Ministerul Educoliei Ei Cercerdrii

I I
I olollo
I

Aurel Ardeleon
lonel Rogu
Colin lslrote
 CUVANT iruRlrure

Acest manual reprezintd varianta modificatd si imbun5tSlitd a manualului nos-

tru de biologie pentru clasa a lX-a, utilizat in anii anteriori de numerogi profesori gi
elevi gi apreciat, in general, favorabil. Manualul a fost revizuit pe baza Programei
gcolare pentru cursul inferior al liceului, elaboratd in conformitate cu planurile-
cadru de inv5tdmdnt pentru clasele a lX-a gi a X-a, aprobate prin ordinul MECT
nr. 5723123.12.2004.
in acest sens, s-au adus imbundtSliri in conlinut, s-au scos capitolele care nu
mai sunt prevdzute in programS, s-a modificat pozilia unor teme, s-au introdus
teme noi gi lucrdrile practice cerute. S-a imbundtdtit ilustrarea graficd a unor teme,
mai ales la capitolul ,,Diviziunea celularS", considerdnd cd astfel se vine in sprijinul
elevilor pentru efectuarea corectd a lucrdrilor practice prevSzute Ia acest capitol.
in privinla lucrdrilor practice, s-au indicat metodele cele mai simple gi mai rapi-
de, avind in vedere dotarea precard existentd in unele gcoli gi numdrul redus de
ore afectat biologiei la unele profiluri. Rdmdne la latitudinea profesorilor sd aleagd
alte modalitSli, dacd vor considera necesar.
Tot in sprijinul profesorilor de biologie, care ne vor face onoarea de a alege
acest manual pentru clasele la care predau, am gindit o modalitate mai pulin obig-
nuit5 de prezentare a cuprinsului. Acest cuprins prezintd diferenfiat, conlinuturile -
programei aprobate, dupd cum urmeazS:
cu caractere negre: temele, noliunile si lucrdrile practice cuprinse Tn trunchiul
-
comltn, obligatoriu pentru toate filierele;
---. cu caractere rogii gi asterisc: temele, notiunile si lucrdrile practice cuprinse
in curriculumul diferenflat, obligatoriu numai pentru filiera teoreticS, profilul real.
Dorim tuturor utilizatorilor acestui manual, profesori gi elevi, succes in munc5.

Autorii
 CAP.I DIVflRSITATEA ..............-.......7

.'i .lrf :- -!::

-Tetrapode:
c;.it';otipul unran noi'ila1':'
 Tema lucririi Pag.

1.
2.
J.
4.
5.
6.
1.
8.
9.
10.
11.
t2.

18.

19.

20.
specii de plaate qirl'500'000 de'specii de animale..Nu existd regiuni
ale Globului lipsite de viat[. Pe un anumit teritoriu convietuiesc mai
multe specii de plante 5i animale care depind unele de altele si. impre-
uni. de factorii de mediu.
Clima constituie ansamblul de factori limitativi in r[spAndirea
speciilor. Speciile de plante sunt mai abundente in zonele tropicale qi
tbarte rare la poli. Animalele au in general rlspAndire mai largd dec6t
plantele.
Numdrul mai mare sau mai mic de specii se datoreazdcapacitdtilor
diferite de inmultire qi de adaptare la mediu ale acestora.

ru*TtLiMt
.ITffiSffiUCTIV$
in decursul secolelo4 pe
masura ce se acumulau noi
cuno;tinle despre plante qi
animale, au devenit necesa-
re pentru biologi atdt clasifi-
carea organismelor vii, cAt
qi stabilirea unor denumiri
universal utilizate.
John Ray, naturalist
englez ( I628-1704). deslie
peste 18 000 de specii de
plante cunoscute pdnd la el.
El stabile;te un sistem pro-
priu de clasificare ;i defi-
ne;te noliunile de gen qi spe-
cie. John Ray este conside-
rat ;i fondatorul qtiinlelor
zoologice. El desuie ;i cla-
sificd insecte, pe5ti. pdsdri;i
mamifere.
Charles Linni (1707-
1778). care s-a ndscut ;i a
trdit in Suedia, descrie toate
plantele cunoscute pkndla el
in lucrarea ,,speciile plhnte-
lor".
s
1";
DIVERSITATEA LUMII VII
Lumea vie este constituit[ dintr-o multime de indivizi biologici
care se deosebesc intre ei. in cadrul acestei multitudini de indivlzi,
existd grupuri care prezintd caractere de asemdnare morfologice,
flziologicd etc. Un asemenea grup de indivizi, care se aseamdnl intre
ei qi care au str[moqi comuni, formeazd o specie. Oricare dintre
organismele vii face parte dintr-o specie. Fiecare specie are o denu-
mire populard qi o denumire qtiin{ificd. Exemple: lupul - Canis lupus;
omul - Homo sapiens; euglena verde -
Euglena viridis; m[rul -
Malus pumila; prunul - Prunus - Triticum aestivum.
domestica; gr0ul
Denumirea qtiin{iflcd a speciei este in limba latin6, este universald qi
este compus[ din doud cuvinte. Aceasta constituie nomenclatura
binar5. Primul cuvdnt al denumirii qtiin[ifice se scrie intotdeauna cu
liter[ mare.
Mai multe specii care se aseam[nd intre ele formeazdun gen. Ge-
nurile inrudite constituie o familie. Mai multe familii care prezintd,
caractere de asemdnare formeazd un ordin. Ordinele sunt grupate in
clase, iar clasele in increnglturi. increngdtura se mai numeqte qi
filum. Filumurile (increngdturile) sunt grupate in cele cinci regnuri
(fig. 1), care cuprind toate organismele vii:
* Monera (procariote);
- Protista (protiste);
- Fungi (ciuperci);
- Plantae (plante);
- Animalia (animale).
Clasiflcarea in cele cinci regnuri se face in func{ie de dou[ criterii
esen[iale.
l. Dupd parlicularitdfile structurale deosebim:
a). virusurile, categorie aparte cuprinzdnd entitdli infecfioase strict
paruzite, fir[ organizare celularI;
b) organisme cu structurl celulard:
Speciile de organisme vii difer[ intre ele prin structura celulei sau
a celulelor care constituie corpul lor. Dupd structurd, se disting dou[
tipuri de celule (fig. 2), respectiv doud tipuri de organisme: procariote
qi eucariote.
Organismele procariote sunt organisme primitive unicelu-
-
lare, lipsite de nucleu distinct, grupate in regnul Monera.
-Organismele eucariote, unicelulare qi pluricelulare sunt
alcltuite din celule cu nucleu adevdrat. Eucariotele sunt incluse in
regnurile Protista, Fungi, Plantae qi Animalia.
2. Dupd modurile de nutrilie, se grupeazd in:
a) organisme autotrofe, producdtoare de substanle organice din
substan{e minerale, utilizAnd energia luminoas[ (fotosintetizante) sau
energia chimicl (chimiosintetizante).
 u)'o-i6iii@.hiiiciou@iorrsii.nra &substanle organice:
.'
.-.erbiv.ore, eonsumatoare de'hiantiigorigine vegetald;l'

, - parazite.aonsumatoare de substante organice din corpul

- saproflte, consumatoare de substanfe organice in descom- Linnd denumeEte peste

punere. 15 000 de plante, generali-
c) organisme mixotrofe, cu nutrilie dublI, autotrofd gi heterotrofd zdnd utilizarea nomencla-
turii binare. De aceea, in de-
(euglenoflcee, plante semiparazite qi plante carnivore.
terminatoqre, dupd denu-
mirea ;tiinlificd a unei specii
de plante, apare frecvent
Exemple de clasificari: iniliala L. de la Linnd (ex.
Regnul:Plantae Regnul:Animal Poa pratensis L, - firutd).
Filum: Anthophyta Filum: Cordate Linnd stabile;te, de asemenea,
Clasa: Dicotiledoneae Clasa:Mamifere unitdtrile sistematice: clasd,
Ordinul:Rosales ordin, gen, specie ;i varietate,
Ordinul: Primate
Familia: Rosaceae Familia: Hominide
Genul: Prunus Genul: Homo
Specia: Prunus domestica Specia:Homo sapiens

Din exemplele anterioare se poate deduce faptul cd primul cuvdnt

al denumirii qtiinfifice binare reprezintl genul, iar al doilea specia.
Ramura biologiei care studiaz[ grupele de organisme din
punct de vedere al complexit5lii structurale, al relaliilor de in-
rudire gi al clasificlrii evolutive a speciilor, se numeqte taxo-
nomie. Unit[1ile de clasificare ale organismelor, descrise mai sus,
se constituie prin urmare in taxoni.

Caracteristicile esenliale ale celor cinci regnuri:

PERETE
CELT]LAR

I
MONERA
PROTISTA
preffila:
'-:___ i
necelulozic I

- chitinos Fig. I Sistemul celor cinci reg-

;

nufi,..,', I "' ' ,' ,

prczente celulozic

I

Gemon viral
(ADN
ARN)
Fig. 1 Schema unui virus
SIDA - sindromul imu-
nodeficienlei dobandire
este declansatd de virusul
HIV care lclioneazd asupra
sistemului imunitar (de apd-
rare) al organismului, redu-
cdndu-l pdnd la anihilarea
lui totald. Virusul se poate
transmite prin contact sexu-
al neprotejat, prin
e[ectuate cu ace 5i
nesterile, prin transfuzii cu
sdnge infectat ;i de la marua
infectatd lacopil. SIDA
poate fi prevenitd prin evita-
rea contactelor sexuale in-
tdmpldtoare qi neprotejate,
prin folosirea instrumenta-
rului medical de unicd folo-
sin\d ;i prin testarea anti'
HIV a sdngelui utilizat pen-
tru transfuzii.
!Jl
i.
DIVERSITATEA LUMIIVII
Virusurile sunt o categorie cu totul aparte de agen{i infectio$i, vi-
zibili numai la microscopul electronic, deosebiti fatd de toate orga-
nismele cunoscute.
Majoritatea oamenilor de gtiin{[ nu considerd virusurile drept
organisme vii. Unii, pufini, le consider6 totuqi ca forme primitive de
sau
vialI qi le incadreazd in regnul Monera ca procariote acelulare'
Virusurile sunt entitfii infeclioase submicroscopice, strict pwazite
intracelular, Ele sunt lipsite de organizare celular[, nu au metabolism
propriu Ei nici enzime care s[ le asigure producerea de energie nece-
sar[ proceselor vitale. Nu au capacitate de cre$tere qi nici de divi-
ziune. Ele pot exista numai in celulele diferitelor organisme, pe care
leparaziteazd.. Totuqi, din punct de vedere chimic, virusurile sunt con-
stituite din acizi nucleici qi proteine, componente caracteristice
materiei vii.
Virusurile pot avea form[ sferic[ (virusul gripal), cilindrici
(virusul mozaicului tutunului), paralelipipedic[ (virusul variolei),
cireaq[ cu coadd (unii bacteriofagi), poliedricl etc,
- Dimensiunile lor se inscriu intre 10 - 400 nm.
Un virus se poate afla in trei stdri.
Starea de virion sau virus infeclios matur reprezintd unitatea
structural[ qi func[iona16 a unui virus. Virionul este constituit dintr-o
moleculI de acid nucleic, ADN sau ARN (niciodatd impreund) care
constituie genomul viral qi un inveliq proteic, alcdtuit din unitdli
numite capsomere, constituite, dintr-un numdr mic de proteine cu rol
injecYii
structural, care formeazd capsida. El este liber, in afara unei celule vii,
seringi
qi inactiv (fie. 1).
Starea de virus vegetativ. Aceasta este reprezentatd de genomul
viral pltruns intr-o celul[ vie. Genomul, eliberat de capsid[, rezistl
mecanismelor de apdrare ale gazdei, intrd in competitie cu aceasta qi
utilizeazd componentele structurale, enzimele si metabolismul aces-
teia pentru sinteza de constituenfi virali. in aceast[ stare este infecfios.
Celula infectatd produce virusuri pdnl la distrugerea sa.
Starea de provirus este reprezentatd de genomul viral care se
poate ataEa la un cromozom al unei celule gazdd, rimAnAnd in aceastd
stare o perioadd de timp nedefinitd. Dacd o asemenea celul5 se divide,
toate celulele nou formate vor moqteni qi copia genomului viral.
Asemenea celule devin purtdtoare pAn[ la desprinderea acidului
nucleic viral, moment in care se face trecerea de la starea de provirus
la cea de virus vegetativ infecfios.
 DIVERSITATEA LUMII VII
Clasifi carea virusurilor.
Dupd acidul nucleic prezent in genom, virusurile se impart in: ade-
:ror irusuri si ribovirusuri.
l. Adenovirusurile (dezoxiribovirusurile) au genomul format dinh-o
.ingurd macromoleculd de ADN. Dintre acestea lac parle: virusul her-
rcsului, virusul variolei qi majoritatea bacteriofagilor (virusuri care
puaziteazd celulele bacteriene - fig.z).
2. Ribovirusurile au genomul constituit din ARN. Dintre acestea
iJC parte: virusul mozaicului tutunului (fig.3), virusul gripal, virusul
HIV (fig. 5), virusul turb[rii, virusul encefalitei, al poliomielitei etc.
Multiplicarea virusurilor.
Fig. 2 Reprezentarea schema-
Procesul de multiplicare a unui virus in celulele v1i paruzitate ticd a unui bacteriofag
rmplicl parcurgerea urmdtoarelor etape:
-fixarea virusului pe celuli;
-decapsidarea gi pltrunderea virionului in celula gazd[;
-devierea de la funcfionarea normal[ a constituen{ilor celulari si
:elierea metabolismului celulei gazdd,in sensul producerii de material
t iral, acid nucleic si proteine virale;
-asamblarea de noi virioni de cltre celula gazdd dup[ modelul
lumizat de informalia geneticd inclusl in genomul viral;
-eliberarea virusului, inso1it5, de obicei, de distrugerea celulei
;izdd;
-invadarea altor celule.
Bolile produse de virusuri se numesc yiroze.
DupI natura celulelor parazitate, deosebim:
-viroze la plante: mozaicul tutunului, al porumbului, blqicarea
.:unzelor la piersic, viroza cepei etc.;
-viroze la animale: turbarea, febra aftoasi (fig. 4), pesta etc.;
-viroze la om: gripa, poliomielita, varicela, parotidita epidemic5
.rreionul), hepatita epidemic6, SIDA, zona Zoster.

1t

PROCARISTE
Fig. I Cdmp microscopic cu
coci, spirochete si bacili
fe
&s:
t iesc in medii bogate in siruri) qi bacteriile din apele termale.
8*
€ t
Fig. 2 Vibrionul holerei
Fig. 3 Bacilul tific
Datoritd impactului pe care
il au bacteriile patogene asu-
pra sindtilii, studiul lor s-a
constituit intr-o qtiin[I apar-
te, bacteriologia. Nume de
referintd in bacteriologie
sunt: L. Pasteur, R. Koch,
I. Cantacuzino, V. Babeq.
T4
IL
DIVERSITATEA LUMII VII
Bocferiile
Bacteriile sunt organisme procariote, microscopice, cu structurl
celularl simpld.
Sunt rdspindite in sol, apd, aer,in organismele animale si vegetale'
Structura intern[ a celulei bacteriene. Celula bacteriand este
delimitat[ la exterior de un perete celular rigid care, la unele specii,
poate fl acoperit de o capsuld. Unele specii au cili cu ajutorul cdrora se
pot deplasa in lichide.
Membrana celular[ delimiteaz[ citoplasma, in interiorul cdreia se
gdseqte nucleoidul (materialul nuclear), ribozomi, incluziuni gi va-
cuole. Nucleoidul se prezirfid ca o zond mai clard situatl central, spre
deosebire de citoplasma mai dens[ care il inconjoard. Nu prezintl
nucleol.
Bacteriile sunt incadrate in trei grupe: arhebacterii, eubacterii gi
cianobacterii.
Arhebacteriile sunt un grup restrAns de bacterii care trdiesc in
medii lipsite de oxigen (anaerobe). Cele mai cunoscute stnt bacteriile
metanogene (producltoare de gaz metan), bacteriile halofile (care trd-
Eubacteriile (fig. 1, 2,3,4,5) tr[iesc in toate mediile de viat[:
apd, aer, sol qi in organisme vii' Ele pot avea form[ sferic[ (cocl),
form[ de bastonag (bacili), de virgul5 (vibrioni), spiralat[ (spirili) etc.
Pot trli izolat sau pot forma colonii.
Dup[ modul de nutrilie, acestea sunt:
bacterii heterotrofe saproflte, care descompun substan[ele orga-
-
nice din mediu pAn[ la produqi simpli pe care ii utilizeazd in metabo-
lismul propriu. Unele determin[ fermenta(ii (de exemplu: fermenta[ia
lactic[ - Lactobacillus bulgaricus);
- bacterii heterotrofe paruzite pe plante ;i animale sau patogene,
careltilizeaz[ in nutritie substanlele organice din corpul gazdei qi care
produc boli (tetanosul, tuberculoza, febra tifoid6, ciuma, holera etc');
- bacterii autotrofe fotosintetizante, care au pigmen[i asimilatori Ei
careutrlizeaz[ energia solarfl pentru producerea de substante organice;
- bacterii autotrofe chimiosintetizaflte, care uitilizeazd energia chi-
micl pentru producerea de substanle organice;
- bacterii fixatoare de azot, care tr[iesc in simbioz[ cu rldlcinile
plantelor leguminoase.
 DIVERSIIATEA LUMII VII

Cianobacteriile, numite multd vreme alge albastre-verzi, sunt

rganisme microscopice procariote, unicelulare, izolate sau reunite in
colonii. Sunt autotrofe. Pigmentul asimilator caracteristic este fico-
cianina (kian6s in cito-
t1
r!-/
- albastru), care predomind fag[ de clorofil5.
plasma celulelor se disting doud zone: una centrall - nucleoplasma 5i
una periferic[ - cromatoplasma, cu pigmenlii. Sunt rlsp6ndite in
epele dulci sau marine. Multe trdiesc pe sol umed.
'tt,!"
/
f?
."J
Cele mai cunoscute sunl: Chroococcus, Rivularia. Nostoc com-
mune - cleiul pimdntului (fig. 6).
Respirafia la bacterii. Dupd modul de respira{ie, bacteriile se Fig. 4 Spirili
:mpart in doul grupe:
- bacterii aerobe, care utilizeaz[ in respiralie oxigenul molecular
Jin aer sau apd pentru producerea de energie necesard proceselor
r itale;
-bacterii anaerobe, care, in absenfa unor enzime respiratorii, nu
ptot utiliza oxigenul molecular, respirafia (oxidarea celular[) fiind
incompletd si soldatl cu producerea unei cantit[fi mici de energie.
Reproducerea. Bacteriile se inmullesc prin diviziune directd. Ea
'-onst5 in scindarea unei celule bacteriene in doud celule fiice. Viteza
Je multiplicare este extrem de mare, dar in naturd o serie de factori au
It'ect bactericid: temperatura ridicatd sau sclzutd, lumina solard, ra-
Jiatiile ultraviolete. in condi{ii nefavorabile de mediu, bacteriile se
inmullesc prin spori.
Fig. 5 Streptococi
Procariotele se consideri a fi primele organisme apdrute pe
Pdm6nt.

Lucrare practicS. Observa{ii microscopice asupra structurii celulei

procariote.
lt[ateriale necesarei fAn, vas cu apI, ac spatulat, lame, lamele, micro-
!cop.
Modul de lucru. Se prepar[ o infuzie de fdn ?ntr-un vas care se lasI
Jescoperit 48 de ore, pdnd cAnd la suprafa(a apei se formeazd o pojghit[. Cu
.tn ac spatulat se recolteaz6 o por{iune din pojghila care se formeaz[ la
:uprafafa lichidului din vas qi se aqaz[ pe lama de sticl[ intr-o picdtur6 din
.pa de infuzie. Dupd omogenizare se acoper[ cu lamela. Se obline astfel un
rreparat microscopic proaspdt care se analizeazl cu obiectivul 40X.
ln cAmpul microscopic, pe l6ng[ alte microorganisme, se observi celule
.-iliate, mobile, in formd de bastonaq. Este bacilul fdnului (Bacillus subtilis).
Acest bacil, foarte rlsp6ndit, nu este patogen, deci poate fi utilizat in labora-
tor fdrd restriclii.

Fig,6 Nostoc commune