Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I I
I olollo
I
Aurel Ardeleon
lonel Rogu
Colin lslrote
CUVANT iruRlrure
Autorii
CAP.I DIVflRSITATEA ..............-.......7
-Tetrapode:
c;.it';otipul unran noi'ila1':'
Tema lucririi Pag.
1.
2.
J.
4.
5.
6.
1.
8.
9.
10.
11.
t2.
18.
19.
20.
specii de plaate qirl'500'000 de'specii de animale..Nu existd regiuni
ale Globului lipsite de viat[. Pe un anumit teritoriu convietuiesc mai
multe specii de plante 5i animale care depind unele de altele si. impre-
uni. de factorii de mediu.
Clima constituie ansamblul de factori limitativi in r[spAndirea
speciilor. Speciile de plante sunt mai abundente in zonele tropicale qi
tbarte rare la poli. Animalele au in general rlspAndire mai largd dec6t
plantele.
Numdrul mai mare sau mai mic de specii se datoreazdcapacitdtilor
diferite de inmultire qi de adaptare la mediu ale acestora.
DIVERSITATEA LUMII VII
PERETE
CELT]LAR
I
MONERA
PROTISTA
preffila:
'-:___ i
necelulozic I
I
DIVERSITATEA LUMIIVII
Virusurile sunt o categorie cu totul aparte de agen{i infectio$i, vi-
zibili numai la microscopul electronic, deosebiti fatd de toate orga-
nismele cunoscute.
Majoritatea oamenilor de gtiin{[ nu considerd virusurile drept
organisme vii. Unii, pufini, le consider6 totuqi ca forme primitive de
Gemon viral
(ADN sau
vialI qi le incadreazd in regnul Monera ca procariote acelulare'
ARN) Virusurile sunt entitfii infeclioase submicroscopice, strict pwazite
intracelular, Ele sunt lipsite de organizare celular[, nu au metabolism
propriu Ei nici enzime care s[ le asigure producerea de energie nece-
sar[ proceselor vitale. Nu au capacitate de cre$tere qi nici de divi-
ziune. Ele pot exista numai in celulele diferitelor organisme, pe care
leparaziteazd.. Totuqi, din punct de vedere chimic, virusurile sunt con-
!Jl
i.
DIVERSITATEA LUMII VII
Clasifi carea virusurilor.
Dupd acidul nucleic prezent in genom, virusurile se impart in: ade-
:ror irusuri si ribovirusuri.
l. Adenovirusurile (dezoxiribovirusurile) au genomul format dinh-o
.ingurd macromoleculd de ADN. Dintre acestea lac parle: virusul her-
rcsului, virusul variolei qi majoritatea bacteriofagilor (virusuri care
puaziteazd celulele bacteriene - fig.z).
2. Ribovirusurile au genomul constituit din ARN. Dintre acestea
iJC parte: virusul mozaicului tutunului (fig.3), virusul gripal, virusul
HIV (fig. 5), virusul turb[rii, virusul encefalitei, al poliomielitei etc.
Multiplicarea virusurilor.
Fig. 2 Reprezentarea schema-
Procesul de multiplicare a unui virus in celulele v1i paruzitate ticd a unui bacteriofag
rmplicl parcurgerea urmdtoarelor etape:
-fixarea virusului pe celuli;
-decapsidarea gi pltrunderea virionului in celula gazd[;
-devierea de la funcfionarea normal[ a constituen{ilor celulari si
:elierea metabolismului celulei gazdd,in sensul producerii de material
t iral, acid nucleic si proteine virale;
-asamblarea de noi virioni de cltre celula gazdd dup[ modelul
lumizat de informalia geneticd inclusl in genomul viral;
-eliberarea virusului, inso1it5, de obicei, de distrugerea celulei
;izdd;
-invadarea altor celule.
Bolile produse de virusuri se numesc yiroze.
DupI natura celulelor parazitate, deosebim:
-viroze la plante: mozaicul tutunului, al porumbului, blqicarea
.:unzelor la piersic, viroza cepei etc.;
-viroze la animale: turbarea, febra aftoasi (fig. 4), pesta etc.;
-viroze la om: gripa, poliomielita, varicela, parotidita epidemic5
.rreionul), hepatita epidemic6, SIDA, zona Zoster.
1t
DIVERSITATEA LUMII VII
Bocferiile
Bacteriile sunt organisme procariote, microscopice, cu structurl
celularl simpld.
PROCARISTE
Sunt rdspindite in sol, apd, aer,in organismele animale si vegetale'
Structura intern[ a celulei bacteriene. Celula bacteriand este
delimitat[ la exterior de un perete celular rigid care, la unele specii,
poate fl acoperit de o capsuld. Unele specii au cili cu ajutorul cdrora se
pot deplasa in lichide.
Membrana celular[ delimiteaz[ citoplasma, in interiorul cdreia se
gdseqte nucleoidul (materialul nuclear), ribozomi, incluziuni gi va-
cuole. Nucleoidul se prezirfid ca o zond mai clard situatl central, spre
deosebire de citoplasma mai dens[ care il inconjoard. Nu prezintl
nucleol.
Fig. I Cdmp microscopic cu
coci, spirochete si bacili Bacteriile sunt incadrate in trei grupe: arhebacterii, eubacterii gi
cianobacterii.
il au bacteriile patogene asu- careutrlizeaz[ energia solarfl pentru producerea de substante organice;
pra sindtilii, studiul lor s-a - bacterii autotrofe chimiosintetizaflte, care uitilizeazd energia chi-
constituit intr-o qtiin[I apar- micl pentru producerea de substanle organice;
te, bacteriologia. Nume de
referintd in bacteriologie
- bacterii fixatoare de azot, care tr[iesc in simbioz[ cu rldlcinile
plantelor leguminoase.
sunt: L. Pasteur, R. Koch,
I. Cantacuzino, V. Babeq.
T4
IL
DIVERSIIATEA LUMII VII