Sunteți pe pagina 1din 31

Tematica:

I aspecte generale privind activitatea jurisdictionala a CJCE

Procedura in fata curtii:


->pr . ordinara
->exc. De la normala desfasurare a procedurii ordinare
->pr speciale

Actiuni introduse in fata CJCE:


->recursul in anulare
->recursul in carenta
->recursul in interpretare

Procedura pentru neindeplinirea oblgatiilor ale statelor membre

II libera circulatie a marfurilor in spatiul UE-jurisprudenta in domeniu

-marfurile care beneficiaza de libera circulatie


-interzicerea taxelor vamalesi a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale
-interzicerea restrictiilor cantitative si a masurilor cu efect echivalent
restrictiilor cantitative
-exceptii de la principiul liberi circulatii a marfurilor
-dispoztiile Tratatului de aderare aRomaniei la UE in materia circulatiei a
marfurilor

III libera circulatie a persoanelor si serviciilor-jurisprudenta in domeniu

-beneficiarii liberei circulatii a persoanelor si serviciilor


-dreptul de deplasare i de sejur
-libertatea exercitarii unei activitati economice
-exceptii de la principiulliberei circulatii
-dispozitiile Tratattuluid e aderare a Romaniei la UE

IV libera circulatie a capitalurilor si a platilor


-sediul materiei
-exceptii de la principiul liberei circulatii
-dispozitiile tratatului de aderare

1
Vreguli aplicabile in domeniul concurentei intreprinderilor-aspecte jur

-interzicerea intelegerilor monopoliste intre intreprinderi


-abuzul de pozitie dominanta
-clauze de salvgradare
-functii de control in comportamentul intreprinderilor
-operatiuni de concentrare intre intreprinderi

VI reguli aplicabile in domeniul concurentei statelor membre-aspecte jur

-statutul intreprinderilor publice


-regimul ajutoarelor acordate de statele membre
-monopolurile de stata avand caracter comercial

Procedura in fata curtii:

-contradictorie
-publica
-mixata(scris si oral)
-tip inchizitional
-gratuita(teoreetic)

Procedura ordinara :
-etapa scrisa
-orala
-deliberatorie-adoptarea hotararilor
exceptii de la normala desasurare a procedurii ordinare apare o etapa noua
, cea de ancheta

proceduri speciale :

Porcedura ordinara-cunoaste cele 3 etape(regula), exc-cunoaste 4 etape-


ancheta care intervine intre etapa scrisa si cea orala

Etapa scrisa debuteaza cu sesizarea CJCE de catre stat oricare stat


membru /resortisant al unui stat membru/ o instanta nationala indiferent de grad

Resortisant: in cazul in care un stat devine parte la un instrument de drept


inernational prin intermediul caruia se reglementeaz

2
Etapa orala

 Debuteaza cu audierea publica a raportului prezentat de judecatorul raportor


 Presedintele Camerei deschide dezbaterile, partile nu au dreptul sa pledeze personal
(agenti, avocati, consilieri)
 Avocatul genereal prezinta concluziile
 Presedintele inchide dezbaterile, cauza este luata in deliberare

Deliberarea si hotarare

 Deliberarea este secreta, are loc in camera de consiliu, nu se admite procedura opiniei
separate
 Hotararea e data in numele curtii, se prezinta in sedinta publica, trebuie semnata de
presedintele judecatorului raportor, judecatorii care au participat la deliberari, grefieri.
 Minuta hotararii (parafata) se depune la grefa.

Exceptii de la etapa deliberarii si hotararii

 Asistenta juridica gratuita (e doar teoretica, pt ca in realitate cineva plateste)


 Exceptia sau incidentul: una din parti sa nu participle la dezbateri, cea care solicita
printrun document separat sa prezinte situatia de fapt si de drept pe care sa se
intemeieze concluziile precum si probele necesare.
 Absenta paratului: e posibil ca el sa nu raspunda la toate termenele, cand paratul nu
formeaza memorial in intampinare. Reclamantul poate cere instantei sa I se dea castig
de cauza, asimiland-o prin hotarare la …

Desistarea

*Cand a intervenit intelegerea partilor cu privire la solutionarea litigiilor

*Cand reclamantul renunta in scris la sesizarea facuta

Procedura de urgenta

 Cerere de aplicare a unor masuri provizorii


 Cerere de suspendare, de executare silita a unui act comunitar sau a unei hotarari a
curtii
 Cerere de suspendare de executare a unui act comunitar atacat prin recurs

Tertii intervenienti

 Cererea de interventie poate fi atacata oricand la grefa, dar numai pana la deschiderea
procedurii orale.
 Cererea tre sa cuprinda precizarea cauzei precum si a partilor, numele si domiciliul
intervenientului, prezentarea motivelor care justifica interesul intervenientului in

3
solutionarea litigiului, propune mijloacele de proba: domiciliul, desemnarea
avocatului/agentului / consilierului care trebuie sa pledeze.
 Se adauga documente de imputernicire a avocatului precum si alte documente care se
anexeaza unei cereri obisnuite.
 Curtea hotaraste prin ordonanta dar dupa interventia avocatului general

Rectificarea erorilor material

 Omisiunea de a hotara
 Opozitia.

Executarea hotararilor CJCE au forta executorie in sfera de aplicare a


documentelor internationale, sunt susceptibile de executare imediata
Recursurile in fata CJCE:
Recursul in anulare
Recursul in carenta
Recursul in interpretare
Recursul in plina jurisdictie
In dr comunitar, notiunea de „recurs” are intelesul d actiune in prima
instanta si nu de cale de atac, asa cum este intalnita in dreptul roman.
Recursul in anulare:
-se constata ilegalitatea unei norme
-posibilitatea pe care o au statele , institutiile comunitare si persoanelor
fizice ori juridice de a ataca in fata Curtii un act obligatoriu emis de Consiliu sau de
Comisie si de a obtine in anumite conditii, desfiintarea acestuia
-mijloc de control al conformitatii actelor comunitare, un control de
legalitate si urmareste desfiintarea unui act ilegal, nu modificarea acestuia.
-art.146 din TCEEA si art.230 din TCE
Actele susceptibile de recurs:
-actele care au forta obligatorie, emanand de la Consiliu sau de la Comisie
->regulamentele
->directivele
->in anumite situatii , deciziile
Legitimarea procesuala activa in cadrul recursului in anulare:
-statele membre, consiliul si comisia si particularii, pers fiz sau jur pe de alta
parte
-poate avea calitatea de reclamant oricarei pers fiz/jur, acestea putand
„formula..un recurs..impotriva deciziilor care, desi luate sub aparenta unui
regulament sau unei decizii adresate unei alte persoane, i privesc direct si
individual”
Legitimarea procesuala pasiva in cadrul recursului in anulare:
4
-Comisia si consiliul(deschiderea recursului in anulare este posibila numai
impotriva actelor de decizie)
Procedura recursului in anulare:
-termenulul in care se poate formula recursul in anulare este de 2 luni si
curge, pentru actele generale(jurnalul oficial al UE), de la publicarea lor, iar pentru
actele individuale de la notificarea lor catre cel interesat
-momentul inceperii termenului de recurs este ziua in care cel interesat a
luat cunostiinta de existenta si continutul actului individual, daca acesta nu i-a
fost notificat oficial
-termenul curge , in caz de notificare, din ziua urmatoare acestei notificari,
iar in caz de publicare, cu incepere din a 15-a zi urmatoare datei publicarii actului
atacat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
Recursul in carenta :
-posibilitatea pusa la dispozitia statelor, a institutiilor comunitare, precum si
a intreprinderilor sau chiar a particularilor, in anumitesituatii strict limitate,de a
ataca in fata Curtii de justitie abstentiunea, refuzul Comisiei sau al Consiliului de
ministrii de a decide in meterii in care aceste institutii comunitare au, prin Tratate,
obligatia de a lua o anumita masura.
Legitimarea procesuala activa:
-statelor membre
-institutiilor comunitare
-persoanelor particulare
Legitimarea procesuala pasiva:
-Consiliul
-Comisia
Procedura recursului in carenta:
-o etapa preliminara de punere in ntarziere a institutiei aflate in carenta-
partea interesata trebuie sa ceara institutiei competente a Comunitatilor sa puna
capat inactivitatii sale
-cererea reprezinta o punere in intarziere
-trebuie sa fie clara, precisa si sa avertizeze institutia comunitara ca
perseverarea in inactivitate va duce la un recurs in carenta
-cererea preliminara trebuie sa precizeze data de la care curge termenulde
2 lunii
Cererea preliminara se adreseaza numai institutiei competente si obligata
la o anumita actiune
A doua etapa-procedura contradictorie in fata Curtii
Cauzele de ilegalitate invocate pe calea recursului in carenta:
-violarea Tratatului

5
-deturnarea de putere
Nu reprezinta cauze pentru invocarea de recurs incompetenta instituttiei
sau violarea normelor substantiale .
Recursul in interpretare:
Posibilitatea ealizarii unei activitati de interpretare de catre Curte, cu titlu
incidental, prealabil, in afara unui litigiu propriu-zis dedus direct in fata instantei
comunitare pe calea recursului in interpretare
Art.177TCE : „curtea este competenta sa hotarasca cu titlu
prejudicial(prealabil):
-asupra interpretarii prezentului Tratat
-asupra validitatii si interpretarii actelor luate de institutiile Comunitatilor
-asupra interpretarii statuelor organismelor create print-un act al
Consiliului, daca aceste statute o prevad”
Conditiile cereriide recurs in interpretare :
-trebuie sa existe un litigiu pedinte in fata unei jurisdictii nationale, care sa
sesizeze Curtea, cerand interpretarea sau aprecierea devaliditate asupra actului
comunitar in cauza
„Tratatul subordoneaza competenta Curtii numai existentei unei cereri, in
sensul art.177, fara a fi cauzl pentru judecatorul comunitar sa examineze daca
hotararea judecatorului national a dobandi autoritate de lucru judecat, potrivit
dispozitiilor dreptului sau national”
-practica instantei de la Luxemburg nu retine „nici o formula sacramentala”
pentru sesizarea Curtii in baza ar.234
Legitimarea procesuala activa in cadrul recursului in interpretare
-numai jurisdictiile nationale
Valoarea hotararii Curtii de justitie
-are autoritate de lucru judecat relativa(priveste numai partile interesate)
-hotararea Curtii nu suprima actul
Procedura recursului :
-judecatorul national, care deschide un recurs in interpretare, suspenda
procesul pedinte
-comunica hotararea sa Curtii, o notifica prin grefier, partilor in cauza,
statelor membre si Comisiei, precum si Consiliului, daca actul in discutie emana de
la acesta
-in termen de 2 luni de la comunicare, partile, statele membre, Comisia si ,
daca a fost anuntat, Consiliul au dreptul sa depuna Curtii memmorii sau observatii
scrise
Procedura de infringement(recursul in neindeplinirea obligatiilor asumate de
catre statelemembre-art.226 TCE

6
Comisia Europeana este garantul intereselor comunitare.Pentru a-si
indeplini aceasta sarcina, Comisisa beneficiaza de urmatoarele „puteri”:
-are monopolul initiativei legislative*
-asigua respectarea normelor comunitare
*acest monopol exista numai in ceea ce priveste primul pilon al UE
respectiv legislatia comunitara
Art.211 din TCE-Comisia „asigura ca prevederile acestui tratat si dispozitiile
luate de institutiile in virtutea acestuia sunt aplicate”
Ce inseamna acesta in concret?
In cazul in care un stat membru nu se conformeaza cu legislatia comunitara
Comisia are puterea de a determina statul respectiv sa respecte normele
incalcate, iar atunci cand este necesar, se poate adresa Curtii de Justitie pentru
solutionarea cazului, declansand astfel „proedura de infringiment”, adica
procedura privind sanctionarea unui stat pentru neindeplinirea unei obligatii ce ii
revine in calitate de stat membru
Comisia nu trebuie sa dovedeasca calitatea sa procesuala activa si nici
interesul !
Scopl principal al procedurii este de a obliga statul membru care a incalcat
o norma de drept comunitar sa respecte acea norma
Curtea Europeana de Justitie a statuat in mod repetat ca scopul procedurii
de infringment este „de a da posibilitatea statului membru, pe de-o parte de a-si
remedia/corecta/indrepta pozitia fata de problema prezenta in fata Curtii si, pe
de alta parte, de a-si prezenta apararea impotriva plangerilor Comisiei”
Situatiile care determina declansarea procedurii de infringiment
-omiterea notificarii actelor normative nationale care transpun si
implementeaza directivele
-in anul 2004, in domeniul mediului, sectoarele cu cele mai multe cazuri de
nenotificare au fost deseuri- 36,4% din cazuri, aer-30,6% si evaluare impact-8.7%
din cazuri
-neconformarea legislatiei nationale la cerintele normelor comunitare
In domeniul mediului, pentru anul 2004, sectoarele cu cele mai multe cazuri
de neconformare au fost: deseuri-23,3% din caazuri, natura-23.3%, evaluare
impact-20,4% si apa-18,4% din cazuri
-aplicarea necorespunzatoare a actelor normative comunitare
Sectoarele cu cele mai multe cazuri de aplicare necorespunzatoare a
legislatiei din domeniul mediului au fost, in 2004:natura-36,4%, apa 19.4%,
deseuri-19% si aer 12.2 %din cazuri
Modalitatile de declansare a procedurii de infringiment :

7
-sesizarea automata a situatiilor de omitere a notificarii legislatiei nationale
de transpunere-comisia europeana beneficiaza de un sistem informational care
permite aceasta sesizare, determinand declansarea automata a procedurii pentru
astfel de cazuri
-o plangere inaintata comisiei de catre orice persoana fizica sau juridica
avand ca obiect orice masura (legislativa, de reglementare sau administrativa)sau
practica a unui stat membru pe care o considera incompatibila cu normele
comunitare-reclamantii* nu trebuie sa dovedeasca un interes in declansarea
procedurii si nici nu este necesar ca ei sa fie direct vatamati de presupusa
incalcare. Singura conditie necesar a fi indeplinita pentru ca plangerea sa fie
admisibila este ca aceasta sa se refere la incalcarea unei norme comunitare de
catre un stat membru
*reclamantii nu sunt parte la procedura de infringiment.Ei isi pot apara
drepturile utilizand procedurile jurisdictionale nationale, putandu-se ajunge in
curtea europeana de justitie, conform art.234 TCE
-propriile investigatii ale comisiei(rapoartele intocmite de statele membre,
intrebarile parlamentare, petitiile)
Etapele procedurii de infringiment
Scrisoarea de notificare formala-comisia transmite statului in cauza o
scrisoare de notificare formala, in care se precizeaza care sunt incalcarile
legislatiei comunitare.scrisoarea reprezinta deschiderea formala a procedurii de
infringiment.
Etapa este importanta intrucat identifica domeniul maxim al plangerii
Observatiile statului membru-statul membru are posibilitatea de a
transmite Comisiei observatiile sale ca raspuns la scrisoarea formala
primita.Observatiile reprezinta dreptul statului de a se apara, garantandu-se
astfel, protectia intereselor statului membru. Statul membru nu poate invoca in
favoarea sa prevederi practici sau circumstante existente in dreptul intern pentru
a justifica neconformarea cu obligatiile impuse de dreptul comunitar, chiar daca
acestea sunt de natura constitutionala
Opinia motivata-in cazul in care statul nu a transmis nici un raspuns sau in
urma analizarii observatiilor primite de la statul in cauza.Comisia considera
raspunsul nesatisfacator, aceasta adopta* o „opinie motivata” pe care o transmite
statului.Opinia motivata reprezinta un „semnal de alarma” final si contine cerinta
Comisiei ca statul mebru sa ia masurile necesare inlaturarii incalcarii legislatiei
comunitare
*comisia are la dispozitie 3luni pentru a redacta si transmite opinia
motivata.termenul mai lung poate fi explicat prin importanta pe care o are opinia
motivata

8
Raspunsul statului membru-acesta trebuie sa contina , de regula, masurile
intreprinse pentru a se conforma cu opinia motivata a Comisiei.Acestea fie sunt
masuri d natura administrativa, fie de natura legala, ori pot fi ambele categorii
demasuri.termenul de realizare a masurilor si de raspuns la cerintele comisiei este
de regula de 2 luni, desi nu este stipulat ca atare in TCE. Termenul poate fi
prelungit, la cererea statului membru interesat cu o perioada de maxim 3 luni
Saisine(sesizarea curtii)-in cazul in care statul membru nu se conformeaza
cu prevederile opiniei motivate in termenul stabilit, comisia poate sesiza curtea
europeana de justitie. Decizia Comisiei de a inainta cazul CEJ se numeste „saisine”
si pentru aceasta se doreste o confirmare a pozitiei legale a Comisiei adoptata in
opinia motivata. Aceasta decizie reprezinta inceperea procedurii contencioase
Curs 4 –continuare a 2-a ora
Politica comerciala comuna domeniul :
Politica comerciala comuna face parte din categoria politicilor comune
comunitatilor europene alaturi de (politica agricola comuna, politica comuna a
transporturilor si de politica in domeniul pescuitului).
Politica comuna la nivel comunitar inseamna ca statele membre nu mai pot
actiona independent, politica realizandu-se la nivel comunitar
In acelasi timp politica comerciala comuna este o politica externa .
-competente UE se exprimau prin PESC
- competenta externa a comunitatii europene sunt doar 3 :
1.politica comerciala comuna
2.materia acodurilor de asociere
3.materia cooperarii pentru dezvoltare(procedura prin care comunitatea
europeana ajuta statele mai putin dezvoltate)
Politica comeriala comuna va determina in esenta conditiile in care bunuri
din tari terte pot fi puse in libera circulatie in statele membre si bunuri din statele
membre pot fi exportate in state terte.
Conceptul de bunuri puse in libera circulatie este ecplicat in art.24 din
Tratatul comunitatilor europene
Politica comerciala comuna implica atat masuri adoptate in mod
independent de comunitatea europeana, cat si masuri contractuale, adica
acorduri cu state terte sau cu organizatii internationale .
Mecanismul institutional de luare a deciziilor, procedura este stabilita de
catre articolul 300 din Tratatul de instituire al comunitatilor europene
Comisia este insarcinata cu executia masurilor de politica comerciala
comuna ; ea poate recomanda statelor membre masuri optime de colaborare
intre ele, poate autoriza daca este cazul anumite masuri de protectie nationala in

9
conditiile in care acestea nu produc perturbari semnificative in functionarea pietei
interne
Ea are si rol de initiativa (art.133 alin.2)
Conduce negocierile pentru incheierea acordurilor de care am vb mai sus
Consiliul decide cu majoritate calificata(exceptie masurile care privesc dr de
prop intelectuala cand este ceruta unanimitatea)
Parlamentul european este consultat (nu are rol decizional in politica
comerciala comuna)
Regimul importurilor :
Baza legala este constituita de regulamentul 3285/1994, modif pana in
2004.
Initial normele privind importurile permiteau statelor membre sa mentina
anumite restrictii cantitative in legatura cu anumite produse.
Dupa anul 1994 importurile au fost liberalizate
Regulamentul comunitar prevede anumite masuri de supraveghere si de
salvgardare ce pot fi adoptate de catre comisie, derogatorii de la principiul
liberalizarii
Domeniul de aplicare al regulamentului:
Se aplica importurilor din state terte, mai putin importurilor produselor
textile si din punct de vedere geografic, produselor din anumite tari
terte(Albania,Comunitatea statelor independente si anumite state asiatice)
Principiul pe care-l instituie reglamentul este acela potrivit caruia importul
in comunitate al produselor, este liber si nu poate fi supus nici unei restrictii
cantitative cu exceptia masurilor de supraveghere si salvgardare adoptate pe baza
prezentului regulament
Regulamentul instituie 4 categorii de proceduri si anume :
1.informarea si consultarea
2.procedura de ancheta
3.masuri de supraveghere
4.masuri de salgardare
Informarea si cosultarea potrivit art. 2 din regulament, statele membre
informeaza comisia in cazul in care este necesar sa se recurga la masuri de
supraveghere si salvgardare
Se pot demara consultari fie la cerea unui stat membru, fie la initiativa
comisiei ; acestea au loc in cadrul unui comitet consultativ format din
reprezentanti ai statelor membre si prezidat de un reprezentat al comisiei
Procedura de ancheta:
Inaintea oricaror masuri de salvgardare trebuie sa aiba loc o ancheta

10
Obiectivula anchetei este de a stabili daca importurile ameninta sa produca
sau produc un prejudiciu grav producatorilor comunitari
Prejudiciu grav=degradare generala si considerabila a situatiei
producatorilor comunitari
Amenintarea cu un prejudicui grav=iminenta evidenta
Producatori comunitari=ansamblul producatorilor de produse similare sau
direct concurente care isi desfasoara activitatea pe teritoriul comunitar
In termen de 9 luni de la deschderea anchetei, comisia in cazul in care
considera ca este necesar va lua o masura de supraveghere sau de salvgardare
5.11.2009 curs 5
Politica comerciala comuna
Domeniul politicii comerciale comune
Fundamentul pcc=principii uniforme privitoare la :
-modificarea tarifelor
-incheierea acordurilor tarifare si comerciale
-uniformizarea masurilor de liberalizare a comertului
-politica exporturilor si masuri de protectie sociala(in situatii de dumping)
-ce am scris ma sus a predat data trecuta
Regimul importurilor si exporturilor
Masuri de salvgardare atunci cand un prous este importat in comunitate
intr-o cantitate mult sporita fata de ceea ce este necesar
-cand se cauzeaza , in conditiile de mai sus, prejudicii grave producatorilor
comunitari
De aici comisia poate :
-sa limiteze perioada de valabilitate a documentelor de import
-sa modifice regimul de import pentru produsul in cauza prevazandu-se ca
el poate fi pus in liber circulatie(in vanzare-cumparare) numai la producerea unei
autorizatii de import, care va fi acordata potrivit modalitatilor si limitelor pe care
le defineste Comisia
Regimul expOrturilor
In principiu exportul produselor din comunitate spre state terte este liber
adica nueste supus nici unei restrictii cantitative; fac exceptie acele restrictii care
sunt aplicate potrivit regulamentului
Regulamentul organizeaza o procedura de informare si consultare
comunitara in cazul in care urmare a unei evolutii neobisnuite inregistrate pe
piata un stat membru apreciaza ca pot fi adoptate o serie de masuri de protectie
Masurile de protectie pot fi adoptate in primul rand de Comisie. Acestea
pot fi limiate la exportul spre anumite state sau exportul din anumite regiuni ale
comunitatii

11
Masurile de protectie de mai sus nu afecteaza produsele care se gasesc
deja in circulatie spre frontierele comunitare
Deasemenea un stat membru poate adopta masuri unilaterale de protectie
in cazul in care apreciaza ca pe teritoriul sau se confrunta cu o situatie critica
Masurile adoptate de catre statele membre au un caracter provizoriu si se
regasesc in cerinta obtinerii unei autorizatii de export
Regulamentul nr.193/82 nu impedica amploarea sau aplicarea de catre un
stat a unor restrictii cantitative la export pe motiv de:
-moralitate publica
-ordine publica
-securitate publica
-protectia sanatatii si a vietii oamenilor, animalelor sau plantelor
-protectia tezaurelor nationale care au valoare artistica, istorica si
arheologica
-protectia proprietatii industriale si comerciale
La nivel comunitar sau supuse restrictiilor cantitative la import si/sau
export prin regulamentul 520/94 s-a introdus o noua procedura de gestionare
comunitara a contingentelor(loturi) cantitative.
Regulamentul in cauza nu se aplica produselor care sunt supuse unui regim
specific de import sau de export prevazand dispozitii determinate in materie de
gestionare a contingentelor
Metode:
-luarea in considerare a curentelor traditionale de schimb(o parte a
contingentului este rezervata importatorilor sau exportatorilor traditionali, numai
cealalta parte revine ....)
-ordinea cronologica de introducere a cererilor(mai este numita si metoda
primului venit, potrivit acestei metode comisia este cea care determina cantitatea
pe care orice operator o poate primi pana la epuizarea contingentului ; aceasta
cantitate egala pentru toti se stabileste tinand seama de necesitatea de a atribui
cuantumuri economic apreciabile in functie de natura produsului in cauza )
-repartizarea in proportia cantitatilor cerute in timpul introducerii
cererilor(aceasta mai este numit asi metoda examinarii simultane)
Practici neloiale:
Practicile de dumping si subventiile
Regulamentul 2423/88 potrivit acestuia un produs este considerat ca face
obiectul practicii de dumping daca pretul sau de export spre comunitate este mai
mic decat un pret comparabil pentru produsul similar aflat in cursul obisnuit al
comertului(in vanzare-cumparare) stabilit pentru statul exportator

12
Calcul: dupa ce valoarea normala si pretul la export se determina acestea se
compara; pentru a se compara corect cele 2 se au in vedere urmatarele aspecte:
-Caracteristicile fixe, stabile ale produsului : cantitate, greutate, densitate,
culoare de ex
-Taxele la import si taxele indirecte , se adauga reducerile, rabaturile si
cantitatile
-transporturile, asigurarea, incarcarea si cheltuielile subsidiare
-ambalajul
-creditul obtinut pentru a procura un astfel de produs, costurile de dupa
vanzare
-comisioanele legale adaugate, conversiile monetare, nivelul comertului
Rezultatul unei astel de comparatii se concretizeaza intr-o limita sau marja
de dumping definita ca acea suma cu care valoarea normala depaseste la export
Cand limitele de dumping oscileaza pot fi stabilite o marja de dumping si
medii ponderate
Conditia esentiala importanta pentru aplicarea taxelor de protectie fata de
practicile de dumping este determinarea, cauzarea de prejudicii
Notiunea de prejudiciu are 3 aceptiuni:
1.presupune o pierdere materiala cauzata industriei comunitare
2.amenintarea cu o astfel de pierdere materiala
3.intarzierea materiala a aparitiei unei astfel de industrii
Nu intra in aceasta categorie prejudiciile cauzate de alti factori cum ar fi:
1.volumul si preturile importurilor care nu sunt supuse prcticilor de
dumping
2.diminuarile privind cererea unor astfel de produse
3.schimbarile intervenite in modelele de consum
4.practicile comerciale restrictive
5.concurenta dintre producatorii straini si comunitari la care se adauga
influenta desvoltarii tehnologice asupra productivitatii industriei comunitare
Subventii:
Sediul materiei:3284/94 potrivit caruia subventiile pot fi acordate de catre
guvernul tarii de origine a produsului importat sau de catre guvernul unei tari
intermediare din care produsul este exportat spre comunitate, aceasta din urma
fiind cunoscuta sub denumirea de tara de export
Exista o subventie numai daca sunt indeplinite cumulativ 2 conditii:
1.prezenta unei contributii financiare din partea unui guvern al tarii de
origine sau tarii de export
2.in acest mod se obtine un beneficiu

13
Nu sunt supuse masurilor avand caracter protectionist o serie de subventii
inscrise in regulament:
-subventiile nespecifice
-elemente de subventii care pot exista si care sunt enuntate in anexa 4 la
regulament
Obstacolele in calea comertului sau la comert:
Sediul materiei: regulamentul nr.2641/84 cu modif si completarile
ulterioare ; potrivit regulamentului sunt considerate obstacole la comert acele
practici comerciale adoptate si mentinute de catre un stat tert si in privinta carora
reglementarile internationale de comert stabilesc un drept la actiune
Un astfel de drept la actiune exista in cazul in care aceste reglementari fie
interzic cu desavarsire o practica, fie confera celeilalte parti afectate de acea
practica dreptul de a cere inlaturarea, eliminarea efectului practicii in discutie
In acceptiunea regulamentului pot fi prejudiciate nu numai importurile ci si
exporturile comunitare
Sunt supuse insa procedurii regulamentului numai acele practici comerciale
internationale care pot fi atribuite statelor ; nu intra in sfera de aplicare a
regulamentului acele practici incorecte apartinand intreprinderilor cel putin in
masura in care acestea nu pot fi imputate statelor
In cazul in care este necesara contrafacere
Curs 6 12.11.2009
Contrafacerea :
Legislatia comunitara reglementeaza conditiile potrivit carora autoritatile
vamale intervin in cazul marfurilor admise in libera circulatie(cand a trecut de
prima vama a UE si au fost indeplinite toate formalitatile, avand in vedere
marfurile venite din state terte) cand sunt susceptibile de a fi contrafacute.
Legislatia comunitara privind contrafacerea nu se aplica :
1.marfurile care poarta o marca de comert avand consimtamantul
titularului acesteia dar care este admisa in libera circulatie fara consimtamantul
acestuia
2.marfurile admise in libera circulatie care poarta o marca de comert
potrivit altor conditii decat cele convenite cu titularul acelei marci comerciale
3.marfurile aflate in bagajul personal al calatorilor sau trimise in cantitati
mici de natura necomerciala in limitele stabilite de exceptarile de la plata taxelor
vamale
Marfa este confiscata urmand a fi distrusa ori se scoate din comert in orice
fel .
Libertati:
1.libera circulatie a marfurilor

14
-aspecte legate de interzicerea intre statele membre taxelor vamale de
import si export
-interzicerea intre statele membre a taxelor cu efect echivalent taxelor
vamale
-recuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent
-cateva informatii legate de reglementari comunitare in domeniul vamal
-exceptii de la principiu liberei circulatii a marfurilor
-clauze de salvgardare
Libera circulatie a marfurilor reprezinta regimul in cadrul caruia
marfurile/bunurile nu intampina la frontiere nici un obstacol stabilit de catre stat
indiferent daca acestea sunt importate ori exportate.
Aceasta libertate se realizeaza prin interzicerea intre statele membre a
taxelor vamale si a taxelor avand efect echivalent acestora precum si prin
interzicerea masurilor cantitative si a celor care au acelasi efect.
Uniunea vamala :
Reprezinta ansamblul schimburilor de marfuri care implica interzicerea
intre statele membre a taxelor vamale si adoptarea unui tarif amal comun in
relatiile cu statele terte .
Piata unica presupune realizarea unei uniuni vamale la care se adauga
interzicerea intre statele membre a restrictiilor cantitative
Libera circulatie a marfurilor se realizeaza in interiorul limitelor geografice
in care statele membre isi exercita suveranitatea
Nu apartin teritoriului vamal urmatoarele zone (incluse in teritoriul statelor
membre):
-insulele Feroe
-insula Hegoland
-teritoriul Busingen
-comunele Livigno, Campione D’Italia, Ceuta si Menilla etc.
Avem teritorii care nu sunt parte la uniunea vamala , dar carora li se aplica
libera circulatie a marfurilor:
-Principatul Monaco si San Marino
Domeniul de aplicare material:
Libertatea schimburilor intracomunitare priveste toate sectoarele
economiei ;
Tratatul comunitar se aplica deopotriva marfurilor comunitare si marfurilor
care se afla in libera practica(circulatie).
Tratatul nu defineste marfa ; curtea completeaza spunand ca marfa in
sensul dreptului comunitar reprezinta orice bun transportat peste frontiera in
scopul unor tranzactii comerciale

15
Sunt considerate marfuri urmatoarele:
-bunurile destinate consumului(medicamente, electricitatea, gazele
naturale, deseurile in masura in care au valoare comerciala)
Principiul liberei circulatii a marfurilor se aplica marfurilor originare din
statele membre
Marfuri originare=marfuri obtinute in intregime in cadrul teritoriului vamal
al comunitatii fara sa fie folosite marfuri importate din tari sau teritorii care nu
sunt incluse in teritoriul vamal al comunitatii(ex.produsele minerale dintr-un stat,
produsele vegetale recoltate in statul respectiv, animalele nascute si crescute in
tara respectiva precum si produsele provenite din animalele crescute in acel stat
etc.)
Sunt considerate tot marfuri originare ->marfurile importate din tari sau
teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al comunitatii si care se afla in libera
practica, adica marfurile care provin din tari terte pentru care au fost indeplinite
formalitatile de import si export, au fost percepute taxele vamale si cele cu efect
echivalent
Marfurile obtinute in cadrul teritoriului vamal al comunitatii prin
prelucrarea unor bunuri care sunt in libera practica sau din bunuri fabricate in
intregime in comunitate si din produse care se afla in libera practica
Interzicerea intre statele membre a taxelor cu efect echivalent a taxelor
vamale :
Prin taxa cu efect echivalent se intelege orice taxa pecuniara indiferent de
marimea sa, denumirea sau modul de aplicare impusa in mod unilateral
marfurilor pentru simplul motiv ca ele trec o frontiera/granita
Caracteristici:
-taxa pecuniara
taxele interne stabilite de catre stat in limitele frontierelor interne nu
constituie taxe cu efect echivalent ; prevederile comunitare nu interzic statelor
membre sa impoziteze mai sever marfurile indigene decat marfurile importate
taxele incasate pentru servicii prestate agentilor economici(taxa perceputa
pentru depozitarea marfurilor)
taxele solicitate in temeiul unor prevederi legale comunitare
19.11.2009
*Pentru legislatia europeana cand cineva suspicioneaza ca un transport are
si marfuri ilegale, cel care suspicioneaza trebuie sa plateasca depozitul acestora
pentru a le putea verifica, dar in legislatia romaneasca cel care este controlat
Recuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent:

16
In cazul in care au fost dobandite taxe vamale sau cu efect echivalent, cu
incalcarea legislatiei comunitare consecintele se produc atat in plan normativ cat
si in plan fiscal
In plan normativ statul trebuie sa renunte in intregime ori partial la masura
instituita
Statul are posibilitatea de a extinde avantajele fiscale acordate produselor
indigene si la marfurile importate
In plan fiscal statul trebuie sa inapoieze sumele incasate
Recuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent este justificata
de legislatia comunitara care interzice autoritatilor nationale competente
aplicarea unor dispozitii contrare prevederilor tratatului, instituind Comunitatea
Europeana
Procedura recuperarii taxelor obtinute in mod ilicit se stabileste de fiecare
stat membru, adica fiecare stat membru al comunitatii desemneaza organele
jurisdictionale competente sa adopte conduita necesara unor astfel de operatiuni,
fiecare stat adopta normele procedurale aplicabile(tin de drepturi interne)
Statele membre sunt abilitate sa limiteze restituirea taxelor incasate daca
astfel de taxe au fost incluse de catre agentiie economici in preturile platite de
catre cumparatori
Reglementarile comunitare in domeniul vamal:
In scopul aplicarii taxelor vamale marfurile care fac obiectul importului sunt
clasificate, repartizate, sistematizate in cadrul unui nomenclator tarifar
Nomenclatorul tarifar= o codificare numerica destinata repartizarii
marfurilor susceptibile a fi importate pe pozitii si subpozitii tarifare
Potrivit unui astfel de nomenclator vom vedea ca marfurile ajung in libera
practica, ajung in zonele libere sau depozitate in cadrul unor antrepozite libere
Marfurile care ajung in libera practica trebuie sa parcurga anterior unei
astfel de etape cateva subetape succesive:
-trebuie repartizate in cadrul nomenclatorului tarifar
-trebuie identificata originea marfurilor in cauza
-calculul valorii unor astfel de marfuri in vama
-determinarea drepturilor de vama datorate
-se verifica respectarea de catre importator a tuturor obligatiilor pe care le
subsumeaza sub etapele anterior parcurse
Zone libere/antrepozitele libere=acestea reprezinta acele parti (spatii) din
cadrul teritoriului vamal in care marfurile necomunitare sunt considerate din
punctul de vedere al aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica
comerciala la import ca marfuri care nu se gasesc pe teritoriul vamal al
comunitatii

17
Conditii:
Marfurile nu trebuie sa nu faca obiectul vanzarii-cumpararii si nici supuse
unui alt regim vamal utilizate ori consumate in conditii diferite de cele prevazute
in legislatia vamala comunitara
Antrepozitele vamale reprezinta tot acele spatii aprobate e catre
autoritatile vamale aflate sub controlul acestora in cadrul carora marfurile pot fi
temporar depozitate
Regimurile juridice aplicabile marfurilor care se gasesc pe teritoriul vamal:
Regimul admiterii temporare: permite folosirea marfurilor in cadrul
comunitatii cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import fara
aplicarea masurilor de politica comerciala
Regimul juridic al perfectionarii active : un astfel de regim juridic permite
intreprinderilor comunitare sa exporte marfuri in statele tertein conditii similare
celor de care beneficiaza concurentii lor din aceste tari
Regimul juridic al perfectionarii pasive potrivit caruia intreprinderile
comunitare sunt indrituite sa exporte temporar marfuri comunitare in afara
teritoriului vamal al comunitatii in scopul de a supune aceste marfuri unor
operatiuni de perfectionare urmand ca produsele rezultate sa fie puse in libera
practica deasemenea cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import
Regimul transformarii sub control vamal : permite folosirea pe teritoriul
vamal al comunitatii fara plata drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de
politica comerciala a marfurilor necomunitare pentru a fi supuse unor operatiuni
care le modifica natura, respectiv starea initiala fiind puse ulterior in libera
practica produsele rezultate din aceste operatiuni
Regimul tranzitului extern:ofera posibilitatea ca marfurile necomunitare sa
circule dintr-un punct in altul al comunitatii fara plata drepturilor de import si fara
aplicarea masurilor de politica comerciala
Regimul tranzitului intern:permite circulatia marfurilor comunitare dintr-un
punct in altul al comunitatii fara modificarea statutului lor vamal dar cu folosirea
teritoriului unui stat tert
Exceptiile de la principiul liberei circulatii a marfurilor:
1.exceptiile reglementate prin art.30 din Tratatul instituind Comunitatea
Europeana
Potrivit art.30 dinTCE nu sunt prohibite interdictiile sau restrictiile la
import/export ori tranizit justificate de urmatoarele motive:
a)motivele de morala publica
b)motivele de ordine publica
c)motivele de securitate publica
d)motivele care tin de protectia persoanelor, plantelor si animalelor

18
e)motivele care tin de protectia tezaurelor nationale avand valoare
artistica, istorica sau arheologica
f)motivele care tin de protectia proprietatii industriale si comerciale
2.exceptiile jurisprudentiale
In ce le priveste retinem urmatoarele:
Obstacolele la libera circulatie intracomunitara rezultate din deosebirile
existente intre legislatiile nationale privind comercializarea produselor luate in
considerare trebuie sa fie acceptate in masura in care se apreciaza ca sunt
necesare pentru indeplinirea exigentelor imperative care tin in special de:
-eficacitatea controalelor fiscale
-protectia sanatatii publice
-corectitudinea tranzactiilor comerciale si de protectia consumatorilor
-protectia industiei cinematografice
-protectia creatiei si diversitatii culturale in domeniul cartii
-protectia mediului inconjurator
-protectia retelei publice de telecomunicatii
-protectia libertatii de expresie si a pluralismului in domeniul presei
Conditiile in care pot fi invocate exceptiile legale si cele jurispridentiale:
-inexistenta unei directive de armonizare a legislatiilor statelor membre
care sa aiba acelasi scop cu masura care a fost adoptata
-nu trebuie sa se instituie o discriminare intre bunurile importate sau
exportate si cele indigene care sunt comercializate pe piata nationala a unui stat
membru
-masura adoptata trebuie sa fie necesara pentru indeplinirea obiectivului
urmarit
-aceeasi masura trebuie sa fie proportionala raportata tot la obiectivul avut
in vedere
Clauzele de salvardare:
Sunt veritabile derogari de la prevederile TCE care intervin in situatii
deosebite :
1.in cazul in care dupa ce Consiliul sau Comisia a adoptat o masura de
armonizare, un stat membru considera ca este necesar sa mentina dispozitii
nationale justificate de exigente importante sau referitoare la protectia mediului
natural ori a mediului de lucru, le va notifica Comisiei precizand si motivele care
determina mentinerea dispozitiilor respective
2.daca dupa adoptarea de catre Comisie sau Consiliu a unei masuri de
armonizare, un stat membru apreciaza ca este necesar sa adopte dispozitii
nationale bazate pe noi probe stiintifice privitoare la protectia mediului natural
ori a mediului de lucru, datorate unei probleme specifice acelui stat aparuta

19
ulterior adoptarii masurii de armonizare, statul in cauza notifica deasemnea
Comisiei masurile avute in vedere precum si motivele care le-au determinat
3.nici un stat membru nu este obligat sa transmita informatii a caror
dezvaluire o apreciaza contrara intereselor vitale ale securitatii sale
4.orice stat membru poate lua masurile pe care le considera necesare
pentru protectia intereselor sale vitale de securitate si care sunt in legatura cu
productia sau comertul cu arme, munitii si materiale de razboi
5.angajamentele internationale asumate in scopul mentinerii pacii si
securitatii nationale
26.11.2009
Libera circulatie a persoanelor si a serviciilor:
1.Persoanele care beneficiaza de pricipiul liberei circulatii, de dreptul de
stabilire si de prestare a serviciilor
2.Deplasarea si stabilirea persoanelor fizice pe teritoriul oricarui stat
membru pentru a desfasura o activitate profesionala sau pentru a beneficia de
anumite servicii
3.Semnifiicatiile implicatiile principiului liberei circulatii a persoanelor si
serviciilor
4.Exceptiile de la pricipiul liberei circulatii a persoanelor si seviciilor
5.Clauzele de salvgardare
Lucratorii salariati , nesalariati sau independenti, persoanele fizice care sunt
destinatare ale unui serviciu, persoanele juridice
Aspecte generale:
Sediul pricipal al materiei:
-sediu primar : tratatul instituind comunitatea eco europeana 1957 cu
modif ulterioare , tratatul de aderare a Romaniei la UE, directiva 2004/38 privind
libera circulatie a persoanelor(oug 102/2005, oug 30/2006, lg.500/2006), directiva
2006/123 libera circulatie a serviciilor
-sediul secundar:
Cele 2 libertati de circulatie se studiaza impreuna pentru ca:
-reglementarile care exprima cele 2 libertati privesc deopotriva persoanele
fizice si juridice
-libera circulatie a serviciilor nu poate fi pe deplin asigurata in absenta
liberei circulatii a persoanelor
-principiul egalitatii de tratament guverneaza ambele domenii
-exista prevederi legale comunitare semnificative aplicabile celor 2 situatii
Lucratorii salariati:
Sediul primar: tratatul instituind comunitatea eco europeana 1957 cu modif
ulterioare art.39 reglementeaza libera circulatie a lucratorilor in cadrul

20
comunitatii precizand faptul ca acasta este asigurata, iar dreptul la libera
circulatie in exercitarea sa este conditionat de indeplinirea a 2 cerinte:
1.persoana in cauza trebuie sa aiba cetatenia unui stat membru
2.persoana trebuie sa desfasoare o activitate profesionala
In ce priveste cetatenia, retinem ca fiecare stat membru stabileste in mod
suveran conditiile in care aceasta se poate dobandi
Referitor la activitatea profesionala trebuie inteleasa in sensul larg al
cuvantului pentru ca Curtea de Justitie a comunitatilor europene considera ca o
astfel de cerinta este indeplinita inclusiv in cazul activitatilor sportive
profesioniste hotarand ca jucatorilor profesionisti de fotbal li se pot aplica fie
prevederile legislatiei comunitare consacrate lucratorilor salariati, fie dispozitiile
referitoare la libera prestare a serviciilor
Calitatea de lucrator salariat pentru a-l defini retinem ca acesta se
regaseste in persoana care desfasoara o activitate profesionala avand valoare
economica certa in beneficiul altei persoane si sub conducerea acesteia in
schimbul unei remuneratii
Potrivit Curtii de justitie a comunitatilor europene, nu este obligatoriu ca
persoana care beneficiaza de dispozitiile tratatului instituind comunitatea
europeana sa-si desfasoare activitatea pe teritoriul comunitatii
De ex. O persoana apartinand unui stat membru al comunitatii poate fi
angajata de catre o societate comerciala avand sediul pe teritoriul unui alt stat
membru pentru ca apoi aceeasi persoana sa fie trimisa sa lucreze pe teritoriul
unui stat tert
Contractul de munca este supus dupa cum urmeaza:
-legii statului pe al carui teritoriu salariatul isi desfasoara in mod obisnuit
activitata in temeiul contractului chiar daca este detasat lucratorul in cauza
temporar intr-un alt stat
-legii statului pe teritoriul caruia se gaseste sediul intreprinderii care a
angajat salariatul chiar in conditiile in care salariatul isi desfasoara activitatea prin
natura functiei sale in mai multe state
Lucratorii nesalariati:
Sediul materiei: tot tratatul instituind comunitatea europeana art.43 si 49
Art.43 este consacrat dreptului de stabilire, acesta precizeaza faptul ca
restrictiile privind libertatea de stabilire a cetatenilor unui stat membru pe
teritoriul altui stat membru sunt interzise
Interdictia se extinde si asupra restrictiilor care se refera la infiintarea de
agentii, sucursale sau filiale de catre cetatenii unui stat membru stabiliti pe
teritoriul unui alt stat membru
Libertatea de stabilire presupune in principal 2 aspecte:

21
-accesul la actvitatile nesalariate si corelativ la exercitarea lor
-constituirea si gestionarea intreprinderilor
Art.49 referitor la servicii precizeaza ca restrictiile privind libera prestare a
serviciilor in cadrul comunitatii sunt interzise cu privire la cetatenii statelor
membre
Libertatea de stabilire presupune asezarea durabila pe teritoriul unui stat
membru si infiintarea unor structuri permanente chiar daca activitatea
desfasurata presupune o anumita mobilitate ex. Operatiunile de transport
Activitatea de prestare a serviciilor spre deosebire de dreptul de stabilire
are un caracter temporar
Serviciile: acestea sunt date de acele activitati desfasurate in mod obisnuit
in masura in care nu sunt luate in considerare dispozitiile legislatiei comunitare
referitoare la libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor si persoanelor
Serviciile cuprind:
1.activitatile avand caracter industrial
2.activitatile care au caracter comercial
3.activitatile care au caracter artizanal
4.activitatile care tin de profesiile liberale
De retinut este faptul ca persoanele fizice se pot stabili in tara de primire fie
cu titlu permanent, fie cu titlu secundar
Stabilirea cu titlu permament se realizeaza in cazul in care o persoana fizica
incepe si continua o activitate profesionala pe teritoriul unui stat ori isi transfera
acea activitate profesionala in intregime pe teritoriul unui alt stat membru al
comunitatii europene
Stabilirea cu titlu secundar are loc in cazul in care o persoana fizica stabilita
pe teritoriul unui stat membru desfasoara o activitate dependenta de aceea
inceputa si continuata pe teritoriul primului stat membru, pe teritoriul unui alt
stat membru ex.filialele si sucursalele
In cazul libertatii de prestare a serviciilor se deplaseaza fie persoana care
desfasoara activitatea in cauza, fie se deplaseaza beneficiarul unei astfel de
activitati(unui astfel de serviciu) . Este insa posibil ca in cazul anumitor servicii sa
nu se deplaseze nici beneficiarul si nici furnizorul serviciului
Pt.prima situatie avocatul care furnizeaza servicii in franta
Medicul in alt stat membru
Servicii de internet
Persoanele fizice care beneficiaza de dreptul de stabilire si de legislatia
comunitara referitoare la libera prestare a serviciilor in cadrul comunitatii
europene sunt cele care indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
-au cetatenia unui stat membru

22
-desfasoara o activitate independenta
-in cazul exercitarii dreptului de stabilire cu titlu secundar intr-un alt stat
membru sau daca sunt invocate dispozitiile privitoare la libera prestare a
serviciilor este necesar in plus ca persoana in cauza sa fie deja stabilita in alta
tara/stat din comunitate
La libera prestare a serviciilor aceasta cerinta determina de altfel si
caracterul transfrontalier al serviciilor furnizate
Intre dreptul de stabilire cu titlu secundar si libera prestare a serviciilor
exista unele asemanari si deosebiri sub aspectul cerintei preexistentei unui
sediu/asezari permanente:
Asemanarile:
->cerinta preexistentei unui sediu intr-un stat din comunitate care cerinta
este indeplinita in eventualitatea in care persoana apartinand unui stat membru
are intr-un alt stat din comunitate un centru de activitate secundar chiar daca
centrul principalei activitati desfasurate se gaseste in afara comunitatii
Deosebirile:
->in cazul dreptului de stabilire centrul de activitate preexistent se poate
afla pe teritoriul unui stat membru, stat in care se infiinteaza ulterior un centru de
activitate secundar ex. O persoana avand cetatenie franceza deschide un cabinet
profesional in Belgia in temeiul dreptului de stabilire cu titlu principal pentru ca
apoi sa infiinteze un centru de activitate secundar in acelasi stat la Bruge
->libera prestare a serviciilor presupune fapul ca prestatorul trebuie sa fie
stabilit pe teritoriul unui alt stat membru diferit de cel al destinatarului serviciului
respectiv
Libera circulate a persoanelor

MEMBRII FAMILIEI

Ratiunea unei astfel de reglementari se afla in … ori persoanele care doresc sa beneficieze de un
serviciu determinat ar putea renunta la proiectul lor de a se deplasa intr-un alt stat membru fiind ca
trebuie sa se separe de membrii familiei.

Ca sediu principal al materiei intalnim ca punct de plecare regulamentul 16-12/68, rugulament


care la art 10 precizeaza faptul ca membrii familiei lucratorului salariat au dreptul sa se stabileasca pe
teritoriul statului din comunitate in care lucratorul respective desfasoara o activitate.

In ce priveste lucratorul independent, punctul de pornire sub aspectul legislatiei derivate il


reprezinta directiva 72/148 care la art. 1 cntine dispozitii similare, insa refieritoare la membrii familiei
lucratorului independent si la membrii familiei persoanei care este destinatara a unui serviciu. Sediul
actual al materiei este dat de directiva nr 2004/38 privind libera circulatie a persoanelor si 2006/123
privind libera circulatie a serviciilor.

Potrivit legislatiei comunitare, primul memebru al familiei este sotul/partenerul.

23
Descendentii in varsta de pana la 21 de ani ai lucratorului salariat sau independent ai
destinatarului unui serviciu si ai sotului

Descendentii si ascendentii lucratorului ai destinatarului unui serviciu determinat si ai sotului


care se gasesc in detinerea lor.

Persoanele juridice :

Sediul primar al materiei il constituie art 43, 48 si 55 din TCE. Persoanele juridice constituite
potrivit legii unui stat membru si care au sediul pe teritoriul unui astfel de stat membru, sunt asimilate in
vederea aplicarii legislatiei comunitare referitoare la dreptul de stabilire persoanelor fizice care sunt
cetateni ai statelor membre.

Persoanle juridice care beneficiaza de dreptul de stabilire si de dispozitiile referitoare la libera


prestare a serviciilor trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii:

- Acestea trebuie sa fie constituite potrivit legislatiei unui stat membru


- Trebuie sa aiba sediul pe teritoriul unui stat membru
- Trebuie sa urmareasca un scop lucrativ

In cazul dreptului de stabilire cu titlu secundar si al liberei prestari a serviciilor, mai trebuie
indeplinita o conditie suplimentara si anume activitatea acestora trebuie sa aiba o legatura
efectiva si continua cu economia unui stat membru.

Semnificatiile si implicatiile principiului liberei circulatii

1. Lucratorii salariati – libera circulatie presupune inlaturarea tuturor discriminarilor


intemeiate pe cetatenie dintre lucratorii statelor membre cu privire la angajarea,
remunerarea si celelalte conditii de munca. Sediul primar al materiei in reprezinta
art 39-42 TCE.
a) Lucratorii salatiati au dreptul sa ocupe un loc de munca indifferent din statul din care
vin, ca stat membru al comunitatii europene, in conditii similare celor stabilite pentru
nationalii tarii de primire
b) Lucratorii salariati care au cetatenia unui stat membru beneficiaza in tare de primire
de avantajele sociale si fiscale de care se bucura nationalii acesteia.
c) Lucratorii salariati apartinand statelor membre sunt admisi in institutiile destinate
pregatirii profesionale sau celor de reconversie din tare de primire, la fel, in conditiile
prevazute pentru nationalii acesteia
d) Lucratorii salariati care au cetatenia unui stat membru se pot inscribe in organizatiile
sindicale avand drept de vot si posibilitatea de a fi alesi in organelle de conducere
potrivit criteriilor stabilite pentru nationalii tarii de primire.
e) Lucratorii salariati beneficiaza de masurile de securitate sociala aplicate potrivit
legislatiei tarii de primire in care isi desfasoare activitatea chiar daca au resedinta pe
teritoriul unei alte tari.

24
f) La momentul la care au incetat activitatea, lucratorii salariati sunt indrituiti potrivit
legii tarii de primire, sa obtina pensie pentru limita de varsta daca au ocupat un loc de
munca in tara respectiva in ultimele 12 luni si au avut resedinta in acea tara fara
intrerupere mai mult de 3 ani.
2. Lucratorii independenti - sediul derivat al materiei : directiva 75/34 completata cu
directiva 2004/38.

Potrivit sediului materiei, persoana care a desfasurat o activitate independenta poate


ramane pe teritoriul statului respectiv dupa incetarea acesteia daca:

a) la momentul la care si-a incetat activitatea lucratorul independent este indreptatit


potrivit legii tarii de primire sa obtina pensie prentu limita de varsta daca si-a
desfasurat activitatea in ultimele 12 luni in tara respectiva si a avut resedinta p
teritoriul acelei tari fara intrerupere mai mult de 3 ani.
b) Lucratorul a avut resedinta pe teritoriul statului de primire fara intrerupere mai
mult de 2 ani, iar activitatea sa a incetat din cauza unei incapacitati permanente de
munca.
c) Persoana in cauza si-a desfasurat activitatea intr-un alt stat membru dup ace, timp
de 3 ani a avut statutul de lucrator independent si in plus a avut fara intrerupere
resedinta pe teritoriul statului din comunitate in care doreste sa ramana,
mentinandu-si o astfel de resedinta pe teritoriul statului respective, revenind pe
teritoriul acelui stat in fiecare zi, sau cel putin o data pe saptamana.

Exceptiile de la principiul liberei circulatii a persoanelor si serviciilor

Sunt 2 categorii de exceptii:

1. Exceptiile prevazute in TCE dar si in legislatia derivate


Limitele aduse principiului liberei circulatii a serviciilor si persoanelor, se
clasifica in funtie de masurile adoptate astfel:
a) Exceptiile instituite prin masurile adoptate in funtie de natura sau caracteristicile unor
activitati profesionale- pe baza acestora, statele membre pot rezerva exercitarea unor
activitati profesionale numai persoanelor care au cetatenia de origine a acelor state
membre(ex. Categoria magistratilor, functionarilor publici in domeniul apararii)
b) Exceptiile instituite prin masurile care au fost adoptate luand in considerare conduita
resortisantilor statelor membre. Aceste masuri indreptatesc statele membre sa refuze
intrarea si sederea persoanelor avand cetatenie originara straina pe teritoriul lor,
refuzul putand fi justificat de acele motive care tin de ordinea publica, securitatea
publica si sanatatea publica.
2. Exceptiile jurisprudentiale
Instanta de la Luxembug a hotarat ca unele motive imperative de interes general
pot justifica instituirea unor restrictii privitoare la exercitarea libertatilor fundamentale
consecrate prin TCE.

25
Sunt considerate urmatoarele: eficacitatea controalelor fiscale, coerenta
controlului fiscal, asigurarea comunicarii adecvate intre medici si pacienti, precum si
intre medic si autoritatile administrative, respective organismele profesionale; protectia
sanatatii publice
In ce priveste clauzele de salvgardare, retinem faptul ca acestea fac obiectul
reglementarii prin TCE art 296 si 297
Libera circulatie a capitalurilor si a platilor
Sediu primar al materiei:
– TCE la art 3 si 14 nu distinge intre libera circulatie a capitalurilor si platilor,
respective celelalte libertati de circulatie. Dar acelasi tratat, la art 56 precizeaza faptul ca
toate restrictiile privind libera circulatie a capitalurilor si marfurilor precum si intre state
membre si state terte sunt interzise. Ele produc efecte directe intre statele membre, nu
aceleasi efecte directe produc prevederile de mai sus in cazul circulatiei capitalurilor intre
statele membre si state terte, deoarece, tot potrivit tratatului, Consiliul poate adopta
masuri referitoare la circulatia capitalurilor avand drept destinatie sau provenind din state
terte, chiar daca aceste masuri sunt de natura sa reprezinte un regres in domeniu.
- Tratatul de la Mastricht care a recunoscut liberei circulatii a capitalurilor o importanta
similara liberei circulatii existente in celelalte materii
- Tratatul de la Lisabona
Sediul derivat:
Directiva din 11 mai 1960 prin care a fost liberalizate investitiile directe
Directiva 86/566 prin care directiva au fost liberalizate operatiunile privind
achizitionarea actiunilor si a obligatiunilor care nu erau negociate la bursa
Directiva 88/361 prin care s-a desavarsit liberalizarea circulatiei capitalurilor
Directiva 2006/123 privind libera circulatie a serviciilor
Libera circulatie a capitalurilor - >Operatiuni financiare care vizeaza investirea
capitalurilor si nu remunerarea unui serviciu
In acest fel libera circulatie a capitalurilor se deosebeste de libera circulatie a
platilor, aceasta din urma reprezentand contraprestatii in cadrul unor tranzactii principale
O astfel de circulatie a capitalurilor include mai multe domenii:
-investitiile realizate in scopul constituirii sau al dezvoltarii unei societati
comerciale ori a unei sucursale
-investitiile imobiliare
-operatiunile cu privire la titlurile cotate sau necotate la bursa
-imprumuturile pe termen mediu si lung
-emisiunea de actiuni si de obligatiuni pe piata statelor membre
-circulatia capitalurilor in interes personal, adica imprumuturi , donatii,
succesiuni, transferul economiilor pe teritoriul unui stat de pe al altui stat, varsamintele in
conturi curente si incheierea contractelor de depozit in strainatate, investitiile in bonurile
de tezaur si importul/exportul mijloacelor de plata , daunele interese, dreptul de autor etc

26
-libera circulatie a capitalurilor presupune un transfer de valori dintr-un stat
membru in altul sau presupune realizarea aceluiasi transfer de valori pe teritoriul aceluiasi
stat dar catre un nerezident, operatiunea respectiva avand caracter autonom
Libera circulatie a platilor:
Tratatul instituind comunitatea europeana, la art.56 precizeaza ca sunt interzise
atat masurile restrictive privind circulatia capitalurilor cat si oricare alte limitari
referitoare la platile intre statele membre , precum si intre statele terte
Art.106 din acelasi tratat, precizeaza faptul ca fiecare stat membru se angajeaza sa
autorizeze platile aferente schimbului de marfuri, servicii si capitaluri in moneda statului
din comunitate unde era stabilit creditorul sau beneficiarul, precum si sa permita tranferul
de capitaluri si salarii
Exceptiile de la rincipiul liberei circulatii a
Declaratia asupra art.56 din tratatul instituind comunitatea europeana , prevede
faptul ca statele membre pot aplica numai acele dispozitii concordante existente in
legislatia fiscala la sfarsitul anului 1993
Art.56 permite adoptarea masurilor necesare pentru a preveni incalcarea legislatiei
comunitare indeosebi in materie fiscala sau in domeniul supravegherii prudentiale a
instituirii financiare
Cauzele de salvgardare:
Consiliul poate adopta masuri referitoare la circulatia capitalurilor intre statele
mebre si state terte,fapt care ca si in cazurile anterioare reprezinta un regres in dreptul
comunitar privind liberalizarea circulatiei capitalurilor , implicand investitiile directe care
au destinatie ori provin din state necomunitare
Elemente de drept concurential european:
Continutul dreptului concurential european
Delimitari conceptuale –in acceptiunea de dr comunitar notiunea de intreprindere,
asociatiile de intreprinderi, practicile anticoncurentiale spre deosebire de cele concertate,
pozitia dominanta
Regulile care se adreseaza intreprinderilor-interzicerea intelegerilor si abuzul de
pozitie dominanta
Regulile care se adreseaza statelor sau autoritatilor publice

17.12.2009 elementele de dr concurential

Ex.-exceptiile de la LCM si LCP

Clauzele de salvgardare

Regimul import si export

Taxele cu efect echivalent

Lucr.salariati, independenti s membrii de familie

l.c capitalurilor-def.

27
Lc serviciilor

Argumentele pt care se ...impreuna

Elementele de dr concurential:

Dr comunitar prezinta urmatoarele caracteristici:

-se se integreaza incadrul dezv constructei europene vizand mai precis decompartimentarea pietei
interne si interpretarea eco statelor membre

-dr concurential se adreseaza atat intreprinderilor cat si statelor

-regulile comunitare ale dr concurential nu se substituie celor din statele membre

Dreptul comunitar concurentieal se ....in jurul a 2 axe principale reguli care se adreseaza intreprinderilor
si care vizeza conduita statelor membre sau mai putin a autoritatilor pubilce din acestea

Reguli care se adreseaza intreprinderilor****de completat

Se sprijina pe 3 piloni respectiv interzicerea intelegerilor, interzicerea abuzului de pozitie


dominanta, controlul prealabil al operatiunilor de concentrare

Regulile care se adreseaza statelor membre sau autoritatilor publice pot fi grupate in 2 piloni:

1.reguli care vizeaza intreprinderile publice, intreprinderile titulare de drepturi speciale sau
exclusive si intreprinderile insarcinate cu gestionarea serviciilor de interes economic general sau care
prezinta caracter de monopol de stat

2.regulile care privesc ajutoarele de stat

Armonizarea dreptului comunitar al concurentei cu drepturile nationale ale statelor membre:

Dreptul comunitar concurential nu se substituie regulilor nationale in materie.

Prioritatea dreptului comunitar si efectul direct al regulilor concurentiale se bazeaza pe criteriul


repartitiei, competentelor , intre legislatiile si autoritatile comunitare pe de-o parte si cele nationale

Exista o armonizare intre normele comunitare si cele nationale, dar nu exista un monopol al
institiutiilor comunitare in aplicarea dreptului comunitar specific materiei

Exceptand situatiile in care UE beneficiaza de competenta exclusiva, autoritatile si instantele


nationale pot avea competenta de a aplica dreptul comunitar al concurentei

In dreptul concurential pot aparea situatii in care fnctioneaza competente concurente intre
uniune si statele membre in aplicarea dreptului comunitar

Trebuie sa se faca distinctia intre autoritatile care au rolul de a aplica dreptul concurential cu
titlu principal – autoritatile care nu au decat puteri administrative sau sanctionatorii, cele care au rol de
a aplica dreptul concurential cu titlu incident- si autoritatile care aplica cu titlu incident , cele care au

28
drept misiune sa acorde reparatii sau satisfacerea intereselor si drepturilor subiective ale particularilor
lezati printr-o practica anti-concurentiala (instantele nationale)

Autoritatile care au rolul de a aplica dr concurential cu titlu principal, acestea beneficiaza de


competenta in temeiul regulilor interne ale concurentei pe care sunt obligate sa le respecte

In ceea ce priveste intantele nationale, acestea au obligatia sa asigure efect deplin al regulilor
concurentiale care beneficiaza de efect direct pentru a apara drepturile subiective ale particularilor si
intreprinderilor

Posibilitatea competentei concurente exista permanent , ea nu dispare decat atunci cand in


temeiul unei norme de drept primar sau al uneia de dr derivat, uniunea beneficiaza de competenta
exclusiva

Arbitralitatea litigiilor care pun in discutie dreptul comunitar , concurential ridica unele
probleme: jurisprudenta nu exclude recurgerea la arbitraj pe motiv ca contractul care face obiectul
litigiului este supus unei reglementari imperative ; trebuie avut in vedere faptul ca nici o masura
rezervata autoritatii publice nu poate fi pronuntata de un tribunal arbitral

Competentele concurente in materia dreptului concurential comunitar:

In cazul situatiilor in care poate fi intalnita competenta concurenta a UE si-a statelor membre ,
exista riscul la prima vedere de a se crea neconcordante intre decizii sau hotarari pronuntate in materie

Institutiile comunitare si in special curtea de justitie au incercat sa reduca acest risc recunoscand
interesul justitiabililor de a satisface cat mai repede drepturile lor subiective

Astfel autoritatiile care au rolul de a aplica dreptul concurential cu titlu principal, isi exercita
competenta atata vreme cat comunitatile sau Uniunea nu au actionat pana in acel moment in situatia
respectiva

Autoritatile insarcinate sa aplice dreptul concurential cu titlu incident , nu au aceeasi obligatie ,


ele trebuie sa asigure garantarea drepturilor subiective ale justitiabililor, deasemenea ele pot suspenda
procedura de judecata a unui litigiu pentru a consulta de ex curtea de justitie in cadrul recursului in
interpretare conform dispozitiilor din Tratat

Aplicarea cumulativa sau alternativa a dreptului national si comunitar al concurentei:

Interzicerea anumitor conduite concurentiale de catre dreptul comunitar trebuie sa fie


respectata in diversele sisteme juridice nationale

In al doilea rand o practica concurentiala poate fi validata in dr comunitar , in acest caz se pune
problema dublei bariere, in sensul in care validarea comunitara permite dreptului national sa puna o
bariera practicii concurentiale, pentru a determina forta obligatorie a acestei validari comunitare ,
trebuie sa se ia in considerare fundamentul sau ex.validarea poate sa rezulte printr-o atestare negativa
prin care Comisia considera ca o intelegere nu este restrictiva pentru concurenta in sensul normelor
comunitare

29
Autoritatile nationale isi rezerva in principiu libertatea de actiune

Validarea poate sa rezulte si dintr-o decizie individuala de inaplicabilitate sau dintr-un


regulament de exceptare

Jurisdictiile sau autoritatiile nationale nu pot pe baza interpretarii sa extinda sau restranga forta
unei reglementari comunitare in domeniu

Instituiile comunitare pot adopta o conduita de abtinere , este vb de absenta adoptarii unei
decizii formale ; autoritatile nationale isi pastreaza si-n acest caz libertatea de actiune si pot lua in
considerare in motivarea actiunilor pozitia exprimata de Comisie in mateie , pozitie care nu a fost
concretizata printr-o decizie obligatorie la nivel comunitar

Respectarea principiului subsidiaritatii este strans legata de situatia competentelor concurente


de care dispun statele membre si uniunea in materia dreptului concurential comunitar

In urma tratatului de la Maarstrich subsidiaritatea a devenit o constanta a puterii comunitare


concurentiale

In timp s-a consacrat o recunoastere generala a principiului subsidiaritatii in ordinea jur


comunitara, comisia aratand ca este oportun ca instantele nationale sa poata garanta ele insele efetul
deplin al regulilor comunitare concurentiale in litigiile care le sunt deduse spre solutionare

Deasemenea aplicarea principiului subsidiaritatii implica si faptul ca instantele si autoritatile


nationale trebuie sa recunoasca in ordinea lor jur interna competentele necesare pentru a da efect util
dispozitiilor din Tratat care reglementeaza regulile concurentiale

Delimitari conceptuale in materia dreptului comunitar concurential:

Intreprindere=reprezinta in sensul dr comunitar o entitate care desfasoara activitate economica


indiferent daca are stat de persoana fizica sau jur si care este capabila sa dobandeasca drepturi si sa-si
asume obligatii

Activitatea economica trebuie privita in sens larg fie ca este vb de productie, servicii sau comert

Asociatiile de intreprinderi=se caracterizeaza prin modul liber de constituire si-n existenta unei
relatii de subordonare,putand fi intalnita o autonomie formala si una operationala a membrilor unei
asemenea asociatii

Practicile concertate=reprezinta o forma de cooperare si coordonare intre intreprinderi care


inlocuiesc in mod intentionat riscul concurentei cu o cooperare intre ele ceea ce duce la o concurenta
neloiala fata de parteneri

Pozitia dominanta=rep o poz de forta eco in care se gaseste o intreprindere si care ii confera
posibilitatea de a impiedica concurenta efectiva , impunerea in mod indirect a pretului , limitarea
roductiei sau a pietei de desfacere, determinarea incheierii de contracte cu conditia acceptarii de catre
cealalta parte a unor conditii suplimentare care prin natura lor sau potrivit uzantei comerciale nu au
legatura cu obiectul acelor contracte

30
Intelegerile art.81 din Tratat potrivit caruia sunt incompatibile cu piata comuna acordurile intre
intreprinderi, deciziile asociatiilor de intreprinderi care pot afecta comertul intre state si care au ca efect
impiedicarea , restrangerea ori distorsionarea concurentei in cadrul pietei interne

31