cu pic tur sau clisma Katzeustein
• Cantitatea total nu trebuie s dep easc 500 ml (maxim 1,5-2 l / 24
ore)
• Administrarea prea rapid pe cale rectal determin colici, tenesme,
senza ie imperioas de defecare.
Subcutanat : se face prin perfuzii
• Resorb ia este lent ;
• Poate determina accidente – necroza esuturilor prin compresiune,
coagularea esuturilor (temperatura lichidului este prea mare), flegmoane,
complica ii septice.
Perfuzia intravenoas :
• introducerea pe cale parenteral , pic tur cu pic tur a solu iei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitic , hidroionic i
volemic a organismului.

23
 4. Recoltarea produselor biologice i patologice
Asistenta medical va recolta produse biologice i patologice la indica ia medicului.
Va preg ti materialul necesar pentru recoltarea sângelui pentru determinarea:
hemoleucogramei, VSH, glicemie, creatinin , uree. Va recolta secre ia vaginal pentru frotiuri
colorate, având ca scop identificarea germenilor patogeni i determinarea sensibilit ii lor la
antibiotice.

Importan a examenelor de laborator:

- Completeaz simptomatologia bolilor cu elemente obiective;
- Confirm sau infirm diagnosticul clinic;
- Reflect evolu ia bolii i eficacitatea tratamentului;
- Reflect vindecarea;
- Semnalizeaz apari ia unor complica ii;
- Permite depistarea îmboln virilor infec ioase ca i a persoanelor s n toase
purt toare de germeni patogeni.

Rolul asistentei medicale - asistenta trebuie s respecte urm toarele reguli:

- Orarul recolt rilor;
- Preg rirea psihic (informarea pacientului)
- Preg rirea fizic (regim alimentar, repaus la pat, a ezarea în pozi ie
corespunz toare în func ie de recoltare);
- Preg tirea materialelor i a instrumentelor necesare recolt rii;
- Efectuarea tehnicii propriuzise cu profesionalism;
- Completarea imediat i corect a buletinului de analize care va cuprinde: numele
si prenumele pacientului, domiciliul, num rul salonului i al patului, natura
produsului, analiza cerut , data recolt rii;
- Etichetarea produsului prin scrierea direct pe recipient sau pe etichete bine fixate
pe acesta;
- Expedierea si transportul produselor recoltate se va face astfel încât acestea s
ajung la laborator în starea în care eu fost preluate din organism;
- S le trimit imediat pentru a se evita alterarea prodselor recoltate iar când se
transport în alt unitate s le ambaleze corespunz tor.

Recoltarea sângelui venos pentru VSH

Materiale:
- sterile:
• sering de 2 ml uscat
• solu ie de cirtat de sodiu 3,8%
• ace pentru punc ia venoas
- nesterile:
• stativ i pipete Westergreen
• pernu , mu ama, eprubete, t vi renal , garou, vat
• solu ii dezinfectante: - alcool 70%
Pacientul:
- preg tire psihic – i se explic cu 24 ore înainte necesitatea efectu rii examin rii
- preg tire fizic :
• se anun s nu m nânce
• se p strez repaus fizic.
Execu ie:
- asistenta se spal pe mâini cu ap i s pun

24
 - îmbrac m nu i sterile
- aspir în sering 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%
- punc ioneaz vena f r garou i aspir sânge pân la 2 ml
- retrage acul i aplic tamponul cu alcool
- scurge amestecul sânge – citrat în eprubet i omogenizeaz lent
- a ez eprubeta în stativ
- îngrije te pacientul.
Preg rirea produsului pentru laborator:
- se completeaz buletinul
- se eticheteaz produsul
- se aspir cu pipeta Westergreen i se agit în stativ pe dopul de cauciuc în pozi ie
strict vertical (când examenul se face la patul bolnavului)

Recoltarea secre iei vaginale presupune prelevarea unei cantit i de secre ie din
vagin/col în vederea examin rii bacteriologice, microscopice i micologice.
Secre ia vaginal este un transsudat (lichid care se acumuleaz într-o cavitate
a organismului prin traversarea membranelor celulare/vasculare de c tre ap i electroli i,
sub ac iunea unei presiuni hidrostatice sau coloid-osmotice) al mucoasei vaginale.
Secre ia vaginal con ine celule epiteliale de descuamare, germeni în func ie de
diver i factori (vârst , st ri fiziologice sau patologice) si de con inutul în glicogen. Prezen a
glicogenului, a acidului lactic i a lui Lactobacillus dau un ph acid cu rol de ap rare contra
infec iilor.
Preciz ri
- recoltarea trebuie s se fac înainte de începerea unui tratament antibiotic sau
antifungic.
- dac se dore te controlul eficien ei tratamentului antibiotic, proba se recolteaz
dup 7 zile de la ultima doz de antibiotic administrat .
- se evit , cu 48 ore înainte de recoltare: contactul sexual, folosirea tampoanelor
intravaginale, sp laturi vaginale, administrarea diverselor geluri, creme i
tratamente intravaginal.
- e recomandat s nu se fac recolt ri în perioada menstrual .

Recoltarea secre iei vaginale pentru examenul bacteriologic i parazitologic

Scop: Depistarea de agen i patogeni care produc infec ii vulvovaginale (Trichomonas
vaginalis, Candida albicans, Chlamydia, Haemophilus, Gardnerella, etc)
Materiale necesare:
- valve vaginale sterile sau specul – nelubrifiate;
- tampoane de vat montate pe pense porttampon sterile;
- comprese sterile
- pens
- pipet , absorbante sterile;
- ser fiziologic steril;
- lame de sticl ;
- m nu i de unic folosin ;
- container pentru de euri medicale;
- container cu solu ie dezinfectant pentru instrumentarul medical.
Preg tirea pacientei
- nu se fac iriga ii vaginale cu cel pu in 24 h înaintea procedurii;
- nu se folosesc ovule sau creme vaginale cu cel pu in 2 zile înainte;

25
 - nu se administreaz tratamente antiinfec ioase cu cel pu in 8 zile înaintea
prelev rii;
- nu se face prelevare dac exist sângerare vaginal .
Efectuarea procedurii
- Recoltarea se efectueaz pe masa ginecologica de c tre personal instruit de
medicul specialist sau de c tre acesta.
- Se verific daca pacienta îndepline te condi iile de preg tire pentru efectuarea
examenului din secre ii genitale.
- Se invit pacienta s se a eze pe masa ginecologic cât mai comod i relaxat. Se
aten ioneaz asupra faptului c valvele fiind metalice pot produce o u oar
senza ie de disconfort.
- Se introduc valvele pe rând, întâi valva posterioar , apoi valva anterioar i se
dep rteaz pere ii vaginului pentru a se exprima colul uterin între cele dou
valve.
- Persoana care recolteaz introduce cu grij tamponul de exsudat pe valva
posterioar i recolteaz o mic cantitate din secre ia vaginal exprimat pe
aceasta; retrage tamponul
- Se extrage valva i se deverseaz secre ia la unul din capetele unei lame de
microscop ( tears în prealabil cu alcool i uscat )
- Peste lama cu produs se suprapune o a doua lam i se execut o mi care
energic de alunecare pe axul lung al celor dou lame.
- Secre ia astfel întins trebuie s fie uniform pe cele dou lame, sub ire i s
cuprind cca 4/5 din lungimea lamei
- Probele se trimit imediat la laborator;
- A doua prelevare se face în acela i mod
- La sfâr itul recolt rii valvele se pun în containerul cu solu ie dezinfectant pentru
instrumentar i se trimit la sterilizare; compresele sterile se arunc în containerul
de de euri medicale.
Reorganizarea locului de munc
- Se colecteaz materialele folosite în containere speciale
- Se spal mâinile dup îndep rtarea m nu ilor
- Se noteaz procedura în dosarul/planul de îngrijire: nume, prenumele asistentei
care a efectuat/asistat la procedur /tehnic , data i ora, rezultatele testelor de
laborator.

5. Preg tirea pacientei i efectuarea tehnicilor impuse de afec iune

a). Sp l tura vaginal

Defini ie: Introducerea în vagin a unui curent de ap sau solu ii medicamentoase cu

care se spal pere ii vaginului i care se evacueaz apoi pe lang canul .

Sp l turile vaginale pot fi clasificate dup temperatura lichidului în :

- sp l turi vaginale reci (pana la 20 oC);
- sp l turi vaginale caldu e (35 – 37 oC);
- sp l turi vaginale calde (45 -50 oC).

Scop: terapeutic
• Îndep rtarea con inutului vaginului, dezlipirea exsudatelor patologice de pe peretele
vaginului;

26
• Dezinfec ia local în preajma interven iilor chirurgicale, ginecologice i
obstetricale;
• Calmarea durerilor;
• Reducerea proceselor inflamatorii;
• Prevenirea irita iei i escoria iei, a infec iei.

Materiale necesare:
• Irigator utilizat pentru sp l turi vaginale cu stativ i tubulatur ;
• Canul vaginal steril , de sticl sau ebonit , sau de unic folosin , de 15-20 cm,
u or incurbat în unghi obtuz, vârful bombat, prev zut cu orificii;
• T vi renal , plosc ;
• Mu ama i alez ;
• Paravan pentru izolarea bolnavei;
• M nu i sterile;
• Comprese ;
• Ap fiart (ceai de mu etel) i r cit pentru îndep rtarea exsudatelor vaginale;
• Solu ie diluat de permanganat de potasiu 1:20000 (u or roz) pentru dezodorizare,
dezinfectare;
• Solu ie de oxicianur de mercur 1:4000 i solu ie de sublinat 1% pentru
dezinfec ie ;
• Solu iile medicamentoase se încalzesc la temperatura dorit iar înaintea utiliz rii se
verific temperatura lor.

Preg tirea psihic a bolnavei

• Se anun pacienta i i se explic necesitatea tehnicii i modul de efectuare ;
• Pacienta este rugat s stea lini tit , relaxat pentru a evita eventualele senza ii
nepl cute;
• Se ob ine consim mântul pacientei înainte de efectuarea procedurii;
• Se instruie te pacienta s - i goleasc vezica.

Preg tirea fizic a pacientei

• Sp l tura se efectueaz în salonul de tratamente, pe masa de examinare, în pozi ie
ginecologic , sau în salon, pe pat, în aceea i pozi ie, dar izolat cu paravan de restul
salonului;
• Sub pacient se a eaza mu amaua i plosca;
• Pacienta se acoper l sând accesibila doar regiunea vulvar ;
• Se spal cu ap i s pun organele genitale externe;
• În cazul sp l turilor calde, regiunea vulvar se acopera cu un strat de vaselin .

Efectuarea tehnicii
• Asistenta medical se spal pe mâini cu ap i s pun;
• Se adapteaz canula pe tubul irigatorului;
• Se verific temperatura solu iei medicamentoase;
• Se aseaz irigatorul la o înal ime de 50-75 cm fa de simfiza pubian ;
• Se examineaz aria perineal ;
• Se gole te aerul lasând s curg apa din tubul irigatorului în plosc ;
• Se îndep rteaz cu degetele mâinii stângi labiile mari i mici, descoperind orificiul
de intrare în vagin;

27
 • Cu cealalt mân se deschide robinetul i cu afluxul de ap se introduce canula în
vagin;
• Canula se introduce înauntru prin mi c ri de rota ie, pân la o adâncime de 8-11 cm
când va întampina rezisten a fundului de sac posterior al vaginului;
• Presiunea apei nu trebuie s fie prea mare;
• Se scoate canula din vagin înainte ca irigatorul s se goleasc complet, cu pensarea
tubului i depunerea lui în t vi a renal ;
• Se acoper pacienta i se mai lasa sa stea pe mas câteva minute pentru a elimina
tot lichidul;
• Se usuc regiunea genital a pacientei cu comprese, se spal din nou;
• Se îndep rteaz plosca, aleza, mu amaua;
• Se ajut pacienta s se îmbrace i se conduce la pat;
• Se examineaz aspectul lichidului, dac con ine mucus, puroi sau sânge, se
informeaza medicul;
• Reorganizarea locului de munc ;
• Notarea procedurii în foaia de observa ie;
• Se verific pacienta dac are dureri în urma sp l turii;
• Se instruie te pacienta s - i fac singur sp l tura dac este nevoie.

b). Histerosalpingografia

- reprezint examenul radiologic al uterului i trompelor uterine care pot fi eviden iate
prin introducerea în cavit ile lor a unei substan e de contrast.
- este o interven ie intrauterin care necesit condi ii perfecte de asepsie.

Indica ii: detectarea unui obstacol la nivelul trompelor uterine (frecvent cauz de
infertilitate).

Materiale necesare:
- trus de examen genital steril
- material moale steril
- substan de contrast iodat
- aparatul SCHULTZE (cu care se injecteaz intrauterin substan de contrast). Este
compus din: o canul uterina, o sering de 20 ml i un manometru pentru citirea
presiunii.

Pregatirea pacientei:
- psihic : informare asupra necesit ii efectu rii procedurii, explicarea modului de
realizare a procedurii, ob inerea consim mântului informat al pacientei.
- fizic : clism evacuatorie, sp l tura vaginal , se face testarea la iod, se poate
administra un sedativ u or sau un antiinflamator (dupa introducerea substantei de
contrast pot s apar crampe asem n toare cu durerile menstruale). Examenul se
efectueaz în pozi ie ginecologic pe masa de radiologie. Se dezinfecteaz organele
genitale externe cu Betadin .

Tehnica:
- se introduce speculul vaginal pentru eviden ierea colului uterin
- se badijoneaz colul cu alcool iodat

28
 - se introduce prin col o canul , apoi cu aparatul SCHULTZE medicul administreaz
substan a de contrast iodat în uter cu o presiune de 100-200 mmHg
- se efectueaz 4-5 radiografii
- se îndep rteaz aparatul SCHULTZE.

Îngrijiri ulterioare:
- repaus la pat o or
- calmarea durerii la nevoie
- antibioterapie de protec ie.

Rezultatele investiga iei pot s indice:

- modific ri ale: uterului (malforma ii, aderen e, sechele inflamatorii, forma iuni
tumorale etc.) sau trompelor uterine (trompe îngustate, rigide, cu traiect anormal,
neregulat sau blocate, modific ri care sunt de regul rezultatul inflama iei locale).

Observa ii:
Pacienta trebuie s anun e medicul dac este alergic la iod sau prezint alte tipuri de
alergii. Femeile care au diabet i primesc Metformin trebuie s întrerup cu cateva zile
înainte medicamentul (în combinatie cu substan a de contrast acesta poate produce
afectare renal periculoas ), discutând cu medicul posibilit ile de înlocuire ale acestuia.

c). Punc ia venoas

Defini ie: Punc ia venoas reprezint crearea unei c i de acces într-o ven prin
intermediul unui ac de punc ie.

Scop:
- explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator
- terapeutic: administrarea medicamentelor sub form de injec ie sau perfuzie
intravenoas , transfuzii, sângerare în hipertensiune sau edem pulmonar acut.

Locuri de elec ie pentru punc ia venoas :

- venele de la plica cotului (bazilic i cefalic )
- venele antebra ului
- venele de pe fa a dorsal a mâinii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare i epicraniene la copil i sugar.

Materiale necesare:
- pern pentru sprijinirea bra ului pacientului
- tampoane sterile
- alcool sanitar
- garou
- manu i sterile
- seringi în func ie de scop
- medicamente (dac se administreaz )
- tavi a renal
- bandaj pentru locul punc iei.

29
 Pregatirea pacientului:
- se cere consim mântul pacientului
- i se explica tehnica i necesitatea acesteia
- se asigur confort fizic i psihic
- se a az pacientul într-o pozi ie comod , luând în calcul i posibilitatea lipotimiei.

Tehnica:
- se a aza bra ul pe pern , în extensie
- se examineaz calitatea i starea venelor
- se evit locurile cu r ni, cicatrici, hematoame sau edeme.
- se palpeaz vena i se alege locul punc iei
- asistenta î i pune manu i sterile
- se aplic garoul la 7-8 cm deasupra locului de punc ie
- se dezinfecteaz locul ales cu mi c ri circulare de la locul punc iei, în afar
- se recomanda ca pacientul sa strâng pumnul pentru ca venele s devina turgescente
- se fixeaz vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul punc iei, exercitând o
u oar compresiune în jos asupra esuturilor vecine
- se ia seringa cu mâna dreapt între police i restul degetelor
- se patrunde în vena cu acul men inând un unghi de aproximativ 30 de grade ,
învingandu-se o rezisten elastic a pielii, pân când acul înainteaz în gol cca 1-2
cm, cu bizoul in sus i grada iile seringii în sus
- se verific pozitia acului în ven prin aspirare în seringa
- se continua tehnica în func ie de scopul urm rit
- se cere bolnavului s deschid pumnul i se îndeparteaz garoul
- se retrage acul brusc i se aplic un tampon steril la locul punc iei
- se men ine tamponul cca 1-3 minute, f r a se îndoi bra ul.

Accidente/ incidente:
- hematom, prin inflitrarea cu sânge în esutul perivenos. Se retrage acul i se
comprim locul 1-3 minute
- perforarea venei se retrage acul
- ame eal , paloare, lipotimie – se întrerupe tehnica i se acord ajutor sau se cheama
medicul.

De evitat:
- punc ionarea venei din lateral
- punc ionarea venei cu bizoul în jos
- atingerea produsului recoltat
- flectarea antebra ului pe brat.

6. Preg tirea preoperatorie i ingrijirile postoperatorii

Preg tirea general preoperatorie const în examenul clinic si paraclinic, pregatirea

psihic , îngrijiri igienice, urm rirea func ional , vital i vegetativ , precum i observarea
schimb rii în starea bolnavei i regimul dietetic preoperator.

A. Examenul clinic
Acesta este efectuat de c tre medicul chirurg, ajutat de asistent i pune în eviden
starea fiziologic a bolnavei dând totodata posibilitatea depist rii unor deficien e ale
organismului i ale unor boli înso itoare. El este completat de examin ri paraclinice.

30
 Examenele de laborator obligatorii : determinarea grupei sanguine, timpii de
sangerare, timpii de coagulare, hemoglobina, hematocritul, glicemie, uree sanguin .

B. Pregatirea psihica
Bolnava este informat despre necesitatea interven iei chirurgicale, riscul, eventualele
mutil ri i i se cere consim mântul.
Se fixeaz data aproximativa a interven iei. Bolnava este înconjurat cu solicitudine i
atentie. Se suprim tot ceea ce ar putea produce bolnavei stare de nelini te. Bolnavei i se
creaza o stare de confort psihic, oferindu-i-se un mediu ambiant pl cut. I se asigura legatura
cu apar in torii.

C. Ingrijiri igienice
Daca starea bolnavei o permite, zilnic, ea va fi îndrumat , ajutat sa faca baie sau du ,
urmat de igiena cavitatii bucale, îngrijirea p rului, t ierea unghiilor.
Asanarea focarului de infec ie: Se efectueaz controlul stomatalogic la invita ia
medicului.

D. Urm rirea func iilor vitale

- m surarea i notarea temperaturii;
- m surarea i notarea pulsului;
- observarea i notarea respiratiei (la indica ia medicului);
- m surarea si notarea tensiunii arteriale;
- observarea diurezei;
- observarea scaunului.

Pregatirea din preziua operatiei

A. Pregatirea general
- asigurarea repausului fizic, psihic i intelectual;
- la prescrip ia medicului, seara, se administreaz un calmant;
- asigurarea alimentatiei necesare normale, alimente usor digerabile;
- evacuarea intestinului, clism (daca nu sunt contra indicatii: nu se face clism înaintea
interventiilor pe rectocolon);
- asigurarea igienei corporale. Se va efectua du sau baie pe regiuni la pat.

B. Pregatirea local
- se cur a tegumentele pe regiuni. Pielea p roasa se rade cu grij , evitându-se s se
produc mici t ieturi (poart de intrare pentru infec ie, dureroas la efectuarea
dezinfec iei);
- se degreseaza pielea cu comprese sterile îmbibate cu eter (cu grij sa nu se scurga eter
pe regiunea perianal );
- se dezinfecteaz pielea cu un antiseptic (alcool, tinctur de iod);
- se acopera câmpul operator la indicatia medicului.

Pregatirea din diminea a interven iei:

- se întrerupe alimenta ia. Bolnavul nu mânânc cel putin 12 ore înaintea interven iei
chirurgicale;
- îmbracarea se face cu cama de noapte i sosete în picioare;
- protezele dentare mobile vor fi scoase, învelite intr-o bucat de tifon i puse în
noptiera bolnavului;

31
 - bijuteriile vor fi predate familiei sau administra iei spitalului;
- îndep rtarea lacului de pe unghii si a rujului de pe buze (prezenta lor face dificil
depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoz la nivelul extremitatilor);
- golirea vezicii urinare. Bolnavul va avea o mic iune voluntar sau se efectueaza sondaj
vezical;
- se va administra hipnotic opiaceu (morfin , mialgin) sau un barbituric (fenobarbital).
Se administreaza un vagolitic (atropina). Dozele i ora inject rii sunt indicate de
medicul anestezist.

Ingrijirile postoperatorii încep imediat dup interven ia chirurgical i dureaz pân

la vindecarea completa a bolnavului. Îngrijirile postoperatorii se accord pentru restabilirea
func iilor organismului, asigurarea cicatriz rii normale a pl gii i prevenirea complica iilor.
Bolnavul operat sub anestezie general , trebuie supravegheat cu toata atentia pân la
apari ia reflexelor (de degluti ie, tuse, faringian i cornean), pân la revenirea complet a st rii
de con tien cât i în orele care urmeaz , de altfel transportul din sala de opera ie se execut
dup revenirea acestor reflexe.
Primele zile postoperatorii sunt cele mai dificile pentru pacient i datorit acestui fapt,
în aceste zile, îngrijirile sunt foarte numeroase. Ele sunt de ordin general i local -
pansamentul.

Supravegherea pansamentului
Imediat ce bolnavul este adus in salon de la sala de operatie se examineaz
pansamentul. Dac s-a l rgit ori s-a deplasat, el va fi întarit cu o fa a nouaâ suprapus , fara
sa se desfac cel aplicat în sala de opera ie. Se controleaz de mai multe ori pe zi dac plaga
nu sângereaz , dac pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urin . Daca mai jos de regiunea
lezat apar edeme sau cianoz , se va l rgi pansamentul pentru a evita ischemia regiunii din
cauza tulbur rilor decircula ie.
Dup opera iile aseptice, dac pansamentul ramâne uscat i bolnavul nu prezint dureri
locale sau febr , acesta se desface numai dupa 6-7 zile când se scot firele de sutur . Daca
bolnavul are febr , se plânge de dureri locale, are hemoragii sau plaga supureaz se desface
pansamentul pentru controlul pl gii i se schimb la intervale fixate de medic. Dac plaga
supureaz , frecven a schimb rii pansamentelor se va face în raport cu semnele locale i
generale pe care le prezinta bolnavul. Când exsuda ia scade, schimbarea pansamentelor se
poate face la interval mai mare.
La schimbarea pansamentelor se va lucra cu grij si blandete, pentru a evita
provocarea durerilor inutile. Se examieaz plaga, tegumentele din jur i secre iile existente. La
nevoie se fac recolt ri pentru însamân ri pe medii de cultura, pentru identificarea germenilor
i antibiogram . Evolu ia procesului de vindecare a plagii se noteaza in foaia de observa ie a
bolnavului.

Lupta impotriva durerii

La originea durerilor postoperatorii stau mai multi factori care vor fi precizati inainte
de a se prescrie analgezicele de rutin . De men ionat ca nu se vor administra calmante f r
prescrip ie medical i f r a se cunoa te exact caracterul durerii. Dup interven ii
chirurgicale asupra organelor interne, durerile pot fi superficiale, de origine parietal sau
profunde, de origine visceral . Durerile parietale apar datorit trac iunii musculare asupra
suturilor profunde, atunci când pacientul se mi c sau datorit unui hematom la nivelul pl gii,
ceea ce duce la instalarea durerii prin distensie. Pentru calmarea acestor dureri sunt suficiente
analgezice anale sau interven ii chirurgicale, în caz de hematom.

32
 Hidratarea
- prin perfuzii, rehidratarea venoas completand necesarul zilnic,
- se va ine cont de starea cardiac i renal a operatului, iar ritmul picaturilor nu va fi
rapid.
Perfuzile venoase aduc organismului necesarul de ap , electroli i i calorii.
Eficacitatea rehidratarii va fi controlat prin cantitatea de urin eliminat prin curba
diurezei.

Alimenta ia i realimenta ia
În cazurile cele mai frecvente, simple, de chirurgie obi nuit , se va ine cont de
urm toarele principii:
- bolnavul va bea atunci când nu vomit ,
- va mânca dupâ ce a avut scaun precoce sau dup emisia de gaze,
- nu va consuma fructe crude sau glucide în exces.
În ziua opera iei, pacientul va bea ap cu linguri a, rehidratarea fiind completat cu
perfuzii. Dup 24 de ore – ceai, citronad i sup de zarzavat (numai zeama), iar a doua zi -
ceai, citronad îndulcit , lapte cu ceai si, de asemenea, zeam de la supa de zarzavat; a treia zi
- iaurt, fidea, t itei cu lapte, piure de cartofi, biscui i.
Dup reluarea tranzitului: carne de pui, pe te alb, i se revine, treptat, la alimenta ia
obi nuit . Nu trebuie uitat c , pentru a favoriza realimenta ia, alimentele trebuie s fie calde,
bine preparate, prezentate estetic i în vesel foarte curata, înso ite de amabilitatea i
bunavoin a asistentei medicale.

7. Educat ia pentru s n tate. Profilaxia bolii

Profilaxia ra ional a infec iilor genitale se bazeaz pe înl turarea factorilor etio-
patogenici. Profilaxia constituie o importan medico-social date fiind frecven a i
consecin ele acestor afec iuni.
Scopul profilaxiei este:
a) de a împiedica apari ia bolilor inflamatorii;
b) de a împiedica dep irea stadiului ini ial.

A. Pentru a împiedica apari ia bolilor inflamatorii, m surile de profilaxie trebuie

s se adreseze:
a) microorganismelor;
b) macroorganismelor;
c) mediului extern.

a) M suri luate pentru combaterea microorganismelor (agen i patogeni):

Aceste m suri se bazeaz pe utilizarea asepsiei i a antisepsiei în sec ii de obstetric i
ginecologie. Terapeutica antibiotic preventiv în cazurile suspecte de contaminare i
administrarea precoce la primele semne ale bolii combate dezvoltarea infec iilor.
Vaccinoterapia profilactic va fi utilizat pentru combaterea virulen ei infec iilor endogene.
Educa ia sanitar a bolnavilor, precum i o preg tire a întregului personal sanitar sunt
necesare pentru a aplica aceste principii profilactice generale.
Ac iunea profilactic se va axa, îndeosebi, pe combaterea modalit ilor de inoculare,
care const în:
- M suri de igien prin efectuarea toaletei zilnice a organelor genitale externe cu ap i
s pun, evitarea contactului organelor genitale cu obiecte contaminate (lenjerie, obiecte
de toalet ), efectuarea corect a toaletei anale dup defeca ie i tratarea oxiurilor i

33
 mai ales o riguroas igien din partea ambilor parteneri, mai ales la primul contact
sexual, deoarece leziunile himenului sunt por i de intrare pentru infec ii.
- M suri de combatere a infec iilor venerice prin efectuarea buletinelor prenup iale
sistematice, depistarea i tratamentul obligatoriu a tuturor bolnavilor -purt tori de
gonococ, tricomonas, sifilis, candida, etc.
- M suri de combatere a infec iilor post-abortum; se face prin efectuarea practicilor
abortive numai de c tre persoane competente i în condi ii de asepsie perfect .
- M suri de combatere a infec iilor post-partum; se face prin asigurarea tuturor
condi iilor de asepsie în timpul na terii, atât pentru mam cât i pentru f t. Aceste
m suri trebuiesc asigurate i în perioada lehuziei, prin efectuarea toaletei vulvare i a
sp laturilor vaginale.O m sur important pentru evitarea infec iilor post-partum este
administrarea de antibiotice în cazurile suspecte de a fi contaminate (membrane rupte
de mult vreme, nerespectarea condi iilor de asepsie).
- Evitarea explor rilor sau interven iilor ginecologice septice. Tactul vaginal se va
efectua dup sp larea mâinilor cu ap i s pun i apoi se aplic m nu i sterile.
Explor rile genitale sau interven iile chirurgicale, ca de exemplu: histerometrie,
histerosalpingografie, chiuretaj etc. se vor efectua numai cu instrumente sterile,
pansamente sterile, respectarea i men inerea m surilor de asepsie din partea
operatorului.

b) M suri care se adreseaz macroorganismelor:

- Combaterea focarelor de infec ie, prin depistarea i tratarea lor, în special dac sunt de
natur cronic (anexite cronice ce pot recidiva cu ocazia unor cauze favorabile -
na teri, avorturi, congestii pelviene etc.);
- Combaterea cauzelor morfologice favorizante, prin tratament chirurgical al rupturilor
de col i perineu, tulbur ri de static general i al fistulelor recto-vaginale etc.
- Combaterea bolilor infec ioase acute i cronice, capabile de a determina localiz ri ale
infec iei la nivelul aparatului genital;
- Combaterea bolilor organice generale i echilibrarea neuro-endocrin ;
- Congestia pelvian este o cauz favorizant a infec iilor pelviene i mai ales a
rede tept rilor infec iilor latente. Perioada menstrual corespunzând unor congestii
fiziologice anexiale, se recomand repaus absolut i evitarea raporturilor sexuale în
aceast perioad .

c) M suri ce se adreseaz mediului extern:

- Reglementarea muncii în raport cu posibilit ile biologice ale pacientei, antrenamentul
prin cultur fizic i sport, care-i m resc aceste posibilit i, constituie m suri ce
înt resc rezisten a organismului fa de agen ii patogeni. Se vor interzice pacientelor
care prezint infec ii genitale latente, sporturile i muncile care favorizeaz infec ia
pelvian ;
- Combaterea frigului i a umezelii, prin îmbr c minte i înc l minte de protec ie;
- Alimenta ia complet i suficient , bogat în proteine, hidrocarbona i i vitamine;
- Combaterea intoxica iilor profesionale prin m suri de protec ie la locul de munc al
pacientei, care lucreaz în mediul toxic;
- Utilizarea ra ional i judicioas a antibioticelor.

B. Profilaxia dep irii stadiului ini ial

Depistarea bolii în faza ei ini ial , diagnosticul precoce i tratamentul instituit imediat
i intensiv, împiedic evolu ia spre leziuni, care sunt de cele mai multe ori ireversibile.

34
 Aceasta se realizeaz prin:
- consulta ii periodice ce înlesnesc depistarea focarelor de infec ie latent ;
- diagnosticul formelor incipiente ale bolii i preîntâmpinarea lor prin educa ia sanitar
a pacientelor;
- tratamentul instituit precoce i intensiv prin administrarea antibioticelor;
- aplicarea m surilor de profilaxie a infec iilor genitale necesit o munc organizatoric
sus inut pentru a se pune în practic toate principiile de profilaxie enun ate anterior,
precum i educa ia sanitar .

35
 CAPITOLUL IV

ÎNGRIJIRI SPECIFICE

CAZUL CLINIC 1

CULEGEREA DATELOR:

DATE FIXE:
Nume i prenume: M.S.
V rsta : 34 ani
Sex: F
Domiciliu : Re i a, jud. Caras-Severin
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Anexit acut drept
ISTORICUL BOLII:
Perioada de internare: 18.09.2020 - 22.09.2020
Simptomatologia a debutat în urm cu aproximativ 4 zile.
Ecografia - eviden iaz tumefac ia anexial dreapt ;
Tu eul vaginal - prezint leucoree abundent , anexa dreapt tumefiat .
Prezint hipertermie 400 C, gre uri, v rs turi i leucoree abundent .
Examene de laborator: HLG - leucocite 12000 µL; VSH - 26 mm/h
MANIFEST RI DE DEPENDEN :
Durere în fosa iliac dreap cu iradiera în membrul inferior drept, leucoree abundent ,
temperatur 40oC, gre uri, v rs turi, stare general alterat .
PROBLEMELE PACIENTULUI:
Disconfort, febra, durere, alterarea st rii generale.

36
 Plan de îngrijire: Cazul 1
M.S. 34 de ani
Diagnostic: anexita acuta dreapt
18.09.2020
Nevoia deficitar Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
îngrijire Proprii Delegate
Nevoia de a elimina V rs turi, Ameliorarea Recomand repaus Sp l turi vaginale În urma
Leucoree abundent v rs turilor la pat. cu KMnO4 tratamentului
Diminuarea leucoreei Toaleta regiunii (permanganat de pacienta nu mai
genitale. potasiu); prezint v rs turi
Schimbarea Administrarea de iar leucoreea este
frecvent a lenjeriei antiemetice : diminuat .
de corp i de pat. Emetiral 2
Ajut pacienta în supozitoare/zi
timpul v rs turilor.
Nevoia de a p stra Hipertermie Diminuarea Asigurarea Administrare În urma
temperatura corpului temperaturii cu 3OC în condi iilor de medica ia tratamentului
în limite normale decurs de 12 h mediu. antipiretic temperatura a
Hidratarea (antalgic ): sc zut cu 3OC în
pacientei. algocalmin 3 10 h.
Raportul ingesta- fiole/zi.
excreta. Administrare de
Aplica ii reci pe antibiotice:
frunte, axilar sau penicilin 800.000
inghinal. UI/zi i
M surarea streptomicin 1 g/zi
temperaturii.
Nevoia de a bea i a Deshidratare prin Hidratarea i hr nirea Ajut pacienta în Administrare de În urma
mânca deficit de aport pacientei. timpul v rs turilor lichide parenteral tratamentului
lichidian. Anorexie oferindu-i o t vi (NaCl 9%o). pacienta nu mai
datorat greturilor i renal i o Servesc pacienta cu este deshidratat
v rs turilor compres ; supa, compot. i a inceput s

37
 Asigur igiena consume alimente
cavit ii bucale in cantit i mici.
Men inerea
raportului ingesta -
excreta.
Nevoia de a se mi ca Deficit de mobilitate Diminuarea durerii, Asigurarea unei Administrarea de Pacienta prezint
i a avea o bun datorat durerii. reluarea mobilit ii pozi ii antalgice; antiinflamatorii: durere.
postur normale Exerci ii fizice algocalmin 3
pasive. fiole/zi
Nevoia de a fi curat, Alterarea tegumentelor Diminuarea leucoreei Asigurarea Sp l turi vaginale În urma
îngrijit, de a a proteja i mucoaselor condi iilor de cu KMnO4 tratamentului,
mucoasele i mediu. (permanganat de leucoreea s-a
tegumentele Toaleta organelor potasiu) diminuat
genitale externe.
Schimbarea
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.
Nevoia de a evita Anxietate datotat Pacienta s Asigurarea Pacienta se
pericolele st rii de boal , beneficieze de mediului de lini te te,
durerii siguran a psihologic protectie psihic anxietatea scade
adecvat st rii de
boal a pacientei
prin înl turarea
excitan ilor psihici
Nevoia de a înv a Deficit de cuno tin e Pacienta s cunoasc Instruirea pacientei Pacienta a
în leg tur cu boala cauzele de apari ie a le în ceea ce prive te achizi ionat
bolii i profilaxia modul de apari ie cuno tin e despre
acesteia al bolii i în ceea ce boal
priveste modurile
în care acesta poate
fi prevenit

38
 20.09.2020
Nevoia de a elimina Leucoree moderat Diminuarea leucoreei Recomand repaus Sp l turi vaginale În urma
la pat. cu KMnO4 tratamentului
Toaleta regiunii (permanganat de leucoreea este
genitale. potasiu); diminuat .
Schimbarea
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.
Nevoia de a bea i a Anorexie Hidratarea i hr nirea Men inerea Administrare de Pacienta consum
mânca pacientei. raportului ingesta - lichide parenteral catit i mici de
excreta. (NaCl 9%o). alimente.
Servesc pacienta cu
supa, compot, pilaf
de orez

Nevoia de a se mi ca Deficit de mobilitate Diminuarea durerii, Asigurarea unei Administrarea de Pacienta se poate
i a avea o bun datorat durerii. reluarea mobilit ii pozi ii antalgice; antiinflamatorii: mi ca f r s
postur normale Exerci ii fizice algocalmin 3 prezinte durere.
pasive. fiole/zi
Administrare de
antibiotice:
penicilin 800.000
UI/zi i
streptomicin 1 g/zi
Nevoia de a fi curat, Alterarea tegumentelor Diminuarea leucoreei Asigurarea Sp l turi vaginale În urma
îngrijit, de a a proteja i mucoaselor condi iilor de cu KMnO4 tratamentului,
mucoasele i mediu. (permanganat de leucoreea s-a
tegumentele Toaleta organelor potasiu) diminuat
genitale externe.
Schimbarea
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.

39
 22.09.2020
Nevoia de a elimina Leucoree moderat Diminuarea leucoreei Recomand repaus Sp l turi vaginale În urma
la pat. cu KMnO4 tratamentului
Toaleta regiunii (permanganat de leucoreea devine
genitale. potasiu). fiziologic .
Schimbarea Administrare de
frecvent a lenjeriei antibiotice:
de corp i de pat. penicilin 800.000
UI/zi i
streptomicin 1
g/zi

SUPRAVEGHEREA FUNC IILOR VITALE

Tensiune
Data Puls Respira ie Temperatur Diurez Scaun
arterial
18.09.2020 135/90 mmHg 90 b/min 19 r/min 40oC – 37 oC 1000 ml normal ( )
20.09.2020 130/85 mmHg 85 b/min 18 r/min 37 oC 1200 ml normal ( )
22.09.2020 130/80 mmHg 80 b/min 18 r/min 36,5 oC 1400 ml normal ( )

EXAMENE DE LABORATOR

18.09.2020

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH sistem Vacutainer cu eprubet 26 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
Hemoleucogram sistem Vacutainer cu eprubet 12000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

40
 20.09.2020

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH sistem Vacutainer cu eprubet 20 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
Hemoleucogram sistem Vacutainer cu eprubet 11000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

22.09.2020

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH sistem Vacutainer cu eprubet 15 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
Hemoleucogram sistem Vacutainer cu eprubet 10000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

ALIMENTA IA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

18.09.2020 – 22.09.2020 pireu de legume, sup de pui, carne de pui, carne de porc gras , unt, prajeli
pilaf de orez, compoturi

41
 INVESTIGA II PARACLINICE

Preg tirea pentru

Data Examene curente Îngrijiri dup examen
examen
18.09.2020 recoltare s nge venos prin se explic necesitatea recol rii, se supravegheaz pacientul i
20.09.2020 punc ie venoas cu sistem se ob ine consim mântul i se observ faciesul, culoarea
22.09.2020 Vacutainer colaborarea pacientului, se tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .
18.09.2020 ecografie abdomen inferior a jeun, cu vezica urinar plin -
22.09.2020

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare

Algocalmin 6 ml/zi i.m., 1 f la 8 ore
18.09.2020 - 22.09.2020 Penicilin 800000 UI/zi i.m. fl 400000 UI la 12 ore
Streptomicin 1 g/zi i.m. 1 fl la 24 ore
18.09.2020 Emetiral supozitoare 2/zi i.r. 1 sup. la 12 ore

Concluzii: Pacienta M.S., 34 ani, se prezint la UPU SJ Re i a la data de 18.09.2020 prezenând durere in fosa iliac dreapt cu
iradiere în membrul inferior drept, leucoree abundent , temperatur 40 0C, greturi/v rs turi), i a fost internat pe sec ia de
Ginecologie cu diagnosticul de anexit acut dreapt . Perioada de internare: 18.09.2020 - 22.09.2020. În urma tratamentului
(Penicilin 800000 UI/zi, Streptomicin 1 g/zi, Algocalmin 6 ml/zi, Emetiral supozitoare 2/zi), în data de 22.09.2020, la externare,
pacienta are stare general bun (temperatur normal , nu prezint grea / v rs turi, nu acuz dureri). Se recomand control
ginecologic periodic.

42
CAZUL CLINIC 2

CULEGEREA DATELOR:

DATE FIXE:
Nume i prenume: T.R.
V rsta : 22 ani
Sex: F
Domiciliu : Re i a, jud. Caras-Severin
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Anexit bilateral
ISTORICUL BOLII:
Perioada de internare: 12.02.2021 - 14.02.2021
Simptomatologia a debutat în urm cu aproximativ 3 zile.
Ecografia - eviden iaz tumefac ia anexial bilateral ;
Tu eul vaginal - prezint leucoree abundent , anexe tumefiate.
Prezint temperatur 38,50 C, leucoree abundent , disurie.
Examene de laborator: HLG - leucocite 15000 µL; VSH - 25 mm/h
MANIFEST RI DE DEPENDEN :
Durere în abdomen inferior (ambele fose iliace) cu iradiera în membrele inferioare, leucoree
abundent , temperatur 38,5oC, disurie, stare general alterat .
PROBLEMELE PACIENTULUI:
Disconfort, febra, durere, disurie, alterarea st rii generale.

43
 Plan de îngrijire: Cazul 2
T.R. 22 de ani
Diagnostic: anexita bilateral
12.02.2021
Nevoia deficitar Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
îngrijire Proprii Delegate
Nevoia de a elimina Leucoree abundent . Diminuarea leucoreei. Recomand repaus Sp l turi vaginale În urma
Disurie. Mic iuni normale. la pat. cu KMnO4 tratamentului
Toaleta regiunii (permanganat de leucoreea este
genitale. potasiu). diminuat .
Schimbarea Disuria persist .
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.

Nevoia de a p stra Temperatur Diminuarea Asigurarea Administrare În urma

temperatura corpului moderat temperaturii cu 2OC în condi iilor de medica ia tratamentului
în limite normale decurs de 12 h mediu. antipiretic temperatura a
Hidratarea (antalgic ): sc zut cu 2OC în
pacientei. algocalmin 3 10 h.
Raportul ingesta- fiole/zi.
excreta. Administrare de
Aplica ii reci pe antibiotic: oxacilin
frunte, axilar sau 3g/zi
inghinal.
M surarea
temperaturii.
Nevoia de a se mi ca Deficit de mobilitate Diminuarea durerii, Asigurarea unei Administrarea de Pacienta prezint
i a avea o bun datorat durerii. reluarea mobilit ii pozi ii antalgice; antiinflamatorii: durere diminuat .
postur normale Exerci ii fizice algocalmin 3
pasive. fiole/zi
Nevoia de a fi curat, Alterarea tegumentelor Diminuarea leucoreei Asigurarea Sp l turi vaginale În urma
îngrijit, de a a proteja i mucoaselor condi iilor de cu KMnO4 tratamentului,

44
mucoasele i mediu. (permanganat de leucoreea s-a
tegumentele Toaleta organelor potasiu) diminuat
genitale externe.
Schimbarea
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.
Nevoia de a evita Anxietate datotat Pacienta s Asigurarea Pacienta se
pericolele st rii de boal , beneficieze de mediului de lini te te,
durerii siguran a psihologic protectie psihic anxietatea scade
adecvat st rii de
boal a pacientei
prin înl turarea
excitan ilor psihici
Nevoia de a înv a Deficit de cuno tin e Pacienta s cunoasc Instruirea pacientei Pacienta a
în leg tur cu boala cauzele de apari ie a le în ceea ce prive te achizi ionat
bolii i profilaxia modul de apari ie cuno tin e despre
acesteia al bolii i în ceea ce boal
priveste modurile
în care acesta poate
fi prevenit
14.02.2021
Nevoia de a elimina Leucoree moderat Diminuarea leucoreei Recomand repaus Sp l turi vaginale În urma
la pat. cu KMnO4 tratamentului
Toaleta regiunii (permanganat de leucoreea este
genitale. potasiu); diminuat .
Schimbarea
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.
Nevoia de a se mi ca Deficit de mobilitate Diminuarea durerii, Asigurarea unei Administrarea de Pacienta se poate
i a avea o bun datorat durerii. reluarea mobilit ii pozi ii antalgice; antiinflamatorii: mi ca f r s
postur normale Exerci ii fizice algocalmin 3 prezinte durere.
pasive. fiole/zi
Administrare de

45
 antibiotic: oxacilin
3g/zi
Nevoia de a fi curat, Alterarea tegumentelor Diminuarea leucoreei Asigurarea Sp l turi vaginale În urma
îngrijit, de a a proteja i mucoaselor condi iilor de cu KMnO4 tratamentului,
mucoasele i mediu. (permanganat de leucoreea a
tegumentele Toaleta organelor potasiu) devenit
genitale externe. fiziologic
Schimbarea
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.

SUPRAVEGHEREA FUNC IILOR VITALE

Tensiune
Data Puls Respira ie Temperatur Diurez Scaun
arterial
12.02.2021 130/90 mmHg 90 b/min 19 r/min 38,5oC – 36,5 oC 1200 ml normal ( )
14.02.2021 120/80 mmHg 70 b/min 18 r/min 36,5 oC 1400 ml normal ( )

EXAMENE DE LABORATOR

12.02.2021

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH sistem Vacutainer cu eprubet 25 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
Hemoleucogram sistem Vacutainer cu eprubet 15000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

46
 14.02.2021

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH sistem Vacutainer cu eprubet 20 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
Hemoleucogram sistem Vacutainer cu eprubet 12000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

ALIMENTA IA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

12.01.2021 – 14.02.2021 pireu de legume, sup de pui, carne de pui, carne de porc gras , unt, prajeli
pilaf de orez, compoturi

INVESTIGA II PARACLINICE

Preg tirea pentru

Data Examene curente Îngrijiri dup examen
examen
12.02.2021 recoltare s nge venos prin se explic necesitatea recol rii, se supravegheaz pacientul i
14.02.2021 punc ie venoas cu sistem se ob ine consim mântul i se observ faciesul, culoarea
Vacutainer colaborarea pacientului, se tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .
12.02.2021 ecografie abdomen inferior a jeun, cu vezica urinar plin -
14.02.2021

47
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare

Algocalmin 6 ml/zi i.m., 1 f la 8 ore
12.02.2021 - 14.02.2021
Oxacilin 3g/zi per os 2 caps la 8 h

Concluzii: Pacienta T.R., 22 ani, se prezint la UPU SJ Re i a la data de 12.02.2021 prezenând durere în abdomenul inferior cu
iradiere în membrele inferioare, leucoree abundent , temperatur 38,5 0C, disurie), i a fost internat pe sec ia de Ginecologie cu
diagnosticul de anexit bilateral . Perioada de internare: 12.02.2021 - 14.02.2021. În urma tratamentului (Oxacilin 3 g/zi,
Algocalmin 6 ml/zi), în data de 14.02.2021, la externare, pacienta are stare general ameliorat (temperatur normal , nu acuz dureri).
Se recomand continuarea tratamentului la domiciliu înc 2 zile – Algocalmin 3 tb/zi (1 tb la 8 ore) i Oxacilin 3 g/zi (2 tb la 8 ore).
Se recomand control ginecologic periodic.

48
CAZUL CLINIC 3

CULEGEREA DATELOR:

DATE FIXE:
Nume i prenume: D.V.
V rsta : 29 ani
Sex: F
Domiciliu : Re i a, jud. Caras-Severin
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Anexit cronic drept
ISTORICUL BOLII:
Perioada de internare: 02.12.2020 - 06.12.2020
Simptomatologia a debutat în urm cu aproximativ 3 zile.
Ecografia - eviden iaz tumefac ia anexial dreapt ;
Tu eul vaginal - prezint leucoree abundent , anexa dreapt tumefiat .
Prezint termeratura 390 C, durere în fosa iliac dreapt la efort i leucoree abundent .
Examene de laborator: HLG - leucocite 10000 µL; VSH - 25 mm/h
MANIFEST RI DE DEPENDEN :
Durere în fosa iliac dreap la efort, leucoree abundent , temperatur 39oC, stare general
alterat .
PROBLEMELE PACIENTULUI:
Disconfort, febra, durere, alterarea st rii generale.

49
 Plan de îngrijire: Cazul 3
D.V. 29 de ani
Diagnostic: anexita cronic dreapt
02.12.2020
Nevoia deficitar Diagnostic de Obiective Interven ii Evaluare
îngrijire Proprii Delegate
Nevoia de a elimina Leucoree abundent Diminuarea leucoreei Recomand repaus Sp l turi vaginale În urma
la pat. cu KMnO4 tratamentului
Toaleta regiunii (permanganat de leucoreea este
genitale. potasiu); diminuat .
Schimbarea
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.
Nevoia de a p stra Hipertermie Diminuarea Asigurarea Administrare În urma
temperatura corpului temperaturii cu 2OC în condi iilor de medica ia tratamentului
în limite normale decurs de 12 h mediu. antipiretic : temperatura a
Hidratarea paracetamol 3 tb/zi. sc zut cu 2OC în
pacientei. Administrare de 10 h.
Raportul ingesta- antibiotice:
excreta. penicilin 800.000
Aplica ii reci pe UI/zi
frunte, axilar sau
inghinal.
M surarea
temperaturii.
Nevoia de a bea i a Deshidratare prin Hidratarea i hr nirea Men inerea Administrare de În urma
mânca deficit de aport pacientei. raportului ingesta - lichide parenteral tratamentului
lichidian. excreta. (NaCl 9%o). pacienta nu mai
Servesc pacienta cu este deshidratat
supa, compot.

50
Nevoia de a se mi ca Deficit de mobilitate Diminuarea durerii, Asigurarea unei Administrarea de Pacienta prezint
i a avea o bun datorat durerii. reluarea mobilit ii pozi ii antalgice antiinflamatorii: durere.
postur normale indometacin 3
supozitoare/zi
Nevoia de a fi curat, Alterarea tegumentelor Diminuarea leucoreei Asigurarea Sp l turi vaginale În urma
îngrijit, de a a proteja i mucoaselor condi iilor de cu KMnO4 tratamentului,
mucoasele i mediu. (permanganat de leucoreea s-a
tegumentele Toaleta organelor potasiu) diminuat
genitale externe.
Schimbarea
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.
Nevoia de a evita Anxietate datotat Pacienta s Asigurarea Pacienta se
pericolele st rii de boal , beneficieze de mediului de lini te te,
durerii siguran a psihologic protectie psihic anxietatea scade
adecvat st rii de
boal a pacientei
prin înl turarea
excitan ilor psihici
Nevoia de a înv a Deficit de cuno tin e Pacienta s cunoasc Instruirea pacientei Pacienta a
în leg tur cu boala cauzele de apari ie a le în ceea ce prive te achizi ionat
bolii i profilaxia modul de apari ie cuno tin e despre
acesteia al bolii i în ceea ce boal
priveste modurile
în care acesta poate
fi prevenit
04.12.2020
Nevoia de a elimina Leucoree moderat Diminuarea leucoreei Recomand repaus Sp l turi vaginale În urma
la pat. cu KMnO4 tratamentului
Toaleta regiunii (permanganat de leucoreea este
genitale. potasiu); diminuat .
Schimbarea
frecvent a lenjeriei

51
 de corp i de pat.
Nevoia de a se mi ca Deficit de mobilitate Diminuarea durerii, Asigurarea unei Administrarea de Pacienta se poate
i a avea o bun datorat durerii. reluarea mobilit ii pozi ii antalgice; antiinflamatorii: mi ca f r s
postur normale Exerci ii fizice indometacin 3 prezinte durere.
pasive. supozitoare/zi
Administrare de
antibiotice:
penicilin 800.000
UI/zi
Nevoia de a fi curat, Alterarea tegumentelor Diminuarea leucoreei Asigurarea Sp l turi vaginale În urma
îngrijit, de a a proteja i mucoaselor condi iilor de cu KMnO4 tratamentului,
mucoasele i mediu. (permanganat de leucoreea s-a
tegumentele Toaleta organelor potasiu) diminuat
genitale externe.
Schimbarea
frecvent a lenjeriei
de corp i de pat.
06.12.2020
Nevoia de a elimina Leucoree moderat Diminuarea leucoreei Recomand repaus Sp l turi vaginale În urma
la pat. cu KMnO4 tratamentului
Toaleta regiunii (permanganat de leucoreea devine
genitale. potasiu). fiziologic .
Schimbarea Administrare de
frecvent a lenjeriei antibiotice:
de corp i de pat. penicilin 800.000
UI/zi

52
 SUPRAVEGHEREA FUNC IILOR VITALE

Tensiune
Data Puls Respira ie Temperatur Diurez Scaun
arterial
02.12.2020 135/90 mmHg 90 b/min 19 r/min 39oC – 37 oC 1200 ml normal ( )
04.09.2020 130/85 mmHg 85 b/min 18 r/min 37 oC 1200 ml normal ( )
06.09.2020 130/80 mmHg 80 b/min 18 r/min 36,5 oC 1400 ml normal ( )

EXAMENE DE LABORATOR

02.12.2020

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH sistem Vacutainer cu eprubet 25 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
Hemoleucogram sistem Vacutainer cu eprubet 10000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

04.12.2020

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH sistem Vacutainer cu eprubet 20 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
Hemoleucogram sistem Vacutainer cu eprubet 9000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

53
 06.12.2020

Examen cerut Mod de recoltare Rezultate Valori normale

VSH sistem Vacutainer cu eprubet 15 mm/h 15 mm/h
cu capac negru
Hemoleucogram sistem Vacutainer cu eprubet 9000 µL 4000-10000 µL
cu capac mov

ALIMENTA IA BOLNAVULUI

Perioada Alimente permise Alimente interzise

02.12.2020 – 06.12.2020 pireu de legume, sup de pui, carne de pui, carne de porc gras , unt, prajeli
pilaf de orez, compoturi

INVESTIGA II PARACLINICE

Preg tirea pentru

Data Examene curente Îngrijiri dup examen
examen
02.12.2020 recoltare s nge venos prin se explic necesitatea recol rii, se supravegheaz pacientul i
04.12.2020 punc ie venoas cu sistem se ob ine consim mântul i se observ faciesul, culoarea
06.12.2020 Vacutainer colaborarea pacientului, se tegumentelor, se men ine
a eaz pacientul în pozi ie tamponul pe locul punc iei far
semi ezut cu bra ul în extensie a flecta bra ul.
sprijinit pe o pern .
02.09.2020 ecografie abdomen inferior a jeun, cu vezica urinar plin -
06.09.2020

54
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

Data Medicamente Mod de administrare

Algocalmin 6 ml/zi i.m., 1 f la 8 ore
02.12.2020 - 06.12.2020 Indometacin 150 mg/zi i.r. 1 sup/8 ore
Penicilin 800000 UI/zi i.m. fl 400000 UI la 12 ore

Concluzii: Pacienta D.V., 29 ani, se prezint la UPU SJ Re i a la data de 02.12.2020 prezenând durere în fosa iliac dreapt la efort,
leucoree abundent , temperatur 39 0C, i a fost internat pe sec ia de Ginecologie cu diagnosticul de anexit cronic dreapt . Perioada
de internare: 02.12.2020 - 06.12.2020. În urma tratamentului (Penicilin 800000 UI/zi, Indometacin 150 mg/zi, Algocalmin 6 ml/zi), în
data de 06.12.2020, la externare, pacienta are stare general bun (temperatur normal , nu acuz dureri). Se recomand control
ginecologic periodic.

55
 CAPITOLUL V

NORME DE PROTEC IA MUNCII I PSI

În scopul aplic rii i respect rii în cadrul spitalului a regulilor privind protec ia, igiena
i securitatea în munc corespunz toare condi iilor în care se desf oar activitatea, spitalul
asigur instruirea tuturor persoanelor încadrate în munc , practican ilor si voluntarilor, prin
angaja ii proprii cu atribu ii în domeniul securit ii muncii, care const în:
a) Instruirea introductiv general , care se face de c tre lucr torul desemnat cu
atribu ii în domeniul s n t ii i securit ii în munc urm toarelor persoane:
Noilor angaja i în munc , cu contract, indiferent de forma acestuia;
Celor veniti în unitate ca deta a i;
Elevilor, studen ilor pentru practica medical ;
Persoanelor aflate în perioada de proba în vederea angaj rii.
b) Instruirea la locul de munc se face dup instruirea introductiv general , de c tre
conduc torul direct al locului de munc i are ca scop prezentarea riscurilor i
m surilor de prevenire i protec ie specifice locului de munc pentru categoriile de
personal enumerate anterior.
c) Instruirea periodic se face de c tre conduc torul locului de munc respectiv.
Intervalul dintre dou instruiri periodice va fi stabilit prin instruc iuni proprii, in
func ie de condi iile locului de munc , dar nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru
personanul tehnico-administrativ intervalul dintre dou instruiri va fi de cel mult
12 luni.
Instruirea periodic se va face suplimentar celei programate în urm toarele cazuri:
Când angajatul a lipsit peste 30 de zile lucr toare;
Când s-au schimbat echipamentele de lucru ori s-au adus modific ri
echipamentelor de lucru existente;
Când au ap rut modific ri ale normelor de protec ia muncii sau ale
instruc iunilor proprii de securitate a muncii;
La reluarea activit ii dup accidente de munc ;
La executarea unor lucr ri specifice sau introducerea unor noi tehnologii.
Durata instruirii periodice nu va fi mai mic de 8 ore. Instruirea lucr torilor va fi
bazat pe tematica întocmit de angajator prin lucr torul desemnat.
Fiecare salariat are obliga ia s asigure m surile referitoare la securitatea i
s n tatea sa în munc , precum si a celorlal i salaria i.

ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE I ÎMBRACAREA/DEZBR CAREA

ECHIPAMENTULUI DE PROTEC IE

Respectarea normelor de igien personal - corporal are ca scop prevenirea îmboln virilor
personalului medical sanitar i de a împiedica transmiterea bolilor de la bolnav la bolnav.

Îmbr carea echipamentului de protec ie i intrarea la serviciu

- asistenta medical intr în filtru pentru personal;
- dezbrac hainele de strada i le depune în dulapul special destinat lor;
- trece în camera de baie i face du ;
- dup efecturea du ului trece în încaperea de echipare unde îmbraca echipamentul de
protec ie;
- verific dac inuta este corect i complet în functie de profil;

56
 - intr în sec ie.

Respectarea circuitelor func ionale si a normelor de protec ia muncii

a. Aplic o atentie deosebit :
- circuitelor alimentelor i veselei;
- circuitelor lenjeriei de pat i corp a bolnavilor;
- circuitului de intrare i ie ire al personalului;
- circuitului de primire a bolnavului în spital;
- circuitului vizitatorilor;
- circuitului rezidurilor solide i lichide.

b. Se spal i se dezinfecteaz pe maini dup :

- îngrijirea fiec rui bolnav;
- recoltarea produselor biologice i patologice;
- transportul produselor biologice i patologice;
- folosirea instrumentarului;
- alimenta ia bolnavului;
- atingerea bolnavului sau a obiectelor sale personale sau cu care a venit în contact
(pat, lenjerie);
- folosirea wc-ului (înainte i dup );
- înainte de mas ;
- înainte i dup folosirea batistei.

Prevenirea transmiterii imbolnavirilor intre sectii

Asistenta medical îmbraca un al doilea halat, peste echipamentul obi nuit, în cazul în
care intr într-o sectie sau saloane de izolare a bolilor infec ioase.

Asistenta medicala este obligat :

- s efectueze periodic controale medicale pentru evaluarea st rii de s n tate;
- sa se imunizeze specific i nespecific;
- s se îngrijeasca de propriul regim de munca, odihna, alimenta ie rationala;
- s schimbe echipamentele de protec ie ori de câte ori este nevoie;
- sa nu permita apartin torilor intrarea în sec ie, saloane, decat în conditiile
stabilite de normele sanitare i regulamentele de func ionare.

Dezbr carea echipamentului de protec ie i p r sirea serviciului

- intra în filtru, dezbrac echipamentul de protec ie;
- împacheteazâ halatul cu fe ele externe spre interior, având grij s nu se ating
suprafetele exterioare cu cele interioare (necontaminate).
- depune echipamentul de protec ie în recipientul pentru dezinfec ie;
- face du , îmbraca hainele de strad i p r se te serviciul.

PREVENIREA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI SAU INFECTIILE

NOSOCOMIALE

Sunt îmboln viri de natur infec ioas , contracte în spital, i care apar în timpul
spitaliz rii sau dupa externare.
Transmiterea infec iei de la o persoana la alta este un proces în lan . Acest lant are ase
verigi. Dac se reu e te ruperea acestui lan , boala nu se mai propag . Fiecare etap a lantului
depinde de succesul realizarii etapei precedente.

57
Verigile lan ului epidemiologic al infec iei
1. Sursa de infec ii: pacientul, personalul medical, alimentele, echipamentul de lucru,
lichidele contaminate.
M suri: izolarea bolnavilor, respectarea circuitelor functionale din spital.
2. Poarta de ie ire: urin , fecale, sânge, diverse secre ii, aerul expirat.
M suri: dezinfec ia chimic a produselor biologice, incinerarea produselor biologice.
3. Agentul patogen: bacterii, virusuri, parazi i, fungi.
M suri: identificarea rapid a germenilor patogeni i antibioterapia.
4. C i de transmitere: contactul direct, contactul indirect, alimente, lichide, aer.
M suri: igiena mediului spitalicesc, cur enie, aerisire, dezinfec ie, sterilizarea
materialelor medicale, igiena personalului, a echipamentului de protec ie.
5. Poarta de intrare: respiratorie, digestiv , cutanat .
M suri: utilizarea tehnicilor aseptice.
6. Gazd receptiv : v rste extreme (copii, b trani), persoane cu boli cronice, persoane
supuse manevrelor invazive (operatii, endoscopie, etc), persoane subnutrite.
M suri: izolarea persoanelor cu rezisten sc zut , c lirea organismului, tratarea
bolilor cronice, vaccinarea.

CIRCUITELE FNCTIONALE ALE SPITALULUI

Circuitul func ional reprezint sensul de circula ie în interiorul unita ii sanitare al unor
materiale i instrumente.
Circuitul septic este sensul de circula ie care indic introducerea germenilor patogeni
generatori de infec ii în interiorul unit ii sanitare.
Circuitul aseptic este sensul de circula ie care asigur condi ii de protec ie împotriva
infec iilor în interiorul unit t i sanitare.
În interiorul unit ii sanitare se impune respectarea urm toarelor circuite:
- Circuitul de intrare i ie ire al personalului.
- Circuitul de primire a bolnavilor în spital.
- Ciruitul lenjeriei.
- Circuitul alimentelor i veselei.
- Circuitul instrumentelor i materialelor.
- Circuitul vizitatorilor.
Circuitele septice trebuie s fie separate de cele aseptice.

SP LAREA MÂINILOR

Sp larea mâinilor este cea mai importanta procedur pentru prevenirea infec iilor
intraspitalice ti, pentru c mâna este principala cale de transmitere.
Tipuri de spalare a mainilor:
a. Sp larea igienica de baz .
b. Sp larea pentru decontaminare.
c. Sp larea chirurgicala - mai putin utilizat de asistent .

a. Sp larea igienic de baza se face:

- înainte i dup contactul cu un pacient sau obiect cu care se îngrije te pacientul.
- înaintea folosirii materialului steril.
- înaintea interven iilor asupra pacientului (injec ii, perfuzii, alimenta ie)
- dup atingerea unei p r i a corpului posibil contaminat cu microbi.

58
 - dup mamipularea secre ilor i excretilor pacientului (urin , fecale, sânge)
- dup scoaterea mânu ilor de lucru.
- la sfârsâ itul programului de lucru.

Tehnica: se foloseste ap curenta, s pun, periu ;

- sp larea dureaza 2 minute, se face pe toat suprafa a mâinilor, inclusiv pe
spa iile interdigitale;
- uscarea se face cu prosop de unica folosinta sau aer cald.

b. Sp larea pentru decontaminare se face:

- dup îngrijirea pacientului cu boli contagioase
- dup activit i de cur are a instrumentelor.

Tehnica:
- se execut sp larea de fond a mâinilor cu apa, s pun, periuta i se usuc cu
prosop de unica folosinta sau aer cald
- dup sp lare se aplic de 2 ori câte 5 ml de solu ie dezinfectant (alcool), dup
care nu se mai usuc mâinile.
Dezinfectia trebuie f cut de personalul medical, de vizitatori i de pacienti.

59
 CONCLUZII

Anexita se manifest prin apari ia durerilor în etajul abdominal inferior care iradiaz în
regiunea lombar , perineu sau coapse. Durerile sunt accentuate la mobilizare, contact sexual
sau la cre terea presiunii intraabdominale în timpul efortului de tuse sau str nut. În stadiile
mai avansate ale bolii poate s apar febra, frisoanele, tahicardia i alterarea st rii generale.
În cazul apari iei primelor simptome, se recomand efectuarea unui consult
ginecologic cât mai rapid pentru a stabili diagnosticul corect. În mod categoric se va evita
automedica ia, având în vedere multitudinea patologiilor localizate în abdomenul inferior cu
simptomatologie similar . Dup consult, ginecologul va stabili diagnosticul i va indica
tratamentul corespunz tor. În timpul consultului, medicul poate recomanda i recoltarea
secre iei vaginale pentru efectuarea examenului bacteriologic i/sau efectuarea analizelor care
s indice starea de bine a pacientei. Acestea se vor lua în considerare pentru a decide
modalitatea de tratament sau ajustarea acestuia.
În absen a unui tratament corespunz tor, infec ia de la nivelul uterului i anexelor
poate evolua spre abces (colec ie purulent la nivelul trompelor uterine). Ruperea abcesului
astfel format în cavitatea abdominal determin peritonit – urgen chirurgical .
Repetarea episoadelor de anexit poate conduce la sc derea important a fertilit ii
prin afectarea ireversibil a trompelor uterine. Alte complica ii care pot ap rea sunt: apari ia
aderen elor abdominale, durerea cronic în abdomenul inferior, tulbur ri menstruale i
constipa ia cronic .
Recunoa terea cât mai precoce a inflama iilor pelvine (anexita) i a tratamentului
eficient al acestora este necesar pentru a împiedica afectarea inreversibil a sistemului
reproductiv. Inciden a infertilit ii dup primul epsisod de anexit este de 12%, îns
diagnosticarea i instituirea tramentului antibiotic cât mai precoce i cu spectru larg va reduce
inciden a complica iilor, mai ales dac inem cont c infertilitatea cre te cu cât procesul
inflamator este mai intens. Anexita cronic este de obicei secundar modific rilor induse de
inflama ia acut ini ial . Anexitele acute neindetificate i netratate corespunz tor, utilizarea
DIU (dispositive intrauterine) i men inerea lui o perioad îndelungat determin instalarea
unui proces inflamator cronic.
În lucrarea de fa am conceput trei planuri de îngrijire, individualizate i adaptate
momentului bolii. Pe perioada petrecut cu cele trei paciente, acordându-le îngrijiri atât cu
rol propriu cât i delegat, am ajuns la concluzia c o clip , o vorb în plus la patul pacientului,
prin care s dai r spunsul a teptat, înseamn foarte mult.
Totodat am înv at pacientele cum s se autoîngrijeasc ,
s previn complica iile, prin evitarea frigului, apei reci, contactului sexual neprotejat,
efectuarea unei igiene intime corespunzatoare. La fel de importante sunt i controalele
regulate la medicul ginecolog care pot ajuta la depistarea precoce a bolii.

60
 BIBLIOGRAFIE

[1] Elena Doroban u, Gherghinica Gal, Monica Seuchea, Lucretia Titirca, Florica
Udma, dr. Vasile Bona , M urica Ivan , Îngrijiri speciale acordate pacien ilor de c tre
aisten ii medicali – Manual pentru colegiile i colile postliceale sanitare, Editura
Via a Medical Româneasca, 2006
[2] Lucre ia Titirc , Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i îngrijiri
corespunz toare nevoilor fundamentale, Editura Via a Medical Româneasca, 2008
[3] Lucre ia Titirc , Tehnici de evaluare i îngrijiri acordate de asisten ii medicali,
Editura Via a Medical Româneasca, 2015
[4] Mihai Pricop, Curs de obstetric i ginecologie, volumul II – Ginecologia,
Institutul European, 2008
[5] Corneliu Borundel, Manual de medicin interna pentru cadre medii, Editura All,
1994
[6] Lucre ia Titirc , Urgen ele medico-chirurgicale, sinteze, Editura Medicala, 2011
[7] Dan Cristescu, Carmen S l v stru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu,
Radu Cârmaciu, Biologie – Manual pentru clasa a XI-a, Editura Corint Educa ional,
2014

[1] Proceduri de practica pentru asisten ii medicali generali ti - https://www.oamr.ro

61
 Plan a 1

Organele genitale externe (sursa: https://revis.bassin.ru/)

 Plan a 2

Organele genital interne (sursa: https://nccmn.fandom.com)

 Plan a 3

Trompele uterine (sursa: www.corpul-uman.com)

 Plan a 4

Uterul (sursa: https://ro.wikipedia.org)